Limite care acorda libertate

Teacher in the Spotlight

Locuri pe care le-am vizitat

Recomandarea Noastra

Psihologia pentru Parinti

O zi in clasa

Aria extinsa Povesti, Arta, Muzica

Montessori Acasa

Jurnal de Scoala

Evenimente Viitoare

Perlele Copiilor

NR.1 SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 2015

Pag. 1

Pag. 3

Pag. 4

Pag. 4

Pag. 5

Pag. 7

Pag. 8

Pag. 11

Pag. 13

Pag. 21

Pag. 22

Cresterea unui copil este o arta. Necesita creativitate, sponta-neitate si inventivitate. De asemenea, necesita a-utodisciplina, energie si bun simt. Detaliile sunt cea mai importanta parte ale efortului parental. Tine de spontaneitate sa asezi o pa-tura sub un copac si sa faceti un picnic neplanuit. Insa nu este nimic creativ in a servi masa de seara asa de tarziu incat copilul dvs. sa devina foarte agitat din cau-za foamei. Este placut sa va

treziti foarte devreme dimineata si sa mergeti sa luati micul dejun in oras inainte de programul de scoala. Insa nu este placut sa intarziati la scoala. Este un lucru inventiv sa cititi inainte de ora de culcare intr-un cort din asternuturi cu o lanterna. Insa nu este sanatos sa aveti musafiri intr-o seara din timpul saptamanii si copiii sa stea treji pana la ora 10 seara. Lipsa somnului nu este o distractie pentru copii; este chiar daunatoare.

Continuare la pagina 2...

Pretuirea individualitatii fiecaruia dintre frati, pag. 5

“Ca si parinti, este nefiresc sa ne asteptam de la noi insine sa-i tratam pe copii in mod egal. Practic este imposibil intrucat fiecare dintre ei are o personalitate distincta si im-plicit un mod diferit de abordare. “

“Jocul este un aspect im-por tant al dezvoltar ii copiilor, cu efecte benefice asupra emotionalului cat si asupra dezvoltarii cognitive si sociale. “

Joc si povesti, pag. 8

PROGRAM PARASCOLAR

Parascolar EME1

Parascolar EME2

Parascolar Scoala

PAGINA 2

Pregatirea pentru somn lenta, calma si re-laxanta care devine un obicei, alaturi de mesele necesare pentru corp pot reprezenta modalitati de aplicare a spontaneitatii si creativitatii. Asa cum un dans creativ si dinamic poate fi facut pe o scena de anumite dimensiuni si la o anumita ora stabilita in program sau asa cum o pictura iesita din comun poate fi creata pe o panza de o anume marime, la fel vietile copiilor nostri pot fi directionate printr-o structura sustinuta, constanta si sigura si in limite predictibile.

Mentinerea unui ritm regulat si a unei ru-tine in viata de zi cu zi a copiilor nu poate fi nicio-data calificata ca fiind exagerata. Un parinte poate preveni intr-o mare masura comportamentul neadecvat al unui copil printr-o dedicare res-ponsabila in crearea unei rutine: mesele, ora de culcare, responsabilitatile casei, ora de facut baie, ora de lectura, mersul la cumparaturi sau alte treburi, toate acestea trebuie sa fie cat mai regu-late si in limitele tolerate de catre copil. De ase-menea, trebuie sa se puna capat obiceiului de a privi la televizor.

Este incorect sa incercam sa disciplinam copiii, cand noi adultii nu suntem inca pe deplin disciplinati. Vietile noastre agitate fac acest lucru mai dificil, insa disciplina este un lucru esential pentru pentru starea de bine emotionala si men-tala a copiilor nostri. Este foarte dificil sa vedem cum copiii sunt foarte agitati si iritati intreaga zi, certandu-se cu alti copii sau neputand sa se con-centreze asupra activitatilor alese, deoarece parintii lor i-au dus in vizite seara tarziu, i-au adus acasa foarte tarziu de la un restaurant, ca au avut musafiri pana tarziu sau ca bona nu a respectat ora de culcare a copiilor.

Suntem neputinciosi cand copilul ajunge din nou cu intarziere la scoala si aflam ca parintele a mai dormit putin, uitand sa puna ceasul sa sune

sau ca cel mic a stat treaz pana tarziu si a avut ne-voie de mai mult somn. Cum putem solicita copiilor sa-si asume responsabilitati cand acestia nu pot controla factorii care ii impiedica sa aiba o disciplina in viata lor de zi cu zi? Cum simte copilul in legatura cu responsabilitatile lui atunci cand este adus cu intarziere la scoala sau cand este foarte obosit si agitat ca rezultat al esecului parintilor lui sa isi asume propria responsabilitate?

Rugam parintii sa ni se alature in crearea unei atmosfere care sa sprijine pe deplin o viata sanatoasa a copiilor acasa, asemenea celei create de adultii de la sco-ala, si sa realizeze ca neglijenta inseamna lipsa unei structuri si a unei rutine rezonabile. In curand copiii nostri vor creste si vom avea tot timpul de a merge la petreceri, de a ne intalni cu prietenii, de a merge la restaurante, fara a tine cont de ora. Insa pana atunci, copiii nostri au dreptul la o viata bine organizata, necesara pentru sanatatea lor fizica si siguranta lor emotionala.

PAGINA 3

Ce te-a inspirat sa devii educatoare? Te-a inspirat vreun profesor?

Calea catre educarea copiilor s-a deschis in viata mea inca de tim-puriu implicandu-ma in mod direct in activitati de tip educativ, formativ si recreativ din localitatea din care provin. De-a lungul anilor am cunoscut oameni printre care profesori de la care am

invatat lucruri extraordinare si unii dintre ei mi-au transmis ca inainte de a fi un educator pentru ceilalti trebuie sa incep cu mine. Am avut si oportuni-tatea de a fi in contact cu o organizatie non-guvernamnetala care avea ca scop educarea copiilor proveniti din familii sarace, pentru ei organizam mo-mente recreative, jocuri, activitati didactice, activitati pentru invatarea bunelor conduite etc. Mai tarziu am decis sa ma inscriu la Facultatea de Psi-hologie si Stiintele Educatiei si sa continui mentinand acest rol de educator profesand in gradinite.

De ce iubesti sa lucrezi in educatie?

Sa fiu educatoare a fost o alegere in viata mea. Am stiut de la inceput ca aceasta meserie trebuie sa o fac in primul rand cu dragoste si daruire constientizand faptul ca daruind iubire primesc iubire, da-ruind respect primesc respect si uite asa acest circuit imi aduce implinire si autorealizare. In acel spatiu numit „gradinita” doresc sa fiu pentru copii educatoare, prietena, mama… doresc ca ei sa se simta in si-guranta cu mine din momentul in care lasa mana parintelui si o prind pe a mea. Lumea copiilor este o lume frumoasa, minunata, bogata, blanda si nu in ultimul rand umana. De aceea iubesc sa lucrez in edu-catie.

