Groncrs CoLlrurr, nascut la Nisa pe 6 noiembrie 1950. este cercetdtor;iscriitor. Dup6 ce studiaz6 psihologia ;i filosofia la universitatea din ora-5ul natal, obline licenla ?n ttiinlele limbii. in 1981 incepe sd predea la

L'Ecole Fax de la Nisa, apoi la Cannes, dupd care sa colaboreze cu maimulte universitdli. ln anul I988, a infiinlat Asocialia Hommes de parole,

reunind terapeuli si alti specialisti dedicati suferinlei copiilor. Este psi-hoterapeut ;i formator de peste dou6zeci de ani, de-a lungul cariereisale initiind ;i organiz,ind numeroase manifestiri pe aceast6 tematicd.Preocupat permanent de limbajul simbolurilor, a semnat mai multe stu-dii si a realizat cercetdri despre proprietSlile active pi terapeutice alesimbolurilor, propunSnd idei originale. Printre volumele pe care le-ampublicat se numirS: Les deux infinis (2004), Le r6fdrentiel de naissance(2006), Le Tarot de Marrakech (2010), Le R6ve, cle de t'identir6 (200S),Le Tarot de Marrakech (201 0). La fontaine aux symboles (201 3).

."

Geoncrs Corlrun Spirala . Culorile .

FUnC[ia Simbolistica darurilor

terapeuticl' :::": s;,Psihanarizr

r r r rr .MitulElectrei.a slmDolurilOr Tarotul si Referentiatut

Referen{ial, Mitogrami,onomasofie, Blazoane, TaroL.. de Nagfere. Cristalele

Traducere din limba francezd,

Donu MenEg

Studiu introductivLevtNre BAnrocrlr.ru

NEMIRA

CAPITOLUL I

DE tA SIMBOL tA UNITATE...

Lumina, totupi, este invizibi15...

lmi place cuvdntul acesta: ,,totu;i". E contraponderea adeviru-rilor incremenite. Ac al balanfei, armonizeazd talerele, echilibreazicontrariile.,,TotuSi " f unclioneazi ca si mbol : completeazS, reu nette,repari, pune de acord. Asigurd simetria, indulcegte paradoxul, su-

blimeazd contradiclia. lnfiptuiegte ritmul, respirafia, impulsion eazl. ..

$i totuSi, lumina face vizibil5 lumea noastri.Nu-mi pot privi sau vedea ochiul. Totusi, ochiul meu imi per-

mite sd vid lumea. Nu md pot apuca de m6n5. Totugi, m6na meapoate apuca obiectele pe care le dorepte. Nu md pot sdlta pepropriii mei umeri.

Nici atomul, nici energia, nici incon;tientul nu pot fi atinse cu

m6na sau cu privirea.

E imposibil si luminim lumea care ne lumineaze. Atet de im.posibil, incdt simli cum te cuprinde disperarea. Pleonasm metafizical luminii din lumina.

Totugi, atomul, energia, incon;tientul ne fac lumea sesizabilS,

adicd ,, palpabila ".

De la simbol la unitate.,, I tg

Totusi. prin contemplare, omul se poate ridica deasupra pro-priei sale fiinle. Evoc6nd ascensiunea, poate si sa se prdbuseascapeste sine insuSi.

lnfern ori ce7 ce mai conteaza?

in necunoscutulfdrd sfir5it sa gdsim ceva nou.

Baudelaire

Clnd intr-o baltoaca plind de m6l. o picatura de ulei ?mi arataun curcubeu, degeaba-mi scufund mdna ca s5-l prind, nu scotdec6t mdl.

Lumina nu se distinge dec6t grafie prafului.

C6nd vreau lumina, nu prind dec6t praf . ln ziua in care voi ac-

cepta praful, voi ?nt6lni adevdrata lumind si md voi intoarce in praf.

