1. Credite pentru particulari

In general, bancile acorda trei feluri de credite particularilor:

facilitati de casa;

avansuri pe baza de titluri;

imprumutul personal;

credit de consum;

sprijin pentru investitii financiare;

credite pentru locuinte.

1.1 Facilitati de casa

Aceasta formula se mai numeste si avans in cont sau descoperire de cont si va permite imprumutatorului sa-si asigure mijloacele financiare necesare trezoreriei pe perioade scurte. Cu alte cuvinte, banca permite clientului sau ca pentru cateva zile contul sa fie debitor. Perioada si limita de suma sunt stabilite de catre banca.

Dobanda este insa mai mare pentru ca banca nu se poate refinanta, iar de multe ori nu solicita garantii pentru facilitatile respevtive. Totusi, uneori, pentru a reduce riscul, banca poate cere:

garantii personale (de exemplu, cautiunea unei persoane care se angajeaza sa plateasca in cazul in care imprumutatul nu ramburseaza imprumutul);

garantii reale (de exemplu, aducerea in depozit a unor valori mobiliare ).

1.2 Avansurile pe baza de titluri

Avansul pe baza de titluri este un credit de casa garantata cu titluri (actiuni, obligatiuni, bonuri de trezorerie). In acest caz, banca permite clientului sau sa functioneze cu cont debitor in functie de valoarea si natura titlurilor depuse ca garantie, pe baza unui act de gaj.

In general, banca va acorda un imprumut de o valoare inferioara valorii titlurilor depuse drept garantie, pentru a pastra o marja de siguranta si pentru a tine cont de fluctuatiile posibile din cadrul bursei.

Dobanda, ca si in cazul facilitatilor de casa, va fi calculata prorata temporis, adica in functie de utilizarea avansului.

Daca imprumutatul nu ramburseaza imprumutul, banca va fi in drept sa vanda titlurile potrivit unor proceduri stabilite.

1.3 Imprumutul personal

In cazul imprumutului personal, banca nu acorda numai o descoperire de cont sau un avans ci un adevarat credit concretizat prin virarea in contul clientului a sumei imprumutate. Este un credit acordat, tinand seama mai mult de calitatea clientului (evenimente in familie, dificultati de trezorerie, etc.), decat de obiectul creditului.

Suma acordata tine cont de calitatea clientului si nu poate depasi, in general, trei salarii (sau alte surse de venit). Rambursarea lunara nu trebuie sa depaseasca un sfert din veniturile anuale ale imprumutatului.

Creditul poate fi acordat pe o perioada de 3 luni pana la 36 de luni, la o anumita rata a dobanzii.

Se poate prevede ca in cazul rambursarii anticipate, banca sa perceapa o anumita penalitate, exprimata in procente din capitalul rambursat anticipat. Se pot percepe penalitati si in cazul unor intarzieri in plata dobanzii sau a rambursarii capitalului.

De obicei, acest credit personal este insotit de garantii personale si foarte rar de garantii reale. Banca se poate multumi cu solicitarea ca veniturile sa fie domociliate la ea, pentru a controla, intr-o anumita masura, regularitatea resurselor clientului respectiv.

1.4 Creditul de consum

Indiferent de forma ce o imbraca, caracteristica acestui credit este ca nu poate fi mobilizat (scontat).

Aceasta forma de credit permite vanzarea in rate a bunurilor de consum si a celor de folosinta casnica.

La bunurile de folosinta indelungata se practica asa numita vanzare pe credit: banca plateste vanzatorul la vedere si va fi rambursata de catre cumparator potrivit unui grafic prealabil. Obiectul vanzarii garanreaza angajamentul bancii, acesta fiind subrogat in favoarea vanzatorului. Vanzarea pe credit este uneori inlocuita de locatie cu clauza de vanzare sau de leasing.

Imprumutatul sau locatarul dispune, conform legii de un termen de 15 zile pentru a acepta sau a refuza contractul de finantare, si chiar in cazul acceptarii mai are 7 zile posibilitatea de a se retrage.

Exista o legatura stransa intre contractul de finanatare si cel de vanzare; daca obiectul prezinta defecte, judecatorul poate decide suspendarea rambursarii creditului sau a platii locatiei. Pentru a evita orice contradicie intre dreptul comun si cel comercial, se interzice consumatorului sa subscrie, sa accepte sau sa avalizeze bilete la ordin sau cambii, asfel incat operatiunea sa ramana guvernata de un contract de drept comun si nu de o inlantuire de efecte.

Creditul de consum poate fi fara obiect precis, caz in care banca va solicita garantii exterioare obiectului creditului, anumite gajuri (amanet), metoda putin folosita sau avansuri pe titluri ce apartin cumparatorului sau altei persoane din anturajul sau.

Unele avansuri se fac si fara garantie, fiind bazate pe bunele relatii cu cel ce solicita avansul respectiv.

In practica, se aplica doua formule:

imprumutul personal ;

autorizatia de descoperire de cont.

