Crize de resurse

Crize de resurseA elaborat: Svetlana GlodeanuMasterand gr. 212 MCCuprins:Noiuni generaleInstituii cu atribuii n domeniul proteciei mediuluiProblema apei la nivel global

1Resurse naturale reprezint totalitateazcmintelordeminerale ideminereuri, aterenurilorcultivabile, a pduriloriapelor de care dispune oanumitar.

Apa Lichid incolor, fr gust i fr miros, compus hidrogenat al oxigenului, careformeaz unul dintre nveliurile Pmntului.

Poluare reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale careinterfereaz cusntateauman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor(organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediuluinconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiilevulcanice, ceamai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane.

Criz faz n evoluia unei societi marcat de mari dificulti (economice,politice, sociale etc.); perioad de tensiune, de tulburare, de ncercri (adeseadecisive) care se manifest n societate.

1Crize istorice

1973: prima mare criz a petrolului. DatoritRzboiului de Yom Kippur,OPEC(Organizaia rilor exportatoare de Petrol) instituie un embargo asupra livrrilor de petrol nSUA, drept rspuns al susineriiIsraeluluide ctre americani.1979: a doua mare criz energetic mondial. Cauz: aa-zisa "revoluie iranian" (cderea monarhiei luiPahlavii venirea la putere a ayatollahuluiKhomeini).1990: creterea preului petrolului datoratrzboiului din Golf.2000 -2001: criza de electricitate dinCalifornia.2000-2007: Protestele britanice mpotriva creterii preului produselor petroliere.2001: criza nord-american agazului natural2004: criza economic dinArgentina

ORGANISME INTERNAIONALE I EUROPENE CU ATRIBUII N DOMENIUL PROTECIEI MEDIULUI1. Organizaia Naiunilor Unite (ONU)n cadrul ONU exist urmtoarele organisme cu atribuii ndomeniul mediului:

Programul Naiunilor Unite pentru Mediu (UNEP)Programele UNEP acoper urmtoarele domenii: evaluarea strii mediului, conservarea i protecia biodiversitii, managementul chimicalelor, protecia apelor, protecia zonelor de coast, protecia solurilor, protecia stratului de ozon, schimbrile climatice, energiea durabil, poluarea urban, controlul polurii industriale, consumul durabil.

1b) Comisia pentru Dezvoltare Durabil a Naiunilor Unite (CSD) Comisia pentru Dezvoltare Durabila a fost creat n anul 1993 pentru a asigura continuarea procesului iniiat de Conferina Naiunilor Unite privind Mediul i Dezvoltarea, cunoscut i sub numele de Summit-ul Pmntului de la Rio de Janeiro din 1992. CSD este format din reprezentani ai 53 de state, alei odat la 3 ani. CSD are sesiuni anuale axate pe diverse aspecte ale dezvoltrii durabile, pilonul cel mai important fiind protecia mediului.

c) Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare este o reea de dezvoltare global a ONU, care pledeaz pentru dezvoltare i conecteaz statele prin accesul la cunotine, experiene i resurse, menite sa ofere oamenilor o via mai bun.

1Comisia Economic a Naiunilor Unite pentru Europa (UNECE)

Activitile desfurate de UNECE n domeniul mediului au ca obiectiv proteciaacestuia i a sntii umane i promovarea dezvoltrii durabile n rile membre.Scopul este acela de a reduce poluarea pentru a minimiza impactul negativasupra mediului si pentru a evita astfel compromiterea strii factorilor de mediu pentru generaiile viitoare.

n afar de organismele menionate anterior, din cadrul ONU, urmtoarele entiti mai au atribuii n domeniul proteciei mediului:

Organizaia pentru Agricultur i Alimentaie (FAO), Organizaia Internaional pentru Aviaie Civil (ICAO), Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial (UNIDO), Organizaia Mondial pentru Comer (WTO),Organizaia Mondial pentru Sntate (WHO),UNESCO, UNICEF, UNITAR.12. Uniunea European a) Comisia European Direcia General Mediu din cadrul Comisiei Europene rolul su este de a iniia i defini noua legislaie de mediu i de a asigura msurile prin care statele membre pun n aplicare acest legislaie.

