Costurile Energiei Nucleare

Costurile cu dezafectarea, eliminarea deșeurilor radioactive și răspunderea pentru accidentele nucleare

din perspectiva ONG-urilor membre Joint Project

CosturileEnergiei Nucleare

© K enn Kiser

ecology.at

EDITAT

Editor

Ins�tutul de Ecologie din Austria

Seidengasse 13, A-1070 Viena

Web: www.ecology.at

Autori:

Aport adus de toate ONG-urile implicate în Joint Project

Andrea Wallner, Ins�tutul de Ecologie din Austria

Gabriele Mraz, Ins�tutul de Ecologie din Austria

Patricia Lorenz, expert independent pe energie nucleară

Cu mulțumiri speciale pentru furnizarea de comentarii ajutătoare: Steve Thomas

Traducere și adaptare

Nicoleta Găureanu și Fundația TERRA Mileniul III

Susținut de:

Ministerul Federal al Agriculturii, Silviculturii, Mediului și Gospodăririi Apelor din Austria (BMLFUW)

Exonerare de responsabilitate juridică: Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția

oficială a BMLFUW – BMLFUW susține cooperarea dintre ONG-uri din această coaliție în scopul

îmbunătățirii transparenței pe problemele energiei nucleare)

Studiul, la origine, este bazat pe un alt studiu numit “Adevaratele costuri ale energiei nucleare” comandat

de Ombudsmanul pentru Protecția Mediului din Viena (Wiener Umweltanwaltscha�) publicat în 2013.

August 2014

Materialul integral, în limba engleză, se poate consulta online la adresa

h�p://issuu.com/terramileniuliii/docs/jp2013_brochure_costsnuclearpower_f

CUPRINS

1. GRUPUL JOINT PROJECT ........................................................................................................................ 3 DESPRE NOI ............................................................................................................................................... 3

MEMBRII GRUPULUI DE LUCRU ................................................................................................................ 3

2. INTRODUCERE – JOINT PROJECT 2013/2014 DESPRE COSTURILE ENERGIEI NUCLEARE ...................... 4 3. COSTURI – GENERAL ............................................................................................................................. 5

3.1. COSTURI INCLUSE ÎN PREȚ ............................................................................................................ 5

3.2. COSTURI CARE NU SUNT INCLUSE ÎN PREȚUL ENERGIEI ELECTRICE ............................................. 7

4. COSTURILE CONSTRUIRII UNUI NOU REACTOR NUCLEAR .................................................................... 9 4.1. INFORMAȚII GENERALE: CÂT COSTĂ CONSTRUIREA UNEI NOI CENTRALE NUCLEARE? ............... 9

4.1.1. DEFINIȚII ................................................................................................................................ 9

4.1.2. DISTRIBUȚIA COSTURILOR ÎN COSTUL TOTAL ..................................................................... 10

4.1.3. CONSTRUCȚIA NOUĂ .......................................................................................................... 10

4.2. NIVELUL ȘI EVOLUȚIA COSTURILOR PENTRU NOI CONSTRUCȚII NUCLEARE .............................. 11

4.2.1 NIVELUL COSTURILOR PENTRU CONSTRUCȚIILE NOI ......................................................... 11

4.2.2 DURATA CONSTRUCȚIEI ...................................................................................................... 13

4.2.3 EVOLUȚIA COSTURILOR UNEI CENTRALE NOI ..................................................................... 14

4.2.4 OLKILUOTO .......................................................................................................................... 14

4.3 BENEFICIILE NOILOR CONSTRUCȚII DE CENTRALE NUCLEARE .................................................... 15

4.3.1 PREȚUL FIX: EXEMPLUL BRITANIC ....................................................................................... 15

4.3.2 GARANȚIILE DE STAT ........................................................................................................... 18

4.3.3 SCUTIRILE DE TAXE .............................................................................................................. 18

5. COSTURILE DEPOZITĂRII DEȘEURILOR RADIOACTIVE ȘI COSTURILE DE DEZAFECTARE ..................... 19 5.1 INFORMAȚII GENERALE DESPRE DEPOZITAREA DEȘEURILOR RADIOACTIVE ............................. 19

5.2 INFORMAȚII GENERALE PRIVIND DEZAFECTARE ........................................................................ 19

5.3 ROMÂNIA .................................................................................................................................... 21

5.3.1 INFORMAȚII GENERALE ....................................................................................................... 21

5.3.2 TOTAL CHELTUIELI DE DEZAFECTARE .................................................................................. 21

5.3.3 PLĂȚILE ANUALE .................................................................................................................. 22

5.3.4 CALCULAREA PLĂȚILOR ....................................................................................................... 23

5.3.5 SUNT FONDURILE SUFICIENTE? .......................................................................................... 24

5.3.6 TRANSPARENȚĂ .................................................................................................................. 24

5.3.7 CONCLUZII ........................................................................................................................... 25

6. COSTURILE ACCIDENTELOR NUCLEARE ............................................................................................... 26 6.1 COSTURILE ACCIDENTELOR SEVERE ............................................................................................ 26

7. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE.................................................................................................................. 29 9. LINKURI UTILE ..................................................................................................................................... 31

2. INTRODUCERE – JOINT PROJECT 2013/2014 DESPRE COSTURILE ENERGIEI

NUCLEARE

4

Discuțiile despre energia nucleară în Europa sunt centrate în mare parte pe problema costurilor: valoarea inves�ției pentru construirea unei centrale nucleare noi a a�ns un nivel uriaș. Adițional, față de tratamentul financiar preferențial acordat energiei nucleare, și lipsa masivă de răspundere a acestui sector, u�litățile impun cons�tuirea de garanții de stat pentru energie electrică la prețuri mai mult decât duble față de prețul pieței, la care se adaugă rata inflației și indexarea pe o perioadă de câteva decenii pentru a construi centrale nucleare noi.

Pe de altă parte, un argument prezentat de lobbyiș�i din domeniul energiei nucleare în favoarea construirii de noi centrale este acela că energia nucleară se poate vinde la prețuri mici.

În acest context, ca subiect central al Joint Project 2013/2014 s-a ales problema costurilor energiei nucleare. Acest studiu reprezintă produsul eforturilor conjugate ale membrilor Joint Project pe acest subiect.

Studiul de față urmărește să contribuie la discuțiile pe acest subiect complex și se concentrează asupra următoarelor aspecte:

Costurile incluse și costurile neincluse în prețul generării electricității? Patru �puri de costuri vor fi analizate cu privire la circumstanțele includerii lor în prețul electricității:

· Costurile construirii unei centrale noi (inves��a)

· Costurile depozitării deșeurilor radioac�ve

· Costurile de dezafectare

· Costurile accidentelor nucleare și garanții

Aceasta este o privire de ansamblu pentru ci�tor, însă accentul acestui raport cade pe specificul situației din țările implicate în Joint Project (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia și România). ONG-urile din cadrul Joint Projects au inves�gat situația costurilor pentru depozitarea deșeurilor radioac�ve, dezafectarea și garanțiile pentru țările lor folosind informațiile d in mediul online și întrebând în scris autoritățile responsabile, informații pe care apoi le -au sumarizat și le-au integrat în acest studiu. De asemenea, ei au evaluat nivelul de transparență cu care s-au confruntat pe perioada inves�gațiilor.

Pentru o evaluare mai amănunțită asupra costurilor energiei nucleare, vedeți studiul “Adevăratele costuri ale energiei nucleare”, comandat de Oficiul Ombuds pentru Protecția Mediului din Viena (Wallner/Mraz 2013). Mulțumiri Mulțumim Ministerului Federal al Agriculturii, Silviculturii, Mediului și Apei din Austria pentru susținerea Joint Project. De asemenea, mulțumim Ombudsmanul pentru Protecția Mediului din Vienaui ( Wiener

Umweltanwaltscha�) pentru acordul primit la folosirea câtorva părți din studiul “Adevăratele costuri ale energiei nucleare” din 2013. Mulțumiri speciale merg către Steve Thomas, profesor al Universității Greenwich, pentru comentariile ajutătoare.

3. COSTURI – GENERAL Acest capitol oferă o privire de ansamblu asupra costurilor componente ale u�lizării energiei nucleare, iden�ficând contribuția fiecăruia asupra costurilor totale. Acest studiu nu acoperă toți factorii de cost, ci se concentrează pe topicul cheie și situația din țările în care se desfășoară Joint Project (vezi Capitol 2). Următoarele costuri sunt implicate în generarea energiei nucleare:

· Costuri fixe, ex. construcția și dezafectarea centralei nucleare1

· Costuri variabile pentru funcționare și combus�bil Aceste costuri sunt incluse în prețul final al energiei nucleare – altele, în schimb, precum costul accidentelor nucleare sau ajutorul din partea statului, nu sunt incluse. De aceea acest capitol face dis�ncția între aceste două diferențe de “costuri incluse în preț” și “costuri care nu sunt incluse în preț”.

3.1. COSTURI INCLUSE ÎN PREȚ

5

Costurile totale ale energiei nucleare sunt calculate ținând seama de diferitele aspecte, fiecare diferind de circumstanțele în care ele sunt reflectate în costul total. Următoarele afișează o vedere de ansamblu asupra acestor costuri și explică impactul lor asupra prețului:

· Costul inves�țiilor pentru construire, incluzând și costurile aferente dobânzilor pe întreaga perioadă a construcției.

· O&M – Operare și mentenanță (costuri implicite pe perioada operării, excluzând costurile de combus�bil)

o Costuri fixe (costuri care sunt independente de can�tatea de energie electrică produsă): § Costuri de mentenanță: costurile crescând ver�ginos pe perioada operării , odată

cu îmbătrânirea instalației. § Costurile de personal. § Asigurări, taxe.

o Costuri variabile pe sectoare (exclusiv dependente de can�tatea de energie produsă) § Ex. costuri pentru achiziționarea combus�bilului, costuri variabile de

mentenanță.

· Costuri de combus�bil incuzând managementul eliminării deșeurilor și depozitarea finală.

· Costuri de dezafectare (demontarea centralei nucleare = costuri de inves�ții, care sunt necesare pe viitor).

1 Trebuie avut în vedere că, de fapt, costurile nu sunt independente de can�tatea de electricitate produsă. De exemplu, can�tatea de energie produsă conduce la niveluri diferite de iradiere care vor impacta dezafectarea centralei.

