CREIERUT $IINTETIGENTAEMOTIONALA,

- Noi perspective -

DANIEL GOLEMAN

Traducere din englezi de

GABRIELA-ALEXANDRA BANICA

cuRTEAGvECHE

CUPRINS

Introducere

Reprezinti inteligenla emofionaliun set distinct de abilitnli?

Congtiinfa de sine.

Starea potriviti a creierului la serviciu

Creierul creativ.

Autocontrolul ....Gestionarea stresului

Motivalia:Cenedeterminislactionim... ..... 53

Performanfaoptimi. ...61Creierulsocial. ........75Creierulsocialonline ...83Tipurideempatie .....89Diferenlele de gen . . .. . 93

Parteaintunecati ......97Dezvoltareainteligenfeiemolionale ........ 99

invifareasocio-emofionali. ...105

5

9

L7

23

27

35

43

Reprezinti inteligenla emof ionallun set distinct de abilititi?

Acnesre EsrE pRrMA MARE ixrnnnens: EsrE rNTE-

ligenla emolionalS diferitl de IQ?

Am bi.nuit ci nu doar IQ-ul a stat in spatele suc-cesului meu in timpul primului an de facultate. Pe

acelagi palier cu mine la c[min iocuia un tip care a

avut punctaj maxim de puncte la SAT-urie si la cinciteste de evaluare a competentelor. Din punct de

vedere academic, era genial. Dar avea o probleml:motivafie zero. Nu ajungea niciodati la ore, dormeapin[ la amiazi', nu-gi termina lucririle. I-au trebuitopt ani pentru a-gi lua diploma, iar astlzi este consul-tant liber-profesionist. Nu este o persoani faimoasl,nu este qeful unei mari organizalii, nu este un liderremarcabil. Acum constat ci-i lipseau niqte abilitllidebazl. care lin de inteligen{a emo{ionali, mai ales

autocontrolul.

Howard Gardner, unul dintre prietenii mei dinperioada faculti$i, a deschis discufia cu privire la

9. SAT - abreviere de la Scholastic Assasment Tesf - ,,Test $colar deEvaluare", folosit la admiterea in facultate in SUA. (N. red.)

10 CREIERUL $I INTELIGENTA EMOTIONALA

diferitele tipuri de inteligenli, in afar[ de IQ, cAnda scris, in anii 198010, despre inteligenlele multi-ple. Argumentul lui Howard a fost acela c[, pentruca o inteligentl si fie recunoscuti ca un set distinctde capaciti{i, trebuie s[ existe un set specific, incinedescoperit, de zone cerebrale care coordoneazh qi

r egleazb aceast[ inteligenll.

in zilele noastre, cercetS.torii au identificat circu-ite distincte pentru inteligenla emotionald intr-unstudiu de referinld, realizat de un alt vechi prieten,Reuven Bar-On (printr-o coincidenlb de neimaginat,mama iui a fost profesoara mea la gcoala de durni-nicS in clasa a patra). Bar-On a lucrat cu unul dintregrupurile de cercetare de seaml, condus de AntonioDamasio, la Facultatea de Medicin5. a Universitiliidin lon'a11. Ei au folosit metoda standard pentru iden-tificarea zonelor creierului asociate comportamente-lor specifice Ei funcliilor mintale, considerati a fi ,,deaur" in neuropsihologie: cercetarea leziunilor cere-brale. Asta inseamnd cb ei au studiat pacienli cu riniin zone cerebrale clar definite, corelind locul aces-tora cu capacitdli specifice diminuate sau pierduteale pacientului. Pe baza rnetodologiei traditionale inneurologie, Bar-On qi asocia(ii sii au identificat mai

10. Howard Gardne\ Frames of Mind, New York Basic Books, 1983.

1 1. Reuven Bar-On et al., (2003),,,Exploring the neurological substra-te of emotional and social intelligence", Brain, 126, pp. I 790 - 1 800;Bechara et aL, ,Ihe anatomy of emotional inteiligence and theimplications for educating people to be emotionally intelligent",in Reuven Bar-On et al. (ed.), Educating peaple to be EmotionallyInt elligent. Westport, CT: Praeger, pp. 27 3 -290.