Cum ai intrat in lumea Montessori?

Odata cu intrarea mea in actuala gradinita EME, am facut primul pas spre aceasta „lume”. Dupa foarte putin timp am urmat cursurile de formare a educatorilor Montessori AMI din Praga. A fost o expe-rienta deosebita din care am inteles ca aceasta metoda nu este ceva ce poti doar aplica, inainte de toate este necesar „sa fii”, este un mod de viata. Au trecut deja cinci ani de cand sunt educatoare Montessori, ani in care m-am format, am crescut, am invatat si am acumulat experienta cu straduinta mea zilnica de a fi un model pentru copiii care-mi sunt incredintati.

Ce te-au invatat copiii?

Copiii sunt profesorii mei! Prin ochisorii lor imi dezvalui atatea lucruri incat este imposibil sa simt plictiseala sau sa-mi spun ca sunt educatorul ideal, uneori imi dau si aceasta bucurie dar de cele mai mul-te ori sunt momente in care imi transmit ca am nevoie sa ma slefuiesc ca sa fiu si mai buna. Ei nu folosesc cuvinte ca sa inteleg acest mesaj, o fac prin modul lor de a fi, prin natura lor pura si frumoasa. Sunt o provocare pentru mine.

Veronica Andrei, Educator Montessori 3-6 ani

LOCURI PE CARE LE-AM VIZITAT

PAGINA 4

Grupele Terra au avut parte de o iesire in natura, in parcul de Aven-tura EdenPark, au facut multa mis-care, s-au jucat in amplasamentele special amenajate, s-au catarat in copaci pentru a parcurge trasee cu obstacole, si-au invins teama tre-cand linia de final cu mult curaj.

RECOMANDAREA NOASTRA

In perioada 13-27 Noiembrie se va desfasura Festivalul International de Film pentru Copii si Familie, un festival inedit unde veti putea viziona filme, animatii si scurt metraje dedicate copiilor. Pentru detalii de difuzare puteti consulta programul evenimentului aici: KINOdiseea

PSIHOLOGIA PENTRU PARINTI

PAGINA 5

Unul dintre lucrurile care ne vin imediat in minte atunci cand vorbim despre frati este tema rivalitatii dintre acestia. Cu toate ca aceasta este pe cat se poate de fireasca si inevitabila, ramane greu de gestionat de catre parinti. Atunci cand apare un conflict intre copii, tendinta parintilor este de a interveni pentru a stinge aceasta disputa. Astfel, de cele mai multe ori, certurile celor mai mici devin un motiv intemeiat de implicare si suscitare a atentiei parintilor. De ce le este parintilor dificil sa-i lase pe copii sa-si regleze conturile folosindu-si propriile resurse? Deseori se intampla ca parintii sa nu se simta pregatiti pentru mai mult de un copil. Acest sentiment de vinovatie ii impinge sa-i protejeze pe unul dintre cei mici.

A invata sa traiesti impreuna cu un frate sau o sora este una din lectiile cele mai importante pe care copilul le poate invata. Grijile parintilor in ceea ce priveste protejarea copilului de sentimentele de rivalitate pot ingreuna uneori acceptarea acestor sentimente. Cat timp sentimentele sunt negate devine greu ca acestea sa fie infruntate si, ulterior, sa lase loc descoperirii sentimentelor de afectiune. Ajunsi in acest punct, se contureaza intrebarea "Cum pot fi totusi diferentiate sarcinile copiilor astfel incat niciunul dintre ei sa nu se simta neindreptatit?" Copiii au nevoie sa fie lasati fiecare in parte sa aleaga cu ce sa contribuie in cadrul familiei si, totodata, este esential sa li se multumeasca pentru implicare. Esential este si timpul petrecut zilnic, cu fiecare in parte.

Ca si parinti, este nefiresc sa ne asteptam de la noi insine sa-i tratam pe copii in mod egal. Practic este imposibil intrucat fiecare dintre ei are o personalitate distincta si implicit un mod diferit de abordare. Unul dintre frati se poate exprima usor si chiar impunator, iar celalalt mai greu. Fara a emite judecati de valoare si punctand propria unicitate a fiecaruia, parintele ii poate spune primului: “Nu este necesar sa tipi atunci cand iti doresti ceva iar eu nu inteleg foarte repede”, iar celuilalt: “Imi poti spune mai tare care este alegerea ta ca eu sa o pot cunoaste si tine cont de ea”. Aceasta abordare respecta individualitatea fiecaruia mai degraba decat: “Vorbiti pe rand astfel incat sa va aud pe amandoi”.

Atunci cand unul dintre ei va reproseaza un mod in care v-ati comportat cu celalalt spre deosebire de el, amintiti-i ca sunt diferiti si ca acesta este un lucru foarte bun: "Este nevoie sa va tratez diferit, iar acest lucru nu inseamna ca te iubesc mai putin". Este important sa nu va lasati prins in capcana vinovatiei pentru ca aveti sentimente diferite pentru fiecare in parte si astfel nici ei nu vor simti asta. Atata timp cat adultul pretuieste individualitatea lor si le face cunoscute calitatile fiecaruia in parte, sentimentul de vinovatie nu va ajunge la ei si astfel se vor simti chiar incurajati. Atunci cand parintele depaseste propriile sentimente de inadecvare pentru ca neindreptateste pe unul dintre copii, ii va fi mult mai usor sa ramana in afara conflictelor celor mici. Implicarea conduce inevitabil la crearea unor situatii ce va oferi fiecaruia dintre copii ocazia sa isi manipuleze parintii.

Pretuirea individualitatii fiecaruia dintre frati

Continuare la pagina 6...

PAGINA 6

Astfel contribuiti la intretinerea abilitatilor de manipulare si le luati ocazia sa lamureasca ei lucrurile si astfel sa-si dezvolte abilitati precum: gestionarea emotiillor, cautarea de solutii, intarirea Eului prin conflict. Contrar perceptiei noastre conform careia confruntarea este ceva negativ, ea aduce si beneficii copiilor atata timp cat nu este cu mult peste puterile lor si inegala. O confruntare intre doi copii este destul de echitabila, spre deosebire de o confruntare intre un adult si un copil. Un copil care este egocentric si se raporteaza cel mai mult la el, cum este specific varstei, se va percepe pe sine mai bine atunci cand simte diferenta fata de celalalt, fie si intr-un mod mai aprig. Este ca si cum in ciocnirea cu altceva percep mai bine proprile limite, puteri si capacitati pe care le si dezvolta. De aceea este natural si necesar sa-i lasati sa se lupte intre ei, spunandu-le: “Eu nu stiu cine are dreptate dintre voi si va fi nevoie sa lamuriti singuri”. Daca veti parasi apoi camera, vor scadea chiar si sansele ca ei sa-si faca rau reciproc. Cu cat parintele este mai departe, sansele scad, iar daca cei mici vor creste avand alti copii in preajma, frati sa nu, le va fi si mai usor sa-si respecte unii altora diferentele.

