21
CRESTEREA PREPELITELOR Avantajele Cresterii Prepelitelor Prepelitele se maturizeaza in 6 saptamani Au un consum mic de furaje Pot produce un ou zilnic Necesita o investitie initiala mica Ocupa putin spatiu Prepelita Istoria prepelitei japoneze Prepelitele, ca si gainile, porumbeii si potarnichile fac parte din familia Phasianoidea din ordinul Galiforme din clasa Aves. Specii si subspecii ale genului Coturnix sunt originare din toate continentele, mai putin din America. Unele din ele, Coturnix coturnix sau prepelitele comune sunt pasari migratoare din Asia, Africa si Europa.Cateva subspecii sunt rcunoscute, dar dintre ele, Coturnix coturnix coturnix (prepelita europeana) este cea mai cunoscuta dar si Coturnix japonica (prepelita japoneza). O anumita subspecie care a migrat intre Asia si Europa a fost domesticita pentru prima data in China, fiind crescute ca pasari de companie cantatoare. Prepelitele domesticite au fost aduse dinspre China spre Japonia de-a lungul podului Korean (conform lui Howes, 1964). Oricum, prepelitele au fost domesticite in Asiasi nu in Orientul Mijlociu asa cum se spune. Desi prepelitele europene migrau inspre sud fiind prinse usor dupa calatoria extenuanta, scriereile biblice si egiptene nu contin date cu privire la cresterea lor in captivitate. Primele consemnari cu privire la cresterea in captivitate a prepelitelor in Japonia dateaza din secolul al doisprezecelea unde aceste pasari erau tinute ca pasari de casa pentru cantecul lor. Se spune ca un imparat japonez s-a vindecat de tuberculoza dupa ce a consumat carne de prepelita ceea ce a condus la cresterea prepelitelor in Japonia pentru carne si oua in a doua parte a secolului al nouasprezecelea iar in jurul anului 1910 prepelitele erau crescute pe scara larga in a aceasta tara. Intre 1910 si 1941, populatia de prepelite a crescut vertiginos in Japonia, mai ales in zona Tokyo, Mishima, Nagoya, Gifu si in zona Toyohashi. Aceasta perioada a insemnat si expansiunea imperialismului japonez iar domesticirea prepelitelor s-a raspandit in China, Korea, Taiwan si Hong Kong si mai tarziu in Asia de Sud. Subspecia domesticita, Coturnix coturnix japonica, este numita "japoneza", dar este cunoscuta si sub alte nume: prepelita comuna, prepelita-faron, prepelita gri japoneza, prepelita migratoare japoneza. Denumirea corecta pentru Coturnix coturnix japonica este "prepelilta japoneza" sau "coturnix", dar nu "prepelita coturnix", pentru ca in limba latina, coturnix inseamna prepelita. Prepelitele sunt mici, pasari grase terestre.Se hraneste cu seminte,insecte si prada de dimensiuni mici. Au cuib pe pamant si sunt capabile de zboruri scurte,rapide.Cateva specii ca si Prepelita Japoneza si Prepelita

Cresterea prepelitelor

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Manual despre cresterea prepelitelor

Citation preview

  • CRESTEREA PREPELITELOR

    Avantajele Cresterii Prepelitelor

    Prepelitele se maturizeaza in 6 saptamani Au un consum mic de furaje Pot produce un ou zilnic Necesita o investitie initiala mica Ocupa putin spatiu

    Prepelita

    Istoria prepelitei japoneze

    Prepelitele, ca si gainile, porumbeii si potarnichile fac parte din familia Phasianoidea din ordinul Galiforme din clasa Aves. Specii si subspecii ale genului Coturnix sunt originare din toate continentele, mai putin din America. Unele din ele, Coturnix coturnix sau prepelitele comune sunt pasari migratoare din Asia, Africa si Europa.Cateva subspecii sunt rcunoscute, dar dintre ele, Coturnix coturnix coturnix (prepelita europeana) este cea mai cunoscuta dar si Coturnix japonica (prepelita japoneza).

    O anumita subspecie care a migrat intre Asia si Europa a fost domesticita pentru prima data in China, fiind crescute ca pasari de companie cantatoare. Prepelitele domesticite au fost aduse dinspre China spre Japonia de-a lungul podului Korean (conform lui Howes, 1964). Oricum, prepelitele au fost domesticite in Asiasi nu in Orientul Mijlociu asa cum se spune. Desi prepelitele europene migrau inspre sud fiind prinse usor dupa calatoria extenuanta, scriereile biblice si egiptene nu contin date cu privire la cresterea lor in captivitate. Primele consemnari cu privire la cresterea in captivitate a prepelitelor in Japonia dateaza din secolul al doisprezecelea unde aceste pasari erau tinute ca pasari de casa pentru cantecul lor. Se spune ca un imparat japonez s-a vindecat de tuberculoza dupa ce a consumat carne de prepelita ceea ce a condus la cresterea prepelitelor in Japonia pentru carne si oua in a doua parte a secolului al nouasprezecelea iar in jurul anului 1910 prepelitele erau crescute pe scara larga in a aceasta tara. Intre 1910 si 1941, populatia de prepelite a crescut vertiginos in Japonia, mai ales in zona Tokyo, Mishima, Nagoya, Gifu si in zona Toyohashi. Aceasta perioada a insemnat si expansiunea imperialismului japonez iar domesticirea prepelitelor s-a raspandit in China, Korea, Taiwan si Hong Kong si mai tarziu in Asia de Sud. Subspecia domesticita, Coturnix coturnix japonica, este numita "japoneza", dar este cunoscuta si sub alte nume: prepelita comuna, prepelita-faron, prepelita gri japoneza, prepelita migratoare japoneza. Denumirea corecta pentru Coturnix coturnix japonica este "prepelilta japoneza" sau "coturnix", dar nu "prepelita coturnix", pentru ca in limba latina, coturnix inseamna prepelita.

    Prepelitele sunt mici, pasari grase terestre.Se hraneste cu seminte,insecte si prada de dimensiuni mici. Au cuib pe pamant si sunt capabile de zboruri scurte,rapide.Cateva specii ca si Prepelita Japoneza si Prepelita

  • comuna sunt pasari calatoare si zboara pentru distante lungi.Cateva prepelite sunt crescute la ferma.Prepelita japoneza este tinuta cel mai mult pentru producerea de oualor.

    Prepelitele europene cresc in Romania in camp si se reproduc singure. Prepelita japneza nu se poate reproduce decat prin incubare artificiala. Prepelitele se cresc de cateva mii de ani in captivitatea.

    Rase

    In crescatorie cele mai cunoscute rase de prepelite sunt: prepelita japoneza si prepelita faaron dar in natura si la crescatorii de hobby mai exista o multime de alte rase. Prepelita californiana cu mot este una din cele mai mult cautate rase de catre crescatorii de hobby. ( californische schopfwachtel) Prepelita chineza pitica este cea mai mica prepelita de pe planeta si exista in mai multe variante de culori. ( chinesische zwergwachtel)

    Prepelita Madagascar este deja destul de rara dar foarte cautata de catre crescatorii de hobby. Prepelita strauss este cea mai colorata dintre toate rasele de prepelite. Prepelita strauss este albastra si are un mot portocaliu.( Strausswachtel) Prepelite de copac sunt mai rare la crescatorii de hobby ( baumwachtel) In total exista circa 15 rase de prepelite pe tot globul.

