32
evistã de culturã ONICA C R poem de mai Valeriu STANCU SERIE NOUà ANUL XLIII 1585 32 PAGINI PREÞ 3 LEI Nr. 5, mai 2010 Fie pîinea cît de rea (III) Voi încheia în acest episod retrospectiva celor douãzeci de ani de tranziþie de la infernul roºu la apocalipsã, deoarece românii sunt mai interesaþi de fotbaliºti drogaþi, de tîrfe ajunse vedete de televiziune, de borfaºi care violeazã babe, de pigmei care, umflaþi de împrejurãri, politicã ºi fãrãdelegi, ca broscoiul din poveste, îºi închipuie c-au ajuns uriaºi, sunt mai interesaþi de picanterii din zbuciumul inutil al partidelor, de „rãutãþi ºi mici scandale”, decît de situaþia propriei þãri sau de necazurile semenilor. ªi la ce bun sã-i scoþi mereu românului în ochi sordidul propriei existenþe, cînd el are aliaþi de nãdejde care-i coloreazã în roz imaginea existenþialã : alcoolul, drogurile, televiziunea, presa de scandal, infracþionalitatea?! Îndulcitoare ale vieþii la care trebuie adãugat cel mai fascinant bîlci de care are parte de douã decenii încoace : viaþa privatã ºi publicã a celor ce „ne fac legi ºi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie”. Neavînd prea multe cunoºtinþe economice, m-am ferit sã abordez în aceastã înneguratã retrospectivã situaþia economicã ºi financiarã a României dupã cãderea dictaturii comuniste. Dar nu trebuie sã fii absolvent de ASE sau cine ºtie ce specialist al cifrelor, afacerilor, managementului, ca sã poþi caracteriza laconic ºi exact starea naþiunii române din punct de vedere economico-financiar. E destul sã cunoºti conotaþiile cuvîntului dezastru. Sau pe cele ale cuvîntului haos. Cãci aceºti doi termeni eticheteazã o realitate pe care doar cei care se aflã la cîrma þãrii nu o vãd. Aceºtia se încãpãþîneazã sã facã din bugetar inamicul public numãrul unu al poporului român ºi continuã cu înverºunare sã se rãzboiascã cu leafa lui, sã- i dea în cap ºi sã facã din el un fel de acar Pãun responsabil de toate nenorocirile care s-au abãtut pe capul bietei naþii cu sînge albastru (geantã latinã, deh!) infectatã cu virusul roºu al eticii ºi echitãþii socialiste. Numai cã bravii noºtri diriguitori se fac a uita un singur amãnunt (esenþial, ce-i drept!) : ei sunt cei mai costisitori bugetari din România! Dar cum s-a ajuns la acest dezastru din care nici o minune dumnezeiascã nu ne mai poate scoate? În primul rînd prin privatizarea preferenþialã, frauduloasã, realizatã pentru profitul cîtorva tupeiºti, al cîtorva potentaþi sau al cîtorva clienþi ai puterii. Prin metodele noastre „originale” de privatizare, averea þãrii a trecut din buzunarul statului în buzunarul unui numãr infim de persoane care au devenit miliardari peste noapte ºi astãzi sunt nababii Europei. Cînd, în urmã cu mai bine de un deceniu, am afirmat cã trãim într-o þarã bolnavã, deoarece într-o þarã sãnãtoasã, normalã, nimeni nu poate deveni miliardar în doar cîþiva ani, am fost acuzat de antiromânism! ªi, Doamne, cît de rãu îmi pare cã timpul ºi realitatea mi-au dat dreptate! În al doilea rînd, dezastrul ne-a pãtruns în casã prin prãbuºirea producþiei, prãbuºire care este consecinþa fireascã a dezastruoasei privatizãri ce ne-a sãrãcit nu doar ca indivizi, ci ºi ca naþie. De douãzeci de ani încoace România nu mai produce, în special din pricina privatizãrii catastrofale care a adus o þarã la sapã de lemn ºi a îmbogãþit cîþiva criminali. Criminali, pentru cã abia aceºtia sunt vinovaþi de genocid, nu dictatorul Ceauºescu pe care foºtii sãi camarazi l-au plumbuit (sub supravegherea ºi la ordinele tovarãºului Ilici) ca sã nu-i arate cu degetul. Nicolae Scorniceºteanul Întîiul, dupã un sfert de veac de domnie, era un sãrãntoc, un cerºetor faþã de profitorii ºi beneficiarii tranziþiei! Dupã douãzeci de ani de economie la fel de originalã ca ºi democraþia româneascã, producþia þãrii noastre e sublimã putem spune, dar lipseºte cu desãvîrºire. Or, o þarã care nu produce e condamnatã sã împrumute de la alþii (ceea ce ºi face cu frenezie!) sau sã stea cu mîna întinsã. ªi nu am devenit dupã „eliberare” cerºetorii (ºi infractorii) Europei? Un amãnunt : la nivel individual, se poate trãi o viaþã întreagã fãrã demnitate, dar cu mîna întinsã; la nivel naþional, statal, nu se mai poate trãi astfel la douã decenii dupã prãbuºirea comunismului în Europa ºi la doi ani de la aderarea la Uniunea Europeanã. O altã cauzã a prãbuºirii economiei româneºti este fiscalitatea înrobitoare practicatã de toate guvernele postdecembriste. Cred cã în spaþiul carpato-danubiano- Acest numar este ilustrat cu lucrãri ale sculptorului Ion Iancuþ pontic se exercitã cea mai împovãrãtoare fiscalitate din întreaga Europã (nu-i vorbã, cred cã ºi la evaziune fiscalã suntem campioni continentali!). Întreprinzãtorii din România sunt pur ºi simplu striviþi de taxe, impozite, accize, teveauri, comisioane, biruri, contribuþii, dãri... Statul român, în loc sã creeze programe de sprijinire a afacerilor private, le pune crosa la patinã întreprinzãtorilor, iar aceºtia, exasperaþi de nenumãratele piedici ºi adversitãþi cu care se confruntã ºi care le frîneazã iniþiativele ºi acþiunile, au început sã-ºi aminteascã îndemnul adresat cîndva de Octavian Goga de a se muta cu cãþel cu purcel în altã þarã ºi ºi-au transferat afacerile prin vecini, în zone unde se pare cã umblã cu adevãrat cîinii cu colaci în coadã. Fenomenul s-a manifestat mai întîi în regiunile din vestul Carpaþilor, dar a devenit extrem de repede simptomatic ºi îngrijorãtor pentru întreg teritoriul þãrii, cãci foarte mulþi români au gãsit cu cale sã înveþe drumurile pribegiei ºi ºi-au mutat afacerile în Ungaria, Serbia, Bulgaria sau prin colþuri mult mai îndepãrtate ale lumii. Din cauza „binelui” de-acasã, existã astãzi vreo trei milioane de români care se înfruptã din pîinea amarã a strãinãtãþii! ªi exodul continuã, cãci degringolada împãrãþeºte în sufletele conaþionalilor noºtri. La dezastrul economic al României a contribuit în mod substanþial ºi dictatura bãncilor. La noi, bãncile sunt stat în stat, fac doar ce le convine, îºi urmãresc doar interesele, iar creditarea este, de asemenea, preferenþialã, interesatã, dezastruoasã. Românul de rînd care e nevoit sã se îndatoreze la bãnci îºi semneazã cu bunã ºtiinþã sentinþa de condamnare la sãrãcie, umilinþã, spoliere, ruinã... În timp ce românul de bine a devalizat pur ºi simplu bãnci, a dat tunuri ºi þepe ce l-au îmbogãþit peste noapte, iar acum nici usturoi n-a mîncat, nici gura nu-i miroase! În sfîrºit, alte cauze ale faptului cã de 20 de ani ne prãbuºim economic – dar prãbuºirea se manifestã ºi în plan social, uman, spiritual; ºi ne-am tot prãbuºit, pînã am ajuns în fundul prãpastiei - sunt corupþia, þepele, tunurile, ºmenurile, hoþiile. Aºadar, degradarea umanã a desãvîrºit prãbuºirea fragilei noastre economii care era aproape în totalitate tributarã unei planificãri excesive, ineficiente ºi aberante. Secþiune printr-o secundã Mai dã-mi rãgaz ºi-o foaie de hîrtie ªi-un basamac de unde ºtii mata De-o fi sã fie, ori de n-o sã fie Tu-n mine crezi ºi nu-n altcineva Danseazã literele pe o coalã Un zodiac în care n-ai afla Nimic despre tristeþi ºi îndoialã, Nimic din cele ce aºtepþi cumva Amiezile se numãrã prin pieþe Iar drumuri în ceasornice mai curg Tictacul plin de tîngã ºi tristeþe Toate îþi spun cã mergi înspre amurg Cuvintele sunt doar întîmplãtoare De ce secunda iar aº diseca Atunci cînd rãsãrit-ai, la-ntîmplare Nãlucã de argint ºi catifea, Desen în care te vor repeta Corneliu STURZU

CRONICA 05_2010

Embed Size (px)

DESCRIPTION

revista cronica mai 2010

Citation preview

  • evist de culturONICACR

    poem de mai

    Valeriu STANCU

    SERIE NOU ANUL XLIII 1585 32 PAGINI PRE 3 LEI

    Nr. 5, mai 2010

    Fie pinea ct de rea (III)

    Voi ncheia n acest episod retrospectiva celor douzeci de ani de tranziie de la infernul rou la apocalips, deoarece romnii sunt mai interesai de fotbaliti drogai, de trfe ajunse vedete de televiziune, de borfai care violeaz babe, de pigmei care, umflai de mprejurri, politic i frdelegi, ca broscoiul din poveste, i nchipuie c-au ajuns uriai, sunt mai interesai de picanterii din zbuciumul inutil al partidelor, de ruti i mici scandale, dect de situaia propriei ri sau de necazurile semenilor. i la ce bun s-i scoi mereu romnului n ochi sordidul propriei existene, cnd el are aliai de ndejde care-i coloreaz n roz imaginea existenial : alcoolul, drogurile, televiziunea, presa de scandal, infracionalitatea?! ndulcitoare ale vieii la care trebuie adugat cel mai fascinant blci de care are parte de dou decenii ncoace : viaa privat i public a celor ce ne fac legi i ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.

    Neavnd prea multe cunotine economice, m-am ferit s abordez n aceast nnegurat retrospectiv situaia economic i financiar a Romniei dup cderea dictaturii comuniste. Dar nu trebuie s fii absolvent de ASE sau cine tie ce specialist al cifrelor, afacerilor, managementului, ca s poi caracteriza laconic i exact starea naiunii romne din punct de vedere economico-financiar. E destul s cunoti conotaiile cuvntului dezastru. Sau pe cele ale cuvntului haos. Cci aceti doi termeni eticheteaz o realitate pe care doar cei care se afl la crma rii nu o vd. Acetia se ncpneaz s fac din bugetar inamicul public numrul unu al poporului romn i continu cu nverunare s se rzboiasc cu leafa lui, s-i dea n cap i s fac din el un fel de acar Pun responsabil de toate nenorocirile care s-au abtut pe capul bietei naii cu snge albastru (geant latin, deh!) infectat cu virusul rou al eticii i echitii socialiste. Numai c bravii notri diriguitori se fac a uita un singur amnunt (esenial, ce-i drept!) : ei sunt cei mai costisitori

    bugetari din Romnia! Dar cum s-a ajuns la acest dezastru din care nici o minune dumnezeiasc nu ne mai poate scoate?

    n primul rnd prin privatizarea preferenial, frauduloas, realizat pentru profitul ctorva tupeiti, al ctorva potentai sau al ctorva clieni ai puterii. Prin metodele noastre originale de privatizare, averea rii a trecut din buzunarul statului n buzunarul unui numr infim de persoane care au devenit miliardari peste noapte i astzi sunt nababii Europei. Cnd, n urm cu mai bine de un deceniu, am afirmat c trim ntr-o ar bolnav, deoarece ntr-o ar sntoas, normal, nimeni nu poate deveni miliardar n doar civa ani, am fost acuzat de antiromnism! i, Doamne, ct de ru mi pare c timpul i realitatea mi-au dat dreptate!

    n al doilea rnd, dezastrul ne-a ptruns n cas prin prbuirea produciei, prbuire care este consecina fireasc a dezastruoasei privatizri ce ne-a srcit nu doar ca indivizi, ci i ca naie. De douzeci de ani ncoace Romnia nu mai produce, n special din pricina privatizrii catastrofale care a adus o ar la sap de lemn i a mbogit civa criminali. Criminali, pentru c abia acetia sunt vinovai de genocid, nu dictatorul Ceauescu pe care fotii si camarazi l-au plumbuit (sub supravegherea i la ordinele tovarului Ilici) ca s nu-i arate cu degetul. Nicolae Scorniceteanul ntiul, dup un sfert de veac de domnie, era un srntoc, un ceretor fa de profitorii i beneficiarii tranziiei! Dup douzeci de ani de economie la fel de original ca i democraia romneasc, producia rii noastre e sublim putem spune, dar lipsete cu desvrire. Or, o ar care nu produce e condamnat s mprumute de la alii (ceea ce i face cu frenezie!) sau s stea cu mna ntins. i nu am devenit dup eliberare ceretorii (i infractorii) Europei? Un amnunt : la nivel individual, se poate tri o via ntreag fr demnitate, dar cu mna ntins; la nivel naional, statal, nu se mai poate tri astfel la dou decenii dup prbuirea comunismului n Europa i la doi ani de la aderarea la Uniunea European.