Sf6rsitul unei dupS-amieze de toamnd. O razd trece prin fereas-tra sdlii de clasd prafuite, in care adolescenta mi-a fost victimd ta-cuti a ingerintelor educastraliei nationale in domeniile Visului.Motaind, dar vigilent, eram atent la tot ce ma atingea. Ma saltamin 5aua acelei raze de praf care trecea prin sala. Si care trecea gi

prin mine, in aceea;i mdsura in care o caldream.

Cavaler al propriilor mele visuri, nu ptiam cum sd imi explic ce

resimleam.

,,imi place ceea ce este simbolic", obi;nuiam sa rispund incide pe la zece ani. Era o adevaratd tortura cdnd adullii ma obligausd explic ce voiam si spun. lntr-o buni zi, trebuie si fi avut doi-sprezece ani, am incercat sE dau o explicalie. ,, E ca un mdr... " Nu

am fost lasat s5 termin fraza. Au izbucnit cu totiiin r6s, bdt6ndu-sijoc de mine. Am rimas singur, incurcat, eu cu marul meu. Un mdrcare nu se mai ducea, care imi ramdsese inlepenit in ad6nculgdtlejului... Un miir al lui Adam. ce s-o mai lungim!

,,Ce aer de prostdn... maiaveam sieu cu micul meu simbol...mama..."

zo j rur.rcTrn TERAIEUTIcA A stMBoLURtLoR De la simbol la unitate... | 21

)i totusi, resimteam o formd de certitudine interioara. Fiecarer;r,rtrrrte de praf, fiecare planeti locuita. invdluitd in inele de gaz',lr,l,rr, escortatd de un alai de sateliti, de comete pletoase, faceauvr,,tltil, in dansul lor galactic, densul fascicul de luminS. Praf depus',rrlrtrl pe nimic ;i care imi rgleva, desen6ndu-|, o razit fantastica.Itrrpuritate luminoasd. Nici vorba de lumind fara de praf.

Deja pricepeam ca lumina era invizibilS, dar ne facea vizibilS lumea.Nr rrnai praful ne dervSluie lumina, ca un suport al manifestdrii acesteia.

Fara praf nu existd lumina, tot asa cum fira iluzie nu exista,rrlcvar si fara suferinlE nu existd constiintS.

La doudzeci de ani, am explorat timp de c6teva luni noptile fier-lrinti ale discotecilor la modd in vremea aceea. Saturday night fever.

lansam o sfidare ?n directia propriei timiditdti, sub v6rtejurile ames-Iccate ale megadecibelilor si ale luminilor colorate. Flash-urile ultra-violete pe care spoturile le scuipau citre pista de dans ne decupauqestualitatea corporalS in secvente sacadate. f i mai impresionant insdera faptul ci materialul alb al hainelor noastre se transforma, sub

respectivul ecleraj, intr-o culoare fluorescenta incredibil de intensd.

Ecleraj care purta numele de lumind neagrd.l

,,Culoare tu, suferinta a luminii", exclama Goethe.Este necesar sd ne imagindm o prismS, un cristal. Curcubeul

inscris in interiorul cuarlului sau proiectat pe un ecran.Este necesar sd ne reamintim lectiile despre optic5 de la fizicS.

Lumina care se sparge, se refract;5 5i se arata sub forma culorilor

r Lumina neagre este denumiti lumind ultraviolet. Lumina neagrd este utilrzatiin cluburile de noapte pentru a crea o anumita ambianti. De obicei este vorba

despre un tub de neon peste care s-a aplicat un filtru care nu lasi sa treaci dec6t

razele ultraviolet. Ochii no;tri nu percep ultravioletele care, imperceptibile fiind,lasi impresia ci sursa respectivi nu proiecteazd nicio luminS. Totu5i, consecinlele

acestei lumini pot fi observate pe obiectele iluminate, in primul r,4nd a celor albe

care absorb ultravioletele si le reflecti sub formd de lumini albi. Efectul asupra

dintilor, imbrlcimintei albe, dar si a prafului e spectaculos. Tehnica luminii negre

este utilizati de aparatele de autentificare a bancnotelor

spectrului. Culorile curcubeului manifestd in naturd prezenla invi-zibila a luminii. Culorile existd fiindcd lumina existat Dacd existdmaterie, inseamna cd existi energie, daca existd lapsusuri si vise,inseamna cb exista inconstient.