    Custi pentru prepelita

    Cresterea de prepelita este o activitate care acum a evoluat considerabil si probabil, acest lucru se datoreaz faptului c aceast activitate are mai multe avantaje printre care menionm faptul c, fiind o productie intensiva,facilitatile care au nevoie crescatorii de prepelita nu sunt prea scumpe i profitului obinut este foarte interesant.

    Una din principalele reguli n acest tip de aciune este de a reprezenta cutile de prepeli i s constituie un mediu ideal pentru aceste psri.

    Custile pentru prepelite de obicei, cele mai recomandate sunt cele cinci module,o cusca una deasupra alteia i, de asemenea, cu trei compartimente n cazul n care fiecare dintre ei ar putea intra intre 6 si 10 prepelite in functie de dimensiuni. Aceasta nseamn c, n aceste cuti de prepeli pot avea pn la 100 de psri pe modul. n general, aceste cuti pentru prepelite de obicei sunt din metal pentru ca acest material foarte mult faciliteaz la curare i este esenial s se in seama de faptul c Grile sau baruri din cuc pentru prepeli nu trebuie s depeasc aproximativ 10 mm distan ntre ele.

    Cele mai multe custi pentru prepelite aduce de obicei un fel de tava de a aluneca de sub el care s faciliteze colectarea de ou.Toate acestea, este important de reinut c, n cele de reproducie n care numrul mare de 10000 de psri, se recomand ca cutile de prepelite sa fie plasate in forma de piramida.

    Instalarea de custi pentru prepelita

    Instalarea de cuti pentru prepeli este esenial pentru ca acestea s aib o bun educaie. Din acest motiv, una dintre recomandrile experilor care au tendina de a renova toate locurile n care se afl cutile de prepeli.

  • De exemplu, locurile care au o posibilitate de nchidere cum ar fi balconul sau camera este ideal, pentru c atunci cnd au fost realizate instalarea pentru cazare n cuti de prepeli este important s se aib n vedere faptul c anumite condiii au de a face cu lumina,umiditate i de ventilaie a mediului.

    De asemenea, este important ca n cuti pentru prepelite sa fie energie electric i o excelent surs de ap potabil.Si n tipul de construcii, care se va vrsa n cazul n care s-au situat n cuti prepelia,trebuie s spun c aceasta va depinde n ntregime de tipul de clim n regiunea incubator.

    Pentru noi, pentru a avea o idee mai buna a ceea ce putem spune c n general custile pentru prepelite de obicei au un standard de aproximativ 1.20 m lungime x 80 cm x 40 cm.Aceste cuti pentru prepelite au avantajul c pot fi mutate dintr-o parte in alta precum i de crearea lor de management este foarte simplu si usor pentru cei care sunt dedicati pentru creterea de prepelite si pentru animale, de asemenea.

    n cele din urm ne reamintim faptul c igiena din cuc pentru prepeli este esenial i trebuie s fie de cel puin trei ori pe sptmn.

    Incubarea si cresterea prepelitelor

    Incubarea si cresterea prepelitelor nu este foarte complicata dar ouale de incubat nu trebuie sa fie mai vechi de 10 zile.

    Temperatura de incubare este de 37.5 grade si umiditatea de 60% in primele 14 zile. Din ziua 14 pana la iesierea din oua, temperatura ramane la fel dar umiditatea se ridica la 80%.

    Puii de prepelite se iau din incubator cand sunt deja uscati bine.

    In prima perioda de crestere a puilor de prepelite trebuie mentinuta temperatura de 37 grade dar se poate scade zilnic cu cate un grad.

    Pentru administrarea de apa se folosesc de exemplu adapatoare de pasari iar ca furaj se poate administra in primele 5 saptamani Starter pentru curci sau starter anume pentru prepelite.

    Cand temparatura ajunge la normal si nu mai trebuie incalzire, prepelitele sunt acoperite cu pene deja.

    Sexarea prepelitelor este posibil la varsta de 4 saptamani. La varsta de 6 saptamani se separa femelele de masculi iar acestea incep sa produca oua.

    Daca doriti sa obtineti oua pentru incubat, trebuie sa introduceti masculii din alta parte.

    Greseli la incubare de prepelite

    Ouale prea vechi cota foarte slaba de scoatere sau iesierea din ou cu mult intarziata (pana la ziua 19).

  • Temperatura prea mare puii ies cu picioare defecte

    Ouale din cand in cand nu sunt intoarse rata slaba de iesire sau pui morti in ou

    Temperatura prea mica puii nu pot iesi din ou si se lipesc

    Umiditatea prea mica puii nu pot iesi si mor in ou

    Incubare prepelitelor

    Ouale de incubatie trebuie sa provina de la pasari sanatoase, de preferat sa nu fie o matca foarte batrana. Matca de prepelite trebuie sa aib un raport de: 3 masculi - 1 femela. Ouale pentru incubat trebuie atent selectionate, acestea trebuie sa aiba coaja intreaga, curata, nu trebuie spalate, daca sunt murdare se pot curata cu o carpa uscata sau cu hartie abraziva. Dimensiunile oualelor trebuie sa fie asemanatoare, cele prea mari sau prea mici pot prezenta malformati. Acestea trebuiesc pastrate la temperatura camerei, cu varful in jos, partea rotunda in sus. Ouale se pastreaza maxim 7 zile, dupa 7 zile acestea isi pierd fertilitatea. Durata de incubatie este de 16 - 17 zile. Dupa circa 3 saptamani de la nastere se pot diferentia masculi de femele. Masculul are pieptul roscat iar cloaca prezinta o excrescenta de culoare roza fara penaj. Femela are pieptul si gatul maro - roscat inchis si cloaca alungita transversal.

    Colectarea de ou de prepelita pentru consum

    Ouale de prepelite sunt colectate o data pe zi si la ora fixa.Este recomandat sa fie dupa ce pasarea a fost hranita. Colectia ar trebui s fie ordonat i ntotdeauna pornind de la acelai loc.Cel mai bine este sa fie aceasi persoana care realizeaza aceasta sarcina.

    Numrul de ou este necesar pentru a menine un control bun al produciei, utilizarea de registre ar trebui s fie obligatorie i este util pentru productor.Ouale se culeg in cutii sau lazi i depozitate la o temperatura ideala de 10 C. O temperatur mai mare va reduce durata de depozitare a oulor. Amintii-v c acest mediu trebuie s fie curat i uscat.

  • De obicei, oule sunt deteriorate din diverse motive, cum ar fi : cldur excesiv sau de stres asupra psrilor sau defecte in panta n cuti (rupte sau ou crpate). Este important de a identifica i a rezolva aceasta problema, fie prin controlul temperaturii,prevenind posibili factori externi care provoaca disconfort la pasari.

    Oua de prepelita Indicatii

    Oul de prepelita reprezinta in special pentru popoarele orientale, o mancare dietetica foarte apreciata, inlocuind oul de pui, fiind mai bogat in proteine si vitamine, este mai usor de digerat si are si efecte terapeutice. Medicina chinezeasca si japoneza traditionala apreciaza in special efectele farmaceutice ale oualor de prepelita dar si a veninului de vipera si a morcovului de Coreea (radacina vietii). Medicina moderna incepe sa aprobe mai mult tratamentele naturiste cu produse naturale provenite din plante sau animale.

