12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 59 Joi, 9 februarie 2012 PAGINA 11 Lupta pentru ciolan N N U U C C U U N N O O A A ª ª T T E E L L I I M M I I T T E E Douã articole gãzduite în paginile Cronicii Vãii Jiului au aprins spiritele în mediul aca- demic. Mai exact, o parte a cadrelor didac- tice apropiate de actuala con- ducere a Universitãþii Petroºani. Ce s-a întâm- plat de fapt... Hunedoara are un nou prefect P rintr-o hotãrâre de Guvern, ªtefan Dezmeri este, de ieri, noul prefect de Hunedoara. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Administraþia de la Lupeni s-a implicat în problema salvatorilor montani P roblemele salvatorilor montani din Lupeni au fost, într-un final, rezolvate. >>> >>> PAGINA AGINA 12 12 Facturile la termoficare nu au crescut încã D eºi temperaturile de afarã au fost extrem de scãzute în ultima lunã, populaþia nu a plãtit mai mult la termoficare, cel puþin deocamdatã. >>> >>> PAGINA AGINA A 8-A 8-A

Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

Citation preview

Page 1: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 59

Joi, 9 februarie 2012

PAGINA 11

Lupta pentru ciolan NNNNUUUU CCCCUUUUNNNNOOOOAAAAªªªªTTTTEEEE LLLLIIIIMMMMIIIITTTTEEEE

Douã articole gãzduite înpaginile CCrroonniicciiii

VVããiiii JJiiuulluuii auaprins spiriteleîn mediul aca-demic. Maiexact, o parte acadrelor didac-tice apropiatede actuala con-ducere aUniversitãþiiPetroºani. Ce s-a întâm-plat de fapt...

Hunedoara are unnou prefect

P rintr-o hotãrâre deGuvern, ªtefan

Dezmeri este, de ieri, noulprefect de Hunedoara.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Administraþia de laLupeni s-a implicat înproblema salvatorilor

montani

P roblemele salvatorilor montanidin Lupeni au fost, într-un final,

rezolvate. >>>>>> PPAGINAAGINA 1212

Facturile la termoficarenu au crescut încã

D eºi temperaturile de afarãau fost extrem de scãzute

în ultima lunã, populaþia nu aplãtit mai mult la termoficare,cel puþin deocamdatã.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 8-A8-A

Page 2: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

C um îi stã bineunui club care

se respectã, 3D StageClub vã propune pentru joi, 9 februa-rie, o searã dedrum’n’bass vs dub-step cu DJ RIZZY.

Drum and bass (saudrum’n’bass ºi abreviatDnB) este un stil de muzicã electronicã numit ºi jungle.

Acesta îºi are origineala începutul anilor ‘90 înscena muzicalã de break-beat hardcore ºi rave dinMarea Britanie ºi a luatfiinþã când armoniile debas din reggae au fostmixate cu ritmurile breakbeat de ºi influenþedin techno, dar pe ovitezã mãritã. Pionierii caDJ General Levy audevenit rapid starurileacestui gen pe atunci încãdenumit jungle.

Mai târziu, producãtoriprecum sau au transfor-mat acest curent ºi l-audirecþionat mai mult într-oarie instrumentalã, folosin-du-se de sub-genuri ca ºiapropiind acest stil maimult de techno.

Dintre cei maicunoscuþi artiºti DnB sunt

Shy FX, Ed Rush &Optical, LTJ Bukem,Goldie ºi Roni Size.

Acest gen muzical,având aproape în totali-tate originea înAnglia, se bazeazãpe una dintre celemai complexeforme ritmice alemuzicii de dans,compusã în specialdin breakbeat-uri ºiritmuri rapide ºifoarte rapide. Deobicei, fiecaremelodie este com-plet instrumentalã,axându-se pe orna-mentaþii de toberapide ºi linii debas. (sursaWikipedia)

Aºadar, sâmbãtã09. 02. 2012, ora22 la 3D Stage

Club - Petroºani, Casa deCulturã “Ion Dulãmiþã”-nr. 100 demisol va fi osearã incitatntã alãturi deDJ RIZZY. Descoperã o

bãuturã la preþ promoþio-nal în fiecare searã la Club3D Stage.

PR. Manager:Petronela Cerbu

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG

Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu;Program full time;CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail [email protected] .Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Baronii (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã (r) 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 În cãutarea fericirii (r) 1:45 Pitici de varã (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Jane Doe 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Jane Doe (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Trecut întunecat (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Omul orchestrã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:45 Cabina telefonicã 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter - Bunã, banditule! 0:00 Box “NoapteaCampionilor”: Urmaºii lui Bute 1:30 ªtirile Pro TV (r)

8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Levintza prezintã (r)10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi -Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Focus (r)

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live)18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Exclusiv -Documentarele TeleviziuniiRomâne 23:20 Aventura urbanã (r)0:15 Profesioniºtii... (r)

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial saubirouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

ANGAJARE

O searã de drum’n’bass vs dubstep la3D Stage Club cu DJ RIZZY

Page 3: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 2012 Actualitate 3

P rintr-o hotãrâre deGuvern, ªtefan

dezmeri este, de ieri,noul prefect deHunedoara.

Numirea lui ªtefan Dezmeriîn fruntea PrefecturiiHunedoara vine ca urmare adesemnãrii, la sfârºitul anuluitrecut, a lui Attila Dezsi înfuncþia de secretar general alGuvernului.

Dezmeri ªtefan are 53 deani, este de profesie inginer,dar este ºi absolvent al unuimaster de politici publice ºidezvoltare localã organizat de

SNSPA. Din anul 2011 aîndeplinit funcþia de preºedinteexecutiv al OrganizaþieiJudeþene Hunedoara a UDMR.A abslovit Institutul de MinePetroºani. De-a lungul timpuluiDezmeri a urmat ºi absolvit maimulte cursuri de perfecþionareîn domeniul sãu de activitate,dar ºi un curs postuniversitar demanagement la UniversitateaPetroºani. Este absolvent alMasterului de Politici Publice ºiDezvoltare Localã organizat deSNSPA - Facultatea de ªtiinþePolitice Bucureºti. Timp de 20de ani, pânã în 2005, a lucratla Exploatarea Minierã Petrila,apoi la Biroul Român de

Metrologie Localã. Între anii2004 ºi 2008 a fost membruîn Consiliul Local Petrila.

A fost membru fondator alOrganizaþiei UDMR Petrila,preºedinte al acesteia între anii2000 - 2011, membru înBiroul Permanent alOrganizaþiei JudeþeneHunedoara a UDMR, iar din2011 a fost preºedintele execu-tiv al Organizaþiei JudeþeneHunedoara a UDMR. Dezmeriªtefan este vorbitor nativ allimbilor maghiarã ºi românã,dar ºi vorbitor de englezã,francezã ºi rusã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Hunedoara are un nou prefect

S e duc luptestrânse, la

Aninoasa, dar nu întreputere ºi opoziþie, cichiar în interiorulAlianþei USL. Acestlucru este spus cuconvingere ºi în guramare chiar de cãtreliderul opoziþiei,viceprimarul MihãiþãNistor.

“Funcþioneazã doar pe hâr-tie. Avem o alianþã semnatãîntre Partidul Social Democratºi Partidul Naþional Liberal,dar PSD-ul, în ºedinþele deConsiliu Local, nu voteazã cuopoziþia”, a declarat MihãiþãNistor, viceprimarul OraºuluiAninoasa ºi preºedintele PNLdin aceastã localitate.

Lupta cea mai strânsã sedã pe candidatura Alianþei

pentru fotoliul de viceprimar.Anunþul cã aceastã poziþierevine PSD-ului, l-a derutat pevicele liberal Nistor, care nuvrea sã accepte asta nici înruptul capului. „ În cadrulcomisiei de negociere de lanivel de judeþ, Aninoasarevine PSD-ului, iar PSD-ulare ca propunere pe DuncaNicolae ”, a declarat SorinVasilescu, prim-vicepreºedin-tele PSD Hunedoara.

“Surse din PSD spun asta,dar deocamdatã, PNL-ul m-adesemnat pe mine sã can-didez la funcþia de primar alOraºului Aninoasa. Eu amîncredere în înþelepciunea liderilor PSD ai judeþuluiHunedoara, în domnul Nistorºi echipa de negociatori, astafiindcã Partidul SocialDemocrat în Aninoasa esteun satelit al primarului IlieBotgros”, a mai spus MihãiþãNistor.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

N oulpreºedinte al

organizaþieijudeþene a PP-DDs-a întâlnit pentruprima datã de lanumirea sa, cupresa, ieri, la Deva.

Rãzvan Mareº, noulpreºedinte impus deCentru, a þinut sãpuncteze cã hotãrâreaBiroului PermanentJudeþean (BPJ) al PP-DD, de a organizaalegeri duminicã, nu este

valabilã în ochii lui.”Alegerile nu vor avea

loc duminicã, dar înmomentul de faþã, dacãcineva vrea sã le facã,sunt nestatutare. Deciduminicã nu vor avea localegeri la Petroºani.Domnului Sorin Sanda i-am oferit o funcþie deprimvicepreºedinte ºi elva analiza propunerea ºiurmeazã sã ne-o comu-nice. Este un om care amuncit ºi care a alocatfoarte mult timp. Mâine(astãzi – n.r.) voi avea oîntâlnire la Vaþa cu toþi

ºefii filialelorºi vom clari-fica totul”, adeclaratRãzvanMareº.