Varsta este de asemenea foarte importanta si va influenta inevitabil modul in care este tratat copilul. Probabil, copilului mai mare i se va acorda intr-o anumita masura responsabilitati mai mari, unele chiar referitoare la grija fata de fratele mai mic. Acest lucru ii va conferi un sentiment de incredere si importanta, care il va insoti si mai tarziu. Este important ca cel mic sa nu fie absolvit de lucruri pe care le poate face singur pentru a avea aceeasi oportunitate cu cel mai mare.

Este destul de dificil de indepartat disconfortul parintilor atunci cand unul dintre copii se simte “pe locul doi”. Inevitabil fiecare are momente cand se va simti asa, iar pentru copilul mijlociu poate fi si mai dramatic. La fel cum a fost deja mentionat mai sus, de ajutor ar fi sa puteti depasi aceste sentimente si sa aveti incredere in autoreglarea organismica a sistemului fratern. Fiecare rol in acest sistem are propriile avantaje si bineinteles unicitatea fiecarui copil va fi si ea un factor de influenta.

Mezinii vor invata sa devina competitivi pentru a se revansa fata de cei mai mari si chiar vor reusi sa inregistreze succese. Copiii cei mari au capacitatea sa-si dezvolte abilitatile emotionale odata cu venirea celui mic, iar cei mijlocii vor invata sa isi valorifice abilitatile sociale de intermediari sau de negociatori. Desi cei mici se vor simti inferiori, raportandu-se la fratii care stiu sa faca mai multe lucruri, vor invata rapid lucruri de la ei. Astfel, intr-o familie unita, rolurile se aseaza de la sine si ofera fiecaruia propriile posibilitati pentru care parintii nu au de ce sa se simta vinovati ci chiar increzatori.

Un alt aspect important care mi-a atras atentia in lucrul cu copiii a fost ca o mare parte din fratii mai mici lasa totul pe cei mai mari. Unii dintre mezini chiar nu stiu sa raspunda unor intrebari despre ei si spun ca fratii lor stiu. Este foarte posibil ca daca tratati ultimul copil ca pe un “bebelus”, el sa devina tot mai lenes si sa nu aiba incredere ca poate face lucruri pe care cel mai mare le face pentru el. Aveti incredere in potentialul lui la fel cum ati avut cu fratele aflat la varsta lui si asigurati-va ca aveti aceleasi asteptari de la el, ca si din partea celorlalti. Il puteti incuraja pe cel mic sa participe in mod echitabil si sa imparta cu ceilalti.

Articol scris de Popa Denisa, Psihoterapeut Gestalt

“Mami, eu deja am cinci ani, pot sa intru si singura in clasa.” aud cum fetita i se adreseaza mamei ei la intrarea in gradinita. Imi simt inima plina de bucurie, stiind ca asa incepe o zi la gradinita: cu copilul intrand singur in hol si pregatindu-se pentru rutina de dimineata. Cunosc atat de bine drumul pe care l-a parcurs fetita respectiva pentru a ajunge la aceasta convingere! Merg in hol in urma ei si vad si alti copii.

Copii, care de curand au inceput explorarea lumii la grupa Terra si vad copii care au ajuns la ultimele pa-gini din acest capitol. Ne descaltam, ne punem pan-tofii de interior, unii si-i aranjeaza pe cei de exterior si apoi intra in clasa. Clasa - un loc pasnic, pazitor si fericit creat cu scopul de a satisface nevoile de dezvoltare ale fiecarui copil in parte in orice stadiu al vietii. Ofera copilului multe oportunitati pentru descoperiri si jocuri in mai multe feluri: singur, in perechi, in grupuri mici, grupuri mari, la mese, pe podea. Tot mediul este aranjat pentru dimensiunile copiilor: mobilierul, raf-turile, farfuriile, bolurile si tacamurile, activitati pentru curatat, taiat, spalare si materialele Montessori in sine. Focusul copiilor in clasa nu este educatoarea. De fapt nu exista un punct in jurul caruia se aduna copiii. Clasa este o comunitate ce functioneaza ca o micro-societate. Culori deschise si neutre, obiectele fascinante din cultura si operele de arta de pe pereti ofera copilului o experienta senzoriala si intelectuala. Cand un copil intra intr-un mediu Montessori, ob-servam momentul emotionant cand realizeaza si simte ca acel loc este pentru el. -„N., eu cu ce pot sa lucrez?‟- suna intrebarea, care ma duce cu gandul la cateva lucruri cum ar fi: cati ani are copilul, ce ii place, pentru ce arata interes, ariile, lista prezentarilor date, nedate, planificate.

Prelucrez rapid toate aceste informatii si fiind vorba despre o fetita care recent a venit la grupa Terra ii propun un material deja prezentat si un material nou (cu care inca nu a lucrat pana in acel moment). Copilul alege materialul nou (din aria de Viata Practi-ca, un material preliminar), asa ca pornesc cu el catre raft. Pe drumul catre zona de Viata Practica trecem pe langa un grup de patru fetite, care impartasesc trairi din weekend-ul precedent, observ un baietel, care alege sa lucreze cu Jocul timbrelor impreuna cu o fetita; vad un alt copil citind o poveste, apoi un copil mai mare ce joaca Jocul sunetelor cu un alt grup de copii. Apoi vad cum un asistent care impreuna cu un grup de copii observa si discuta despre experimen-tul facut in zilele anterioare. Prezint materialul copilului si ma intorc la grupul de fetite. Pentru a face trecerea catre lucru cat mai usor de acceptat de catre ele, le propun o alta activitate scurta de grup: -”Haideti sa ne jucam un joc! Facem o “sedinta” ?-aceste sedinte sunt de fapt lectii de Gratie si Curtoazie in care vorbim despre obiceiurile si bunele maniere de zi cu zi, aratand astfel comportamentul potrivit pentru anumite situatii cum ar fi: cum ne salutam, cum deschidem/inchidem usa. Frumusetea, si in acelasi timp provocarea, pentru adult este faptul ca rezultatele apar in timp si este nevoie sa asteptam ca-teva saptamani, in cazul anumitor copii chiar si luni de zile, iar in aceasta perioada sa tot repetam. Insa mo-mentul acela cand prinzi fractiuna de secunda si vezi ca un copil inchide usa constient, exact cu miscarea aratata, este de nedescris. Si este fascinant pentru educator cand observa ca inca doi-trei copii ii urmaresc miscarile. In acest moment stim ca a pornit dominoul.