6

Tabel 1: Componentele de Cost la producerea energiei nucleare

Tipuri de costuri Procentul total al costurilor (%)

Conform Fig. 1 (Rogner 2012)

Conform Fig. 3 (Rogner 2012)

Costuri de inves�ție ~ 56-72% 60%

Costuri pentru combus�bil inclusiv cele pentru depozitare ~ 17- 26% 20%

Costuri de operare și mentenanță ~ 10-17% 20%

Dezafectarea instalației ~ < 1% 1-5%

Această figură ilustrează �purile de costuri individuale și contribuția lor la costurile totale. Informația afișează cu cer�tudine că acele costuri variabile ale centralelor nucleare sunt rela�v scăzute în comparație cu totalul costurilor. Ca o regulă de bază, este legi�mă presupunerea ca acele costuri fixe fac 2/3 din costurile de electricitate produsă (Thomas 2005). Totodată, costurile de inves�ție ale unei centrale nucleare sunt și ele importante, care, din nou, sunt dependente masiv de rata dobânzii folosită (lucru punctat în Fig. 1). Costurile de construcție au crescut mult mai repede decât costurile de operare, și, ținând cont de costurile es�mate, acest lucru reprezintă în mod inevitabil o creștere a procentului de costuri fixe. Valoarea inves�ției este un subiect foarte discutat; subiectul a revenit pe agenda internațională pentru că centralele nucleare actuale au îmbătrânit. Vârsta medie a reactoarelor în funcțiune a a�ns 27 de ani în mai 2012; prin comparație, ul�mele 145 de reactoare care au fost închise au avut o vârstă medie de 24 de ani (ținând cont de faptul ca în unele țări durata de funcțioare a unui reactor este foarte îndelungată, această valoare medie este, desigur, influențată ). Acest lucru explică nevoia industriei nucleare de a construi centrale noi. Situația actuală este consecința valului de centrale nucleare noi din anii 1970 și 1980, un process care mai apoi a fost înce�nit și depășit de numărul mare de închideri al centralelor (vezi Fig. 4). (Schneider et al. 2012) Valorile inves�țiilor într-o centrală nouă sunt prezentate în capitolul 1. Aceste costuri reprezintă factori -cheie pentru costurile generale ale energiei nucleare. Costurile depozitării deșeurilor radioac�ve și ale dezafectării sunt descrise în capitolul 5.

Figura 1: Structura gernerării costurilor producției de energie nucleară incluzând și costurile aferente dobânzilor pe întreaga perioadă a construcției (rata dobânzii pe întreaga durată a construcției 5% sau 10%) (Rogner 2012) O&M = Operare și mentenanță

3.2. COSTURI CARE NU SUNT INCLUSE ÎN PREȚUL ENERGIEI ELECTRICE

7

Încă de la începutul u�lizării comerciale a energiei nucleare, acest �p de energie a primit un tratament preferențial: Fiind parte din Manha�an Project, cercetarea privind fisiunea nucleară cu scopul creării de arme nucleare a fost finanțată de stat. După discursul președintelui SUA Eisenhower în 1954 “Atomi pentru pace”, cercetarea s-a în�ns pe întregul glob pentru u�lizări non-militare. SUA a vândut ie�in o serie de centrale cobai unor țări precum Italia, Spania, Franța etc. În 1957, acest lucru a dus la crearea IAEA (Agenția Internațională de Energie Atomică) care avea ca scop acelerarea și promovarea energiei nucleare pentru pace, sănătate și prosperitate în întreaga lume – cu alte cuvinte, se dorea promovarea energiei nucleare în scop comercial (non-militar). IAEA în prezent are 2300 de angaja�; în 2012 bugetul sau depășea 400 milioane de euro2. Statutul legal al energiei nucleare este, de asemenea, unul de excepție: încă de la crearea sa în 1957, Tratatul EURATOM a deținut o poziție unică în Europa, fiind dedicat spre promovarea dezvoltării energiei nucleare în Europa în scopuri cu totul altele față de cele de cercetare. Din 1957, cercetarea și dezvoltarea energiei nucleare au fost posibile datorită fondurilor publice – un statut special moștenit și de care nu se bucura niciuna din celelalte forme de energie. Datorită acestui statut, a fost posibil transferul anumitor costuri către plă�torii de taxe. Următoarele informații reprezintă o vedere de ansamblu asupra costurilor care nu sunt incluse sau nu sunt acoperite adecvat în preț:

· Costurile pentru Asigurare Totală Datorită regimurilor de garanție curentă, centralele nucleare nu trebuie să plătească asigurare pentru a acoperi în totalitate orice accident cauzat dincolo de accidentele prevăzute în prealabil încă de la început (Beyond Design Basis Accident – BDBA). În cazul unui accident, costurile vor fi suportate de cei potențial afectați și de către stat – adică tot plă�torul de taxe. Convențiile internaționale (Paris, Bruxelle, Viena, Price Anderson pentru SUA) au fost create pentru a suporta (parțial) aceste costuri, însă nu toate țările sunt membre ca să poată ra�fica aceste convenții. Totodată, s -a ajuns la o nouă constatare că dacă ar exista raspunderea u�lizării energiei nucleare, aceasta nu ar fi fezabilă.

· Costuri externe pentru circuitul combus�bilului (externalitățile) Costurile externe sunt cele care nu sunt suportate de către poluator – de obicei, societatea , în ansamblul său, plătește aceste costuri. În mod normal, când se evaluază procesele și produsele, impactul lor asupra mediului trebuie luat în considerare pe întreaga perioadă în care se folosesc. Așadar, în cazul energiei nucleare, e importantă evaluarea impactului asupra mediului și a sănătății, nu doar pe �mpul funcționării centralei nucleare, ci pe întregul ciclu de viață; procesul începe de la mina de uraniu, îmbogățirea combus�bilului nuclear și până la dezafectarea centralei și eliminarea combus�bilului. Impactul nega�v asupra mediului și al sănătății cauzat de acest ciclu de viață al acestui �p de combus�bil pentru centralele nucleare nu se reflectă ca și costuri de producere a energiei, acestea luându-se în considerare, drept urmare, ca și costuri externe.

· Asigurarea unor resurse insuficiente pentru dezafectarea și depozitarea finală

2 h�p://www.iaea.org/About/budget.html, accesat pe 20 iunie 2013

8

· Cercetarea energiei nucleare (EURATOM)

· Cadrul ins�tuțional al energiei nucleare (IAEA, autoritățile statale de apărare, …)

· Ajutorul din partea statului pentru noi construcții de centrale (garanții de stat pentru împrumuturi, scu�rea de taxe)

Hiesl (2012) afirmă ca o asigurare totală pentru acoperirea unui BDBA ar avea un impact uriaș asupra prețului energiei electrice. Posibilele costuri ale unui BDBA și influența garanției totale asupra costurilor pentru energia nucleară ca și factor-cheie pentru aceasta din urmă sunt dezvoltate în cele ce urmează.

4. COSTURILE CONSTRUIRII UNUI NOU REACTOR NUCLEAR

4.1. INFORMAȚII GENERALE: CÂT COSTĂ CONSTRUIREA UNEI NOI CENTRALE NUCLEARE?

4.1.1. DEFINIȚII

9

Valoarea inves�ției într-o centrală nucleară este de cele mai multe ori numită și “costuri peste noapte”. Acest cost este calculat Ia prețuri curente, fără actualizare. El include prețul inițial al combus�bilului, însă sunt excluse costurile/dobânzile din perioada construcției (taxe impuse în �mpul construcției IDC) și inflația generală. Costurile “peste noapte” sunt, în mare parte, stabilite per kW în funcție de capacitatea instalată (Böll 2010). Nu există o standardizare a calculelor pentru costurile peste noapte – uneori aceste costuri includ doar costurile EPC (proiectare, achiziție , costrucție), alteori, acestea includ și costurile cu achiziția terenului, managementul de proiect și autorizarea proiectului (Radovic 2009). Costurile de inves�ție includ costurile peste noapte și IDC (Rata dobânzii pe perioada construcției) (IEA/NEA/OECD 2010). Dacă ratele implicite din perioada construcției (costurile de capital) și creșterile de preț sunt incluse și ele, atunci costurile de construcție cresc și ele semnifica�v – o creștere a dobânzii de, spre exemplu, 5% spre 10%, însemnând o schimbare dras�că a costurilor (vezi Fig.1 și 2). Rata dobânzii u�lizată pentru acest scop și alte costuri cons�tuie costurile de capital (costu l capitalului propriu și costul capitalului imprumutat). Costurile de capital diferă semnifica�v, acestea depinzând de credibilitatea companiei, riscurile proiectului și riscul de țară. Când riscurile implicite de plată sunt evaluate ca fiind mici, de exemplu din cauza garanțiilor de stat, costurile de creditare scad (Böll 2010, p. 81-82). Rata de risc pentru proiectele de centrale nucleare este de o importanță specială, pentru că dobânda creditelor pentru inves�ții cu risc ridicat pot face construirea neatrac�vă din punct de vedere economic. Proiectele mari, precum construirea de centrale nucleare, sunt, de obicei finanțate prin împrumuturi și capital propriu (contribuții ale acționarilor). Fig. 2 (mai jos): Dependența costurilor de construcție față de rata dobanzii si durata de execuție a lucrărilor– OC=Overnight Costs, IDC=Interest during Construc�on (Rogner 2012)

10

4.1.2. DISTRIBUȚIA COSTURILOR ÎN COSTUL TOTAL

Costurile de inves�ție sunt foarte importante pentru costurile generale ale unei centrale; în funcție de ipotezele și metodele de calcul, se poate es�ma că valoarea inves�ției reprezintă între jumătate și 2/3 din total (vezi Fig. 1, Fig. 2 și Fig. 3). Informațiile din literatura de specialitate arată altceva.

Fig. 3: 2.1.2. Distribuția costurilor în total, în cazul energiei nucleare (Rogner 2012)

Aproxima�v 2/3 din costurile totale reprezintă costuri fixe. Cea mai mare parte este des�nată construirii. Doar o mică parte fiind pusă de-o parte – cel puțin matema�c vorbind – pentru dezafectarea centralelor nucleare. Cheltuielile de funcționare (inclusiv combus�bilul) sunt rela�v mici în comparație cu costurile fixe (Thomas 2010). Acest lucru conduce catre un paradox: de îndată ce centrala este construită, în majoritatea cazurilor3 are mai mult sens menținerea în funcțiune a acesteia, pentru amor�zarea inves�ției,; chiar dacă există și forme mai ie�ine de energie alterna�vă.

