279059

CORLR NOASTRĂ Revistă lunară de educaţie, cu l tură profesională

şi a f i rmare naţională a Asociaţ ie i învăţător i lor Secţ ia Sălaj

A n u l XVII . — Z ă l a u , D e c e m v r i e 1939. — Nr. 4.

C U P R I N S U L :

Gh. Corniş-Pop: Crăc iun î n s â n g e r a t . . . . . . . 101 I. Ardeleanu (sen.): Cristos s 'a n ă s c u t 107

Simion Oros: Manifes tăr i r o m â n e ş t i 109 Gh. Bălaj: I n d e p e n d e n t a Şcoa le i P r i m a r e d e Stat 113

/. Curea: învăţător i i şi p r o g r a m u l nou lu i G u v e r n 116 P A G I N A L I T E R A R Ă

G. Selyben: Eu ştiu c 'ai s ă m ă 'nşel i . . . . 119 Gh. Hobjilă: Elefantul a l b 124

Gh. Corniş-Pop: C e v a d e s p r e în t raduct ib i l i ta tea poez ie i 129

CRONICĂ - INFORMATIUNI

De sfintele sărbători ale naşterii Mântuitorului Isus şi Anul Nou (136). Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba-îulia senator de drept (136) — Discursul Marelui Voevod (136). — La toate stolurile de străjere şi străjeri din Sălaj (137). Tabăra dela Moigrad (137) — Rectificare (137). — Pentru

doamnele înv. conducătoare (137). — Anunl (138).

Bulet inul Inspec tora tu lu i Şco la r J u d e ţ e a n P o ş t a Redac ţ ie i

Bun de imprimai

SCOALĂ NOASTRĂ Revistă lunară de educaţie, cu l tură profesională şi a f i rmare naţională

CRĂCIUN ÎNSÂNGERAT... d e : GH. CORNIŞ-POP.

Este dat generaţiei noastre — acea născută în jurul primei decade a nenorocitului v e a c XX — să avem un Crăciun cu atmosferă de răsboiu. De anii celuilalt măcel abia ne aducem aminte, pentrucă a-ceştia ni-s'au grefat în conştiinţă în ritm de jocuri, sburdălnicii, vesel ie gratuită, copilărie inconştientă, sub zodia lui Marte, totuşi.

Crăciunul din anul acesta o să ne lase alte im­presii desigur, colorate în negru, cu săgeţi de foc. Primul Crăciun al r ă s b o i u l u i . . .

Nu simţiţi nimic tragic în această stare ? Nu vi­se rupe ceva din construcţia boltii sufletului ? Nu asistaţi la ivirea unei uri totale fată de o lume care nici azi n a înţeles dece s a născut Acela în care toti s e laudă că ar trăi? Nu vă cuprinde un desgust în fata acestei situaţii ?

Omenirea n'a înţeles şi nu va pricepe niciodată solia trimisă de Cristos din momentul naşterii Sale. Pentru această omenire care şi azi — notaţi greu­tatea cuvântului — nu ştie să stea de vorbă cu se­menii săi, decât prin răsboiu, întemeietorul creştinis­mului s a născut înzadar.

Dealtfel chiar în simbolul morţii Mântuitorului stă pecetea chipului omenirii: Cristos a trebuit să

„moară", să fie „omorît", să fie scos din via{ă prin-tr'un gest extern, făcut de alţii, cu ură La rădăcina destinului nostru stă acest gest care ne va urmări dealungul veacurilor.

Nu ştim decât un singur lucru : lupta fără milă, cu altii,^ cu noi înşine, cu ideile, cu Puterile mai presus de noi.

Este tragic c e a c e afirm : Naşterea lui Cristos şi religia întemeiată de El n'a schimbat întru nimic pe om. Motivul: este o solie prea blândă, prea plină de iertare, de iubire, prea lipsită de atitudini în ascuţişuri ca să placă „sălbatecului troglodit" din om. Creştinismul, care e o atitudine, o hrană spirituală, un motiv de acţiune, o înfrânare, o călăuză în viată, o solie care stă în permanentă în om, în faptele lui, a fost aşezat între şapte peceii, în bucoavne, în pa­ragrafe reci şi dat lumii, la sfârşitul fiecărei săptă­mâni. Chiar acolo unde s'ar părea că participă la motivarea actelor vieţii, creştinismul este dat la o

v parte cu prima ocazie . Este ceva încă neasimilat, netrecut în sânge.

Omul care obişnueşte să privească retrospectiv istoria omenirii pentru a retrăi „de dragul unei veş ­nicii, cel pu|in în trecut — rămâne perplex" nu s'a schimbat nimic în ordinea faptelor omului. Desigur în ordinea descoperirilor, în ordinea luptei omului cu Necunoscutul, se a i e a z ă cuceriri senzaţionale, inven­ţii uluitoare, realizări invidiate de vechii zei (Pro-meteu a furat focul din cer când ceru! lui a fost în vârful Oiimpului, loc accesibil, păzit de forte cari puteau fi învinse sau înşelate) însă în ordinea mo­rală stăm tot pe linia plecării. în acest domeniu ni­meni, n'a reuşit aproape nimic — pentrucă aici îşi dau întâlnire toate reziduurile vieţii din grote.

Credeţi poate că exagerez ? Sau vă gândiţi că dau drumul, îa vorbe necugetate, de dragul de a bate câmpii ? Eu cred că dacă v'atjl cerceta con­ştiinţa obiectiv, sincer, aşa cum foarte rar se obişnu-eşte între noi, mi-ati da dreptate.

* * *

De Crăciun, pe o bună parte a pământului eu­ropean, în loc de colinzi, în loc de daruri, se vor trimite gloanţe. Copiii vor aştepta înzâdar pe bunul şi naivul Moş Crăciun, acesta nu va mai v e n i : Văz­duhul în care-i stă scara de fulgi, străjuită de îngeri îngheţaţi, ca să scoboare de sus, va fi plin cu ma­şini omeneşti, cari vor alunga de pe cer şi steaua magilor şi vor strica şi treptele sfinte, iar dacă, din fericire, Moş Crăciun va reuşi să scape teafăr, pe pă­mânt va fi cu siguranţă omorît de miile de mitraliere cari îl vor pândi în noapte.

Cerul, care în noaptea Crăciunului se deschide, ca să se lese pe pământ divinul mis ! er al colinzilor, al zăpezii care se aşterne pe jos, al sufletului împă­cat, al omului plin de ceva supranatural, va sta în­chis de frică : de jos, clin întuncrec îl pândesc prin cehi încruntaţi, mitraliere şi tunuri. în noaptea Cră­ciunului vor trage înspre stelele dinspre cari a cobo-rît Acela care a voit să schimbe viata omenirii.

Nici acum nu se cutremură sufletul ? Cristos s a născut în mijlocul vrăjitului cântec

al îngerilor, luminat de ochii blânzi ai Mamei Sale, Măria şi de lumina tremurătoare a Stelei Magilor; în anul acesta Cristos se naşte în mijlocul infernului omenesc , poate nebăgat în seamă, poate uitat. Se naşie înzadar. O jertfă inutilă pentru o omenire care şi-a pus în fata sufletului o linie meginot de mii de

ori mai invulnerabilă ca aceea peste care se irimit mesagiile de moarte.

Desigur că şi Ia acest Crăciun se vor cânta ace­leaşi rugi spre Dumnezeu, aceleaşi colinzi, s e vor asculta aceleaşi vorbe cari povestesc faptele sfinte din trecut, cu aceiaşi indiferentă inconştientă, cu aceiaşi mască de cucernicie desăvârşiiă ; cu siguranţă că vor fi şi mii de suflete desnădăjduite cari se vor topi într'o totală dăruire îndurării dumnezeegti şi-i vor cere să facă semnul milei: Să dăruiască Pacea.

Omenirea îşi va face acelaşi joc de tragică ne­putinţă : va alerga la altarul unui Dumnezeu pe care nu-1 înţelege, pe care n u l ascultă, pe care nu-1 ur­m e a z ă şi la care totuşi se târeşte. Gestul câinelui care, după ce te-a muşcat, se gudură linguşitor.

*

Crăciunul însângerat. Poate mai mult ca nicio­dată omenirea trebue să se reculeagă în linişte, să se agate de s labele fire cari îi ies din suflet, să as­culte, cel puţin acum, de glasul care a răsunat la începutul veacurilor, trimiţând mai multă iubire şi omenie între oameni. Crăciunul acesta ar trebui să fie al tăcerii şi nu al vese l ie i ; al tăcerii pentrucă omul are nevoie să-şi făurească din nou premisele vieţii, trebue să scoboare din nou pe Mântuitorul ca să-i asculte predicele. Sufletul nostru trebue să asiste din nou, transfigurat, la misterul Naşterii Mântuitoru­lui pentru a adera, în spirit la ea, pentru a renaşte odată cu ea.

Omul contemporan trebue să simtă mis'erul na­şterii lui Cristos, să simiă divina emoţie a Crăciu­nului, pătrunzătorul farmec al colinzilor, vraja aştep­tării unui fapt care nu se întâmplă niciodată, pentru a i se schimba ceva în suflet.

A participa şi 'n acest an — ca 'ntotdeauna dealtfel — la trecerea cronologică a sărbătorilor, cu o desfăşurare convenţională, cu gesturi tipice, cu afişeri intenţionate, cu vesel ie gen „sfârşitul lumii", înseamnă o îndepărtare totală de viata în interiorul-sufletului.

Să fie deci această sărbătoare care vine, Crăciu­nul tăcerii, al reculegerii, al cufundării în noi înşine, acolo unde se întâlnesc toate coordonatele unei lumi mai bune.

Să încercăm, să simţim ca altădată acel „ceva" unic, care ne înfioară, cere ne transfigurează şi care face din sărbătoarea Naşterii cea mai sublimă oprire din viata spiritului nostru. Nu cred să existe un sin­gur om care să nu se fi împărtăşit, măcar c'o fărâmă, din vraja acestui mister. Rezultă că in urma comu­niunii cu această fărâmă omul ascunde în sufletul său, cu această ocazie, o scânteie pe care o îngri­jeşte să nu se stingă şi care mai târziu îi v a aprinde sufletul într'un fir de iubire şi milă fată de semenii săi.

Crăciunul nu este un prilej convenţional nici de predici, nici de fariseisme, nici de odihnă după muncă, nici de bucurie sgomotoasă, nici de practică cu iz de propagandă a unor obiceiuri străvechi cari au devenit de suprafaţă, Crăciunul este momentul unei aşteptări, al unei reculegeri în tăcere. Mai ales azi.

Urarea bibl ică: „Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu, pe pământ pace şi ntre oameni bună-voire" ar trebui înfiptă în conştiinţa fiecărui om ca s'o trăiască în fiecare clipă a vieţii.

De fapt c e a c e lipseşte acestei omeniri nenorocite este : binevoirea ; de jos dela cel mai infirm firişor de praf până la cea mai gigantică stea nu domne-

şte b inevoirea : imedia t ce se s l ăbe sc frânele vieţii, colţii se ivesc, fiara apa r e .

Să fie aces t Crăciun trist, din anul vărsări lor de s â n g e 1939, solia unei nou! şi p r o a s p e ' e binevoiri între oamen i , a unui nou val de divinitate scoborî t în sisflele. Pe a c e a s t ă m a t c ă n o u ă va creşte sp ie înălţimi şi peste p ă m â n t : Pacea, cău ta tă , cerşită oa­menilor şi lui Dumnezeu .

* în felul aces t a , reînviaţi în suflete, v o m primi pe

Moş Crăciunul copilăriei noas t re în inimi, la adăpos t , d e u n d e nu-1 vor pu tea uc ide toate a rmele infernului.

Crăciunul morţii.. . . Crăciunul reînvierii.

CRISTOS S'A NĂSCUT! d e : I. A R D E L E A N U SENIOR.

Vor mai t rece c â t e v a zile şi g l a su r i l e n e v i n o v a ţ i l o r copii ne vor vest i o ves te m i n u n a t ă , că u n d e v a , d e p a r t e , î n t r ' o iesle s ă r ă c ă c i o a s ă s 'a n ă s c u t D o m n u l domni lo r , î m p ă r a t u l îm­păra ţ i lo r , I sus M â n t u i t o r u l . Ves t i r ea lor p r in col inzi , i rozi , viflaim, s t e a , e tc . , ne va t r a n s p o r t a cu suf le tu l în v remi le apuse i n o a s t r e copi lăr i i , c a r e s 'a s c u r s în s ă r ă c i e s a u în îm­p l in i rea t u t u r o r dor in ţe lo r , da r cu o n o t ă c o m u n ă : n e v i n o ­vă ţ ia . Şi va r ă s u n a a tunc i în sufletul nos t ru ecoul s t ihur i lo r din C e a s l o v : .. .„Poporul, cel ce umblă întru întunerec, văzut-a lumină mare... Că Prunc s'a născut nouă... Şi pacea lui nu are margine...", iar versur i le Ca tavas i e i I - a : ...„Cristos se naşte, măriţi-l; Cristos din ceruri, întâmpinaţi-l; Cristos pe pă­mânt, înălţaţi-vă; cântaţi Domnului tot pământul...", altfel vor răscol i suf le te le n o a s t r e r o a s e de a t â t e a şi a t â t e a f r ă m â n t ă r i în g o a n a d u p ă un ceva s lab defini t .

Ne vom ui ta apoi în pre jurul n o s t r u şi cu s c â r b ă vom privi la idea lur i le fără ideal , Ia n ă z u i n ţ e l e fără scop ale lumii a ce s t e i a .

Vom vedea cel mai clasic c o n t r a s t : Con t r a s tu l in t re idealul ge nu in al omenir i i şi b a l a c é a l a p l ina de p ă g â n ă t a t e a zi lelor n o a s t r e .

O m e n i r e a va s ă r b ă t o r i pe Fiul Păcii, în "plină a c ţ i u n e de d e s f ă ş u r a r e a ure i , a ucideri i , a l ă u d ă r o ş e n i e i cu porn i r i de r ă s b o a i e cum n ' a u mai f o s t !

Doc t r ine l e ma te r i a l i smu lu i în pl ină a c ţ i u n e , iar c o n c e p ­ţiile f u n d a m e n t a l e de jus t i ţ ie şi iubi re a d e a p r o a p e l u i l ă s a t e în o a r b ă u i t a r e .

Ce deoseb i r e în t re î n v ă ţ ă t u r i l e cu cari s u n t e m b o t e z a ţ i , n u m i n d u - n e Creştini - fii ai lui Cr is tos — şi a v a l a n ş a r ă u ­tă ţ i lor şi fă răde leg i lo r în cari n e - a m c o b o r î t ! Ce josnicie ! Ce c ă d e r e r u ş i n o a s ă !

*

Noi, R o m â n i i , cel mai î na in t a t post al l a t in i tă ţ i i , ca r i ,

da to r i t ă zes t re i suf le teş t i m o ş t e n i t ă dela Strămoşi, a m fost cel d in tâ iu popor creş t in i în a c e a s t ă pa r t e a E u r o p e i , d u p ă cum pr iv im cu î nc rede re vi i torul , b i z u i n d u - n e pe o i nepu i zab i l ă p u t e r e de v iea ţă n a ţ i o n a l ă , tot a şa pr ivim cu just i f icată s b â r b ă t o a t ă josnic ia în c a r e a căzu t o p a r t e din o m e n i r e a b ă t r â n u ­lui c o n t i n e n t .

Concepţ i i le n o a s t r e a s u p r a lumii şi vieţ i i , r o m â n e ş t i şi c r e ş t ineş t i , n u ne îndică a l t ă ca le de r id ica re , de cât c a l ea pr in l umina lui Cr i s tos .

B ă t r â n i i dascăl i ai s t r a n e l o r bisericii n o a s t r e n e - a u m u r ­m u r a t an de a n : « . . . D e ş t e p t ă ţ i - v ă cei ce locuiţ i în l a t u r a şi u m b r a mor ţ i i şi l umină va s t ră luc i pe s t e v o i ! . . . C ă s 'a a r ă ­ta t Lumină m a r e » !

* * *

D a c ă t oa t e p ropune r i l e de pace în t re indivizi şi p o p o a r e s u n t suscep t ib i le de i n t e r p r e t ă r i , l ipsă de ob iec t iv i ta te şi r e l a ­t ive ca orice l u c r a r e o m e n e a s c ă , i a tă în a junulu i celor ma i vese le s ă r b ă t o r i , copiii , cele mai n e v i n o v a t e făptur i a le p ă ­m â n t u l u i , ne vor vest i o a l t ă p r o p u n e r e de pace : P a c e a c a r e c o v â r ş e ş t e t o a t ă f ăp tu ra , p a c e a e t e r n ă pr in Cr i s tos .

Ce-a r fi dacă s ' a r pr imi a c e a s t ă pace ? Ar fi cel mai cumin t e lucru , ce 1-a u rma t în t o a t e ep o -

cele de îna l t ă c iv i l iza ţ ie şi cu l tu ră o m e n i r e a . Să dea D u m n e z e u să a u d ă toţi fiii p ă m â n t u l u i g lasu l î n ­

ger i lor car i c â n t a u o d i n i o a r ă pe d e a s u p r a s ă r ă c ă c i o a s e i ies le din B e t l e e m : „Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu şi pe pă­mânt pace, între oameni bunăvoire".

Atunci vom măr tu r i s i s i n c e r : „Cristos s'a născut!", iar fraţii noş t r i vor r ă s p u n d e cu a c e l a ş suflet l umina t şi r e c u l e s : „Adevărat s'a născut".

DIN T R E C U T U L DĂSCĂLIMI I SĂLĂJENE

X. Mani fe s tăr i r o m â n e ş t i .

( U r m a r e )

I n v ă ţ ă t o r i m e a r o m â n ă s ă l ă j a n ă , dela în f i in ţa rea «Reun iu -nei î n v ă ţ ă t o r i l o r R o m â n i Sălă jeni» *) şi p â n ă la în făp tu i r ea idea lu lu i n a ţ i o n a l , dela 1 D e c e m v r i e 1918, în t oa t e ac ţ iun i le sa le s 'a dovedi t de c o m p a c t ă , so l i da r ă şi mai p r e s u s de t o a t e , românească.

Din a r t i co le le a n t e r i o a r e s 'a pu tu t afla de ş i cane le ce a t rebui t s ă î n d u r e a c e a s t a dă scă l ime cu suf le tul cu ra t şi r o m â ­nesc , c a r e nici o d a t ă nu s 'a l ă s a t c o n v i n s ă de vorbe le a m ă ­g i toa re a le s t ă p â n u l u i de ieri şi nici de încercăr i le de capac i -t a re a le u n o r v â n z ă t o r i de n e a m — Efial ţ i , foar te puţ in i — ca să - i t r e a c ă , pe cei mai b u n i , în t a b ă r a d u ş m a n u l u i .