Câtdespre pla-nuri de viitor,Mareº nu aputut daprea multedetalii, dar aavut odeclaraþiepur politicã.”În momen-tul de faþã,avem 4.800

de membri ºi 42 de filiale, înfiinþate statutar”,spune el ºi tot în cadrulconferinþei de presã aprezentat ºi prima adezi-une semnatã în mandatulimpus de Bucureºti.

Sorin Sanda, fostulpreºedinte al PPDD,spune cã, dacã în cadrulconferinþei de presã,Mareº ºi-a prezentatprima adeziune de cândeste el numit, înseamnãcã vreo 1.800 de adeziu-ni sunt ori false, ori aminþit.

”Nimic mai fals! Înjudeþul Hunedoara suntadeziuni în numãr deaproximativ 3.000, dincele 42 de filiale, statutarconstituite chiar în urmadeclaraþiei date de el. ªidacã în conferinþa depresã a vorbit despreprima adeziune semnatãde la numirea luiîncoace, înseamnã cã aminþit referitor la celelalte1.800 de adeziuni”,declarã Sorin Sanda.

Cât despre funcþiaoferitã drept premiu deconsolare de cãtreBucureºti ºi alegerile deduminicã, Sorin Sanda

precizeazã cã hotãrârealui nu se schimbã.

”Da, mi s-a oferit pos-tul de primvicepreºedinte,eu am pus în discuþie cumembrii BPJ aceastãofertã, informându-i ºidespre numirea domnuluiMareº, care a intrat înPPDD odatã cu numirealui. Eu respect deciziadoamnei Man, dar BPJ ahotãrât cã, cu mine, saufãrã mine, cu Mareº saufãrã Mareº, vor susþinealegerile duminicã, 12februarie, pentru cã eleau fost pregãtite din datade 17 ianuarie. Laalegeri l-am invitat ºi pedumnealui ºi l-am rugatsã-ºi depunã candidatura,mai ales cã eu nu vreau

sã mai fiu preºedinte alPPDD Hunedoara,întrucât felul în care amfost schimbat nu esteunul care sã mã onoreze.Istoria meaeste unacuratã, fãrãpatã, atâtîn politicã,cât ºisportivã.

Joi, BPJa convocato ºedinþãde urgenþãla Vaþa, lacare el afost invitatºi sperãmca în urmaacesteialucrurile

intre pe un fãgaº nor-mal”, mai spune SorinSanda.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Noua conducere a PPP--DDDD,,îînn ffaaþþaa pprreesseeii

Secretarul da, vicele ba!Alianþã degeaba la Aninoasa

Page 4: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

T raficul rutier arputea sã se

desfãºoare cu dificul-tate pe toate arteledin Valea Jiului.

Poliþiºtii de la serviciulrutier avertizeazã ºoferiicã,în aceste zile, existãºanse sã se producã poleiºi îi îndrumã sã îºi iamãsuri de siguranþã, atuncicând pleacã la drum.

Având în vedere risculcrescut de apariþie a poleiu-lui ºi gheþii pe drumurilepublice, poliþiºtii ServiciuluiRutier Hunedoara le reco-mandã tuturor partici-panþilor la trafic ºi în spe-cial operatorilor de trans-port:

- pregãtirea corespunzã-toare a vehiculelor pentrucirculaþia pe timp de iarnã,

inclusiv dotarea cu anve-lope de iarnã pentru par-curgerea sectoarelor dedrum acoperite cu zãpadã,gheaþã sau polei;

- respectarea semnali-zãrii rutiere, precum ºi adispoziþiilor date depoliþiºtii rutieri;

- adaptarea vitezei decirculaþie a vehiculului lacondiþiile meteo-rutiere;

- pãstrarea unei distanþecorespunzãtoare faþã devehiculele care circulã înfaþã;

- verificarea funcþionãriicorespunzãtoare a sis-temelor care concurã lasiguranþa rutierã în sezonulrece, precum ºi curãþareavehiculelor de zãpadã ºigheaþã;

- când vã deplasaþi încoloanã, evitaþi sãdepãºirile riscante. Aceastã

manevrã nu vã scurteazãsemnificativ timpul dedeplasare, însã vã poatepune viaþa în pericol.Totuºi, când depãºirea esteabsolut necesarã, asiguraþi-vã temeinic înaintea efec-tuãrii acestei manevre ºisemnalizaþi din timpintenþia dumneavoastrã.

- totodatã, pietonilor lerecomandãm sã evite pecât posibil folosirea pãrþiicarosabile, mai ales dupãlãsarea întunericului ºi încondiþii de vizibilitateredusã.

- de asemenea, pietoniivor trebui sã se asiguretemeinic înaintea traversãriidrumurilor, þinând cont defaptul cã în condiþii decarosabil umed saualunecos, spaþiul de frânareal autovehiculelor creºtesimþitor.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 201244 Actualitate

T rei oameni ºi-au pierdut

viaþa din cauza gerului în oraºeleVãii Jiului, iar laPetroºani primarulTiberiu Iacob Ridzispune cã a mobilizatzeci de oameni ladeszãpezire.

Tone de amestec desare ºi nisip au ajuns pestrãzi ºi trotuare ºi acþi-unea va continua ºi înzilele urmãtoare.

Valea Jiului a fostcuprinsã de un nou val deger. Autoritãþile localevorbesc despre tempera-turi de pânã la minus

25oC ºi spun cã pânãacum zeci de oameni audat zãpada de pe strãzi ºitrotuare. „Am acþionat cutoate utilajele de ladeszãpezire ºi în zilele tre-cute s-au folosit peste150 de tone de nisip ºi40 de tone de sare. Amrefãcut din nou stocul desare care se epuizase, iar55 de oameni au ieºit înstrãzi pentru a deszãpeziarterele principale, dar ºidrumurile spre cãtunelede munte”, spune TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

În plus, de ger ºi viscolla adãpostul din Petroºanis-au refugiat zeci deoameni.. Ei au fost

adunaþi de pe strãzi ºi dincanale ºi au primit un patºi mâncare. „Am identifi-cat 18 locuri în careaceºti oameni fãrãlocuinþe îºi duc existenþa.Poliþia localã a mers înfiecare zi la ei ºi i-au con-dus la adãpost. Acolo auajuns 54 de persoanecare au primit o masã

caldã ºi un pat”, a maiprecizat Tiberiu IacobRidzi.

Pentru cã în urmã-toarele zile se anunþã lafel de frig, administraþiade la Petroºani spune cãva acþiona la fel pentru aevita producerea unorevenimente nedorite.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Þurþurii ne fac

probleme

Þ urþurii au devenitprincipala problemã,

acum cã numai ninge.

Cum creºte puþin temperatura laprânz, cum se formeazã astfel desãgeþi de gheaþã, iar edilii dinPetroºani fac un apel cãtre toþi ceicare observã astfel de pericole sã leîndepãrteze.

“Fac un apel cãtre toþi cei caresesizeazãastfel de cazuri ºi care nuau utilaje, mai ales acolo unde suntblocuri-turn, ori clãdiri înalte, sã nesolicite ajutorul. Marþi am reuºit sã

îndepãrtãm astfelde þurþurila Spitalul de Urgenþã dinPetroºani, dar dacã maiavem sesizãri suntempregãtiþi sã intervenim”,spune Tiberiu Iacob Ridzi,primarul din Petroºani.

Sãptãmâna trecutã,locatarii unui bloc dinapropierea Parcului CentralCarol Schreter au îngrãditaccesul pe trotuar din vinazãpezii de pe acoperiº, carestãtea sã se prãbuºeascãîmpreunã cu þiglele de peacoperiº peste trecãtori.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Codul de viscol a trecut, pregãtiri de ger

D acã în restullocalitãþilor din

Valea Jiului se circulãcât de cât normal, înoraºul Uricani ºoferiisunt obligaþi sãsuporte un adevãrathaos.

Drumurile sunt plinede zãpadã de câþiva zecide centimetri, iar maºinilederapeazã din zece înzece metri.

Cei mai nemulþumiþi deaceastã situaþie suntºoferii de pe maxi-taxi,care, deºi au un barem detimp bine stabilit, întârziefoarte mult în Uricani, dincauza drumurilor pline dezãpadã.

”Putem sã circulãm pealte drumuri, dar înUricani este jale, noroc

cu drumurile naþionale,care mai curãþã dinzãpadã. Astãzi (ieri – n.r.)a fost un adevãrat blocajîn tot oraºul, nimeni nupoate sã circule în sigu-ranþã. Sunt câteva maºinicare s-au ºi tamponat, iarcu maxi-taxi este foartegreu”, spune unul dintre

ºoferii de pe maxi-taxi.”Nu am vãzut pe

nimeni care sãpdeszãpezeascã aºa cumtrebuie, primarul e ascunsîn casã sau în primãrie,nimic nu face. ºi desigurcã o sã dea vina pe ceide la Lupeni, cã e zãpadalor suflatã cãtre Uricani.

În niciun an nu a fost aºade indiferent. Pe mine numã intereseazã dacã nuare utilaje, noi plãtimimpozite ºi avem nevoiede servicii de calitate”,spune Dorin Baicu, dinUricani.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Gerul încurcã traficul

Uricani, oraºul unde iarna nu-i ca vara

Page 5: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

Mort într-un cumplitaccident rutier

U n grav accident rutier s-a produs peDN 7, la limita cu judeþul Alba.