“Copiii sunt creatorii viitorilor adulti.” Maria Montessori

PAGINA 7

Cu drag, Noemi

O ZI IN CLASA

O zi la Terra, altfel spus: copii, afectiune, Montessori

In urmatoarele Newslettere Echilibria vor urma noi povestiri pentru celelalte clase din scoala si gradinita noastra.

PAGINA 8

ARIA EXTINSA A ACTIVITATILOR DIN CLASA

Joc si povesti

Pentru copii, jocul simbolic are un rol deosebit de important, deoarece comunicarea experien-telor personale ridica probleme suplimentare. Copiii mai mici au capacitati limitate ale limbajului, vo-cabularului si ale abilitatilor de auto-reflectie. De asemenea, discutia deschisa a problemelor lor poate crea un conflict serios de loialitate deoarece problemele copiilor aproape intodeauna se leaga de parintii lor de care depind fizic si emotional si cu care se simt solidari si aliati. De aceea, comunicarea in maniere mai putin deschise, metaforica sau simbolica poate conduce mai bine la atingerea scopului.

Cei mai multi cercetatori ai jocului imaginativ sunt de acord cu faptul ca jocul este un aspect important al dezvoltarii copiilor, cu efecte benefice asupra emotionalului cat si asupra dezvoltarii cog-nitive si sociale.

Nu toti copiii raspund la fel la joc. Ei difera in imaginatie si pofta de joc, ceea ce poate fi corelat cu atmosfera si implicarea familiala. Copiii care sunt saraci in imaginatie din cauza lipsei suportului sau stimularii pot fi pregatiti sa-si dezvolte abilitatile in acest sens.

Exista numeroase forme de joc, cele mai cunoscute sunt urmatoarele 3 categorii:

Jocuri de creatie (care urmaresc dezvoltarea imaginatiei, creativitatii, simtului estetic, gandirii logice). De exemplu, jocurile de constructii, desenul, modelajul, bricolajul, jocurile de rol („de-a cumparatorul si vanzatorul”, de pilda).

Jocuri de miscare (care urmaresc dezvoltarea musculaturii si motricitatii copilului, a echilibrului sau, coordonarea miscarilor, dezvoltarea abilitatilor manuale si disciplinarea copilului). Sunt jocuri sportive, cu reguli pe care adultul trebuie sa le explice si sa urmareasca respectarea lor. De aici, valoarea pe care aceste jocuri le au in disciplinarea copilului. Dansul si cantecele insotite de miscari sunt excelente jocuri de miscare.

Jocuri didactice (care urmaresc dezvoltarea intelectuala a copilului: dezvoltarea vorbirii, a voca-bularului, insusirea notiunilor de gramatica, matematica, dezvoltarea spiritului de observatie, cu-noasterea naturii etc).

Continuare la pagina 9...

PAGINA 9

Povestile Din perspectiva psihologica, basmul are o mare valoare ca expresie a unui scenariu initiatic. Copiii, fara a constientiza, refac drumul eroului mitologic care, inainte de a intra in randul oamenilor maturi, este supus unui numar de incercari care-i verifica vitejia, intelepciunea, forta fizica, dar si taria de caracter. Copilul se poate identifica in plan imaginar cu eroul basmului, dar el ramane in universul lui infantil si in acelasi timp, se vede crescut brusc si invingator.

Bruno Bettelheim, unul dintre cei mai cunoscuti psihanalisti care a studiat rolul basmelor in viata psihica a copilului, apreciaza ca prin povestile fantastice, copilul poate invata ca lupta contra grave-lor dificultati din viata este inevitabila si face parte intrinsec din existenta umana. Copilul invata ca in loc de a se ascunde el trebuie sa infrunte in mod ferm incercarile neasteptate si adesea injuste, trebuie sa vina de hac tuturor obstacolelor, sfarsind prin obtinerea victoriei.

In personajele negative din basme copilul poate sa-si proiecteze temerile, dificultatile cu care se confrunta in viata sa, iar personajele care-l ajuta pe Erou (fiinte sau obiecte mi-raculoase) ii dau copilului ocazia sa isi activeze resursele in-terioare.

Alt aspect este acela al rezolvarii problemelor copilu-lui, educarea manierelor de a face fata crizelor si situatiilor stresante. Pentru a putea regla numeroasele probleme psi-hologice ce marcheaza crizele de crestere, copilul trebuie sa invete a se cunoaste mai bine si sa se inteleaga mai bine cu ceilalti. Si in acest sens, basmele ii ofera o gama intreaga de situatii pe care le poate folosi ca model de relationare in viata sa reala.

Povestile pot fi folosite si pentru stimularea abilitatilor socio-emotionale ale copiilor. Povestile fantastice pot fi analizate in functie de structura si de continutul lor in vederea desprinderii problemelor pe care le abordeaza personajele, care sunt valorile pe care acestea le vehiculeaza si cu care

lectorul sau auditorul sunt confruntati in final. Parintii sau educatorul pot alege sa citeasca copilului o poveste ce abordeaza o tema care sa-l ajute sa de-paseasca o anumita situatie mai dificila cu care se confrunta in acel moment.

De exemplu, unui copil ce este temator si fara incredere in fortele lui ii citim o poveste in care eroul este invingator, se caracterizeaza prin curaj si nu are nevoie de ajutoare exterioare ii cucerirea scopului. Ne asteptam ca micutul sa se identifice cu personajul principal din poveste si sa incerce sa-l imite.

Continuare la pagina 10...

PAGINA 10

Povestile ofera o cale de acces unica spre viata emotionala a copiilor. Valoarea lor consta in puterea de a-i ajuta pe copii sa faca fata conflictelor interioare cu care se confrunta in pro-cesul de crestere. Rolul psihologic al basmelor este acela de a rezolva conflictele dintre fortele pozitive si cele negative din Sine. In basme copiii se intalnesc cu anumite “pacate ale copilariei” cum sunt: vani-tatea, invidia, lacomia, inselaciunea, lenea, aviditatea, pe care invata sa si le stapaneasca. Recomandarea este sa ii fie citite copilului anumite basme, alese in functie de problema cu care se confrunta, pentru ca apoi sa fie ajutat sa isi spuna parerea despre anumite parti ale basmului, despre actiunile anumitor per-sonaje si sa faca asociatii cu viata sa reala.

Ascultand un basm, copiii proiecteaza in mod inconstient parti din ei insusi asupra diferitelor personaje din poveste.

O alta cale de a lucra cu povestile este sa incurajam copiii sa fabuleze propriul basm. In acest fel putem accesa viata interioara a copilului, dificultatile pe care le simte, conflictele, punctele de forta si potentialitatile sale.