    O alt cauz a prbuirii economiei romneti este fiscalitatea nrobitoare practicat de toate guvernele postdecembriste. Cred c n spaiul carpato-danubiano-

    Acest numar este ilustrat cu lucrri ale sculptorului Ion Iancu

    pontic se exercit cea mai mpovrtoare fiscalitate din ntreaga Europ (nu-i vorb, cred c i la evaziune fiscal suntem campioni continentali!). ntreprinztorii din Romnia sunt pur i simplu strivii de taxe, impozite, accize, teveauri, comisioane, biruri, contribuii, dri... Statul romn, n loc s creeze programe de sprijinire a afacerilor private, le pune crosa la patin ntreprinztorilor, iar acetia, exasperai de nenumratele piedici i adversiti cu care se confrunt i care le frneaz iniiativele i aciunile, au nceput s-i aminteasc ndemnul adresat cndva de Octavian Goga de a se muta cu cel cu purcel n alt ar i i-au transferat afacerile prin vecini, n zone unde se pare c umbl cu adevrat cinii cu colaci n coad. Fenomenul s-a manifestat mai nti n regiunile din vestul Carpailor, dar a devenit extrem de repede simptomatic i ngrijortor pentru ntreg teritoriul rii, cci foarte muli romni au gsit cu cale s nvee drumurile pribegiei i i-au mutat afacerile n Ungaria, Serbia, Bulgaria sau prin coluri mult mai ndeprtate ale lumii. Din cauza binelui de-acas, exist astzi vreo trei milioane de romni care se nfrupt din pinea amar a strintii! i exodul continu, cci degringolada mprete n sufletele conaionalilor notri.

    La dezastrul economic al Romniei a contribuit n mod substanial i dictatura bncilor. La noi, bncile sunt stat n stat, fac doar ce le convine, i urmresc doar interesele, iar creditarea este, de asemenea, preferenial, interesat, dezastruoas. Romnul de rnd care e nevoit s se ndatoreze la bnci i semneaz cu bun tiin sentina de condamnare la srcie, umilin, spoliere, ruin... n timp ce romnul de bine a devalizat pur i simplu bnci, a dat tunuri i epe ce l-au mbogit peste noapte, iar acum nici usturoi n-a mncat, nici gura nu-i miroase!

    n sfrit, alte cauze ale faptului c de 20 de ani ne prbuim economic dar prbuirea se manifest i n plan social, uman, spiritual; i ne-am tot prbuit, pn am ajuns n fundul prpastiei - sunt corupia, epele, tunurile, menurile, hoiile. Aadar, degradarea uman a desvrit prbuirea fragilei noastre economii care era aproape n totalitate tributar unei planificri excesive, ineficiente i aberante.

    Seciune printr-o secund

    Mai d-mi rgaz i-o foaie de hrtiei-un basamac de unde tii mataDe-o fi s fie, ori de n-o s fieTu-n mine crezi i nu-n altcineva

    Danseaz literele pe o coalUn zodiac n care n-ai aflaNimic despre tristei i ndoial,Nimic din cele ce atepi cumva

    Amiezile se numr prin pieeIar drumuri n ceasornice mai curgTictacul plin de tng i tristeeToate i spun c mergi nspre amurg

    Cuvintele sunt doar ntmpltoareDe ce secunda iar a disecaAtunci cnd rsrit-ai, la-ntmplareNluc de argint i catifea,

    Desen n care te vor repetaCorneliu STURZU

  • 2 CRONICA

    fragmentarium istoric

    Peisajul politic frmntat n care evolum n ultima perioad, contextul istoric creat de procesul integrrii noastre europene ntr-o manier sui generis, oarecum disputele constituionale i decredibilizarea clasei politice, n fond a elitei politice a naiunii noastre, ne ndeamn s reflectm la una din realitile dominante ale lumii n care trim i anume la stat. S-a scris mult i cu folos despre stat i instituiile sale dar, se pare, c o relectur trebuie s funcioneze pentru noi ca un posibil memento. Punem adesea n crca statului nemulumirile i nemplinirile noastre uitnd parc c acesta nu este o realitate transcendent, ci una ct se poate de mundan i ca atare perfectibil i controlabil. Refleciile de mai jos vin s ne reaminteasc celor mai muli dintre noi ce este i ce se ascunde n spatele acestui mult uzitat i abuzat concept: statul.

    Statele sunt realiti sociale care au existat i funcionat de-a lungul istoriei, au suferit transformri, au acumulat tradiii, s-au extins, restrns, au creat ori desfiinat instituii. Ele au reprezentat o realitate social nainte de a fi interpretri filosofice sau tiinifice i au evoluat datorit practicii sociale, conjuncturilor i propriilor istorii.

    Potrivit lui Max Weber, statul este acea agenie din cadrul societii care posed monopolul violenei legitime. Dar exist i state ce nu monopolizeaz violena legitim n interiorul teritoriului, spre exemplu statele feudale (statul feudal nu obiecteaz mpotriva rzboaielor private atta timp ct supuii i ndeplinesc ndatoririle fa de suveran sau un alt exemplu este cel al statului irakian, aflat sub tutel britanic, dup primul rzboi mondial, care tolera incursiunile tribale), prin urmare exist state crora le lipsete fie dorina, fie puterea de a-i impune monopolul violenei legitime, i care totui rmn, n multe privine state.

    O alt definiie este cea a lui Ernest Gellner, potrivit cruia statul este specializarea i concentrarea meninerii ordinii iar acolo unde nu exist diviziune a muncii nu exist stat. n gndirea social au existat teorii (anarhismul i marxismul) potrivit crora i epoca industrial se poate dispensa de stat. Motivul ar fi acela c societile industriale fiind mari, pentru atingerea standardului de via depind de o puternic diviziune a muncii i de cooperare.

    De-a lungul istoriei, omenirea a parcurs patru stadii fundamentale: preagricol, agricol, industrial i postindustrial. n societatea preagricol, grupurile de culegtori i vntori erau prea mici pentru a permite o diviziune a muncii, astfel chestiunea statului, a unei instituii stabile care s menin ordinea, nu se putea pune. Dar majoritatea acestor societi au devenit state. Unele dintre ele au fost mai puternice altele mai slabe.

    Michael Mann, profesor de sociologie la Universitatea California, pentru a defini statul, combin elementele instituionale cu cele funcionale, astfel, statul este un grup difereniat de instituii i oficiali care reprezint centralitatea n sensul c relaiile politice eman de la centru spre exterior pentru a acoperi un teritoriu, asupra cruia exercit un monopol de legiferare autoritar i de unificare, susinut de un monopol al mijloacelor de violen fizic

    n decursul istoriei, statele au luat forme diverse. Exist mari diferene ntre statul Orientului Apropiat de acum cinci mii de ani, statul cetate grecesc, statul feudal francez sau german de la sfritul primului mileniu d. Hr., imperiul mongol i statele democratice moderne. Cu toate acestea, statele au o serie de trsturi comune:

    organizeaz i gestioneaz puterea pe un teritoriu. Suveranitatea statului const n dreptul su de a exercita puterea politic pe propriul teritoriu;

    are o relaie special cu populaia de pe teritoriul su definit ca cetenie- aceast relaie variind funcie de cultura statului respectiv, de la statul n slujba ceteanului la ceteanul n slujba statului. Orice stat exercit puterea n mod legitim, avnd autoritate asupra cetenilor si i orice stat i dezvolt un sistem de legitimare a autoritii sale;cultiv i se bazeaz pe un anumit naionalism;

    are un grad de autonomie n raport cu guvernarea i guvernanii dintr-un anumit moment, autonomie asigurat de neutralitatea politic a statului;

    Chiar dac statul nu este singurul model de organizare a puterii, el reprezint modelul cel mai perfecionat i cel mai complex de exercitare a puterii. Puterea politic, exercitat conform normelor sociale i prin intermediul instituiilor statului urmrete asigurarea coeziunii sociale, s creeze condiiile supravieuirii acestuia, ct i pe cele care fundamenteaz drepturile i securitatea cetenilor. Relaiile de putere autoritate au existat din totdeauna, statul, aprut ca rspuns la anumite cerine ntr-un anumit moment al evoluiei societii, modific aceste relaii. Devenit suport al puterii politice el va continua s existe i dup ce deintorii puterii dispar. Ceea ce face diferena ntre stat i formele ce l-au precedat (trib, clan etc) este faptul c statul nu mai este constituit pe baza unei asocieri spontane a indivizilor. n cazul statului este vorba de voina de asociere. Faptul c statul este titular al puterii nu nseamn c deine puterea absolut, deoarece puterea sa este totdeauna supus dreptului. Autoritatea puterii politice etatice este legitim atunci cnd este recunoscut i acceptat n mod liber de

    toi indivizii unei colectiviti sau cel puin de majoritatea acestora. Aceasta presupune i acceptarea normelor pe baza crora statul funcioneaz, norme care sunt de dou feluri: sociale (legi nescrise) i juridice (instituionalizeaz normele sociale ntr-un cadru organizat politic).

    Din punct de vedere tiinific, statul apare ca o form de organizare politic a societii, existena sa fiind determinat de urmtoarele elemente cadru: teritoriul, populaia i caracterul de organizare politic.

    Aceste elemente sunt ntlnite i n definiia pe care o d statului Robert Dahl: Cnd spunem stat ne referim la instituiile cu autoritate de decizie pentru o ntreag societate, crora toate celelalte grupuri, instituii i persoane i sunt egal subordonate. Statul este autoritatea constrngtoare ultim. De asemenea, statul este cel care are monopolul exercitrii legitime a forei pe teritoriul su. Potrivit acestei definiii, statul are urmtoarele caracteristici: monopolul asupra violenei fizice legitime (statul este singura instituie care deine dreptul de a folosi violena n cazul nerespectrii normelor sale), teritorialitatea (un stat presupune un spaiu bine delimitat geografic asupra cruia i exercit autoritatea legitim), suveranitatea (este atributul fiecrui stat de a deine autoritatea ultim n interiorul granielor sale), constituionalitatea (orice stat trebuie s se conduc pe baza unei legi fundamentale), domnia legii (guvernare pe baza legilor), aparatul administrativ, autoritatea i legitimitatea (autoritatea se datoreaz legitimrii puterii prin intermediul mecanismului electoral), cetenia (statutul pe care-l primesc indivizii membrii ai statului care le impune drepturi i ndatoriri egale, liberti i constrngeri, puteri i responsabiliti), impozitarea (prin intermediul creia se formeaz bugetul de stat necesar a finana sectoarele neproductive ale statului).

    Istoria umanitii a cunoscut mai multe tipuri de stat, i anume: statul tradiional (fundamentat pe principiul dominaiei tradiionale, conform cruia accesul la putere este legitimat de cutume i tradiii), statul modern (se ntemeiaz conform principiului dominaiei legal-raionale - deine o legitimitate caracterizat de legi), statul de drept (al democraiei liberale, care are urmtoarele caracteristici: suveranitatea poporului, eligibilitatea personalului politic, separaia puterilor n stat, asigurarea drepturilor i libertilor individuale, pluripartidismul, constituionalismul), statul bunstrii generale (creterea bunstrii prin intermediul unor programe guvernamentale), statul revoluionar (aprut urmare unei revoluii ncercnd impunerea valorilor statului pe baza voinei guvernanilor), statul totalitar (n care libertatea individului este nclcat n mod flagrant iar supunerea societii la normele statului este asigurat prin utilizarea forei).

    Din punct de vedere al structurii statele pot fi unitare i federale. Statul unitar presupune existena unei unice voine politice ce este impus voinei cetenilor prin intermediul unui aparat administrativ controlat de centru. Principiul su distinctiv este ideea indivizibilitii statului introdus de Revoluia francez, ca rspuns la tendinele federaliste ce se manifestau n epoc.. Dispune de o singur lege fundamental. Are un singur centru de putere, un ansamblu unic de instituii cu atribuii de decizie politic, un singur organ legiuitor, un singur executiv i o singur autoritate judectoreasc. nceputul a fost reprezentat de statul unitar centralizat n care deciziile n materie administrativ erau luate de puterea central. Dar pentru a nu fi paralizate de multitudinea problemelor, statele centralizate recunosc o serie de competene organelor locale lund msuri de deconcentrare. Deconcentrarea nseamn numirea unor ageni ai puterii centrale la nivel local, care rmn ns responsabili fa de autoritile centrale. Cererile de cretere a democraiei locale au antrenat tendina de descentralizare a statelor unitare proces ce presupune c deciziile sunt luate sub controlul cetenilor de ctre autoritile alese. Statul federal implic existena unor entiti teritoriale multiple ce sunt dotate constituional, legislativ i juridic cu autonomie. Numite state, aceste uniti federale nu au ns competene internaionale. Ca origine, statele federale pot fi rezultatul unui proces de integrare (SUA i Elveia sunt rezultatul federalizrii mai multor state suverane), alte state au rezultat din dezagregarea unui alt stat (Federaia rus care a succedat Uniunii Sovietice). Confederaia este un tip aparte de asociere a statelor, caracteristica acesteia este c respect suveranitatea internaional a membrilor si, dar pune n funciune o serie de mecanisme ce coordoneaz politica lor n anumite domenii; din perspectiva dreptului internaional, federaia nu constituie un stat, relaiile dintre membrii si fiind realizat pe baza unui tratat internaional. Spre deosebire de confederaii, statele federale sunt organizate pe baza unei constituii. O federaie recunoate principiile autonomiei i participrii. Conform autonomiei, fiecare stat deine competene proprii pe care le exercit fr ingerina guvernului federal, pe cnd principiul participrii implic controlul i intervenia statelor federate asupra politicii federale prin intermediul reprezentanilor lor, de aceea federaiile practic un bicameralism federal n care una dintre camere reprezint naiunea pe baze demografice, iar cealalt reprezint fiecare component a federaiei.