Pompierii Detaºamentului din Orãºtie aufost alertaþi, marþinoaptea, în jurul orei23.30, despre cumpli-tul eveniment

La faþa locului s-audeplasat de urgenþãechipajele de descarcer-are ºi SMURD , iar aces-tea au descoperit, într-unautoturism care s-a izbitfrontal de un autotren care cir-cula din sens opus, un bãrbatcare nu prezenta semne vitale. „Aufost demarate concomitent operaþiunile de descarcerare ºicele de resuscitare ale ºoferului, în vârstã de 57 de ani dinOrãºtie, însã acesta nu a mai putut fi readus la viaþã”, a pre-cizat Viorel Demean, ºeful ISU hunedoara. Operaþiunile deextragere a victimei din autoturismul distrus au durat aproxi-mativ o jumãtate de orã, interval în care circulaþia pe DN 7a fost întreruptã. ((CarCarmen men COSMAN)COSMAN)

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 2012 Actualitate 5

M inerii disponibizaþianul trecut din

cadrul CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani vor ieºi luni, 13februarie, în stradã.

Foºtii ortaci au obþinut apro-bare pentru un miting pentrudata mai sus amintitã, acþiunece se va desfãºura între orele10.00-14.00. Potrivitreprezentanþilor minerilordisponibilizaþi, protestul este

generat de faptul cã nici pânãîn prezent nu s-au acordatsumele aferente celei de-a treia

tranºã din disponibizare. “Nu nis-a acordat cea de-a treiatranºã din disponibilizare ºi nici

nu ºtim când vom încasa aceºtibani. Dacã nu ni se dau aceºtibani solicitãm sã fim reangajaþi

la unitãþile miniere de la caream fost disponibilizaþi, pe ace-leaºi locuri de muncã.Totodatã, cei care au vârsta depensionare sã li se considereactivitate perioada de ladisponibilizare pânã în prezentºi sã iasã la pensie”, spunreprezentanþii minerilordisponibilizaþi.

Foºtii mineri susþin cã ieºireaîn stradã este ultima soluþie lacare recurg dupã ce au trans-mis memorii de la CNH ºipânã la Primul Ministru ºinimeni nu a reuºit sã le spunãcând vor primi banii.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

DDDDiiiissssppppoooonnnniiiibbbbiiiilllliiiizzzzaaaaþþþþiiiiiiii iiiieeeessss îîîînnnn ssssttttrrrraaaaddddãããã

F oºtii minericare au ieºit la

pensie de la unadintre minele dinValea Jiului nu vorrenunþa la proteste.Asta spun liderii lor,care acum spun cãaºteaptã sã vadãcomponenþa nouluiGuvern al þãrii ºidacã acesta le va luaîn calcul doleanþele.

Membrii LigiiSindicatelorPensionarilor Mineri(LSMP ) din Valea Jiuluis-au întâlnit din nou sãstabileascã planul deacþiuni pe viitor. Ei spuncã, dacã actualul guvernnu va fi de partea lor,vor continua sãprotesteze. „Noi am fostprimii care am ieºit înstradã,chiar înaintea

celor de la Bucureºti, ºine-am cerut drepturile.Acum aºteptãm sãvedem componenþanoului Guvern ºi dacãoamenii care ajungacolo,pentru cã ãi vãdpe toþi foarte tineri, vor

avea în vedere ºi pro-blemele noastre. Dacãnu, ieºim din nou înstradã sã cerem ceea ceni se cuvine de drept”, adeclarat ValentinArmeanu, vicepreºedin-tele LSPM Valea Jiului.

Mai mult, pensionariisusþin cã nu îl agreeazã peactualul premier ºi nu vãdcum se va schimba în bineþara cu aceastã schimbare.„Nu ni separeu normal cãîn fruntea acestui guvern

este un fost securist. Dinpãcate, însã, aºa stauacum lucrurile”, a maiprecizat Armeanu.

Pensionarii mineri aufost printre primii careau ieºit în stradã timp de3 zile consecutiv ºi aucerut ca drepturile lor sãfie respectate ºi acumspun cã vor reveni câtde curând, dacã viitorulGuvern nu va þine contde ei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

N ici demisa luiEmil Boc

ºi a Guvernului nu i-a fãcut pepetroºãneni sã fiemulþumiþi. Ei auieºit din nou înstradã, pe motiv cãlucrurile trebuie sãmeagã mai departede atât.

În seara de luni spremarþi, la început au fost 4protestatari, dar dupãcâteva zeci de minute li s-au mai alãturat alte 4persoane.

“Dorim demisiapreºedintelui. Dorim oschimbare în bine pen-tru þara noastrã, pentruviitorul nostru ºi al copi-ilor noºtri.

Noi încercãm pe câtputem sã nu plecãm deaici pânã nu vom avea osperanþã cã se va schim-ba ceva. Vrem demisia

preºedintelui, adicãalegeri anticipate”, adeclarat o protestatarã.

“Nu nu încãlzeºte cunimic cã ºi-a datGuvernul demisa. Sã îºidea Bãsescu demisia,pentru cã “ vin ainoºtrii, pleacã ai noºtrii,noi rãmânem tot caproºtii.”Ce facem? Nucedãm, noi de-aici nu

plecãm! ”, a spus un altprotestatar.

Unul dintre cei careau ieºit în fiecare searã înstradã, este un tânãr dinDâlja Mare, care vine maibine de 7 kilometri pe josîn fiecare zi pentru aprotesta în faþa Casei deCulturã.

“Fac zilnic acesttraseu. Consider cã este o

datorie ºi o fraternizare,pentru cã de acestelucruri trebuie sã îi doarãpe toþi”, a spus protes-tatarul cu pricina. Pânãuna, alta, aceºti oamenispun cã vor face la fel ºi deacum înainte. Vor sta înstradã searã de searã pen-tru convingerile lor.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Protest timid, dar constant, la Petroºani

Pensionarii mineri vor mai protesta

Page 6: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

C astelul Corvinilor dinHunedoara a mai prins un

top internaþional, fiind extrem deapreciat. Cei de la Odd StuffMagazine, unul dintre cele maicitite site-uri din Statele Unite aleAmericii, considerã castelul dinHunedoara ca fiind al ºaselea celmai frumos din lume.

Realizatorii topului au plasat pe prima poziþieCastelul Malahide, din Irlanda, urmat deHohenwerfen, din Austria ºi de CastelulCochem, din Germania. Înaintea castelului dinHunedoara, pe listã mai este trecut ºi casteluldin oraºul spaniol Coca, dar ºi Dunrobin, dinScoþia. Topul continuã cu Castelul Chambord,din Franþa, cu De Haar – Olanda, dar ºi cuCastelul Boldt, din New York, SUA, ºi cuCastelul Windsor, din Anglia.

Un clasament recent întocmit de experþii dela Lonely Planet, care prezintã cele mai fru-moase castele din Europa, plaseazã CastelulCorvinilor din Hunedoara pe locul 8 din 10. Unloc mai mult decât onorant, mai ales dacã þinemcont de concurenþii cu care celebtrul castelmedieval a intrat în competiþie, castele extremde cunoscute de pe continent. De asemenea,anul trecut Castelul Huniazilor s-a clasat pe po-ziþia a doua a celor mai înfricoºãtoare clãdiri dinlume, realizat tot de Lonely Planet. Americaniicred cã arhitectura goticã ºi istoria întunecatã ºiadevãratã a familiei Corvinilor sunt suficientepentru a-þi bãga ceva fricã în oase.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 2012 Divertisment 76 Divertisment

COLÞUL LUI DENIS

S orin Peºtenariu ºiGeorge Cîlþea vã

invitã duminicã, începândcu orele 20.00, la o searãde muzicã folk, la Club3D Stage din Petroºani.

Iniþial termenul de muzicã folk(en.: folk = oameni/popor)denumea muzica cântatã deoamenii simpli din popor. În secolul 20 ºi 21 termenul aluat cãpãtat sens, putând fifolosit ca sinonim la muzicatradiþionalã. Cenaclul Flacãra afost un fenomen cultural din anii1970 ºi prima parte a anilor1980 condus de poetul AdrianPãunescu.

De la poezia compusã deînsuºi Adrian Pãunescu (uneori ºiinstant, pe scenã) ºi pânã la versurile recitate din poeziilepoeþilor consacraþi, de la muzicatimid îngânatã de debutanþianonimi, care urcau pentruprima datã pe scenã ºi pânã launele piese deja cunoscute aunor formaþii sau grupuri muzi-cale ºi a unor soliºti deja afir-maþi, Cenaclul Flacãra a delectatpublicul cu muzicã începând dela melodii populare ºi pânã lamuzicã clasicã, folk ºi rock.

Spectacolele aveau loc laînceput luni dupã-masa/seara însala teatrului Ion Creangã dinBucureºti, dar mai târziu s-aufãcut turnee în toatã þara, spec-tacolele desfãºurându-se pe sta-dioane, sãlile de spectacol

devenind neîncãpãtoare. Printre cei care au participat

au fost: Mircea Vintilã, DoruStãnculescu, Dan Andrei Aldea,Adrian Ivaniþchi, Dan Chebac,Valeriu Sterian, Evandro Rosetti,Florian Pittiº, Anda Cãlugãreanu,Tatiana Stepa, Vasile ªeicaru,Alexandru Zarnescu , ªtefanHruºcã. Începând cu anul 1980toamna, a venit la C.F. formaþiaContinental (N. Enache, NucuMazilu, Alexandru Zãrnescu ºiRomeo Beianu) care acompaniaîntreg spectacolul, formaþie cucare s-a scos ºi singurul disc cuC.F.