Curcubeul, care, printre altele, in zilele noastre semnificd ,,atitu-dinea gay", a sugerat dintotdeauna o legitura, o punte intre lumilevizibile si cele invizibile. Curcubeul: pecetea tuturor simbolurilor.

Trebuie, desigur; sd intelegem cuv6ntul simbol prin primul lui sens.indepdrt6ndu-ne de simlul comun pentru care raportul semnificanVsemnificat al semnului !ine de arbitrar si de convenlional, descoperimpuntea dintre doud lumi. Daca luam in considerare aceaste punte,cele doud lumi isi manifesti prezenta in constiinta clipei.

Sensul initial al simbolului era: ,,a dura impreuna". Cuvdntulera folosit in Grecia antica ;i desemna un obiect tdiat in doua, fie-care proprietar pistr6nd partea sa, pentru a-;i aminti de o promi-siune sau de o datorie.

Delindtorii transmiteau, eventual, aceastd jumdtate de obiectcopiilor lor, fix6nd in timp amintirea unui vechi legimdnt. La mo-mentul cuvenit, apropiind cele doui bucdli, respectivele persoanereinnoiau contractul de parca ar fi utilizat o parold, amintindu-5iastfel de datoria materiald ori spiritualS sau recunosc6ndu-se caapartin6nd aceleiasi familii, comunitdti sau ;coli.

Mai t6rziu, obiectul a fost inlocuit prin semne, figuri ori imaginicare, desenate pe corp, gravate pe grinda de deasupra u;ii caseisau sculptate in piatra, cdpdtau sens heraldic.

Astfel, simbolul este inainte de orice un semn de recunoastere,dar si unul de apropiere. ln anumite contexte. cuv6ntul grecesc

,,simbol" inseamna ,,apropiere a buzelor ori a pleoapelor" si, prinextensie,,, potrivi re, impreu nare, imbi na re " .

in consecinta, lumina evocd antisimbolul prin excelenli. C6t des-pre excelenla simbolului, aceasta s-ar percepe prin limbajul culorilorca tot atatea cdi care pot restabili unitatea din care s-au despdrtit.

I

22 i FUNcTtA renaprurrcA A stMBoLURtLoR

l.iecare culoare conservd in propria-i memorie amintirea vibrantd,r vrr.mii in care era lumina. Tot a;a cum omul poartd in el amintireatrrrtti paradis pierdut, a unei forme primordiale unificate care, intr-o,ulurTr€ zi, s-a ,,spart". Tot aga cum un fragment de cristal va purta int,l irrefabila memorie a rocii rnami din care a fost extras, tot ata cumlirxare fiinli omeneascd a pdstrat in textura sa celulara informatiavrlrranta a matricei din care a iegit. Memoria arhaici a Marii Mame se

Ir,rnsmite astfel din generalie in generatie de la ?nceputul timpurilor.De acum, se poate inlelege cd nici mama, nici lumina nu pot fi

'.irnboluri.Tatdl, da.

Tatal permite copilului sd se structureze. Numai ci tatil este el

irrsu;i o structurS. Un bdrbat, un tdtic, ba chiar pi un zeu pot ocupa,rcest loc al tatalui. De altfel, conceptul de Dumnezeu nu este el

insu;i, iertare, ,,Ellnsu;i" o structurS? Ocupat, pe r6nd, de un zeu

rAzbundtor, iubitol creator, co-creator, bdrbos, androgin, patern,

ca un bunic, matern, ca o mamd de grijuliu, vibrant, atomic, cos-

mic, inve;m6ntatin aur sau in zdrente, infrapsihic, supracon;tientetc. Orice s-ar zice, mereu exista un tata. imi amintesc de un paci-

ent aflat in c5utarea identitatii, fiu de prostituata, abandonat,adoptat de o familie de asistenld sociala, care isi pierduse tatdladoptiv, la noud ani, intr-un accident de magin6 pi care obignuia s5

spun5 ,,Tata e DDASS1... "

,,Tata era maimulli" c6nti Joan Dienerin Omuldin La Mancha,opera lui Dale Wasserman tradusd gi adaptatS in francezS deJacques Brel.