    Indiferent de forma statului, acesta ndeplinete anumite funcii ce urmresc s asigure concordia, bunstarea i securitatea extern. Funciile generale ale statului sunt: crearea unitii etatice, ierarhizarea relaiilor, diferenierea specific. Statul de drept, bazat pe separaia puterilor n stat, pluripartidism, constituionalism ndeplinete urmtoarele funcii specifice: funcia legislativ(prin intermediul parlamentelor const n stabilirea normelor generale i de conduit), funcia executiv (organizeaz aplicarea legilor,

    aplicarea politicilor guvernamentale, conducerea statului n momentele de criz), funcia judectoreasc (sancionarea prin intermediul legilor i soluionarea litigiilor juridice), funcia economic (organizeaz activitatea economic n cadrul proprietii de stat), funcia social (prin intermediul unui sistem de protecie social asigur un trai decent tuturor cetenilor) i funcia cultural (asigurarea unor condiii corespunztoare de educare i instruire a tuturor cetenilor), funcia ecologic, stabilirea unor legturi cu alte state.

    Potrivit lui Michael Mann, pe lng meninerea ordinii interne, statul, pentru a depi anumite interese de grup din interior, mai ndeplinete i alte funcii cum ar fi: aprarea rii, meninerea infrastructurii de comunicaii, redistribuia economic i legislaia.

    Ctlin TURLIUC

    Statul, actor fundamental pe scena istoriei

    Mai 2010

    Ctlin TURLIUC

    Ioana PETCU

    Liviu SUHAR Teodor HAEGANMiruna HAEGAN Traian MOCANU

    Adi CRISTI tefania HNESCU Ion HURJUI Geo VASILEEmanuela ILIE Andreas RADOS

    Laura VASILIU

    Ctlin BORDEIANU

    Liviu Ioan STOICIU

    Vasile POPA HOMICEANU

    Cristina Maria FRUMOS

    Bogdan Mihai MANDACHE

    Mihai BATOG BUJENI

    Alexandru Dan CIOCHIN

    George CEAUU

    Bogdan Mihai MANDACHE

    Valeriu STANCU Natalia CANTEMIR

    Valeriu STANCU

    poezia lumii, poezia n lume pagina 32

    gndul i lumea paginile 30-31

    breviar filosofic francez pagina 29

    pagina 27

    Academia Pstorel pagina 26

    arheologia spiritului pagina 21

    philosophia perennis pagina 20

    fondul principal al culturii romne paginile 14-15

    nscocitorul de gnduri pagina 18

    salonul literar paginile 16-17

    patrimoniu naional pagina 4

    pagina 22

    jurnal cu scriitori paginile 9 - 11

    paginile 6-7

    ut pictura poesis pagina 8

    privitor ca la teatru pagina 5

    tertium non datum pagina 3

    fragmentarium istoric paginile 2, 12

    Sumar:

    Bogdan Mihai MANDACHE

    Marinic POPESCU

    la vreme i la nevreme pagina 19

    Ctlin BORDEIANU

    Nicolae BUSUIOC

    fascinaia lecturii pagina 18

    restituiri

    literatura fr frontiere

    Niels HAV Patrick NEGRIER

    pagina 25

    literatuile imaginarului pagina 24

    Marius CHELARU

    literatur universal

    tefan AMARIEI

    poesis pagina 12

    degustri cultural - literare pagina 28

    sunetul muzicii

    Ionel SAVITESCU

    Constantin STAN

    sertarul cu manuscrise pagina 13

    pagina 23simeze ieene

    Teodor HAEGAN

  • CRONICA 3

    personal, prin creterea standardelor intelectuale, prin intermediul ncurajrii tuturor disciplinelor universitare, stimulnd aspiraiile i performanele pe baza nzestrrilor. A devenit un reper etic pentru colectivul juvenil studios prin munca i seriozitatea sa. Parc se cuvenea ca n sala plin din seara concertului comemorativ s se afle mai muli membrii ai instituiei pentru a crei existen i-a druit-o pe a sa.

    Compune n aceast perioad lucrri corale i lieduri, majoritatea pe versuri populare: ase coruri populare romneti (1947), Trei cntece de nunt (1955), Cinci cntece de dragoste (1957), Zece coruri pe melodii populare din Moldova (1962), Triptic coral (1968), Inscripii(1966-1969), Vocalize pentru mezzo-sopran i ansamblu de percuie (1971), colinde, dar i lucrri simfonice: Trei jocuri din Ardeal (1947), Rapsodia I Moldoveneasc (1963), ase Suite simfonice i orchestreaz n 1946 Coralul variat n stil clasic pentru org pe care-l compusese n 1936. Pentru Suita a II-a pentru orchestr obine premiul de Stat n 1952. Ca semn al ataamentului fa de coala de Muzic n care a funcionat ca profesor dup 1950 compune imnul Liceului n anul 1969 pe versuri de I. Vasilescu.

    Am punctat cteva repere biografice pentru a corela aceste aspecte cu opera sa componistic pe care o influeneaz i pentru a-i meniona meritele n fundamentarea i ntrirea instituiilor muzicale ieene. Contactul cu melodiile populare romneti pe care le culege i transcrie, cu corurile romneti pe care le cnt i dirijeaz, cu muzica religioas romneasc, crora se adaug studiile de la Sibiu i Bucureti cu profesori care promovau folclorul i muzica cult romneasc l inspir s compun lieduri, coruri, colinde, muzic religioas i simfonic de inspiraie popular i sacr. Studiile de contrapunct, polifonie i compoziie urmate n capitala Franei explic aplecarea sa ctre compoziiile instrumentale, simfonice i vocal-simfonice n stil clasic. Fiind ndrgostit de folclor i apreciind n cel mai nalt grad creaia sincer i spontan a poporului tot att de mult ca i cea cult a marilor compozitori, mi-am fundamentat creaia pe temeiul graiului romnesc de care am fost i rmn continuu legat afirm n mai 1958. Mergeam pe strad i mi se prea c cei dinainte ne oblig s nu stm cu minile ncruciate spune referitor la munca sa de nfiinare i de organizare a Conservatorului i Filarmonicii ieene. A dus o via plin de micare, energic, participativ, ntreprinztoare, avnd aptitudini pentru mai multe lucruri, spirit incisiv, caracterizat prin munc, tenacitate i consecvena pe care a reliefat-o n tot ce a fcut. El va sfri prin a-i atinge scopul, acela de a fonda i de a pstra n Iai, capitala cultural a rii, instituiile de baz n educarea artistic a specialitilor i a publicului larg i nimeni nu va putea s spun vreodat c nu e meritul su. Conduita auster, discreia, ataamentul fa de trecut, familie i rdcini, patriotismul i tradiionalismul coexist cu independena. Spirit de asimilare puternic, cu imaginaie fecund aduce n compoziiile sale emoie, interiorizare, nlare sufleteasc.

    Aflat n 2009 la Iai n calitate de dirijor, Sabin Putza a venit cu ideea de a se ocupa personal de un concert n memoria mentorului su Achim Stoia, cu ocazia centenarului naterii sale. A primit n acest scop tot concursul directorului actual al Filarmonicii, Bujor Prelipcean i al doamnei Stoia care-i furnizeaz partituri simfonice, vocal-simfonice, pentru pian, sau pentru org din biblioteca personal. Pentru concertul din 29 aprilie 2010 a ales Trei jocuri din Ardeal, Rondo pentru orchestr de camer, Introducere i Passacaglia pentru pian, Coral variat n stil clasic pentru org, Suita nr. 3 pentru orchestr, dipticul Doamne-Doamne, Cntai lui Dumnezeu i Imn antic (olimpic) pentru cor i orchestr.

    Difuzate zilnic de Radioteleviziunea romn ntr-o perioad, cele Trei jocuri din Ardeal compuse n 1947 sunt cele mai cunoscute lucrri ale lui Achim Stoia. Dei e greu s gseti la o lucrare att de cunoscut noi modaliti de interpretare, Sabin Putza a gsit propria viziune dirijoral aducnd prospeime interpretrii acestui opus n debutul concertului, dup care, vizibil emoionat se adreseaz slii mrturisind ce mult reprezint pentru el aceast manifestare muzical n amintirea celui care l-a adus la Iai, l-a angajat la Conservator

    profesorul Briloiu.Anul 1938 se dovedete de succes pentru Achim

    Stoia. Ca profesor la Focani particip cu o formaie coral mixt la concursul Societii Tinerimea Romn din Bucureti unde obine premiul I (excepional). n toamna aceluiai an prezint cteva lucrri la concursul naional de compoziie George Enescu unde obine premiul II pentru Coral variat pentru org i Liturghia modal pentru cor mixt. Ca rezultat al acestui premiu este admis ca membru activ n Societatea Compozitorilor Romni. n 1941 mai obine dou premii de compoziie cu marul pentru cor brbtesc i orchestr Primvara tinereii i cu Dou jocuri din Ardeal pentru voce i orchestr la concursul organizat de Societatea de Radiodifuziune care le i litografiaz. Apoi, din primvara anului 1939 pn n iulie 1945 particip activ la concentrri i la lupte pe fronturile de rsrit i de apus ale rzboiului, fiind decorat cu numeroase medalii. n concediul obinut de pe front n ianuarie 1943, devine prin concurs profesor de teorie-solfegii la Conservatorul George Enescu din Iai, post pe care-l va prelua abia la sfritul rzboiului, n octombrie 1945. Anii de rzboi ca i foametea care a urmat n Moldova au zgzuit mult reluarea i intensificarea unei activiti creatoare aa de mult timp ntrerupt mrturisea Achim Stoia n 1958.

    Dup 1945 se desfoar perioada sa ieean care coincide cu a doua perioad componistic. Dup necazuri, peregrinri i rzboi se stabilete la Iai, unde contribuie la revenirea vieii culturale antebelice i la amplificarea ei, unde-i ntemeiaz o familie cu mezzo-soprana Maria-Jana Stoia, unde i se nate copilul, Achim Ioan. Dedicat muncii pe care o fcea, loial instituiei pe care o slujea, oricare a fost

    ea, se implic total n viaa muzical a Iaului ca profesor n nvmntul preuniversitar i universitar muzical, n calitate de orchestrator i copist pentru biblioteca Filarmonicii unde devine dirijor de orchestr i director al ei, ca rector n nvmntul superior de art, ca preedinte al filialei ieene a Uniunii Compozitorilor din Romnia i membru n comitetul naional de conducere, ca membru n juriu la festivaluri internaionale, n calitate de compozitor sau de consilier n Sfatul Popular Regional. Ca dirijor permanent al orchestrei simfonice din 1948 i mbogete repertoriul clasic i romantic cu lucrri ale secolului XX, iar ca director al Filarmonicii din 1950 mrete numrul de instrumentiti, contribuie la nfiinarea n 1953 a corului Gavriil Musicescu, integreaz orchestra de muzic popular Doina Moldovei n aceeai instituie i inaugureaz n 1957 actualul ei local. Din 1945 particip la viaa frmntat a nvmntului superior de art ieean: este profesor la Conservator, rector al nou nfiinatului Institut de Art n 1949, a crui desfiinare doi ani mai trziu o resimte ca pe o zi de doliu, iar din 1960, de la renfiinarea Conservatorului, i este rector pn la moartea sa n 1973, declanat de noi dezbateri asupra oportunitii desfiinrii nvmntului superior muzical la Iai. Aa cum de la moartea tatlui su n 1931 i asum rolul de susintor financiar i ocrotitor al familiei rmase n Ardeal, din 1960 i va asuma rolul de protector al comunitii muzicale universitare ieene, potenndu-i prestigiul i asigurndu-i viitorul prin asocierea la corpul profesoral matur cu studii n vestul Europei a tinerilor talentai absolveni pe care-i selecta

    Aceste rnduri cu o puternic ncrctur emoional se identific cu o reveren fcut memoriei profesorului de armonie, rectorului Conservatorului ieean i ctitorului colii moderne ieene superioare de muzic, dirijorului i directorului Filarmonicii Moldova, compozitorului i omului Achim Stoia.