* * *

Res t r i c ţ iun i l e l iber tă ţ i i dască lu lu i r o m â n au începu t , în spec ia l , după p u n e r e a în ap l ica re a fa imoase i legi de ext ir­p a r e a suf le tu lu i r o m â n e s c , l egea «Apponyană» din anu l 1907, pr in c a r e , l imba m a g h i a r ă s 'a i n t r o d u s în mod in tens iv în t o a t e şcol i le r o m â n e ş t i . S i tua ţ i a î n v ă ţ ă t o r u l u i r o m â n s 'a a g r a ­vat m e r e u , iar în anu l 1913, pr in legea de s a l a r i z a r e , G u v e r ­nul m a g h i a r ş i -a a r ă t a t «d ragos tea» faţă de învă ţă to r i i confe ­s iona l i r o m â n i cu a ş a numi tu l « a d a u s p e r s o n a l » , o c u r s ă p e n t r u învă ţă to r i i car i vor dovedi , ori s ă d o v e d e a s c ă , p r o g r e ­sul cel mai s t r ă luc i t la î n v ă ţ a r e a l imbei m a g h i a r e , cu a l t e cu­v in t e , s ă p r o v o a c e o e m u l a r e în a m a g h i a r i z a pe bieţi i copi ­laşi de r o m â n .

î n v ă ţ ă t o r i i r o m â n i din Să la j î n să , în t run i ţ i în a d u n a r e g e n e r a l ă e x t r a o r d i n a r ă în 3 F e b r u a r i e 1913, în corn. Ţ igan i (Cr işeni ) de l â n g ă Z ă l a u , pr in cuv in t e l e s u b s e m n a t u l u i ca con­fe ren ţ ia r , (Legea de s a l a r i z a r e şi i n v ă ţ ă t o r i m e a r o m â n ă ) ş i - au expr ima t n e î n c r e d e r e a faţă de G u v e r n şi au p r o t e s t a t con t r a m ă s u r i l o r ce p u s e s e în v e d e r e pen t ru «disc ip l inarea» ace lo ra ,

*) 1870 Oct. 16. L a această dată s'au desbătu t şi aprobat statutele. Keun. î nv . Rom. Sălăjeni şi s'a ales Comitetul provizoriu pent ru conducere

cari a v e a u curajul să s t r ige «veto», s au « încura jarea» a c e l o r a , cari înc l inau sp re «blidul cu l in te din bibl ie».

E b ine să ne a d u c e m amin t e de ace le zile «gre le» , de lup te le pen t ru a f i rmarea r o m â n e a s c ă a dască l i lo r să lă j en i , căci az i , e u şo r să fii r o m â n în Ţ a r a ta , r o m â n e a s c ă . A fost î n s ă un r isc să te afirmi r o m â n a t u n c i , când e ra i pând i t în f iecare colţ de s t r a d ă , şi u r m ă r i t p a s cu p a s , ca să te facă inofens iv şi să te d i s t rugă .

Aspr imea legii de m a g h i a r i z a r e din 1907, o s imţea mai mul t î n v ă ţ ă t o r u l r o m â n confes iona l , de aceea nu e ra i n t r u n i r e d ă s ­că l ească ca să nu se d i scu te a c e a s t a p r o b l e m ă .

G r e u t a t e a predăr i i limbii m a g h i a r e în şcol i le r o m â n e ş t i conf. a fost mot ivul pen t ru ca re s 'a înce rca t — D u m n e z e u ş t ie a c â t e a oră — a s t o a r c e G u v e r n u l m a g h i a r o a m e l i o r a r e , ori mai corect c r e d u c e r e a ore lor de l imbă m a g h i a r ă în ş c o ­lile r o m â n e ş t i .

L ă s ă m se u r m e z e — ca un d o c u m e n t al vremii de t r i s t ă pomină — c â t e v a pa sag i i din «Memoriul-» î n a i n t a t G u v e r n u l u i magh ia r , cu da t a de 10 Iulie 1913, s e m n a t în n u m e l e î n v ă ţ ă ­tor i lor român i să lă jen i de P r e ş e d i n t e l e S imion Oros , înv . în Ş imleu .

î n c e p e m . «Dacă to tuş i ne a d r e s ă m îna l tu lu i G u v e r n cu p r o p u n e ­

rea n o a s t r ă r e s p e c t u o a s ă , sc r i să în s e n s poli t ic, nu s u n t e m s t ăpân i ţ i de g â n d u l şi dorul de a face pol i t ică . D o r i n ţ a n o a s t r ă su f l e tească e s t e , ca şi noi , î nvă ţ ă to r i i , cari func ţ ionăm la şcoli n a ţ i o n a l e ( confes iona le ) să p u t e m des fă şu ra în şcoli le n o a s t r e o ac t iv i t a t e cu l tu ra lă n e c o n t u r b a t ă , cu că ldură şi cu s imţ , nu însă în contrazicere cu tradiţiile moştenite dela marii noştri stră­moşi».

Iar mai d e p a r t e : «Noi, r omân i i , ne iubim l imba s t r ămoş i lo r noş t r i şi dor im

s 'o cu l t ivăm, es te e x p r e s i u n e a a t â t de n a t u r a l ă al s e n t i m e n ­tului nos t ru na ţ i ona l , ca dor in ţa copilului magh ia r , c a r e în ş coa l a u n g u r e a s c ă vrea să î n ţ e l e a g ă în pr imul loc l imba m a ­mei sale .»

In c o n t i n u a r e ; „Limba strămoşească ne este viaţa şi în aceasta limbă vrem

să ne ajungem sublimul nostru scop". In alt loc : « îna l tu l Guve rn ( m a g h i a r ) să b inevo i a scă deci a m o d i -

îica l egea , care e a t â t de s e v e r ă , ca re g o n e ş t e pe î n v ă ţ ă t o r u l r o m â n şi-i apl ică cele mai gre le p e d e p s e , dacă nu e în s t a r e să p r o d u c ă imposib i lu l , dacă în pr imele pa t ru c lase p r i m a r e nu e în s t a r e să î nve ţ e l imba m a g h i a r ă . Aceas ta lege cere impo­s ibi lul , căci î n v ă ţ a r e a l imbilor nu e obl iga ţ ia şcol i lor p r i m a r e » .

«Copilul de r o m â n a tunc i să î nve ţ e l imba m a g h i a r ă co­rect , când ii vor cere împre ju ră r i l e vieţi i , ca o pos ib i l i t a te de a t ră i , s au în ş coa l a s e c u n d a r ă , dacă copilul de r o m â n va u r m a a c e a s t a ş c oa l ă » .

«Ca exerci ţ i i p r e m e r g ă t o a r e , în p r imele pa t ru c lase pr i­m a r e , în şcol i le cu l imba de p r e d a r e r o m â n ă , să fie obligator numai cetitul unguresc.''

* * Adevăru l e, că aces t «Memoriu» al î nvă ţ ă to r i l o r r o m â n i

din Să la j a r ă m a s fără r ă s p u n s . G u v e r n u l m a g h i a r l 'a p u s , ca pe mul t e a l t e l e , la coş , ca un act fără i m p o r t a n ţ ă , iar î n v ă ţ ă ­torii au c o n t i n u a t să f ragă jugul aces t a a t â t de g reu , b i n e -ş t i ind că , pr in e x e c u t a r e a în tocmai a legii — şi a c e a s t a exe ­cu t a r e se u i m ă r e a s t r ic t — el, î n v ă ţ ă t o r u l r o m â n dev ine că­lăul şi o t r ăv i t o ru l suf le te lor a t â t de g i n g a ş e şi i nocen t e a le copi laş i lor de r o m â n .

$ i , câţi î n v ă ţ ă t o r i de r o m â n au fost s u s p e n d a ţ i şi l ă sa t ! pe d r u m u r i , mur i to r i de foame, p e n t r u c ă nu au pu tu t execu ta legea î n t o c m a i , p e n t r u c ă nu au p u t u t să a r a t e din l imba m a ­gh ia ră p rog re su l p r e t i n s de inspector i i şcolar i n e s ă ţ i o ş i .

* * Cu t o a t e mizer i i le ce le i n d u r a u , î nvă ţ ă to r i i de r o m â n

a v e a u conş t i i n ţ a l in iş t i tă , căci e r au la da to r i e ca români. Aceas t a c o n ş t i e n c i o z i t a t e s 'a dovedi t şi pr in h o t ă r â r e a lua tă în a d u n a r e a g e n e r a l ă din 10 Iulie 1913, p r iv i t oa r e la c o n t r a b a ­l a n s a r e a acţ iuni i de m a g h i a r i z a r e a G u v e r n u l u i magh ia r , pr in o r g a n i z a r e a cursurilor serale, a d e c ă ş c o a i a de adul ţ i şi n e ş t i u ­tori de ca r t e . C o n d u c e r e a Reun iun i i î n v ă ţ ă t o r e ş î i n ' a î n t â r z i a t , ca h o t ă r î r e a a d u n ă r i i g e n e r a l e r e f e r i t oa re s 'o t r a d u c ă în r e a ­l i t a te , căci în 17 Decemvr ie 1913, t r imi te p reşed in ţ i lo r de d e s -p ă r ţ ă m i n t e ( subsec ţ i i ) Ci rculara pe care o d ă m aci în î n t r e g i m e :

«Nr. 133—1913. D o m n u l e P r e ş e d i n t e , In confo rmi ta t e cu h o t ă r î r e a l ua t ă de a d u n a r e a g e ­

n e r a l ă din 10 Iulie 1913, pune . 13-a şi potr ivi t d ispozi ţ i i -

lor fixate în ş e d i n ţ a Comi te tu lu i Cent ra l , ţ i nu t ă în Z a l ă u , în ziua de 16 Oct. a. c (1913), Vă rog cu cuven i t a c in s t e ca să b inevoi ţ i a convoca la o cons fă tu i re pe dnii colegi din d e s p ă r ţ ă m â n t u l ce p rez ida ţ i şi s ă pune ţ i la cale o r ­g a n i z a r e a şi î n c e p e r e a cursur i lo r de ana l fabe ţ i şi adu l ţ i , iar cu ocaz iunea a d u n ă r i l o r de p r o p a g a n d ă a l e «Astrei» să ţ ineţ i confer in ţe popora le -

Anexez şi un «Apel» ( in s t ruc ţ iun i ) t r imis membr i lo r din d e s p ă r ţ ă m â n t u l Dv. să-1 aveţ i ca î n d r e p t a r la î nce ­p e r e a lucră r i lo r de l u m i n a r e şi d e ş t e p t a r e a poporu lu i r o m â n .

Ş o i m u ş , la 17 Dec . 1913. P r e ş e d i n t e , S imion Oros.»

* * $

I-mi permi t a î n reg i s t r a la aces t loc şi un mic ep izod , ca re , fără nici un c o m e n t a r , a r a t ă în modu l cel mai ev iden t , a t i t u d i n e a şi p r e s i u n e a conducă to r i l o r (şefi lor) de a m a g h i a r i z a pe tot locul şi c u . o r i ce pre ţ .

Cazul s 'a pe t r ecu t la banche tu l dela a d u n a r e a g e n . a î n ­vă ţă to r i lo r din 10 Iulie 1913, în Ş imleu , la c a r e a pa r t i c ipa t î n t r e a g a in t e l ec tua l i t a t e r o m â n ă din Ş imleu *) în f runte cu Venerab i lu l vicar al S i lvan ie i , Alimpiu Barbo lov ic iu şi inspec­torul şcolar Nagy Carol .

La m a s ă , i n spec to ru l şco la r î -mi cere , a u t o r i t a r , să r o s ­tesc un toas t în l imba m a g h i a r ă . Eu , î-I refuz ca tegor i c . Atunci î-mi ordonă să spun un toas t în u n g u r e ş t e . Eu , fără nici o ezi­t a r e , mă ridic şi r o s t e s c un t oa s t în l imba r o m â n e a s c ă , cum e ra şi firesc. P e n t r u a c e a s t a , inspec to ru l şco lar , î-mi face a s p r e m u s t r ă r i .

— «Nu mi - am închipui t — s p u n e inspec toru l — a t â t a obrăzn ic ie şi î n d r ă z n e a l ă din p a r t e a D v o a s t r e . Să şti ţ i că , p ă ­r ă s e s c sa l a şi voiu r a p o r t a cazul .»

Eu î-i ref lectez foar te ca lm. — «Sunt î n v ă ţ ă t o r r o m â n şi p rez idez o a d u n a r e şi un

b a n c h e t la ca re n u m a i r o m â n i sun t de fa ţă , deci nu vă pot împlini do r in ţ a . Iar dacă p leca ţ i , Vă zic un s ince r «adio».

Şi dl. i nspec to r şco la r , Nagy Carol , ca re n ' a a v u t a u t o ­r i t a t ea suf ic ientă s ă -mi s t o a r c ă un t o a s t în l imba m a g h i a r ă , a p lecat , ca m u ş c a t de ş a r p e , iar cei p rezen ţ i au a p l a u d a t fur­t u n o s a t i t u d i n e a corec tă şi r o m â n e a s c ă a P r e ş e d i n t e l u i .

(Va u r m a . ) Simion Oros.

'*) Dintre intelectualii par t ic ipanţ i la acest banche t amintesc pe cei în viată, d n i i : Dr. Victor Deleu, f. deputa t , f. pr imar al Clujului, Dr . Alexandru Aciu, f, deputat , f. senator, f prefect, azi no tar public în Cluj, Dr. Ştefan Mârcuşiu, f. a r t i s t de operă, i'. prefect de poliţie, azi advocat în Oradea, cari pot să măr tur isească , dacă cele af irmate acoper adevărul.

PAGINA ŞCOLII

I N D E P E N D E N Ţ A Ş C O A L E I P R I M A R E D E S T A T

de G H . BĂLA].

In pr imul loc ţin să c e r s cuze ci t i tor i lor rev is te i pen t ru faptul că n ' a m c o n t i n u a t se r ia a r t i co le lo r p r o m i s e în n u m ă r u l t recu t al r ev i s t e i . Mot ive cu totul i n d e p e n d e n t e de vo in ţa m e a m ' a u impiedica t s ă mă ţin de c u v â n t .

In al doi lea r â n d v reau să prec izez aci un lucru şi a n u ­m e : n u a fost i n t en ţ i a m e a şi n u es t e să a t a c şi să s u p ă r pe n imen i . Nu v r e a u să m ă r e s c golul ce se află azi î n t r e a u t o r i ­tă ţ i le c o m u n a l e şi ş coa l a p r i m a r ă de s t a t chiar din con t ră d o ­resc s incer o î n ţ e l ege re s ince ră da r n e c o n d i ţ i o n a t reciprocă şi nu u n i l a t e r a l ă ca p â n ă a c u m , — iar din t oa t e a c e s t e a doresc a m e l i o r a r e a s i tua ţ i e i m o r a l e şi m a t e r i a l e a şcoa le i şi a c e a s t a cred că s u n t e m în drept şi obl igaţ i a o dori f iecare indi ferent c ine o fi ace la şi ce func ţ iune ocupă .

Că, mulţ i fac excep ţ ie faţă de cele expuse o ş t im cu toţ i , şi ace ia n ' a u mot iv de s u p ă r a r e , iar do r in ţ a e s t e să fie cât mai m u l t e excepţi i p e n t r u m u l ţ u m i r e a su f l e t ea scă de îndep l i ­n i r e a da tor ie i f iecăruia d in t r e noi ori când şi în or ice î m p r e ­ju ră r i .

Şcoa la nu es t e nici a î n v ă ţ ă t o r u l u i nici a comi te tu lu i ş co la r şi nici a c o m u n e i , ş coa l a e s t e a n o a s t r ă a t u tu ro r , deci d a t o r i a f iecăru ia es te să o a ju te cu t o a t e pu te r i l e s a l e , nu să p u n ă piedici une i ins t i tu ţ i i ca re Ia mul ţ i l e - a da t p â i n e a de t oa t e zi lele şi ia făcut domni.

S 'au ob iec ţ iona t şi cele s p u s e de Comite tu l şco la r cu a r ă t a r e a că în m u l t e locuri şi cazur i Comite tu l şco la r ş i - a im­p u s vo in ţa şi a u t o r i t a t e a când a voit s ă facă ceva , zic iar : o n o a r e excepţ i i lor dar s ă - m i fie p e r m i s a p u n e şi aci un dar a v â n d în v e d e r e faptul c ă , c e l c a r e va c ă u t a să g ă s e a s c ă a d e ­văru l cu l u m â n a r e a , va c o n s t a t a că în ma jo r i t a t e a cazur i lo r când comi te tu l şco la r ş i -a impus vo in ţa şi a u t o r i t a t e a , au fost cazur i de opozi ţ ie b ie tu lu i d i rec tor şco la r la diferi te r ea l i ză r i şi p l anur i ş c o l a r e .

A v e a m eu pe v remur i un p r e ş e d i n t e onorab i l al comi te -

tului ş co l a r ca re nu s e m n a nici un act , p â n ă nu d ă d e a fuga la no t a ru l comune i p e n t r u sfat şi î n g ă d u i n ţ ă că p o a t e s e m n a s au nu . E u ş t iu , n o t a r u l 1-a î n v ă ţ a t a ş a , s au el din capul lo­cului nu a avu t curajul r ă s p u n d e r i i funcţ iuni i s a l e — dar ş t iu că nu era demn de un p r e ş e d i n t e al comi te tu lu i şco la r fapt că l ' am şi expl ica t aces t lucru şi Dumnia lu i , aşa de b ine a î n ţ e l e s că a d o u a zi ş i - a t r imis demis ia scr i să c a r e d e m i s i e cu d u r e r e da r a fost p r imi tă .

In ten ţ i a leg iu i toru lu i Ia leg i fe rarea inst i tuir i i comi te t e lo r ş co l a re r u r a l e a fost să c re ieze în f iecare c o m u n ă o autori­tate morală p u s ă în s lujba şcoa le i de s ta t , ori în mu l t e locuri a c e s s t a in ten ţ i e s ' a lovit de r e a l i t a t e şi comi te tu l şco la r a deven i t o ins t i tu ţ ie de fo rma l i t a t e , — fără a u t o r i t a t e a m o r a l ă drjrită. Nici nu p u t e a să dev ină altfel dacă l eug 'u o J1 n ' a dat aces tu i for şi mijloc de c o n s t r â n g e r e pen t ru e x e c u t a r e a h o t ă -r îr i lor l ua t e . Comite tu l şco la r a d i spă ru t în faţa au to r i t ă ţ i l o r c o m u n a l e . Acest fapt d o v e d e ş t e că nu veţi auz i n i c ioda t ă pe un domn n o t a r s p u n â n d «comitetul ş co l a r din c o m u n a m e a a c lădi t o ş coa l ă cu 3 săli de î n v ă ţ ă m â n t » ci va zice n e c o n d i ­ţ iona t şi î n t o t d e a u n a » am clădit o ş coa l ă cu 3 săl i de î n v ă ­ţ ă m â n t » ad ică c i n e ? Eu , vo rba lui Napo leon «Je s u i ş l 'E t a t» .