Dacd lumea culorilor este cea mai potrivitd pentru a discutadespre semnificafia naturalS a unui simbol, Vechiul Tarot de Marsilia

este poate tot ceea ce omul a inventat mai elaborat 5i mai bine pus

1 Direction Departementale des Affaires Sanitaires et Soclales = Direclia De-

partamentalS pentru Probleme Sociale si Sanitare, organism deconcentrat fiint6nd

inlre 1977 gi 20'10 care, printre altele, intervenea pentru protejarea persoanelor

vulnerabile (n. tr.).

De la simbol la unitate... | 23

la punct ca sa transmite ttiinla simbolului ;i sa incerce armonizareatuturor limbajelor simbolice.

Tarotul este un ax, o osie care permite observatorului s6congtientizeze legatura care il une;te solidar cu lumea pe careo cerceteazd.

De altfel, una dintre originile presupuse ale cuv6ntului Tarot,rdmuris, impletiturd, amintepte si ea de ideea texturii, a reieleistr6nse dintre cercet5tor;i lume, dintre om si zei, dintre materie sispirit, dintre trup si 96nd. Deseori este folosit termenul ,,imaginetarotata" pentru reversul carlilor de joc pe care se intreles linii di_agonale si verticale. Tot a;a, in Arcanele minore ale seriei de bas-toane, liniile se intretaie alcbtuind impletituri dese.

Notiunea de relea este foarte interesantd, ilustr6nd una dintreideile principale ale fizicii cuantice contemporane, conform careiaobservatorul nu este separat de obiectul observat.

Tarotuleste un soi de ,,interfala" intre om si mediulsau incon-juritor, intre Miscdrici si Lumel

Este creuzetul alchimic in care se amesteca vointa cercetdtoru-lui de a pitrunde misterul lumii ;i providenla pldmadita drn iubire,care coboard asupra lumii pentru a o insdm6nta.

Aceste doua fire ,,esentiale" se amestecd intr-un mesocosmosgeneros si generator de imagini, plan intermediarintre macrocos_mos si microcosmos in care, cum afirmd Henri Corbin, se ,,situ_eazd" lumea imaginalSl. Abia in acest miez, intdlnirea devine fertilasi con;tientd. Dupa cum o stea furnizeazd energie, mesocosmosulfabrica perpetuu simboluri, ca ;i cum ar fi doua inele legate intreele asemenea cercurilor olimpice, dintre care unul aparline image-riei personale sau istorice a observatorului, iar cel5lalt, arhetip pu-ternic, imensitSlii lumilor necunoscute. Trdgdnd de unul, isi faceaparilia si celSlalt.

Din acest moment, Tarotul ne poate dezvilui informalii desprecelelalte lumi. Numai cd, este obligatoriu sa ?l aborddm ca pe undrum iniliatic, ca pe un limbaj anume, in asa fel incdt, de-a lungul

r Ajunsa la deplind maturitate, deci apti de reproducere.

FUNCTIA TERAPEUTtcA A stMBoLURtLoRuIDe la simbol la unitate... | 26

( uc,etarilor. meditatiei sau intuiliilor noastre sa ni se reveleze cu-rrostinle tainice.

A vorbi in limbajul Tarotului inseamnd a dezvolta unelte si struc-Irrrieficiente, cu scopulde a trece de cealalta parte a oglinzii, de arrc apropia de fiintele care locuiesc acolo, de a ne bucura de com-pania lor, de a ne dezvolta ascultdndu-le invStaturile, de a devenirrrai buni st6nd umdr la umar cu ele.