    Cel mai mare din cei patru copii ai plugarului i cantorului Stoia din Mohul Sibiului nscut la 8 iulie 1910, a avut un prim contact cu muzica prin cea religioas i cea popular din satul natal unde i-a fcut studiile primare. A avut burs la coala normal ortodox romn Andrei aguna din Sibiu unde nvase i Marian Negrea. Cunoate acolo muzica vocal romneasc la cursurile cu pedagogul, dirijorul i compozitorul Timotei Popovici, discipolul lui Gavriil Musicescu, i descifreaz tainele interpretrii la violin cu Nicolae Oancea care avea s devin dirijor la Teatrul de Operet din Bucureti. nsuirea muzicii prin degetele pe instrument sau prin cntatul n cor e un drum sigur i bun. Aa mi-am fcut i eu intrarea n muzic. nti am nvat un instrument muzical, apoi am cntat i dirijat cor, iar la urm am dirijat orchestr simfonic mrturisea compozitorul n autobiografia din 1958. Remarcat de profesorii si, ncepnd cu clasa a IV-a este pus s dirijeze corul clasei sau chiar cel mixt al colii, fcndu-i astfel ucenicia. Tot cei doi profesori, vzndu-i pasiunea pentru muzic l sftuiesc n 1927, la absolvirea colii, s urmeze cursurile Conservatorului de muzic i art dramatic din Bucureti, ajutndu-l, mpreun cu D. G. Kiriac, s primeasc o burs de la Ministerul Artelor. Studiaz teorie-solfegii cu D. G. Kiriac i apoi cu Ioan Chirescu, armonie-contrapunct i fug cu Alfonso Castaldi, estetic muzical i teoria formelor muzicale cu Dimitrie Cuclin, istoria muzicii cu Constantin Briloiu, pedagogie muzical cu George Breazul, toi nume grele n istoria muzical romneasc ce creau o stare de puternic emulaie. Dar viaa sa, care-i ncepuse zbuciumul cu arestarea tatlui n faa copilului de 6 ani pentru c salutase cu bucurie sosirea armatei romne i-i acordase ajutor, cunoate un nou impact negativ. Din raiuni economice bugetare nu mai primete bursa, fiind nevoit, ca s se ntrein, s dea lecii particulare de armonie i s transcrie melodii dup cilindrii sau s copieze diverse colecii de culegeri de melodii populare la Societatea Compozitorilor Romni sub oblduirea savantului etnolog de faim mondial Constantin Briloiu. Dup cum avea s se observe ulterior, munca de culegere i transcriere a melodiilor populare ca i prezena sa din primul an de facultate, prin dirijorul Ioan D. Chirescu, n corul Carmen al crui repertoriu coninea cntece tradiionale romneti s-au reflectat n creaia sa, contribuind la cristalizarea unei concepii muzicale bazate pe melodica, ritmica i modurile autohtone. La absolvirea facultii, satisface stagiul militar dup care devine profesor la Liceul militar de la Mnstirea Dealu-Trgovite, cu corul i orchestra cruia susine concerte i la Radio Bucureti. Prin participarea la un concurs din primvara anului 1934 obine postul de dirijor al corului Bisericii ortodoxe romne din Paris i accede, prin intermediul bursei pentru a-i desvri studiile muzicale, la cursurile de contrapunct cu Paul Le Flem, de fug i polifonie modal cu Charles Koechlin, de dirijat orchestr cu Fr. Rhlman de la Schola Cantorum i la cele de compoziie cu Paul Dukas de la cole Normale de Musique. Aici este coleg de clas cu Dinu Lipatti cu care leag o strns prietenie i prin intermediul cruia l cunoate pe George Enescu. Susine cu formaia coral a capelei din Paris, pe lng programul liturgic i concerte publice de colinde i cntece de stea romneti i o audiie de muzic coral religioas la Radio. La absolvirea cursurilor n 1936, revine n ar, unde este profesor, dar i culegtor de folclor din zona Vrancei sau a Ardealului, fie singur, fie cu

    Mai 2010

    Centenar Achim StoiaCornelia APOSTOL

    (continuare n pagina 6)

    sunetul muzicii

  • CRONICA4

    22. BONA, IOANNES. De divina psalmodia... tractatus... Operum... Tom II. Paris, Ludovicus Billaine, 1678. 26+756 p.; format 16.Brunet, I, col. 1082; Graesse, I, p. 479.Legtur modern, cotor piele.

    I 2349

    23. BONA, IOANNES. Opuscula spiritualia I. Horologium asceticum. II. Principia vitae christianae. III. Manuductio ad coelum. IV. Via compendii ad deum. V. De sacrificio missae. VI. De discretione spiritum. Operum... tom. I. Paris, Ludovicus Billaine, 1677. 20+895+7 p.; format 16.Brunet, I, col. 1082; Graesse, I, p. 479.Portretul gravat al autorului.Legtur modern, cotor piele.

    I 2324

    24. BONA, IOANNES. Rerum liturgicarum libri duo... Operum... Tom. III. Paris, Ludovicus Billaine, 1678. 740+62 p.; format 16.Pe ultima pagin lista operelor lui Bona.Brunet, I, col. 1082; Graesse, I, p. 479.Legtur modern, cotor piele.

    I 2325

    25. BRACCIOLINI, DELL'API FRANCESCO. La burgheria convertita. Poema heroico... Con gli argumenti a ciascun libro di Giuliano Bracciolini dell'api. Roma, Vitale Mascardi, 1637. 4+528 p.; format 16.V. Brunet, I, col. 1195; Graesse, I, p. 517.Legtur n pergament.

    I 2020

    26. BRACCIOLINI, DELL'API FRANCESCO. La scherno degli dei. Poema... Roma, (Vitale) Mascardi ad instanza di Giovani Manelfi, 1624. 24+474 p.; format 16.Dedicat, ca i precedenta lucrare, lui Antonio Barberini, nepotul papii Urban VIII.V. Brunet, I, col. 1195; Graesse, I, p. 517.nsemnri pe foaia de gard: 3 aug. te de Beliste; pe ultima copert: 3; 32.Legtur n pergament.

    I 2018

    27. BRUNI, ANTONIO. Epistole heroice, poesie libri due. [Ediia a 4-a]. Veneia, Turrini, 1646. 11+406 p.; format 16.Dedicat lui Gio: Battista Santi in Messina.V. Graesse, I, p. 554.Sigiliu modern C. Tommaso Giovo pe foaia de gard.Pe antetitlu: Del D. Fran(cis)co Ant(onio) di Sare, Lett e Teolo-Doct. 1773.Legtur n pergament.

    I 2012

    28. BUXTORF, JOHANNES. Lexicon hebraicum et chaldeicum. [Ediia a 10-1]. Basilea, sumptibus francisci P... et Joh. Philippi Rice..., 1698; 14 +967+76 p.; format 16.nsemnri: Pe foaia de titlu: P. X. Schieler.Portret gravat al autorului.Legtur n pergament.

    I 2229

    29. CAESAR, JULIUS C(AIUS). Comentarii de bello ballico... opera et studio Arnoldo Montani; accedunt notitia galliae et notae auctiores ex autographo Iosephi Scaligeri. Amstelodamus, Ex officina Elzeviriana, 1661. 14+917+32 p.; format 16.V. Graesse, II, p. 7.nsemnri: la p. 1: Cappi Nota.Foaia de titlu gravat.Legtur n pergament.

    I 2124

    30. CERVANTES, MICHEL de. Le valeureux dom Quixote de la Manche... Traduit... Dedi au roy par Caesar Oudin, secrtaire interprte de sa Majest. Rouen, Jacques Besongne, 1646. 10+730+6 p.; format 16.Semnturi: Pe foaia de titlu: Ex libris Residentiae A Carolinensis Ord. Esch. S-tmae. trinitatis Red. Capt. No. 171, apoi cu litere de tipar: Rene Chanoin. Pe foaia

    de gard: Procuratus a P. Vitale, U. VIII. 16.Legtur modern, cotor piele.

    I 2125

    31. A. IDEM.Legtur n pergament cu ornamente presate la rece.

    VI 103

    32. CICERO, M. TULLIUS. De oficiis libri tres. Cato maior, Laelius Paradoxa, Somnium Scipionis. Ex recensione Joannis Georgii Graevii. Cum ejusdem notis ut et integris animadversionibus Dionysii Lambini, Fulvii Ursini, Caroli Langii, Francisci Fabritii Marcodurani, Aldi Manutii... Amstelodamus, ex typographia P. et I. Blaev, prostant apud Wolfgang Iavsonia Waesbergios, Boom, a Someren, et Goethals, 1688. 12+688+64+452+16 p.; format 8.nsemnri: Pe foaia de gard, noti n francez despre Cicero. Antetitlu gravat.Legtur n pergament.

    I 3282

    33. CICERO, M. TULLIUS. Epistolae ad familiares, libri IX-XVI. Amstelodamus, Ex Typographia P. et I. Blaev..., 1693. 468+368+116 p.; format 16. Comentariul lui Paul Manutius.V. Graesse, II, p. 169.Legtur cotor piele.

    I 2326

    34. CICERO, M. TULLIUS. Epistolae ad familiares, ex recensione Joannis Georgii Graevii... et notis integris Petri Victori, Paulli Manutii, Hier. Ragozanii, D. Lambini, F. Ursini, ne non selectis Io. Fr. Granovii et aliorum. 2 vol.. Amstelodamus, Ex Typographia P. et I. Blaev..., 1683. Tom. I 17+506+500 p.; Tom II 468+368+116 p.; format 16. V. Graesse, II, p. 169.Foaia antetitlu la vol. I gravat.Legtur n pergament.

    II 2383

    35. CICERO, M. TULLIUS. Epistolarum libri XVI ad T. Pomponium Atticum. Ex recensione Ioannis Georgii Graevii... et notis integris Petri Victorii, Pauli Manutii, Leonardi Malhespinae, D. Lambini, Fulvii Ursini, Sim Borii, Fr. Iunii, Aus. Popmae, nec non selectis Sebast Corradi, Is. Casauboni, Ioan. fred. Gnonovii et aliorum. 2 vol.. Amstelodamus, sumptibus Blaviorum et Henrici Wetstenii. 1684. Vol. I 12+822+284 p.; vol. II 802+344+96 p.; format 16. V. Graesse, II, p. 169.Foaia de gard la vol. I gravat.Legtur n pergament.

    II 3284

    36. CICERO, M. TULLIUS. Opera omnia. Cum Gruteri et selectis variorum notis et indicibus locupletissimis. Accurante C. Schrevelis. Amstelodamus, Ludovicus et Daniel Elzevir, Lugd. Batavorum, Franciscus Hackius, 1661. 6+58+1339+53 p.; format 8. V. Brunet, I, col. 400.Graesse, II, p. 157.Copert gravat.Legtur moern, cotor piele.

    II 2666

    37. CICERO, M. TULLIUS. Orationes. Ex recensione Ioannis georgii Graevii... et notis integris Francisci Hottomanni, Dionysii Lambini, Fulvii Ursini, Paulli manutii ac selectis aliorum. Ut et Q. Asconio Pediano et Anonymo Scholiaste... Amstelodamus, Ex Typographia P. et I. Blaev..., 16951699. 3 vol. (6 pri). vol. I/1 (1699) 20+706+112+174 p.; vol. I/2 (1695) 569+112+148 p.; vol. II/1 (1699) 744+142; vol. II/2 (1696) 624+170+126 p.; vol. III/1 (1969) 958+204 p.; vol. III/2 (1698) 1022+234+164 p.; format 16. Pe foaia de gard a vol. I/1 semntur n creion C. C. Stephanesco, cruia i aparin cele 11 vol. ale ediiei.Foaia de titlu la vol. I/1 gravat.Legtur n pergament.

    II 3281

    38. CICERO, M. TULLIUS. Scriptorum fragmenta. A Roberto Stephano, Carolo Sigonio, Andrea Patricio & c. colecta. Accedit Fr. Fabricii Marcodurani Historia ciceroniana... Lugd. Batavor., Ex Officina Elseviriana, 1642. 328 p.; format 16.

    I 2152

    39. La clef des coeurs. Paris, I. Baptiste Loyyson, 1625. 6+58 p.; format 16.Semnturi: pe foaia de titlu [indescifrabil] 1882; alta Denk(?) Adolf....

    I 2023

    40. CONIATES (ACOMINATES), NICETES. Extraict des annales de Nicete Comiates... Lyon, Hritiers de Guillaume Rouille, 1601. 68 p.; format 4.tiri privind istoria Romniei, p. 50, 51.Legtur n pergament. Legat cu alt carte.

    V 88

    41. CORDERIUS, BALTHASARE. Expositia Patrum Graecorum in psalmos... Vol. I. Antverpia, ex officina Plantiniana, Balthasaris Moreti, 1643. 52+1012+106 p.; format 4.V. Graesse, II, p. 162.Pe forza semntur n Grcete.Foaia antetitlu gravat.Legtur n pergament cu ornamente presate.

    V 160

    42. CORNELIUS A BEUGHEM. Bibliographia historica, chronologica et geographica, novissima, perpetuo continuanda sive conspectus prima... ab Anno Reparatae

    Salutis MDCLI... Accedet ejusdem Musaeum... Amsteloedamus, Ianssonius Waesbergius, 1685. 788 p.; format 16.V. Kara, I. Cluza bibliotecarului, nr. 9, sept. 1964, p. 519 520.Legtur n pergament.tiri privind istoria Romniei: p. 77, 728.

    I 2030

    43. CORVINUS. IOH. AR. Enchiridium seu institutiones imperiales... explicatae per Erotemata... [Ediia a 5-a]. Amstelodamus, Elzevir, 1664. 8+644 p.; format 16.nsemnri: pe verso copertei:

    Bibliothque de L. A. Faye.Foaia de titlu gravat.Legtur n piele.

    I 2026

    44. CRUSIUS MARTINUS. Coronae anni Conciones dominicorum evangeliarum et epistolarum continentes. 4 vol. Wittebergae, Laurentius Seuberlich, 1602. Vol. I 8+420 p.; Vol. II 14+327 p.; Vol. III 16+484 p.; Vol. IV 14+422 p. pe dou coloane; format 4.Numeroase gravuri n text bilingv (grec i latin).Legtur modern n pnz.Lips sfritul.V 128

    90. JUVENAL. (PERSE). Les satyres. Traduction nouvelle. Tome second. Paris, Claude Barbin, 1680. 116+10+192+42 p.; format 16.Text n latin i francez.V. Graesse, III, p. 522.Semnturi: Sigism. Dagya m.p. pe foaia de gard.Pe foaia de titlu semnturi recente.Legtur n piele.

    I 2284

    91. LA FONTAINE, JEAN BAPTISTE de. Mmoires. Cologne, Pierre Marteau, 1699. 6+471+25 p.; format 16.Semnturi pe foaia de gard: C-te de Montfort, 1713, sieur Rissing. nsemnri: Pe coperta verso: D. VI. 320.Legtur n piele.

    I 2156

    92. LE MAISTRE. Le plaidoyez et harangues de monsieur... Donnez au public par M. Jean Issali, avocat au Parlment. Septieme dition. Paris. Daniel Horthemels, 1688. 28+762+38 p.; format 8.Semnturi: Pe foaia de titlu: Gueslin de Rassay. Apoi de alt mn: Ex libris... 1736.nsemnri: Pe coperta II: Cute 5 fr. a Paris en 1704. Pe foaia de titlu un portret cu deviz semnat: C. Vermeulen F(ecit). La prima pagin gravur alegoric semnat Laudug. Legtur n piele.