Ci team în t r ' o zi la şt ir i d ive r se în f r 'un z iar de provin­cie. «In c o m u n a S. în cad ru festiv s ' a sfinţit nou l local ş c o ­la r r idicat din hă rn i c i a i n imosu lu i n o t a r X » . - M ă g â n d e a m la tot ca lva ru l ce a avu t î n v ă ţ ă t o r u l din aceia c o m u n ă p â n ă Ia r e a l i z a r e a visului f iecărui î n v ă ţ ă t o r — o şcoa lă m o d e r n ă — şi la t o a t e ce r tu r i l e ce î e -a a v u t cu a u t o r i t a t e a c o m u n a l ă cu comi te tu l şco la r p â n ă ce a reuş i t i n imosu l d o m n s ă fie s lăvi t în z iar . Nu es te ge los n imeni şi cred că colegul nu a ş t e p t a l a u d e publ ice dar nu se face.

Cu t o a t e că a m p r o m i s să a ră t în ce mod se î n c a s e a z ă s u m e l e însc r i se în buge t pen t ru î n t r e ţ i ne rea şcoa le i p r ima re , a m găsi t n e c e s a r să fac a c e a s t a complec t a re pen t ru o de ­pl ină l ă m u r i r e şi î n ţ e l e g e r e din p a r t e a ace lo ra car i d u b i t a u i n t en ţ iun i l e me le .

Cu plăţ i le e s t e o p o v e s t e grea şi l ungă . In m o m e n t u l când es te de ach i ta t ceva pen t ru ş coa l ă , a tunc i d i rec toru l e s t e comi te tu l şco la r cu s a u fără voie . De câ te ori te t r ezeş t i că la s a l a r ai o r e ţ i n e r e de 500 lei , p en t ru r eg i s t r e ş co l a r e , ban i

pe cari îi vei primi după 6 - 6 d rumur i la p r imăr ie rugămin ţ i şi e n e r v ă r i .

Cum s 'a r z ice , nu r ă m â i de p a g u b ă de ban i , că îi pr i ­meş t i , da r i n c o n v e n i e n t u l s tă în a l tă p a r t e şi a n u m e că, d i ­rec to ru l ca un om chibzui t şi bun g o s p o d a r , î n a i n t e de p r i ­mi rea sa l a r iu lu i a făcut un mic deviz de chel tuiel i ca re se p r e z i n t ă cam în felul u r m ă t o r : S a l a r 3000 lei . Che l tu i e l i : m ă ­ce lă r ie , b r u t ă r i e , l ăp t ă r i e , e tc . 1450 lei, ghe t e la 2 copii 850 lei , căr ţ i pen t ru unu l la l iceu 700 lei . F a ţ ă de a c e a s t ă s o c o ­t ea lă la s a l a r eşt i pocni t cu o r e ţ i n e r e de 500 lei pen t ru r e ­g i s t re , că d o a r a ta e s t e ş c o a l a , o r e ţ i n e r e ce nu in t ră în s o c o t e a l a de a c a s ă a o m u l u i . Aci v ine apoi n e n o r o c i r e a , a v â n d în v e d e r e că f iecare che l tu ia l ă p r e v ă z u t ă e s t e u r g e n t ă şi nu p o a t e fi a m â n a t ă p â n ă ce vei pr imi s u m a dela p r imăr i e , circa 2 , - 3 s ă p t ă m â n i . Aces ta e s t e un s i ngu r caz dar r ea l .

In n u m ă r u l vi i tor voi a r ă t a a l te cazu r i to t r e a l e şi u z u a l e şi voi da şi o mică a r ă t a r e n u m e r i c ă dela diferi te şcoli p e n t r u a se v e d e a în ce m ă s u r ă se pot î n c a s a s u m e l e în ­sc r i se în buge t .

Î N V Ă Ţ Ă T O R I I ŞI P R O G R A M U L N O U L U I G U V E R N

— C o m e n t a r i i d e p r o g r a m —

d e : I. CUREA.

C u v â n t a r e a d-lui Gh. T ă t ă r e s c u , p r e ş e d i n t e l e Consi l iu lu i de Miniş t r i , r o s t i t ă la r ad io în ziua de 28 Nov. a. c , prin ca r e a în fă ţ i şa t ţări i p r o g r a m u l nou lu i guve rn , a făcut o p r o ­fundă impres ie a s u p r a t u t u r o r ce t ă ţ en i lo r . A fost o c u v â n t a r e de o pu te rn i că şi c u t e z ă t o a r e s i n c e r i t a t e , c a r e a conf i rmat dec l a ra ţ i a S a , că a pr imit «cu ho>ărîre g ravă» î n s ă r c i n a r e a cu ca r e a fost o n o r a t de M. S. Rege l e Carol II .

In e x p u n e r e a d - s a l e , d u p ă ce a n a l i z e a z ă g r e u t ă ţ i l e m o ­m e n t u l u i , se og l indeş t e clar ob iec t ive le de vi i tor a le g u v e r ­nu lu i , în t oa t e c o m p a r t i m e n t e l e vieţii de S ta t .

S u n t în aces t p r o g r a m câ t eva ches t iun i ce ne i n t e r e s e a z ă di rect , pe noi î n v ă ţ ă t o r i i . Convinş i fiind că nu se va r e p e t a p o v e s t e a vechi lor p r o g r a m e de g u v e r n ă m â n t , ca pe v r e m e a d e c e d a t e l o r p a r t i d e pol i t ice , când se p romi t ea totul şi nu se ' n f ăp tu i a nici pe j u m ă t a t e şi boga ţ i pe « l iber ta tea criticei o b ­iective» î n g ă d u i t ă s u b nou l r eg im, ne pe rmi t em sub l in i e r ea a s e s t o r ches t iun i şi c o m e n t a r e a lor cu t o a t ă ob iec t iv i t a t ea .

* In cadru l poli t icei g e n e r a l e s e a n u n ţ ă la p . 9 : « în toc­

mi rea unu i nou s t a t u t al func ţ ionar i lo r publ ic i , p r e c i z â n d u - s e r ă s p u n d e r i l e şi d rep tu r i l e lor. înaintările vor fi a s i g u r a t e prin m a x i m u m de ga ran ţ i i şi se vor efectua potrivit principiilor apli­cate în armată; f iecare min i s t e r îşi va în tocmi a n u a r u l s ă u . T o t d e o d a t ă se va înfăptui armonizarea salariilor".

A ş t e p t ă m cu î n c r e d e r e e l a b o r a r e a nou lu i s t a t u t , ca re ne va p rec iza , în d i spoz i ţ iun i l e lui g e n e r a l e , s i t ua ţ i a de d rep t în cadru l vieţii de s t a t , pe l ângă cele spec ia le din l egea î n v ă ţ ă ­m â n t u l u i p r imar .

Ar fi î n să de dori t ca î na in t ă r i l e î n v ă ţ ă t o r i l o r să se facă tot după pr incipi i le ap l i ca t e în a r m a t ă , căci s i s t eme le ob i şnu i t e p â n ă a c u m n e - a u a d u s mul t e prejudici i . N ' a m fost con t ra exa­m e n e l o r , din c o n t r ă l e - a m p re fe r a t , mai a les în e ra pa r t ide lo r

pol i t ice , da r pr in mu l t e l e ş i cane şi dese le lor a m â n ă r i , a p r o a p e toţi am obţ inut î n a i n t ă r i l e cu câ te 3 — 5 ani mai t â rz iu şi chiar mai mul ţ i . Ori , tocmai n o u ă , ca re a v e m un rol covârş i to r în s t a t , r e c u n o s c u t de u n a n i m i t a t e a ce t ă ţ en i lo r , chiar şi de d u ş ­man i i de ieri , pr in m u l t i r a î i t a t e a ac t iv i t ă ţ i lo r n o a s t r e , a fost sor t i t s ă ni se p u n ă a t â t e a piedici ia î n a i n t ă r i ? ! Mul to ra , p o a t e , le -a s c ă z u t e lanul din acea s t ă c auză .

S p e r ă m apoi că, prin armonizarea salariilor, ni s e va cre ia o s i t ua ţ i e mai ech i tab i lă , r e p e r â n d u - s o n e d r e p t a t e a ce ni s'a făcut în t r ecu t .

Am citit în zilele t r ecu t e î n t r ' u n z iar , ce a p a r e la Cluj, un a n u n ţ al une i î na l t e in?f i tuţ iuni de s ta t (Academia de c o ­m e r ţ ) pen t ru complec t a rea unui pos t de p o r t a r (pe cât m i -aduc a m i n t e ) cu sa l a ru l de 4500 lei şi cvar t i r , c a r e să a ibă p a t r u c l a sa p r i m a r e , cel pu ţ in , ca p r e g ă t i r e ş co l a r ă . Imed ia t şi i n v o l u n t a r am făcut c o m p a r a ţ i e în t r e r e t r i bu ţ i a aces tu i a şi ceea a unu i î n v ă ţ ă t o r î n c e p ă t o r 2000 lei, că ru ia i -se cer 8 c lase n o r m a l e abso lv i t e , s c â z â n d u - i - s e chiria, mai n o u , în c a ­zul că a r e locu in ţă în n a t u r ă dela c o m u n ă . Ba, pr in n o u a lege a d m i n i s t r a t i v ă nu se mai a s i g u r ă nici d rep tu l Ia l umina t şi încă lz i t d i rec tor i lo r de şcoii p r i m a r e !

In ş e d i n ţ a Consi l iu lui de Miniş t r i ţ i nu t ă în z iua de 5 Decemvr ie a. c , s 'a ho tă r î t , în t re a l t e le , u r g e n t a r e a e l aboră r i i legii pentru unificarea funcţ ionăr i i servic i i lor publ ice şi armoni­zarea salariilor. Aş t e p t ăm cu mul t ă î nc r ede re î m b u n ă t ă ţ i r e a si­tua ţ i e i n o a s t r e , pr in a c e a s t ă lege.

* In cad ru ! p r o g r a m u l u i de politică socială, se p r evede la

p. 14 : « O r g a n i z a r e a în cadru l F r o n t u l u i Renaş t e r i i Na ţ iona l e a b r e s l e lo r şi a tu ro r colec t iv i tă ţ i lor» .

Şi aici , ca şi în s t ră je r ie şi 'n ce le la l te ac t iv i tă ţ i de r e ­n a ş t e r e n a ţ i o n a l ă , învăţători/nea e gata la datorie.

* „învăţătorii vor fi chemaţi treptat pentru a-şi desăvârşi cuno­

ştinţele agronomice. Fiecare comună va avea un învăţător agro­nom". Aşa se a n u n ţ ă în capi to lu l de poli t ică economică şi f i nanc i a r ă a g u v e r n u l u i .

Aceas t ă m ă s u r ă e cât se p o a t e de b u n ă şi ne b u c u r ă . Ideia am s u s ţ i n u t - o şi noi , încă ce mul t , dar n ' a fost c ine să n e - o î m p ă r t ă ş e a s c ă . î n sc r i e r ea ei , în p r o g r a m u l ac tua lu lu i gu-

vern , e o n o u ă d o v a d ă de î n c r e d e r e a ce se p u n e în p u t e r e a de r e a l i z a r e a î n v ă ţ ă t o r i m e i , în t oa t e domeni i l e de a c t i v i t a t e .

Vom face faţă şi a ces t e i o fens ive de o r g a n i z a r e a munc i i n a ţ i o n a l e şi s p e r ă m că nu vom compromi t e năde jd i l e p u s e în no i . Dar, pen t ru r euş i t a aces te i chemăr i , să 'nu se uite că puterea exemplului e mai tare ca. toate teoriile.

Ar îi de dorit s ă se c re i eze o s i t u a ţ i e m a t e r i a l ă î n v ă ţ ă ­tor imei de a ş a n a t u r ă , încâ t s ă - ş ' p o a t ă în jgheba, unu l f iecare , c â t e o g o s p o d ă r i e mode l , pen t ru c o n c r e t i z a r e a teor i i lor ce va t rebui să le p r o p o v ă d u i a s c ă . Câş t i gând a c e a s t ă s i t u a ţ i e , în t e r m e n u l de 5 ani al planif icări i agr icu l tur i i , î n v ă ţ ă t o r i m e a , d e p a r t e d e - a ş i negl i ja ob l iga ţ iun i l e p ro fes iona le , s u n t e m c o n ­vinşi şi p u t e m da a s i g u r ă r i a n t i c i p a t e că ar munci cu şi mai spor i t e n t u s i a s m pen t ru des ţ e l i n i r ea ogoru lu i n a ţ i o n a l , s u b t oa t e a s p e c t e l e .

*

In cadru l p r o g r a m u l u i de poli t ică cu l tu ra lă şi b i s e r i c ea ­scă se va u r m ă r i : «As igura rea celor mai b u n e condi ţ i i p e n t r u c r e e a r e a şi d i fuzarea cul tur i i r o m â n e ş t i » ; « î n d r u m a r e a ş c o a -lei în l e g ă t u r ă cu rea l i t ă ţ i l e soc ia le , economice şi cu l tu ra l e r o m â n e ş t i ; R e z o l v a r e a problemei t ine re tu lu i pr in instaurarea unui regim de ocrotire materială, de întărire morală şi disciplină naţională, ca re să a s i g u r e ascensiunea elementelor de muncă şi de merit a le t inere lor gene ra ţ i i» . Clar , sobru şi s imţ i t sun t expuse obiec t ive le cu l t u r a l e a le conducer i i . Se a c o r d ă m to ta l a n o a s t r ă a d e z i u n e şi a ş t e p t ă m şi de aci î na in t a cu d e v o t a m e n t , cuv in te le de ord ine a le cănduce r i i , p en t ru a conc re t i za cât mai r e p e d e , pr in m u n c a şi d r a g o s t e a n o a s t r ă , s p i r i t u a l i t a t e a n e c e s a r ă vremi lor de azi şi de vii tor, „aşezându-ne în fruntea cruciadei pornite pentru împlinirea poruncilor solidarităţii naţionale".

PAGINA LITERARĂ

E U ŞTIU C A I S A MĂ ' N Ş E L I . . .

d e : G. SELVBEN.

Elv i ra şi Miky e r au pe v e r a n d a une i vile ce se desch i ­dea larg sp r e imens i t a t ea a l b a s t r ă a măr i i . Tiner i i s e p r i veau p re lung cu un sen in în ca re v ibra un z â m b e t u şo r , e s t o m p a t p a r c ă de mis t e ru l v i i toru lu i .

. . . D e p a r t e , pe ec ranu l azu r iu şi ne s f â r ş i t al ce ru lu i , ş e r p u i a o l in ie cu rbă de p ă s ă r i c ă l ă t o a r e , iar în sa lonu l a lb , a p a r a t u l de r a d i o p r i ndea din infinitul e te ru lu i r o m a n ţ a «La cine te g â n d e ş t i când pleci» . . . «Muzica r ă sco l ea în ei s e n ­t imen te ce o n d u l a u ca n i ş t e l ebede l in iş t i te pe s t r ăvez iu l ve r ­zui al ape i .

Miky îşi luă încet p r iv i rea de pe E lv i ra şi o î n d r e p t ă sp r e p ă s ă r i l e ce se a p r o p i a u . Apr inse o ţ iga ră şi s e învă lu i în nori i fumului . Adie rea u ş o a r ă de Mai , ca re a d u c e a a t â t a r ă c o a r e m o l a m ă şi a t â t a dor de v i a t ă , a l u n g ă fumul şi s c o a s e în relief faţa b r u n ă a lui Miky, ca re e r a t u l b u r a t ă de u m b r a unei melanco l i i . — Elvira o b s e r v ă m i ş c a r e a .

— «Ce e cu t ine , îl î n t r ebă cu g lasu l ei du lce» . «Pa rcă eşt i mai t r i s t . Ce ţ i -a veni t în m i n t e ? »

Miky ab ia ma i p u t e a r e ţ i n e me lanco l i a ar t i f ic ia lă , ca re n u se po t r ivea cu t r ă s ă t u r i l e lui şi z i se :

— «Simt o fericire depl ină» şi apoi t ăcu . E lv i ra , n e o b i ş n u i t ă cu a t i t u d i n e a lui , se ap rop i e de el ,

îl privi drept în ochi şi cu o îng r i jo ra re c r e s c â n d ă , îi z ise : — « R ă s p u n s u l t ău e . . . fa ls . S p u n e - m i s ince r , ce t e - a

î n t r i s t a t ?» Miky în loc de r ă s p u n s p o z e a z ă o t ă c e r e s in i s t r ă şi a-

p r i n d e a d o u a ţ i g a r ă . In ochii Elvire i a p a r d o u ă p ică tu r i de d i a m a n t , t r e m u r ă ­

t o a r e . In t imp ce una a lunecă pe pie lea ei ca t i fe la tă şi cu o voce e m o ţ i o n a t ă , ş o v ă i t o a r e îl î n t r ebă :

— R e g r e ţ i c ă s ă t o r i a n o a s t r ă de ieri ? Aceas t ă î n t r e b a r e n e a ş t e p t a t ă , s t o a r s e din el c â t e v a c u ­

v in te , car i e r a u însă depa r t e s 'o l in i ş t ească . — Nu regre t nimic ! . . . Es t i doa r c o n v i n s ă că la focul

iubirii mele s 'a topi t a u r u l din ve r ighe ta ta . . . Dar eu ş t iu . . . ş t iu . . .

— Ce ştii ? î n t r e b ă ea cu o voce s ch imba tă , b rusc . — «Eu ş t iu c 'ai să mă 'nşel i chiar mâine» — zise Miky

cu t o a t ă s e r i o z i t a t e a lui p re făcu tă . — In clipa u r m ă t o a r e , El -vira e ra pe s c a r a de m a r m o r ă ce cobora sp re valur i le fu r ioase a le măr i i .

F u g e a sp re m o a r t e . Miky, ca re n ' a p r e v ă z u t a c e a s t ă p a r t e d r a m a t i c ă a ac ­

ţ iuni i , o a junse ş i -o p r i n s e î n a i n t e a ges tu lu i fa tal . . . . E a p l â n g e a obos i tă în b ra ţ e l e lui , pe o b a n c ă de

m e s t e a c ă n din pa rc . El înce rcă să o conv ingă că n ' a voit să o s u p e r e , s 'o r ă n e a s c ă şi a d u s e ca mot iv , la u r m ă , p a s i u n e a lu i de a o p u n e la î nce r ca r e , da r , — ea se a r ă t ă n e m â n g ă i a t ă .