Dupã plecarea lui NicolaeEnache, trupa a luat o nouã tur-nurã. A devenit trupa FlaPo (A.Zãrnescu, Romeo Beianu, JerrySchwartz -formatia a incercat maimulti clapisti , dar niciunul per-manent) ºi acompania majori-tatea soliºtilor ºi a cântecelor degrup. Alexandru Zãrnescu aapãrut ºi cu activitate solisticã(Dor de Eminescu, Castelul,Dusã-i tinereþea).

Membrii Flapo aveau ºi unmicrorecital în cadrul cenaclului,în care fiecare devenea solist,interpretând piese internaþionale:Beatles, Stevie Wonder, Ricchi ePoveri º.a. .

Din 1973 (prima oarã) pânã în1985 (ultima oarã) au avut loc1.615 spectacole de muzicã ºipoezie.(sursa Wikipedia)

“Iubesc muzica uºoarã ºimuzica folk, am emoþii pentru

duminicã seara, tot ce sper e calumea sã se simtã bine ºi sãaprecieze muzica de bunã cali-tate. Vã aºtept împreunã cubunul meu prieten George

Cîlþea ( flaut) , la Club 3DStage din Petroºani”, a declaratSorin Peºtenariu

PR. Manager: PR. Manager: PetrPetronela onela CERBUCERBU

Searã de folk la Club 3D StageP e scena Teatrului

de Artã Deva, vaavea loc la sfârºitulacestei sãptãmâni, mai exact sâmbãtã, 11 februarie, de la ore19.00 are premieracomedieiÎNCORNORATUL deMoliere, regia: LaurianOniga, scenografia:Valentin Codoiu.

Distribuþia, una deexcepþie cu Corneliu Jipa,Rãzvan Vicoveanu,Andreea Gabor, LaurenþiuTudor, Rãzvan Bãnuþ,Anis Doroftei, RoxanaOlºanschi,

Violoncel, fidulã, violãda gamba, Mircea Goian,anunþã un spectacol deexcepþie care nu trebuieratat de iubitorii de teatru.

Jean-Baptiste Poquelin,pentru marele publicMoliere, ºi-a dedicatîntreaga viaþã teatrului,fiind în acelaºi timp autor,actor, regizor ºi conducã-tor de companie teatralã.

Abordeazã formediferite ale comediei: farsa(Zãpãcitul, Doctor fãrãvoie, Vicleniile lui Scapin,Sganarelle sau încornora-tul închipuit- farsã în ver-suri), comedia muzicalã,tragicomedia, epuizând

gama bogatã a comicului. Opera sa cuprinde 30

de piese, de la“Preþioasele ridicole, pânãla “Bolnavul închipuit”,ultima sa piesa.Clasicismul lui Moliere seevidenþiazã mai ales înimitarea naturii umane cutoate fomele ei de mani-festare, acesta fiind estetema principalã a comedi-ilor sale. κi populeazã uni-

versul dramatic cu o marevarietate de tipologii, de lanobili ºi burghezi pânã laþãrani, pseudosavanþi ºimedici. Este cea maijucatã piesã din timpulvieþii, tratând tema legã-

turilor conjugale prin pris-ma falsitãþii relaþiilorinterumane.

Personajul principal,este un burghez francezcare bazându-se peaparenþe este convins cã

soþia îl înºealã. Un text tipic Comediei

dell’Arte, cu personaje decaracter, cu încurcãturi ºirãsturnãri de situaþii care l-au fãcut celebru pe dra-maturgul francez, în carerâsul e inteligent ºi dia-logul actorului este directcu publicul.

L aurian Oniga -câteva consi-

derente despre textul molieresc

“Mã pasioneazã texteleclasice, adicã cele careaparþin dramaturgiei uni-versale ºi a cãror valoare afost verificatã în timp. Înacelaºi timp, ca om deteatru mã simt bine, astanu înseamnã confortabil ciprovocat de doi autori pea cãror texte ar trebui sãlucrez, e vorba de Moliereºi Cehov. Pentru cã texte-le celor doi autori sunt

texte contemporane în celmai bun sens al cuvântu-lui, iar dacã lecturarea lornu este superficialã citintind dimensiuneaumanã, atunci regãsim ºiastãzi aceleaºi lucruri,adicã slãbiciuni, zbateri,cãutarea de sine, fericire,nefericire, râs, plâns,suferinþã, bucurie, etc….Nu întâmplãtor lucrareamea de diplomã a fostrealizatã având la bazatextul lui Molieresc -Tartuffe sau Impostorul.

Dupã cum ºtie toatãlumea, impostura nu e otemã clasicã ci universalã.Din pãcate pentru foartemultã lume, astãzi impos-tura este un subiect laordinea zilei, fapt regãsitºi în textul prezent.George Dandin îmbogãþi-tul, parvenitul, omul cubani doreºte sã pãtrundãîn lumea bunã, consi-derând cã averea sa îipoate garanta saucumpãra un statut social spre care orice par-venit aspirã.

E tragic ºi comic înacelaºi timp – în perplexi-tatea sa - atunci cânddragostea nu poate ficumpãratã. GeorgeDandin este o tragi-come-die bufã, aºa cum demulte ori a fost ea cititã,pusã în scenã”.

ÎNCORNORATUL, pe scena Teatrului de Artã Deva

“Mã pasioneazã textele clasice, adicã

cele care aparþin dramaturgiei universale

ºi a cãror valoare a fost verificatã în

timp”. – Laurian Oniga, regizor

Î n Valea Jiului, pânã înprezent, nicio unitate

ºcolarã nu ºi-a sistat activi-tatea din cauza gerului saua zãpezii.

În schimb, unii dintre elevi au„beneficiat” de cîteva zile de vacanþã,nereuºind sã ajungã la cursuri, dincauza troienelor ºi a drumurilorimpracticabile.

În situaþii de acest gen s-au aflatcopiii din satele de munte din întrea-ga Vale a Jiului. Ieri, de exemplu,elevii domiciliaþi în satul Dealu Babiinu au ajuns la ºcoalã, în Vulcan, dru-

mul care uneºte cele douã localitãþifiind impracticabil.

Situaþia a fost remediatã astãzi,

dupã ce utilajele de deszãpezire aucurãþit drumul. Probleme datoratezãpezii au întâmpinat ºi copiii din

satul Dâlja Mare, delângã Petroºani, sau ceicare locuiesc pedealurile din preajmaoraºului Uricani. Pe dealtã parte, întrucât sis-temul de încãlzire alCentrului de PedagogieCurativã din Lupeni maidã ºi rateuri, aici, orelede cursuri au fost redusede la 45 la 30 deminute.

MirMircea cea NISTORNISTOR

UUUUnnnn nnnnoooouuuu ttttoooopppp pentru Castelul Corvinilor

Mini-vacanþe neprogramate

Page 7: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

C astelul Corvinilor dinHunedoara a mai prins un

top internaþional, fiind extrem deapreciat. Cei de la Odd StuffMagazine, unul dintre cele maicitite site-uri din Statele Unite aleAmericii, considerã castelul dinHunedoara ca fiind al ºaselea celmai frumos din lume.

Realizatorii topului au plasat pe prima poziþieCastelul Malahide, din Irlanda, urmat deHohenwerfen, din Austria ºi de CastelulCochem, din Germania. Înaintea castelului dinHunedoara, pe listã mai este trecut ºi casteluldin oraºul spaniol Coca, dar ºi Dunrobin, dinScoþia. Topul continuã cu Castelul Chambord,din Franþa, cu De Haar – Olanda, dar ºi cuCastelul Boldt, din New York, SUA, ºi cuCastelul Windsor, din Anglia.

Un clasament recent întocmit de experþii dela Lonely Planet, care prezintã cele mai fru-moase castele din Europa, plaseazã CastelulCorvinilor din Hunedoara pe locul 8 din 10. Unloc mai mult decât onorant, mai ales dacã þinemcont de concurenþii cu care celebtrul castelmedieval a intrat în competiþie, castele extremde cunoscute de pe continent. De asemenea,anul trecut Castelul Huniazilor s-a clasat pe po-ziþia a doua a celor mai înfricoºãtoare clãdiri dinlume, realizat tot de Lonely Planet. Americaniicred cã arhitectura goticã ºi istoria întunecatã ºiadevãratã a familiei Corvinilor sunt suficientepentru a-þi bãga ceva fricã în oase.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 2012 Divertisment 76 Divertisment

COLÞUL LUI DENIS

S orin Peºtenariu ºiGeorge Cîlþea vã

invitã duminicã, începândcu orele 20.00, la o searãde muzicã folk, la Club3D Stage din Petroºani.

Iniþial termenul de muzicã folk(en.: folk = oameni/popor)denumea muzica cântatã deoamenii simpli din popor. În secolul 20 ºi 21 termenul aluat cãpãtat sens, putând fifolosit ca sinonim la muzicatradiþionalã. Cenaclul Flacãra afost un fenomen cultural din anii1970 ºi prima parte a anilor1980 condus de poetul AdrianPãunescu.