Nu e mai putin adevdrat cd traducerea, cel mai adesea, sarice;tesensul original, uneori chiar ?l trddeazi. lata de ce este mai insufle-

Irtor sa invatdm limbajul Tarotului dec6t sd interpretam sensuri, ba-zAndu-ne pe cine;tie care lexic ezoteric, oricdt de inspirat ar fi.l

Simbolul cdl5uzeste citre unitate, cum o declard entuziast po-emul lui Baudelaire, Corespunderi.

Natura e un templu ai cirui st6lpi trdiescSi scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o ceala;Prin codri de simboluri petrece omu-n viala

$i toate il cerceteaze c-un ochi prietenesc.

Ca niste lungi ecouri unite-n depdrtarelntr-un acord in care mari taine se ascund,Ca noaptea sau lumina, ad6nc, fErd hotare,Parfum, culoare, sunet se-n96nd si-si rdspund.

Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,Dulci ca un ton de flaut, verzi ca ni;te c6mpii,lar altele bogate, trufase, prihanite,

PurtAnd in ele-av6nturi de lucruri infinite,Ca moscul, ambra, smirna, tamAia, care c6ntdTot ce vrije5te mintea si simfurile-nc5nti.2

1 Citette Tarot l'Enchanteur; acelagi autor, acelagi editor (n.a.).2 Corespunderi, ?n traducerea lui Alexandru Philippide.

Astfel, simbolul remediazd. Materializeazd relatia necesarE jonc-

tiunii dintre doud lumi separate sau dintre doud pirti smulse dintr-olume aneantizata. A lucra asupra simbolisticiiinseamnd a constatao amputare, a incerca o gref5, a repara o fracturS.

Simbolul oferd sens, prin urmare reduce suferinla. Cici suferimcu at6t mai mult, cu cat nu ;tim din ce cauzd suferim.

Aplecarea asupra simbolului ne lumineazd calea. A inscrie sim-bolul in existentd inseamnd a introduce un sens in inlSnluirea ha-

otica a evenimentelor. Dacd istoria are sens, daca viala are sens,

dacd suferinla are sens, atunci nu este totul pierdut, existS unorizont. Dar poate ci acest orizont este un miraj, iar sensul istorieidoar un ,,balon de oxigen" care ne ajuti si respirdm, conformformul5rii filosofului Jean Grenier. Poate cd ar trebui, de acum, sd

inv6!5m sd trdim ca ;i cum viala nu ar avea sens? Nietzsche preci-

zeazi acest punct de vedere prin aforismul: ,,A trdi ca pi cum viatanu ar avea sens, iat6 care va fi noul sens al viefii." Albert Camusinchipuie un Sisif fericit. lnsi Nietzsche, Camus, Grenier cuno5teaufunclia terapeuticd a simbolului din care se hrdnegte opera lor, ;ichiar dacd sensul nu ar exista, chiar dacd Dumnezeu e mort, chiardaci totul nu este declt mayat, iluzie, fanfaronadd cosmicS, nu emai pulin adevdrat cd ne arde o absen!5. C6nd ne analizam fiinla,ddm de prezenla absentei. Da, intSlnim o prezen!5, nu o tristele,ci prezenta a ceva ce lipseSte. Nu simlim deloc absenta unei pre-

zenle atteptate ori n5dSjduite, ci prezenla unei absenle nedefinite.Prezenla unei absenfe, lacaniand cel pulin. ,,Vid pe cineva care

nu-i aici!" Psihanalistul Pierre Soli6 citeaz5 aceasti frazd a luiCourteline, dintr-o piesS de teatru in care un plutonier; intrind indormitor; constatd lipsa unui militar. Tot a;a se intdmpla cu lipsa

falusului mamei, a cdrui absenld ocupi intregul spaliu fantasmatical copilului foarte mic! $iil ocupd intr-o asemenea misurS, inc6t,la modul foarte serios, incon5tientul inregistreazd mai mult pre-

zenla unei absenle dec6t absenla unei prezenle.