Miky, î n d u i o ş a t de cele p e t r e c u t e , îşi s c o a s e por tofe lu l cu in i ţ ia le le de m ă t a s ă c u s u t e de m â n a ei ş b i în t inse un b i ­leţel cu u r m ă t o r u l cup r ins :

D r a g ă E lv i ra ! — Aces te r â n d u r i le scr iu î n a i n t e de c ă s ă t o r i a n o a s ­t r ă . — Am ci ta t ve r su l «Eu şt iu c 'ai să mă 'nşe l i chiar mâine» a poe tu lu i Minulescu — cu in ten ţ i a să Te pun la î nce rca re şi s ă văd ca r e va fi a t i t u ­d inea T a în faţa aces tu i ve r s , ca re se dec lamă în a t â t e a şi a t â t e a ocazi i . •

Miky

. . . Elvi ra îşi ş t e r s e ochii umezi şi s u s p i n ă din a d â n c u l suf le tu lu i , apoi z ise :

— Spune -mi ce l ipsă ai avu t de a c e a s t ă î n c e r c a r e , n ' a i de s tu l e dovezi că te iubesc ? . . . Dar cred că e u l t ima p r o b ă . Aşai ? — «Da!» a c c e n t u a ba r i t onu l lui Miky. N 'a i să mai s imţeş t i povoa ra îndoel i i me le , căci . . . «Trebue să fii mai del icat» cu m i n e , — « în t r e rupse Elvi ra .» Vezi că deja se văd pe mine u rme le aces tu i sbuc ium. -— «Văd că eşt i g i n g a ş e ca o l ă c r ă m i o a r ă . Am să te a p ă r de fur tuna vieţii şi . . . am să te ascul t în t o a t e » Ev i ra pa rcă voia să e t e r n i z e z e aces t e cuv in te — de aceea s u b p re tex t că n ' a în ţ e l e s , îl r u g ă să r e ­pe te f ăgădu ia l a s o l e m n ă .

Miky r e p e t ă ca un p a p a g a l d re sa t . — «Vezi că ştii să spui cuv in te f rumoase fără să recurg i la versul a l tu ia ! Tu eşti bun . • , şi spe r că în vii tor vei fi n e î n t r e c u t în b u n ă t a t e a

t a . Acum te rog du te şi adu b inoc lu l , s ă văd nu se ap rop r i e v re -o co rab ie . Mi se p a r e că e pe c a n a p e a » . . .

P e s t e c â t e v a m i n u t e Miky e ra p r e z e n t cu obiectul c a r e a v e a să fie î n d r e p t a t z a d a r n i c sp r e l a rgu l măr i i . — «Nu văd nimic . . . decâ t s u s , o cupolă a l b a s t r ă , cu o pu t e rn i că impre ­sie de infinit, iar jos , un pava j de apă ce o n d u l e a z ă cu a t â t a mi s t e r . Şi — a t â t a to t . B a r ă - m i d e - a ş i v e d e a o l u n t r e cu l i ­poveni s a u v reun vu l tu r de m a r e ocol ind r ă t ă c i t o r în t a ina spa ţ iu lu i . . . Ce p u s t i e t a t e ! — D e - a r înflori m ă c a r p ă d u r e a a c e e a de t randaf i r i ! P e s t e d o u ă s ă p t ă m â n i vor îi toţ i în f loare , a fa ră de cei ga lben i , — a tunc i v ine şi r e p r e z e n t a n t u l dela «Chat-Noir» să c u m p e r e pe ta l e l e ! — zise Miky.

— «Două s ă p t ă m â n i ! — exc lamă ea . — Asta e cam m u l t . Eu cred că p e s t e o s ă p t ă m â n ă voi r âvn i după v ia ţa de m e ­t ropolă tocmai cu câ tă n e r ă b d a r e a ş t e p t a m să aud m u r m u r u l unde lor»

— «Ce zici Miky d r a g ă , m e r g e m s a u r ă m â n e m t o a t ă l una în s o c i e t a t e s e rv i toa re i ş i -a b u c ă t ă r e s i i ? S i n g u r ă t a t e a a c e a s t a cred că nici tu n ' o doreş t i .»

Miky nu s 'a p r o n u n ţ a t , căci pen t ru el a c e a s t ă « s i n g u r ă ­ta te» era însă - ş i fer icirea p ă m â n t e a s c ă . E lv i ra a ş t e p t ă m ă c a r un r ă s p u n s şi fiindcă nu-1 a u z e a , a r i sca t să mai ape l eze la p ă r e r e a lui .

— «Ce vom face, ce zici ? — î n t r e b ă ea cu o s e t e c u -r i o a s ă « .

— «Cum vei c rede de b ine d r a g a m e a , eu a m să te a s ­cult în t o a t e » .

, . . D u p ă câ t eva m i n u t e de t ă c e r e , în c a r e g â n d u r i l e E l -virei î n c e p u r ă să ţ â ş n e a s c ă în jocuri şi artificii de spir i t , — auz i r ă p u l s a ţ i u n e a meta l i că a unu i m o t o r . Miky o b s e r v ă con­tu ru l ş t e r s al une i bărc i , ca re sp in t eca va lur i le s c ă l d a t e în po le ia la de j ă ra t ec a g lobului ce a l u n e c a încet s p r e asf inţ i t . E lv i ra fixă b inoclul şi privi sp r e d i rec ţ ia ind ica tă de el . L e n ­tila l ă să să se v a d ă clar , o b a r c ă a l b a s t r ă şi doi mi l i ta r i . Necunoscu ţ i i p ă r e a u că vin, d rep t sp r e vila lor, ca re e ra s in ­gu ra m i n u n e a rch i tec ton ică de pe ţ ă r m u l r ă s ă r i t e a n al m ă r i i .

De fapt . Mil i tar i i , d in t r e cari unu l se vedea s u p e r i o r u l , d e b a r c a r ă în micul por t al vi lei . După ce ş i - au fixat b a r c a de un s t â lp de m a r m o r ă roză , a c e s t a î ncepu să urce t r ep te l e ţ ă r m u l u i .

Elv i ra şi Miky se u i t au curioşi la oaspe le c a r e p a r c ' a r ă s ă r i t din a d â n c u l ape i .

Noul veni t , după ce ocoli pe o a lee b r o d a t ă cu na rc i s se opri în faţa lor . F ă c u un «drepţ i» , s a l u t ă şi s p u s e un nu­m e greu de r e ţ i nu t , — d u p ă ca r e î n t r e b ă ; «D-voas t r ă sun te ţ i d o a m n a şi d o m n u l Iul ian ?»

— »Da ! Ce d o r i ţ i ? » îl î n t r e b ă Miky pe un ton l inişt i t . — «Sunt t r imis de domnul căp i t an P l o p i ş e a n u să Vă

p r e d a u aces t bi let». Miky desfăcu r e p e d e plicul ceru i t şi ci t i ră î m p r e u n ă b i ­

le tu l , pe a lbul că ru i a p r i e t enu l lor din copi lăr ie le -a scr is cu t u ş u r m ă t o a r e l e r â n d u r i fugare :

Dragi i m e i ! A t i tud inea lui Hi i le r a î n t u n e c a t cerul politicii in­t e r n a ţ i o n a l e şi ne-a făcut să l u ă m c â t e v a m ă s u r i de p r e c a u ţ i u n e . Astfel am a juns cu tot r eg imen tu l pe c o a s t a măr i i . Am sos i t azi n o a p t e cu ş a p t e va se de r ă z b o i a , d in t re car i unu l p leacă d i m i n e a ţ a p e n t r u r e c u n o a ş t e r e d e - a ' u n g u l ţ ă rmulu i p â n ă la Voi. — Dl g e n e r a l A. L. ca re nu te mai u i tă dela c o n c u r ­sul hipic din P a r i s , e cu noi şi mi-a s p u s să Vă învi t la o t u r c e a s c ă şi la o pa r t i dă de că r ţ i . Vă p u t e m as igu ra tot confor tu l ! E aici şi o rches t r a r e ­g imen tu lu i . D o a m n a p o a t e a lege d in t r e cei mai bun i d a n s a t o r i .

Aş t ep t ăm r ă s p u n s u l V o s t r u . C u . d r a g :

P l o p i ş e a n u . S e r g e n t u l în t re t imp făcu trei paş i înapoi şi e ra tot în

poz i ţ ia de d rep ţ i . E a îi a r ă t ă un s c a u n l â n g ă s t a t u i a de b ronz a Aphrod i -

tei şi-1 pofti să ş e a d ă . Miky citi din nou r â n d u r i l e , iar E lv i ra a p ă s ă pe o m ă s u ţ ă de a b a n o s bu tonu l de fildeş al sone r i e i dela b u c ă t ă r i e . Nu pes t e mul t a p ă r u o t â n ă r ă f rumoasă , î n t r e ­b â n d pe s t ă p â n ă - s a ce d o r e ş t e .

S e r g e n t u l , ca re îi admi ra când o b r a z u l ro şu , când h a l a ­tul a lb care îi făcea impres ia că e o doc to r i ţ ă , — c r e d e a că se află î n t r ' u n s a n a t o r i u , u n d e ş i - a r l ă s a b u c u r o s in ima în grija aces te i fete . . .

— «E g a t a ujina ?» o î n t r ebă E lv i r a .

— «încă n'am făcut spuma de lapte.« — «Atunci adu ceva sardele şi măsline pentru Dumnea­

lui, — adu două porcii şi o sticlă de Drăgăşani.» Miky, care citise de cinci ori ultimele două rânduri ale

scrisorii, se întoarse spre curierul prietenului său, îl servi cu un Tomis «şi-i spuse încet. — «Cu toată plocerea dar . . . de altfel îi scriu Dlui căpitan.»

— «Scrie-i că' primim invitarea, dar nu putem merge de­cât mâine, zise Elvira cu tonul unui comandant de grupă.

Miky fără şovăială scoase un bilet de vizită, pe care i se părea că vede textul făgăduielii lui «eu am să te ascult în toate». — îşi desşurubâ stiloul de aur şi se îndreptă spre El­vira rugând-o să-i dicteze răspunsul.

— »Scrie !» porunci ea. Dragule!

Primim invitarea. Elvira şi Miky.

. . . A doua zi bucătăreasa îi primi în sufragerie cu ves­tea că un vapor mare-mare înnoată de două ore în apropie­rea vilei. Ea dispăru repede, fără să mai de-a alte informaţii, căci credea că se va putea întâlni cu sergentul care i-a zis — «La revedere» — după ce a rugat-o să-i pună o floare lângă decoraţie de argint.

Elvira şi Miky rămaseră singuri, aşezaţi faţă 'n faţă, lângă masa pe care samovarul împrăştia aroma fină a ceaiului rusesc.

In timp ce Elvira se grăbea să stoarcă o lămâie, Miky turnă patru linguriţe de rom în ceasca-i goală şi murmură parcă involuntar . . . «eu ştiu . . .»

— «Ce zici ?» întreba ea. Miky se turbură o clipă, dar îşi reveni z icând: «Am

ştiut că Plopişeanu va fi promt în promisiunea lui. — «Parcă ziceai că . . . eu ştiu . . . dar n'ai continuat.« — «Ştiu, da!» — răspunse Miky hotărît şi energic, — «Ce ştii ? — Spune !» — «Eu ştiu . . . ştiu tabla înmulţirii, zise Miky cu un

zâmbet forţat în timp ce analiza în sine, cu pesimism, versul lui Minulescu,

— «Eu ştiu c'ai să mă 'nşeli chiar mâine» . . .

E L E F A N T U L A L B

d e : GH. H O B J I L A .

E r a u î n t r ' u n s a t doi j idovi : Ş lo im şi I t ig . Ş lo im e r a bo­g a t de nu mai şt ia ce a r e la casa lui, pe când I ţ ig e ra aşf de s ă r a c de n ' a v e a d u p ă ce b e a a p ă .

I ţ ig , v ă z â n d p e Ş lo im î m b o g ă ţ i n d u - s e to t m a i m u l t şi p e el s ă r ăc ind to t ma i t a r e , s e s b ă t a a ca p e ş t e l e pe u s c a t să d e s ­curce a c e a s t ă t a ină . Şi a s t a ţ inu ani de -a r â n d u l .

De la o v r e m e , ce şi dă cu ide ia I ţ ig ; — Să ştii că t â l h a r u l de Ş lo im face au r ! To t a m auz i t

eu de p i a t r a f i lozofală, c a r e pre face în au r or ice m e t a l ce-1 a t i n g e , îşi zice e l . A m crezu t , că-i p o v e s t e , da r se v e d e că-i lucru se r io s . H o ţ o m a n u l de Ş lo im a descope r i t -o , d racu l ş t ie cum, şi a c u m se fo loseş te d e ea . Şi chiar dacă n ' a de scope r i t p i a t r a f i loso îa lă , t r e b u i e s ă fi a f la t v r e o r e ţ e t ă , v r e u n el ixir m i r a c u l o s , cu ca r e face a u r . Al t fe l cum s ' a r î m b o g ă ţ i a ş a de t a r e ?

Şi , d e când i-a in t r a t în cap ide ia a s t a , b ie tu l I ţ ig nu m a i a v e a s o m n . S lăb i se d e p ă r e a o u m b r ă , ca o m u l cu ideie la c a p . Nu că doa r îi e r a g r e u de Ş lo im ca să- l î n t r e b e ! E ra fucru s igu r , că-i v a c e r e r e ţ e t a . To tu l e ra : cum s 'o c e a r ă , ca s 'o c a p e t e ?

In sfârş i t î n t r ' o zi, cum s t ă t e a u aşa de v o r b ă , I ţ ig zice : — Măi Ş lo im, tu faci a u r ! — Ce-ai z is , I ţ ig ? — Zic, că tu faci a u r . Ai g ă s i t p r in t r e că r ţ i l e din podu l

casei t a l e , pe ca re le-a i pus aco lo de când ai fost an t icar , căr ţ i ca re t r a t e a z ă d e s p r e s a l a m a n d r e , p i a t r a f i losofalâ, d e s p r e a l -h imie şi ma i ş t iu eu cc, ai gă s i t , cum zic, v re -o r e ţ e t ă , v re ­un el ixir , d racu l ş t i e ce, şi a c u m faci au r din cos i tor , a r a m ă s au a l t c e v a .

— Vorbeş t i s e r ios I ţ ig ? — A t â t de s e r io s , î ncâ t să ş t i i , că, dacă nu -mi spui şi

m ie cum faci au r , t e p â r ă s c ia s t ă p â n i r e şi te fac să înfunzi puşcă r i a .

Şi de-a tunc i nu era zi l ă s a t ă de D u m n e z e u . în a fa ră de

S â m b ă t a , zi, în ca re j idovii nu v o r b e s c de afacer i , ca I ţ ig să nu-i c ea ră r e ţ e t a , cu ca r e să facă aur , s ă se î m b o g ă ţ e a s c ă şi el ca Ş lo im. Şi t o a t e convorb i r i l e lor se t e r m i n a u cu a m e ­n i n ţ a r e a :

— T e p â r ă s c , m ă , la s t ă p â n i r e , de înfunzi puşcă r i a , dacă nu -mi spui c u m să fac şi eu aur , m ă ! Ai în ţ e l e s , m ă ?

Decâ t , t o a t e convorb i r i l e lor, cu to t spi r i tu l c o m b a t i v a l lui I ţ ig , se p e t r e c e a u n u m a i în t r e pa t ru ochi, p e n t r u c ă el, I ţ ig , se t e m e a de a c incea u r e c h e . Nu vo i a el să m a i ş t ie a t r e ia p e r s o a n ă d e s p r e a f a c e r e a a s t a . E ra p r e a des tu l , că ş t ia ho ţo­m a n u l de Ş lo im. Mai bine ar fi fost să ş t i e n u m a i el s ec r e tu l . Ce să-i faci d a c ă Ş lo im, nu I ţ ig , fusese an t i ca r , în t i ne r e ţ ă . El , I ţ ig , s e o c u p a s e cu m e s e r i a de s d r e n ţ a r , m e s e r i e m o ş t e n i t ă de la s t r ă m o ş i , pe ca r e o p rac t i ca şi a c u m .

Dar d a c ă D u m n e z e u vo i se a şa , fie ! Cel puţ in să se p o a t ă folosi de norocul lui Ş lo im.

Şi azi a ş a , m â i n e a şa , p o i m â i n e a şa , îşi u r a s e b ie tu l Ş lo im z i le le şi nu ma i ş t ia u n d e să se a s c u n d ă de g u r a lui

— P u ş c ă r i a , m ă , a r e să t e m ă n â n c e , de nu -mi spu i , m ă , cum faci tu a u r . Crezi , că a m să tac ? A m să m ă duc la pr i ­m a r , ca re - i omu l s t a tu lu i şi a m să spun , m ă . Auzi ? Şi dacă nu mi-o face d r e p t a t e , mă , m 'o i duce la p r i m p r e t o r , la t r e b u -na l , a ş a să ş t i i , m ă ! Şi n ' a m să m ă l a s p â n ă nu te oi şt i la ocnă . Ca să t e ' n v e ţ i , t â l h a r ce eş t i , să ma i faci a u r !

Când a u z e a Ş lo im t o a t e a s t e a , i-se r idica pă ru l măc iucă în vârful c apu lu i .

Dar , d u p ă c u m t o a t ă a c e a s t ă ches t i une po rn i se de la o ide ie , c a r e t r e c u s e pr in capul lui I ţ ig , Ş lo im c redea , că t r e ­buie să se înche ie p r i n t r ' o a l t ă ide ie n ă s c u t a în capul s ă u . După m u l t ă bă ta i e de cap , z i le a m a r e şi nop ţ i n e d o r m i t e , ideia s a l v a t o a r e a p ă r u .

Imed ia t se ho t ă r î s 'o p a n ă în ap l i c a r e .

E ra î n t r ' o s e a r ă înf lor i tă de Maiu . Un v â n t cald ad ia p r i n t r e r a m u r i l e înf runzi te . P r i v i g h e t o a r e a — că e ra c a m t â r ­ziu — înâ i ţ a imnur i de s l a v ă bunu lu i D u m n e z e u pen t ru mu l ­te le da ru r i , ce le l ă s a s e v i e ţ u i t o a r e l o r pe c a r e Ei le-a c re ia t .

In loc să fie p ă t r u n s de m ă r e ţ i a firii, I ţ ig a m e n i n ţ a pe Ş lo im cu puşcă r i a . Aces t a , adică Şloirn, a scu l t a p e n t r u a nu

şt iu câ t ea o a r ă a m e n i n ţ a r e a lui, z â m b i n d c o m p ă t i m i t o r la a-d r e s a lui I ţ ig .

-=- Măi, I ţ ig , z ise el la u r m ă . Ai d r e p t a t e ! Eu fac b a n i ! — ? ! ? ! — Fac aur , m ă ! î n ţ e l e g i tu ? Fac aur ! I ţ ig r ă m a s e de p i a t r ă , a ş a d e r e p e d e îl l u a s e Ş lo im, a ş a

de m ă r e a ţ ă i-se a r ă t a p e r s p e c t i v a v i i t oa r e i s a l e v i e ţ i .