Consiliul de Mediu al Uniunii Europene

Consiliului de Mediu este compus din minitrii mediului din toate statele membre UE, care se reunesc de patru ori pe an. Consiliul are sarcina de a dezvolta ntr-o manier armonioas, echilibrat i durabil activitile economice pentru a asigura un nivel ridicat al calitii mediului att la nivel european ct i internaional. 1c) Palamentul European n anul 1973, Parlamentul European a decis s creeze un Comitet pentru Mediu care a preluat responsabilitatea, n cadrul procedurii de cooperare, pentru anumite propuneri legislative privind protecia consumatorului i securitatea alimentar. Prin Tratatul de la Maastricht, semnat n 1993, aceast procedur a fost extins asupra urmtoarelor domenii: protecia mediului, securitate alimentar i sntatea publicului.

Agenia European de MediuSarcina Ageniei Europene pentru Mediu (EEA) este de a furniza informaii actuale, relevante i corecte despre mediu. EEA i sprijin pe cei care se ocup de elaborarea i aplicarea strategiei de mediu la nivel european i national, precum i publicul general.

1Apa i lipsa apei reprezint una dintre cele mai apstoare probleme ale secolului al XXI-lea, a declarat Betsy Otto, director al programului Aqueduct din cadrul WRI.

1n cteva decenii, apa va deveni la fel de preioas ca petrolul.1 miliard de oameni au acces limitat la surse de ap potabil.Pn n 2050, peste dou miliarde de oameni din 48 de ri vor duce lips de suficiente surse de ap.Aproximativ 97% - 98% din apa de pe Pmnt este ap srat.Mare parte din apa dulce se afl n gheari.Lacurile, rurile i apa subteran formeaz aproximativ 1% din apa dulce care ar mai putea fi folosit n lume.Dac nclzirea global va continua n acelai ritm, aprovizionarea cu ap dulce ar putea s scad, deoarece apa ghearilor se va putea amesteca cu apa din oceane i va deveni prea srat pentru a putea fi folosit.95% din oraele din lumii arunc n continuare deeuri n ruri i alte surse de ap potabil, ceea ce le face periculoase pentru consum.Peste 2,2 milioane de oameni au murit n2000 de boli legate de consumul de ap contaminat sau din cauza secetei. n 2004, o organizaie englez,WaterAid, a raportat c un copil moare la fiecare 15 secunde din cauza bolilor legate de ap ce ar putea fi uor prevenite.

1Evoluia consumului de ap dulce confirm evoluia uman, astfel dac la nceputul secolului trecut consumul mediu era de doar 240 metrii cubi pe ntreaga perioad a vieii unui individ, n ultimii ani s-a ajuns la un consum aproape triplu, conform standardelor moderne de via.

Criza resurselor de ap este determinat de anumii factori, printre care putem meniona:explozia demografic, procesul rapid de urbanizare care a condus la mari aglomerri populaionale, necesarul crescut de ap dulce din industrie i agricultur.

1Raportul serviciului National Intelligence din SUA, privind securitatea apei, previzioneaz c dup anul 2022,utilizarea apei va deveni o arm de rzboi sau un instrument de terorism, n special n Asia de Sud, Orientul Mijlociu i Africa de Nord.

Brazilia, Rusia, Canada, Indonezia, China si Columbia sunt rile care dein 50% din totalul rezervelor de ap dulce de pe glob.

La aceast or, China este cel mai mare investitor, la nivel global, n protejarea surselor naturale de ap, investind sume considerabile pentru protejarea zonelor care asigur resursele de ap natural.

1Previziunile actuale consider c populaia crete i consumul de ap se dubleaz la fiecare 20 de ani. Analizele ONU sunt alarmante, acestea artnd c, pn n 2040, cererea de ap va depi cu 30% cantitatea disponibil.

Potrivit unui alt raport ONU, 1,1 miliarde de oameni nu au acces durabil la resurse de ap potabil la nivel mondial. Cum previziunile specialitilor sunt pentru o populaie de peste 9,5 miliarde de oameni la nivelul anului 2050, provocarea determinat de necesarul i distribuia apei pe glob este departe de a fi rezolvat.

Problema actual nu este una de resurse, ci o problem de distribuie i de gestionare eficient a apei la nivel global.

