Upload
oana77p
View
231
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
.
Citation preview
CreierDe la Wikipedia, enciclopedia liberă
Animație tridimensională a creierului
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribui ț i la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discu ț ie . Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie
îmbunătățită. Marcat din martie 2014.
Îi lipsesc notele de subsol. Marcat din martie 2014.
Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din
martie 2014.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.
Creierul sau encefalul (lat. cerebrum, grec. Ενκέφαλον, encephalon) reprezintă partea sistemului nervos central aflată în interiorul craniului. El controlează numeroase funcții ale organismului ca bătăile inimii, mersul și alergarea, generarea de gânduri și emoții. Creierul la animalele vertebrate este protejat de cutia craniană, fiind căptușit cu o membrană (meninge).
Într-un creier uman există între 85 și 100 miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având cam 10.000 de conexiuni.[1][2]
Cuprins
[ascunde]
1 Funcție 2 Alcătuire
3 Note
4 Legături externe
5 Vezi și
Funcție[modificare | modificare sursă]
Creierul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce coordonează comportarea organismului în funcție de informa ț iile primite.
De fapt, nu toate informațiile de la nervii periferici ajung până la scoarța cerebrală, ci sunt prin împletiturile nervilor (plexuri) reținute la unii centri nervoși externi, precum măduva spinării sau bulbul rahidian. Deci, la unele informații reacționăm inconștient prin reflexe.
La animalele cu un sistem nervos superior, ca și la om, există acest sistem nervos autonom, care funcționează independent de sistemul nervos central (din creier).
Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea cerebrală, care ar fi supraîncărcat de informații, putând ajunge la blocarea activității cerebrale (inhibiția corticală). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos vegetativ se pot aminti: respirația, activitatea cardiacă, digestia, excreția, setea, ca și reproducția (înmulțirea speciei).
Funcțiunea creierului se realizează printr-o rețea densă de neuroni - această activitate a creierului se măsoară prin EEG (electro-encefalo-gramă) - care stabilesc intensitatea biocurenților produși la acest nivel.
Diferențierea structurală și funcțională a celulelor nervoase cu diferite ierarhii pe scara evoluției speciilor se manifestă prin apariția inteligentei și a capacității de a învă ț a , prin proprietățile plastice neuronale.
Alcătuire[modificare | modificare sursă]
Lobii scoarței cerebrale: lobul frontal(roșu), temporal (verde), occipital (galben) șiparietal (portocaliu). Cerebelul (albastru) nu face parte din telencefal.
Creierul este format din trei părți principale: anterioară, medie și posterioară. Creierul anterior este împărțit în două jumătăți reprezentate de emisfera cerebrală dreaptă și emisfera cerebrală stângă.
Creierul la vertebrate este alcătuit din:
Prosencephalon (creierul anterior (lobii olfactivi))
Telencephalon sau telencefal (cu 2 emisfere cerebrale)
Cortex (scoarța cerebrală)
Basalganglien (ganglionii bazali)
Limbisches System (sistemul limbului)
Diencefal (creierul mijlociu)
Talamus
Epitalamus
Subtalamus
Hipotalamus (regina glandelor endocrine Hipofiza este legată
de hipotalamus)
Metathalamus
În împărțirea didactică a creierului rhombencefalul și mezencefalul sunt de multe ori tratate împreună ca truncus cerebri(trunchiul cerebral).