De la poezia compusã deînsuºi Adrian Pãunescu (uneori ºiinstant, pe scenã) ºi pânã la versurile recitate din poeziilepoeþilor consacraþi, de la muzicatimid îngânatã de debutanþianonimi, care urcau pentruprima datã pe scenã ºi pânã launele piese deja cunoscute aunor formaþii sau grupuri muzi-cale ºi a unor soliºti deja afir-maþi, Cenaclul Flacãra a delectatpublicul cu muzicã începând dela melodii populare ºi pânã lamuzicã clasicã, folk ºi rock.

Spectacolele aveau loc laînceput luni dupã-masa/seara însala teatrului Ion Creangã dinBucureºti, dar mai târziu s-aufãcut turnee în toatã þara, spec-tacolele desfãºurându-se pe sta-dioane, sãlile de spectacol

devenind neîncãpãtoare. Printre cei care au participat

au fost: Mircea Vintilã, DoruStãnculescu, Dan Andrei Aldea,Adrian Ivaniþchi, Dan Chebac,Valeriu Sterian, Evandro Rosetti,Florian Pittiº, Anda Cãlugãreanu,Tatiana Stepa, Vasile ªeicaru,Alexandru Zarnescu , ªtefanHruºcã. Începând cu anul 1980toamna, a venit la C.F. formaþiaContinental (N. Enache, NucuMazilu, Alexandru Zãrnescu ºiRomeo Beianu) care acompaniaîntreg spectacolul, formaþie cucare s-a scos ºi singurul disc cuC.F.

Dupã plecarea lui NicolaeEnache, trupa a luat o nouã tur-nurã. A devenit trupa FlaPo (A.Zãrnescu, Romeo Beianu, JerrySchwartz -formatia a incercat maimulti clapisti , dar niciunul per-manent) ºi acompania majori-tatea soliºtilor ºi a cântecelor degrup. Alexandru Zãrnescu aapãrut ºi cu activitate solisticã(Dor de Eminescu, Castelul,Dusã-i tinereþea).

Membrii Flapo aveau ºi unmicrorecital în cadrul cenaclului,în care fiecare devenea solist,interpretând piese internaþionale:Beatles, Stevie Wonder, Ricchi ePoveri º.a. .

Din 1973 (prima oarã) pânã în1985 (ultima oarã) au avut loc1.615 spectacole de muzicã ºipoezie.(sursa Wikipedia)

“Iubesc muzica uºoarã ºimuzica folk, am emoþii pentru

duminicã seara, tot ce sper e calumea sã se simtã bine ºi sãaprecieze muzica de bunã cali-tate. Vã aºtept împreunã cubunul meu prieten George

Cîlþea ( flaut) , la Club 3DStage din Petroºani”, a declaratSorin Peºtenariu

PR. Manager: PR. Manager: PetrPetronela onela CERBUCERBU

Searã de folk la Club 3D StageP e scena Teatrului

de Artã Deva, vaavea loc la sfârºitulacestei sãptãmâni, mai exact sâmbãtã, 11 februarie, de la ore19.00 are premieracomedieiÎNCORNORATUL deMoliere, regia: LaurianOniga, scenografia:Valentin Codoiu.

Distribuþia, una deexcepþie cu Corneliu Jipa,Rãzvan Vicoveanu,Andreea Gabor, LaurenþiuTudor, Rãzvan Bãnuþ,Anis Doroftei, RoxanaOlºanschi,

Violoncel, fidulã, violãda gamba, Mircea Goian,anunþã un spectacol deexcepþie care nu trebuieratat de iubitorii de teatru.

Jean-Baptiste Poquelin,pentru marele publicMoliere, ºi-a dedicatîntreaga viaþã teatrului,fiind în acelaºi timp autor,actor, regizor ºi conducã-tor de companie teatralã.

Abordeazã formediferite ale comediei: farsa(Zãpãcitul, Doctor fãrãvoie, Vicleniile lui Scapin,Sganarelle sau încornora-tul închipuit- farsã în ver-suri), comedia muzicalã,tragicomedia, epuizând

gama bogatã a comicului. Opera sa cuprinde 30

de piese, de la“Preþioasele ridicole, pânãla “Bolnavul închipuit”,ultima sa piesa.Clasicismul lui Moliere seevidenþiazã mai ales înimitarea naturii umane cutoate fomele ei de mani-festare, acesta fiind estetema principalã a comedi-ilor sale. κi populeazã uni-

versul dramatic cu o marevarietate de tipologii, de lanobili ºi burghezi pânã laþãrani, pseudosavanþi ºimedici. Este cea maijucatã piesã din timpulvieþii, tratând tema legã-

turilor conjugale prin pris-ma falsitãþii relaþiilorinterumane.

Personajul principal,este un burghez francezcare bazându-se peaparenþe este convins cã

soþia îl înºealã. Un text tipic Comediei

dell’Arte, cu personaje decaracter, cu încurcãturi ºirãsturnãri de situaþii care l-au fãcut celebru pe dra-maturgul francez, în carerâsul e inteligent ºi dia-logul actorului este directcu publicul.

L aurian Oniga -câteva consi-

derente despre textul molieresc

“Mã pasioneazã texteleclasice, adicã cele careaparþin dramaturgiei uni-versale ºi a cãror valoare afost verificatã în timp. Înacelaºi timp, ca om deteatru mã simt bine, astanu înseamnã confortabil ciprovocat de doi autori pea cãror texte ar trebui sãlucrez, e vorba de Moliereºi Cehov. Pentru cã texte-le celor doi autori sunt

texte contemporane în celmai bun sens al cuvântu-lui, iar dacã lecturarea lornu este superficialã citintind dimensiuneaumanã, atunci regãsim ºiastãzi aceleaºi lucruri,adicã slãbiciuni, zbateri,cãutarea de sine, fericire,nefericire, râs, plâns,suferinþã, bucurie, etc….Nu întâmplãtor lucrareamea de diplomã a fostrealizatã având la bazatextul lui Molieresc -Tartuffe sau Impostorul.

Dupã cum ºtie toatãlumea, impostura nu e otemã clasicã ci universalã.Din pãcate pentru foartemultã lume, astãzi impos-tura este un subiect laordinea zilei, fapt regãsitºi în textul prezent.George Dandin îmbogãþi-tul, parvenitul, omul cubani doreºte sã pãtrundãîn lumea bunã, consi-derând cã averea sa îipoate garanta saucumpãra un statut social spre care orice par-venit aspirã.

E tragic ºi comic înacelaºi timp – în perplexi-tatea sa - atunci cânddragostea nu poate ficumpãratã. GeorgeDandin este o tragi-come-die bufã, aºa cum demulte ori a fost ea cititã,pusã în scenã”.

ÎNCORNORATUL, pe scena Teatrului de Artã Deva

“Mã pasioneazã textele clasice, adicã

cele care aparþin dramaturgiei universale

ºi a cãror valoare a fost verificatã în

timp”. – Laurian Oniga, regizor

Î n Valea Jiului, pânã înprezent, nicio unitate

ºcolarã nu ºi-a sistat activi-tatea din cauza gerului saua zãpezii.

În schimb, unii dintre elevi au„beneficiat” de cîteva zile de vacanþã,nereuºind sã ajungã la cursuri, dincauza troienelor ºi a drumurilorimpracticabile.

În situaþii de acest gen s-au aflatcopiii din satele de munte din întrea-ga Vale a Jiului. Ieri, de exemplu,elevii domiciliaþi în satul Dealu Babiinu au ajuns la ºcoalã, în Vulcan, dru-

mul care uneºte cele douã localitãþifiind impracticabil.

Situaþia a fost remediatã astãzi,

dupã ce utilajele de deszãpezire aucurãþit drumul. Probleme datoratezãpezii au întâmpinat ºi copiii din

satul Dâlja Mare, delângã Petroºani, sau ceicare locuiesc pedealurile din preajmaoraºului Uricani. Pe dealtã parte, întrucât sis-temul de încãlzire alCentrului de PedagogieCurativã din Lupeni maidã ºi rateuri, aici, orelede cursuri au fost redusede la 45 la 30 deminute.

MirMircea cea NISTORNISTOR

UUUUnnnn nnnnoooouuuu ttttoooopppp pentru Castelul Corvinilor

Mini-vacanþe neprogramate

Page 8: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 201288 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

* oferta este valabilã în perioada23.01.2012 – 29.02.2012;

** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

D eºi temperaturilede afarã au fost

extrem de scãzute înultima lunã, populaþianu a plãtit mai mult latermoficare, cel puþindeocamdatã.

De fapt, doar în câtevaoraºe din judeþul Hunedoaramai existã sistem centralizat determoficare, iar cea mai mareparte a populaþiei foloseºte sis-teme alternative de încãlzire.

Cei mai mulþi au optat pentrucentralele pe gaz ºi au grijã cafacturile sã rãmânã constante.

„Locuiesc într-un aparta-ment cu 3 camere, am cen-tralã proprie pe gaz metan,iar factura pentru luna ianuariea fost de puþin peste 200 delei. De fapt, atât plãtesc înfiecare lunã, pe perioada deiarnã”, a declarat Ion, un bãr-bat din Petroºani.

