.1

Athanasios S. Frangopoulos

CREDINTAcRE$TTN,ORTODOXA

O dogmaticd,Iaicd,

Traducere din limba greacd:

Ilie Stinuq

oDrryuftfl oqvMoHrya

2Ot9

?/78 Indice de citiri patristice gi clasice

Irineu de Lyon: 153, 170,797,282Meletie Pigas:50Mitrofanis Kritopoulos: 1.88, 286Pistorul lui Herma: 325Petru Movild 756, 173, 268, 294, 337Plutarh:63Seneca:47Teodoret de Cir: 89,279,259,33'1.Teofil al Antiohiei: 165

Vasile cel Mare:39, 42, 48, 66, 68,108, 118, 125,135,139,'1.42,182,186,197, 239, 250, 255, 310, 317, 318, 334, U9, 352VicenSu de Lerin:290

CUPRINS

Limurire asupra ediliei romanegti ................7

Prolog

INTRODUCERE

Religia .........................17

1". Ce este religia? ......................... 18

2. Revelafia dumnezeiasce.............. .............26

3. Religia cregtine .......................30

4. Religia cregtin-ortodoxi........... .................31

5. Credinla ...............45

Prima parte

TEOLOGIA

I. Existenlalui Dumneaou............. .................53

L. Existd Dumnezeu? .................. ....................53

2. D ovezi ale existenlei lui Dumnezeu ........................... 54

II. Fiinla lui Dumnezeu giposibilitatea cunoagterii Sale ...................63

L. Putem s6-L cunoagtem pe Dumnezeu? .....................63

2. Numirile lui Dumneaelu............. ..............74

III. Atributele lui Dumnezeu ........................77

IV SfintaTreime-Dumnezeuintreit .......97

r8o Cuprins

Partea a doua

COSMOLOGIA - ANTROPOLOGIA

I. Cum a fost creati iumea? ...... 105

1. Crearea lumii ... 105

2.Crearealumii dinnimic .....1'06

3. Crearea lumii in timp .................. ............. 109

.Cauzaqi scopul creafiei ...... 110

5. Ordinea creafiei ....................112

II. Pronia lui Dumnezeu............. ..................11,4

1. Pronia dumnezeiascd.............. ................11"4

2. Conservarea lumii ...............1L5

3. Guvemarea lumii ................119

4. Rugdciune 9iminuni................... .............120

5. Care este originea rdului? .......................123

III. Lumea duhovniceasci ............

L. Ce sunt sfinfiiingeri? ............... ................129

2.Care este lucrarea ingerilor? .................. 131

3. Cand au fost creafiingerii? ................ .... 133

4. Demonii .............134

IV. Crearea omului ..................... 138

1". Despre crearea omului, in general ....... 138

2. Elementele din care este alcituit omul.................... 140

3. Primul om, protopirintele neamului omenesc .....1'45

4. Originea sufletului uman .......................1'46

5. Starea primordiali a omului .................. 148

6. Raiul ...................1'57

7. Pomul cunogtinlei ................ 158

8. Pomul vielii .......... ................. 160

Cuprins 38!

V. Picatul strimogesc ................16'l'

1,. Porunca ..............L62

2. Ispititorul ................... ............1'63

3. Insemndtatea pdcatului strdmogesc ......................... 1 68

4. Consecinfele gi urmdrilepdcatului strdmoqesc ..........169

Partea a treia

IZBAVIREA iN HRISTOS

I. Iisus Hristos MAntuitor al omului cd2at................... 181

L. Vindecarea cdderii ............... 181

2. Pronia prin excelenld: mAntuirea omului ............... 182

3. S-a cuvenit ca Hristos sd fieMAntuitorul oamenilor .................. .........1'84

4. MAnfuirea omului ca lucrarecomuni a Sfintei Treimi ....'l'87

II. Persoana MAntuitorului Hristos -cele doui firi in Hristos ...... 190

L. Hristos Dumnezeu-Omul ...................... 190

2.Dumnezeirea lui Hristos .-1933. Firea umanH a lui Hristos .................. .....200