— Vezi tu ; z ise el în fine. Ce t e mai jura i d e g e a b a ! — A c u m , iacă şt i i şi t u . — Spune -mi şi m ie cum faci tu ! — Nu a c u m a I ţ ig , că-i t â rz iu . Vino m â i n e d i m i n e a ţ ă şi

a m să- ţ i d a u r e ţ e t a . . . . T o a t ă n o a p t e a , p e n t r u p r i m a o a r ă de când î n c e p u s e

ches t i a , Ş lo im do rmi l iniş t i t , pe când I ţ ig se s v â r c o l e a ca ş a r ­pe l e p e ja r . A t â t a d o a r că nu f luiera ca e l .

A d o u a zi, Ş lo im p r imi pe I ţ ig în cab ine tu l s ău d e luc ru . II îmb ie cu o ţ i g a r ă b u n ă , apo i z ise :-

— Ascu l t ă I ţ i g . Eu îţi spun r e ţ e t a , da r , ca să r e u ş e a s c ă t r e b u i e s 'o faci a ş a c u m se c e r e .

— A ş a o fac, p r o m i s e I ţ ig ! — Scr ie d a r ă : I n t r ' o c ă l d a r e de a r a m ă , pui douăzec i l i­

t r i de a p ă p r o a s p ă t ă . Când apa f ierbe, a runc i în e a : t re i cu ie d e fier n o u ă , p a t r u z e c i de fire de pă r de scroafă a l b ă , zece p e n e d e cucoş pes t r i ţ , douăzec i şi cinci coji de nucă , o bucă ­ţ i că de b l a n ă de lup t â n ă r , zece bucă ţ i m o n e d e de câ t e doi le i . T o a t e a s t e a le fierbi p a t r u o r e şi douăzec i şi cinci m i n u t e la foc po t r iv i t , î n v â r t i n d pr in c ă l d a r e , cu un be ţ i şo r de a lun , cu ră ţ i t de coajă , ca să nu se a fume . R e ţ e t a e p e n t r u cinci k g r . a u r . D a c ă faci a ş a , poţ i să a jungi şi tu b o g a t ca m i n e .

I ţ ig , care-ş i n o t a s e r e ţ e t a , p lecă sp r e casă fer ici t . Când a junse la p o a r t ă , Ş lo im îl c h e m ă înapo i .

— Sta i , I ţ ig ! A m u i t a t să- ţ i spun, că, în t impu l , când f ierbe a p a şi c e l e l a l t e , nu t r e b u i e să - ţ i aduc i a m i n t e , că e s t e şi e le fant a lb .

— Elefan t a l b ? Bine ! - - Dacă- ţ i a m i n t e ş t i o d a t ă chiar , că e s t e e le fan t a l b , r e ­

ţ e t a nu r e u ş e ş t e şi t r e b u i e s 'o faci de la începu t . — Bine ! Bine ! A d o u a zi, s p r e s e a r ă , I ţ ig ven i la Ş lo im a b ă t u t . — Ce-i I ţ ig ? Ai făcut au r ?

— Nu, Ş l o i m ! Nu-i r e ţ e t a cea a d e v ă r a t ă ! — Cum se p o a t e ! Se p o a t e să t e ' n ş e l t ocmai pe t ine ? — Iaca se p o a t e ! — Nu se p o a t e ! N ' a i făcut r e ţ e t a b ine ! — Ba, D a ! — Ai a v u t c ă l d a r e d e a r a m ă ? — Da ! — Ai p u s în ea douăzec i l i t r i a p ă p r o a s p ă t ă ? — P u s ! - - Tre i cu ie de fier n o u ă ? — Tre i , N o u ă ! — P a t r u z e c i d e fire de păr de sc roafă a lbă ? — T o c m a i ! — Zece p e n e d e cocoş pes t r i ţ ? — Z e c e ! — Şi douăzec i coji de nucă ? — Ş i ! - Şi bucă ţ i ca de b l a n ă de lup t â n ă r ! Şi m o n e d e l e ?

— D a ! D a ! — Ai m e s t e c a t cu be ţ i şo ru l d e a lun ? Nu s ' a a fuma t ? — Nu s 'a a fumat , Ş l o i m ! — I ţ ig , v r e a u să -mi zici a d e v ă r u l ; Nu s 'a a fuma t ? — Nu ! N ' a m g u s t a t eu ? — Atunc i de bună s e a m ă că ţ i -a i a d u s a m i n t e că e s t e

şi e l e fan t a l b ? — A s t a i năcazu l , Ş lo im. P e n t r u c e mi l-ai s p u s . Nu mi -a

t r ecu t n i c i o d a t ă pr in m i n t e că ar fi e l e fan t nici a lb , nici n e ­g r u , nici sur , ori de a l t ă c u l o a r e . A ş a , d a c ă mi l a i spus , t o t t o t t impul câ t a fiert apa , m ' a m g â n d i t n u m a i la e l . D e c e mi l a i spus ?

— Eu a m zis r e ţ e t a a ş a c u m e ! — Şi a c u m a ce să fac ? — Mai p r o b e a z ă ! P o a t e a l t ă d a t ă să nu- ţ i aduci a m i n t e

că e x i s t ă elefant alb şi să- ţ i r e u ş e a s c ă r e ţ e t a R e ţ e t a s u n ă pen t ru o r i ş i c ine .

CEVA D E S P R E INTRADUCTIBILITATEA P O E Z I E I . . .

de : GH C O R N I Ş - P O P .

Scr iam în a l tă p a r t e (în n i ş te î n s e m n ă r i pen t ru mine î n s u m i ) d e s p r e impe r ioa sa n e c e s i t a t e a t r aduce r i lo r , f ăcu te după un plan bine s tud ia t , a v â n d ca e t a p e de d e s f ă ş u r a r e , opera in t eg ra lă a unu i scr i i tor , pen t ruca judeca ta c e r c e t ă t o ­ru lu i să poa t ă p a r c u r g e cu folos p l anur i l e une i f u n d a m e n t ă r i , fără să l i p sească nici un e l emen t une i complec te c u n o a ş t e r i .

In pr iv in ţa neces i t ă ţ i i t r aduce r i l o r — î n a f a r ă de faptul că la noi a c e s t ea se fac d u p ă o complec tă a b s e n ţ ă de p r o ­g r a m — exis tă a p r o a p e o c o n v i n g e r e în s e n s u l că t o a t ă lu­m e a e conş t i en t ă de v a l o a r e a cu l t u r a l — ar t i s t ică a a c e s t o r t r a n s p l a n t ă r i .

G r e u t ă ţ i în e fec tua re nu se ivesc nici în p r o z a ş t i inţ i f ică , u n d e i n t e r e s e a z ă a d e v ă r u l şi u n d e g r e u t a t e a ar c o n s t a , e v e n ­tua l , în c r e a r e a unor noui expres iun i s a u î m p r u m u t a r e a lor de a i u r e a , nici, a şa de m u l t , în p r o z a l i t e r a r ă , în ca re , cu un o a r e c a r e t a len t şi o p ro fundă c u n o a ş t e r e a l imbilor , s e pot înv inge g reu tă ţ i de ord in s t i l i s t ic , s e p o a t e r e d a poez ia s c r i ­sului gen ia l , cu a t â t mai mul t cu cât aici ex i s tă l i b e r t a t e a ext inder i i frazei , a c e a s t a nefi ind l imi ta tă de «Pa tu l lui P r o -cust» al r i tmulu i şi r imei ca l cu l a t e . Dar şi aici — pe l â n g ă faptul că opera , în felul ei de a a d u c e f ap t e , o a m e n i , concep ­ţii s t r ă i n e deci greu de în ţ e l e s , după cum vom a r ă t ă d e s p r e poez ie , pr in t r a d u c e r e a c e a s t a p ie rde din f rumuse ţea a r t i s t i că , cons ta ţ i o def ic ienţă în st i l , mai a les când opera a fost c r e a t ă şi de un m a r e s t i l i s t .

Opere le în cari faptele nu sun t î n r e g i s t r a t e nud ci se p r ez in t ă cu o a u r e o l ă de c e a ţ ă , de r e z i d e u r de f loricele s t i ­listice, de ieşiri complec t ive , de su rp lusu r i poe t ice , de r e v e r i i de a r a b e s c u r i imag ina t ive , a d e v ă r a t e m o r m i n t e pen t ru faptul anecdo t i c , nu se pot t r a d u c e , în tocmai ca şi ace lea în cari a b u n d ă id io t i smele , cons t ruc ţ i i l e p o p u l a r e ; gen C r e a n g ă , iar pr imul fel, p r in t re alţi i , gen T e o d o r e a n u . Să ne închipuim un

r o m a n al a c e s t u i a t r a d u s în a l tă l imbă, tot a şa cum es t e a p r o a p e imposibi l de t r a d u s I a m e s j o y c e s . (Aici no t ez ex t r e ­me le , p e n t r u in t e rmed ia r i a f i rmaţ ia es te to tuş i a d e v ă r a t ă , cu mici r e t u ş ă r i ) .

In p r o z a l i t e r a ră însă , schi ţă , n u v e l ă , r o m a n p r i m e a z ă o a r e c u m sub iec tu l , a v e n t u r a , fapta , a c e a s t a , în d e s f ă ş u r a r e , a t r a g e a t e n ţ i a lec toru lu i dela insuf ic ien ţa s t i l is t ică şi o t rece în i n c o n ş t i e n t . In p r o z ă es te mai mul t f abu la ţ i e , din ca re iese o a n u m i t ă a p r e c i e r e , o a n u m i t ă a t i t ud ine su f l e t ească şi mai r a r , p o e z i e . Pr in t r a d u c e r e se p o a t e găs i a p r o a p e s igur c o r e s ­p o n d e n t u l ca re p o a t e să t r e z e a s c ă ace iaş i impres ie ca şi în o r ig ina l .

In c o n c l u z i e : la t r a d u c e r e a unu i r o m a n n u . s e ivesc a t â ­tea g r eu t ă ţ i cari s ă cons t i t ue în ca lea unu i t r a d u c ă t o r c o n ş ­t i inc ios , p iedeci de n e r e u ş i t ă , mai a l e s dacă t r a d u c e r e a se face cu îngr i j i re , cu r e spec t , cu r ă b d a r e , cu a d â n c ă şi p rec isă cu­n o a ş t e r e a ma te r i a lu lu i l ingvis t ic .

Cu poez ia s t ă m altfel- E s t e suf ic ient , pen t ru edif icarea şi f o rmu la rea une i p ă r e r i , sâ iei o poes ie t r a d u s ă şi o r ig ina­lul , s ă Ie confrunţ i juxta p u n â n d u - l e şi să - ţ i dai apoi p ă r e r e a : mai a l e s când a s u p r a poezie i s ' au t ă m ă i a t l a u d e . In u r m a celor c o n s t a t a t e îţi dai s e a m a că eşt i în faţa unor p rob l eme foar te g re le , a p r o a p e imposibi l de r ezo lva t , da t fiind faptul că la b a z a lor s t a u mot ive o r g a n k e i n v u l n e r a b i l e .

D e s i g u r , în c iuda ace s to r p rob l eme s 'a făcut şi s e vor face t r a d u c e r i î n t o t d e a u n a , p e n t r u c ă a t r a d u c e e s t e u n a , e a da m a t e r i a l lec torulu i şi cr i t icului iar a formula teori i e a l t ­ceva ; cele d o u ă ac t iv i tă ţ i nu merg m â n ă în m â n ă , nu în to t ­d e a u n a u n a profi tă de lumini le ce le i la l te . Aşa că, p e d e o p a r t e , t r aduce r i l e r e p e t a t e ne i n t roduc în lumi mereu nou i , i luzorii iar eşafodaju l cri t ic, r id icat din a c e s t m a t e r i a l , ne a r ă t ă in ­suf ic ienţa t r aduce r i lo r , g r e u t a t e în e x e c u t a r e a lor.

î n a i n t e de a n o t a câ t eva obse rva ţ i i r e f e r i t oa re la a c e s t e ches t iun i , obse rva ţ i i cu lese zi de zi din c o n f r u n t a r e a di fer i te­lor poezi i t r a d u s e , v reau să no tez faptul ca re mi -a pri lejui t î n s e m n ă r i l e de fa ţă . E s t e vo rba desp re un ar t icol c r i t i c : «Poeme le Iui E d g a r P o e în r o m â n e ş t e » scr is de act ivul critic Vladimir S t r e inu în R. F . R.

Conc luz ia , la ceace ne i n t e i e s e a z ă , e s t e că î n t r aduc t i b i -l i t a tea poez ie i e un pre judic iu şi că , deci , poez ia se p o a t e

t ranspune aproape perfect şi 'n alte graiuri decât în acela în care a fost topită.

Autorul combate în fugă câteva afirmaţii ale criticului Croce, afirmaţii în cari e închisă opinia unei mari părţi din lumea cultă, anume : a) traducătorul scade din cuprinsul ope­rei, dându-i o haină străină şi b) în vers, îi adaogă elemente străine.

Iată critica lui Vladimir Streinu : traducătorul are voie să scadă din cuprinsul poeziei, să nu exprime tot ceace poe­zia conţine, sugerează pentrucă însuşi poetul, când o crează, nu exprimă totul, nu sesizează totalitatea materialului îngră­mădit în jurul compoziţiei, chiar dacă acest material este ab­solut necesar.

O observaţie la aceste argumente : Poetul, în inspiraţia sa originală, are absolut toate libertăţile, traducătorul, nu ; el trebue să respecte întocmai originalul, pentruca traducerea să fie nu o dexteritate avănd motiv poezia de transpus ci ori­ginalul să fie un ghid obligatoriu. Dacă şi traducătorul, prin firea lucrurilor, scapă anumite stări insesizabile, ce rămâne din opera origin?lă ? O parodie sau în cel mai bun caz un exerciţiu de versificaţie cu motiv prestabilit.

Autorul numeşte câteva din lucrurile cari rămân înafara operei create şi le dă şi importanţa supremă : intenţiile, ideile şi frumuseţile cari cad pe delături de opera creată neputând fi exprimate sunt «secretul poeziei».

Dar traducătorul chiar aceste fărimituri nu le poate ex­prima, cari de cele mai multe ori constitue epifenomenul ele­mentelor formale din poez ie : limbă, ritm, rimă, architectura sonoră, sugestia termenilor cu o specifică rezonanţă, ecoul stârnit în prelungiri al unui vers, cu o individualitate abso­lută, incantaţia minunată care isvoreşte din stră.ucirea varia­tului relief al vorbelor scrise.

Rezultă deci că traducerea va fi stituată pe un plan in­ferior faţă de original, reesind, în felul acesta, o primă con­cluzie pentru imposibilitatea unei traduceri perfecte. Desigur asta nu înseamnă să nu se facă aceste t raducer i : dacă nu se poate atinge desăvârşitul — aceasta e o imposibilitate — se ajunge la un nivel la care impresia artistică se naşte în toată plenitudinea.

Dar şi criticul Streinu recunoaşte — o abdicare dela un

punc t de v e d e r e a p r o a p e abso lu t , că t r a d u c ă t o r u l de poez ie t r ebu i să î n l ă t u r e c o r e s p o n d e n ţ a d in t r e î n ţ e l e s şi s u n e t (ceace a m i n t e a m ma i s u s , ca impos ib i l i t a te de t r a d u c e r e ) asoc ia ţ i i l e s u b c o n ş t i e n t e s a u ecour i . (Când ci teşt i de pi ldă o poez ie or i ­g ina lă de B a n d e l a i r e , a t â t de f recvent t r a d u s la no i , a l t e t o ­piri în ecour i au s fâ r ş i tu r i l e de v e r s u r i , a l t e suges t i i îţi oferă cuv in t e l e , cons t ruc ţ i i l e , decâ t în cea mai r euş i t ă t r a d u c e r e . P r o b a se p o a t e face şi r e z u l t a t e l e i sbesc a t e n ţ i a imed ia t ) .

In p r iv in ţa a d a u s u l u i de e l e m e n t e nou i unei poezi i t r a ­duse , v ină pe ca r e o f o rmu lează Croce. Vladimir S t r e inu o b ­se rvă că c i t i torul a d a o g ă , Ia o p e r a c i t i tă , idei le , s e n t i m e n t e l e s a l e p ropr i i , o falsifică ş i , deci , . a c e l a ş i lucru îl face şi t r a ­ducă to ru l .

P r i m u l punc t e s t e a d e v ă r a t şi cons t i tue , în m ă s u r a în ca re opera r ez i s t ă la m e r e u r e p e t a t e l e punc t e de v e d e r e ş i ce r in ţ e , prin p r e z e n t a r e a în p e r m a n e n ţ ă p r o a s p ă t ă a u n o r a s ­pec te şi suges t i i ined i te , gen i a l i t a t e a şi i nepu izab i l a a c t u a l i ­t a t e a oper i i .

Am n o t a t şi eu u n d e v a , mai demul t ( ace l eaş i n o t e ) că c i t i torul r e c r e a z ă ope ra , o î m p r o s p ă t e a z ă , o p r iveş te mereu din a l t e punc t e de v e d e r e , la cari a c e a s t a r ă s p u n d e s a u nu , d u p ă v i a ţ a e t e r n ă pe ca re o con ţ ine , că lec torul cel mai s im­plu a d a o g ă , p e s t e r â n d u r i l e s i l ab i s i t e , c o n t e m p o r a n e i t a t e a a r -t i s t i co - cu l t u r a l ă a t impulu i s ă u . E s t e a d e v ă r a t că c i t i torul , î n a r m a t cu o s u m ă de regul i , legi, prescr ip ţ i i cr i t ice, p o a t e să se s u s t r a g ă dela a c e a s t a a t i t u d i n e , j udecând ope ra pr in p r i sma u n o r c o o r d o n a t e pe cari i-le dă Es te t i ca şi cr i t ica l i t e r a r ă . Insă aces t e cazur i s u n t foar te r a r e .

Ci t i torul cel mai exper t , cu o p u t e r e de d e s p e r s o n a l i z a r e t o t a l ă , n u p o a t e privi o l uc ra re a r t i s t ică decâ t din dosul u n o r ochelar i pe cari i-a da t t impul s ă u ; aces t fapt c r e a z ă , r epe t , a n u m i t e c o o r d o n a t e car i falsifică, î n t r ' o o a r e c a r e m ă s u r ă , p l a ­nu l a d e v ă r a t al vieţii din ca r t e .

D a c ă ap l i căm a c e s t e observa ţ i i la ope ra t r a d u s ă , vom v e d e a că aici che s t i unea se s ch imbă .