    Imbunatatirile care au fost aduse in hranirea prepelitelor, special pentru oua de tratament au permis ameliorarea sau tratarea cu success a unor serii de afectiuni. Iata pentru ce se pot folosi oule de prepelita:

    1. Imbunatatesc functionarea inimii, recuperarea organelor slabite de uzura fizica, recuperarea dupa perioadele de stres si epuizare, dupa interventii chirurgicale si radioterapie, in cazuri de arsuri, nastere fara dureri;

    2. Reglementeaza aciditatea gastrica si digestia; 3. Protejeaza celulele neuronale, revigoreaza si imbunatateste memoria si coeficientul de inteligenta; 4. Are un efect pozitiv in tratarea bolilor de rinichi, ficat, oftalmologice sau de ORL; 5. Sunt foarte valoroase la cresterea copiilor, revitalizeaza corpul indiferent de varsta, prelungeste

    durata vietii, rezolva anemia, spasmofilia, migrenele si astenia neurala; 6. Recuperare in cazul diabetului; 7. Impotenta sexuala, astm, TBC, alergii, eczeme; 8. Efecte favorabile in ingrijirea pielii si a parului; 9. Consolidarea si cresterea imunitatii, reglementarea greutatii si a cresterii; 10. Intretinerea continua a unui corp sanatos si sprijinirea eforturilor in cazul atletilor.

    Recomandari:

    In functie de gravitatea afectiunii sau a scopurilor avute in vedere, urmatoarele cicluri de cura sunt recomandate informativ:

    CURE DE 252 OUA in cazul adultilor pentru cele mai multe afectiuni sau pentru intretinere;

    CURE DE 30-147 OUA pentru copii

  • Oul de prepelita

    Este mult mai mic decat oul de gaina dar oul de prepelite are un continut mult mai concentrat de vitamine si minerale si nu contine colesterol.

    Este forte bogat in compazitia sa.

    Oul de prepelita este folosit deja de cateva mii de ani in medicina naturista.

    Trateaza ulcerul, impotenta, hipertensiune, diabet, astm, bronsita si multe alte afectiuni. Deasemenea se foloseste oul de prepelita pentru produse de frumusete si pentru productie de medicamente in forma de tablete.

    Oul de prepelita nu poate inlocui medicina tratitionala la toate bolile dar poate fi un tratament in paralel

    Hranirea prepelitelor - ghid practic

    Nutritia este unul din cei mai importanti factori pentru mentinerea prepelitelor la un nivel normal de crestere si de productie de oua. Avand in vedere ca procesul de hranire al prepelitelor presupune aproximativ 60-70% din investitia curenta a unei ferme, este necesar de avut in vedere o proportie corecta a substantelor hranitoare. Sunt cateva metode prin care se poate face o hranire corecta a prepelitelor: un fel de terci uscat, pastile sau sub forma de furaj. In zonele calde se prefera terciul uscat. In Romania se practica hranirea cu furaje uscate, in diferite combinatii.

    Un proces de hranire obisnuit, folosit de crescatorii amatori poate consta dintr-o dieta apropiata de cea a gainilor, suplimentata cu proteine precum praf de peste, soia sau lapte praf. Pentru o crescatorie profesionista in care este necesar un proces de crestere mai rapid se va apela la diete cu un inalt grad de proteine. Indeosebi prepelitele japoneze care se maturizeaza la 5-6 saptamani raspund foarte bine la diete cu un grad inalt de proteine. Aceasta metoda de hranire intensiva duce la o devansare a perioadei in care prepelitele vor incepe sa oua.

    Pentru prepelitele aproape ajunse la maturitate, dieta necesara se pastreaza, in afara calciului si a fosforului. Se recomanda o dieta care sa contina cel putin 1.25% fosfor si 3.5% procent de calciu desi se poate ajunge si la un procent de 3.9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci cand prepelitele

  • mananca mai putin dar au oricum nevoie de calciu pentru oua. Este foarte important ca hrana sa fie proaspata si sa fie pastrata in conditii de igiena, uscate si racoroase, departe de animale domestice sau daunatori. Hrana tinuta mai mult de 8 saptamani se poate deteriora si isi pierde capacitatile hranitoare, practic este considerata stricata. Furajarea pepelitelor este deosebit de importanta. Un ou de prepelita cantareste aproximativ 10% din greutatea prepelitei adulte, fata de 5-6% la gaina, iar o prepelita poate produce si 2 oua in 24 de ore. In aceasta situatie calitatea furajului utilizat la hranire este esentiala, de compozitia lui depinzand asigurarea sanatatii pasarii si implicit calitatea oualor resultate. Este important de stiut ca nu toti crescatorii, din pacate, utilizeaza furaje adecvate si implicit nu toate ouale vandute intr-un mod sau altul pe piata sunt de cea mai buna calitate, aspect foarte important mai ales cand ouale sunt utilizate crude pentru cura.

    Pastrarea sanatatii populatiei de prepelite

    Prevenirea imbolnavirii prepelitelor japoneze depinde de aplicarea continua si constiincioasa a principiilor fundamentale si a practicilor de carantina si curatenie. Managementul bun reduce riscul imbolnavirilor. Prima masura pentru prevenirea cu succes a acestor cazuri este dezinfectarea mediului in care va sta populatia de prepelite. Imediat cum ajung in acest loc, pasarile vor fi izolate de alte pasari de ferma si tinute sub observatie pe o periada de 2 saptamani. Se vor observa orice semn de imbolnavire si cand se observa o schimbare cat de mica in acest sens, se vor lua masuri imediate de diagnostic si se vor administra tratamente. A doua regula este de a separa matca (pasarile reproducatoare) de pasarile in crestere sau ouatoare.

    Masurile de asigurare a curateniei sunt cele mai eficiente metode de prevenirile a imbolnavirilor. Echipamente precum custi, jgheburi de hrana sau de apa, instrumente vo trebui curatate frecvent. Trebuie asigurata protectia spatiului in care stau prepelitele impotriva animalelor, insectelor care pot transmite microbi iar pasarile moarte trebuie eliminate imediat. Teortic, prepelitele japoneze, fiind inrudite cu pasarile de curte sunt predispuse acelorasi boli precum acestea. Totusi, prepelirele sunt mai rezistente si cu un management corect, mortalitata masiva datorata bolilor nu va fi o problema.

    Cura cu oua de prepelita

    Sunt recomandate doua tipuri de cura cu oua de prepelita: A. CURA DE 120 DE OUA contra: hipertensiune arteriala, ulcer, tulburari digestive, conjunctivite, urticarii, tuse convulsiva, catalizarea procesului de dezvoltare a copiilor, cu tot ceea ce implica acest proces. B. CURA DE 240 DE OUA contra: TBC, afectiuni hepatice, renale, diabet zaharat, alergii, astm bronsic, anemie, impotenta, guta, migrene, neurastenie, obezitate; dizolva depunerile de colesterol si impiedica formarea altora, previne arterioscleroza, regenereaza sistemul nervos etc. Cum se deruleaza un asemenea tratament? Ouale se administreaza dimineata, in loc de cafea (la care trebuie sa renuntam in timpul tratamentului, pentru acel moment al zilei), inainte de micul dejun. Este recomandabil sa fie inghitite crude si cu galbenusul intreg, fara sare, zahar sau substante aromate. Pentru ca e mic, se sparge intr-o lingura de supa, lasandu-l sa alunece de la baza limbii catre esofag. Persoanelor care nu suporta aceasta maniera se