4. Consecinfele unirii ipostaticedintre cele doud firi ale lui Hristos .....208

III. Cele trei sluiiri ale Domnului...................................222

1.. Lucrarea qi slujirea profeticd a lui Hristos ..............224

2. Slujirea arhiereascd a Domnului ................... ............ 228

3. Slujirea impdriteascd a Domnului ................... ......... 2U

IV. Despre Duhul Sfint ...........237

3,82, Cuprins

Partea a patrainapnornrEREA rucRARr r DE rzB LvrRE

I. Dumnezeiesculliar.......r..... ...248L. Ce este,,dumnezeiescul hat"? ..............2482. Necesitatea harului dumnezeiesc ............................. 2513. Libertatea omului gi harul dumne2eiesc................. 2534. Roadele harului dumnezeiesc ................. ................... 26A5. Condifiileindreptdfirii ................ ............265

II. Biserica .,..............270

1. Ce este Biserica?2. intemeierea gi constituirea Bisericii .....2753. Trdsdturile Bisericii noastre ...................27g4. Care este Biserica adevdratd a lui Hristos?.............288,'

III. Mijtoacele de transmitere a harului - Tainele .....29L1. Sfantul Botez ....2962. Mirungerea sau Sfantul gi Marele Mir..........r... ........90?3. Taina Sfintei Euharistii4. Taina Pocdinfei gi a Spovedaniei ................................ 3205. Taina Preotiei ...3276. Taina Cununiei .....................332T.TainaMaslului ......................335

Partea a cincea

ESHATOLOGIA

I. Desivirqirea lucririi de izbivire ................................ 339

1. Moartea qi sfArgitul lumii.......,....., .......... 3392. Judecata particular53. Parastasele .................4. Cinstirea Sfintilor .................348

Cuprins

II. DesivArgirea tuturor lucrurilor ............. 353

L. A Doua Venire a Domnului ........................................ 3532. invierea mortilor gi judecata universald ................. 3553. Viala vegnici qi drinurile vegnice .........359

Indice tematic .........363

Indice scripturistic................. ....373

Indice de citiri patristice 9i clasice ............377

r8r

5?, Athanasios S. Frangopoulos

im, deoarece credinta aceasta este cea care de ipostasfufuror acestor lucruri gi le face si fie congtientizatein sufleful celui care crede. El spune concret: ,,Fi-indcd acestea in care ndddjduim par a fi lipsite deipostas, insd credinfa le dd acestora ipostas; dar defapt nu le di ipostas, ci ea insiqi este fiinfa lo{'20.

Prin urmare, credinla face din pimAnt cer, gidin viafa aceasta un adevirat rai. Astfel cqedinla neconduce spre religie, iar religia ne duce in impdrdfiacerurilor.

20 IoaN Gun6, pr Aun" Omilii la ktrei XXI, PG 69, 151.<jEne6{ yaq ta iv iAnlbr fuun6oraro- elvatborcei, \ niortgtn6oraow ai;rolqyaqt(eran; pdMov Dd o01aqi(uat, a/./t'a0t6 €orrv oiob a0trivr.

PRIMA PARTE

TEOLOGIA

,,Cred intru Unul Dumnezeu, Tatil AtotfiitorufFdcitorul cerului gi al pimAntului, vdzutelor tutu-ror gi nevdzutelor".

Prima dogmd temeinicd gi de baz\,, inceputulreligiei gi al credinlei noastre nepdtate este Dum-nezetL credinfa in Dumnezeu, numele gi persoanaadorate gi binecuvAntate. Crezul nostru incepe cuDumnezeu: ,,Cred intru Unul Dumnezeu".

Capitolul I

EXISTENTA LUI DUMNEZEU

1. Existi Dumnezeu?

Oare existd un Dumnezeu fur Care sd credemqi Ciruia si I ne inchindm? Desigur ci existd. Pen-tru omul duhorrnicesc si curat cu inim4 drept qi

congtiincios, Dumnezeu este o realitate palpabild.