Nici pentru cei racordaþi lasistemul centralizat de termofi-care de la Petroºani lucrurile

nu diferã de la o lunã la alta.Chiar dacã preþul Gcal a

crescut, administraþia publicãlocalã subvenþioneazã acesteservicii. Astfel, pentru luna ianuarie, costurile la o garso-nierã au fost de 163 de lei,deºi suma realã, nesubvenþio-natã, este de 297 de lei.Pentru un aparatment cu douãcamere factura cãtre populaþiea fost de 230 de lei (421 de leinesubvenþionat), iar pentru treicamere suma de achitat pentruîncãlzire este de 338 de lei

subvenþionat (619 lei nesub-venþionat). În Petroºani, la sis-temul centralizat de încãlziredin Petroºani mai sunt racor-date aproximativ 2500 deapartamente.

Nici la Vulcan nu existãdiferenþe mari între facturilepentru decembrie ºi cele pen-tru ianuarie, sumele fiind sensi-bil egale.

ªi la Deva, agentul termiceste subvenþionat de municipa-litate. Conform unei hotãrâride consiliu local, subvenþiilorsunt acordate de la bugetul

local pentru acoperirea inte-gralã a diferenþei dintre preþulde producere, transport, dis-tribuþie ºi furnizare a energieitermice livrate populaþiei.

Conform hotãrârii deConsiliu, nivelul subvenþiiloracordate de la bugetulMunicipiului Deva este de60,51 de lei/GCal. LaHunedoara, Uricani sauPetrila, oamenii se încãlzesccum pot, iar societãþile de ter-moficare ori centralele termicede cartier sunt de mult istorie.

CarCarmen COSMANmen COSMAN

Facturile la termoficare nu au crescut încã

A re voinþã, dar îimai trebuie ºi

putinþã. Ilie Botgros,a cerut din nou banialeºilor de la centrupentru construcþiaunui bloc în cartierulVulculeºti sau oraºulde carton, cum maieste numit.

Primarul de laAninoasa, Ilie Botgros,a luat calea Bucureºtiu-lui pentru a cere dinnou bani guvernanþilorpentru blocul delocuinþe sociale pecare are în plan sã îltot construiascã decâþiva ani încoace. Maiîntâi a trebuit sã punãla punct câteva detaliitehnice. „A trebuit sãrefacem studiul de fezabilitate, sã neîncadrãm în costulstandard pe metrupãtrat pentru con-strucþii de locuinþe,

care este de 380 deeuro. Proiectul nostrurezulta vreo 600 ºiceva de euro. Deci, l-am refãcut, l-amînsuºit în luna decem-brie ºi în consiliu, l-amdepus la ministerul deresort ºi aºteptãm odiscuþie, o convorbiretelefonicã cu cei careverificã studiul de fezabilitate, asta proba-bil la sfârºitul acesteisãptãmâni ”, a declaratIlie Botgros, primarulOraºului Aninoasa.

Aici ar urma sã semute câteva zeci de

familii care locuiesc înbarãci improprii, încolonia de la Iscroni.Mai rãmâne doar caprimãria sã se vadã cubanii în cont, iarlucrãrile pot începe.

“Sperãm sã reuºimsã prindem finanþareanul acesta, pentru cãdin luna martie o sãînceapã sã se dea dru-mul la finanþare pentruconstrucþia de locuinþesociale. Eu sunt opti-mist.”, a mai spusBotgros.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

D e mai bine de un ande zile se vorbeºte de

reabilitarea PieþeiAgroalimentare Dacia dincartierul Aeroport, însã fap-tic, pânã acum, lucrurile nus-au prea miºcat.

La începutut acestui an,reprezentanþii primãrieiPetroºani afirmau cã acestobiect de investiþii va fi scos lalicitaþie, însã pânã acum nu s-a întâmplat asta, iar motivula fost unul logic, dupã cumexplicã edil ºef Tiberiu IacobRidzi. “ Proiectul este gata,dar am avut o singura pro-blemã legatã de aprobareabugetului. Acesta a fost apro-bat sãptãmâna trecutã, iaracum suntem în procedura în

care vom scoate pe SEAP lalicitaþie publicã. Eu sper capânã în luna mai, cel târziu,sã ne apucãm de lucrãri”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul MunicipiuluiPetroºani.

Valoarea acestui proiecteste una considerabilã, iarlucrãrile care se vor face aici,vor schimba cu totul locaþiacare de ani de zile este privitãca una improprie desfãºurãriiactului comercial. “ Acestproiect înseamnã reamenjareaPieþei Dacia. Se va face ohalã mult mai mare ºi maimodernã, cu grup sanitar ºicu toate utilitãþile. Practic,totul va fi modificat ”, a maispus Iacob Ridzi.

Luiza AndrLuiza Andronacheonache

P entru acestan edilii

locali dinCapitala VãiiJiului ºi-au pro-pus, în primulrând, sã continuederulareainvestiþiilordemarate de-alungul anului tre-cut.

Apoi, vor fidemarate ºi altelucrãri, printreacestea numãrân-du-se realizarea denoi parcãri saumodernizareaPieþei Dacia.„Pentru începutne-am propus sã

continuãminvestiþiiledemarate anul tre-cut iar, apoi, vomdemara ºi o seriede noi lucrãri careprivesc modern-izarea localitãþii”, aprecizat TiberiuIacob – Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani.

În actualul man-dat al primaruluiTiberiu Iacob –Ridzi, în Petroºani,au fost sauurmeazã a fiimplementate maimulte proiectefinanþate din fon-

duri europene nerambursabile.Este vorba desprereabilitarea inte-gralã a artereiprincipale de circu-laþie ºi a centruluicivic, moder-nizarea ªcoliiGenerale „I. G.Duca”, realizareaunui ambulatoriu laSpitalul deUrgenþã, extin-derea reþelei decanalizare ºi înfi-inþarea unui centrude informare turis-ticã.

MirMirceaceaNISTORNISTOR

Ilie Botgros, între voinþã ºi putinþãpentru un bloc în oraºul de carton

Vorbe, vorbe, dar fapte?

Modernizãrile continuãºi în acest an

Page 9: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 2012 Actualitate 9

În ciuda eforturilordepuse de reprezen-

tanþii DSP Hunedoara,centrul de permanenþãcare ar fi trebuit sãfuncþioneze la Cãlan nua putut fi înfiinþat.

Toate cele trei centre de

permanenþã înfiinþate anul tre-cut în judeþul Hunedoara suntfuncþionale.

Vorbim despre centrul de laPetrila, Uricani ºi Criscior.Reprezentanþii Direcþiei deSãnãtate Publicã Hunedoaraau intenþionat sã înfiinþeze unulºi la Cãlan, unde, de aseme-nea, spitalul a fost desfiinþat,însã nu au reuºit. „Am

intenþionat sã înfiinþãm pestetot unde s-au desfiinþat spi-talele, aºa încât populaþia sãpoatã beneficia de asistenþãmedicalã 24 de ore, din 24.

La Cãlan, însã, nu amreuºit”, a declarat directorulDSP Hunedoara, dr. Dumitraªtefan. Pentru înfiinþarea unuiastfel de centru medical estenevoie de cel puþin 5 medici

de medicinã de familie ºi unspaþiu adecvat. Ideal, ar fi fostca sediul sã fie clãdirea vechiu-lui spital, acum desfiinþat, darse putea amenaja ºi în cabine-tul medical al unuia dintremedici.

Dumitra ªtefan spune cãreprezentanþii administraþieipublice nu ºi-au dat concursulpe motiv cã medicii nu vor, iar

pânã la urmã aceasta pare sãfie problema realã pentru careal Cãlan nu existã nici acumun centru de permanenþã.

Reprezentanþii DSP vor maiîncerca o datã sã-i convingã denecesitatea înfiinþãrii lui ºi vorsta din nou de vorbã cu edilii ºicu medicii de aici.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

L a avizierul Agenþiei pentruOcuparea Forþei de Muncã din

Petroºani este afiºatã o listã cu posturilescoase la concurs de angajtorii ºi firmelede recrutare din afara þãrii. Unele parchiar avantajoase, în sensul cã se stipuleazã plata chiar a 18 euro pe orã.

“Pe aceastã listã sunt destul de multelocuri de muncã în sãnãtate, dar avem ºi înalte serviciu. Cei care sunt interesaþi, pot venila sediul Agenþiei Locale sau se pot uita peinternet”, a declarat Iudith Babþan, ºefulAgenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei deMuncã Hunedoara.

În afarã de posturi mai obiºnuite, pe listãgãsim ºi joburi mai...exotice. Luãm drept

exemplu cel pentru bucãtar specializat însushi.

Candidatul pentru acest post trebuie sã fiebine pregãtit în arta pregãtirii acestuipreparat, iar pe deasupra sã ºi cunoascãengleza. Ne uitãm mai departe pe listã ºigãsim un alt post exotic: acela de ghid turisticpentru Norvegia. Candidaþii, însã, trebuie sãcunoascã o altã limbã de circulaþie inter-naþionalã, în afarã de engleza, dar ºi istoriaacestei þãri.

Una peste alta, de regulã, cei care aplicãpentru un asemenea post, sunt rar contactaþide angajatori, iar cei care au totuºi acestnoroc, au de trecut printr-o grãmadã deprobe ºi interviuri.

Luiza AndrLuiza Andronacheonache

I nspectorii din cadrulPrimãriei municipiu-

lui Petroºani au anunþatcã vor trece lasancþionarea administra-torilor spaþiilor comer-ciale care nu se achitã deobligaþia de a-ºideszãpezi trotuarul dinfaþa magazinului.