    III 2688

    93. LEO MUTINENSIS (LEO DE MODENA) RABINUS VENETUS. Opusculum de ceremoniis et consuetudinibus hodie Judaeos inter receptis observatique. Italico primum idiomate adornatum... Gallice deinde expositum... Opera et studio Richardi Simonis. Addito Supplmento... Joh. Valentino Grossgebauer... Francofurti ad Moenum, Typis et impensis Balth. Christoph Wustii, 1692. 176 p.; format 16.Legtur n pergament. Legat mpreun cu Geographia generalis de B. Varenius.

    I 2087

    patrimoniu naional

    Ctlin BORDEIANU

    Carte-tezaur, cinste cui te-a pstrat!

    (va urma)

    (VII)

    CARI RARE DIN SECOLUL AL XVII-LEA (V)

    Mai 2010

  • 5CRONICA

    privitor ca la teatru

    Nu poate fi conceput Hausvater drept creator dac nu i se sesizeaz prioritar, ca o ax a ntregii sale mizanscene, dedublarea. Acesta este principiul dup care funcioneaz personaje, spaii, temporaliti dejucate. Pentru regizor, dublul definete nsi noiunea de teatru, loc al unei realiti mimate, loc n care nevzutul poate deveni vizibil topos infinit n care nu sunt granie. Zonele de joc se multiplic de fiecare dat, dnd senzaia c scena este n fapt un organism polimorf. Organele acestui sistem-corp relaioneaz printr-o pnz nevzut, pentru c nimic nu este lsat la ntmplare, chiar dac aparent un hazard fermector stpnete ntregul. n Nebunul i clugria (Thtre l'Echiquier, 1982) aciunea se desfoar pe rnd n jurul mai multor paravane transparente care formeaz mai multe arii de joc. Paravanele delimiteaz teritorii personale, fiecare din ele reprezint o cas cu o poveste, i toate sunt strnse printr-un fir ariadnic. La fel, n Metamorfoze (dramatizare dup Kafka la Thtre de Quat Sous din 1981) rampa se divide pstrnd n acelai perimetru att povestea n centrul creia se afl Gregor Samsa, ct i imaginea familiei acestuia, cele dou pri contrastnd la nivel de dinamic i de stare interioar. Este nevoie ca scena s fie ntr-un echilibru permanent ntre jumtatea activ i cea pasiv, ntre obiectivul focusat i cel defocusat, ntre vorbire i muenie. Nu exist distan sau, dac exist, ea este relativ. Textul simbolist al lui Oscar Wilde despre frumoasa prines Salomeea (Salomeea la Teatrul Naional Iai, 2004) se transform ntr-o mizanscen dezvoltat liniar, n planuri care se suprapun; publicul vede frontal cum evolueaz ntmplrile, dar aceast frontalitate este iluzorie cci se deschid direcii multiple, paralele. Servitorii privesc petrecerile extravagante de la curtea reginei Irodiada, n vreme ce pe fundal, dincolo de cele dou linii deja marcate, Ioan Profetul strig din toate puterile urenia lumii. Ochii din ntunecimi lumineaz n necunoscut. Dar micarea organelor pe sistemul-corp poate deveni absolut fulminant, aa cum se ntmpl cu nenumratele spaii de joc din Poveste de iarn (2008). Realizat ntr-o fost sal de sport, reconfigurat drept sal pentru Teatrul Naional din Timioara, spectacolul pstreaz un schelet-Shakespeare (aa cum s-a ntmplat i n Hamlet sau n A deLEARium Parade). Protagonitii torionari, femei fatale, cntrei, fee bufoneti sunt apariii fantastice n toate punctele slii, pe toate cele patru laturi ale acesteia, printre spectatori, n atriile decorului, construind povestea care-i prinde n ochiurile sale pe martorii tcui din fotoliile de teatru. nspimnttor i copleitor, sistemul dinamic tentacular pe care H. l propune pentru Poveste de iarn este semnul totalitii. O poveste universal, plin, trage de pretutindeni publicul n mijlocul ei, fcndu-l s fie fermecat i n dragoste cu ea. Preferina artistului de a apropia planurile care, ntr-o logic obinuit, s-ar afla la distane mari este pregnant i implic o mobilitate extrem a imaginii generale. Alturate ca poziie, camera n care ngrijitorul Iwakiki ncearc s scoat un sunet din toba mut i fereastra n care rd de el prietenii doamnei Hanako Tsukioka ce puseser la cale gluma par c ar fi ntr-o comunicare perfect. Cele dou zone comunic ns doar la nivel scenic pentru c altfel, ca semnificaie textual ele sunt n disjuncie, una reprezentnd puritatea, cealalt ridicolul societii moderne. Paralelism absolut: camera i fereastra nu se vor putea suprapune nicicnd, personajele din ele nu vor putea s-i vorbeasc n adevrat niciodat. ntr-un interviu acordat Alinei Mazilu n 2007 pentru revista de studii Rumnien nach der Revolution coordonat de Kristina Werndl, regizorul se autodefinea drept o persoan care i-ar fi dorit s triasc mai multe viei paralele, asemenea poetului Robert Forst.

    Dublate sunt i personajele, nu doar spaiile. Demoni i contiine nsoesc eroii descompunndu-i, mbogindu-i cu prezenele lor. Ecoul Salomeei este o domni-papagal care repet frnturi din spusele celei pe care o nsoete. Pasrea este cnd speriat, cnd dominatoare, cnd batjocoritoare, modulnd partitura liniar a Salomeei. Dac stpna triete doar din dorine i porunci, fiina imaginar d nuane de tonalitate cuvintelor i gndurilor acesteia. La fel, la ntlnirea dintre Alchonon i prietenul su (Teibele i demonul ei la teatrul Naional Iai, 1998) este dublat de dou umbre feminine care le mimeaz cuvintele n vreme ce ei le rostesc, nmulind strile ntre cele exprimate pe fa i cele ascunse. Dou lumi se dilat pe scen: ceea ce se vede i ceea ce e artat, care i pierde substanialitatea n afara spaiului de joc. O alt ipostaz a dublului este eidolonul, iar exemplele sunt numeroase: Iawkiki se ntrupeaz dup ce s-a sinucis n faa doamnei Hanako ncercnd s o fac s triasc i s neleag iubirea absolut; n sanatoriul unde este internat nevasta lui Hikaru o necunoscut vine n fiecare noapte i bntuie prin saloane este plsmuirea doamnei Yasuko nfiripat n mintea brbatului. Teibele atinge n acelai timp pe demonul Hurmita i pe omul Alchonon care nu sunt dect dou figuri diferite pe acelai corp: una cobort din trmul fanteziei, cealalt nscut din lumea comun. n 1983, la Thtre de Quat Sous, Hausvater monta n manier modern Hamlet, spectacol n care eroul principal purta o masc pe jumtate de fa. Partea vie i cea moart se uneau pe acelai chip, ntr-un singur trup. O ipostaz a eidolonului este marioneta, apariie care reprezint o fa moart, o fa de lemn a personajului: tot n ocantul Hamlet realizat n Canada Guildenstern este ventriloc, iar ceea ce mnuiete el este ppua Rosencrantz. Prin intermediul manechinului, Guildenstern nu este doar un personaj care controleaz, nu e doar un stpn absolut asupra unui obiect din lemn, dar i creeaz i un alt ego, un alt canal de comunicare. Poate de fapt este unul dintre puinii oameni de la curtea Danemarcei care a realizat c triete singur,

    c este izolat i nu are nici o scpare, aa nct, prin trucul su numit Rosencrantz i formeaz o bre a puterii oferind iluzia divertismentului. La fel, Ofelia din lumea prinului nebun este bntuit de vise i dorini n care se vrea a fi brbat. Personajul i desprinde un alt personaj din interiorul su. n consecin sinuciderea Ofeliei este reprimarea trupului de femeie. Regizorul o aduce apoi pe scen, la final, n rolul lui Fortimbras. Spectacolele lui Hausvater implic distribuii ntinse, chiar mprirea caracterelor dedublnd adesea actorii, n sensul c un interpret poate face dou sau trei personaje. n general exist mereu o legtur ntre acestea: Claudia Ieremia n Povestea de iarn este Hermiona i Perdita, Mihaela Arsenescu-Werner n N, cinci poveti de dragoste este Sothoba Komaki i Yasuko Rokuju (dou femei din dou poveti diferite, ctui de puin relaionate, care se lupt n forme diferite pentru iubirea lor), n spectacolul Amoc de la Teatrul din Arad aproape toi actorii apar n mai multe roluri (Angela Petrean ntrupeaz o Doamn i, mai trziu, o pasager, iar lista poate continua cu exemple). Scena hausvaterian n perpetua ei coregrafie pluridimensionat ofer posibilitate de rencarnare actoriceasc: asemenea distribuiei de la Amoc, cte dou caractere revin i interpreilor din Cel care primete palme de Leonid Andreev, montare de la Teatrul de Stat din Oradea, din 2006. n universul dualitilor, cei care se sustrag principiului dominant sunt puini i poart n ei semnele eroicului, ale unei superioriti fizice sau psihice care le confer fora pentru a suporta mersul de unul singur.

    Micul cosmos scenic creat de Hausvater demiurgul efemerului ntre reflectoare este unul al celebrrii carnavaleti. Spectaculosul rezist n spatele culiselor pn cnd nimic nu-l mai poate reine i lumea clovnilor, a spiriduilor, a fiinelor imaginare, a artificiilor explodeaz n sclipiri miraculoase. Fie c reprezint doar un accent n ideea mizanscenei, fie c este chiar mesajul esenial al spectacolului, jubilaia unui teatru de butaforii este o marc cert. Vechiul topos theatrum mundi devine n metafora regizorului o stare electrizant a noastr actori sau spectatori. Carnavalescul presupune, n funcie de contextul n care este plasat i n funcie de forma pe care o ia, fie puncte culminante n care fericirea ar putea fi atins, fie limita grotescului, fie iluzia suprem. Bufoniada lui Hausvater nu are nimic sfnt, cci un Dyonisos invizibil pare c trage sforile ppuilor care ptrund n scen. n Athne Palace Hotel mscricii populeaz slile hotelului dnd contur unor intermezzo-uri muzicale i coregrafice, aducnd culoare, rbufnind ntr-un vertij care ia cu el tristee i bucurie, sursuri i trupuri impure, contrastnd cu momentele tensionate care sunt mai degrab vzute n nuane cenuii. Spargerea monotoniei prin defilrile creaturilor mbrcate pestri imprim i ritmicitate din punct de vedere al mizanscenei. Trecnd de efectul benign, spectacularul atinge cote maxime, ajungnd s deschid n aria de joc o lume infernal, n care ispititori, violeni sau purtnd n ei o stranie linite, actorii construiesc un trm satanic. Conceput dup modelul emisiunilor americane, The Rocky Horror Show (Club Cristal, Bucureti, 2008) aduce ntr-un fel de aren scldat de jocul luminilor actori care cnt i danseaz ntr-o poveste fantastic. Asemenea unor protagoniti dintr-un blci modern n care stroboscopul le fur i le red identitile, personajele se lanseaz n dansuri drceti, antrennd publicul din sal, fr aproape a-i acorda clipe de respiro. Spectacolele sunt impregnate de aceeai atmosfer turbionar n care au loc i repetiiile lui Hausvater considerate de multe echipe adevrate tururi de for n care toat lumea este antrenat. Atmosfera de blci poate s se transforme n discotec i, asemenea tendinelor mai vechi din regia european a anilor '70-'80, ea contamineaz cu lumini de cabaret sau cu flash-uri puternice zonele cele mai sensibile ale umanului, trecndu-le parc de tot n profan. n Canibalii actorii poart costume de discotec, iar n Jurnalul lui Dracula (Teatrul de Nord din Satul Mare, 2008) decorurile i luminile care contureaz odile mari ale palatului dau aceeai senzaie incendiar dintr-o aren de dans. Carnavalul nebunesc (sau al nebunilor) are nevoie s fie supravegheat, astfel c de multe ori exist un maestru de ceremonii. Mai mult nesigur de puterile sale i uneori uimit de surprizele care i se nfieaz, Magicianul din Salomeea trece de o parte sau de alta a uii timpului, coordonnd personajele sau cznd prad aciunii lor. Paleta celor care conduc jocul, fie ei despoi sau paiae inofensive, este foarte larg: autorul Mishima (N. Cinci poveti de dragoste), scriitorul (Amoc), povestitoarea (Athne Palace Hotel) i alii. n spatele tuturor, dincolo de cortin, deasupra schelelor un alt meneur du jeu, o prezen-absen, un ochi enorm care nghite n el obiecte i fiine, cuvinte i tceri: regizorul. Uneori teatrul se micoreaz foarte mult, aezndu-se o cutie mai mic ntr-o cutie mai mare pe scen sub forma teatrului de marionete, aa cum este Compania de ppui a domnului Perlimplin sau aa cum sunt marionetele din Cel care primete palme. Pigmeii fr via sunt fantoele trecutului sau ale prezentului, semnul clar al morii i al destinelor (actoriceti) coordonate din nalt.

    Coloana sonor este conturat de muzica adesea prezent aproape pe tot parcursul spectacolului. Amalgamul muzical care-i are totui firul conductor, este de obicei ales n scopul de a accentua dramatismul, iar momentele n care intensitatea crete uneori asurzitor sunt cele n care o dat cu tririle personajelor i, cu ele alturi, ntreaga scen pare c se zbucium, n majoritatea cazurilor suferina fiind cea care posed toat atmosfera. Hamlet, asemenea personajului din Portocala mecanic, nu poate aciona dect recitnd la pian Chopin i Liszt.