54 Athanasios S. Frangopoulos

Doar cel nebun zis-a tntru inima sa: nu este Dumne-zeu (PsaImi-13, 1). Cel care-L tdgiduieqte pe Dum-nezeu este nebun, fdrd, minte gi neinfelept, adicdneinvdfatul, necultivaful gi, mai ales, omul vicleangi impietrit la inimi. Aceasta inseamnd zis-a celnebun tntru inim6 sa: nu este Dumnezeu. Din cartzardutdfii sale gi pentru cd e orbit de patimi gi de vi-cii igi pierde mintea, iqi pierde gAndirea dreaptd, igipierde orientarea sufleteascS, isi acoperi privirea infafa mdrturiei naturii gi a conqtiinfei sale gi spune:nu este Dumnezeul Acest lucru il spun qi savanfii, oa-menii de gtiinfd, ale cdror pdreri le poategdsi oricinein multe cdrfi apologetice sau de gtiinfd. ln ele poatevedea oricine cd acegti savanti gi oameni de qtiinfdrenumifi, pe lAngd faptul cd ei cred in Dumneze-ul cel adevdrat, igi mirturisesc credinla pe fald, cumult curaj gi cu o indrdznire uimitoare.

2.Dovezi ale existenfei lui Dumnezeu

Pentru un om bine intenfionat gi obiectiv existddovezi care confirmi existenfa lui Dumnezeu. Unulca acesta este intru totul convins cd existd Dumne-zeu. Existi aga-numita dovadd cosmologicd, apoidovada teleologicS, psihologicd qi morald, dupdcare cea istoricd.

a) Dovada cosmologiciDumnezeu existd pentru cd existi lumea. Exis-

ten(a lumii constituie dovada gi mirfuria care con-firmd gi vddesc existenla lui Dumnezerr.

Prima parte. Teologia

AtAt timp cAte este un fapt implinit, dupd cumspune 9i Apostolul Pavel, c5. orice casd este ziditd de

cinezta, prin urmarc Ziditorul a toate este Dumnezeu(Evrei g, +). aqadar, existen{a lumii il presupune peDumnezeu, dupd cum o clddire il dovedegte pe zi-darul care a construit-o, o corabie il dovedeqte peconstructorul de nave, o unealtd il dovedegte pemuncitor, o operd, insemnatd sau nefirsemnat5, ildovedegte pe artisf pe creator.

Rafiunea, gAndul omului rational, experien,taviefii sale de zi cu zi demonstreazl. acest fapt. Incazul acesta nu fantezia sau habotnicia iqi spuncuvAntul. IatH lucrurile mirele gi minunate ale

creafiei. Privegte-le, asculti-le, toate sPun cd existdDumnezeu. Cerurile poaestesc mdrirea lui Dumnezeu

gi facerea milinilor Lui o uestegte tdria (Psalmi L8, L),

rpnn" Psalmistul. Iar Apostolul adaugd: incd de la

facerea lumii, cele neudzute nle Lui - adicd aegnicn Sa

putere gi dumnezeirea - prin cugetare se ztdd din fdpturi(Romani 1,20).

Majoritatea Sfinlilor Pdrinli ai Bisericii vorbescmult despre existenla lui Dumnezeu gi despre mi-nunea dumnezeiegtii creafii. Astfel Atanasie celMare spune: ,,Cunoagterea despre Dumnezeu oinfelegi gi din cele ce se vdd ale naturii, ca gi cumar fi scrisd cu litere, prin ordinea gi armonia ei princare aratd gi vestegte pe StdpAnul gi FdcHton)I ei"21.

21 AreNasrs crt Mane, impotrioa idolilor 34, EnE 1', 186.

"Kai ano tdv rpawopdvc.ru trlv neqi @eoi yvc.roLv rcotraLa-peiv trle rctloearq riioneq lQoLu;uctov bLa tr;e rrl.ftr,og rcai aq-

55

SfAntul Grigorie Teologul spune cd existenfa luiDumnezeu este sddite ftr noi, pentru cd ,,rafiunealui Dumnezeu (care vine de la Dumnezeu), fiind sd-ditd in mod natural in toate gi e prima lege in noi gie uniti cu toate lucrurile, ne-a urcat la Dumnezeuprin cele vdztJte"22.