Imprumutul personal este de obicei egal cu cca trei salarii sau alte venituri fixe si are la baza un contract precis: imprumutatul domiciliaza veniturile sale la banca, subscrie o asigurare de deces, accepta un grafic de rambursare cuprins intre 3 luni si trei ani, in general. Se aplica regula celor 15 zile pentru acord si celor 7 zile pentru posibilitatea de a se retrage.

Autorizatia de descoperire de cont se acorda pe o perioada maxima de trei luni. Anumite banci acorda clientilor lor, printr-un contract, o autorizare permanenta de desoperire de cont, caz in care in anumite momente contul trebuie sa devina creditor, cu ocazia primirii salariului, de exemplu.

Autorizatia poate fi data la fiecare caz in parte, pentru a evita aplicarea procedurii de cec fara acoperire, dar in acest caz totul trebuie reglementata in maxim trei luni.

In plus, titularii de carti de credit pot beneficia de doua feluri de credit:

amanarea platii, aplicabila la toate cumparaturile facute cu cardul, daca contractul lor de card prevede aceasta posibilitate;

contract de imprumut pe card, ce permite, intr-o anumita limita, esalonarea platilor pe o perioada lunga.

Consumatorul are la dispozitie cele 15 si cele 7 zile pentru acordul final.

1.5 Sprijinirea investitiilor financiare

In anumite tari, bancile pot interveni direct la bursa de valori oferind contravaloarea ordinelor plasate de clienteala lor.

In alte tari, aceste operatii sunt facute de societati specializare, la care bancile sunt actionare.

Pentru actiunile cotate la termen, un investitor care ar trebui sa-si revanda pachetulde titluri la sedinta lunara de compensare, poate fi incitat sa astepte sedinta de luna viitoare, daca estimeaza o crestere a cursurilor. In acest caz, el va cauta sa-si reporteze pozitia, adica sa vanda pachetul la scadenta convenita, rascumpariandu-l insa la sedinta urmatoare, pentru acelasi pret, plus un anumit procentaj numit rata de report.

In acest caz, investitorul respectiv isi va mobiliza suma pentru o luna, beneficiind in schimb de rata de report ce reprezinta de fapt rata lunara a dobanzii. Aceasta este determinata pentru fiecare scadenta, de cere si oferta gestionata de catre agentii de schimb. Bancile, daca au resurse disponibile, pot face plasamente in report, cu riscul de a ramane cu titluri de valoare depreciate.

1.6 Creditele pentru locuinte.

Sub diverse forme, creditele pentru locuinte pot fi credite acordate antreprenorilor de proiecte imobiliare sau credite acordate cumparatorilor pentru subscrierea unui apartament in cazul unui program imobiliar.

De obicei, aceste credite nu depasesc 80% din investitia proiectata, iar rambursarea lor de poate face in rate lunare, trimestriale sau semestriale constante sau in rate prigresive. Banca poate acorda o perioada de gratie, perioada in care se va achita numai dobanda.

Creditele pentru locuinte pot fi acordate pentru:

cumpararea unei resedinte principale;

cumpararea unei resedinte secundare;

efectuarea de reparatii sau lucrari de modernizare la locuintele existente.

a da posibilitatea unui proprietar de a cumpara o noua locuinta, fara sa astepte sa o vanda pe cea veche (credite pe termen scurt, numite si credite-releu).

1.7 Creditul pe termen mediu

Creditul pe termen mediu este folosit pentru finantarea lucrarilor mari, o cumparare sau o constructie. In acest caz, creditul respectiv completeaza resursele cumparatorului, provenite din vanzarea casei vechi, imprumut pe termen lung, etc.

Creditul ca atare poate fi combinat cu o operatiune de credit amanat. Acest tip de credit presupune ca banca sa verse fondurile la inceput, iar timp de 7 ani cumparatorul sa plateasca dobanda la banca si sa cotizeze pentru stabilirea creditului amanat. Dupa 7 ani, se restituie cotizatiile primite, la cre se adauga o suma echivalenta, fapt ce permite rambursarea creditului la banca intr-o singura rata. Creditul amanat insa va fi rambursat pe alta perioada de 5 ani.

Pentru consumator este ca un credit pe 12 ani, iar pentru banca ca un credit pe 7 ani.

Garantia pentru aceste credite o reprezinta o ipoteca sau o cautiune a unei organizatii specializate, caz in care o parte din credit trebuie sa fie blocat la fondul de garantie. In anumite conditii pot fi mobilizate la Banca Centrala.

1.8 Creditele pe termen lung

Creditele pe termen lung sunt stabilite liber intre banca si client; unele dintre ele implica si interventia statului:

credite de economii-locuinta;

creditul conventionat;

credite pentru acces la proprietate.

Creditul economii-locuinta presupune acordarea unui credit principal, in functie de dobanda acumulata de depunator in perioada de realizare de economii si a unui credit suplementar, de data aceasta cu dobanda mai ridicata, in limita unei sume de trei ori mai mare decat creditul peincipal.