  • recomanda amestecul cu miere de albine sau pulpa de fructe. Micul dejun se va servi dupa aproximativ doua ore, acesta fiind alcatuit, de preferinta, din hrana rece. In cazul unor boli digestive sau al anemiilor severe, micul dejun se poate servi la o jumatate de ora dupa administrarea continutului oualor. In timpul tratamentului, consumul de alcool (bauturi alcoolice) reduce efectele terapeutice cu cel putin 50%.Tratamentul se poate relua dupa trei saptamani de pauza - la adulti, iar la copii - dupa doua, trei luni. A1. Cura de 120 de oua in 32 de zile, pentru copii/adolescenti intre 11 si 15 ani: In primele patru zile - cate trei oua pe zi; Intre a 5-a si a 30-a zi - cate patru oua pe zi; In a 31-a zi - trei oua, iar in a 32-a zi - un ou. A2. Cura de 120 de oua in 26 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani: Se respecta schema de mai jos, doar ca in a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi. B. Cura de 240 de oua in 50 de zile, numai pentru adulti: In primele doua zile - cate trei oua pe zi; In a treia zi - patru oua pe zi; Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi; In a 49-a zi - trei oua pe zi; In a 50-a zi - doua oua pe zi.

    De asemenea exista si alte scheme (grafice) de tratament, in functie de varsta si - de ce nu - de recomandarile medicului curant. Este foarte important sa se consume oua proaspete: a. Cura de 60 de oua in 30 de zile, pentru copii intre un an si trei ani:

    Se pot administra cate doua oua zilnic. b. Cura de 60 de oua in 20 de zile, pentru copii intre 4 si 7 ani: Se adminsitreaza cate trei oua zilnic. c. Cura de 90 de oua in 30 de zile, pentru copii intre 8 si 10 ani:

    Se pot administra cate trei oua zilnic.

    Exista si o reteta pentru impiedicarea calvitiei (chelirii) si a regenerarii firelor de par slabite: Se iau 10 galbenusuri de ou de prepelita si se amesteca pana la omogenizare cu laptisor de matca (doua fiole), o lingurita de miere de albine si putina drojdie (un varf de cutit). Se lasa la dospit, intr-o incapere bine incalzita, timp de 24 de ore. Se spala parul in fiecare seara si, dupa uscare, se pensuleaza pielea capului pe carari formate cu pieptenele din cinci in cinci milimetri, daca nu ne permitem sa ne tundem de tot. Peste noapte, capul se acopera cu un prosop curat. Dimineata se spala, de preferinta cu ceai de musetel. Solutia ramasa poate fi pastrata la rece, in frigider, pana la consumare.

  • Retete

    Prepelite umplute cu cus-cus

    INGREDIENTE: Suc de portocale, ulei, cus-cus, prepelite intregi, vin rosu dulce, coaja de lamaie rasa, sare, piper,

    ceapa verde, zeama de lamaie MOD DE PREPARARE:

    Se pune la fiert suc de portocale, apa si ulei; se toarna fierbinte peste cus-cus, se acopera bine

    cu o folie si se lasa cam 10-15'. Prepelitele se stropesc cu vin, se pune coaja de lamaie, putin ulei,

    sare, piper; se acopera cu folie si se da la frigider cam o ora. Cus-cusul se amesteca cu ceapa verde

    tocata, coaja si putina zeama de lamaie, se acopera si se pune deoparte. Cand se scoate prepelita din

    frigider, se sterge, se umple cu cus-cusul, se prinde cu betigase umede si se pun pe gratar (sau se

    dau la cuptor) cam 45-60'.

    Prepelite a la Normande

    Se iau sase mere mari si se taie cate un capac; se golesc apoi se aseaza in fiecare cate o prepelita care inainte a fost fripta in unt, cu cate o bucatica de unt in interior. Se stropeste cu cateva picaturi de cidru sau vin, se pune capacul marului, scobit si el si apoi se infasoara fiecare mar intr-o foaie de coca, se aseaza pe o tava unsa cu putin unt si se rumenesc, apoi dupa o jumatate de ora se servesc pe o farfurie incalzita.

    Prepelite a la Flamande

    Cu doua zile inainte de a fi gatite , prepelitele se inchid intr-o terina stropite cu putin cognac si cu cateva bucati de gutuie, bine coapte si se lasa la rece. In momentul frigerii, se scot gutuile si se pune o bucata de unt; se acopera terina si se pune la cuptor douazeci de minute. Se serveste direct din terina, cu o sosiera cu gelatina de gutui

    Prepelite a la Jardiniere

    Se prajesc prepelitele in unt. Dezlegam cu putin cognac si un pahar mic de vin negru, in care s-a amestecat coaja de la un sfert de portocala. Adaugam trei linguri de bulion concentrat, doua linguri de gelatina de coacaze, vreo patruzeci de visine fierte in sirop si racite. Inainte de a fi puse in sos, visinile trebuiesc scurse foaret bine, iar daca sosul pare prea dulce, se acreste cu cateva picaturi de suc de lamaie proaspat stors.

  • Pilaf de prepelite

    Se curata 6-7 prepelite, se spala, se usuca bine intr-un servet, se taie pe din doua, pe lungime, se "maseaza" temeinic cu 1 lgt sare marina grunjoasa, 1 lgt piper proaspat risnit, 3 lg ulei de masline si zeama de 1 lamiie, se rumenesc frumos in cuptor.

    Intr-o cratita incapatoare, calim 3 morcovi, 3 cepe, 1 bucata mica de telina, 1 pastirnac si 3 catei de usturoi, tocate toate marunt, cu 1 lg de cimbru uscat si 1 lgt de piper, la foc mic, sub capac, in 1 lg de unt si 1 lg de ulei de masline.

    Adaugam 1 ardei gras rosu taiat fideluta, stingem cu 1 ceasca de vin alb sec. Dupa ce vinul s-a evaporat (ii vrem aroma, nu taria), adaugam 1,5 l supa de pui (supa de pui, nu apa cu knorr!), 1 lgt boabe de piper intregi, 2 foi de dafin si 1 lg de sare. Cind apa da in clocot, turnam in ea 3 cesti de orez Basmatti in amestec cu orez salbatic. Cind orezul a inghitit jumatate din apa, zvirlim inauntru si prepelitele cu tot cu sosul pe care l-au lasat in tava, urmate indeaproape de 3 ramuri de cimbru proaspat. Potrivim iar de sare si piper, punem capacul si introducem cratita in cuptorul bine bine incins, pentru vreo 15 minute. Scoatem din cuptor, amestecam pilaful cu 1 legatura de patrunjel tocat si stropim cu ulei de masline.

    Prepelita cu sos de struguri

    INGREDIENTE: prepelite, ulei, unt, struguri negri, miere, vin alb, zeama de lamaie, cartofi, sare, piper. MOD DE PREPARARE:

    Prepelitele se despica pe sira spinarii pentru a se putea praji uniform si se rumenesc putin in ulei, pe ambele parti, apoi se da tigaia la cuptor pentru 20', se da cu sare, piper si se acopera cu hartie de

  • aluminiu, sa se pastreze calde. In alta tigaie se pune unt la topit, se adauga boabele de struguri, miere si se dinstuie putin, apoi se adauga vin alb si zeama de lamaie; se lasa sa se ingroase putin; se pun pe un platou cartofii prajiti pai, prepelita si se toarna deasupra sosul de struguri.

    Ostropel de prepelite

    Se iau prepelitele si se rumenesc intr-o tigaie, cu ceapa tocata marunt, in unt.