    Dispus s spun i s asculte poveti, tiind c povestea este creaie prin cuvinte, care ulterior se poate preschimba n teatru, regizorul se dubleaz n dramaturg. Aceleai plceri, mpinse pn la obsesii, le are H. i n scriitur, fiindc texte precum Tovarul Pionier, Ultima mazurc sau Decameronul adun de fapt n mijlocul rampei protagoniti ntr-o lume de vis, o lume n care fantoele cresc mai multe pe un singur corp. Suprapunerile spaiale i temporale abund i ele istoriile dramatizate, formndu-se n consecin scheletul unui univers fragmentar, compus parc din prticelele memoriei ndeprtate care reordoneaz totul emoional. Dincolo de toate povetile, cele personale sunt de fiecare dat i cele mai dragi, cele mai greu

    poate de pus pe hrtie, cele mai ptrunztoare aa se ntmpl cu piesa Tovarul pionier care-i are izvodul n copilria autorului, ntr-o Romnie n care comunismul se infiltra perfid printre ultimele interstiii ale societii. Textul se structureaz n secvene, aptesprezece la numr, momente interpolate n care firul principal l constituie cltoria cu trenul pe care o fac Bond, biatul de unsprezece ani, i tatl lui. Cei doi scap de ar: de ara nostalgic a dragostei libere, a frumoasei Flori, a prietenilor alturi de care faci otii; de ara ororii n care oamenii se urmresc pentru a se vinde securitii, n care copii sau femei sunt agresai pentru a li se smulge informaii inexistente. Tehnica este cinematografic, dislocnd perioada a zece ani n diferite benzi de celuloid. H. nu se aduce pe sine pentru a constitui o docu-dram, ci remodeleaz amintirile din anii '50, se ipostaziaz de departe ntr-o oglind care pstreaz doar contururi, stri i culori ale trecutului. Tovarul Pionier se folosete de aceeai metod teatral a vocii nregistrate, aa cum se ntmpl i n Decameron. Ea este o voce-spectru venit din deprtare, de pe un trm care guverneaz nevzut fiecare micare ntreprins n zona vizibilului. Povestitorul (Bond care a trecut grania n strintate, Bond care a crescut i care activeaz amintirile) recreeaz lumea. Din punct de vedere evolutiv, doar piesa-cadru, cltoria cu trenul, are un parcurs, cci flash-urile amintirilor sunt nuclee separate cu un punct culminant pentru fiecare din ele. Toate scenele se concentreaz n jurul unui singur chip: tatl. Aa cum fusese printele lui H. un model pentru fiul su, la fel i imaginea acestuia irizeaz trama din Tovarul Pionier. Prestan fizic, o minte sclipitoare, elegan aristocrat, spirit ludic i surprinztor tatl lui Bond este stabilitate i sev.

    n multiple rnduri regizorul abordeaz problema Shoah-ului, remarcabile fiind spectacole precum Canibalii, n direct din Amsterdam: Anneee Frank !, Athne Palace Hotel. n Decameronul, text transformat n spectacol n 1981 (Genova, Italia), autorul superpune dou istorii care l preocup n mod special: lumea ntunecat a lagrului de concentrare i cea (nu mai mult luminoas) a romanului renascentist sub semntura lui Boccaccio. Pentru a supravieui, din ordinul ofierilor de paz, trupa Mariei Cavale trebuie s reprezinte scenic ntmplrile narate n vechiul roman. Cuvntul i mai ales materializarea lui n spectacol constituie n cele din urm motivul suprem pentru care prizonierii nc mai exist, este salvarea lor, revolta lor i libertatea. A spune ceva despre cellalt i a nchipui lumi, aa cum fac cei cinci actori, a-i nsui istoriile create este unica ieire din constrngerea zilnic a morii. Constituia textului este fcut n stilul preferat de dramaturg: teatru n teatru. Un teatru mare nghite cu poft multiple teatre mai mici. Boccaccio revine printre reflectoare pentru a scoate n fa un rs enorm, prin descoperirea unei societi mincinoase, predispuse spre a se lsa pclit i cu un apetit dezvoltat din privina credulitii. Evenimentele obscene care se deruleaz n aciune au efect bipolar: pe de o parte sunt o form de ncarcerare, de cdere n inuman, pe de alt parte sunt supape de respiraie i chiar de revolt. n acest al doilea caz, finalul este gritor. Orice poveste, oricte ar mai include n ea i are captul su: fericit sau nu, punctul terminus este inevitabil. Tensiunea n Decameronul se acumuleaz treptat construind cu fiecare etap finalul. Toat lumea a ateptat moartea despre care nu s-a vorbit niciodat n pies, dar care gravita greoi deasupra condamnailor i chiar i asupra celor care condamn: OFIERUL: Gura! nchidei Teatrul! nchidei Teatrul! Stingei tot. Gura! Gura! (Luminile scad. Actorii se unesc cu Actria 2 n cntecul ei care se transform ntr-un mar cu accente revoluionare. Sunt fericii i pe deplin contieni de actele lor. Unul dup altul se dezbrac. Tot cntnd i inndu-se de mn ei intr n fum. Un proiector de nchisoare mtur scena acum goal. Sub fascicolul luminos nu se vd dect cele cinci uniforme de nchisoare ale celor cinci actori n grmezi precise. Fumul umple scena. Nimeni nu este acolo pentru a primi aplauzele i ridicrile de cortin). Senzaia universal este c dup fiecare spectacol se instaureaz ineluctabil moartea n scena goal, n lipsa actorilor, n luminile care se plimb singure, poate dezorientate, pe suprafaa de joc. Un teatru suspendat n nicieri.

    Pe aceeai linie a teatralitii se mareaz i n Ultima mazurc unde sunt redate ultimele ore din viaa compozitorului francez de origine polonez Frdric Chopin. Sensibilul moment al agoniei spre pragul de dincolo se transform n viziunea lui Hausvater ntr-un proces al omului. Privit pluriperspectivist, cazul Chopin este analizat din unghi social, psihologic, etic. Dup un procedeu destul de rspndit, Chopin revede scene din trecutul su construite de doi actori (sau doi judectori), scene n care el nsui se implic n totalitate, pn cnd bariera dintre real i fantastic se topete. Domnul n Negru care citete din cartea vieii muzicianului i Doamna n Alb, prezen inefabil, ncarneaz n faa artistului personaje din trecutul lui: femei pierdute, prieteni pierdui, oameni care au nsemnat ceva sau trectori pur i simplu. Schizoid, lumea se multiplic n capul compozitorului, dispozitivul scenografic incluznd i trei oglinzi mari, una n spatele pianului, alta n spatele fotoliului i ultima n spatele patului. Cele trei oglinzi multiplic imaginea decupnd fii de realitate i transpunndu-le bidimensional. Superdimensionarea decorului are ca efect o senzaie de ameeal care-l cuprinde pe protagonist, iar firul de a de care ncearc s se prind spre a se sustrage turbionului identitar este povestea vieii sale. Maestrul de ceremonii, acea voce din off care se fcea simit n textele anterioare, este Domnul n Negru mesager thanatic, contiin resurect. Cu excepia scenelor n care este actant de prim-plan, Domnul n Negru este mai degrab o suflare din umbr, formnd alturi de Doamna n Alb cuplul care are posibilitatea de a migra ntre aici i dincolo, ntre existen i non-existen. Singur cu teatrul din craniul su, muzicianul ia omul cu el i las, nu un costum, ci, de data aceasta, foile ultimei mazurci ca semn a ceea ce este mai frumos: CHOPIN: S-i aduc aminte de mine rememornd doar ce era frumos... i pur. ([] Doamna n Alb intr innd o jerb de crini. E, n fine, logodit. Ea aeaz florile pe pian apoi iese ncet, urmat de Omul n Negru. Chopin termin mazurca e beat de bucurie ca i cum, m fine, s-ar fi eliberat. nchide ncet capacul pianului ia florile. Pentru ultima oar schieaz un surs larg).

    Cltor al lumilor parc de peste tot, Hausvater este nebunete ndrgostit de teatrul-via, art cu care rezoneaz perfect, pe care o poart cu el n drumurile sale, pe care o reinventeaz, o ucide i o renate. O existen att de omeneasc.

    Ioana PETCU

    Mai 2010

    Teatralitatea sub lup- Privirea lui Alexander Hausvater -

  • 6 CRONICA

    sunetul muzicii

    Mai 2010

    naionale i premii internaionale sau care-i desfoar cariere artistice i pedagogice n centre muzicale renumite ca New-York (Julliard School), Boston, Cleveland (SUA), Geneva, Zrich (Elveia), Porto (Portugalia), Mnchen, Berlin, Stuttgart, Hamburg, Mannheim, Karlsruhe, Trossingen, Freiburg (Germania), n Islanda, ca i n universitile de muzic i filarmonicile din Romnia, profesorul Constantin Ionescu-Vovu este recomandat de realizrile sale pentru a conduce cursurile de miestrie interpretativ de la Iai. Cu o activitate concertistic susinut i continu, n Romnia, n Europa (Germania, Frana, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, Austria, Elveia, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Ucraina, Rusia, Portugalia), n SUA, Korea i Japonia, ca solist cu orchestre simfonice, n recitaluri i muzic de camer, cu nregistrri de radio i disc n Romnia, Austria, Germania, Olanda dobndete notorietate, numele su aprnd n 12 dicionare biografice cu nalte standarde de selecie. Personalitate cultural complex, adaug pe cartea sa de vizit activitatea de cercettor teoretic i publicist, pe cea de editor de muzic romneasc sau pe cea de membru n jurii la concursuri internaionale i visiting professor. Dup studii strlucite urmate la Conservatorul din Bucureti (pian cu reputata pianist Sylvia erbescu, elev a Constanei Erbiceanu i a lui Alfred Cortot, compoziia cu Mihail Jora i Paul Constantinescu, dirijat de orchestr cu Constantin Silvestri) absolvite cu Diploma de Merit i continu perfecionarea la cursurile internaionale din Germania i Ungaria cu Guido Agosti, Pter Solymos, Gyrgy Sandor, Pal Kadosa i fraii Alfons i Aloys Kontarsky sau prin realizarea tezei de doctorat asupra teoriei interpretrii Procese de Gndire Specifice Actului Interpretrii Muzicale.

    Este normal, ca la rndul su, s druiasc din practica i cunotinele sale tinerilor romni dornici s urmeze o carier muzical. Cursurile de tip masterclass reprezint o ocazie pentru tinerii nvcei n ale artei s cunoasc abordri noi ale problemelor cu care se confrunt, uneori diferite de ceea ce ei tiu pn acum i, mai ales, s ntlneasc o percepie nou, alta dect cea a profesorului lor, cu care s-au obinuit, pot afla lucruri noi sau pot merge mai departe n adncul fenomenului artistic sub conducerea unui ghid experimentat care le strnete un interes deosebit i le deschide ci i perspective neateptate n evoluia lor tehnic i expresiv. Master Constantin Ionescu-Vovu caracterizat de Alfred Hofmann ca unul din acei rari pianiti care au neles c, n zilele noastre, podiumul de concert nu mai poate reprezenta doar o posibilitate de auto-afirmare, ci tinde s nfptuiasc un act de cultur, ne face cunoscute cteva din gndurile sale, exprimate dup concertul absolvenilor cursului.

    Studenii i elevii care au frecventat cursul au fost de niveluri diferite, att ca vrst i pregtire ct i ca grad de dotare individual. ntre ei civa foarte buni, promitori ca talent, cu bune perspective de dezvoltare artistic, viitori profesioniti. Interesul pe care l-au manifestat a fost foarte mare, ceea ce nu a constituit o surpriz pentru mine, considernd c este nsi justificarea acestor cursuri. Chiar cnd se repet ceea ce a mai fost spus, semn c problema nu s-a rezolvat, este important pentru c vine, ca o confirmare, n sprijinul celor predate de profesorul propriu. Am apreciat diversitatea i valoarea repertoriilor multor tineri, mai puin bttorite i uzate dect de obicei, de natur s le stimuleze curiozitatea pentru cunoaterea unor lucrri mai puin cunoscute, care s mprospteze mai trziu programele de concerte i orizontul publicului. Rolul interpreilor de formatori i educatori ai publicului nu poate fi atins altfel. Cursul a nsemnat i o revedere cu unii dintre participanii de anul trecut i astfel am putut constata progresele nregistrate ntre timp i msura n care au asimilat cunotinele pe care le-am transmis cu acea ocazie. Contactul periodic cu tinerii viitori profesioniti ai pianului din Iai pentru mine a constituit o deosebit plcere pedagogic.

    Cursurile de masterclass instituite n lumea ntreag reprezint o necesitate i o modalitate de a face schimburi de idei, de a profita de experiena de interprei i profesori a celor invitai s susin aceste workshopuri ce se dovedesc de un folos evident pentru tinerii studioi.

    alte articole, acest imn a fost compus n 1954 pe versuri din Odele victoriei de Pindar scrise n onoarea tinerilor victorioi n concursurile atletice i muzicale ce aveau loc la Olympia, Delphi, Corint i Nemeea. Scriitura dens, ncrctura de entuziasm trezete reacii emoionale colective.

    Ca semn al aprecierii compoziiilor maestrului Stoia de a cror valabilitate nu ne ndoim nici astzi, i a harului dirijoral al lui Sabin Putza, coritii i membrii orchestrei au aplaudat mpreun cu publicul n final, bucuroi de restituirea ctre contemporaneitate a unor lucrri valoroase necunoscute i mplinii sufletete c au realizat un asemenea concert centenar cu care erau datori naintaului lor. A fost un om deosebit care a sfinit locurile pe unde a trecut, dar mai ales Iaul care a fost Golgota lui pe care s-a lsat rstignit. De acolo de unde e, cred ca s-a bucurat de concertul de joi seara i sper ca Iaul s nu-l uite prea devreme mi mrturisea Sabin Putza n scrisoare.