l

REPREZINTA IE UN SET DISTINCT DE ABILITA|I? 1I

multe zone ale creierului care sunt cruciale pentruabllitdgle care tin de inteligenla emolionali gi sociali"

Studiul lui Bar-On este una dintre cele mai convingi-toare dovezi c[ inteligenla emofionall se bazeazd. pefuncfionarea unor zone cerebrale diferite de cele uti-lizate pentru IQ. Alte studii, folosind metode diferite,vin in sprijinul aceleiagi concluziil2.

Luate impreunl, aceste studii ne spun ci existi cen-tri unici ai creierului care guverneaz[ inteligenlaernolionali gi care disting acest set de abilitili umanede inteligenla academicl (precum inteligen{a verbali,matematici gi spalial[) sau IQ, denumire sub care

aceste abiiitnfi pur cognitive sunt cunoscute, precumgi de trlsiturile de personalitate.

IQ us IEPnrlile creierului responsabile de IE:

Imagistica neurali si cercetarea leziunilor cerebrale

,,Creierul drept":Cortexul insular/Somato-senzorial

Amigdaladreapti

Cortexulcingular anterior

Prefrontal/Ventromedial

12. IE gi creierul: a se consulta T.H. Taki ef al., ,,Regional gray matterdensity associated with emotional intelligence: Evidence fromvoxel-based morphometrf', Human Brain Mapping 25 august2010, postat pe: http:/lwwwncbi.nlm.nih.govlpubmed/20140644.

t2 CREIERUL $I INTELIGENTA EMOTIONALA

Amigdala dreaptd (avem doud, chte una tnfiecare emisferd a creie-

rului) este un centru neuronal pentru emalii situat in mezencefal. in,,Inteligenla emolionall" am scris despre cercetarea lui Joseph LeDouxprivind ralul amigdalei tn reac{iile;i amintirile noastre emofionale"

Conform studiului realizat de Bar-On, pacien{ii culeziuni sau alte rdni lanivelul amigdalei drEte s-au confruntat cu pierderi ale con;tiin{ei de sine

de naturd emalianald - capacitatea de a con;tientiza gi de a ne fufelege

propriile sentimente.

RXPREZINTA IE UN SET DISTINCT DE ABILITATI? l3

,rCreierul drept":Cortexul insular/Somato-senzorial

O altd zond cruciald pentru inteligen{a emofionald se aJTd tot tn emi-

sfera dreaptd a creierului. Este vorba despre cortexul somato-senzorial;

rdnile produse in aceastd. zond determind, d.e asemenea, o d.eficien{d

atht a con;tiinfei de sine, cAt $i a effiPatiei - abilitatea de a rezona cu

emoliile altar persoane. Capacitatea de a tnlelege gi de a simli propriile

emolii este rnult prea scdzutd pentru a lnlelege gi a etnPatiza cu etnoliile

celorLalfi. Empatia depinde, de asemenea, de o altd structurd aflatd inemisfera dreaptd: insularul, un nod pentru circuitele reierului care

detecteazd intreaga noastrd stare corporald Si ne spune cum ne simfim.

Conectarea cu propriile sentimente joacd un rol esenllal tn felul in care

sim{im;i inlelegem ceea ce simte altcineva.

Constiinta de sine,,

NolrE DESCopERrnr nrzvi.r.urn MoDUr iw ceRuzonele creierului implicate in funclionarea congtiin{eide sine ne sunt de folos, in luarea deciziilor moralegi, in general, in procesul de luare a deciziilor. Unaspect-cheie pentru a inlelege aceasti dinamici neu-ronali este de a distinge intre creierul ginditor (neo-

cortex) qi zonele subcorticale.