    Se adauga apoi un praf de faina, se stinge cu putina apa si se acopera vasul, ca sa se fragezeasca carnea.

    Din cand in cand se mai adauga cate o lingura de apa.

    Cand carnea este moale, se adauga cateva linguri de suc de rosii sau o lingura de pasta de rosii dizolvata in prealabil in apa calduta, cativa catei de usturoi, doua foi de dafin, cateva boabe de piper.

    Cand este aproape gata, se adauga doua sau trei linguri de vin rosu, apoi se lasa cateva minute la cuptor ca sa scada.

    Salata oua prepelita

    INGREDIENTE:25buc oua prepelita, maioneza 150g, sare, piper dupa gust, iaurt 250g, marar una legatura, usturoi, suc lamiie 30g.

    MOD DE PREPARARE:

    Ouale se vor spala si desinfecta cu cloramina in apa, apoi se pun la fiert cu sare si apa pina ce devin de consistenta tare. Maioneza se amesteca cu sare, piper, mararul tocat marunt, iaurtul, usturoiul pisat in prealabil si sucul de lamaie. Dupa ce sau fiert ouale se vor introduce in sosul format si se amesteca usor sa nu se sfarime. Ouale se pun intregi in sos si se va servi cu piine toast foarte prajita.

    Oua prepelita surpriza

    INGREDIENTE:Oua 30 buc, ceapa verde trei legaturi, otet balsamic 10ml, piper alb, sare dupa gust, suc lamiie 50ml, patrunjel tocat marunt una legatura, ulei masline 150ml, lipie libaneza 5 bucati.

    MOD DE PREPARARE:

    Ouale se spala ,se desinfecteaza si se pun la fiert in apa cu sare 10-15minute. Ceapa verde se spala, se curata si se taie marunt si se va amesteca cu otetul, sare, piper, suc de lamiie, patrunjel, uleiul de masline si se va servi cu lipia libaneza.

  • Prepelite inabusite

    Durata

    1 h20 min

    Ingrediente:

    4 prepelite, 4 foi de vita, 4 felii de slanina, sare, o lingura unt, 2-3 rosii,

    1 pahar vin, o foaie dafin

    Mod de preparare Se curata prepelitele. Se sareaza, se pune ficatul inauntru, se inveleste fiecare prepelita cu o foaie de vita, apoi cu o felie de slanina cat mai subtire, dar destul de mare ca s-o acopere, se leaga cu ata. Se pun intr-o cratita cu o lingura de unt, in care s-a prajit mai intai o ceapa tocata. Se adauga 2 rosii rupte in patru, un pahar de vin, o foaie de dafin; se acopera si se lasa 15 - 20 minute sa fiarba inabusit in sos scazut. Se pun repede pe o farfurie, se strecoara sosul deasupra.

    Piure de cartofi cu hrean si oua de prepelita

    Cantitati: 8 cartofi mari, 100 ml lapte, 6 oua de prepelita, 3 salate verzi, zeama de la doua lamai sau otet de mere, 2 linguri de hrean ras marunt, marar.

    Preparare: Se fierb cartofii (curatati de coaja). Se scurg de apa in care au fiert si se paseaza. In acest piure se adauga laptele cald si hreanul. Fireste, pe masura ce includem hreanul, vom gusta, pentru a le asigura ca piureul nu este prea iute. Vom adauga ouale de prepelita fierte, taiate in rondele si mararul taiat marunt. Piureul va fi servit cu salata verde stropita cu lamaie sau otet de mere.

    Prepelie umplute

    Prepelitele se vor fezanda inainte de a fi preparate, aproximativ 3-4 ore. Se curata, se trec prin flacara, se sterg, se scot intestinele, maruntaiele si plaminii care se arunca, oprind numai ficatul care se introduce in prepelita curatata. Se serveste o prepelita de persoana, iar aici voi prezenta reteta pentru patru persoane.

  • Vom folosi 4 prepelite, 100 ml ulei, 150 ml vin alb , condimente, o lingura de verdeata( salvie, rozmarin). Pentru umplutura : 200 grame de ficat de pui, un fir de ceapa verde, cateva ciuperci, 2 linguri ulei de masline,sare, piper, verdeturi taiate fin, 2 felii de paine mai groase inmuiate in lapte, un ou intreg.

    Mod de preparare: Se spala si se curata bine prepelitele si pun intr-un vas mai adanc. Se toarna peste ele un amestec facut din 100 ml ulei, 150 ml vin alb demisec, 100 ml apa, sare, piper, o lingurita boia, o lingura de verdeata maruntita. Se lasa sa stea in amestecul asta la frigider minim 3 ore, ideal este sa fie lasate cu o seara inainte de momentul prepararii.

    Preagatrea compozitiei cu care se vor umple prepelitele: se taie bucatele mici ficatul de pui, ficatul de prepelita si ciupercutele si rondele fine ceapa verde.

    Intr-o tigaie, se pune la incins uleiul de masline si ficatul, ciupercile si ceapa verde. Se condimenteaza dupa gust si se lasa la foc mic aproximativ 10 minute. Cand este gata aceasta compozitie, se lasa la racit. Cand devine calduta compozitia, se adauga miez de paine inmuiat in lapte, bine stors, si un ou intreg. Se omogenizeaza bine cu o spatula si se mai condimenteaza daca este cazul. Se umplu prepelitele si le asezam apoi intr-o tava cu peretii inalti. Se toarna peste ele compozitia in care au stat la macerat, si le introduc in cuptor la foc mic.Dupa 10-15 minute se poate mari focul. Se servesc calde cu ce garnitura de cartofi nature.

  • Cresterea prepelitelor

    se aseamana intrutotul cu cele care se intalnesc si in cresterea intensiva a gainilor, pe asternut permanent sau in baterii. La fel ca la gaini, prin selectie si hibridare, s-au realizat pasari hibride de prepelita, specializate pentru productia de carne sau pentru productia oualor de consum ca aliment dar si ca medicament. De asemenea, tot ca la gaini, exista tehnologii diferite de crestere, reproducere si exploatare, pentru cele doua directii de productie si pentru fiecare sistem de intretinere. Dar inainte de a incepe prezentarea tehnologiilor de crestere si exploatare recomandate, cate ceva despre unele probleme orientative privind organizarea crescatoriei. - Stabilirea directiei de productie. Se face in functie de cerintele familiei sau ale beneficiarilor pentru un produs sau altul si de posibilitatile materiale. Astfel, mai simplu, se poate avea in vedere numai productia de oua (la care se adauga prepelitele

  • reformate dupa terminarea sezonului de ouat) in care caz se cumpara puici de 3-4 saptamani sau, daca se organizeaza si sector de cresterea puilor, puicute de o zi. Daca se urmareste productia de carne a prepelitelor, se organizeaza sectorul de crestere, in 6-7 baterii sau compartimente, in care caz se cumpara pui de carne de ambele sexe, mereu in aceeasi zi, la interval de o saptamana, urmand sa se livreze in fiecare saptamana cate o serie de prepelite in varsta de 5-6 saptamani (35-42 zile). In sfarsit, daca se doreste sa se obtina si pui de o zi, pentru carne sau pentru oua, se va lucra in flux continuu, organizand un sector de reproductie (femele si masculi parinti, cumparati de la ferme de selectie) ale caror oua vor fi incubate in doua incubatoare si un eclozionator. Sistemele de intretinere.