Note[modificare | modificare sursă]
1. ̂ Savan ț ii pun la cale un proiect ș tiin ț ific grandios: identificarea tuturor
conexiunilor din creier, 26 decembrie 2011, Descoperă, accesat la 22
mai 2012
2. ̂ * Avem cu câteva miliarde de neuroni mai pu ț in decât se credea , 2
martie 2012, Descoperă, accesat la 27 mai 2012
Legături externe[modificare | modificare sursă]
en Brain Facts and Figures
en Explore the Brain like never before (Creierul la diverse
mamifere)
en Brain Myths—Busted, health.msn.com
Din misterele creierului , 15 ianuarie 2012, Oana
Antonescu, Adevărul
Din secretele creierului uman: cele două mecanisme care ne
controlează via ț a , 27 februarie 2012, Marius Comper,Descoperă
Creierul ne joacă feste , 6 mai 2011, Marius Comper, Descoperă
Tunningul cerebral: upgradeaza-ti creierul! , 5 februarie 2009,
Cecilia Stroe, Descoperă
Atunci cand creierul greseste... , 29 septembrie 2008, Andrada
Fiscutean, Descoperă
La rascruce de GANDURI , 9 iunie 2008, Cecilia Stroe, Descoperă
Creierul - un urias adormit , 17 septembrie 2007, Descoperă
Cât de bine te cuno ș ti? , 7 noiembrie 2010, Anca Aldea, Jurnalul
Național
„Folosim doar 10% din creier” ș i alte mituri despre mintea umană ,
10 septembrie 2012, Marius Comper, Descoperă
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Sistem nervos vegetativ
Neuro ș tiin ț ă [ascunde]
v • d • m
Sistem nervos
Sistemul nervos central
MeningelePia mater • Arahnoidă • Dura mater
CreierTrunchi cerebral
RombencefalBulb rahidian (mielencefal) • Puntea lui Varolio (mezocefal) • Cerebel
MezencefalMezencefal
ProzencefalDiencefal • Telencefal
Măduva spinăriiMăduva spinării
Sistemul nervos periferic SomaticNervii senzitivi • Nervii motori • Nervii cranieni • Nervii spinali
AutonomSimpatic • Parasimpatic • Enteric
Categorie:
Creier
Meniu de navigare Creare cont
Autentificare
Articol
Discuţie
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
Pagina principală
Portaluri tematice
Cafenea
Articol aleatoriu Participare
Schimbări recente
Proiectul săptămânii
Ajutor
Portalul comunităţii
Donaţii
Salt
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Versiune de tipărit Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificări corelate
Trimite fişier
Pagini speciale
Navigare în istoric
Informaţii despre pagină
Element Wikidata
Citează acest articol În alte limbi
Afrikaans
Alemannisch
አማርኛ Aragonés
Ænglisc
العربية ܐܪܡܝܐ Asturianu
Авар
Aymar aru
Azərbaycanca
Баш ҡ ортса
Беларуская
Беларуская (тарашкевіца)
Български
Bislama
Bamanankan বাং��লা�
Brezhoneg
Bosanski
Буряад
Català
Нохчийн
کوردی Čeština
Cymraeg
Dansk
Deutsch
Zazaki
Dolnoserbski
ްސ� ަބ� ިހ� ެވ� ިދ� Ελληνικά
English
Esperanto
Español
Eesti
Euskara
فارسی Suomi
Võro
Français
Frysk
Gaeilge
Galego ગુ�જરા�તી� 客家語 /Hak-kâ-ngî
עברית हि�न्दी�
Hrvatski
Hornjoserbsce
Kreyòl ayisyen
Magyar
Հայերեն
Interlingua
Bahasa Indonesia
Iñupiak
Ilokano
Ido
Íslenska
Italiano
日本語 Lojban
Basa Jawa
ქართული
Қазақша ಕನ್ನ�ಡ 한국어
Кыргызча
Latina
Lëtzebuergesch
Лакку
Лезги
Limburgs
Lingála
Lietuvių
Latviešu
Олык марий
Македонски മലയാ�ളം�
Монгол मराठी�
Bahasa Melayu
မြ�န်��ဘသ
Nāhuatl ने पाली� ने पाली भाषा Nederlands
Norsk nynorsk
Norsk bokmål
Nouormand
Occitan ਪੰ�ਜਾ�ਬੀ�
Pangasinan
Kapampangan
Polski
پنجابی پښتو Português
Runa Simi
Русский
Русиньскый
Kinyarwanda सं�स्कृ� तम�
Sicilianu
Scots
Srpskohrvatski / српскохрватски
Simple English
Slovenčina
Slovenščina
ChiShona
Soomaaliga
Shqip
Српски / srpski
Basa Sunda
Svenska
Kiswahili தமி�ழ் తెలు�గు�
То ҷ ик ӣ ไทย Tagalog
Türkçe
Татарча/tatarça
Українська
اردو Oʻzbekcha/ўзбекча
Vèneto
Tiếng Việt
Winaray
יִידיש 中文
文言
Bân-lâm-gú
粵語 Modifică legăturile
Ultima modificare efectuată la 11:09, 6 octombrie 2014.
Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons cu atribuire şi distribuire în
condiţii identice; pot exista şi clauze suplimentare. Vedeţi detalii la Termenii de utilizare.