4.1.3. CONSTRUCȚIA NOUĂ

Fig. 4 explică de ce subiectul construcțiilor de centrale noi este de interes. De la începutul folosirii energiei nucleare, au fost 2 valuri principale de construcții: la mijlocul anilor 70 și 80. Până în 2002, erau mai multe reactoare în funcțiune decât reactoare închise. După 2002 acest trend s-a schimbat, reactoarele au încetat

3 Închiderea a 5 centrale din SUA a fost anunțată în 2013 pentru că prețul păstrării lor în funcțiune era mai mare decât cel care presupunea înlocuirea acestora. În unele cazuri, era vorba de costurile de reparație, în altele, de costurile de operare și de combus�bil. (Thomas 2014)

11

4.2. NIVELUL ȘI EVOLUȚIA COSTURILOR PENTRU NOI CONSTRUCȚII NUCLEARE

4.2.1 NIVELULCOSTURILORPENTRUCONSTRUCTIILENOI

Diferitele date despre costul energiei nucleare sunt dificil de comparat, pentru că, de obicei, costurile se bazează pe definiții diferite ale costurilor, ipotezelor de lucru ș i ale obiec�velor. De exemplu, costurile peste noapte comparate cu costurile de inves�ție nu țin cont de depășirile ocazionate de inflație și dobânzi din perioada construcție (IDC). Mai mult, diferitele definiții ale costurilor nu sunt standardizate. În plus, procentul es�mat al dobânzii are un impact uriaș asupra costurilor calculate (vezi Fig. 1) . Nivelul dobânzii variază, printre altele, în funcție de riscul de inves�ții prestabilit de economiș� – contracte de garantare a achiziției energiei generate pe termen lung pot contribui la menținerea riscului și a dobânzii la valori scăzute. Pentru cei din afara sistemului, aceste es�mări non-transparente fac imposibil de comparat diferențele de cost. Inves�torii pot manipula acele cifre după bunul plac.

să mai fie construite. Țările gazdă au acum următoarele opțiuni pentru a păstra puterea instalată: construcția unor noi reactoare, mărirea duratei de funcționare a centralelor existente, și orientarea poli�cii energe�ce către surse alterna�ve de energie, fără energie nucleară.

Fig. 4: Durata de viață a reactorului: Început și Sfârșit – Sursă: (Schneider et al. 2014 prin informația IAEA-PRIS) Lobby-ul energiei nucleare speră să transforme acest potențial “nou boom” al centralelor nucleare într-o oportunitate de a obține comenzi noi. Cu toate astea, noile construcții au devenit mult mai scumpe și mai dificile decât cele din 1970. Următorul capitol examinează evoluția costurilor pentru o construcție nouă. După aceasta, vom arăta cum statele ș i lobby-ul nuclear încearcă să depășească obstacolul cheltuielilor de inves�ții mari și riscante, și să deschidă poarta către noi centrale nucleare.

12

O bună ilustrare a acestui fapt a fost oferită de studiul întreprins de MIT 4 în 2009: studiul compară costurile a 2 oferte pentru un reactor din Statele Unite ale Americii – care, inițial, difereau cu un factor de trei (3). Totuși, de îndată ce costurile es�mate au fost împărțite pentru a se potrivi metodei de calcul, s-a dovedit că, de fapt, costurile pentru reactoarele ofertate erau aproape la fel ($ 3,480/kW vs. $ 3,530 kW) (Du/Parsons 2009). În ciuda diferențelor uriașe dintre costurile es�mate, un singur lucru e cert – centralele nucleare sunt scumpe. Iată câteva cifre despre acestea:

· Du/Parsons (2009) prezintă costurile peste noapte în 2007 pentru câteva oferte de reactoare din Statele Unite: acestea variază între 2,930 și 7,745 $/kW. Pentru centralele construite în Japonia și Coreea între 2004-2006, aceste costuri sunt es�mate la 2,759-3,357 $/kW.

· Același �p de costuri, cele din 2007, sunt es�mate la 4,000$/kW în scenariul de bază oferit de MIT (Du/Parsons 2009, p.41) – pentru 2013, costurile peste noapte au fost calculate la 4,776 $/kW. Pentru o centrală de puterea 1000 MW, sumele ajung la 4.8 miliarde $ (ca. 3.6 miliarde euro). 5

· OECD prezintă următoarele cifre pentru construcțiile de centrale noi – diferențele enorme dintre costurile peste noapte și costurile de inves�ție sunt evidențiate clar în tabelul de mai jos:

Fig. 5: Privire de ansamblu asupra valorii inves�țiilor intr-o centrală nouă (IEA/NEA/OECD 2010, p. 59)62

4 Ins�tutul de Tehnologie din Massachuse�s 5 Note din studiul .xml al lui Du/Parsons (2009) = baza pentru MIT: “Exemplul are ca premisă o sumă totală de costuri peste noapte de 3,333$, o rată a inflației de 3%, un procent pentru costurile de proprietar de 20% și o taxă permisă pentru recuperare de capital de 11.5%. 6 Costurile peste noapte include costuri de preconstrucție (cele ale proprietarului), de construcție (cele tehnice, de achiziție, și de construc�ve) și cele de urgență, însă nu și costurile dobânzii pe perioada construcției (IDC).

13

4.2.2 DURATACONSTRUCTIEI

Radovic (2009) a examinat duratele de construcție ale tuturor centralelor în funcțiune și a ajuns la concluzia că �mpul mediu de construire este de 6,9 ani (cu o deviație standard de 3,34 ani). Cu toate acestea, proiectele curente, în par�cular, depășesc cu mult acest �mp de construcție. Timpul mediu de construire este subiectul unor fluctuații semnifica�ve: Figura 6 arată creșterea con�nuă a �mpului de construcție încă din anii 1950. În �mp ce în prima decadă a u�lizării comerciale de energie nucleară aceasta a fost caracterizată de o perioadă de construcție omogenă, variațiile dintre țări au con�nuat să crească încă din 1990. În �mp ce Japonia, Coreea de Sud și China s-au bucurat de un �mp de construcție de 4,4 – 4,5 și respec�v, 5,9 ani, în ul�mele 2 decenii, durata de construcție în alte părți ale lumii a crescut, depășind 10 ani (Schneider et al. 2014). Totodată, durata de construcție din China a crescut față de cea planificată; cele 2 centrale Sanmen sunt în urmă cu cel puțin 2 ani, înregistrând o depășire a bugetului de 20%. De asemenea, cele 2 centrale Haiyang au și ele o întârziere de 2 ani, și aproape toate celelalte centrale care sunt în construcție au o întârziere de cel puțin câteva luni. (NIW 2014) Durata de construcție întârziată duce, în mod inevitabil, la costuri mai mari decât cele planificate, datorită costurilor cu dabânzile și cele asociate cu rezolvarea problemelor care au dus la întarzieri.

Fig. 6: Evoluția duratei perioadei de construcției, între 1954-2012 (Schneider et al. 2014)

14

4.2.3 EVOLUTIACOSTURILORUNEICENTRALENOI

Numai câteva proiecte nucleare sunt finalizate la termen și conform bugetului planificat – multe depășesc bugetele prestabilite și �mpul de construcție (Greenpeace 2013). În ul�mele decenii costurile de construcție pentru centrale au crescut foarte mult, chiar și la cele de nivel (factor) 5 (Böll 2010). MIT a calculat creșterea costurilor de construcție cu un procent de 15% pe an (MIT 2009 ca Update din MIT 2003). În scenariul de bază, costurile peste noapte au crescut în această comparație de la 2000 la 4000 $/kW (MIT 2009). În trecut, industria nucleară anunța în con�nuu prețuri mai bune datorate efectelor procesului de învățăre. Cu toate aceastea, ele nu s-au concre�zat. Mo�vele au fost următoarele: o creștere a reglementărilor de protecție și o descreștere uriașă a comenzilor de construcții de centrale nucleare. (Biermayr/Haas 2008). Așadar, cu siguranță nu este cazul prezentării de avantaje economice în construirea în masă a centralelor (Böll 2010, p. 77/7). Chiar din contră – energia nucleară produce un regim de învățare nega�v: în ul�mele decenii, costurile es�mate pentru noile construcții de centrale nucleare au crescut de 5 ori (Thomas 2010, p.8).

4.2.4 OLKILUOTO

În jurul anului 2000, când abia începuse promovarea generației noi de reactoare, costurile erau inițial es�mate la 1000 USD/MW, ex un miliard USD pentru o centrală nucleară nouă cu o putere instalată de 1000 MW. Un exemplu de costuri și durată a perioadei de construcție depășite este reprezentat de proiectul din Olkiluoto din Finlanda. ERP-ul (Reactorul European presurizat) a fost unul dintre primele proiecte de Generație III+. Încă de la începutul proiectului în 2004, problemele tot apăreau, ca de exemplu cele legate de duritatea cimentului, calitatea sudurii, experiența limitată a furnizorului și controlul calității sc ăzute a contractorilor. Problemele păreau că nu se mai termină – termenul de finalizare fusese deja amânat de la 2009 la 20167. Consturile de construcție s-au dublat, și nu numai, de la sumele es�mate inițial, de 3,2 miliarde euro la 8,5 miliarde euro (Status: Decembrie 20128). În ciuda tuturor problemelor de la Olkiluoto, ul�mul preț es�mat este, totuși, mai mic față de prețul negociat dintre EDF și guvernul Britanic pentru Hinkley Point cu 16 miliarde de lire sterline pentru 2 EPR de 1600 MW (fiecare cu prețul de 8 miliarde de lire sterline), rezultând prețul de 5.1 miliarde de lire (8.7 miliarde USD) per 1000 MW (Schneider et al. 2014). Centrala finlandeză de la Olkiluoto este construită p rintr-un contract “la cheie” semnat în anul 2003. Această denumire înseamnă că Areva s-a angajat să se ocupe de toate lucrările (inclusiv de cheltuieli sau ac�vități neașteptate) pentru un preț fix indiferent care ar fi prețurile actuale. Semnând un asemenea contract, inves�torii consideră acest lucru ca fiind fo arte riscant pentru că sunt conș�enți de posibilitatea depășirii bugetelor. (Schneider et al. 2011) TVO și Areva se învinuiesc una pe cealaltă ca fiind responsabilă

7 h�p://www.world-nuclear-news.org/NN-TVO_prepares_for_further_Olkiluoto_3_delay-1102134.html, accesat pe data de 1 iulie 2013 8 h�p://www.reuters.com/ar�cle/2012/12/03/us-edf-nuclear-flamanville-idUSBRE8B214620121203, accesat pe data de 1 iulie 2013

de întârzieri și încă se judecă din 2008: Areva9 a cerut 1.9 miliarde euro de la TVO în mai 2011, ulterior TVO a cerut Areva10 suma de 1.8 miliarde euro pentru daune compensatorii în octombrie 2012. Omologul francez al ERP din Olkiluoto este în construcție în Flamaville. Situația de acolo nu pare să fie mai bună – construcția a început în 2007, ar fi trebuit să se termine în 2012, însă e întârziată până după 2016. Costul es�mnat în 2007 era de 3,2 miliarde de euro, însă în 2013 costul es�mat ajunsese ca în Olkiluoto, la 8,5 miliarde euro.