Curriculumul extins de arta si muzica include si accesul crescut al copiilor la jocuri simbolice si povesti. Zilnic, copiii asculta povesti, fie citite de educatori, fie inregistrate. Poeziile cu rima ocupa din nou un loc important. Am introdus copiii in lumea fascinanta a teatrului radiofonic, contribuind astfel la dezvoltarea imaginatiei.

Jocurile “din fata blocului” sunt acum cunoscute si copiilor nostri, “Tara, Tara vrem ostasi”, “Ratele si vanatorii”, “Tarile”, “Sotron”, “Elasticul” sunt cateva din jocurile pe care le-am introdus copiilor. O alta activitate pe care o desfasuram zilnic este cea a jocurilor cu palmele ce ajuta copii la dezvoltarea coordonarii mana ochi, ajuta la lateralizarea creierului si la trecerea peste linia mediana a corpului.

Urmeaza sa introducem copiilor diapozitivele cu povesti si o mica scena de teatru unde ei pot crea diverse povesti.

Activitati de Arta si Muzica Gr. Terra EME2

(click AICI)

Activitati de Arta si Muzica Gr. Terra EME1

(click AICI)

PAGINA 11

Ghidarea responsabilitatii crescande a unui copil Cultivarea responsabilitatii in copil incepe cat mai devreme. Cu cat vom astepta mai mult, sa mai creasca, cu atat vor percepe participarea si implicarea in activitatile casnice, cele de zi cu zi, ca pe niste corvoade. Printre responsabilitatile ce pot fi date copiilor se afla aranjarea tuturor jucariilor, jocurilor si hainelor in fiecare zi, cand e cazul: Inainte de a pleca de acasa, dimineata Inainte de a iesi afara, dupa amiaza Inainte de cina Inainte de culcare

In functie de varsta copilulul, implicarea lor difera:

1. La inceput parintii pun lucrurile la locul lor singuri.

1 an 2. Apoi parintii pun lucrurile la locul lor, captand atentia si interesul copilului.

2 ani 3. Parintii pun lucrurile la locul lor, solicitand ajutorul copilului la lucrurile simple.

3 ani 4. Parintii pun lucrurile la locul lor, cu ajutorul deplin al copilului.

4 ani 5. Parintii pun lucrurile la locul lor impreuna cu copilul, in egala masura.

6. Copilul pune lucrurile la locul lor, cu ajutor in partea parintelui.

5 ani 7. Copilul pune lucrurile la locul lor, cu foarte putin ajutor din partea parintelui.

6 ani 8. Copilul pune lucrurile la locul lor, in compania parintelui care il incurajeaza.

7 ani 9. Copilul pune lucrurile la locul lor, in vreme ce parintele face altceva, insa il supravegheaza si ii confirma copilului ca procedeaza corect.

8 ani 10. Copilul pune lucrurile la locul lor, parintii doar amintindu-i zilnic ca are de facut acest lucru.

Frecvent apare situatia cand in camera, dulapul sau spatiul de joaca al copilului se aduna foarte multe lucruri: haine, jucarii, jocuri, colectii diverse. Este foarte dificil sa pastrezi ordinea intr-un mediu supraincarcat, astfel incat recomandam ca periodic sa realizati o reorganizarea periodica a lucrurilor ce apartin copilului:

Cele mai potrivite momente pentru reorganizare, cu mari sanse sa obtineti cooperarea celor sunt urmatoarele: Inainte de a cumpara haine noi. Inainte de a cumpara jucarii, jocuri sau materiale noi Inainte de zile de nastere si de Craciun.

MONTESSORI ACASA

CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA EMOTIONALA SI SOCIALA A COPIILOR

Continuare la pagina 12...

Dezvoltarea abilitatilor si a responsabilitatii

Dezvoltarea responsabilitatii se face gradual, pas cu pas, intai prin implicarea celor mici in activitati de zi cu zi. Aceasta implicare constanta va contribui la asumarea responsibilitatii pentru propriile vieti. Copiii devin adulti responsabili intr-un ritm lent, prin cresterea graduala a responsabilitatilor in anii de copilarie si adolescenta. Exemplele si experientele ferme, consistente si intr-o forma placuta reprezinta cei mai buni profesori ai copilului.

Aveti mai jos un exemplu de implicare a copiilor in pregatirea mesei:

VARSTA 2 ani

3-4 ani

4 ani

4 + ani

4,5 ani

5-6 ani

1. Parintii discuta despre pregatirea mesei de pranz a copilului. Parintii pregatesc pranzul, in vreme ce copilul priveste. Parintii prepara mancarea lent si in pasi clari, astfel incat copilul sa poata intelege.

2. Copilul il ajuta pe parinte, dandu-i sau aducandu-i diverse lucruri de care are nevoie: tocatorul, prosopul de bucatarie, un mar din frigider, etc. Copilul sta cu parintele pana acesta termina treaba.

3. Copilului i se arata lent si cu atentie cum sa pregateasca o parte a mesei de pranz: cum sa curete si sa felieze o banana, sa o amestece intr-un bol cu iaurt, sa spele tocatorul si cutitul, sa le puna la locul lor si sa puna cojile de banana la cosul de gunoi.

4. In timp ce copilul prepara acea parte a mesei asa cum am explicat mai sus, parintele pregateste restul mancarii. Aceasta formula continua in jur de trei saptamani.

5. Copilului i se explica cum sa pregateasca o alta parte a mesei de pranz, tot lent si cu atentie, ca de exemplu sa prepare un sos din iaurt pentru legume crude, sa curete si sa felieze un castravete sau sa taie betigase de morcov.

6. Pentru o perioada de timp, copilul pregateste doar acele parti din masa de pranz care i-au fost explicate, in vreme ce parintele prepara restul mancarii.

PAGINA 12

7. Copilul pregateste doua parti ale mesei de pranz, cele ce contin fructele si legumele, iar parintele pregateste felul principal.

8. Copilul priveste cum parintele pregateste felul principal, lent si in etape clare. Copilul observa cum sa combine ingredientele, si cum sa faca curat dupa aceea. Parintele pre-gateste fructele si legumele. Trebuie pus accentul pe pregatirea mancarii IMPREUNA, PENTRU COPIL. Parintele nu-l lasa doar pe copil sa pregateasca, iar copilul nu-l lasa doar pe parinte sa faca toate lucrurile.

9. Copilul poate pregati intreaga masa de pranz ce poate fi luata la pachet, un sandvis de exemplu, in vreme ce parintele face cu totul alta treaba in apropiere, pentru a suprave-ghea copilul de la distanta.