D u p ă p ă r e r e a m e a , t r a d u c ă t o r u l n ' a r e voe nici s ă fa ls i ­fice c o n ţ i n u t u l , i n t en ţ i a , a tmos fe r a , t o n a l i t a t e a , forma, m e ­t r ica une i poez i i , nici să o complec t eze , nici s ă s c a d ă ceva d u p ă gus tu l s ă u , ca re a d e s e a nu p o a t e cons t i tu i o infai l ibi l i­t a t e . Idea lu l ar fi ca poez ia t r a d u s ă să a ibă c o r e s p o n d e n ţ e

j u x t a - l i n i a r e , a d e c ă să expr ime în tocma i n u m a i ceace a ex­p r ima t poe tu l , pen t ru a-i r e c u n o a ş t e , şi 'n a l t ă h a i n ă , p roduc ­ţ ia poe t ică .

Din neno roc i r e m u n c a de t r a d u c ă t o r se s b a t e fără înce ­t a r e în t r e m a l u r i l e unei d i leme : s a u poez ia t r a d u s ă e s t e în a ş a fel în tocmi tă ca să a ibă o formă c u r g ă t o a r e , fără r e s p e c ­t a r e a în tocmai a or ig ina lu lu i — t r a d u c e r e , am p u t e a s p u n e , l iberă — şi a tunc i , fără să cunoş t i or ig ina lu l , p lace prin m u ­z ica l i t a tea ve r su lu i , pr in a rch i t ec tu ra cuv in te lo r , da r t o t a t u n c i , n e r e s p e c t â n d ope ra o r ig ina lă , es te mai mult exerci ţ iu de t echn ică l i t e ra ră , din l ipsă de sub iec t , p r i n u r m a r e , n e r e u ş i t ă ; sau a c e a s t a es te t r a n s p u s ă a d - l i t e r a m în a l t ă l imbă, r e s p e c ­t ând în tocmai t e r m e n i , versur i le , idei le, a fară de r i tm, r imă , muz ica l i t a t e imposibi l de r e spec t a t şi a tunc i nu plac p e n t r u c ă , n e a v â n d c a d e n ţ a ve r su r i lo r , suges t i b i l i t a t ea c u r g e r J f luviului e m o ţ i o n a l , nu p r o d u c e acea i n c a n t a ţ i e sub l imă pe ca re o p r o v o a c ă o poez ie r e u ş i t ă , da r îţi dă n u m a i idei le , a t i t u d i n e a g e n e r a l ă a p o e t u l u i , sche le tu l de pe ca re l i p se ş t e p o d o a b a că rn i i , înses i sab i lă pen t ru aces t fel de t r a d u c e r e .

In p r imul caz avem o operă re făcu tă , falsificată mai mul t s au mai puţ in — cum se p e z i n t ă ma jo r i t a t ea t r a d u c e ­r i lor a ş a z ise b u n e - - din c a u z a neces i tă ţ i i r i tmulu i , r imei şi economie i s t rofei , iar în al do i lea , av;-m mimai fabula ţ ia poe ­ziei , a v e n t u r a i n t e r ioa ră a unu i g â n d poet ic şi idei le .

Nici pr imul nici al doi lea caz nu îndep l ineş t e condi ţ i i le une i perfec te t r aducer i : p r imul pr in s u r p l u s , pr in n ă v ă l i r e a pe r sona l i t ă ţ i i t r a d u c ă t o r u l u i , al doi lea , pr in r ă c e a l ă , prin el i­m i n a r e a ace lor e l e m e n t e cari cons f i tue a d e v ă r a t a poez i e . Poe t i cu l nu rez idă în vâscosu l fluid al fapte i , al aven tu r i i ci în z igzagur i l e , în înf lor i tur i le , în inses i sab i l e l e rever i i car i cresc pa raz i ţ i es tet ic i pe s p a t e l e vieţ i i . Ori mi j loacele şi for­m e l e în care se a s c u n d e aces t in ses i sab i l s u n t imposibi l de t r a d u s ; în cel mai bun caz ne mu l ţumim cu o ap rox ima ţ i e b i n e v o i t o a r e .

Rev in cu o expl ica ţ ie : t r a d u c ă t o r u l a d a o g ă poez ie i , nu suges t i i n o u i , ceace ar cons t i tu i p o a t e o a c t u a l i z a r e s a u o mai j u s t ă s t o a r c e r e a ma te r i a lu lu i viabil din operă , ci te r ­men i nou i , idei nou i , forme nou i , p a r a n t e z e , despicăr i de no ­ţ iuni cari în or iginal e r au î n t r e g i ; t oa te a ce s t ea falsifică, fac poez ia de n e r e c u n o s c u t , i n t roduc în s i n c e r i t a t e a şi p l e n i t u d i n e a

crea ţ ie i un e l e m e n t s t r ă in : t r a d u c ă t o r u l cu in ten ţ i i l e lui . O t r a d u c e r e e s t e un dipt ic , o c o l a b o r a r e sili tă în t re doui factori în ca re pr imul a d u c e m a t e r i a l u l da t iar al doi lea — dacă es te l ipsit şi de r e spec t — c o n t r i b u e cu a r a b e s c u r i p e r s o n a l e la fals i f icarea une i o p e r e .

Notez încă o a f i rmaţ ie a cr i t icului déla R. F . R . : poez i a se p o a t e t r a d u c e în t o a t e e l emen te l e ei a fa ră de coeficientul es te t ic al limbii o r ig ina le .

S ' au v ă z u t mai jos , s ch i ţ a t e cel pu ţ in , r e z e r v e l e făcu te în t inder i i r euş i t e i t r aduce r i l o r , aici mă m ă r g i n e s c să a m i n t e s c u r m ă t o r u l l u c r u : de i n t roduc t ib i l i r a t ea «coeficientului es te t ic al limbii or ig ina le» se l eagă n e r e u ş i t a munci i t r a d u c ă t o r u l u i , p e n t r u c ă am v ă z u t din câ te c l e m e n t e e s t e format aces t coefi­c ient , el c o n s t i t u i n d , în u l t imă a n a l i z ă , f r u m u s e ţ e a unei ope re poet ice ; ma t e r i a lu l pr im cu ca re l u c r e a z ă poeţ i i es te mărg in i t , ideile s u n i p u ţ i n e , s e s i s â b î l e — afa ră de poez ia voit h e r m é ­tica — cu u ş u r i n ţ ă . Or ig ina l i t a t ea unu i poet c o n s t ă în for ţa demiu rg ică cu a ju to ru l că re i a t o p e ş t e cuv in t e l e , le a m e s t e c ă , le î n ş i r ă î n t r ' o i e ra rh ie e s t e t i că , le dă aceea r e z o n a n ţ ă d iv ină , o r i g ina l ă , pe ca r e o p i e rde poez ia fiind î m b r ă c a t ă în s t r a e s t r ă i n e . Să n e g â n d i m mai a l e s la un fel de poez ie ca re p o a t e să fie n u m a i i n c a n t a ţ i e v e r b a l ă , s o n o r i z a r e m e ş t e ş u g i t ă şi cu t o a t e a c e s t e a să a ibă o v a l o a r e îna l t ă pe tab lou l crea ţ ie i a r ­t i s t i c e ; a c e a s t a poez i e , t r a d u s ă , e s t e de ' n e r e c u n o s c u t .

încă ceva : t r a d u c e r e a făcută cu r e s p e c t a r e a r egu le lo r p r o z o d i c e o m o a r ă orice b u n ă v o i n ţ ă din p a r t e a t r a d u c ă r o r u l u i . De d ragu l r i tmulu i şi r imei eşt i ob l iga t să in t roduc i cuv in te n o u l , s ă înca lec i ve r su r i l e , s ă Ie tai pe u n e l e şi s ă le a runc i t r u n c h i a t e în jurul s t rofe i , pe a l t e l e , s ă p re lungeş t i v ia ţa unei idei d inco lo de m a r g i n e a impusă de or ig ina l , să refaci cu a l te cuv in t e pe a u t o r .

Afară de a c e a s t a , in f roduc t ib i l i t ak a poezie i r ez idă î n t r ' o s t a r e de fapt o a r e c u m r e c u n o s c u t ă ins t inc t iv da r n e m ă r t u r i s i t ă , s i t u a ţ i e care iese n a t u r a l din r e z u l t a n t a combinăr i i , p lasăr i i şi î n ţ e l e su lu i s i n g u l a r şi în to t a l i t a t e a! că rămiz i lo r l ingvis t ice : cuv in t e l e . (To tu l e ceva p o a t e din coef ic ientul es te t ic al l imbii .) Să mă e x p l i c : f iecare c u v â n t lua t în s ine a re un î n ţ e l e s p r o ­priu s a u f igura t , mai ex t ins s a u cu s feră mai mică , în f rază p r i m e ş t e unu l în p lus în u r m a re la ţ ie i şi d e p e n d e n ţ e i de a l t e c u v i n t e , în poez i e i se ma i dă unu l c a r e r e z u l t ă din s i t ua ţ i a

specială a poeziei, situaţie creată din necesităţi prozodice şi din iluzionare poetică. In felul acesta un cuvânt va avea atâ­tea înţelesuri în câte locuri va fi folosit, sub ce fel de «at­mosferă» va răsuna.

Să luăm cuvântul «mamă»: ce înţeles prozaic are într 'o simplă chemare indiferentă, într 'o frază având un caracter ştiinţific, descriptiv, într 'o tragedie în care acest cuvânt este strigat în cascade dureroase sau în versurile Iui Eminescu

O Mamă, dulce Mamă, din negura de vremi... O inspiraţie genială, turnată într 'o anumită formă, scăl­

dată într 'o atmosferă specială, cimentată într 'o variaţie de relief emoţional, fixată definitiv într 'un fel anumit, în urma cărui fapt construcţia poetică primeşte o anumită rezistenţă şi coeziune, o individualitate absolută, nu poate fi reclădită cu alt fel de material străin, material care nu se potriveşte cu cel original şi din combinarea căruia va ieşi o altă con­strucţie, cu un alt simbolism. E cazul să repet o banal i ta te : fiecare limbă îşi are geniul ei, se desvoltă după legi proprii, noţiunile paralele cu alte limbi au o altă coloratură, din com­binarea cuvintelor ies alte înţelesuri pe cari le dau alte men­talităţi. Din acest punct de vedere, oarecum general, nici o traducere n 'are şanse de reuşită, toată munca fiind o simplă imitaţie, o palidă copie.

înseamnă toate aceste consideraţiuni că poezia nu tre-bue tradusă ? Cred că nu. Trei ar t rebui : să fie atitudinile ci­titorului în faţa unei poezii t raduse : sau se găseşte lângă un exemplar genial reuşit, unic, perfect tradus, asta dintr 'o în­tâmplare fericită, întâlnită rar de tot şi atunci are impresia că trece prin faţa alor două tablouri identice, sau stă în faţa unei poezii «prelucrate» falsificată, muncită după toate cala­poadele versificaţiei, producând emoţia artistică dar nere­zistând la o eventuală confruntare (probă periculoasă pentru cine vrea să rămână în suflet cu o oarecare impresie estetică) şi în fine, mai rar, sau întâlneşti o poezie tradusă just, cu toate ideile, cu toată aventura spirituală minus emoţia, care este însă compensată prin faptul că materialul ideologic, fap­tele, — sunt perfect t raduse. (De confruntat pentru edificare, la noi, traducerile : Iliada şi Odiseia : Q. Murnu şi E. Lavi-nescu ; Divina Comedie : G. Coşbuc şi Al. Marcu.)

După cum vedem dilema traducerilor s'a rezervat într 'un

t r ip t ic al r e z u l t a t e l o r , f u n d a m e n t a t pe o r e a l i t a t e de fapte . Aşa cred că s t a u lucrur i le şi n u al tfel .

în felul a c e s t a c â n d cit im o poez ie t r a d u s ă s ă c o r e c t ă m impres i a de m o m e n t cu c o n s t a t a r e a unei r e la t iv i t ă ţ i a b s o l u t e , s ă n e d ă m s e a m a că în faţa n o a s t r ă n ' a v e m a d e v ă r a t a poez i e a a u t o r u l u i ci n u m a i o copie , r e d u s ă ca v a l o a r e . D a c ă se p o a t e , s ă n e re fug iem în ape l e o r ig ina lu lu i , dacă nu , să j u d e c ă m t r a d u c e r i l e în c o n s e c i n ţ ă .

Repe t n e d u m e r i r e a : Să nu se facă t r aduce r i ? B a da . D e c â t n imic , decâ t o n e c u n o a ş t e r e f l ag ran t ă a poez ie i s t r ă i n e , a t â t de b o g a t ă , a t â t de sub t i l ă , a t â t de î n a l t ă , a t â t de s u g e s ­t ivă şi p i l d u i t o a r e , ma i b ine t r a d u c e r i car i o r i cum tot n e d a u o imag ine a p r o x i m a t i v ă a poe tu lu i şi o o a r e c a r e emoţ ie a r ­t i s t ică .

De ia c o n s t a t a r e a in t raduc t ib i l i t ă ţ i i poez ie i şi p â n ă la ză ­dă rn i c i a a c e s t e i t r aduce r i e s t e cu r ioz i t a t e a şi s e t e a omulu i cul t de a c u n o a ş t e şi s imţi emis iun i l e c u l t u r a l e d i n s p r e ce le p a t r u z ă r i , s e t e ca re ucide or ice c o n s i d e r a ţ i u n i cr i t ice .

Şi to tuş i poez ia — ca o n e g u r ă mis t i că , la fel cu un a n ­s a m b l u de f rumuse ţ i î n t r ' u n t ab lou , ca un miraj s u p r a n a t u r a l , ca o s t a r e de b e a t i t u d i n e d iv ină , în c a r e n u p o a t e să în t re r a ţ i u n e a , t r e z i r e a ana l i t i că , r ece , p e n t r u c ă imed ia t , în con tac t cu aces t ana l i sm, cu a c e a s t a d i s eca re , cu l umina c a r e î m p r ă ş t i e n e g u r i l e , cu a t i t u d i n e a c e r c e t ă t o a r e , cu « t r a d u c e i e a » aces te i s t ă r i e s t e t i c e , to tu l p ie re , s e d e s t r a m ă — r e p e t , poezia este in­traductibilă.

Că vor fi şi a l te concluz i i la a c e a s t a c h e s t i u n e complexă , e foa r t e n a t u r a l . P o e z i a — în o p u n e r e cu t ea t ru l — es te cea ma i i nd iv idua l ă «afacere su f l e t ească» ; i -se a d u c jertfe de unu l s ingur , în s i n g u r ă t a t e şi to t în s i n g u r ă t a t e r ă s a r e şi poez ia şi î n t r e a g a concep ţ i e t eo re t i că a s u p r a ei .

136 Şcoala Nojîstrâ

— D e s f i n t e l e s ă r b ă t o r i a l e n a ş t e r i i M â n t u i t o r u ­l u i I s u s ş i A n u l N o u , t u t u r o r c o l a b o r a t o r i l o r , p r i e ­t e n i l o r ş i c i t i t o r i l o r n o ş t r i l e t r a n s m i t e m c e î e m a i c a l d e ş i s i n c e r e u r ă r i d e b i n e ş i s ă n ă t a t e , c u b u c u ­r i e ş i p a c e .

— Măr ia S a M a r e l e V o e v o d M i h a i d e A l b a - I u i i a s e n a t o r d e d r e p t . î n c e p â n d de Sâmbătă 25 Nov. a. c , Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba-Tulia, Moşteni torul Tronulu i , a păşi t p ragu l bărbăţ ie i , i n t r ând în rândur i l e Maturu lu i Corp.

P r imi t de bă t râni i ţări i cu respec tuoasă şi ne ţ ă rmur i t ă iu­bire, Vlăs taru l Rega l a reînoit , cu această ocazie, j u rămân tu l de credin ţă faţă de Ţa ră şi Tron , dec la rând că se va s t rădui s& muncească din răspu te r i pen t ru a fi v redn ic u r m a ş al Augus tu ­lui Său Pă r in t e , M. S. Rege le Caroi al I l l e a şi un bun R o m â n .

S'au rostit cuv in te adânc s imţi te , isvorâte d in t r ' o c redin ţă nes t rămuta tS , cuvin te p i ldui toare veni te să ara te înc 'cda tă temei­nica l egă tu ră d in t r e Tron şi Ţară .

Ca un semn de omagiu şi devo tamen t nel imitat , pe care învăţă tor imea, du pe toate plaiurile ţării îl aş te rne Sa picioarele Aceluia ce, a lă turea de Marele nos t ru străjer, este chezăşia de azi şi speran ţa de vii tor a Patr ie i , r ep roducem discursul rost i t cu ocazia s ă r b ă t o r i m dela Senat , ia care am aderat cu toată fiinţa noastră .

— D i s c u r s u l M a r e l u i V o e v o d . Domnule Preşed in te , Domni lor Senatori , Vă mul ţumesc din toată inima pen t ru cal­dele cuvin te pe care Mi le-aţi adresat , cum şi pen t ru sent imen­tele de afecţ iune ce Mi le-aţi a ră ta t p r in manifestaţ ia cu care m 'a ţ i în tâmpina t .

Azi, când păşesc pent ru pr ima dată, d u p ă dat ina Ţări i , în această adunare , ca senator de drep t , îmi dau r/>ai b ine seama ca oricând de îndatorir i le ce le am de îndepl ini t ca Pr inc ipe Moşteni tor şi ca R o m â n .

(Aplauze înde lung pre lungi te , ovaţii). F a p t u l că în această zi în care d e p u n legiui tul j u r ămân t

se îndepl inesc douăzeci şi cinci de ani de când Tată l meu iubit a fost pr imit în Senatu l Ţâri i , măreş te emoţia ce a răsăr i t în această clipă în inima Mea şi mă îndeamnă şi mai putern ic a-Mi îndepl ini fără p rege t şi cu toată convingerea datoria Mea faţă de Pa t r i e şi Rege .

(Aplauze înde lung pre lungi te , ovaţii). A d â n c p ă t r u n s de însemnăta tea acestei zile. V a as igur că

voi u r m ă r i cu tot in teresul şi cu toată a ten ţ iunea lucrări le Ma­turu lu i Corp.

Doresc ca pr in aceasta să dau încă o dovadă despre hotă-r î rea Mea aş teptăr i lor Ţări i şi a răsplăt i s t răduin ţe le de fiecare clipă pe care Iubi tu l Meu Pă r in t e le face pen t ru a Mă apropia cât mai mult de vrednic ia i luştr i lor Mei s t răbun i . (Aplauze fur­tunoase , ovaţiuni) .

Tră iască Maiestatea Sa R e g e l e ! (Str igăte de ura ! Senatu l ovaţ ionează îndelung) .

Trăiască România ! (Str igăte de U r a ! Senatu l ovaţionează îndelung) .