1

Ce poi face pentru a economisi ap?Nu spla haine puine, ci ncarc maina de splat la maxima capacitateFolosete duuri cu presiune mai mic, au nevoie de mai puin apF du, nu baie n cadNu fierbe un ibric plin cu ap, cnd ai nevoie doar de o ceacnchide apa cnd i periezi diniiCumpr-i electrocasnice cu consum redus de energieRepar-i instalaiile stricate din casSpal fructele i legumele ntr-un castron cu ap, nu la robinet. Apa rmas poate fi apoi folosit la udatul florilorSpal-i maina cu o gleat de ap i un burete. Vei economisi enorm, innd cont de faptul c o splare automat nseamn consumarea a 32-100 de litri de apColecteaz apa de ploaie pentru a o folosi apoi la udatul florilor

11

1onform raportului Global Risks 2014 publicat de Forumul Economic Mondial au fost identificate zece riscuri care pot avea un impact major in 2014:

Crize fiscale in economii dezvoltateSomaj structural ridicatCriza resurselor de apaDisparitati mari intre venituriEsecul atenuarii si adaptarii la schimbarile climaticeO mai mare frecventa a fenomenelor climatice extremeEsecul guvernantei globaleCriza alimentaraPrabusirea unei institutii sau a unui mecanism financiar majorInstabilitatea politica si sociala profunda

1Pe baza raportului USB, Businessinsider.com a publicat o list a alimentelor care vor disprea primele, ca urmare a crizei mondiale de ap:

1. Carnea de vit are o component de ap de 42.500m3/ton2. Hamburgerii au o component de ap de 16.600 m3/ton3. Carnea de oaie are o component de ap de 6,1000 m3/ton4. Brnza are o component de ap de 5,000 m3/ton5. Puiul are o component de ap de 4,600 m3/ton6. Carnea de capr are o component de ap de 4,000 m3/ton7. Orezul are o component de ap de 3,450 m3/ton8. Oule au o componenta de ap de 3,300 m3/ton9. Nuca de cocos are o component de ap de 2,500 m3/ton10. Soia are o component de ap de 1,550 m3/ton

Cele mai toxice 10 locuri de pe Pamant10. Raul Citarum - IndoneziaA fost numit cel mai murdar rau al lumii. In jur de 5 milioane de oameni traiesc in bazinul raului Citarum, si multi dintre ei il folosesc ca sursa de apa. La sfarsitul anului trecut, o mare banca Asian Development Bank - a acordat un imprumut de 500 de milioane USD pentru curatarea infectului curs de apa.

19. Raul Yamuna, IndiaTrece prin orasul Delhi - si asta spune aproape tot despre halul incare se afla. S-a estimat ca 58% din gunoiul produs de oras ajunge direct in Yamuna, ale carui ape sunt folosite de milioane de indieni atat pentru aruncarea gunoiului, cat si pentru spalat, gatit si baut.

8. Linfen, ChinaE orasul cu cel mai poluat aer din intrega lume, fiind desemnat astfel in anul 2007, intr-un raport realizat de Blacksmith Institute, Inconjurat de mine de carbune si termocentrale care folosesc ca sursa de energie tot carbunele, Linfen - oras cupeste4 milioane de locuitori - e asfixiat cronic de un fum negru care intuneca vazduhul. Se spune ca, daca usuci rufele afara, n-ai nici o sansa sa le iei curate de pe franghie.

17. Girul nord-pacificGroapa de gunoi a Pacificului. Datorita unor curenti oceanici care converg in aceasta zona si cara cu ei gunoaiele ce plutesc in apele oceanice, aici s-a format o insula plutitoare de mizerii, de dimensiuni enorme. Suprafata ei este de cca. 1.400.000 km patrati, o cifra inspaimantatoare. Pe acesta intindere imensa - si coborand pana la 10 metri sub suprafata apei - pluteste o ingramadeala hidoasa de gunoaie, cele mai multe fiind deseuri din plastic. Existenta acestei monstruozitati afecteaza grav viata animalelor marine. Multe dintre acestea mor intoxicate de plasticul pe care il inghit nestiind, bietele, ca aceea nu e hrana, ci otrava.

16. Lacul Karaciai, RusiaUn raport asupra desurilor nucleare, eleborat de Worldwatch Institute, desemna acest lac drept cel mai poluat loc de pe planeta. Timp de ani in sir, a fost folosit de Uniunea Sovietica drept groapa de gunoi pentru depozitarea deseurilor radioactive, iar acum nivelul de radiatii e atat de ridicat, incat un om neprotejat ar incasa o doza letala dupa numai o ora de expunere.