    Se practica numai sisteme intensive: baterii de ouat si baterii de crestere (pentru tineret de inlocuire la 1-4 saptamani, iar pentru pui de carne la 1-5 (6) saptamani; pentru investitii mai reduse se poate folosi si cresterea la sol, pe asternut, dar numai in sectorul de crestere. Marimea fermei.

    Este determinata de necesarul familiei si de existenta beneficiarilor. Din acest punct de vedere crescatoriile de prepelite pot fi: - familiale (2-3 incaperi, de 10-16 m, cu pana la 60-65 pasari ouatoare (200-250 oua pe saptamana) sau, daca li se repartizeaza masculii necesari si ouale se clocesc, pana la 150-160 pui de carne; - artizanale (4-5 incaperi, de 80-100 m), cu pana la 600 pasari ouatoare si cu productii saptamanale de pana la 3000 oua sau 2000 prepelite de carne; - industriale (5-7 incaperi, cu suprafata totala de 700-900 m) dotate cu incubatoare si abator, care asigura productii saptamanale de 30000 oua sau 20000 prepelite taiate. Adapostul.

    Spatiile destinate adapostirii trebuie sa asigure suprafete de 1 m (pe asternut sau in fiecare etaj de baterie), pentru cate 120-250 pui (in functie de varsta) sau pentru cate 80-100 prepelite ouatoare. In ceea ce priveste conditiile (microclimatul) din adapost, prepelitele au nevoi mai mari de caldura, umiditate si lumina. Hranirea prepelitelor.

    Se face cu nutret combinat, mai bogat in proteine, atat pentru puii de carne cat si pentru pasarile ouatoare. De asemenea, pentru marirea puterilor tamaduitoare ale oului de prepelita trebuie sa se asigure, in hrana sau apa unor loturi de pasari, dupa caz, anumite vitamine si microelemente minerale. Reproductia prepelitelor. Se face in incubatoare, de suprafata sau de volum, special construite pentru aceasta specie sau cu sitele adaptate pentru marimea oualor. Pentru prepelite de carne sunt necesare seturi de cate 3 incubatoare de suprafata sau 2 incubatoare 1 eclozionator la incubatoare de volum, sau un incubator in incarcare pe serii, cu spatiu pentru ecloziune. Volumul de munca.

    Este neinsemnat in cresterea familiala (pentru o familie de 4 persoane sunt suficiente 25-30 prepelite,

  • adapostite intr-o cusca de 60 x 30 cm; ele consuma zilnic 750 g nutret si produc 600 g dejectii, asigurand cate minimum 5 oua/zi de persoana.

    ESTE O AFACERE RENTABILA CRESTEREA PREPELITELOR ?

    Cresterea prepelitelor este una dintre afacerile deosebite pe care le puteti demara si dezvolta cu costuri si eforturi scazute, o afacere cu randament net superior altor afaceri. Cresterea pepelitelor se poate face ca o activitate de baza, ceea ce presupune un numar mare de prepelite ouatoare, crescute in ferme speciale (intre 5.000 si 10.000 de pasari), dar pot fi crescute si ca ocupatie anexa, pentru consumul propriu, in crescatorii familiale (intre 100 si 500 de pasari).

    Unele din avantajele cresterii prepelitelor ar fi urmatoarele:

    1) SPATIUL necesar amenajarii unei crescatorii nu este deloc o problema. Avand in vedere ca pe un metru patrat se pot creste pana la 120 de prepelite, insemna ca o crescatorie de casa poate fi amenajata intr-o cladire deja existenta - un grajd, pe un coridor, pe un balcon, etc. Pentru economisirea spatiului se pot folosi pana la 7 custi suprapuse. Singurele conditii ce trebuie asigurate sunt: pastrarea unei temperaturi relativ constante (intre 10 si 20 C), luminozitate, lipsa zgomotelor, a curentilor de aer si in general a tuturor factorilor de stres.

    2) TIMPUL alocat ingrijirii prepelitelor este minim. Zilnic se administraza hrana si apa, se culeg oualele, la 2 - 3 zile se curata tavitele de dejectii. O atentie speciala trebuie acordata incubarii oualelor (intoarcerea oualelor in incubator de 2 - 3 ori in 24 de ore, umectarea oualelor din a 14-a zi de incubatie), si ingrijirii puilor (asigurarea unei temperaturi optime). O crescatorie de casa (500 de pasari) necesita un volum de munca putin mai mare, dar ingrijirea lor se poate face dupa terminarea serviciului.

    3) COMERCIALIZAREA produselor obtinute din urma cresterii prepelitelor este usurata de faptul ca aceste produse sunt cu totul speciale. Astfel, oul de prepelita este o adevarata minune. Desi poate parea greu de grezut, avand in vedere dimensiunile mult mai mici ale oului de prepelita acesta contine de 5 ori mai mult fier, calciu, potasiu, zinc, de 6 ori mai multa viamina B6 si de 15 ori mai multa vitamina B2, decat oul de gaina. (vezi detalii in pagina Retete). Astfel, datorita continutului sau, oul de prepelita este foarte mult folosit in tratamentul naturist al unor boli, unele chiar foarte grave. Referitor la carnea acestor pasari, mentionam faptul ca este o carne de o calitate deosebita, fiind extrem de solicitata in marile restaurante. Tocmai de aceea si prepelitele salbatice sunt foarte mult cautate si apreciate de catre vanatori. Clientii pot fi consumatorii individuali sau firmele de alimentatie publica, restaurantele, magazinele si pietele agro-alimentare cu desfacere en-detail sau en-gros, si chiar firmele care exporta produse alimentare.

    4) PROFITUL. Avand in vedere faptul ca la numai 40 de zile, prepelita ajunge la maturitate si incepe ouatul, si productivitatea ei, in cazul unor conditii optime de mediu si hrana, ajunge la circa 90 %, inseamna, in cazul unei crescatorii cu 500 de capete, inseamna o productie zilnica de 450 de oua. Costurile de productie sunt foarte mici, deoarece prepelita consuma foarte putina hrana (25 grame / 24 ore dintr-un furaj special care la aceasta ora este in jurul a 10.000 lei / kg). Alaturi de furaj mai este necesar ca in alimentatie sa se foloseasca si un complex polivitaminic buvabil, dar care este foarte accesibil. (10.000 lei / zi pentru tot efectivul de 500 de capete). Alte cheltuieli mai sunt necesare pentru energia electrica (un bec econom de 15 W). Toate cheltuielile de productie nu depasesc deci 125.000 lei / zi pentru un efectiv de 500 de capete. Luand in considerare numai valorificarea celor 450 de oua, cu la un pret de 1.500 de lei per bucata, rezulta venituri zilnice de 675.000 de lei si un profit zilnic net de circa 550.000 de lei. Alaturi de oua un profit insemnat se poate scoate si din valorificarea carnii de prepelita, carne ce se vinde la un pret destul de ridicat.

  • CARACTERISTICI SI AVANTAJE ALE CRESTERII PREPELITELOR

    Cresterea prepelitelor in mici ferme proprietate personala prezinta urmatoarele caracteristici si avantaje:

    1. Sunt necesare spatii reduse de crestere, prepelitele crescute in baterii de custi - permitand o mare incarcatura pe metru patrat (se recomanda amenajarea unor cladiri existente).

    2. Cheltuieli cu echiparea crescatoriei si cu procurarea materialului matca, sunt de asemenea relativ mici.

    3. Carnea si oualele de prepelita au calitati recunoscute, la un gust deosebit de apetisant, adaugandu-se si recomandarile medicale de consumare a acestor produse.

