8/16/2019 Creanga Harap Alb

1/3

1.BASMUL CULT

Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb

(DATE BIOGRAFICE) Scriitor canonic, Ion Creangă este unul dintre „marii clasici” aiunimii, alături de Mi!ai "minescu, Ion Luca Caragiale i Ioan Sla#ici. $iecare dintre ace tia a trasatș ș

i %ncărcat de con inut literatura rom&nă a secolului al 'I'(lea.ș ț(ISTORIA RECEPTĂRII) Creangă a )ost *ermanent %n aten ia criticilor literari, care auț

desco*erit o*erei sale noi i noi #alen e, iar *rin *o*ularitatea *o#e tilor i Amintirilor sale a reu it săș ț ș ș ș%n)rumuse e+e co*ilăria tuturor.ț

ntr(un sens mai restr&ns, scriitorul a )ost considerat multă #reme un talentat „*relucrător de)olclor”, a*oi un genial „creator de *o#e ti %n stil *o*ular(realistic”, de#enind cu tim*ul un „-o#ial”ș *o#estitor aroc %n linia ra elaisiană i situat %n )amilia de s*irite a marilor clasici, dar i %n cea maiș ș#astă a marilor umori ti ai lumii.ș

(BASMUL CULT) Unul dintre cele mai cunoscute asme culte, *u licat %n re#ista„Con#or iri literare” %n anul 1/00 este „Povestea lui Hara !Al"”. n acest te t consistent, IonCreangă *orne te de la modelul )olcloric al asmului, caracteri+at de )ormule stereoti*e, de temeș

uni#ersale i moti#e tradi ionale, de )u+iunea dintre real i )a ulos sau de *ersona-e cu *uteriș ț șsu*ranaturale.Scriitorul %nsă de#ine ad&nc original *rintr(o uluitoare )or ă de crea ie, trans)orm&nd o s*ecieț ț

literară stereoti*ă i didactică %ntr(un s*ectacol al gesturilor, #or irii i o ser#a iei.ș ș ț(TEMA) Basmul descrie drumul maturi+ării unui erou ales, %n -urul căruia se coali+ea+ă toate

)or ele inelui i care tre uie să %n)runte at&t *ro*riile temeri i slă iciuni, c&t i nedre*tatea, răutatea,ț ș ș șin#idia sau a surdul lumii. Călătoria se %nc!eie cu trium)ul eroului, deci al inelui, dar cunoa te maișmulte )a+e dramatice 2 palpitante, emo ionante, puternic conflictualeț 3. S*eci)ic asmului, %ntreagaac iune este *roiectată %n su*ranatural, %ntr(un uni#ers alegoric care am*li)ică )or ele i con)lictele.ț ț ș(SUPRA#ATURALUL)

(LUMEA PE DOS)Creangă adaugă acestei lumi o trăsătură originală, comicul, *rin tendin ațde a !i*er oli+a de)ectele i calită ile i *rin imaginea carna#alescă, de s*ectacol *lin de !a+, culoareș ț ș

i contraste. Ast)el, lumea asmului a-unge să sugere+e lumea reală, *rin *arodierea acesteia.ș (PERSPECTI$A #ARATI$Ă% I#STA# ELE COMU#ICĂRII)Ț 4ara iunea la *ersoana ațIII(a este reali+ată de un narator omniscient, dar nu i o iecti#, deoarece inter#ine adesea *rinșcomentarii sau re)lec ii, unele adresate interlocutorilor i*otetici 2cititori sau ascultători3. Atitudinea saț)a ă de erou este de sim*atie, *are a cunoa te dinainte ritualul de ini iere *rin care trece )iul Craiului.ț ș ț

(COMPO&I IA)Ț Ca i %n asmele *o*ulare, ac iunea se des)ă oară linear, sec#en ele seș ț ș ț%nlăn uiesc du*ă criteriul cronologic. Scriitorul %nsă com*lică structura asmului *rin introducereațunei sec#en e am*le, un asm %n asm, con in&nd *ro a *e itului care #a determina i )inalul )ericit,ț ț ț șnunta cu )ata %m*ăratului 5o i demascarea im*ostorului.ș ș

Sunt *re+ente cli eele com*o+i ionale 2)ormulele ti*ice3, *lasate %n inci*it „ș ț Amu cică eraodată ” i )inal „ș i a inut veselia ani întregi i acum mai ine încă; cine se duce acolo be i mănâncă.Ș ț ș ț ș

Iar pe la noi, cine are bani bea i mănâncă, iară cine nu, se uită i rabdăș ș ”. 6e *arcursul te tului, *o#estitorul ca*tea+ă sau retre+e te interesul ascultătorului *rin )ormule mediane7 „ș Şi merg ei o i, ișmerg două, i merg patru eci i nouăș ș ”, !umne eu să ne ie, ca cuvântul din poveste, înainte mult maiț este ”.

Basmul are un anumit model care im*lică o situa ie ini ială, a*ari ia unui de+ec!ili ru,ț ț țc!emarea eroului, testarea acestuia, interdic ia, %ncălcarea ei, %n)runtarea eroului cu )or ele male)ice,ț ț#ictoria i răs*lata. Creangă nu modi)ică acest model, dim*otri#ă, %l e#iden ia+ă cu a-utorul numerelor ș țmagice, sim olice, 8, 19, 9:, a o iectelor miraculoase 2smicelele de a*ă #ie i a*ă moartă3, iar *ro eleș *rin care trece eroul său se multi*lică.

Tim*ul i s*a iul sunt c#asiin)inite, #ag conturate, *roiectate %n mit, a a cum se %nt&m*lă %nș ț șorice te t care descrie su*ranaturalul. 2„ara în care împără ea fratele cel mare era tocmai la oȚ ț margine a pământului, i crăiia istuilalt la altă margineș ”3

(RE&UMAT)Situa ia ini ială 2e *o+i iunea3 *resu*une o stare de ec!ili ru7 un crai a#ea treiț ț ț)eciori, iar %n alt ca*ăt de lume, )ratele său mai mare, ;erde(%m*ărat, a#ea doar )ete.

1

8/16/2019 Creanga Harap Alb

2/3

Tul urarea ec!ili rului, adică intriga asmului o re*re+intă scrisoarea *rin care ;erde(%m*ărat%i cere )ratelui *e unul din ăie i, sim ind că %m ătr&ne te i nu are cine să(i urme+e la tron.ț ț ș ș

Ac iunea se de+#oltă din acest moment din altă *ers*ecti#ă, aten ia naratorului concentr&ndu(ț țse asu*ra )iului cel mic al Craiului. "l este ales dintre cei )ra i du*ă ce reu e te să treacă *ro aț ș șcura-ului. Tatăl său %i *regăte te de drum *e )ra ii mai mari, dar le %ntinde o ca*cană, %m răc&nd la unș țca*ăt de *od lana unui urs. 6e r&nd, cei doi se s*erie i )ug %na*oi acasă. 6r&slea, mai norocos, oș%nt&lne te *e S)&nta

8/16/2019 Creanga Harap Alb

3/3

"roul este s*ri-init de a-utoare i donatori7 )iin e cu %nsu iri su*ranaturale 2S)&nta . Călinescu )ie *ăcate #eniale 2ce *ot )i iertate3, )ie as*ira ii umane 2să + oare, să( i e tindăț ș *uterile3.