— La t o a t e s t o l u r i l e d e s t r ă j e r e ş i s t ră jer i d i n S ă l a j , se lucrează pen t ru înzest rarea şi ajutorarea scumpei noa­s t re Armate . Lucrăr i mici, da r autent ice p i lde de indes t ruct ib i lă solidari tate naţ ională .

— T a b ă r a d e l a M o i g r a d . L â n g ă ru inele Castrului ro ­m a n - P o r o l i s s u m " , din hotaru l comunei Moigrad, Leg iunea de străjeri se s t rădueş te să r idice o tabără , permanenta pen t ru stră­jerii d in Sălaj. î n c e p u t u l lucrări lor s'a făcut în vara anului t re­cut, u r m â n d ca să fie desăvârş i te în p r imăvara anului viitor, iar la vară să se facă inaugura rea solemnă.

— R e c t i f i c a r e : Iu n u m ă r u l anter ior , pag. 68, în rându l al 7-lfea de sus în jos, s'a s t recura t o regre tabi lă greşală de t ipar . In loc de „nemul ţumi r i l e " s'a cules „mul ţumi r i l e " . R u g ă m rec ­tificare, ce rând t .cuze cititorilor şi d is t insului nons t ru colabora­tor, dl Simion Oros, în t r ' al cărui articol, d in motive invocate de noi şi î n t r ' un n u m ă r t recut , s ' a s t r ecura t această greşelă .

— P e n t r u d o a m n e l e înv. c o n d u c ă t o a r e . Se aduce la cunoş t in ţa învăţătoarelor dela şcoaleîe de copii mici din pla-

sele Tăşnad , Oarei şi Valea lui Mihai că, în conformitate cu ord. Min. E d . Naţ . Nr . 198610—1939 şi cu informaţia apă ru tă în rev . „Copilul" Nr . 1-2 — 1939, şedinţele pedagogice sun t amâna te până la nou i dispozi ţ iuni .

Totodată se comunică u rmătoare le dispozi ţ iuni da te de d-na Inspec toară El isabeta P i e t r a r u :

1. Toate învăţă toare le să a i b ă : caiete de observa ţ iun i asu­p r a copi i lo r ;

2. Caiete de p lanur i , u n d e vor t rece zilnic l ec ţ i i l e ; 3 . P l anu l lunar de lucru , pe cen t re de in te res , afişat pe

pere te le c l a se i ; 4. Să facă fotografii r e p r e z e n t â n d : Şcoala (localul) şi copiii

la diferite ocupa ţ iun i , care se vor t r imi te de u rgen ţă , p e n t r u a lbumul ţ inutu lu i , d-nei Inspec toară P ie t r a ru la Cluj, S t rada Goldiş Nr . 8.

M. C.

— A n u n ţ . A n u n ţ ă m că învă ţă toru l Vasile Mel ingher d in Cosniciul de jos şi-a schimbat numele pat ronimic din Mel ingher în Melin, sp re a se numi Vasile Melin, conform aprobăr i i Onor. Minis ter al Jus t i ţ i e i No. 33.614 d in Apr i l ie 193y.

ByletiriuS Inspectoratului Şcolar al Jud. Sălaj C i r c u l a r e l e s e v o r î n r e g i s t r a I m e d i a t , c o m u n i c a tuturor

m e - n b r i t o r corpului d idac t i c ş i e x e c u t a întocmai

No. 6 8 1 0 - - 1 9 3 9 . V a c c i n ă r i an t id i f t er i ce . Comunicăm mai jos ord inul On. M. Ed . N. Nr . 194.477—1939, pen t ru luare la cunoş t in ţă şi executare î n t o c m a i : Că t re Inspec tora te le Şcolare de Ţ i n u t şi J u d e ţ , A v e m onoare a vă aduce la cunoşt in ţă că Mi­nis te ru l Sănătă ţ i i , pe baza dispozi ţ iuni lor ar t . 2 7 2 din legea Sa­ni ta ră şi în u r m a avizului Consiliului Super ior Sani ta r şi d e Asis ten ţă d in 27 Sep tembr ie 1934, a hotăr î t ca vaccinăr i le ant i ­difterice să dev ină obligatorii p e n t r u copiii în t re 2—10 ani . î n t r u ­cât întâia serie de copii, vacc ina tă în 1935 a împl in i t anu l ace­sta vâ r s t a de şcoală, vă r u g ă m să binevoi ţ i a da dispozi ţ iuni ca direcţ i i le şcolilor să ceară copiilor certif icatul de vaccinare ant i -difterioă, el iberat de organele sani tare , care au efectuat vaccina­rea, p . Di rec tor General , Indescifrabil . Şeful Serviciului , M. Aderca .

No. 6 9 6 3 - 1 9 3 9 . Scut ir i d e f r e c v e n ţ ă ş c o l a r ă . Comu­nicăm mai jos ord. No. 35718—1939 al On. I n s p . Şcolar Ţ inu­tu lu i Someş, pr iv i tor la scut i r i de frecvenţă şcolară p e n t r u luare la cunoş t in ţă şi s t r ic tă conformare : D o m n u l e Inspec to r J u d e ţ e a n , A v â n d în vedere numeroasele cereri de d ispensă de vârs tă pen­t r u înscr ierea în şcoli p r imare , înscr ier i de elevi par t icu lar i şi şi scut i r i de frecvenţă, binevoi ţ i a cunoaş te cele ce u r m e a z ă : 1. I n v i r tu tea ar t . 106 şi ar t . 114 din legea învă ţămân tu lu i p r i ­mar , toa te opera ţ iuni le în legă tură cu înscrieri le se fac în epoca dela 1—10 Septemvr ie , când se în tocmeşte s i tuaţ ia gene­rală a fiecărei c i rcumscr ipţ i i şcolare, încărcându-se şcolile cu efectivul legal de elevi. 2. Elevii ce u rmează să se scutească d e frecvenţă — obligat ivi ta te — conform lit. a, b , c, ar t . 107 d in lege, nici n u mai in t ră în efectivul celor a ră ta ţ i la p . 1 ci pen­t r u aceşt ia se în tocmesc tablour i pe categorii , spri j ini te pe ac te (declaraţi i le părinţ i lor , certif icate, etc. d u p ă cum e cazul bine­înţeles tot în epoca înscrieri lor (1—10 Sept.) şi se înaintează imedia t Inspec to ra tu lu i Ţ inuta l , pen t ru aprobăr i le p revăzu te la art . 108. Alte scut i r i nu se mai pot lua în considerare . I n cur­sul anulu i şcolar n u se admi t înscr ier i de elevi, decât î n t r ' u n s ingur c a z : pe rmu ta r ea elevilor dela o şcoală la alta, în cazul p revăzu t la ar t . 107 lit. b) însă cu aprobare individuală . 3. Dacă păr inţ i i elevilor învocă motive de boală d u p ă închiderea înscrie­rilor, cad sub preveder i lor ar t . 117. Absenţe le se motivează, însă

r ămân supuşi obligativităţi i . 4. Credem că nici n u t r ebue să mai reamint im că scut i r i le de frecvenţa efectuate de către uni i di­rector i şcolari numai în baza certificatelor medicale, sun t cu de­săvârş i re interzise ca fiind i legale. 5. In matricolele şcolilor pri­mare n u pot f igura „elovi par t i cu la r i " . Cereri de înscr iere ca par t icular i , deci n u se pot lua în considerare . Păr in ţ i i cari au depus declaraţ i i că vor da elevilor ins t ruc ţ ie în familie, vor îna in ta în luna Mai cereri da admi te re la examenul par t icular sesiunea Iun i e . Aceşti elevi s* înmatr iculează în t r 'o matr icolă specială. 6. Aşa numi te le „d ispense do vârs tă" asercenea se pot cere numai ia începutu l anulu i şcolar şi cu avizul d i rec toru lu i şcolar respect iv , da t îi; h&za art . 55 din lege. U r m a r e acestor lămuri r i Vă invi tăm să nu mai daţ i curs la nici o cerere d in categoria puncte lor 1 — 6, iar pe «viitor să Vă conformaţi întoc­mai acestor dispozi ţ iuni , controlând executarea. Sănă ta te ! p . I n ­spector Genera l , D . Mârg iueanu . Şeful Secţiei , L. Hossu .

No. 7 1 7 4 - 1 9 3 9 . C o r e s p o n d e n ţ a c u a u t o r i t ă ţ i l e ş c o ­l a r e s e v a f a c e n u m a i p e c a l e i e r a r h i c ă . Comunicăm mai jos ord. No. 36772—1939, al On. I n s p . Şcolar al Ţ inu tu lu i So­meş, spre ş t i re şi c o n f o r m a r e : Domnu le Inspec to r J u d e ţ e a n , Vă facem cunoscut că potr ivi t dispozi ţ iuni lor lua te de autor i ta­tea şcolară suprema, Onor. Minister al Educa ţ i unii Naţ ionale , toate organele în subord ine se pot adresaa uumai pe cale ierarhică. I n consecinţă Vă invi tăm că orice ches t iune să înaintaţ i p r in Serviciul nos t ru . Sănă ta te ! p. In spec to r General , D. Mărg ineanu . p . Şeful Secţiei , P. Ioanovici .

No. 7177—1939. î n t o c m i r e a r a p o a r t e l o r c ă t r e a u ­t o r i t ă ţ i . Comunicăm mai jos ord. No. 36774—1939, al On. I n s p . Şcolar al Ţ inu tu lu i Someş, spre ş t i re şi conformare : Domnule Ins ­pector J u d e ţ e a n , A v â n d în vedere că unele Di rec ţ iun i şcolare în rapoar te le ce le înaintează autor i tă ţ i lor super ioare , cup r ind o serie întreagă de ches t i un i : Vă a t ragem a ten ţ iunea că acest gen de corespondenţă îng reunând onorm de mul t rezolvarea actelor, fiecare cauză se rapor tează cu rapor t separat . Sănă ta te ! p . Ins ­pector General , D. Mărg ineanu . p . Şeful Secţiei , P . Ioanovici .

No. 7400 -1939. D i s p o z i ţ i u n i r e f e r i t o a r e la a c o r d a ­r e a î m p r u m u t u r i l o r l a C a s a C o r p u l u i D i d a c t i c . Comu­nicăm mai jos en t ru Junre la cunoş t in ţa şi conformare Circu­lara No. 42171 — 1939 a Căsoi de Economii , Credi t şi Ajutor a Corpului Didact ic din Bucureş t i : Domnule Inspec to r Şcolar, Avem onof.ro a vă r u g a să dispuneţ i °ă se aducă la cunoş t in ţa d-lor profesori şi d-lor învăţători din jude ţu l Sălaj, cari sun t membr i i ai Casei, câ îa u rma dispoziţ iei lua te de Onor. Minis ter al Educa ţ ie i Naţionale, nu se mai poate rezolva nici o cerere .

de orice fel de împrumut , dacă nu are viza oficială a Inspec­tora tu lu i de Ţ inu t sau a şcolii respec t ive pent ru d-nii profesori şi a Inspec to ra tu lu i do Ţ inu t sau a Revizora tu lu i respec t iv pen­t ru d-nii învăţă tor i , în care să se ' a ra te precis : dacă are sau n u alte datori i în afară de ceie delà Gasa Corpulu 1 Didact ic , pen t ru cine anume , suma totală a eventuale lor datori i , ce ra tă lunară i se re ţ ine pen t ru aceste datorii , p recum şi salariul său bug6tar. Aceasta in t ră în vigoare pe 1 Decemvr ie 1939. Viza este cerută de Minister , deoarece foarte mul ţ i învăţă tor i şi profesori fac îm­p r u m u t u r i la Casă cu ra ta lunară ce acoperă cea mai mare par te din salariu, p rovocând nere ţ inerea altor seches t re pe salariu, în­târz ier i şi mar i încurcă tur i pen t ru funcţionari i verificatori ai sta­telor de salarii şi a mandate lor de plată a acestor salarii, p recum şi numeroase cereri că t re Casa Corpului ' Didac t ic în pr iv in ţa ne-regular i tă ţ i i reţ ineri lor , to t d in cauzele menţ iona te mai sus. Di­rector General , Indescifrabil . Şeful Serviciului , Indescifrabil .

No. 7087 1939. C r e a r e a « C o m i t e t e l o r d e r e a l i z ă r i g o s p o d ă r e ş t i » . Comunicăm ordinul Prefecture i J u d . Sălaj Nr. 16900 — 1939 pen t ru luare ia canoşt in ţă şi conformare invi tând pe toţi înv. d in acest jude ţ ca sâ-şi facă d a t o r i a : Domnu le Ins ­pector J u d e ţ e a n , In l egă tură cu realizări le gospodăreş t i pe care vi le-am desvoi ta t in ul t ima mea conferinţă ţ inu tă la reşedin ţa plăşii, veţi d i spuue crearea un i „Comitet de realizări gospodă­re ş t i " câte unu l în fiecare comună şi unu i pen t ru plasă. I n com­punerea „comite tului de realizări gospodăreş t i " al comunei în t ră : pr imarul , a jutorul de pr imar , preoţi i , învăţători i , notaru l , percep­torul , şeful postului de j andarmi , picheri , pădura r i şi şefii even­tualelor inst i tuţ i i da S ta t care există în comună, (medic, judecă­tor, veter inar , ing iner agronom etc.) p recum şi 3 gospodari d in t r e fruntaşi i satului . Comite tul plăşii va avea o compune re asemănă­toare. „Comite tul de realizări gospodăreş t i " al comunei e convo-vocat de pr imar, *n scris, în fiecare lună odată în t re 1—10. Ho­tărâr i le se iau de majori tatea membr i lor p rezenţ i . Rolu l acestui comitet este de a contribi-i la întocmirea şi executarea planului de realizări gospodăreş t i pe t imp de 6 luni , un an şi de 5 ani . El ajută cu sfatul şi cu fapta pe pr imar în vederea r idicări i co­munei p r in s is temat izarea comunelor pe baza unu i p lan bine stu­dia t şi fixat, împădur i r i , inclusive organizarea de pepin ie re sil­vice şi s t rângerea de seminţe , cul tur i colective de p lante texti le , p lan ta rea de livezi comunale, în tocmire de iazuri pen t ru peş te , albinări t , organizarea teri tori i lor de vânătoare , şcoală, biserică, casă cul turală , d rumur i l e săteşt i , coptoarele de usca t fructe, silo­zur i de cereale şi do fructe, baie comunală, in t roducerea luminii electrice, d ispensar , fântâni comunale , t ro ioare , parcur i etc., tonte t rebuie să fie în a tenţ ia acestui „Comitet de realizări gospodăreş t i " care în funcţia de posibili tăţi locale va de te rmina o rap idă ac­ţ iune pe teren. Imp iega tu l comunal va îndepl in i funcţia de secre-

t a r al comitetului şi va încheia pen t ru fiecare şedinţă câte u n proces verbal , cari vor fi înscr ise î n t r ' u n reg is t ru care se va în­fiinţa anume . I a acest proces verbal va ară ta în to tdeauna nomi­nal persoanele par t ic ipante . Procesul verbal de const i tuirea comi­te tului se va înainta până în 3 0 — X I . pre tur i lor , cari vor r apor ta până la 1 0 — X I I . executarea p rezen tu lu i ordin prefecturi i şi va controla de-aproape act ivi ta tea tu tu ro r comitetelor, făcându-ne cu ocazia inspecţi i lor admin is t ra t ive ce fac, r apoar te speciale despre ceeace au real izat comitetele dela u l t ima inspecţ ie încoace. Dni i P re to r i vor comenica aceste dispozi'tiuni cu dnii protopopi gr . cat. şi or todoxi din c i rcumscr ip ţ ie . Comunieândn-vS cele de mai sus, vă rugăm să binevoi ţ i a d e p u n e o deosebită a t en ţ iune p e n t r u ca aceste comite te să funcţioneze regu la t şi să conlucreze dîn suflet la r idicarea satelor noas t re . Zălao , la 7 Noemvrio 1939. Sănă ta te . Prefect , Golonel : Oprit ia . Şeful Cabinetului : V, Ter tan .

I N S T R U C Ţ I U N I pen t ru real izarea p lanulu i comunal pe 6 luni , 1 an şi 5 ani .

(Anexă la ordinul Nr . 16900—1939.)

La întocmirea p lanului de realizări gospodăreş t i pe t imp de 6 luni , 1 an şi 5 ani , „Comite tul comunal de realizări gospodă­re ş t i " se va conduce d u p ă normele de mai jos :

a) P lanul de 5 a n i : va consta din 2 părţ i şi a n u m e : P a r t e a I. va c u p r i n d e : a) U n succint is toric al comunei , b) Stat is t ica genera lă a comunei , p r i v i n d : Nru l locuitorilor,

Nru l familiilor, n ru l caselor, suprafa ţa comunei (cu o schiţă de p lan cu scara 1 : 500, suprafa ţa culturi lor , cereale, vii, etc.) supra­faţa pădur i lor , suprafa ţa islazurilor, n ru l animalelor, e tc .

P a r t e a I l -a c u p r i n d e : A) v e n i t u r i : 1. Se va inventar iza averea comunei , 2. Se vor calcula veni tur i le pe 5 ani ale comunei , luându-se

de bază realizări le buge t a r e pe exerc . 1938—1939, la care se vor adăoga realizări ie probabi le d in impozitul agricol cuveni t co­mune i . Se vor scădea din această sumă cheltueli necesare pen t ru personal în acest r ă s t imp .

3 . Se va socoti n u m ă r u l zilelor de muncă de folos obştesc şi de presta ţ ie pe cs re poate conta comuna.

B) Cheltuel i şi realizări vi i toare : 1. Se vor enumera nevoile da în t r ebu in ţa re ale clădirilor

comunale ( reparat iuni pt , şcoală, biserică, p r imăr ie , post de jand.

e t c ) , ale drumur i lor , poduri lor şi altele, to ta l izându-se şi sumele necesare .

2. Se va t rece în plan în aceşti 5 ani în mod obligatoriu crearea unei pădur i comunale de cea 11 ha ( u n d e n u există), a une i livezi comunale de min imum 2 ha. — unde n u există — şi cumpăra rea unei pompe de incendiu . Se vor calcula zilele de muncă şi sumele necesare realizării acestor bunu r i comunale , creatoare de ven i tu r i săteşt i .

3 . D u p ă ce se vor totaliza sumele de bani şi n u m ă r u l de zile de muncă necesare petelor 1 şi 2 şi se va vedea disponibi­lul r ămas , în l imita lui, se vor p revedea lucrăr i mai mari , po cari „Comitetul de realizări gospodăreş t i " le va socoti necesare .

Se a t r age atenţ ia că aceste real izări se vor în temeia pe mij­loace locale şi numai în cazuri excepţ ionale pe î m p r u m u t u r i şi subvenţ i i .