Antonio Damasio (neurologul in al cirui laboratorBar-On gi-a desfbgurat activitatea de cercetare cu pri-vire la bazele cerebrale ale IE) a scris despre un caz

neurologic. Este vorba despre un avocat corporatistfoarte inteligent care, din p[cate, a avut o tumoarepe creier. Din fericire, a fost diagnosticat din vremegi a fost operat cu succes" Dar, in timpul operafiei,chirurgul a trebuit si taie circuite care conecteazizone-cheie ale cortexului prefrontal, ale centruluiexecutiv al creierului gi amigdala din zona mezence-falului cu rol ln gestionarea emofiilor.

l8 CREIERUL $I INTELIGENTA EMOTIONALA

Funcfiile corticale si subcorticale

Neocortex

Subcortex

ll'eocortexul confine centre pentru cunoa;tere gi

alte operalii mintale complexe.Zona subcarticald, prezentatd in imagine cu auriu, este lacul in care aulac mai mult procese.mintale de. baza. Chiar sub creierul gtinditor pi pro-

iectdnd in cortex sunt centrele limbice, principalele zone ale creieruluidestinate emoliilor. Aceastd zond se gdse;te, de asernenea, ;i in creierul

altor mamifere. CeIe mai stravechi pdrli ale subcortexului se extincipiind la trunchiil cerebral, cunascut sub numele de ,,teier reptilian ,

pentru cd tmpdrtd;im aceastd struaturd de bazd cu reptilele.

Dupi operatie a aperut o situafie clinici foarte enig-matice. La fiecare test IQ, de memorie gi de atentie,acest avocat *s-a dovedit a fi la fel de inteligent cainainte de interven{ia chirurgicall. Dar el nu a pututsi-gi mai practice meseria. $i-a pierdut slujba $i nu aputut face faqd unui nou loc de munc6. IVlariajul slua luat sfArgit. A rimas fh.ri casi gi a ajuns sd trdiasciin locuinla fratelui s[u. in disperare d,e cauzl gi dindorin[a de a afla ce se intampli, el s-a dus la Damasio.La inceput, Damasio a fost complet nedumerit, pen_tru ci testul neurologic ar6ta ci totul era bine. Dar

CON$TIINTA DE SINE

Damasio a inleles c[ era ceva in nereguli in momen-tul ln care l-a intrebat pe avocat: ,Cand si ne vedemdata viitoare?"

Atunci, Damasio gi-a dat seama ci avocatul i-ar putea

da argumente pro gi contra rationale cu privire la

fiecare ori de intilnire posibili pentru urmitoareledoui siptdmXni, dar nu gtia care era cea mai bunlop{iune. Damasio spune c[, pentru a lua o decizie

buni, trebuie ca sentimentele si se afle in legituricu gindurile noastre gi c6 leziunea creati in tirnpulintervenliei chirurgicale a insemnat pentru avocat

imposibilitate a de a r ealiza conexiunile necesare intregAndurile sale gi argumentele pro gi contra.

Astfel de sentimente provirr* din centrele emolionaleale mezencefalului Ei interaclioneaz| cu o anumitizoni in cortexul prefrontaF3. Atunci cAnd ne gXndim

la ceva, gAndul este imediat evaluat pozitiv sau nega-

tiv de aceste centre ale creierului. $i asta ne ajuti sine aranjirn gAndurile in funclie de nigte prioritili. De

exemplu, cind ar fi cel mai bun moment pentru a sta-

bili o prograrnare. Daci aceastl desfbgurare a lucru-rilor lipsegte, noi nu gtim ce si credem cu privire la

gAndurile noastre, deci nu putem lua decizii bune.

Circuitul cortical-subcortical asigurl, de asemenea, o

coordonare a comportamentului moral. La baza cre-

ierului, sub zoneie limbice, se afli o relea neuronali

13. Emolia gi cognilia in cazul deciziilor bune sau proaste: vezi Bechara

et al' ,,Emotion, decision-making, and the orbitofrontal cortex",Cereb Cortex, l0 (3),2000, pp.295-307.

t9