    Un prim pas n inscripionarea in aeternum a numelui lui Achim Stoia n memoria colectivitii muzicale este fcut prin iniierea n februarie 2010 la Colegiul Naional de Art din Iai a Concursului Naional de Canto care-i poart numele. Artiti i instituii ale Iaului particip acordnd premii speciale: Premiul Universitii de Arte George Enescu, Premiul Magda Ianculescu iniiat i acordat de Ada Burlui, Premiul Inspectoratului colar Judeean Iai. Preedinta de onoare a juriului, mezzo-soprana i profesorul universitar Maria-Jana Stoia a instituit i acordat n memoria soului, premiul Achim Stoia pentru cea mai bun interpretare a unui lied de-al su. Seria manifestrilor din cadrul centenarului Achim Stoia va continua cu un medalion dedicat compozitorului printr-un recital vocal-instrumental la sala Studio a Universitii de Arte George Enescu din Iai, ocazie cu care se lanseaz n colecia Restitutio a editurii Artes, Coralul variat i Liturghia modal din care corul Gavriil Musicescu va interpreta fragmente sub bagheta lui Doru Morariu n Concertul de muzic sacr ce va avea loc de nlare la Mitropolia Moldovei i Bucovinei. n toamn, n cadrul simpozionului ce se va organiza la sediul colii superioare de art se va lansa volumul Achim Stoia scris de un grup de cadre didactice ale instituiei. Toate aceste manifestri precum i alte nenumrate concerte, recitaluri i simpozioane internaionale ce mbogesc viaa cultural a Iaului constituie un argument al articulrii coerente a faptelor naintailor cu concretizrile prezentului, dovedind c instituiile artistice ieene, n a cror fondare i dezvoltare s-a implicat activ Achim Stoia, i-au validat utilitatea prin intricaiile n destinul colectiv al comunitii locale i naionale.

    n an aniversar, cnd comunitatea universitar artistic ieean se mndrete cu cei 150 de ani de nvmnt artistic modern la Iai, din multitudinea de proiecte ce te atrag zilnic distingem unul realizat la catedra de pian n perioada 12-17 aprilie 2010. Iniiat i coordonat de efa catedrei, confereniar universitar doctor Mihaela

    Constantin, proiectul aduce mpreun tinerii pianiti din Moldova dornici s-i perfecioneze arta interpretativ cu profesorul universitar doctor Constantin Ionescu-Vovu din Bucureti.

    Avnd cursuri de miestrie i conferine susinute n Romnia, Germania, Olanda, U.S.A., Coreea, Japonia, Portugalia, preedinte al EPTA Romnia (European Piano Teachers Association, seciunea Romn) i vice-preedinte european al asociaiei profesionale, cu o carier de profesor timp de 43 ani la Universitatea de Muzic din Bucureti n care 10 ani este ef al catedrei de pian, cu studeni care s-au afirmat ctignd competiii

    i l-a ncurajat s predea, s compun i s dirijeze. ntre noi doi a fost dragoste mare de la prima vedere, c el m-a adus la Iai cnd am absolvit Conservatorul din Bucureti la 22 de ani i m-a pus s predau din prima zi, c n-am fost asistentul nimnui, nici mcar al lui, mrturisete Sabin Putza ntr-o scrisoare pe care mi-a adresat-o. n semn de omagiu, partea I a concertului a dirijat-o cu bagheta maestrului i mbrcat n fracul su, pe care le-a mprumutat de la familia Stoia. A doua lucrare din concert a fost Introducere i Passacaglia compus n 1936 pentru pian, pe care eu nsmi am interpretat-o n anii de coal i care mi-a rmas la suflet. Sabin Putza a orchestrat-o modern acum civa ani, fiind ascultat abia acum n prim audiie cu aceast ocazie. Pornind de la incontestabila prestan a Passacagliei se ajunge prin orchestrare la o lucrare cu noi valene estetice augmentate variaional i coloristic. Urmtorul opus, aflat n caietul verde al compozitorului alturi de corul brbtesc Primvara tinereii, lieduri, Liturghia modal i Coralul variat, tot o prim audiie, Rondo pentru orchestr de camer a fost compus n 1934. Frumoas lucrare n stil clasic, compus n timpul studiilor la Paris, pe care orchestra Filarmonicii ieene a realizat-o ca pe o bijuterie sub bagheta lui Sabin Putza. A urmat n concert Coral variat n stil clasic, care n varianta pentru org a primit n 1938 premiul de compoziie George Enescu i a fost interpretat magistral la orga Bisericii Negre din Braov de Helmut Platner, stabilit n prezent la Bayreuth, Germania. Compus pe o tem proprie a fost modificat enorm n 1946 cnd autorul l-a orchestrat pentru formaie mic de camer. Faptul de a compune rmne, n resorturile de adncime o problema de intimitate n ciuda aspiraiei ctre manifestarea publica. Nu s-a cntat niciodat pn acum i nimeni n-a tiut de existena sa orchestral aerisit, din care dispruse amintirea registrelor orgii, dar a crui form auster de coral ctigase prin amplificarea posibilitilor de variaie. Partea a doua a concertului a debutat cu Suita nr. 3 pentru orchestr, compus n 1956 dup cunoscute melodii populare din Sibiu, Banat i Moldova, n care unete provinciile rii prin temele utilizate. Stpnea magistral arta transpunerii i orchestrrii citatului folcloric afirm Paula Blan n articolul din decembrie 2003 din Cronica. Jocurile din suit (btut, joc btrnesc, joc din Moldova), n alternan clasic de tempo, pozitiveaz moralmente auditorul. Urmeaz tot n prim audiie Coral variat n stil clasic compus de Achim Stoia n 1936 i orchestrat pentru orchestr mare de Sabin Putza n 2009. n varianta sa orchestral, Sabin Putza pstreaz caracterul iniial al lucrrii pentru org, sugernd registrele ei chiar de la prima variaiune prin utilizarea piccoloului, flautului i a clarinetului, prin alternarea variaiunilor cntate de corzi cu cele interpretate de instrumente de suflat i realiznd chiar rezonana pedalierului prin bai de almuri. Cnd am lucrat la orchestrarea lui, nu am tiut c maestrul Stoia o fcuse n 1946. Eu nu am schimbat nicio virgul din original. Am socotit, de comun acord cu Mariana Stoia, s cntm n concert ambele variante i cred c am fcut bine(Sabin Putza). ntr-adevr, frumoas surpriza de a putea asculta n prim audiie n acelai concert, prin varianta orchestrat de Sabin Putza care pstreaz cu religiozitate i litera i spiritul coralului original din 1936, necunoscut ieenilor, dar i varianta din 1946 pentru orchestr de camer, ce-i afirm independena fa de original, aa cum a dorit maestrul Stoia la acea vreme. Concertul extraordinar continu cu Diptic pentru cor i orchestr compus n 1930, interpretat tot n prim audiie, dezvluit nou de cutrile lui Sabin Putza. Corul Gavriil Musicescu, nfiinat i prin contribuia celui comemorat n acest concert, pregtit de dirijorul Doru Morariu, mpreun cu orchestra simfonic format n mare parte din generaiile de studeni din perioada rectorului Stoia i din nvceii lor, au interpretat magistral cele dou piese religioase, Doamne-Doamne i Cntai lui Dumnezeu, cu nimic mai prejos de corurile din operele verdiene. M-am recules la mormntul lui, am vorbit, i el mi-a spus cum s fac aici sau dincolo spune dirijorul sub influena momentului. ncheierea apoteotic a concertului s-a fcut cu Imn antic (olimpic) pentru cor i orchestr, care s-a cntat cu acelai succes de public de fiecare dat. Dup cum am mai menionat i n

    Masterclass cu Constantin Ionescu-Vovu

    Cornelia APOSTOL

    (urmare din pagina 3)

  • CRONICA 7Mai 2010

    Exist dou mari ramuri ale matematicii actuale, matematica pur i matematica aplicat. Nucleul este matematica pur, i aceasta, ntocmai ca i muzica, i are substana n nevzut, opernd cu abstractul. Abstractul att cel matematic, ct i cel muzical, pare ndeprtare i uneori negare a realitii, dar e doar ndeprtare de straturile de suprafa i apropiere de esene.

    Referindu-se la lucrrile lui George Enescu, compozitorul Pascal Bentoiu observ ncrctura informaional de excepional densitate (n Capodopere enesciene, pg 5). Aceast expresie este ntru totul potrivit relativ la discursul matematic, cu precizarea suplimentar densitate i coeren. Din punctul nostru de vedere, ceea ce este specific matematicii pure, nu e blocul de noiuni, ci raionamentul. Acesta este o prelucrare din ce n ce mai rafinat a informaiei, absolut conform cu natura obiectului studiat. Discursul este cu economie extrem de mijloace, o caracteristic fiind sinteza datelor. Pe parcurs, mergnd (sau urcnd) spre final, se parcurg nivele din ce n ce mai adnci de profunzime.

    Observm c perechea specific matematicii, teorem i demonstraie, poate fi considerat tem urmat de dezvoltare, aa cum este n muzic. Mai mult, exist demonstraii complexe, antrennd o multitudine de noiuni, corelaii i etape intermediare. Parcurgerea sau conducerea, realizarea unei astfel de demonstraii, d senzaia interioar de simfonism, confirmat de multe ori n sala de concerte.

    Matematica pur poate fi pus n relaie cu transcendentul pe variate trasee, i unul dintre ele este matematic purpoeziemuzicsacralitate. Astfel, un autor avnd reflexe de matematician, obinuit s deduc toat informaia posibil dintr-un bloc dat, va scrie un text clar, sintetic, fr redundane, uneori implicit poetic. Discursul va fi de tip matematic, dei fr informaie din matematic. Cuvntul va fi investit cu puterea unei formule, aa cum e n matematici, regsindu-se uneori situaia fie din tradiiile ancestrale opernd cu arhetipuri, simple i cu vigoare, fie din practica rugciunii. Ca argument, vom folosi dou foarte scurte poezii din creaia proprie, una haiku, i una cu laconismul unui enun de teorem:

    Vis nainte de nviereMotto: Sufletul meu n

    minile Tale este pururea (Psalmul 118.109)

    n mrul cu flori / Alb fluture adiind / Ca-n palmele Lui

    IsihieMotto: ...i Duhul lui Dumnezeu Se purta pe

    deasupra apelor (Facere, Cap1.2)n inima inimii / La izvorul lacrimii * * *Familiarizarea i traiul cotidian cu ideile

    matematicii pure duc la concluzia, i, mai mult, convingerea, c ceea ce e important nu este informaia, ci modul de prelucrare al informaiei. n aceast ordine de idei, Grigore C. Moisil afirma c

    matematica este o metod general de investigare a aspectelor structurale. Astfel c, n orice domeniu al cunoaterii umane n care este prezent un flux al ideilor cu coeren i structurare, este prezent spiritul matematicii pure.

    Punem la baza relaiei muzic-matzematic nu doar simpla prezen a unor noiuni matematice, mai mult sau mai puin complexe, ci gndirea,

    prelucrarea, faptul muzical fiind uneori cu savoare matematic, dar avndu-i sevele n adncul de simire, n lumile infinite din interiorul viu al sufletului.

    Un prim exemplu l constituie fugile lui Johann Sebastian Bach, unde substana subiectului, a contrasubiectului, a unor episoade e profund prelucrat, astfel c subiectul fugii pare enunul teoremei, iar dezvoltarea este demonstraia. Nici un matematician nu va cuta noiuni specifice n opera lui Bach, ci, pur i simplu, se va delecta cu nlnuirea, creterea i punerea n lumin a ideilor muzicale, conform unei ordini superioare, inerent cantorului organist, i avnd cu raionamentul matematic tangene de fond.

    n matematica axiomatic se pleac de la un nucleu format din elemente primare i axiome. n acest nucleu de informaie nimic nu este redundant, ci coninutul este strictul necesar pentru a modela o realitate. Teoria ce se dezvolt plecnd de aici pune n lumin latenele ce se pot deduce, uneori distana ntre informaia iniial i cea obinut fiind uimitoare, de parc ar fi avut loc o transfigurare. Topologia este un astfel de exemplu, fascinant, n care plecndu-se

    de la cteva elemente de teoria mulimilor, se ajunge la modelarea unor structuri deosebit de rafinate, varietile topologice. Orice floare este pentru un topolog exemplu de varietate. Pe de alt parte, planurile sonore ce se reveleaz ochiului interior la audiia unei simfonii au inefabilul unei realiti prezente doar n gnd, aa cum este i cu obiectele, varietile din topologie.

    Economia de mijloace, uneori un ascetism, i diferenele foarte mici ntre dou etape succesive, vdind o percepie deosebit de rafinat a realitii construite, sunt de fiecare dat prezente n cazul matematicii axiomatice. Acelai rafinament exist i n cazul muzicii de camer, care astfel se afl ntre axiomatic i poezie de esene tari.

    Tot n spiritul matematicii axiomatice este muzica avnd la baz principiul ciclic, unde aceeai idee muzical (uneori concentrat ntr-un motiv sau o celul), transformat sau nu, este prezent n toate seciunile unui opus. Audiia unei astfel de piese d sentimentul unitii la nivel profund, inducnd o stare de bine i sntate a fiinei. Analiza, not cu not, aduce bucuria de a gsi confirmarea unitii simite, i, mai mult, uneori uimirea n faa variatelor contexte n care e prezent ideea generatoare. Arta fugii de J. S. Bach, Sonata pentru vioar i pian n La major de Cesar

    Franck, Sonata n si minor pentru pian de F. Liszt, Srbtoarea primverii de Igor Stravinski, sunt cteva exemple care ilustreaz principiul ciclic. n toate, reuita n a reda din infinitul lumilor din suflet crete i din atingerea unor culmi ale gndirii i raionamentului, cu date muzicale cunoscute deplin.