4.3 BENEFICIILE NOILOR CONSTRUCȚII DE CENTRALE NUCLEARE

15

Așa cum este explicat în con�nuare, o condiție necesară pentru construirea unei centrale nucleare este deținerea unei sume enorme de bani. Argumentul că centrala nucleară este mai economică decât energiile regenerabile începe să nu mai fie valabil. (Schneider et al. 2011) O contribuție semnifica�vă la costurile ridicate ale centralelor nucleare este cea a ins�tuțiilor financiare cărora le este cerut să sprijine aceste inves�ții cu riscuri asociate mari – generând dobânzi mari care conduc la creșteri ale costurilor generale. În intreaga Europă, noile construcții de centrale nucleare sunt îngreunate din cauza problemei costurilor.

4.3.1 PREȚUL FIX: EXEMPLUL BRITANIC

Evoluția curentă din Marea Britanie ar putea avea, de asemenea, impact semnifica�v asupra proiectelor de construcții de centrale în Europa; așa numita “Angajare pentru Schimbare” (CfD). În spatele acestui termen se află o metodă de oferire a unui preț garantat pentru electricitate (Strike Price) sub un contract pe o perioadă lungă de �mp pentru inves�torii din domeniul nuclear cu scopul de a crea noi centrale nucleare mai profitabile și de a reduce riscul pentru finanțatori. Mai întâi, vă prezentăm un scurt istoric despre cum s-a ajuns la această evoluție: În anul 2006, guvernul britanic își anunța intenția de creare a unui program de construcție nucleară cu tendința de înlocuire a centralelor existente deja. Acest program urma să fie implementat – ajutorul din partea statului era exclus. În anul 2007, guvernul a inițiat “Generic Design Assessment” (GDA) (evaluarea generală a proiectelor) care urma să conducă analize complexe a anumitor proiecte de reactoare pentru a evalua caracteris�cile par�culare ale potențialelor reactoare noi posibil a fi u�lizate. Au fost evaluate EPR al Areva, AP1000 de la Toshiba/Wes�nhouse, ESBWR de Hitachi -GE și modelul ACR1000 de AECL. Construcția de reactoare urma să aibă loc în cadrul centralelor nucleare existente.

9 h�p://www.handelsbla�.com/unternehmen/industrie/finnischer -versorger-tvo-fordert-1-8-milliarden-euro-vonareva/7204410.html, accesat pe data de 1 iulie 2013 10 h�p://www.handelsbla�.com/unternehmen/industrie/finnischer -versorger-tvo-fordert-1-8-milliarden-euro-vonareva/7204410.html, accesat pe data de 1 iulie 2013

16

În anul 2010, guvernul britanic a anunțat că este necesară o reformă a pieței de energie electrică pentru a garanta siguranța aprovizionării cu energie pe viitor. Posibilitatea subvenționării energiei nucleare nu mai era exclusă în totalitate în acest moment. În anul 2011 guvernul a publicat un raport oficial privind Reforma Pieței de Electricitate – printre altele, aceasta definea: a) determinarea unui cost minim pentru dioxidul de carbon (Prețul Dioxidului de carbon) și b) contracte pe perioade lungi (tarife s�pulate în contracte diferite) pentru a atrage inves�torii pentru tehnologiile cu dioxid de carbon redus. Raportul s�pula că prețul minim al dioxidului de carbon va crește până la 36 euro pe tonă până în 2020 (conform prețurilor din 2010); pe de-o parte, acesta este pragul calculat de guvernul britanic în 2008 pentru viabilitatea economică a energiei nucleare – pe de altă parte, 2020 este anul în care prima centrală britanică conform noilor amendamente ar intra în funcțiune. Condiția a fost, în mod evident, croită pentru promovarea energiei nucleare. La sfârșitul anului 2011, numai unul din cei 4 potențiali furnizori a rămas în analiza (reactoarele firmei Areva). Reactoarele ACR1000 și ESBWR au fost retrase. Reactorul AP 1000 al firmei Wes�nghouse -Toshiba, totuși, a primit acordul IDAC (Confirmarea de Acceptare Preliminara a Proiectului) din partea ONR (Oficiul de reglementare nucleară) la sfârșitul anului 2011, însă nu era încă pregă�t să con�nue cu proiectul pentru a rezolva problemele rămase în cazul în care ar fi fost ales ca și ofertant preferat. În aceste condiții, nu poate fi vorba despre un proces de selecție transparent și bazat pe cerere și ofertă. În anul 2013 Evaluarea Impactului de Mediu pentru primul proiect de centrală nucleară britanică a fost încheiată, pentru construcția celor 2 reactoare de către EDF la terminalul Hinkley Point. Secretarul de stat britanică pentru energie și climă a decis în favoarea centralei nucleare de la Hikley Point. La sfârșitul lunii iunie 2013, guvernul englez și-a anunțat intenția de a face accesibilă o garanție de stat pentru împrumut de până la 10 miliarde lire sterline pentru proiectul Hikley Point.11 Această garanție asigurand o rată mai mică a dobanzii la nivel de construcție pentru acest proiect și mult mai multe descreșteri ale costurilor de construcție. Acest lucru perminte gurvernului britanic să păstreze Prețul Inițial (garantat) la un nivel poli�c acceptabil. În luna octombrie 2013, guvernul britanic a anunțat că a ajuns la un acord cu leaderul consorțiului care a aplicat pentru construirea Hinkley Point C, și anume compania franceză și EDF. 12 Decizia a fost luată după negocieri intense dintre EDF și guvernul britanic în privința nivelului Prețului Fix. Mecanismul Angajare pentru Schimbare (CfD) folosește fondurile statului (de la consumatorii de electricitate) pentru a garanta venitul furnizorilor de energie nucleară, atunci când prețul energiei electrice scade sub prețul stabilit (Prețul FIx). În cazul în care prețul pe piață al electricității scade sub Prețul Fix, statul plătește diferența către furnizorul de electricitate. Pe cealaltă parte, dacă prețul de pe piață crește peste nivelul Prețului Fix, furnizorul de electricitate trebuie sa returneze Statului suma colectată în exces. EDF a insistat pe Prețul Fix pentru a-și asigura inves�țiile pe proiect de cca. 16 miliarde de lire. Prin intermediul CfD, statul garantează un preț al electricității fix pentru producător. Prețul Fix este stabilit la 92,50 lire sterline per MWh (exprimat în condiții reale din anul 2012), dacă EDF se angajează să construiască o a 2-a centrală nucleară la Sizewell C folosind același design, Prețul Fix ar

11 h�p://www.bloomberg.com/news/2013-06-27/u-k-s-nuclear-plan-advances-with-15-billion-treasury-backing.html, accesat pe data de 2 iulie 2013 12 h�ps://www.gov.uk/government/news/ini�al-agreement-reached-on-new-nuclear-power-sta�on-at-hinkley accesat pe data de 29 iulie 2014

17

deveni 89,50 lire per MWh. Prețul Fix ar fi indexat complet la Indexul Prețului Consumatorului – bazându-ne pe prezumțiile curente, acesta s-ar transforma într-un Preț Fix nominal de 279 lire per MWh pentru anul 2058, conform algoritmului de anul trecut din schema CfD. Potrivit Comisiei Europene, prețul total al ajutorului poate varia între 4,78 și 11,17 miliarde lire sterline în funcție de prezumții. (EC, 2013) Decizia luată confirmă faptul ca guvernul britanic se focusează puternic pe energia nucleară. Alte țări așteaptă dezvoltările din Anglia, iar în cazul unui succes, aceș�a din urmă sunt pregă�ți să introducă același sistem în țările lor. De exemplu, în aprilie 2013, Ministerul Industriei din Cehia a anunțat că terminarea celor 2 noi unități în situl Temelin în 2025 va fi cel mai probabil întârziată pentru ca nu vor fi necesare resurse adiționale de energie până în 2030. Mai târziu, CEZ a anulat vânzările pentru cele 2 unități noi, iar proiectul a fost cu totul oprit: prețul curent al electricității a fost considerat prea mic pentru a putea fi luat în considerare ca și costuri viabile în construcție. De asemenea, o altă cauză a fost datorată lipsei garanțiilor din partea guvernului. (Schneider et al. 2014, p. 134) Anterior Comisia Europeană fusese chiar deschisă la planurile din țări precum Marea Britanie, Bulgaria, Cehia și Finlanda, considerând ca e legal să se ofere ajutor din partea guvernelor pentru noua generație de energie nucleară: în mar�e 2013, EC a publicat documentul de consultare in�tulat “Ghid privind ajutorul de stat pentru mediu și energie 2014-2020”, care, printre altele, sugera oferirea de ajutor din partea statului pentru energia nucleară ca și tehnologie cu emisii reduse de carbon.13 Pe perioada consultărilor, acest document a creeat o rezistență uriașă pentru că aceste potențiale “economii de dioxid de carbon sunt depășite de serioase probleme de mediu generate de energia nucleară, ca de exemplu întrebarea despre raportul final pentru o can�tate uriașă de deșeuri nucleare și riscul pentru accidente severe, care, totuși, nu pot fi excluse. Ca o regulă generală, ajutorul din partea statului pentru energia nucleară nu ar trebui să fie posibil pentru că Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europen e afirmă în ar�colul 107 (1) că orice ajutor oferit de către un stat membru prin resursele statale în orice formă existentă care dezechilibrează sau amenință să dezechilibreze compe�ția favorizând anumite subclauze sau producția anumitor bunuri va fi imcompa�bilă cu piața internă, atâta �mp cât afectează comerțul dintre statele membre. Dar în decembrie 2013, CE a transmis un punct de vedere foarte scep�c la adresa guvernului britanic în ceea ce privește acordul cu EDF, concuzionând că măsurile luate de aceș�a din urmă reprezintă ajutor din partea statului. În analiza inițială (EC 2013), CE a sugerat ca acordul nu va fi proporțional și ca riscă să suprasubvenționeze EDF. După aceasta, C E a lansat o inves�gație completă pe măsurile luate la Hinkley Point. 14 În augurst 2014, procesul încă se derula.