SfAnful Ioan Gurd de Aur spune cd Dumnezeu,,a aqezat zidkea in mijloc astfel incAt ingeleptulgi nebunul, scitul gi barbarul sd afle prin privirefrumusetea celor ce se vdd, ca sd-l ridice [cu min-tea] la DumnezelJ", ca toate cd ,,Dumnezeu de lainceput a pus in oameni cunoagterea despre Sine',23(aceste puncte de vedere ale celor doi pirinli suntun element forte atAt in ce privegte dovada morali,cAt gi pentru dovada psihologicd, despre care vomlro.bj mai jos).

In altd parte spune: -gi, dupd cum cerurile spunslaaa lui Dumnezeu nu grdind ci fdcAnd pe cel carese uitd la cer, prin strdlucirea infdligdrii acestuia,

ryovtas tov €autr;s Deon6tqv rcal noqt4v orlpaLvoriolg rcaipori:o'qe".

22 Gnrconrn Trorocur, Cuointarea 27, 1.6, EnE 4, 66; trad.rom. de Dumitru Stiniloae in Cele cinci cuailntdri teologice Il,Bucuregti, Edit. Anastasia,1993, p. 35.

"Or5tr.rg 6 erc @eoO,l,6-yoq rcai. naotoultgutog rcal nq6toq €v r]piv v6prog rcai.nd.otouvrlppivog enl @eov ipo.g avrlyayev".

23 IoaN Gun-L oa Aus, Omilii la Romani III pG 60, 412.

"T1y rc1loLv e lq p6oov nqroO e [q, thore rcaioogov rcai. 16 rJqv,rcaf Xrc60r1v rcai. pagpaqov 6ra trlg 6tpeog rcar.apa}6vrarCov6qn;.r€vc.rv rit raMoq, ini. tov @eov avapaivewo dv rcai.

"u1v neqri.auto0lruc;oLv i€ dAmg totq av0qrirnoLg ev€Or;rcev6 @e6go.

Prima parte. Teologia

sd-L admire pe Cteato{'za. Iar episcopul Ecumeni-cus spune c6, ,zidirea, cu toate ci nu are glas, prininfdligarea ei Il vestegte pe Creato{'2\. Sf6ntul Gri-gorie al Nyssei remarci: ,,Afunci cAnd vede cinevao haind, il deduce pe {esdtorul ei gi prin interme-diul corabiei il intuiegte pe constructor; gi urma zi-ditorului casei insugi ajunge in mintea privitorilordeodatd cu inlelegerea ce cineva a zidit-o. Ei insd,deqi se uitd la lumea aceasta, rdmAn orbi fafd de Celcare se vddegte prirt ea"26. Aceasta este o remarcda SfAntului PXrinte care il aduce la tdcere gi il lasdfdrd cuvAnt de indreptdfire pe cel care il neagd peDumnezeu.

$i, totugi, ce ochi curat, ce suflet rafionaf cefiinli duhovniceascd, afunci cAnd vede natura gi toa-td zidirea, acest lucru mire! al crealiei, nu va mdrfu-risi cd existd Dumnezeu gi nu-L va sldvi exclamAnd:

2a IDEM, Cuukntare de lauddla Sfhntul Mucenic lulian, PG 50669; trad. rom. de Dumitru Fecioru in: PSB 1,4, Serie noud, p.510. "O[ ougavoi 6qyo0vtar 66Eav @eo0, ouXi gcovrlv agd-treq, aLtra tr;1 Aapng6rqrr u1s drf ec-rg tov 0eatlv ngdg toI aip.a to0 Arl prouqyo{r naqan€pnovtcgo.

25 EcuurNrcus, Comentariu Ia Epistola cdtre Romani, PG118, 340CD. o'H rctlorq 1aq rcal garvilv pu1 arpreroa bLa trlg6{er^-rg tdv 6r; prougydv rcrlqrimeur.

26 Gnrconrr lr Nvssa" Despre suflet gi tnaiere, PG 46, 24A;trad. rom. de Teodor Bodogae in: PSB 30, p.352. "'IpritLov pr€vtLq l6riv, tov 0gdvqv dveLoy[oaro, rai 6la trls vlog rqvvaunlyov tvev6loev, rj te autoO olrco66pou Xeiq 6pron cq1

toi olrcobo;rloavrog 6{.reL r;1 6nvo@ r6v Oer^;pdvrov yive-rat, oL bi ngoq rov rc6opov 6gc-rvteg, nqog tdv 6ra rorirrovbr;Aou;-revov a ppAua.lno0orv".