6-7 ani

7-8 ani

8-9 ani

PAGINA 13

DIN TEORIA MONTESSORI

JURNAL DE SCOALA

Elementele de baza ale nivelului elementar Montessori

Dezvoltarea si educatia Montessori explicate parintilor

Cei mai multi dintre noi reprezentam produsul educatiei traditionale. Prin inscrierea copiilor intr-o scoala Montessori, experimentam o schimbare semnificativa fata de ceea ce ne este noua cu-noscut, familiar si confortabil. Dorim sa va prezentam cateva elemente specifice padagogiei Montessori ce difera considerabil de metoda traditionala de a-i educa pe copii.

Este in interesul copiilor sa se realizeze o colaborare stransa intre parinti si institutia de invata-mant, colaborare in care sa existe o filozofie comuna, o psihologie si o metoda practica asemenea. Scoa-la noastra difera cu mult de invatamantul traditional in ceea ce priveste abordarea dezvoltarii discipli-nare si academice, cu iesiri in aer liber sau tabere etc.

Curriculum pentru nivelul elementar

Acest nou nivel este perioada marilor idei si a viziunilor marete, este o varsta a inspiratiei si a idealurilor inalte, vremea orizonturilor cat mai largi. Noi folosim prilejul acestor perioade vaste in evo-lutia lor pentru a le trezi interesul pentru istorie si stiinta. Incepem sa studiem protozoarele, dinozaurii si omul; studiem sistemele corpului uman si celula umana individuala. Comparam celula in locul sau intr-un sistem si in organism, cu celula care este un protozoar, un organism cu o singura celula.

Studiem atomii si cum pot forma acestia molecule, deoarece unii se atrag, iar altii se resping. Observam cum acest fapt prilejuieste formarea sabloanelor predictibile. Analizam cele trei stari ale ma-teriei si cum fiecare element al tabelului atomic poate trece prin cele trei stari de agregare in functie de temperatura, fiecare la nivelul sau.

Este posibil sa percepeti unele elemente ale programei noas-tre ca fiind mai greu de acceptat, elemente care in Montessori sunt considerate a fi absolut necesare. Asa cum in invatamantul traditional, parintii nu pot solicita ca un copil sa fie scutit de participarea la e-xamene, de rezolvarea temei sau de a primi note, nici in scoala noas-tra copiii nu pot fi impiedicati sa invate despre evolutie, sa studieze religiile lumii sau sa participe la iesirile in aer liber si sa mearga in tabere. Acestea, alaturi de alte elemente si programe, reprezinta baza in educatia Montessori in cadrul scolii noastre, fara de care nu putem satisface nevoile de dezvoltare si de educare ale copiilor.

Continuare la pagina 14...

PAGINA 14

Studiem rasa umana de-a lungul erelor, cum a trait si cum a gandit. Aflam informatii despre omul preistoric, apoi despre egipteni, greci si Evul Mediu. Studiem lumea de azi, cu toate oportunitatile sale pentru a servi planetei si dreptatii sociale. Marcam cu bucurie momentul nostru in istorie, in care putem trai, gandi, actiona si putem invinge. Observam ca in istorie intotdeauna au existat perioade tragice, insa viata a iesit invingatoare mereu.

Analizam oamenii din intreaga lume si de-a lungul istoriei, observand cum aceleasi nevoi umane de baza sunt implinite in diferite moduri, in diferite perioade si locuri pe glob. Realizam unitatea rasei umane si incepem sa risipim iluzia ca ar exista intr-adevar o separare.

Analizam limbajul si numerele si incercam sa ne imaginam viata inainte de aceste miracole. Observam diferitele feluri de cuvinte: nu-me de lucruri, de actiuni si de trasaturi. Ascultam limbajul si ii ob-servam sabloanele, observam si aplicam regulile. Apoi incalcam regu-lile si depasim sabloanele pentru a crea poezie.

Facem cunostinta cu magia numerelor si ne jucam cu ele. Aces-tea ne dezvaluie o disciplina pe care o respectam cu bucurie. Respec-tarea regulilor numerelor ne recompenseaza cu intrarea in domeniul lor, o lume fascinanta si nesfarsita. Astfel devenim exploratori cura-josi. Ne minunam apoi de relatia dintre electronii ce se deplaseaza in viteza in jurul nucleului unui atom si ramanem uimiti de planetele ce se rotesc in jurul Soarelui.

Apoi cu inima plina de bucurie pictam sau cream poeme pe foaie. Dansam si jucam teatru sau recitam din toata inima. Ne implicam serios si ne construim relatiile. Poate dura ani de zile.

Insa toate acestea sunt foarte necunoscute si obositoare la inceput. Noii copii sunt atat de firavi si de mici, iar clasa elementara este atat de dinamica si viguroasa. „Orice este vechi redevine nou.” Toate vechile materiale de la clasa primara sunt folosite acum in feluri diferite si la un cu totul alt nivel. De-punem efort si ne depasim limitele pentru a face lucruri care pareau imposibile inainte. Fiecare copil este determinat sa depuna eforturi pe drumul spre reusita. Este un lucru plin de entuziasm, insa cateodata pare infricosator si obositor. In scurttimp insa, va aparea si distractia.

Copiii si invatatorii Copiilor de asemenea le place sa aiba stabilite standarde foarte inalte. Insa acestia pot fi nemul-tumiti in proces, doar pentru a impartasi efortul pe care il depun. Ei isi doresc doar interes si admiratie. Invatatorii ajung sa-i cunoasca pe copii foarte bine si sa se ocupe de fiecare in mod individual. Copilul poate parea foarte diferit acasa, fata de cum este la scoala.

Ne dorim sa avem sprijinul dvs. in munca noastra pentru copii. Lucrurile functioneaza mult mai bine daca lucram intr-o colaborare veritabila. Aceasta colaborare ii va oferi copilului o baza sigura de la care sa porneasca spre scopuri cat mai inalte.

ORIENTARE PENTRU PARINTI

PAGINA 15

ACESTE MARI LECTII SUNT:

1. Povestea Aparitiei Universului: Folosindu-ne de planse impresionistice si experimente, aflam cum era Universul inainte de existenta oamenilor si planeta noastra, cum au fost create apoi planetele, stelele si unde este Pamantul in toata aceasta structura.

2. Povestea Aparitiei Vietii: Cu ajutorul povestii si a unei planse foarte lungi si atragatoare pentru copii, cautam sa raspundem la intrebari de genul: De ce a fost creata viata? Cate specii de ani-male exista si de ce? De ce au disparut dinozaurii? Cu ajutorul acestei povesti, subliniem faptul ca omul a fost creat in momentul potrivit pe Pamant. Daca acesta ar fi fost pe Pamant intr-o alta era poate nu ar fi supravietuit sau i-ar fi fost mult mai dificil.