13 Paragraful 48 din consultație promulga idea că unele state member consideră ajutorul furnizat pentru energia nucleară ca și sprijin pentru securitatea de furnizare a energiei, precum și posibile micșorări ale nivelului de dioxid de carbon. Paragraful 51 adaugă faptul că această idee a statelor member �nde spre ex�nderea și altor �puri de generații de energie care folosesc nivelul minim de carbon, jus�ficat în discuțiile despre datorii. 14 source: h�p://www.greenpeace.org.uk/newsdesk/energy/news/briefing-european-commission-decision-uk-state-aid-hinkleypoint- c-nuclear-plant

18

4.3.2 GARANȚIILE DE STAT

O opțiune pentru a reduce costurile de capital ale unei centrale nucleare este u�lizarea de împrumuturi garantate de stat. În caz de neplată a companiei de construcții, statul preia implicit împrumutul acesteia. Cu această garanție, furnizorul de împrumut preia un risc foarte scăzut și în consecință pot fi stabilite rate foarte scăzute ale dobânzii de împrumut. Ratele împrumutui reprezentând o parte seminfica�vă din costurile de construcție, o as�el de garanție de stat a împrumuturilor este un avantaj cheie pentru compania de construcții. În cele din urmă, acest lucru înseamnă că riscul financiar este transferat către contribuabili. (Schneider et al . 2011) . Împrumuturile pentru centrala nucleară electrică Olkiluoto din Finlanda, în prezent în construcție, au fost parțial acoperite de as�el de garanții de stat acordate de guvernul francez și suedez, ceea ce a condus la rate foarte scăzute ale dobânzii de credit (2,6 %) . Această garanție a fost numită ajutor de stat necuvenit - Comisia Europeană nu susține aceast �p de sprijin, pentru că împrumutatul a plătit o taxă pentru garanția împrumutului. Valoarea efec�vă a acestei taxe nu a fo st făcută publică - prin urmare nu este posibil să se determine, dacă această taxă a fost atât de mare încât să reflecte riscul preluat de stat. Lipsa de transparență în ceea ce privește valoarea acestei taxe ridică semne de întrebare (Schneider et al . 2011).

4.3.3 SCUTIRILE DE TAXE

O altă opțiune de a acorda un ajutor de stat pentru energia nucleară o reprezintă scu�rea de taxe. În 2003, de exemplu, în SUA s-a făcut propunerea de a se da o scu�re la taxele pentru energie nucleară de 18 USD /MWh (0,018 USD / kWh) pentru a face energia electrică generată de centralele nucleare compe��vă cu cea produsă din alte surse de energie (Böll 2010, S. 95). Eforturile întreprinse până în prezent de a iniția noi construcții nucleare în SUA s-au soldat cu foarte puține rezultate. În 2015, peste 40% din reactoarele în funcțiune vor a�nge vârsta de peste 40 de ani și, prin urmare, vor depăși durata de viață planificată inițial (Schneider et al 2012). În 2013, doar patru reactoare au fost în construcție, plus Wa�s Bar, care a început construcția în 197215. Programul Bush "Nuclear 2010", lansat în 2002 pentru construcția de noi reactoare nucleare prevedea punerea în funcțiune a primei unități nucleare din cele patru până în 2010, iar restul construcțiilor până în 2013. Nu se ș�e dacă programul va conduce la construcția unei noi centrale sau nu. Programul Bush a inclus dispoziții pentru acoperirea garanțiilor pentru împrumuturi în limita a 80% din costul preconizat. (Thomas 2014). Ca o alterna�vă mai ie�ină față de construcția de noi reactoare, se va trece la prelungirea duratei de viață pana la 60 de ani, pentru majoritate reactoarelor existente.

15 http://www.iaea.org/pris/CountryStatistics/CountryDetails.aspx?current=US, accesată în aug. 2014

5. COSTURILE DEPOZITĂRII DEȘEURILOR RADIOACTIVE ȘI COSTURILE DE

DEZAFECTARE

5.1 INFORMAȚII GENERALE DESPRE DEPOZITAREA DEȘEURILOR RADIOACTIVE Deșeurile radioac�ve sunt de obicei împărțite în trei categorii (după nivelul de radioac�vitate: mare, intermediară și respec�v scăzuta). Deșeurile sunt depozitate înainte de ambalarea și eliminarea finală într-un depozit defini�v. Dacă există o experiență considerabilă în ceea ce privește eliminarea deșeurilor slab radioac�ve, în ceea ce privește eliminarea deșeurilor intermediar radioac�ve și înalt radioac�ve nu există o as�el de experiență, primul site urmând a fi abia iden�ficat. Depozitarea finală pentru deșeurile înalt radioac�ve reprezintă o provocare deosebit de mare. Acest lucru este dificil din punct de vedere tehnic, pentru că depozitarea trebuie să se facă în condiții de siguranță, materialul contaminat trebuie să rămână izolat de mediul înconjurător, și depozitarea trebuie să fie garantată pentru mii de ani.16 Este aproape imposibil a face es�mări de costuri ale unui depozit final de deșeuri înalt radioac�ve pentru că nu există un as�el de depozit final în funcțiune, nicăieri în lume. Acest lucru conduce la o paletă largă de es�mări de costuri pentru depozitul final:

· Conform WNA (2013b), costurile de încheiere a lanțului de combus�bil nuclear sunt de până la 10% din costul total pe kWh

· Autoritatea elvețiană de securitate nucleară ENSI prevede valori absolute ale costurilor de depozitare a combus�bilului o de la 2 153 milioane CHF pentru CNE Muehleberg (373 MW net) = € 1 763 000 000 o la 5.400 milioane CHF pentru CNE Leibstadt (1190 MW net) = € 4 422 000 000

Când se realizează evaluarea economică pentru construirea unei centrale nucleare, în comparație cu alte

componente de cost, problema eliminării finale a deșeurilor radioac�ve, precum și costurile suportate de

aceasta sunt aproape neluate în considerare.

5.2 INFORMAȚII GENERALE PRIVIND DEZAFECTAREA

19

Este foarte dificil să es�măm costurile de dezafectare (închiderea) a unei centrale nucleare, pentru că există foarte puțină exper�ză în dezafectarea centralelor nucleare mari. Cu toate acestea, unele es�mări facute, conduc spre idea că aceste costuri de dezafectare ar ajunge la nivelul costurilor de construcție - adică undeva la mai multe miliarde de euro pentru o centrală nuclear-electrică mare. (Schneider et al. 2011).

Mai multe es�mări ale costurilor de dezafectare citate din surse diferite:

· Autoritatea Nucleară elvețiană Eidgenössische Nuklearsicherheitsinspektorat ENSI oferă următoarele costuri pentru dezafectare centralelor nucleare în valori absolute (ENSI 2012): o 487 milioane CHF pentru CNE Muehleberg (net 373 MW) = 399 milioane € o până la 920 milioane CHF pentru CNE Leibstadt (1190 MW net) = 754 de milioane €

· Maine Yankee, 790 MWel: SUA 616 milioane dolari în 2002 (Storm/ Smith 2007, partea F, p 49)

16 Greenpeace (2013) consideră că �mpul necesar de stocare este de 250.000 de ani.

20

· Storm / Smith (2007)- calculul costurilor de dezafectare ajunge la 100-400% din costurile de construcție (partea F, Tabelul F.28)

· Conform es�mărilor NEA, costurile de dezafectare reprezintă 10-15% din costurile de capital overnight.

Este clar că es�mările de costuri chiar si cele mai conservatoare decât ale lui Storm / Smith (2007) nu consideră dezafectarea ca un cost mic sau neglijabil.

În schimb însă, calculele de es�mare a valorilor de inves�ție ale centralelor nucleare consideră de multe ori costul de dezafectare ca aproape nesemnifica�v (aproxima�v 1%, a se vedea figura 1). Cu toate acestea, normele privind costurile de eliminare a combus�bilului uzat (Capitolul 5) se aplică în mod egal costurilor de dezafectare:

Cum costurile de dezafectare sunt suportate doar câteva zeci de ani după începerea operării, costurile de inves�ții calculate sunt mult mai mici decât suma care trebuie plă�tă în realitate - prin urmare, cifrele sunt înșelătoare, atunci când este vorba de valorile absolute.

Presupunând că dezafectarea s-ar finaliza în 150 ani de la începerea operării, și aplicând o rată de actualizare de 3%, atunci costurile reale totale pentru 1 miliard € ar fi doar de 12 milioane €. (Schneider et al. 2011)

Un obstacol suplimentar este faptul că sunt greu de an�cipat costurile reale ale dezafectarii instalațiilor nucleare și că acestea vor crește în �mp. La prima vedere, soluția actuală de a plă� într-un fond de dezafectare pare să fie una bună.

Cu toate acestea, situația arată cu totul al�el atunci când devine clar că plațile calculate sunt mult prea mici, sau că dobânda fondului a fost mai mică decât se aștepta, sau ca operatorul a intrat în stare de faliment înainte de sfârșitul duratei de viață a centralei.

Toate aceste probleme au apărut în ul�mii ani din Marea Britanie, și acum o parte semnifica�vă a costurilor de dezafectare trebuie să fie suportate de către contribuabili.