5B Athanasios S. Frangopoulos

Cdt de mdrite sunt lucrurile Tnle, Doamne, pe tonteintru-nlelepciune le-ai fdcut? (Psalmi L03,24). Deci, cete gAndegti aqa de mult gi ce te intuneci, omule? Lu-crurile sunt simple gi ugoare. Da, existd Dumnezeu,deoarece existd lumea, opera lui Dumnezeu.

b) Dovada teleologiciLumea care existd si se vede este realmente o

impodobire (rc6o;.roq)2?. Adic|o operd mdreatd, fru-moasd si minunatd de care omul se bucurd gi se des-fatd cAnd o vede. Este o operd cu o desfdsurare simenire minunate, cu ordine gi lege, cu frumusetegi grafie, care ascund in interiorul ei o minteatotinleleapti gi o putere nemdrginiti care a cre-at-o gi a infrumuselat-o. Este o aftd filr6, seamdn sifrumusele neintrecutd, o menire unicd ce existd gise irrtrezdreqte in univers. Ba mai mult decAt atdt,aceasti lume este linutd si guvernatd de legi gi petemelii solide gi neclintite, pe care nicio altd puterenu poate si le zguduie gi sd le ristoame. Ce inseam-ni toate acestea? lnseamnd c6, dacl. aceastd operdeste aga de minunatl., aqa de frumoasd gi de strdlu-citd, atunci Cel care a creat-o este incomparabil maimiref mai minunat qi infinit. inseamn{ci mdrefialumii denotd mdrefia nemdrginitd a Creatorului ei.Este tocmai ceea ce spune inleleptul Solomon: cdcidin mdrelia gi frumuselea fdpturilor polL prin aldtura-re, sd-L aezi pe Cel ce le-a infdptuit (Inlelepciunea

27 CuvAntul rc6opog (lume) exprima la origine ideea depodoab6, ording orAnduire, bund agezare a lucrurilor. (n.tr.)

Prima parte. Teologia 59

lui Solomon 13, 5). AvAnd in vedere acest cuvAnt alSfintei Scripfuri, Atanasie cel Mare sPune: ,,Cdci a

impodobit zidfuea astfel incAt, degi e nevizut prinfire, Se face cunoscut prin crea!ie"28 (acest lucru ilsubliniazd gi Sfinfii Grigorie Teologul gi Ioan Gurdde Aur in scrierile lor din care am citat mai inainte).

Omule, privegte stelele, privegte soarele, luna,gAndegte-te la aer, la nori, la ploaie, ia seama gi la p5-mAnt, la munfi,la cAmpii, la copaci, la plante, la ape-le lacurilor gi ale rAurilor, la nemdrginita impdriliea vietdfilor. Cugetd chiar gi la fiecare in parte cumse migc5, cum trdiegte, ce oferd universului, dar ce-ioferi gi omului. GAndegte-te ci-i oferi hran6, odih-n6, via!6, nenumdrate bundtdfi. Atunci vei fi stipA-nit de extaz, de fior gi de minunare fald de ordine gi

armonie, fafd de scopul inlelept pe care-l ascunde inlduntrul sdu gi prin care se implinegte toatd lumeain general gi fiecare creafie in parte. SfAntul Grigo-rie Teologul ne invitd sd ne minundm gi de Creator,dar gi de creafie in urmdtoarele exemple luate dinuniversul viefuitoarelor: ,,Dar admird gi inlelegereanaturald a animalelor necuvAntdtoare gi explicdrafiunile ei... De unde le vin albinelor gi pdianjenilorhdrnicia gi priceperea artisticd? Albinele igi adundpolenul ficAnd din ceara produsd de la faguri alveo-le hexagonale... Iar piianjenii, dupd ce gi-au intins inmulte feluri firele atAt de sub{iri gi aproape aeriene,

28 ArnNasrs crr Manr, impotriaa idolilor 35, EnE 1, 188.

"Oirro bLerc6oprloe trlv rctloLv, tbortrcaiprl 6gcirpevov aurovrqcpuoet,6pc-rg irc t6v iqyov ywrborceo0au.