1 ,,lluzie cosmici", sens al cuv6ntuluiin lJpani5ade

t_J

FUNCTTA TERAPEUTTCA A STMBOLURTLOR

Simbolul nu inlocuiegte entitatea absentd ci lese o legdturdintre mine si aceasta, ii poartd amintirea sau, mai degrabd, poartd

amintirea timpuluiin care eu ;i entitatea absentd eram una!

lati de ce ;i eu, ;i asta mai mult decdt oric6nd, cred in virtuteaterapeutice a simbolului. Nu doar ca suport purtdtor de sens, ci ca

unda, ca un curent care imi arati in acelagi timp izvorul si orizontul,

!in6ndu-m5-n picioare intr-o lume care mi strive;te. Astfel md re-

atatez izvorului 5i descopir un nou orizont. Ol diruindu-mi un nou

orizont, md intorc la propriu-miizvon

Simboluri gi non-simboluri.Fetigurile

Simbolul unificS. Permite diferitelor universuri sd comunice intreele. E o punte. O legaturi care aduce impreund, dar care poate ;isd alipeascd (dublu sens al cuventului legatura).

Simbolul reunette atunci c6nd societatea desparte. CoaguleazS,

adund la un loc ;i sintetizeazd, pe c6nd feti;ul impra;tie, descom-pune ;i destructureazS. Feti;ismul este pentru simbolism ceea ce

este superstilia pentru spiritualitate. Superstilia este maladia infan-

tilS a spiritualit;tii, iar religia ii este codificator, regizor.

Nu existd nici cheie a simbolurilol nici cheie a visurilor. Simbolul

igi arati intreaga dimensiune atunci c6nd este reinvestit in experi-

enla persona16 a unui subiect ori a unei societali. Este necesar sd

fie incarcat cu istorie ;i cu memorie pentru a-pi dob6ndi intreagasemnificalie. Pentru cd, intr-adevir, dacd este de la bun inceputpresupus drept forla unificatoare, simbolul ajunge la adeviratelesale dimensiuni pe mdsurd ce se imbogSlegte cu evenimente emo-

fionale, care il solicitd incd o datd, iar 5i iar. Exemple: drapelul tri-c.olor, Marseilleza, crucea cre5tin6, svastica, simbolul patriotic etc.

Orice poate cSpdta sens, dar nu orice este simbol.

Acestea fiind zise, nu cred in virtufile terapeutice ale simboluluidec6t dacd acesta se inscrie intr-o operafiune personala, activi 5i

constientd. Nu este cazul nici si confundlm semnele cu simbolurile,

De la simbol la unitate... | 2?

nici sa facem confuzia cu alte elemente precum indiciile, iconurilelori fetisurile. Fdra a dori sa redeschid o dezbatere asupra semnelorla vedere, de apartenen!5 religioasi, md intreb cum sunt percepute

de cei care le poarta crucile, stelele lui David sau m6inile Fatimei.

Sunt ele cu adevdrat semne de apartenentS? Daca da, atunci se

poate vorbi despre indicii. Reprezintd oare un suport personal pen-tru meditatie ori reflecfie? Atunci am fi fara indoiali in prezentaunui simbol. Este vorba despre un obiect pseudomagic, incarcat cuun soi de putere, ce reduce integralitatea unei religii la un numdrrestr6ns al componentelor sale? latd feti;ul.