În cele din urmă, Bri�sh Energy a trebuit să plătească doar 20 de milioane de lire sterline pe an, care este numai 0,03 p / kWh pentru că restul cheltuielilor au fost preluate de către contribuabilii (conform cursului de schimb curent 0,035 Cent / kWh) (Thomas 2005, Boll 2010).

Alte state folosesc diferite sisteme pentru finanțarea costurilor de dezafectare: unele u�lizează o taxă anuală, altele o rată fixă din suma finală, iar în Suedia și Finlanda suma totală fără deduceri trebuie să fie garantată de la darea în folosință a reactorului. (Wuppertal 2007)

O es�mare adecvată a costurilor de dezafectare și a disponibilului de fonduri necesare este extrem de importantă: Comisia Europeană a es�mat că până la 48 de reactoare vor trebui să fie dezafectate până în 2025. (Wuppertal 2007)

5.3 ROMÂNIA

5.3.1 INFORMAȚII GENERALE

În România, este în funcțiune o singură centrală nucleară amplasată la Cernavodă, prima unitate fiind pusă

în funcțiune în 1996 și a două în septembrie 2007.

Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioac�ve (ANDR) a fost înființată în 2009, ca urmare a legii 329/2009,

prin fuziunea a două agenții - Agenția Nucleară (AN) și Agenția Națională pentru Deșeuri Nucleare

(ANDRAD).

Actualul ANDR este responsabil de ges�onarea fondului de dezafectare nucleară și a fondului de

ges�onare a deșeurilor radioac�ve. Fondurile sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului n r. 1080 din

05 septembrie 2007, în ceea ce privește configurarea și ges�onarea resurselor financiare necesare pentru

ges�onarea în siguranță a deșeurilor radioac�ve și dezafectarea instalațiilor nucleare și radiologice, HG -

ul a revizuit contribuțiile și prevede crearea a două fonduri separate, cu următorul scop: unul pentru

dezafectarea unităților nucleare și altul pentru depozitarea combus�bilului uzat și eliminarea deșeurilor

radioac�ve care include costurile de construcție, exploatare și închidere atât a unui depozit defini�v pen-

tru joasă și medie medie radioac�vitate a deșeurilor la Saligny cât și a unui depozit geologic de adâncime.

Alte prevederi în legislația națională arată că �tularul licenței nucleare plătește contribuția la ambele

fonduri și trebuie să se asigure că aranjamentele materiale și financiare adecvate s unt îndeplinite pentru

dezafectare până la momentul în care este nevoie de ele. HG 1568/2003, HG 1575/2004 și HG 2379/2005

reglementează contribuția minimă anuală financiară a generatorilor principali de deșeuri radioac�ve, pe

principiul "poluatorul plătește".

5.3.2 TOTAL CHELTUIELI DE DEZAFECTARE

21

Costurile totale de dezafectare pentru fiecare reactor nuclear în funcțiune sunt es�mate la 247 de

milioane de euro (494 de milioane de euro în total pentru cele două reactoare existente, es�mare din

2006). Durata de viață normală pentru un reactor CANDU6 este de 30 de ani, așa că dezafec tarea unității

1 de la Cernavodă este planificată pentru 2027 și 2038 pentru unitatea 2, potrivit unei declarații a

președintelui Nuclearelectrica. Există posibilitatea de a se prelungi durata de viață operațională pentru

ambele unități. Tuburile de presiune ale combus�bilului trebuie să fie înlocuite după 20 -25 de ani. Acest

lucru a fost realizat deja în Canada pentru unele dintre reactoarele lor, dar costurile au fost aproape egale

cu construcția unui nou reactor, iar acest lucru a generat întârzieri și depășiri de buget. După 20 -25 de ani,

nu se poate presupune că tuburile de presiune nu vor ceda și conduce la un incident grav, iar dacă tuburile

nu sunt înlocuite, reactorul nu ar trebui să fie licențiabil. Înlocuirea tuburilor de presiune generează o

can�tate semnifica�vă de ILW (Thomas 2014).

22

Un comunicat17 al Nuclearelectrica es�mează costurile de retehnologizare pentru prelungirea duratei de

viață cu încă 25 de ani la 1,2 – 1,5 miliarde de euro.

Pe de altă parte, costul pentru a amplasa un depozit de deșeuri de nivel scăzut sau mediu - LILW (Low and

Intermediate Level Waste) la Saligny, în imediata vecinătate a CNE Cernavodă, este es�mat la 452 milioane

de euro, fără TVA pentru patru unități (es�mare din 2006). ANDR este în așteptarea autorizațiilor de

amplasare și construcție a depozitului Saligny LILW.

Construcția ar trebui să înceapă în 2016 și exploatarea în primele 8 luni ale anului 2019.

În ceea ce privește construcția, operarea și închiderea unui depozit geologic de adâncime ca instalație de

depozitare finală pentru HLW (High Level Waste), o inves�ție totală a fost es�mată în 2006 la 510 de

milioane de dolari per unitate dezafectată pentru deșeurile HLW din cele 4 unități care ar fi în funcțiune

la Cernavodă. În 2009, președintele ANDR a declarat pentru o publicație că depozitul geologic ar costa

între 2,88 și 4,4 miliarde de euro.

5.3.3 PLĂȚILE ANUALE

Legislația (HG 1080/2007) prevede că SN Nuclearelectrica SA, principalul contribuitor la ambele fonduri,

trebuie să plătească o taxă pe producția de energie, la o rată de 0,6 euro/MWh pentru Fondul de

dezafectare (FD) și 1,4 euro / MWh pentru Fondul de Ges�onare a Deșeurilor (FGD). Plata se face în tranșe

lunare egale.

Tabelul 5 (2012) prezintă contribuțiile anuale ale SNN la ambele fonduri de la sfârșitul anului de raportare

conform raportului anual al ANDR. Acestea includ contribuții pentru dezafectarea și înființarea,

funcționarea și închiderea depozitelor LILW și HLW. Contribuția efec�vă a companiei conform datelor sunt

de aproxima�v 6 970 000 de euro pentru Fondul de Dezafectare și 16 190 000 pentru Fondul de

Ges�onare a Deșeurilor.

Tabelul 5. Contribuția și dobânzile acumulate în 2012 pentru Fondul de Dezafectare și Fondul de

Ges�onare a Deșeurilor.

No.

Crt.

Denumire fond Valoarea RON / EUR (est.)

1 VENITURI PROPRII depozitare defini�vă, din care: 72 869 592 / 16 193 242

1.1 Contribuții pentru gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioac�ve produse prin operarea și dezafectarea Unității 1 CNE Cernavodă

31 621 028 / 7 026 895

1.2 Contribuții pentru gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioac�ve produse prin operarea și dezafectarea Unității 2 CNE Cernavodă

35 497 219 / 7 888 270

1.3 Dobândă aferentă depozitelor acestor contribuții 5 751 345 / 1 278 076

17 h�p://www.mediafax.ro/economic/prelungirea-duratei-de-func�onare-a-reactorului-1-de-la-cernavoda-va-costa-pana-la-1-5-miliarde-de-euro-11812216

23

2 VENITURI PROPRII dezafectare, din care: 31 349 428 / 6 966 539

2.1 Contribuții pentru dezafectarea Unității 1 CNE Cernavodă 13 559 605 / 3 013 345

2.2 Contribuții pentru dezafectarea Unității 1 CNE Cernavodă 15 205 318 / 3 378 959

2.3 Dobândă aferentă depozitelor acestor contribuții 2 584 505 / 574 334

Tabelul de mai jos arată cât de mulți bani au fost deja colectați în cadrul fondurilor:

Nr.

Crt.

Denumire fond Valoare RON / EUR (est.)

1.

Gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioac�ve produse prin operarea și dezafectarea fiecărei unități nuclearoelectrice (în speță depozitarea defini�vă a deșeurilor radioac�ve generate), din care:

329.539.089 / 73.978.917

1.1 Unitatea 1 de la CNE Cernavodă 166.752.207 / 37.434.550


2. Dezafectarea fiecărei unități nuclearoelectrice, din care: 148.302.949 / 33.292.838



TOTAL 477.842.038 / 107.271.756

Tabelul 6: Situația fondurilor cons�tuite la Trezoreria Sector 1 Bucureș�, la 31 decembrie 2012 (sursa:

raportul anual 2012 ANDR)

5.3.4 CALCULAREA PLĂȚILOR

Baza de calcul a plăților anuale obligatorii nu apare pe niciun site al autorităților de reglementare române

și nici în răspunsurile la solicitările de informații ale organizației TERRA Mileniul III transmise către ANDR.

Ceea ce ș�m până acum este că ratele inflației nu sunt luate în considerare pentru calcularea plăților

anuale obligatorii.

Așa cum se arată în tabelul 1, ambele fonduri acumulează dobânzi în conformitate cu legea și rata dobânzii

stabilite de Banca Națională Română. TERRA nu a primit un răspuns cu privire la ratele dobânzii aplicabile.

Următoarele informații pot oferi o idee cu privire la rata dobânzii: Când a fost înființată noua autoritate

ANDR, în anul 2009, a avut în conturile sale suma de 176 897 044 lei din care - 5 262 763 lei reprezintă

dobânda pentru depozitele după actualizare (3,29%). ANDR folosește un depozit la Trezoreria de Stat cu

capitalizarea dobânzii la fiecare 3 luni.

24

Valoarea contribuțiilor la cele două fonduri este de 2 EUR/MWh. Această sumă a fost stabilită printr-o

Hotărâre de Guvern în septembrie 2007, pe baza unor studii naționale și internaționale. Aceeași HG

prevede că valoarea contribuțiilor ar trebui revizuită după o perioadă maximă de cinci ani, dar termenul

limită pentru revizuire a trecut.

În concluzie, nici unul dintre site-urile autorităților de reglementare nu specifică clar modul în care este

stabilită baza de calcul pentru contribuțiile la cele două fonduri. Singurul document care dă un indiciu

despre acest lucru este o notă explica�vă a HG 1080 din 2007, care menționează 7 studii ca referință

pentru stabilirea nivelului contribuțiilor. Nici unul dintre aceste studii nu este disponibil public pe internet.