Creditul conventionat este rezervat pentru achizitionare locuintei principale cu o anumita suprafata si pret; poate acoperii pana la 90% din costuri. Graficul de rambursare va cuprinde anuitati progresive. Ajutorul statului nu este automat; cumparatorul poate, in functie de resursele sale si de cheltuielile de intretinere a familiei sa solicite un ajutor personalizat pentru locuinta, caz in care ajutorul va fi varsat la banca si va fi dedus din ratele lunare.

Creditele ajutor pentru accesul la proprietate comporta o bonificatie pentru dobanda, se acorda in conditii foarte stricte de suprafata si pret, precum si de veniturile si cheltuielile persoanei respective. Poate acoperii 70-100% din costul operatiei.

Toate creditele pe termen lung sunt garantate de o ipoteca. Nu sunt mobilizabile la Banca Centrala, dar in anumite conditii pot fi cedate pe piata ipotecara, permitand bancii sa se refinanateze.

In unele tari exista doua piete ipotecare:

piata ce functioneaza exclusiv intre banci; unele banci cu resurse cumpara bilete ce grupeaza creante ipotecare, bilete ce au dubla garantie: ipoteca si aceea a bancii prezentatoare.

piata, mai recenta, administrata de o filiala comuna a mai multor banci principale ce emite, pe transe esalonate, pe tot parcursul anului, obligatiuni garantate de stat. Aceste oblogatiuni subscrise de public si de investitorii institutionalizati sunt garantate de institutia emitenta, de ipoteci, de bancile prezentatoare si de o institutie de stat .

Pe aceste piete nu se tranzactioneaza creditele economii-locuinta, neprezentand gradul de lichiditate necesar.

De obicei, si in cazul creditelor imobiliare, beneficiarii au la dispozitie un anumit timp pentru a decide (cca o luna). Si in acest caz, creditul nu poate fi materializat nici prin cambii si nici prin bilete la ordin.

Se instiue o legatura stransa intre contractul de imprumut si cel de vanzare; cumparatorul nu are nici o obligatie fata de vanzator daca nu primeste creditul.

Banca va lua ca garantie ipoteca asupra bunului finantat. In plus, ea va solicita ca o asigurare de deces si incapacitate de munca sa fie subscrisa in favoarea sa de catre imprumutata. Banca poate cere suplimentar si o garantie personala (cautiune, de exemplu).

1.9 Studiul cererii de credit si studiul garantiilor

Pentru limitarea riscurilor, banca va studia, mai intai cu seriozitate cererea de credit si apoi garantiile, pentru a le putea valorifica in caz extrem de neplata de catre imprumutat.

1.9.1 Studiul cererii de credit

In cadrul acestei activitati, banca va examina:

situatia imprumutatorului;

obiectul imprumutului.

Referitor la situatia imprumutatului, banca va cauta sa se informeze cu privire la:

situatia familiala;

situatia profesionala (angajator, vechime in munca, functie, etc.);

situatia patrimoniala (averi si datorii);

nivelul veniturilor sale;

moralitatea sa financiara (consultarea fisierului existent la Banca Centrala, informatii de la alte banci,etc.).

Referitor la obiectul creditului, banca va trebui sa raspunda la cateva intrebari: pentru ce se imprumuta, ce avantaj va avea, nu se imprumuta pentru a rambursa alte datorii,etc.

1.9.2 Studiul garantiilor

Studierea calitatii imprumutatului reduce riscurile, dar nu le elimina; iata de ce solicitarea de garantii este o precautiune necesara.

Garantiile de care poate dispune o banca sunt garantii personale si garantii reale reale.

Garantiile personale pot fi constituite din:

cautiune simpla (angajamentul unui tert de a plati in cazul, in care imprumutatul nu poate plati);

cautiune solidara (solidaritatea mai multor persoane va permite bancii sa ceara fiecaruia plata totalitatii datoriei, si chiar inainte de a epuiza toate mijloacele legale de executare a debitorului principal).

Garantiile reale sunt in principal urmatoarele:

gajul;

ipoteca;

privilegiile.

Gajul inseamna remiterea de catre debitor a unui lucru catre creditorul sau ca garantie pentru rambursarea datoriei. Gajul poate fi cu deposedare sau fara deposedare.

Ipoteca este, de fapt, un gaj asupra bunurilor imobiliare. Ea este inscrisa, ca si gajul intr-un registru de evidenta pentru a evita punere aceluiasi lucru si cu aceeasi valoare, ca garantie la mai multe banci.

Privilegiile sunt un drept dat de lege la anumiti creditori, in functie de calitatea creantei lor, de a fi preferati altor creantieri, chiar daca acestia sunt garantati cu ipoteca sau cu gaj. Privilegiile pot sa se refere la toate bunurile debitorului, mobile sau imobiliare sau numai la o parte din ele. Ordinul de prioritate a diferitelor privilegii este fixat de legiuitor.