    4. Carnea de prepelita este solicitata la export, iar piatra mondiala a acestui produs, este foarte favorabila.

    Sunt necesare totusi unele masuri tehnico-organizatorice deosebite, pentru a ne feri de surprize.

    1. Spatiile de crestere trebuie sa fie bine climatizate, calduroase, prepelitele nesuportand frigul si umezeala.

    2. Furajele utilizate trebuie sa fie de cea mai buna calitate, ca valoare nutritiva si ca salubritate.

    3. Este preferabila organizarea cresterii prepelitelor in flux continuu (reproductie, incubatie, productie de carne si oua pentru consum, prelucrare produse) cu activitatea in tot cursul anului.

    ORGANIZAREA CRESCATORIEI

    Pot fi numeroase tipuri de crescatorii de prepelite, insa trei din acestea merita sa fie discutate:

    a) Crescatorie mixta pentru oua si carne

    b) Crescatorie profilata pe productie de carne

    c) Crescatorie profilata pe productie de oua

    La randul lor, crescatoriile pot avea un flux complet (reproductie, incubatie productie (carne-oua) : industrializare, desfacere), sau se pot limita numai la productia de carne sau oua de prepelita. Nici unul din aceste sisteme nu este contraindicat.

    A. Crescatorie mixta pentru oua carne

    Organizata in flux continuu, deci cu activitate egala in tot timpul anului respectiv crescatoria, de dimensiuni medii, va avea urmatoarele faze:

    - Parinti:

    - Tineret 0 - 6 saptamani cu 600 capete pe serie (nesexati)

    - Adulti 7 - 34 saptamani cu 800 femele si 264 masculi

    din care: 7 - 14 saptamani cu 200 femele si 66 masculi

  • 15 - 21 saptamani cu 200 femele si 26 masculi

    22 - 28 saptamani cu 200 femele si 66 masculi

    29 - 34 saptamani cu 200 femele si 66 masculi

    - Statie de incubatie :

    - 1 incubator x 4ooo locuri oua

    - 1eclozionator x 2000 locuri oua

    - Crestere tineret

    - capacitate 10500 locuri pe serie (7 module x 1500 locuri)

    - Punct de taiere

    - pentru 625 prepelite pe saptamana

    B. Crescatorie profilata pe productia de carne.

    In functie de posibilitatile materiale si de spatiul disponibil, crescatoria pentru productia de carne poate fi prevazuta cu sectie de reproductie, statie de incubatie, respectiv cu punct de taiere.

    In cazul unui flux complet, organizarea crescatoriei se va face in urmatoarele sectiuni:

    Parinti

    - Tineret 0- 6 saptamani

    - Adulte 7-34 saptamani

    - Statie de incubatie

    - 1 incubator

    - 1 eclozionator (50 % din capacitatea incubatorului)

    - Crestere se pui carne (7 module)

    - Punct de taiere

    Fluxul tehnologic este identic cu cel al exploatarii mixte, cu singura deosebire ca la varsta de 6 saptamani toti puii sunt destinati sacrificarii.

    Dimensionarea crescatoriei se va face dupa posibilitati, cu precizarea ca de la fiecare femela adulta se obtin (in ciclu de ouat de 29 saptamani): 139 oua x 90 % incubabile x 72 % ecoziune, rezultat 90 pui de o zi.

    C. Crescatorie profilata pe productia de oua.

  • Cea mai simpla crescatorie este cea gospodareasca compusa dintr-o singura minibaterie de 30-50 de prepelite, care asigura necesarul de oua al unei familii formate din 3-5 membrii, in care consumul de oua de gaina este inlocuit total cu oua de prepelita, recunoscute ca ouale cele mai dietetice, comparativ cu alte specii de ouatoare (gaina, rata, bibilica etc.) Un ou de gaina de 62 grame poate fi inlocuit cu 5 oua de prepelita de cate 12,4 grame.

    Consumul anual maxim al unei persoane , de 300 oua, gaina, poate fi deci satisfacut cu 1.500 oua de prepelita, iar o familie de 5 persoane are nevoie anual de circa 7500 oua de prepelita, adica de o medie zilnica de 20 - 22 oua . La un procent mediu de ouat de 60 % (foarte usor de realizat) este suficienta o minibaterie de 30-35 prepelite ouatoare, care poate fi amplasata cu usurinta pe balcon, in pod, sau intr-o nisa. Daca insa se are in vedere o crescatorie organizata cu oua disponibile pentru valorificare, se recomanda dimensiuni de 500-10.000 prepelite cu productii anuale de 120.000 pana la 2,5 milioane oua si un consum zilnic de furaje de la 12 kg la 250 kg. Curba economica de ouat a unei prepelite este intre varsta de 6 si 36 saptamani. In functie de valoarea biologica a prepelitelor, de conditiile tehnologice si de calitatea furajelor administrate, prepelitele pot fi mentinute in ouat un an si chiar mai mult, nivelul de ouat mentinundu-se la valori de 50%

    CRESTEREA TINERETULUI DE REPRODUCTIE

    Tineretul de reproductie poate fi crescut atat la sol, cat si in baterii. Pentru ambele sisteme de crestere sunt necesare urmatoarele masuri:

    - spalarea si dezinfectarea spatiilor de crestere si odihna acestora cel putin o saptamana inainte de populare;

    - mentinerea puilor de o zi in ecluzionator pana la uscarea totala a acestora . Nu trebuie sa ne temem de infometarea lor, pentru ca au in vitelus rezerva de hrana pentru 24 de ore;

    - asternutul (de pe sol sau din cusca de demarare, daca este cazul ) sa fie uscat, bun absorbant al umiditatii, nu prea grosier, asezat in strat uniform;

    - sistemul de incalzire sa fie pus in functiune din timp, pentru ca la populare sa asigure temperatura de 37-40 C;

    - la populare, se recomanda ca puii sa fie lasati cca. 30 de minute in intuneric, pentru odihna;

    - in continuare, trebuie sa fie asigurata mai intai apa, la o temperatura medie (temperatura prea scazuta provoaca indigestii, iar prea ridicata permite multiplicarea germenilor patogeni. In apa este preferabil sa fie dizolvate vitamine si antibiotice, iar puii vor fi introdusi - la populare unul cate unul cu ciocul in apa, pentru o prima hidratare si pentru a repera locurile de adapare;

    - cresterea tineretului se va face in doua faze; demarajul ( 10 zile iarna, 7 zile vara) si cresterea propriu zisa (pana la 5 saptamani, dupa care se transfera in spatiile de adulte.

    EXPLOATAREA PREPELITELOR ADULTE PENTRU REPRODUCTIE

    Intrucat de la varsta de cca. 40 zile prepelita incepe sa oua, transferul in bateria de adulte trebuie facuta la varsta de cca. 5 saptamani (35 zile).

    Dimensiunile custii pentru adulte pot merge de la capacitatea minima (o femela si un mascul in lucrarile de selectie, formula in care se obtine maximum de productie), doua femele si un mascul, trei femele si un

  • mascul si pana la 30 femele si 10 masculi. Cu cat insa colonia este mai mare, cu atat fecunditatea si eclozionabilitatea sunt mai scazute.