5.3.5 SUNT FONDURILE SUFICIENTE?

Atât Fondul de Dezafectare cât și Fondul pentru Ges�onarea Deșeurilor Radioac�ve sunt des�nate

exclusiv dezafectării reactoarelor nucleare și ges�onarii deșeurilor radioac�ve și a combus�bilului uzat,

inclusiv costul de înființare, funcționare și închidere a unui depozit des�nat deșeurilor cu nivel înalt de

radioac�vitate.

ANDR folosește cele două fonduri în scopuri exclusiv legate de dezafectarea sau de ges�onarea deșeurilor.

Banii deținuți în aceste depozite bancare nu sunt reinves�ți, ei doar acumulează dobândă în conformitate

cu legislația.

În cazul în care apare un decalaj între suma de bani economisita și banii efec�v necesari, legea prevede

că statul român este responsabil pentru plata diferenței. Acest lucru se întâmplă numai după ce operatorul

dovedește că nu poate acoperi cheltuielile (de exemplu, din cauza insolvenței).

5.3.6 TRANSPARENȚĂ

A. Informații Online

Principala sursă de informații privind fondurile des�nate ges�onarii și dezafectării deșeurilor radioac�ve

este site-ul ANDR. Se pot găsi, de asemenea, informații similare sau suplimentare pe site-ul autorității de

reglementare nucleare CNCAN si pe pagina operatorului Nuclearelectrica SA.

Colectarea majorității informațiilor este un proces laborios care presupune un slalom prin legislația

națională. Site-ul ANDR menționează existența unor documente jus�fica�ve, dar nu oferă link -uri către

aceste documente, care nu pot fi găsite nicăieri altundeva pe web. Cele mai multe dintre informațiile de

pe site sunt des�nate ci�torilor neavizați, însă surse de lectura aprofundată nu există, cu excepția

legislației, achizițiilor publice și raportului anual ANDR. Totuși informațiile importante pot fi găsite în

legislația relevantă.

Cele mai multe, dar nu toate întrebările care au rezultat în urma discuțiilor cu reprezentanții Joint Project

au primit răspuns. Excepție fac calculul pentru plățile anuale obligatorii, inclusiv rata dobânzii și costurile

pentru un depozit geologic. Mai precis, nu a fost explicat cum au fost efectuate calculele , iar costul pentru

25

depozitul geologic menționat mai sus (informațiile luate din presă) oferă o marjă foarte largă de manevră.

Este important de remarcat faptul că costurile es�mate pentru dezafectare și tratarea deșeurilor

radioac�ve au rezultat din operarea CNE Cernavodă în anul 2006.

5.3.7 CONCLUZII

După evaluarea informațiilor disponibile online sau furnizate de către ANDR cu privire la fondurile

des�nate dezafectării și ges�onarii deșeurilor radioac�ve, următoarele subiecte nu au putut fi clarificate:

· Metoda de calcul a plăților anuale obligatorii, inclusiv a ratei dobânzii

· Costul es�mat al depozitului geologic

Mai mult decât atât, au fost descoperite unele deficiențe:

· Ratele inflației nu sunt luate în considerare pentru calcularea plăților anuale obligatorii.

· Valoarea contribuțiilor la ambele fonduri (2 EUR/MWh) ar trebui să fie revizuită după o perioadă

maximă de cinci ani, dar termenul limită pentru revizuirea a trecut: Raportul pe 2012 al ANDR

menționează că această revizuire ar fi trebuit să aibă loc în 2014, după o actualizare a costurilor

de dezafectare și ges�onare pe termen lung a deșeurilor radioac�ve în 2013, care nu s-a întâmplat

până la data editării acestui material.

În ceea ce privește transparența, este dificil de găsit informații precise. Se pare că autoritățile răspund în

principal pentru a demonstra că își îndeplinesc obligația potrivit legii, dar, în același �mp, ele dau

informații minime sau evită răspunsul în totalitate. Comparând informațiile primite de TERRA III cu diverse

cereri de informații publice, inclusiv cele ale Parlamentului României (de exemplu, răspunsul primit d e

domnul deputat Dumitru Chiriță la interpelarea dânsului în Parlament), putem vedea că cererile de

informații publice din partea publicului și a Parlamentului sunt tratate în mod diferit.

6. COSTURILE ACCIDENTELOR NUCLEARE

Cele mai mari accidente ale centralelor nucleare care au avut loc pana acum au fost Cernobîl (Ucraina) în 1986 și Fukushima (Japonia), în 2011. Aceste două accidente au produs o can�tate mare de radioac�vitate din reactoarele distruse și daune pe termen lung pentru oameni și natură și, de asemenea, pentru economie și sistemul poli�c. Situația de la Fukushima este departe de a fi stabilă și dificultățile de accesare a locației înseamnă că este prea devreme pentru a cuan�fica gradul de distrugere. Prezentul capitol descrie în primul rând valoarea potențială a costurilor unor as�el de accidente grave. În etapa următoare aceste costuri vor fi comparate cu garanțiile aplicate în prezent operatorilor nucleari pentru a evalua în ce măsură acestea ar putea acoperi pagube maxime.

6.1 COSTURILE ACCIDENTELOR SEVERE

6.1.1 CERNOBÎL

26

Accidentul de la Cernobîl din 1986, a afectat aproxima�v 9 milioane de persoane, dintre care 3 milioane au fost copii. Valoarea vieții umane și suferința provocată nu se pot compensa cu bani - prin urmare, evaluarea monetară include doar efecte care pot fi mone�zate. O privire de ansamblu a consecințelor pe termen lung, care pot fi traduse în bani, ne poate arăta amploarea și valoarea accidentelor nucleare grave. Ucraina și Belarus, ambele părți ale Uniunii Sovie�ce la acea vreme, au trebuit să stabilească ministere speciale pentru a ges�ona dezastrul. Conform datelor WHO38, ambele state și Rusia au pierdut 17843,2 km2 de teren agricol și 6942 km2 de pădure cu valoare economică. Companiile agricole și de procesare, precum și fabrici, ale căror resurse (lemn, minerale etc.) au fost contaminate, au fost nevoite sa se închidă. Forumul de la Cernobîl, o iniția�vă a unor organizații internaționale și a celor trei state principal afectate Belarus, Ucraina și Rusia, a dedicat un capitol din raportul său final consecințelor socio-economice ale accidentului nuclear (Cernobîl Forum 2006). Valoarea cheltuielilor care au avut loc în aceste țări �mp de două decenii au fost es�mate la sute de miliarde US $, pentru 30 de ani numai pentru Belarus a a�ns valoarea de 235 miliarde dolari SUA. Es�mări mai precise nu sunt posibile, deoarece accidentul de la Cernobîl a accelerat destrămarea Uniunii Sovie�ce, consecințele sale conducând la ani de nesiguranță și reorientare a sistemului economic și financiar în regiune. Sute de mii de oameni au fost nevoiți să se relocheze din zonele contaminate, zeci de mii de case și apartamente noi au trebuit să fie construite, precum și școli pentru copii și alte elemente de infrastructură. Pentru tratamentul persoanelor afectate, sute de spitale si clinici ambulatorii au trebuit să fie construite și medicamente puse la dispoziție pe termen lung. Acest lucru nu a fost posibil fără ajutor internațional. (de ex. centrul �roidian al radiobiologistului german Edmund Lengfelder's O�o Hug care a fost deschis în Gomel / Belarus în 1993).

27

În cele mai multe părți ale țării situația demografică s-a schimbat, tinerii și copiii au fost relocați, rata natalității s-a redus dras�c și doar persoanele în vârstă au rămas să-și con�nue ac�vitatea. Acest lucru a redus, de asemenea, forța de muncă și a crescut sărăcia în regiunile afectate, în special în zonele rurale. În primii ani de după catastrofa, Belarus a trebuit să cheltuie până la 20% din bugetul său anual pentru minimizarea consecințelor. Daunele în Ucraina și Rusia au fost ceva mai mici, pentru că regiunile afectate au fost mai mici. În 2006, 20 de ani după catastrofa, Ucraina încă mai trebuia să aloce până la 7% din bugetul anual pentru a face față consecințelor. O mare parte din bugetul necesar anual se duce ca ajutor social la peste șapte milioane de persoane care sunt afectate în cele trei state (Cernobîl Forum 2006). 6.1.2 FUKUSHIMA-DAI-ICHI

La 25 de ani după dezastrul de la Cernobîl un alt accident cu consecințe și mai mari a avut loc. În mar�e 2011, la centrala nucleara Fukusima din Japonia, o serie de problemele au avut loc, incluzând topirea generatorului centralei cu degajare de substante radioac�ve, urma tă de un puternic cutremur de pamant și un tsunami. Accidentul a arătat că un accident grav poate avea loc oricând: operatorii centralei au precizat că o evaluare probabilis�că de risc pentru o as�el de situație ar fi de 106, sau o dată la un milion de ani. În orice caz, este clar că această probabilitate este o subes�mare mare și valorile provenind din analiza de risc sunt u�le doar pentru a permite compararea diferitelor modele de centrale. Accidentele severe nu pot fi niciodată complet excluse și pot apărea, de asemenea, la reactoarele moderne. Din zona din jurul centralei (800 km2, așa-numita "zona de excludere") aproxima�v 160.000 de persoane au fost evacuate, si inca 50.000 si- au părăsit casele în mod voluntar. (Greenpeace 2012, 2013). Nu este clar încă, cât de mulți dintre ei vor fi capabili să se întoarcă. Costurile de cumpararea a terenului abandonat, despăgubirile pentru persoanele afectate (peste 10 ani) și dezafectarea reactoarelor ar costa între 71 și 250 de miliarde de dolari (JCER 2011a). Costurile de compensare oferite de operatorul TEPCO (între �mp a naționalizat) sunt departe de a fi suficiente, conform rapoartelor Greenpeace (Greenpeace 2012, 2013). Plățile pentru ferme și industria de pescuit nu sunt incluse. Unele dintre persoanele afectate au deschis procese, ale caror rezultate nu sunt încă cunoscute. McNeill (Greenpeace 2012, p. 32) își bazează es�mările de costuri, de asemenea, pe datele furnizate de Centrul Japonez de Cercetare Economică (JCER 2011b, p. 3). Această sursă arată o cifră impresionanta a costurilor medii anuale pentru dezafectare, compensare și recuperare a tuturor zonelor cu grad de contaminare de peste 1 mSv. Pe baza calculelor lui McNeill costurile totale rezultate sunt de 520-650 miliarde US $.