    Exemplul suprem de realitate construit plecnd de la un singur nucleu este cel al Creaiei. Peter

    Russel, matematician i fizician la Cambridge University, afirm c substratul ntregului Univers este o energie inteligent, contient, creatoare, purttoare de informaie, vie. Misticii o numesc Lumin. Astfel c, ntlnirea cu o pies muzical avnd la baz principiul ciclic trimite cu gndul la izvorrea tuturor din Lumin, tot demersul de cunoatere a respectivei creaii muzicale fiind motivat i de sperana c pe parcursul lucrului va veni i un rspuns relativ la Creaia ce-i are nceputul n Dumnezeu.

    Exist n muzic situaii n care legtura cu matematica este dorit, afirmat deschis. Exemple remarcabile se pot gsi la compozitorii romni universalizai, Roman Vlad, Aurel Stroe, Anatol Vieru, tefan Niculescu.

    Un caz ce conine esena strilor descrise i induse de o astfel de muzic este cel al Inveniunilor pentru cvintet de sufltori i percuie de Liviu Glodeanu. Se pleac de la un mod muzical ca un aforism, innd de influena folclorului stilizat i distilat, i, n spiritul matematicii axiomatice, cu deplintate de sens muzical, se foreaz adncimile de semnificaie ale nucleului originar. Rezult o

    muzic ce pune ntrebri i n acelai timp rspunde la ntrebri, muzic n care o stare se poate considera o nsingurare n care Cerul din inim izbucnete (Imnul la Rugul Aprins). O explicaie este faptul c exist un punct n care actul raional al negrii tuturor i schimb structura, devenind o simire sau o experien a adncii realiti a subiectului propriu. Realitatea aceasta nu ni se dezvluie singur, ci ne reveleaz, ntr-un mod mai intens i mai vdit dect lumea apropiat, nsi realitatea divin. (Pr . Dumitru Stniloae, Ascetica i Mistica Bisericii Ortodoxe Romne, pg 331)

    Un alt exemplu de relaie muzic-matematic l gsim n tehnica de canto, aici fiind vorba de esene, att relativ la muzic, ct i la matematic. Conexiunea emisie vocal-gndire de tip matematic i simire geometric funcioneaz de cnd a nceput omul s cnte. Cel care a teoretizat primul aceasta a fost Raoul Husson, fizician, matematician i cntre. n cartea sa, Vocea cntat, gsim concluzia demonstrat c cea care are cea mai mare importan n activitatea corzilor vocale este gndirea. Impostaia i articularea vocalelor sunt direct influenate de gndire. Mezzosoprana Elena Cernei reia ideile lui Husson, intuite de-a lungul valoroasei sale experiene scenice, prezentnd n cartea sa Enigmele vocii umane, o metod practic de antrenare a vocii n gnd. Cei care au studiat i matematica, au regsit n aceast metod lucrarea minii n care au fost formai. Sensibilitatea interioar pentru gsirea punctului optim de impostaie, a formanilor vocalici, a trecerilor de la o vocal la alta, solicit de fapt simul geometric i cel relativ la infinitul mic, deoarece infinitezimalul este singura msur potrivit n acest caz.

    Att n matematica pur, ct i n muzic, sensul este ascendent, de la concretul apropiat, tangibil, spre ceea ce e doar n contiin. Esena situaiei e descris la limita spre infinit n Cntrile Treimice ale ortodoxiei (n Ceaslov): cu trupeti nchipuiri, ctre mintea cea nelegtoare i fr materie a puterilor celor fr de trup ridicndu-ne...

    Motto: Compozitorul este un matematician, sau, mai precis,spiritul matematic l nsoete ca o inteligen profund

    George Enescu

    Asupra prezenei spiritului matematicii pure n muzic

    Claudia NEZELSCHI

    sunetul muzicii

  • cluz n aparenta simplitate a unei lumi misterioase, ascunse. Artistul manifest disponibilitatea ironiei, a umorului, fiecare personaj misionar ori nu, se compune din elemente simbolice ce fac trimitere i aluzie la lumea din care se desprind.

    Ion Iancu caut cu pasiune aceste stri, se bucur cnd le gsete i tie precis care este efectul pe termen lung al acestor tragedii. De fapt ironia colaboreaz perfect cu tragedia. Arhitecturi gestante i minotauri crnd n spate edifiicii Breugeliene apar lng portrete ciudate, sapieniale, Abadon cel bun mtur pcatele lumii ori a plimbare cu inorog poate deveni o imagine a idealului neatins n timpul vieii terestre; el poate fi doar contemplat. Inorogul apare acolo unde drumurile terestre se ntlnesc cu drumurile abisale, unde trmul zilei i al vieii se deschide spre noapte i spre moarte, iar trmul nopii i al morii i-a sfrit. Lupta cine-om este o trecere a sufletului printre tenebrele morii. Cinele este o cluz printre ncercrile infernului, pentru a-l aduce, n final, spre zarea de lumin a zilei nenserate. Cznd cu duhul, omul nu mai are puterea s calce peste erpi i peste scorpii; el trebuie s renvie moral, duhovnicete, ca s redevin stpn al Creaiei.

    Opera lui Ion Iancu poate face obiectul unui studiu aparte al imageriei: toate cele patru stihii (apa, aerul, focul, pmntul) i propun privitorului renvarea contemplrii sculpturii, ntru redescoperirea sunetului fundamental al lumii.

    n Valuri personajul plutete ntr-o ap a binecuvntrii dar i a blestemului, iar n trecere materia humei poart duhul venicei transformri, al prefacerii i al revenirii la via. Huma este singura pstrtoare a nevinoviei.

    Semnul lui Iona ne arat drumul spre viaa adevrat prin catacombele pocinei i prin moartea omului celui Vechi.

    Cuttorii de lumin se simt respini de ordinea divin, care se petrece undeva n afara lor;

    8 CRONICA

    Ion Iancu face parte din pleiada de sculptori pe care Liceul de Arte Octav Bncil din Iai i-a plasat n competena desvririi n anii ?70. Nscut la Rducneni Iai, studiaz la liceul internat amintit avndu-i profesori la disciplina sculptur pe Alexandrina Dumitriu, Iftimie Brleanu, Ion Buzdugan, iar la grafic pe neobositul Paul Giligor, care pe muli i-a strunit n tainele desenului, graficii...

    Absolvent al Institutului de Arte plastice N. Grigorescu din Bucureti, 1974, artistul studiaz n paralel ceramica, metalul, tehnicile gravurii, arta monumental. ntre anii 1976-1978 este bursier pentru sculptur n atelierele Frederic Stork, n 1977 deine bursa UAP pentru sculptur Dimitrie Paciurea. n anul 1977 devine membru al UAP din Romnia.

    Se impune n viaa artistic naional cu numeroase expoziii de sculptur, ceramic, pastel, grafic, particip n tabere i simpozioane naionale i internaionale. Face parte din generaia sculptorilor care au impus n plastica romneasc un gen aparte al sculpturii, i anume sculptura mic, ce pare s atepte n continuare a i se descoperi diferena specific.

    Sculptura mic n care Iancu exceleaz, ntreine fr ndoial, tacit sau nu, legturi de substan cu lumea obiectului astfel neles. Iancu a gsit o relaie special cu ceramica, sticla, metalul, astfel nct

    rezultanta creativ asimileaz lesne i cu efect narativul, ludicul, o art pe care am putea-o numi combinatorie, greu acceptabil la scara volumeric normal.

    Adeseori sculptura mic este cu un pas mai aproape de laboratorul mental al artistului, astfel ceea ce zace nluntrul su, cu gndul inspirativ i spontan, surprinde mobilitatea fecund a momentului originar. Ion Iancu este druit cu o capacitate expectativ n faa formei, n ateptare a revelaiei, dovedete o abilitate special de a descoperi forme umane ntr-un dificil dialog cu sinele ori cu divinitatea. Artistul are puterea de a realiza o sculptur la antipodul miniaturalului. Iancu nu are prejudeci formale sau tehnice, inoveaz procedee noi, permanent este nemulumit caut i viseaz la fpturi surprinse n tririle lor eseniale. Fiul risipitor aezat n ogiva unui taur, contempl universul ce-l apas, Sisiful Iancu poart legat de mini scutul torturat al unei pietre...

    Personajele fpturi iancuiene provoac privitorului o nelinite cultural, pun probleme, atac n oboseala i plictisul afiat, tocmai ceea ce ncercm de multe ori s ascundem. Energiile facerii dar i melancolia contemplrii fac roat emoiilor noastre

    ut pictura poesispersonajele sufer de fapt de lipsa focului interior, a Duhului dttor de lumin.

    Tatl i fiul, personajul copil, ascund arhetipul Pruncului divin, al Mntuitorului copil, mielul neprihnit venit pentru mntuirea lumi.

    Gestul Divin, mna ce apas umrul lui Adam este oferit la plinirea Vremii, conform Fericirilor, celor curai cu inima, Fericii cei ce n-au

    vzut i au crezut.n casa personajelor (pasteluri) ntr-un spaiu

    sfinit prin suferin i jertf, suflete nepereche caut rspunsuri iubirii omeneti. Anima se retrage n arhitectura glugii monahale, scond din ireal formele care consoneaz cu monumetalitatea, hieratic, a mizanscenei i cu aerul impersonal al actorilor...

    Este tulburtoare Cetuia cci poart n sine binecuvntarea ntruprii prin mijlocirea materiei, ca una ce este plin de lucrare dumnezeiasc i de har (Sf. Ioan Damaschinul).

    Eroii iancuieni au contiina unei imense datorii

    suprapersonale care i apas; viaa proprie nu le aparine, ci nou privitorilor, pentru a iei din capcana orbirii generale, ideea eroismului a devenit anacronic i de neneles pentru civilizaia contemporan.

    Obinuii cu limbajul de lemn, tocii n sensibilitatea proprie aproape c le trecem eroismul cu vederea. Eroii plsmuii de Iancu, chiar cu sngele su, au primit duhul respiraiei sale. n art tririle nu-s de lung durat, artitii o tiu, numai druirea deplin poate crea. Se poate cere ceva mai mult unui artist, dect sufletul su?

    Lsnd patetismul deoparte, Ion Iancu este un artist liber de orice prejudeci, a maximei liberti de micare a maximului risc, a zice: sculptura sa, pastelurile sale, adevrata creaie este rupt din cer, iar talentul de a o aduce la lumin sunt daruri de la Dumnezeu, rolul artistului fiind de a nmuli darul primit i de a-l transforma, la rndul lui n alte daruri.

    nchei printr-o cugetare a lui Tarkovscki: Artistul simte viitorul aproape ca un prooroc, l adulmec....Artistul este acela care simte toate cataclismele naintea altora i de aceea cade n dizgraie: cci el vorbete despre lucruri care sunt ascunse celor mai muli...i astfel devine indezirabil.

    O expoziie eveniment la galeriile DANA, un catalog profesionist conceput de Octav Jiga i Smaranda Bostan, ateapt publicul ieean, iubitor de art...

    Traian MOCANU

    Mai 2010

    Ion Iancu sau FIUL RISIPITOR

  • Avem sau nu avem nevoie de carte? Nu a epuiza ntrebarea aceasta printr-un rspuns ajuns a fi de complezen, amintind respiraia: Cine are carte, are parte, chiar i numai pentru c realitatea imediat nu doar o contrazice, dar i-a gsit deja sensul adevrat n negaia pretinsului adevr axiomatic: Cei cu carte nu au parte de nimic bun. M-a opri mai mult, de aceast dat, la nevoia de a fi prieten bun cu cartea. De a te mprieteni cu lectura, nu doar pentru a te desfta, ci pentru a


Hepatita Cronica

Hepatita Cronica

Documents
Hermanamiento cronica

Hermanamiento cronica

Documents
Diarrea cronica

Diarrea cronica

Health & Medicine
Fatiga Cronica

Fatiga Cronica

Health & Medicine
Enfermedad cronica

Enfermedad cronica

Education
Sinusitis cronica

Sinusitis cronica

Education
DIAREEA CRONICA CONSTIPATIA CRONICA

DIAREEA CRONICA CONSTIPATIA CRONICA

Documents
Химия и жизнь 05_2010

Химия и жизнь 05_2010

Documents
Renal Cronica

Renal Cronica

Documents
HBV cronica

HBV cronica

Documents
Cronica hispanoamericana

Cronica hispanoamericana

Economy & Finance
Pancreatitis cronica

Pancreatitis cronica

Health & Medicine
Inflamacion cronica

Inflamacion cronica

Science
Laringitis cronica

Laringitis cronica

Health & Medicine
La cronica

La cronica

Education
Dacriocistitis Cronica

Dacriocistitis Cronica

Documents
Faringitis cronica

Faringitis cronica

Health & Medicine
Pancreatite cronica

Pancreatite cronica

Documents
Cronica Jurisprudencial

Cronica Jurisprudencial

Documents
Migraña cronica

Migraña cronica

Health & Medicine
Kaufland Cronica

Kaufland Cronica

Documents
7inflamacion Cronica

7inflamacion Cronica

Documents
Leucemie Cronica

Leucemie Cronica

Documents
a cronica cronica

a cronica cronica

Education
Bronquitis cronica

Bronquitis cronica

Health & Medicine
Poradnik Weselisko 05_2010

Poradnik Weselisko 05_2010

Documents
\CRONICA 2\CRONICA\Qué es la hombría.docx..\CRONICA 2\CRONICA\Qué es la hombría.docx

\CRONICA 2\CRONICA\Qué es la hombría.docx..\CRONICA 2\CRONICA\Qué es la hombría.docx

Documents
Cronica James

Cronica James

Documents
Bronsita cronica

Bronsita cronica

Documents
Anexos 27 05_2010

Anexos 27 05_2010

Documents