3. Povestea Aparitiei Omului: Prin intermediul acestei povesti ne punem intrebari precum: De ce este omul diferit de animale? Ce ne face pe noi deosebiti? Ce daruri am primit noi pentru a putea supra-vietui?

Fiecare an scolar incepe prin prezentarea Marilor Lectii. Aceste 5 lectii fac parte doar din curricula Montessori si sunt concepute ca parte a Educatiei Cosmice ce isi doreste sa ofere in primul rand imaginea de ansamblu a fiecarei arii curriculare si sa starneasca interesul copilului pentru a studia in profunzime unul din detaliile mentionate in aceste lectii. Un alt scop este acela de a ajuta copilul ca intr-un final sa isi gaseasca propriul loc in cadrul acestui Univers. Copilul ajunge sa inteleaga ca fie-care face parte dintr-o comunitate si este un agent cosmic care trebuie sa contribuie folosindu-si poten-tialul si talentul lui.

4. Povestea Aparitiei Alfabetului: Cine a inventat alfabetul? A fost inventat de un singur popor sau a fost necesara o colaborare si o trans-mitere de informatii intre mai multe popoare si generatii? De ce este atat de important alfabe-tul?

5. Povestea Aparitiei Numerelor: De ce sunt folositoare numerele? Cine le-a inventat? Ce fel de numere foloseau in trecut oamenii?

Pe langa aceste Mari Lectii, copiii au avut parte de numeroase prezentari pentru fiecare arie

curriculara in parte. Printre aceste prezentari mentionam:

PAGINA 16

Aria de Istorie am inceput-o cu prezentarea informatiilor despre Istoria Universului, a Vietii,

apoi a Omului. Asa cum am mentionat mai sus, am aflat ce ne face pe noi deosebiti ca specie, ce da-

ruri speciale avem (mainile noastre, abilitatea de a gandi, abilitatea de a iubi si abilitatea de a comuni-

ca).

Pe langa Marile Lectii, am parcurs la aria Istorie doua Lectii Cheie: Banda Lunga Neagra care

ne da o idee a timpului indelungat pe care oamenii de stiinta il apreciaza ca ar fi trecut de la nasterea

Universului pana la aparitia Vietii pe Pamant si Linia Mainii care ne da o idee a timpului in care oa-

menii au trait fara sa stie sa scrie si astfel au transmis informatia pe cale orala.

La Biologie, am inceput o serie de experimente pentru

a evidentia nevoile de baza ale plantelor. Cu o parte din-

tre elevi am studiat in profunzime “Rolul si Functia

Radacinilor si Tipuri de Radacini” si cu o alta parte am

cercetat “Rolul si Functia Frunzelor si Tipuri de Frun-

ze”.

Ca urmare a acestor studii, copiii si-au exprimat dorinta

de a gasi mai multe feluri de frunze, urmarind si modul in

care acestea s-au adaptat la mediul inconjurator. Astfel, im-

preuna cu 7 copii din anul 2 am organizat o iesire la Gradina

Botanica.

La Geografie, am prezentat Cele 3 stari de agregare si proprietatile fiecarei stari in parte si alte experimente care sa explice fenomene legate de com-binatii de substante: mixturi si reactii intre sub-stante. Pe langa acestea, toti copiii sunt interesati atat de hartile puzzle care ii ajuta sa se familiarizeze cu fie-care continent in parte, cat si de hartile cu steaguri (pentru cei care citesc cu usurinta) care ii ajuta sa se fa-miliarizeze cu nume de tari, orase, rauri, munti etc.

Pe langa acestea, am prezentat copiilor Nevoile

Fundamentale ale Omului cu ajutorul unor

planse. Astfel, copilul este ajutat sa devina con-

stient de faptul ca omul de pretutindeni are acelasi

nevoi ca noi dar si le poate satisface intr-un mod

diferit, in functie de mediul in care traieste.

PAGINA 17

La Aritmetica, elevii aleg sa lucreze aproape zilnic. Toti au avut prezentari care sa ii duca mai

aproape de abstractizarea uneia dintre cele 4 operatii de baza (adunarea, scaderea, inmultirea si im-

partirea). Printre aceste materiale enumeram: materialele pentru intelegerea conceptului de adu-

nare, scadere, inmultire si impartire, socotitoarea mica, socotitoarea mare, panoul cu

inmultiri (care permite elevilor sa efectueze inmultiri formate din mii, sute, zeci si unitati (M SZU

x M SZU) la inceput intr-un mod concret, apoi pas cu pas sa se apropie de rezolvarea acestora in ab-

stract, pe foaie), impartirea cu tuburi (care permite elevilor sa imparta numere de ordinul mi-

lioanelor la numere formate din M SZU, initial intr-un mod concret, apoi sa faca trecerea spre ab-

stract, prin rezolvarea acestora pe foaie).

La Geometrie, am prezentat concepte de baza precum: punctul, linia, suprafata si

solidul, apoi am invatat care sunt principalele tipuri de linii. Cu unii copii am facut o recapi-

tulare pentru a ne aminti tipurile de unghiuri si tipurile de triunghi.

La Limbaj, pe langa exercitii de transcriere si exersarea literelor pentru cei care mai au nevoie si memorarea unor poezii specifice anotimpului, am inceput cu o parte dintre ei studierea anumitor ortograme.

Expunem copiii la formularile specifice invatamantului de masa prin oferirea fiselor de lucru si ne-am bucurat nespus sa observam ca aceste formulari nu prezinta mari probleme elevilor nostri si acestia s-au obisnuit repede cu ele. De asemenea, continuam studiul partilor de vorbire.

PAGINA 18

Pentru aria Muzica si Arte, am pregatit lunile acestea teme legate de anotimpul toamna.

Am facut colaj de toamna, iar la final o expozitie in clasa; am pictat dupa ce am ascultat poezia “Ce te

legeni codrule” incercand sa exprimam ceea ce am inteles din aceste versuri; am lucrat in lut; am

facut jocuri de ritm (in cadrul intalnirilor de grup, prin batai din palme). Am introdus clopoteii

celor care nu au lucrat cu ei la gradinita, iar cei care erau deja familiari cu acestia au facut diverse jo-

culete de potrivirea si recunoasterea sunetelor.

Orele de Engleza sunt foarte placute

de scolari. In acest interval de timp, copiii au

studiat anotimpurile cu accent pe anotimpul

toamna, au recapitulat lunile anului, au ascultat

povesti in engleza si au raspuns la intrebari le-

gate de acestea. De asemenea, au aflat ce in-

seamna Halloween si care sunt obiceiurile le-

gate de acest eveniment.

Socotitoarea mare

PAGINA 19

Aceste randuri sunt grupate pentru a evidentia familia unitatilor (3 randuri – unitati, zeci, sute), familia miilor (3 randuri – unitati de mii, zeci de mii si sute de mii) si pe cea a milioanelor (un rand). Aceasta din urma are numai unitati de milioane.