6o Athanasios S. Frangopoulos

fes pAnze cu numeroase indoifrlri"2e. SfAntul Chirilal Ierusalimului scrie minunAndu-se de compozifiagi de lucrarea apei: ,,Natura apei este de un singurfel, dar lucrarea ei este foarte puternicd. Apa prefd-cutd prin vifa de vie in vin... in mdslini se prefacein untdelemn... se preface gi in pAine... gi in tot felulde fructe"30. Ne-am obignuit sd le vedem ca pe nigtelucruri obisnuite, in care oamenii de qtiinfd, dar maiales Sfinfii Pdrinfi, vdd infelepciunea nemdrginitd gibundtatea Atotputemicului Dumnezeu.

c) Dovada psihologici gi moraliPotrivit acesteia, Dumnezeu existS, iar o dovadd

foarte importantS in aceasti privinld este faptul cdsufletul nostru Il simte pe Dumnezeu in strdfundu-rile sale gi il caut5. Simte existenta gi prezenfa Lui. ilsimte ca fiind Legiuitorul, Mustrdtorul gi judecdto-rul faptelor sale. Vede valoarea morald gi riul care

2e Gnrconrs Trolocur, Cuafrntarea 28,25, EnE 4,82,84;trad. rom. in: Cele cinci cuodntdri teologice II, p. 42. "It 66 prorOar3paoov xr:.L aL6yuv guorKllv o0veoLv, rai toug A6yougrcaqactrr1oov... n60ev p,eAtctoag te rcal aqhyvaq to giAeg-yov rcai<or,A6r€Xvov,'(varaig piv ta Knqia n,l,6rcr1taL... al6d6ra Aent6v orSta.r rcai aeqr[r^lv o1e6ov t6v vrlprritrr.rv noAuel-6 C,s g b nr er ap iva-rv no Au n L6rou q tou g iotou g i fu g ant a o vr.

30 Curnn ar Irnusarruvuut, Cateheze cdtre cei care au sd se

Iumineze IX, 9, BEIIEZ, 39, 1,1,3-1,14; trad. rom. in: Cateheze, pp.124-125. "MovoeLbiq \ guotg, xal noAu6rivapog r] iv€gyeLa.To riboq, oivog piv ev eprn6Aoq... rcai €AaLov Lv iLailo.Lg...rcaf elg dgtov 6i 1ttrapaMerc'l.. rcai- elq nctvroia, rcaqrn6v6r; puouqryrl ;,lata".

Prima parte. Teologia

sunt in lume. Si ce face afunci? Consideri necesareprezenfa lui Dumnezeu. Mai consideri necesard si aDoua Sa Venire ca sd judece drept gi sd rdspldteascdfiecdrui om dupi faptele sale. Sd restabileascd ordi-nea morald in lume. In lume este rdutate qi nedrep-tate. Existenla acestei nedreptifi face sd fie necesariexistenfa lui Dumnezeu ca sd fie readusd dreptatea.Deci existd un Dumnezeu legiuitor, cercetdtor qi ju-decdtor al omului.

SfAntul Atanasie arate ce din adAncurile sufle-tului omului izvorigte o mdrturie certd a existenfeilui Dumneze's, gi spune aga: ,,Pentru a cunoasteadevdrul gi in{elegerea nerdticitS, nu avem nevoiede altceva decAt de ceea ce este in noi... tot aga giin ce privegte calea spre EL nu avem nevoie de do-vezi din jurul nostru; cdci avAnd in noi credinla giImpirdlia lui Dumnezeu, putem repede sd-L vedemgi si-L inlelegem pe Impdratul a toate"31. Adic6:omule, nu te duce prea departe. Privegte in lduntrultiu, ascultd-fi pulsurile tainice gi instinctele sufle-tului tdu, iar acesta i1i va spune: aici este prezentDumnezeu, Dumnezeul tdu. Aceastd cercetare estecel mai scurt drum pentru a-L afla pe Dumnezeu gipentru a te uni cu El.