Pânã acum nu a fost datãnicio astfel de sancþiune, însã,mai mulþi patroni au fost averti-zaþi verbal. Totuºi, faþã de alþiani, în aceastã iarnã situaþia estecu mult mai bunã ºi foarte puþinemagazine au rãmas cu troieneleîn faþa uºii. Imediat au fostsancþionate de cumpãrãtori carepur ºi simplu le-au evitat.„Recesiunea te obligã sã mai puiºi osul la treabã. Dacã e ditamaizãpada în faþã, nimeni nu-þi maiintrã la cumpãrãturi”, a spusadministratorul unui magazin depiese auto din zona Spitalului deUrgenþã Petroºani. „Pânã înacest moment nu s-au dat

amenzi ºi au fost ºi unii propri-etari de magazine care nu ºi-audegajat cãile de acces. Este, înprimul rând, o lipsã de respectfaþã de client. În mare, au înþelestotuºi cã le afecteazã afacerea, înprimul rând. Dacã totuºi cei aver-tizaþi verbal nu se achitã de obli-gaþie, trecem ºi la amenzi”, auprecizat reprezentanþii primãriei.Amenzi pot primi ºi cei care nu-ºi dau þurþurii jos de pestreºini ºi din cauza cãrora se potproduce accidente grave.

MirMircea cea NISTORNISTOR

În unele zone alemunicipiului

Petroºani, aparta-mentele branºate la

reþeaua de termofi-care nu beneficiazãde cãldurã, la para-metri normali.

Din cauza temperaturilorexterioare scãzute, agentultermic plecat de laParoºeni ajunge în locuinþeun pic mai „rãcorit”. Înultimele zile probleme deacest gen au fost înregis-trate la aproape toatepunctele termice dar, înspecial, în cartierulAeroport ºi la blocul delocuinþe sociale dinColonie. Pe de altã parte ºiapa caldã menajerã aînregistrat unele sincope,furnizarea acesteia fiind sis-tatã, în unele zone, pentrucâteva ore sau chiar o zi.„Da, au apãrut astfel de

probleme, oameniiplângându-se cã nu au apãsau caldã sau cã tempera-turile din case sunt scãzutepentru cã parametrii agen-tului termic nu sunt ceinecesari încãlzirii calorife-relor. Am rezolvat, însã, întimp util toate acestesesizãri”, au precizatreprezentanþii SCTermoficare SA Petroºani.

În prezent, dintre celeaproape 13.000 de aparta-mente din Petroºani, doar2.400 mai sunt branºate lareþeaua de termoficare.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cãlanul a rãmas tot fãrã asistenþã medicalã permanentã

De la bucãtar pentru sushi pânãla ghid turistic în Norvegia

Se pregãtesc de amenzi

Apa caldã ajunge mai rece

Page 10: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

9 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Pentru deciziile pe care le ai de luatar fi bine sã apelezi la sfatul unor pri-eteni care te vor ajuta sã-þi puiordine în gânduri. Vei obþine un spri-jin din partea acestora pentru arezolva o problemã care îþi stãtea pesuflet de mai mult timp. Pe acasã vafi ceva agitaþie.

Astãzi vor fi multe de fãcut, vei aveaparte de multã alergãturã, iar obsta-colele vor apãrea ca din senin.Chestiunile financiare îþi vor mâncamulþi nervi, dar pânã la urmãlucrurile vor ieºi aºa cum îþi doreºti.Nu trebuie însã sã te grãbeºti nicimãcar un pic.

Prietenii ºi activitãþile de divertismentîþi vor ocupa cea mai mare parte atimpului liber. Este foarte posibil sã aiocazia de a te implica în colaborãrice se vor dovedi avantajoase dinpunct de vedere financiar. Nu esteexclus nici ca partenerul de viaþã sãaibã o realizare în aceastã direcþie.

Din punct de vedere mintal randa-mentul tãu atinge limita superioarã,ceea ce îþi va permite sã obþii rezul-tate excelente în activitãþile intelec-tuale pe care doreºti sã le duci la bunsfârºit. Dacã vei fi în situaþia de a luadiverse decizii, ele îºi vor arãta înscurt timp eficienþa.

Te bucuri de o creºtere a popular-itãþii ceea ce þi-ar putea aduce ºipropuneri de colaborare deosebit deavantajoase. Discuþiile cu partenerulde suflet te vor nemulþumi, dar spresfârºitul zilei situaþia se va amelioratreptat. Îþi este greu sã rezolvi unelesituaþii cu care te confrunþi.

Nu este carul sã accepþi ofertele pecare le vei primi fãrã o maturãchipzuinþã. Relaþia cu partenerul deviaþã ar putea înregistra unele tensiu-ni, dacã nu vei reuºi sã îþi controleziimpulsivitatea. Unul dintre colabora-tori ar putea încerca sã-þi punã beþe-n roate, dar fãrã prea mari ºanse.

Vei avea parte de o mulþime de chel-tuieli care þi-ar putea ridica problemeserioase. Nu este un moment favora-bil pentru a te implica în activitãþifinanciare riscante. Pe acasã esteposibil sã ai unele discuþii în contra-dictoriu, legate de bani. Totuºiatmosfera va fi ceva mai plãcutã.

Conjunctura astralã te favorizeazã cucondiþia sã nu te grãbeºti câtuºi depuþin. Dacã vei avea rãbdare ºi nuvei sãri peste etape este posibil sã aiparte ºi de realizãri mai deosebite.Partenerul de viaþã ar putea avea ºiel o realizare pe care o veþi sãrbãtoriîmpreunã.

Traversezi o perioadã extrem de agi-tatã, în care vei avea parte de omulþime de evenimente minore, careînsã te vor þine o bunã bucatã devreme cu sufletul la gurã. De energienu vei duce lipsã dar ai tendinþa de ate implica în mai multe activitãþiodatã.

Situaþia financiarã te avantajeazã. Veifi tentat sã faci o investiþie care îþi vagoli buzunarele, dar te vei redresa încel mai scurt timp. Chestiunile senti-mentale te intereseazã în mod spe-cial dar nu trebuie sã te aºtepþi larezultate deosebite. Încearcã sãmenþii echilibrul in relaþiile tale.

Vei avea o serie de nemulþumiri înfamilie pe care nu vei reuºi sã lerezolvi. Mare atenþie cãci nu ar fiexclus nici sã se deterioreze ceva peacasã. Dacã ai de gând sã pleci la undrum, mare atenþie cãci la mijloculintervalului este posibil sã ai uneleprobleme legate de acte.

Este foarte posibil sã te poþi bucurade sprijinul familiei într-o chestiunecare este de mare importanþã. Nu veiputea sã mizezi pe sprijinul priete-nilor într-o prea mare mãsurã, darvei reuºi sã te descurci fãrã prob-leme. Ceva bani vei câºtiga prinintermediul serviciului.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 20121100 Actualitate

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a începutrepetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului.Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

ANUNÞ

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem parteneriipe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

Page 11: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

U ite care e daravela.

V-am promis, când amdat drumul la rubricadedicatã “AnuluiCaragiale”, cã voidemonstra cât de actuale nenea Iancu ºi acum,dupã 100 de ani.

Nici nu trebuie sã mã strofocprea tare. Zilele astea, fur-tunoase, mai furtunoase decâtnoaptea domnului Caragiale,oferã prilejul unor similitudinicare ne-ar putea face uºor sã

dãm în bâlbâialã.Prin 1901 (când au trecut

110 ani, parcã a fost ieri...)Caragiale a fost dat afarã dinslujbã. Era funcþionar adminis-trativ, un fel de bugetar deastãzi ºi guvernul dorea sã facãeconomii cu salariile. Ce crezi,matale, bibicule, cã a fãcutCaragiale?

A scris, în foaia sa “Moftulromân” o “Petiþie cãtreguvern”.

Poate dacã n-o cânta TudorGheorghe ºi n-o simþeam pepielea noastrã, era datã uitãrii.Ca sã nu mã-njure nimeni, o

reproduc aºa cum a fost, cuvorbele ºi ortografia mareluiCaragiale.

PETIŢIE CĂTRE GUVERN

Aţi aruncat pe lefegiiÎn drum cu dame şi copii,

Le-aţi smuls modestul lor dejun,Le-aţi smuls şi francul de tutun.

Miniştri cruzi! Mai bine v-aţiFi hotărât să suprimaţiAtâtea mii de sinecuri,

Nu pânea de l-atâtea guri!

Pe nevoiaşii cei infimi

Nu trebuia ca să-i suprimi!Guvern, pornit pe suprimat,

Ascult-al meu deziderat.

Suprimă apa, vid lichid,Al broaştelor nectar stupid;

Suprimă apa din buget,Să bem, doar bere şi mischet.

Ah, te implor ca un milog,Suprimă soacrele, te rog!

Suprimă-le ff. urgentŞi îţi ridic un monument!

Guvern! suprimă - eşti dator! -Pe orişicare creditor:

Voi proslăvi numele tăuCând voi scăpa d-acest călău!

Suprimă pe acei băieţiCare-şi dau ifos de poeţiŞi prin gazete zilnic fac

Plantaţii vaste de spanac!

Suprimă pe orice păgânCe n-a citit “Moftul român”,

Şi n-a fost atât de leventS-achite un abonament!