Pe marginea materialului, sunt notate simbolurile pentru fiecare categorie in parte. Familia unitatilor are un fundal alb, cea a miilor are un fundal gri, iar cea a milioanelor un fundal negru.

Acest material este insotit si de o fisa speciala care ajuta elevul sa se orienteze printre cele 7 categorii de numere.

Scop: De a conduce elevul spre abstractizarea operatiei de inmultire.

In lucrul cu materialul exista mai multe etape:

Activitati pentru familiarizarea cu materialul

Numararea pana la un milion folosindu-se de material

Formarea si citirea numerelor

CEL MAI CAUTAT MATERIAL

Descrierea materialului:

Sunt 7 randuri de margele, cate zece margele pe fiecare rand, colorate in culorile ierarhice (foarte multe materiale folosesc acest cod de culoare: verdele reprezinta unitatile, (U) albastrul – zecile (Z) si sutele (S) sunt re-prezentate de culoarea rosie).

Inmultiri cu M SZU x ZU si scrierea produsului final. Pentru a rezolva aceste exercitii, elevul este invatat in primul rand cum sa descompuna numarul si apoi continua cu rezolvarea exercitiului folosindu-se de material. Aceasta etapa este esentiala pentru a ajuta elevul sa inteleaga procedeul prin care se rezolva inmultirile atunci cand le efectuam in mod abstract, fara ajutorul materialului.

Inmultiri cu M SZU x ZU, notarea produselor par-tiale si a produsului final

Inmultiri cu M SZU x SZU, notarea produselor par-tiale si a produsului final

PAGINA 20

Vizita la Expozitia Culturii Aborigene

Cu ocazia vizitarii Expozitiei Abo-rigene, copiii au cunoascut doi aborigeni care au povestit despre cultura lor, despre arta, au dansat impreuna cu cei mici si le-au aratat cum se facea focul in vremurile de demult. Alaturi de impresionantele tablouri expuse copiii au inteles mai bine cultura si traditiile indigenilor australieni.

Tabara Montana Plaiul Foii, Zarnesti

Scolarii au luat o pauza bine meritata bucurandu-se din plin de vacanta. A fost scurta insa su-ficienta pentru o noua Tabara Montana, departe de oras si zarva. La Plaiul Foii copiii s-au bucu-rat de libertatea oferita de natura, de multe drumetii si jocuri, locuri noi de explorat, experiente noi de trait. Au creat amintiri, iar de asa multa incantare s-au tavalit ca mieii pe pajistile insorite:)

PAGINA 21

EVENIMENTE VIITOARE SI ANUNTURI

Eveniment pentru Craciun cu specific Montessori

16 Decembrie 2015 - EME1 17 Decembrie 2015 - EME2

EME e inchisa

Nutritie Constienta

12 Decembrie 2015 10:00-16:00

EME2, Str. Stefan cel Mare 35, Pipera Tarif special pentru parintii EME - 90Eur (400Ron)

Vacanta de Iarna

EME e inchisa Cerc pedagogic

Tranzitia de la Gradinita la Scoala

Cu Mariana Ulita (Fondator Montessori School Of Bucharest

si Presedinte MIB)

8 Decembrie 2015 Ora 16:00-18:00

Sediul EME2

Seara Montessori

dedicata parintilor ce urmeaza sa faca noi inscrieri

la scoala in Februarie 2016

25 Noiembrie 2015 Ora 16:00, sediul EME2

Intalniri individuale cu parintii

Parintii se vor programa folosind tabelul cu orarul intalnirilor

afisat la avizier.

Rolurile in Familie

Cu Denisa Popa, Psihoterapeut Gestalt

3 Decembrie 2015, 16:00-17:30, sediul EME2 10 Decembrie 2015, 18:00-19:30, sediul EME1

Atelier pentru parinti

PAGINA 22

“La gradinita cealalta numai mergeam si ne jucam. Aici e mai bine ca mai si invatam ceva.” Dea (6 ani)"

“Eva, noi trebuie sa stam in liniste in clasa ca sa-ti creasca in liniste bebele in burta, mami mi-a zis." Mara I. (5 ani)

Educatoarea: “In timpul razboiului, Londra a fost atacata de germani!” Maya C. (5 ani): “Si tu ai fost atacata?”

Educatoarea intreaba: “Horatiu, esti trist?, el raspunde: “Nu, sunt copil!” Horatiu, (4,2 ani)

Educatoarea:“Ma uit la un obiect care incepe cu sunetul f.” Matilda (4,3 ani) - “Cos!” Educatoarea: “Incepe cu sunetul f.” Matilda: “Fcos?”

“Hai sa nu mai consumam hartia ca sa moara copacii.” Ileana M. (5 ani)

“De ce nu ai venit cealalta viitoare?” Sonia H. (4 ani)

“Antonia, care este primul sunet din cuvantul caine?” Antonia raspunde: “Ham!” Antonia (3,9 ani)

“O sa vina zapada mare si o sa facem un domn de zapada!” Educatoarea: “Vino sa te ajut!”, Sofia raspunde: “M-a ajutat eu!” Sofia(2,7 ami)

“Vin cand termin cositul.” (n.n. cusutul) “Creionul asta face urme ascutitoase.” Albert (2,8 ani)

Victor (5,10 ani) catre Mircea: “Ma intreb zi si noapte de ce scrii asa mare!”

Victor catre Andrei S.: “Stii ce mi se pare interesant la tine? Tu tot ce incepi duci pana la capat. Oare cum reusesti?”

Victor: “Ada, stiai ca eu sunt destept? Pot repara lucruri.” Ada: “Ma bucur sa stiu, daca e ceva de reparat te vom chema pe tine.” Victor: “Mai bine nu.”

“Noi venim de la maimute, de aceea ne plac atat de mult bananele.” Sasha (6 ani)

“Bunicul meu are 97 de ani si locuieste in cimitir.” Tudor D. (6,7 ani)

Tudor P. (7,6 ani) - elev in anul 2: “Stiti ce am observant eu, ca anul 1 este un model pentru anul 2, nu invers.”

Perlele copiilor

Pentru evenimentele Scolii si Gradinitei

Echilibria Montessori Education consultati:

Calendarul Gradinitei Calendarul Scolii

EME1 Str. Emil Racovita Nr. 70, Vila 116C

Complex Domus , Pipera-Voluntari, Ilfov EME2

Str. Stefan cel Mare, Nr. 35, Pipera-Voluntari, Ilfov

Telefon: 0314 38 72 94/ 0744 38 78 88 E-mail: contact@echilibria.ro

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

W WW . ECHILI BRI A . RO

Vizitati-ne pe Facebook