6.1.3 CONCLUZII Mai multe studii diferite au calculat costurile unor as�el de accidente deosebite ca fiind în intervalul de 71 pana la 5.800 miliarde USD. Această gamă largă arată cât de dificil este să evaluezi costurile efec�ve ale unui as�el de accident. Ce pare sigur este că un accident catastrofal generează costuri în intervalul sute pana la câteva mii de miliarde dolari.

28

Următorii factori reprezintă limitări cu privire la accidentele luate în considerare: 1) cifrele publicate pentru accidentul de la Cernobîl sunt discutabile, deoarece perioada de după accidentul de la Cernobîl a fost afectată de ruptura economică și poli�că din fosta Uniune Sovie�că, plus o poli�că de secretomanie și dorința de a acoperi consecințele. 2) Accidentul de la Fukushima a fost rela�v recent, ceea ce face imposibil să se es�meze costurile necesare în detaliu. Regiunile afectate pot varia foarte mult în ceea ce privește densitatea populației și structura socio-economică. Următorul gând logic este că cineva trebuie să plătească pentru un as�el de accident. Prin urmare, fondurile disponibile pentru a acoperi răspunderea nucleară ar trebui să fie verificate pentru a vedea în ce măsură ele pot acoperi un prejudiciu maxim. Probabilitatea scăzută a unui as�el de accident nu este un argument suficient pentru că, așa cum am văzut în cazul Cernobâl și Fukushima, as�el de accidente apar.

7. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

29

7 REFERENCES [Biermayr/Haas 2008] Biermayr, Peter; Haas, Reinhard (2008): Aspekte der zukün�igen Kernenergienutzung.Technische Universität Wien - Ins�tut für elektrische Anlagen und Energiewirtscha� (EEG). Eigentümer,Herausgeber und Medieninhaber: Bundesministerium für Verkehr, Innova�on und Technologie. [Böll 2010] Mythos Atomkra� – Warum der nukleare Pfad ein Irrweg ist. Mit Beiträgen von Antony Frogga�, Mycle Schneider, Steve Thomas, O�ried Nassauer und Henry D. Sokolski. Heinrich Böll S��ung – Schri�en zur Ökologie. [Chernobyl Forum 2006] Chernobyl’s Legacy: Health, Environment and Socio-Economic Impacts and Recommenda�ons to the Governments of Belarus, the Russian Federa�on and Ukraine. The Chernobyl Forum: 2003-2005. Second revised version. IAEA Vienna. [Drasdo 2000] Drasdo, Peter: Kosten der Endlagerung radi oak�ver Abfälle. Schri�en des Energiewirtscha�lichen Ins�tuts Band 58. Oldenbourg Industrieverlag. [Du/Parsons 2009] Yangbo Du, John E. Parsons: Update on the Cost of Nulcear Power . MIT Center for Energy and Environmental Policy Research. EC (2013): State aid SA. 34947 (2013/C) (ex 2013/N) – United Kingdom Investment Contract (early Contract for Difference) for the Hinkley Point C New Nuclear Power Sta�on; Brussels, 18.12.2013. [ENSI 2012] Schweizer Eidgenössisches Nuklearsicherheitsinspektorat: Stellungnahme zur Kostenstudie 2011 über die S�lllegungs- und Entsorgungskosten der Kernanlagen in der Schweiz. Brugg 2012. [Greenpeace 2012] Anthony Froga�, David McNeill, Steve Thomas, Rianne Te ule: Fukushima Fallout. Nuclear business makes people pay and suffer, Greenpeace Interna�onal, Amsterdam . [Greenpeace 2013] Morris-Suzuki, Tessa; Boilley, David; McNeill, David; Gundersen, Arnie: Lessons from Fukushima. Februar 2012, Greenpeace Interna�onal, Amsterdam. [Hiesl 2012] Hiesl, Albert: Zur aktuellen Wirtscha�lichkeit von Atomkraf twerken anhand von ausgewählten Beispielen. Diplomarbeit. TU Wien. Betreuer: Reinhard Haas. Wien, November 2012. [IEA/NEA/OECD 2010]: Projected Costs of Genera�ng Electricity. 2010 Edi�o n. Interna�onal Energy Agency, Nuclear Energy Agency, Organisa�on for Economic Co-Opera�on and Development. [IPPA 2013]: Grażyna Zakrzewska: Summary report on implementa�on of RISCOM model in Poland, Deliverable 2.10. IPPA – Implemen�ng Public Par�cipa�on Approaches in Radioac�ve Waste Disposal, FP7- 269849, date of issue: 30/12/2013. [IRSN 2012]: Pascucci-Cahen, Ludivine; Momal, Patrick: Massive radiological releases profoundly differ from controlled releases. Präsen�ert beim Eurosafe -Forum Nov. 2012. IRSN, Fontenay-aux-Roses.

30

[JCER 2011a] Kobayashi, Tatsuo: F Y2020 Nuclear genera�ng cost Treble Pre -Accident Level – Huge Price Tag on Fukushima Accident Cleanup. Japan Center for Economic Research, h�p://www.jcer.or.jp/eng/research/pdf/pe%28kobayashi20110719%29e.pdf . [JCER 2011b] The 38th Middle-Term Economic Forecast FY2011-FY2020 (Abstract). Japan Center for Economic Research, h�p://www.jcer.or.jp/eng/pdf/m38_abstract_new.pdf . [Kerschner/Leidenmühler 2012] Kerschner, Ferdinand; Leidenmühler, Fr anz: Ha�ungsbeschränkungen bei Atomkra�werken bzw staatliche AK W-Förderung in der EU und mögliche Rechtsschri�e wegen unzulässiger Beihilfe. JKU Linz - Ins�tut für Umweltrecht/Ins�tut für Europarecht. Linz, December 2012. [MIT 2003] Future of Nuclear Power, United States. [MIT 2009] Update on the Cost of Nuclear Power, United States. [NEA 2011] Nuclear Operator Liability Amounts & Financial Security Limits – as of June 2011. OECD Nuclear Energy Agency. [NEA/IAEA 2010]: cited a�er Schneider et al. 2012. [NIW 2014]: Nuclear Intelligence Weekly, Vol VIII, N. 11, March 14, 2014. [Radovic 2009] Ognjen Radovic: Factors influencing construc�on dura�on and cost of nuclear power plants. Master Thesis Technische Universität Wien. [Rogner 2012]: The Economics of Nuclear Power. H -Holger Rogner, Head, Planning & Economic Studies Sec�on (PESS), Department of Nuclear Energy, IAEA. Powerpoin t Presenta�on from 2012-03-15. [Schärf 2008]: Schärf, Wolf-Georg: Europäisches Nuklearrecht. De Gruyter Handbuch, Berlin. [Schneider et al. 2011] Schneider, Mycle; Frogga�, Antony; T homas, Steve: The World Nuclear Industry Status Report 2010 -2011 - Nuclear Power in a Post-Fukushima World – 25 Years a�er the Chernobyl Accident. Paris/Berlin/Washington, April 2011. [Schneider et al. 2012] Schneider, Mycle; Frogga�, Antony; Hazemann, Julie: The World Nuclear Industry Status Report 2012. Paris/London, July 2012. [Schneider et al. 2014] Schneider, Mycle; Frogga�, Antony; with Ayukawa , Yurika; Burnie, Shaun; Piria, Raffaele; Thomas, Steve; Hazemann, Julie. The World Nucle ar Industry Status Report 2014. Paris/London/Washington, D.C., July 2014. [Storm/Smith 2007] Storm van Leeuwen, J.W., Smith, P. (2007): Nuclear power - The energy balance. Quelle: h�p://www.stormsmith.nl/ Chaam, Niederlande. [Thomas 2005] Thomas, Steve: The economics of nuclear power: analysis of recent studies. Juli 2005. [Thomas 2010] Thomas, Steve: The Economics of Nuclear Power: An Update. Heinrich Böll S��ung – Publica�on Series on Ecology. March 2010.

31

[Thomas 2014]: Steve Thomas, personal communica�on, August 2014. [Thomas et al. 2007] Thomas, Steve; Bradford, Peter; Frogga�, Anton y; Milborrow, David (2007): The economics of nuclear power. Research report 2007 von Greenpeace. November 2007. [Wallner/Mraz 2013] Wallner, Andrea; Mraz, Gabriel e; Lorenz, Patricia (translation): The true costs of nuclear power. Study commissioned by the Vienna Ombuds Office for Environmental Protec�on. [WNA 2013] Liability for Nuclear Damage. Updated January 2013, h�p://www.world-nuclear.org/info/Safetyand- Security/Safety-of-Plants/Liability-for-Nuclear-Damage/#.UXAHoEphu9Y, accessed: 18 April 2013. [WNA 2013b]: The Economics of Nuclear Power. updated March 2013. Online under: h�p://www.worldnuclear. org/info/Economic-Aspects/Economics-of-Nuclear-Power/#.UYJsKUrLuE8. accessed: May 2 2013. [Wuppertal 2007] Wolfgang Irrek (co-ordinator), Kaspar Müller, Dörte Fou quet, Anthony Patrick Frogga�: Comparison among different decommissioning funds methodologies for nuclear installa�ons. Final Report. on behalf of the European Commission Directorate-General Energy and Transport, H2 Service Contract TREN/05/NUCL/S07.55436.

9. LINKURI UTILE Pagina web a Joint Project

· h�p://www.joint-project.org Paginile web ale membrilor Joint Project

· Za Zemiata (BG) - h�p://www.zazemiata.org

· Calla (CZ) - h�p://www.calla.cz

· South Bohemian Mothers (CZ) - h�p://www.jihoceskematky.cz/en/

· Energy Club (HU) - h�p://www.energiaklub.hu/en/

· Common Earth (Wspólna Ziemia) (PL) - h�p://www.wspolnaziemia.org/?lg=&a=7

· Terra Mileniul III (RO)- www.terramileniultrei.ro

· Hungarian Environmental Partnership Founda�on (HEPF) - h�p://okotars.hu/en

· Austrian Ins�tute of Ecology (AT) - h�p://www.ecology.at

Documents

Costurile Energiei Nucleare