15. Kabwe, ZambiaDupa decenii de extragere si prelucrare a minereurilor, Kabwe s-a transformat intr-un loc atat de toxic, incat nici nu intelegi cum de pot trai oamenii aici. Siroaie de apa incarcate cu plumb si cadmiu se scurg de pe dealurile golase, otravind totul. In sangele copiilor, nivelul de plumb este de 10 ori mai mare decat prevad normele occidentale, iar solul este atat de rau contaminat, incat oamenii nu pot cultiva nimic.

14. Appalachia, West Virginia, SUAn Muntii Appalachi din statul americam West Virginia, munti intregi sunt rasi, strat cu strat, in cautarea carbunelui. Lantul consecintelor este dezastruos: cresterea eroziunii, antrenarea de catre apa a poluantilor, care otravesc astfel raurile si paraiele din intreaga regiune.

13. Dzerzhinsk, RussiaAcesta detine nefericitul record - inscris in Guinness Book - de "orasul cu cea mai puternica poluare chimica". In 2003,ratamortalitatii a fost aici de doua ori si jumatate mai mare decat rata natalitatii. Intre 1930 si 1998,peste300.000 tone de reziduuri chimice au fost depozitate aici fara respectarea normelor de siguranta, iar efectele oribile ale acestei otraviri in masa se resimt si azi si vor mai fi evidente inca multa vreme.

12. Bazinul raului Riachuelo, ArgentinaDe-a lungul acestui curs de apa, care trece si de-a lungul marginii sudice a capitalei argentiniene, Buenos Aires, se insiruiepeste3500 de fabrici de toate felurile, nenumarate conducte de canalizare, ilegal amplasate, care-si deverseaza continutul de-a dreptul in rau.

11. Orbita PamantuluiSe estimeaza ca aproximativ 2 milioane de kg de gunoi cosmic - suruburi, nituri, piulite, tot felul de alte bucati de metal si de ce-o mai fi, chiar si vehicule spatiale intregi - se invart prin spatiu, in jurul planetei, amenintand sa izbeasca si sa deterioreze satelitii, sa deranjeze comunicatiile si chiar sa puna in pericol vietile astronautilor.

1Institutul Mondial pentru Resurse (WRI) a publicat o hart mondial a problemelor legate de ap, care include date despre rile cele mai afectate de secet, inundaii i lipsa de ap.Rou - rat riscul i galben - sigurana n ceea ce privete mai muli indicatori, cum ar fi seceta, inundaiile, poluarea apei.Privind harta care combin toate riscurile legate de ap, se observ c, n mod logic, cele mai afectate sunt regiunile din jurul Ecuatorului, n special sud-vestul Asiei i nordul Africii, dar i sud-vestul Americii de Nord, sud-vestul Americii de Sud i cteva zone din Australia.

1Agenia de design NeoMan Studios a realizat un infografic destinat turitilor, pentru a-i informa despre calitatea apei potabile din diferite state de pe glob.Infograficul cuprinde mai multe pri, pentru fiecare continent. rile unde apa este potabil i poate fi consumat fr riscuri pentru sntate sunt desenate cu albastru, iar restul cu gri.Criteriile sunt destul de dure, astfel c n Africa i America de Sud nu exist nicio ar cu ap considerat potabil, iar n Asia doar Japonia i Coreea de Sud ndeplinesc aceste criterii de siguran.n privina Europei, conform infograficului, jumtatea vestic are ap potabil, iar n cea estic, excepie fcnd Grecia i Macedonia, apa de la robinet nu este considerat sigur, inclusiv n Republica Moldova.Toate statele membre UE sunt obligate s publice la fiecare 3 ani un raport privind calitatea apei potabile.

11

bibliografiehttp://www.unep.org/http://www.un.org/esa/sustdev/csd/review.htmhttp://www.unece.org/env/welcome.htmlhttp://www.europarl.europa.eu/http://www.eea.europa.eu/http://romanian.ruvr.ru/financiarul.rowikipedia.orghttp://www.bani.md http://www.unilever.rohttp://www.gandul.info