31 AraNasls cer Manr, impotriaa idotilor 30, EnE 1., 174.

"Ilgdq trlv raritr;e (aAr1 0e iaq) yv6ow tco.i dnLavrl rauatrq-rpw ourc d.Muv eoriv t';piv Xeeb; d"M'r1yC,;v oturduv... oiSrcorcal { nqoq toitov 66oq ndqqcoOev { d[o0ev r]pa.rv Botw.aAX iv r]piv iotL... tvbov yaq dv iauroq Elovreg tqv niotru rcai tr;v paorAetan toi @eo[ buvape 0a raytr"oc Oeoqrl-oaLrcai"vo{oar rdv to0 navtdq pacsrAea".

6r

6z Athanasios S. Frangopoulos

d) Dovada istoncaSd aborddm, h final, gi aceastd dovadd care pro-

vine din istorie. Dovada aceasta arctd, cd, istoria in-tregii omeniri demonstreazd faptal ci toate triburilegi limbile pdmAntului au avut intotdeauna, fir fiecaregeneralie gi epoc5, o credinld comuni ftr existen{alui Dumnezeu Creatorul, Tatdl gi Apdrdtorul lor. PeAcesta il cinsteau, il adorau, spre El alergau qi ce-reau ajutor in nevoile viefii lor. Niciodati nu au exis-tat popoare fdri religie, degi in antichitate au cdzutdin monoteismir:r politeism gi idolatrie. Oare aceasticredinfi mondiald in Dumnezeu nu spune nimic? Nuaratd ceea ce argumenta faimosul Aristotel ci ,,ceeace tofi oamenii acceptd din instinct ca fiind adevdrateste un adevdr firesc, deci Dumnezeu existd"?3z.D4aratd gi mdrturisegte cd, intr-adevdr, Dumnezeu exis-t5. O aratd credinfa umanitifii, opinia gi istoria.

AtAt de mare era credinta chiar gi in epocaarhaicd, incAt toti oameni| fdrh excepfie, credeauin Dumnezeu gi aveau propria religie, astfel incAtun inlelept gi strdmog al nostru (al grecilor, n.tr.),care a triit in primul secol dupi Hristos, dar nu eracregtin, Plutarh (ndscutin 46 d.Hr.), a scris acea apo-logie faimoasd gi clasici despre existenla lui Dum-nezeu si despre religii: ,,Oriunde ai merge gi oriun-de ai st4 gi daci ai cutreiera tot pimAntul, se poatesX intAlnegti orage qi sate fdrd, ziduri, fdrd impdrali,fdrd locuitori, fdrd averi, firi teatre gi gcoli. Astfel de

32 P.N. Tnuunnlas, And,oyqrrcai peAtrm I, Atena, Edit.Sotir, 1930, p. 315.

Prima parte. Teologia

aqezdri poli sd gdsegti. Dar oras fdrd Dumrrezelr,care sX nu aibX temple si altare, gi ai cdrei locuitorisd nu se roage gi si nu-L cheme pe Dumnezeu intribunale prin jurdmAnt, care si nu aduci jertfe gi sdnu ceard de la Dumnezeu binecuvAntdri, nimeni nua aflat qi nici nu va afla. Mi se pare ci va gisi maidegrabi orag firi pdmAnt decAt asezare fird religiegi fdrd credinfd in Dumnezeu. O astfel de civilizafienu poate exista, gi chiar dacd va apirea vreuna, nuse va putea mentine niciodatd"33. Aceasta spune gimirturisegte anticui Plutarh.

Capitolul II

FIINTA LUI DUMNEZEU SI)t

POSIBITITATEA CUNOASTERII SALE

1" Putem si-L cunoaqtem pe Dumnezeu?

Ce am putea cunoagte la Dumnezeu? Fiinla,firea gi desdvArgirea Lui? Este cu neputin!5. Des-pre acest lucru SfAntul Ioan Damaschinul spune:,,Dumnezeirea este infinitd gi incomprehensibild;Ei numai aceasta putem in,telege cu privire la fiinli

33 Prura,nrl Cdtre Kolotes 1125D8, Flutarchi moralia, LeipzigIldit. Westman R. [post M. Pohlenz] , vol.6o 2 ,19592.

6z