M6na Fatimei

Crucea crestind

r in 1938, semiologul Pierce prezenta notiunea de semn prin trei concepte:iconul, indicrul si simbolul, disting6ndu-le unul de altul prin urmatoarele criterii:iconul este o imagine analogicS si contine proprietalile obiectului pe care il figu-reazd - de exemplu, fotografia de pe actul de identitate este iconul persoanei

fotografiate. lndiciul este in relatie de continuitate si de contiguitate cu obiectulpe care il desemneazi - de exemplu, fumul este indiciul focului. Cdt despre simbol,acesta relevi conventii arbitrare, sociale 5i culturale: culoarea doliului este in Europa

negrul, in China insa este ro5ul gi in lndia albul. in lucrarea de fa!5, concepf ia mea

privitoare la simbol este diferitS, stabilind o diferentd intre semnul simbolic (care

corespunde cu ceea ce Pierce desemna prin termenul ,,simbol") si simbolul pro-priu-zis, a cdrui funcJie este terapeutica, a9a cum se descrie in aceasti carte (n.a).

ffiSteaua lui David

zs I ruructrl TERAeEUTIcA A stMBoLURtLoR De la simbol la unitate... I 29I

ll,rr cel mai adesea observdm semnul simbolic a cerui functiet,iln,tne cea sociale. ,,Purt6nd acest semn, va comunic ceva despre

Ir rrrt, insumi. . . Dar ;i despre voi. . . Vd demonstrez mai mult sau mai

;,rrlin ca sunteli diferili de mine."I rrcrarea asupra lumii sirnbolice se inscrie in cadrul unei acliuni

Ir,r,,onale. Acest criteriu simplu ne permite sd deosebim simbolul

rh, ,,(imn, de icon, de indiciu sau de feti5.

I c:tisul tine de metonimie. Metonimia este o figura de stil care

lx,rrnite desemnarea unei fiinle sau a unui obiect printr-o parte a

rr",lrectiveifiinte sau a respectivului obiect. Chestiune care conste, de

lrrkl.i, in inlocuirea conlinutului prin cel care conline: ,,Chiar c-at bea

rrrr pahar", sau a celui care conline prin conlinut: ,,O p6nzd la ori-

,'orrt!" Feti;ismul constd in reducerea unei fiinte la o singurd parte a

'"r. in cazul perversiunilor, feti;istul neagd existenla celuilalt ca subiect

1,r il reduce la o singurd ,,piesi" a sa, unica in stare se trezeascd dorinla',,r sa duca la orgasm: fetigismul adolescentin al ;uvifei de pdr sau

purversiunea sexuald care reduce fiinla dorita la ciorapii ei de plas5,

l,r lenjeria intima din piele ori din latex. O intreagd gamA de obiecte

t,ste gresit denumiti ,,simbol", degi line mai degrabi de fetisism. De

,rltfel, etimologia spaniolS a cuvdntului ,,fetis" confirme ideea. in

lirnba spaniold, verbul Echichere, din care deriva cuv6ntul ,,feti;",inseamnd ,,a meni", ,,a da tonul". O radScina indo-europeand co-

rnuna se va dezvolta in cuvantul englezesc witch = ,,vrdjitoare".lFeti;ul este atadar un obiect magic, element partial al unui alt

obiect care il conline sau pe care il conline, incarcat cu putere

magicS. in stare sd trezeasci dorinla.Fetigul este o parte separatd de intreg. E reducitor, pe cand

simbolul e unificator. Magia neagrd se hr6ne;te ;i ea din fetisism.

Un dinte, un smoc de par. cateva bucdlele de unghie pot constitui

un ajutor in lucrarea vrdjitorului. in acest caz, individul este redus

la un singur element al sdu. Ca in cazul perversiunii sexuale care ii

poartd numele, perversul nu poate resimli pldcerea dec6t daci ?;i

1 O alti etimologie, de origine portughezS,

,,fabricat" sau ,,fals" (n.a.).

a dat feitico, care inseamnS

investe;te libidoulintr-o singurd parte a ansamblului, de exemplupiciorul, s6nul. .. Totalitatea subiectului e condensatE intr-un singursubansamblu care poate fi 5i un element al vestimentaliei: chilofi,incill5minte etc.