    Densitatea in cusca trebuie sa fie de 80 - 100 capete pe metru patrat. Asadar, pentru o colonie de 40 cap, vom utiliza o cusca de cca. 1 mp. Pentru economisirea spatiilor, custile se aseaza spate in spate, intre randurile de custi amplasandu-se jgheaburile de adapare, detasabile, care se scot zilnic pentru spalare si alimentare cu apa, iar in fata se gasesc jgheaburile de hranire. Custile sunt suprapuse pe 4 nivele. Plasa podea este inclinata dinspre fundul custii catre margine cu 3-4 cm pentru rostogolirea oualelor. Sub jgheabul de furajare, in peretele frontal, se lasa un spatiu de 2,7 cm, pentru rostogolirea oului spre sertarul de recoltare. Daca spatiul este mai mare, pe acolo pot evada prepelitele, daca este mai mic, nu pot iesi ouale.

    Temperatura corporala a prepelitei este de 40 - 41 gr.C. La o temperatura ambientala sub 10 C (iarna si peste 30 C, prepelita sufera si isi reduce productia de oua. Iarna, se va realiza o densitate mai mare la nivelele inferioare ale bateriei (unde este mai frig) iar vara se va scadea in general incarcatura pe mp, la toate nivelele.

    Furajarea prepelitelor adulte de reproductie este deosebit de importanta. Un ou de prepelita cantareste circa 10 % din greutatea prepelitei adulte, fata de 5 - 6 % la gaina, iar o prepelita poate produce si doua oua in 24 de ore, intrucat ovulatia se produce cu cca. 1 ora inainte de producerea unui ou, iar formarea unui ou dureaza 22 - 24 ore. Deci, intervalul dintre doua oua poate sa fie la prepelita de 21 ore, pe cand la gaina nu poate fi mai mic de 24 ore.

    INCUBATIA

    Dupa ce am obtinut oua pentru incubat de o buna valoare incubatoare, cu o fertilitate de minim 90%,, curate, cu coaja integra, trebuie sa le conservam in cele mai bune conditii, pe perioada dinainte de introducere la incubat.

    Pastrarea oualor trebuie sa fie facuta intr-o camera racoroasa, la o temperatura de 10 - 15 grade C, dar nu pentru mai mult de o saptamana. Pe timpul pastrarii ouale trebuie sa fie pe periodic intoarse cu 180

    Incubatoarele pentru oua de prepelita, pot avea de la 100 oua pana la cateva zeci de mii si pot fi de suprafata sau de volum. De regula, pentru incubarea oualelor de prepelita se pot utiliza incubatoarele pentru gaina cu unele modificari, privind modul de asezare al oualor si cu corecturile de rigoare privind temperatura si umiditatea.

    Intoarcerea oualor pe tot timpul perioadei de doua sau trei ori in 24 de ore, este necesara pentru evitarea aderarii si lipirii galbenusului de coaja si moartea embrionulu. Comparativ cu incubatia oualor de gaina, se va asigura o umiditate sporita in incubatoare, prin recipiente cu apa dispuse pe partea inferioara incubatoarelor.

    La 14 zile de la introducerea de la incubat, ouale se transporta in ecluzionator. Aici, zilnic, ouale se pulverizeaza cu apa calda, cu un atomizor, pentru evitarea deshidratarii exagerate a oualor. Ecloziunea se produce la 16 - 17 zile de la introducerea la incubatie a oualor. Spargerea (ciocnirea) oului se realizeaza in zona diametrului mare al oului (la 1/3 dinspre capul cu camera de aer). Cand oualele au un bun procent de fecunditate (90 %) se realizeaza un procent de 70 - 75 % eclozionalitate. Cand se fac erori de selectie -(consangvinitate) sau de incubatie, pot exista pana la 10 % pui cu malformatii .

  • CRESCATORII DE CASA

    O crescatorie de casa se face din placere si din spirit practic, iar numarul prepelitelor crescute este de 10 - 15 capete. In afara de petrecerea in mod placut a timpului liber, mica crescatorie acopera necesarul in oua al familiei respective, iar ouale de prepelita sunt dietetice, recomandate medical pentru afectiunile cardiatice, pentru potenta sexuala, etc.

    Un om trebuie sa consume pe zi un ou de gaina sau 4 - 5 oua de prepelita, sau intr-un an cca. 1500 de oua de prepelita. Intrucat o prepelita produce anual cca. 250 oua, insemna ca pentru fiecare membru al familiei trebuie sa existe in permanenta in productie 6 prepelite. Daca, se exemplu, familia este formata din 4 persoane, atunci marimea crescatoriei va fi de 24 de prepelite.

    Intrucat pe un metru patrat de cusca se pot caza 120 de preplite adulte, inseamna ca vom afecta fiecarei prepelite 80 cm patrati, iar pentru 24 de prepelite - 1920 cm patrati, adica o cusca cu dimensiunile de 64 x 30 cm sau doua custi suprapuse de 32 x 30 cm.

    Pentru o astfel de cusca nu este necesara o camera speciala, ci doar de o boxa existenta in casa, un coridor, o veranda, un balcon, un pod, cu conditia de mentine o temperatura relativ constanta intre 10 si 20 C, fara curenti si zgomote. De fapt, o astfel de cusca mobila cantareste maximum 12 Kg. Inclusiv prepelitele si poate fi mutata cu usurinta dintr-un loc in altul, in functie de anotimp si de spatiile disponibile din casa (gospodarie). Evitand binenteles locurile frecventate de pisici

    O astfel de cusca confectionata in gospodaria proprie sau procurata de la asociatia de crescatori, poate fi utilizata timp de cca. 10 ani, cu schimbarea anuala a prepelitelor. Este preferabil ca prepelitele sa fie cumparate la varsta de 30 -50 zile, adica cu 10 -15 zile inainte de inceperea ouatului.

    Cusca este prevazuta cu jgheab de furajare si jgheab de adapare, amplasat in exteriorul custii. Prepelitele pot consuma intre 22 - 30 grame furaje pe zi, in functie de nivelul de ouat, valoarea nutriva a furajelor si modul de preparare al acestora. La o medie zilnica de 25 grame inseamna un necesar zilnic de 600 grame pe zi sau 18 Kg. pe luna, pentru crescatoria amintita pentru 24 de prepelite. Dar sunt produse pe luna 450 - 500 oua de prepelita, suficient pentru hrana familiei respective.

    Este preferabila angrenarea copiilor in ingrijirea prepelitelor, pentru dezvoltarea respectului fata de munca, a sentimentului de iubire si ocrotire a animalelor.O astfel de crescatorie asigura necesarul propriu al familiei in oua si carne de prepelita si - in plus - realizeaza si un excendent de oua pentru valorificare. Se apreciaza ca o astfel de crescatorie poate avea intre 100 - 500 prepelite si produce anual intre 25 mii si 125 mii oua, din care 20-120 mii pentru vanzare.

    Se recomanda sa se inceapa cu un numar mic de prepelite (cca. 100) si dezvoltarea crescatoriei se face treptat pe masura acumularii experintei si asigurarii pietei de desfacere a oualor. Pentru 500 de prepelite sunt insa necesare custi care insumeaza o suprafata de 4 mp (500 x 80 cm). De aceea, spre a castiga spatiu, custile vor fi puse in baterie pe 4 nivele, caz in care spatiul de crestere ramane restrans (1 m2 x 4 nivele). Este deci necesara o camaruta bine aerisita si iluminata, in care, alaturi de bateria cu prepelite, sa poate fi depozitate furajele (necesar zilnic cca. 13 Kg) si echipamentul de lucru aferent