D u p ă ce acest p lan va fi întocmit de comitetul amint i t , el va fi expus sătenilor d in în t reaga comună," aduna ţ i î n t r ' u n loc potr ivi t . Şi se va explica de câţ iva delegaţ i ai „Comitetului de real izăr i gospodăreş t i " scopul p lanului meni t să înflorească satul şi Ţara . Se va de te rmina în acest chip, asocierea în t regei comune la real izarea acestui p lan şi se vor s t imula sent imente le de dra­goste pen t ru Ţa ră şi Tron şi de muncă real izatoare .

P l anu l va fi t r imis p re tu r i i până în ziua de 1 5 — X I I , iar p re tu ra le va viza şi aproba.

D in acest moment el dev ine executor iu şi obligatoriu. U n exemplar se va păst ru legat în a rh iva notar ia tu lu i , al doilea va fi înainta t pre tur i i care d u p ă ce-1 va aproba, îl va înainta spre viză prefectur i i .

P lanul de 1 an, resp . 6 luni, este u n ex t ras din planul de 5 ani şi se în tocmeşte în mod au tomat la 1 Ianuar ie , r e sp . la 1 Iul ie al fiecărui an, iar procesul verbal respect iv se anexează l ao r ig ina lu l p lanului da an păst ra t la notar ia t , iar copia se înain­tează până la data de mai sus 1 I . şi 1 V I I . p re tur i i .

Obligaţia în p lus p e n t r u acest comitet este şi desvoltarea, resp . spri j inirea iniţ iat ivelor par t iculare pen t ru realizări de orice na tu ră .

Consemnul p e r m a n e n t pen t ru toti Dni i bun i români t r e b u e să fie „conlucrarea şi p rog re s " .

No. 7429 - 1 9 3 9 . E l i b e r a r e a c e r t i f i c a t e l o r ş c o l a r e . Se comunică Ord On. Min. al Ed . Naţionale Nr . 2 1 4 . 0 6 2 - 9 3 9 . sp re luaro Ia cunoşt in ţă şi s t r ictă con fo rmare : Circulară căt re Inspec tora te le Şcolare de J u d e ţ e şi de Ţ inu tu r i , Vă facem cu­noscut că, adeseori , Minis terul p r imeş te dela diferite autor i tă ţ i , adever in ţe de curs pr imar , e l iberate de di rec ţ iuni le şcoalelor, pe bază de măr tu r i i ale cetăţeni lor din localitate. Aces te adever in ţe n u au "nici o bază legală, iar el iberarea lor, făoându-so de com­plezenţă, coust i tue abuzur i , care pot fi diferi te just i ţ iei . P e n t r u aceasta, veţi p u n e în vedere tu tu ro r direcţ iuni lor de şcoli pr i ­mare să n u mai el ibereze nici u n fel de act care să dovedească t e rminarea cursulu i p r imar sau de „şt i inţă de car te" , decât în baza datelor aflate în arh iva şcoalei. Acolo unde E U există arhivă, d in cauză că ar fi fost d is t rusă , în t impul războiului , s ingura posibil i tate legală pen t ru obţ inerea unei adever in ţa de curs pr i­mar este depune rea unui examen part icular , în conformitate cu legea şi cu dispozi ţ iuni le date de Minister , în n e n u m ă r a t e r ândur i , p . Direc tor General , Indescifrabil . Şeful Serviciului . M. Aderca .

Nr. 7308—1939. î n t o c m i r e a m o n o g r a f i i l o r ş c o l a r e . Publ icăm mai jos, în copie, ordinul Prefecturi i J u d e ţ u l u i Sălaj Nr. 17150—1939, cu invi ta rea ca cei vizaţi , şi în p r imul loc, toţi Director i i de şcoli p r imare , să se conformeze întocmai şi să execute . La r ându l lor dni Subinspec tor i ne vor r apo r t a : Dom­nule Inspec to r Şcolar, Motivat de ordinul Minis terului In te rne lor , Direcţ ia Adminis t ra ţ ie i Locale Nr. 1 7 4 3 0 - 1939, avem onoare a vă ruga să binevoiţ i a delega p e di rectorul şcolii sau pe u n în­văţă tor din fiecare comună să întocmească monografia comunei respect ive , or ientându-se după monografi i le apArute şi luând de bază ches t ionarul a lă tura t Subinspecton ' i şcolari cel mai târz iu până în ziua de 15 Ianuar ie 1940 vor controla aceste monografi i şi vă vor semnala D v s . cea mai buna lucrare . Dvs . veţi b inevoi a n e prezen ta cel mai târz iu până în ziu • de 10 Fobruai ' ie 1940 cea mai bine întocmită lucrare monografica d in t r e toate lucrăr i le semnala te de subiaspec tor i i şcolari . Lucrăr i le , cari se vor d is t inge , vor fi semnala te Domnilor Rez iden ţ i Regal i , In scopul publicări i lor, de căt re Ţ inu t . Sănăta te , Z i l au , ia 22 Noumvrie 1939. P r e ­fect, Colonel: Oprit ia . Şeful Serv. Cancelar ie i : V. Pus ta i .

C O P I E :

J u d e ţ u l Ilfov Plasa Pan te l imon . Comuna Bran i ş t e .

C H E S T I O N A11 Model Nr. 1.

1. Da ta când a luat fiinţă c o m u n a ? — 2. Denumi rea veche şi nouă, a satelor ce o c o m p u n ? — 3. N u m ă r u l sufletelor şi a capilor de familie pe profesiuni. —- 4. Dacă există colonişti în comună în ce n u m ă r şi de uiide au \ e n i t ? — 5. Ce sumă r e ­prezintă bugetu l eomuoal la veni tur i şi cheltueli ? — 6. Câte de­bi te de cârciumi sun t în comună ; nomele arendaşi lor , când ex­piră contractele de a rendare şi ce amendă se p lă teş te anual pen t ru fiecere cârc iuma în par te ? — 7. Dacă în comună există a l t e în­t r ep r inde r i comerciale şi indust r ia le (mori, fabrici, darac de lână, cărămidăr ie etc.) Dacă sun t bănci popula re cooperat ive şi denu­mirea lor ? — 8. Care este ocupaţ iunea de căpetenie a locuito­rilor ? — 9. Starea lor ma te r i a l ă ; Modul cum se h r ă n e s c ; ce consumă în mod constant ca h rană de bază. Dacă locuitorii mai au şi alte îndeletnicir i afară de a g r i c u l t u r a ? — 10. Suprafa ţa merelei (moşia comunei )? — 11 . Suprafa ţa terenur i lor însămân­ţa te cu grâu , orz, ovăz, po rumb, etc. ? — 12. Dacă locuitorii po­sedă unel te agricole necesare şi muncesc pămân tu l în b u n e con-di ţ iuni ? — 13. Suprafaţa i s l azu lu i ; ce buge t are, ce datorii şi ce anui tă ţ i se plătesc anual . Dacă islazul este cură ţa t de buruen i şi ce suprafaţă este semănată cu plante fura jere? — 14. Ce per­soane cu s i tuaţ ie morală şi mater ia lă mai însemnate sun t în co­mună , cum se numesc , ca fel do oameni s u n t ? — 15. Număru l animalelor aflate în comună pe specii (cai, boi, vaci, oi, capre, porci) ? — 16. Dacă comuna posedă reproducător i şi câţi a n u m e ? — 17. Numărul locu in ţe lor ; din ce sunt const rui te , ce clădiri mai de seamă se găsesc în comună ? — 18. Dacă pr imăr ia func­ţ ionează în local p ropr iu sau cu ch i r i e ; în acest din u r m ă caz, ce chir ie plă teş te anual şi daca localul este corespunzător nevoi­lor au to r i t ă ţ i i ? — 19. Număru l gra jdur i lor comuna le? — 20. Starea de h ig iena a populaţ ie i şi a locuinţe lor ; Dacă în comună există boli contagioase (de piele, tubercuioză, etc.) sau al te boli. Dacă în u r m a ofensivelor sani tare locuitorii au început să îngri­jească mai mul t de cură ţenia lor şi a locu in ţe lo r? — 3 1 . Dacă în caz de boală car as is tenţa mediculu i ? — 22. In comună există d ispensar , spital , farmacii, numele medicului , agent sanitar , moaşe, etc . ? — 23 . N u m ă r u l şcoalelor ; n u m ă r u l c laselor ; număru l ele­v i l o r ; dacă elevii f recventează şcoala in mod r e g u l a t ; modul cum îşi fac învăţător i i da to r i a ; dacă în comună mai există alte şcoli, afară de cele p r imare ? — 24. Dacă în comună există cămin cui-

tu ra l . Modul cum es te organizat . Cine este p reşed in te . Dacă lo­cuitorii f recventează şezători le da te de cămin, denumi rea cămi­nu lu i? — 25 . Dacă locuitori i m e r g la biserică. Câţi t răesc în concubinaj ? — 26. Dacă în comună există biserici (ortodoxe, pro­tes tante , geamiim, case de rugăc iun i )? — Dacă există secte reli­gioase, n u m ă r u l sectanţi lor şi dacă au case de rugăc iun i . Cine conduce aceste secte ; dacă există secte interzise ? — 28. Dacă sun t cazuri dese de beţie şi dacă există alcoolici calificaţi ca a ta re ? — 29. Dacă în comună există m o n u m e n t e istorice, mo­n u m e n t e de eroi, podur i , etc. E n u m ă r a r e a lor ? — 30. Dacă sta­rea d rumur i lo r şi a şoselelor este bună . Dis tan ţă în K m . p â n ă la reşedin ţa plăşii ? — 3 1 . Ce nevoi a re comuna d in orice p u n c t de vede re şi cu ce mijloace s'ar p u t e a ' r e a l i z a ? — 32. Numele tu tu ro r şefilor de autor i tă ţ i d in c o m u n ă ? — 33 . Capaci ta tea de can tonament a comunei (ofiţeri, oameni şi cai)? — 34. Capacita­tea d e a l imentare . cu apă a comunei ? — P e n t r u conformitatea copiei : Agne t a Sziiagyi.

Nr. 7769—1939. F a c e r e a a r ă t u r i l o r p e n t r u î n s e m i n -ţ e r i l e d e p r i m ă v a r ă . Comunicăm mai jos p e n t r u luare la cu­noş t in ţă şi conformare, ord. No. 18.080 - 1 9 3 9 al Prefectur i i jud. Sălaj : Că t re Inspec tora tu l şcolar jud. Zalău, I n conformitate cu ord. telegrafic Nr . 13030—1939 al. Min. Agr icul tur i i şi Domeni i ­lor. Vă rugăm în modul cel mai s tă ru i tor a d i spune Dior învă­ţători , facerea unei cât mai în t inse p ropagande p e n t r u începerea ară tur i lor necesare însemânţăr i lor de pr imăvară . T o a m n a anului cu ren t a fost ploioasă. T e r e n u r i în t inse au rămas ne însemânţa te . E o dator ie patr io t ică a fiecărui român a contr ibui cu fapta, sau ba rem cu sfatul la îmbunătă ţ i rea acestei s tăr i de lucrur i . Zălan, la 2 Noemvr ie 1939. Sănă ta te . Prefect , Colonel : Oprit ia . Şeful Serv. Cancelariei : V. Pus ta i .

Nr. 7530—1939. R i d i c a r e a e c o n o m i c ă ş i c u l t u r a l ă a s a t e l o r . Comunicăm mai jos, ord inul Prefecturi i jud . Sălaj No. 17150 — 1939, p e n t r u luare la cunoşt in ţă şi con fo rmare : Domnu­lui Inspec tor şcolar al jude ţu lu i , Zâlau. Ca u r m a r e celor discu­t a t e împreună cu Dvs . cu ocazia conferinţei adminis t ra t ive , care a avu t loc la 23 Nov. a. c. în vederea r idicări i economice şi cul­tura le a satelor, avem onoare a vă ruga să binevoi ţ i a lua mă­suri , că organele Dv. suba l te rne delà plăşi la invi ta rea pre tor i ­lor plăşilor să le dea concursul ne l imi ta t şi efectiv, când aceştia vor p roceda la inspec tarea temeinică şi amănun ţ i t ă a comunelor , pot r iv i t ord inulu i Minis teru lu i de I n t e r n e Nr. 17.430 — 1939, as i s . t ând personal şi colaborând a rmonic cu pre toru l plăşi i . Zălau la 24 Noemvr ie 1939. Prefect , Colonel : Oprit ia .

Nr . 5527—1939. D i s p o z i ţ i i p e n t r u î n t o c m i r e a c e r e ­r i l o r d e c o n c e d i i . I n l egă tură cu ordinul nos t ru Nr . 5527— 1939 publ icat în nrul anter ior ai revis tei „Şcoala Noas t r ă" pu-

n e m în vedere t u t u r o r acelor învăţă tor i cari vor solicita u n con­cediu mai mare de 10 zile, ca să t reacă în cererea de concediu şi nume le supl ini torului , iar directori lor ca să t reacă pe cerere avizul p e n t r u aprobare sau ueaprobare , căci în caz cont rar cere­ri le vor a junge la coş, iar faţă de aceia car i vor lipsi dela ca­t ed ră în spe ran ţa aprobăr i i concediului se vor lua măsur i în consecinţă.

Nr . 7 9 3 0 - 1 9 3 9 . R a p o r t d e c o n c e n t r a r e a ş i d e s c o n -c e n t r a r e a î n v ă ţ ă t o r i l o r . P u n e m în vedere t u tu ro r învăţăto­rilor concentra ţ i şi desconcent ra ţ i , p r e c u m şi directori lor de şcoli că sun t obligaţi a înainta rapor t de înv. concentra ţ i şi descon­centra ţ i , ind icând da ta precisă de plecare sau sosire şi dacă în t impu l concediului sau permisiei mai m a r e de 5 zile s 'au pre­zen ta t la post sau nu . F a ţ ă de cei negl igenţ i se vor lua măsur i şi vor fi sancţ ionaţ i .

No. 8 0 4 3 - 1 9 3 9 . C o m p l e c t a r e a f i ş e l o r i n d i v i d u a l e . Comunicăm mai jos în copie ord. On. I n s p . Şcolar al Ţ inu tu lu i So­meş No. 39284 1939, p e n t r u luare la cunoşt in ţă şi s t r ictă con­formare : Domnule Inspec to r J u d e ţ e a n , Minis terul Educa ţ iun i i Naţ ionale , p r in ord. Nr . 2 2 4 3 9 7 - 1939, n e face cunoscut că a alcătui t matr icola şcoalelor pr imare , în conformitate cu dispozi-ţ iuni le legii şi p rogramei anali t ice, adfiogând la notări le obişnui te cu pr iv i re la s i tuaţ ia elevului , da te psihologice referi toare la fişa sa individuală . Ca a tare , se aduce la cunoşt in ţa că învăţător i i sun t obligaţi să completeze datele cupr inse în catalog şi mat r i ­cola, nernai fiind cazul de a întocmi şi fişe apar te , d u p ă modele puse în comerţ . Acestea n ' au aprobarea Minis terului şi nu sun t în tocmite în conformitate cu impr imate le oficiale, p . I n s p . Gen. , D . Mărg ineanu . p . Şeful Secţiei, Indescifrabil ,

IMPORTANT!

No. 8135—1939. P r e l u n g i r e a c a r n e t e l o r c u r e d u c e r e d e 50% C. F . R . Di rec ţ iunea Genera lă C. F . R. a hotăr î t p re lung i rea actualelor ca rne te de ident i ta te cu 50° / 0 r educere p e C. F . R. ale căror valabi l i tate — indiferent data emisiunii lor — expiră la 31 Dec. 1939. Cu începere dela 1 I anua r i e 1940 (ne refer im numai la învăţă tor i ) ale învăţător i lor şi membr i lor de fa­milie, se vor viza t r imest r ia l p e spaţi i le l ibere ce eventua l une le din actualele carnete le-ar mai avea disponibi le chiar dacă rubr i ­cile ar apar ţ ine t r imest re lor sau anilor expira ţ i . P e n t r u carnete le ce vor expira la 31 Dec . 1939 şi cari nu mai au nici u n spa ţ iu disponibi l , viza de pe t r imes t ru l I anuar i e 1940, se va face în mod excepţ ional pe pag ina I I , pe dosul pr imei file a carnetului , apl icâudu-se t imbru l de modern izare aferent clasei. Dela 1 Apr i -

lie 1940 în t ră în vigoare anexele ce se vor ataşa la carne te le car i vor fi l ipsi te complect de rubr ic i disponibi le p e n t r u v i z ă ; aceste se vor dis t r ibui cu începere dela 1 Ianuar i e 1940. Cererea şi a taşarea anexei se va face numa i în momen tu l când absolut toate rubrici le din in te r io ru l carnetelor des t ina te vizei t r imes­t r ia le sun t epuiza te . Costul une i file e de 10 lei. I n consecinţă dnii învăţător i , in teresaţ i , vor înainta serviciului nos t ru cerere t imbra t e legal şi u n tabiou, în oara va arkta : 1. Nr . curen t . 2. Număru l carnetu lu i pen t ru care se cere anexa. 3. Ciasa. 4. Nu­mele şi p r o n u m e l e t i tu la ru lu i ca rne tu lu i . 5 Cali tatea. 6 . Nru Decre tu lui sau Deciziei de numi re a t i tu larului , 7. C o m u n a l 8. P ronumole soţiei, 9. P ronumele copiilor. 10. Pen t ru membr i i de familie se va menţ iona n u m ă r u l actului de numi re in serviciu a capu­lui familiei (decret sau numi.-o), iar pen t ru copii da ta complectă a naşter i i (anul, luna. ziua), ivi-se vor mai t r imi te do fiecare filă câte 10 lei, în numera r . F i x a m ca u l t im t e rmen : 15 Ianua­rie 1940.

I n s p . şcol. jud. , p . Sub insp . de cancelarie , V a s i l e P u p ă z ă . S i m e o n O r o s .

POŞTH RED&CŢIEI

G. S e l y b e n ; R ă b d a r e a m a c i n ă g r a n i t u l . In n u m ă r u l t r ecu t nu s 'a p u t u t publ ica . Nu vi s ' a r ă s p u n s din for ţă m a j o r ă .

I. D . S . : Nu or ice e r u p ţ i e p a t r i o t i c ă în fo rmele poez ie i e s t e şi o r e u ş i t ă o p e r ă de a r t ă — ca m ă r t u r i s i r e de c red in ţă , t o a r t e f r u m o a s ă , ca poez ie , nu . . . A ş t e p t ă m , e v e n t u a l , a l t e l e m a i b u n e .

A n d r e i S . : P i e s e l e d e t e a t r u , după o a t e n t ă c i t i re şi c â n t ă r i r e , îşi v o r t r ă i d e s t i n u l : s a u — s a u . . .

— P a g . C ă r ţ i - R e v i s t e , din c a u z e r e d a c ţ i o n a l e , se v a pu­bl ica d e o d a t ă cu cele din n u m ă r u l v i i to r .

Tipografia „Liceafăsrul" Zălais,