Magia albd se hr5ne;te mai degrabd din simbolism, intrucdt, de-parte de a diviza, se strdduie, exact invers, sd unifice ;i sd armonizeze.

Diferenla e subtilS. Semnele apartenenlei religioase, de pilda, suntfetiguri in sensul in care reduc experienla spiritualS la un obiect me-tonimic, dar sunt ;i simbolice atunci c6nd restabilesc legitura cu lu-mea spiritualS: steaua lui David, mdna Fatimei, crucea, mantra, Aum.

Sd ne intoarcem insa la primul sens al cuvSntului ,,fetis".Termenul desemneazd, de obicei, un obiect de care ne simfimlegaliin mod deosebit, pe care-l pdstrdm cel mai adesea asupranoastrd ori intr-un loc anume si caruia i se acordd o putere ma-gic5. Cei dint6i antropologi din secolul al XVlll-lea au numit fe-ti;uri obiectele in fala cirora se prosternau populaliile a cSrorexistentd o descopereau pe atunci. Pentru Charles de Brossesl,

obiectele feti; constituiau un fel de religie primitivS, intrucdterau, dupd pdrerea lui, adorate pentru ele insele, nu ca desem-nSnd o divinitate transcendenta. Astfel, feti;ul, conform lui De

1 Charles de Brosses - Du culte des dieux fetiches, 1760.

FUNcTtA TERAPEUTtcA A stMBoLURlLoR

G

ffiFetis

,ul De la simbol la unitate... | 31

Brosses, nu trimite la altceva dec6t la el ?nsu;i, exact invers dec6t

simbolul. Pe de alta parte, De Brosses constati cd oamenii intre-

fineau cu fetigurile relalii reglementate de preofi care le impu-

neau sd le adore pe unele si sd le arunce pe altele. Conflictele

dintre ,,feti;uri" legitimau cpnflictele dintre clanuri. ,,1n absenla

unui Dumnezeu unic, spune profesorul Fr6d6ric Keckl, societSlile

nu trdiesc decdt din diferenlele lor simbolice ;i din rizboaiele pe

care acestea le produc." lnlelegem aici cuv6ntul ,,simbolic" in

sensul de ,,fetigist'1, gene16nd separarea, nu unificarea intre in-

divizi. ,,Suntem cu necesitate fetigigti, subliniazE Fr6d6ric Keck,

nu fiindci am avea nevoie de acele obiecte, ci pentru ci avem

nevoie de diferenle ;i de relatii pentru a organiza jocul social2."

Simbolul e limbaj, are reguli, vocabular, poetici si dialectica proprii.

Simbolul nu este referent, ci are referent.

Simbolul trimite la altceva dec6t la elinsugi, fdra a fi neapdrat

simbolul a ceva anume. Natura gi funcliunea sa sunt de a repara

ce e stricat si nu doar de a ,,desemna" ceva real.

Acolo unde lipsegte simbolul, apare simptomul. Din aceast5

constatare s-a niscut intreaga psihanalizd.

A inscrie ori a reinscrie simbolistica in propria via!5 ne ajuti sa

scipim de fatalitatea simptomului.Fiindci, intr-adev5r; atunci cdnd o pulsiune este refulatd, poate

si !6;neasci la suprafald fie sub forma simptomaticd, fie sub cea

simbolicS.Travaliul terapeutic consti in a favoriza calea simbolului, cu sco-

pul de a dezactiva calea simptomului, de unde 5i lucrul cu visele gi

importanla creativitalii ata cum este practicatd in arta terapiei. Cu

toate acestea, din cauza unei devieri de limbaj, ca sd nu spunem a

unui lapsus, psihosomaticienii numesc ,,simbol" manifestarea in

corp a unei dezordini neelucidate, de naturd psihologicS.

' Fr6d6ric Keck este profesor de filosofie la Universitatea Lille-lll.

2 ln Nouvel Observateur, suplimentul din iulie 2004 - Mitologii de azi.