V-aþi prins? Existã vreoasemãnare? Fiþi liniºtiþi! Oriceasemãnare este absolut întâm-plãtoare.

La fel de întâmplãtoare caasemãnarea între Caþavencu,Tipãtescu, Zoe, Trahandache,Pristanda (ºi ceilalþi) ºi care auconturat ºi contureazã o lumepoliticã româneascã eternã, alcãrei spirit l-a precizat însuºigenialul Caragiale: “Principii -fleacuri! Omenie - mofturi!Chivernisealã - pricopsealã ºiciupealã - aceste sunt principiile”

Curat murdar, coane, curatmurdar!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 2012 Actualitate 11

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Curat murdar!

Bravos, naþiune, halal sã-þi fie!ACTUALITATEA LUI CARAGIALE

“Nu vezi ceîmprejur?”

Nu vezi cumse calomniazãtoþi de la mic

la mare?”I.L. Caragiale

TTÇÇââÄÄ \\AA__AA VVttÜÜttzz||ttÄÄxx

A! Ce coruptã soþietate!... Nu mai e moral, nu mai sunt prinþipuri, nu mai e nimic: enteresul ºi iar enteresul... Bine zice fiu-meu de lafacultate alaltãieri în scrisoare: “Tatiþo, unde nu e moral, acolo e

corupþie, ºi o soþietate fãrã prinþipuri, va sã zicã cã nu le are”

D ouã articolegãzduite în

paginile Cronicii

Vãii Jiului auaprins spiritele înmediul academic.Mai exact, o partea cadrelor didac-tice apropiate deactuala conducerea UniversitãþiiPetroºani. Ce s-aîntâmplat de fapt...

Un grup de cadredidactice ne-a solicitatsprijinul, nouã celorde la Cronica Vãii

Jiului, de a le gãzduidouã articolemotivând faptul cã nuau gãsit spaþiu încealaltã “mass mediadeontoloagã” dinValea Jiului, care ar fi

apropiatã de actualaconducere a UP.

Încã de la primulnumãr al ziaruluiCronica Vãii Jiului amsubliniat cã la noi înpagini vor fi gãzduiþitoþi cei care au cevade spus, deoarececonsiderãm cã liber-tatea cuvântului ºi deexprimare sunt celemai de preþ lucruri pecare le-am dobânditodatã cu democraþia.Am considerat nor-mal, astfel, sã le ofe-rim spaþiu ºi ne-amasumat riscul de a nelua “înjurãturile”, ele-vate ale “mediuluiacademic”, care nicinu au întârziat sãaparã. Mai mult ºisite-ul Cronicii Vãii

Jiului a fost ieri

dimineaþã blocat câte-va ore, aºa, din purãîntâmplare. Rezultatulacestor douã articolea fost trist, dar carereflectã exact stareaactualã din societatearomâneascã.... luptapentru ciolan nucunoaºte limite! Toþi,indiferent cã suntanalfabeþi sau profe-sori universitari, cândurmãresc o funcþieîncearcã prin oricemijloace sã o obþinã,chiar ºi cu riscul de acãlca peste cadavrulcolegului sãu.

Pentru mine a fost,dacã vreþi, un experi-ment prin care amîncercat sã observdacã, în mediul aca-demic, unde se pre-supune cã ai de-a face

cu oameni cu un anu-mit nivel de culturã,lucrurile sunt tot la felde murdare ca ºi încazul campaniilor elec-torale, când vine vorbadespre alegerea unoroameni în funcþii deconducere.

Concluzia:mijloacele sunt multmai murdare, decâtplasa cu alimente oferitã de politicieni!Dezamãgire, dacãvreþi, este cuvântulcare-mi vine acum înminte când mã gânde-sc la cei care vor sãconducã aceastã insti-tuþie de prestigiu, ºiaici, ca sã fiu bine înþe-les îi includ pe absoluttoþi. Ca o pãrere per-sonalã, niciunul dintrecei despre care sespune cã ar vrea sãpreia acum conducereaUP nu meritã o astfelde onoare. ªi asta doardacã ne raportãm laultimii trei rectori pecare i-a avut UP, ade-vãrate somitãþi acade-mice, Nicolae Iliaº,Nicolae Dima, ºi nu înultimul rând Emil Pop.

PS: Am þinut sã facaceste precizãri ºi caurmare a comentariilor,unele extrem de dure,postate pe site de dife-riþi anonimi, pentru cã,nu-i aºa, chiar dacãsunt anonimi au uncuvânt de spus, iardreptul la libera expri-mare este garantatchiar ºi de Constituþie.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Lupta pentru ciolan NU CUNOAªTE LIMITE

S cãderea populaþieiRomâniei va atrage ºi

o scãdere a numãrului deparlamentari, consilierijudeþeni sau locali. Pentruaceasta, însã, trebuieschimbatã LegeaAdministraþiei PubliceLocale.

Prin urmare, la alegerilelocale din luna iunie înPetroºani, de exemplu, vor fiscoase la „concurs” tot 19 pos-turi de consilieri locali, la fel caºi în anii anteriori. „LaPetroºani vom avea, ºi înurmãtorii 4 ani, tot 19 con-silieri ca ºi în prezent. Nu dealta, dar, conform prevederilorlegilor în vigoare localitãþilecare au între 20.001 ºi 50.000de locuitori au dreptul la 19

consilieri locali. Noi, încã, neîncadrãm între aceste limite.Probabil, legea va fi schimbatãdar, abia dupã alegerile localece se vor derula în luna iunie aacestui an”, a precizat AdrianNegoe, secretar PrimãriaPetroºani.

Noile date rezultate în urmarecensãmântului din noiembrie2011 vor fi folosite, mai întâi,din varã în statisticile oficiale.Apoi, noile statistici vor fi uti-lizate ºi de cãtre toate instituþi-ile private ºi bugetare. Celemai ample efecte ale scãderiipopulaþiei vor fi resimþite înînvãþãmânt ºi în mediul editori-al. Mai exact, toate hãrþile,tabelele ºi manualele deGeografie sau Economieurmeazã a suporta modificãrisubstanþiale.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Români mai puþini,schimbãri mai multe

Page 12: Cronica Vaii Jiului, Nr. 59, Joi, 9 februarie 2012

P roblemelesalvatorilor

montani dinLupeni au fost,într-un final,rezolvate. Astfel,salvamontiºtii ºi-au primit dupãmai bine de un andiurnele de masã,banii pentru com-bustibil ºi altecheltuieli.

”Acum suntem la zi, s-a rezolvat problema în cele din urmã.Primãria Lupeni suportã toate cheltuielile, pânã se va semna contrac-tul de colaborare cu Serviciul Public Judeþean Salvamont Hunedoara,în vederea finanþãrii activitãþii pentru toate domeniile schiabile dinStraja, Parâng ºi Pasul Vâlcan. Având acest protocol, situaþia banilor

se va schimba. Nouã Primãria Lupeni ne-a plãtit toatediurnele de masã, combustibilul, datorii care erau deanul trecut”, a declarat George Resiga, ºefulSalvamont Lupeni.

Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni,susþine ºi el varianta asocierii cu SPJS Hunedoara.”Primãria municipiului Lupeni a fãcut o asociere cuConsiliul Judeþean Hunedoara, asociere conformcãreia CJ va suporta 80% din cheltuielile salvamon-tiºtilor. În prezent, primãria nu mai are datorii cãtresalvatorii montani, s-a plãtit absolut tot cãtre ei, numai avem nicio datorie, în afarã de cea curentã,care depãºeºte cu puþin suma de 2.000 de lei. Mãbucur cã am reuºit sã ajungem la o înþelegere ºi numai sunt tensiuni”, susþine primarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã. (Anamaria NEDELCOFF)(Anamaria NEDELCOFF)

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 februarie 201212 Actualitate

Î n ultimele zile sefac eforturi con-

stante cu zeci demuncitori, drumari ºiutilaje pentrudezsãpezirea drumuluiºi pregãtirea staþiuniiStraja pentru week-endul ce urmeazã. Aici,pe alocuri, stratul dezãpadã mãsoarã chiarºi 2 metri.

Plugurile nu mai con-tenesc cu lucru, iarmuncitorii suntconºtienþi de faptul cãdrumul trebuie sã fie lãr-git pânã în week-end.Accesul cãtre staþiune s-a putut face ºi pânãacum fie cu telescaunul,fie cu o maºinã cu tracþi-une 4X4, însã doar pe

un singur sens de mers. “Începând de sãp-

tãmâna trecutã, zi ºinoapte s-a lucrat la acestdrum în aºa fel încâtweek-end-ul trecut sãnu fie complet ratat cutoate cã sus a fost vis-col foarte puternic. Ceicare au venit, au pututsã urce pânã în Strajacu telescaunul sau cu

maºina. Însã, ca turiºtiisã fie mulþumiþi, acumse depune o muncã pecare puþini o observã,iar poate alþii te mai ºibârfesc dupã toatãmunca asta. Zi ºinoapte se lucreazã, iarîn urmã sã vãd munþiiãºtia de zãpadã de câþi-va metri”, a declaratEmil Pãrãu, investitor

în Staþiunea Straja.De altfel, ºi

ratracurile pregãtescpârtiile pentru schioriicare îºi anunþã prezenþaîn Straja în week-endulcare urmeazã. Ceamai schiatã pârtie dedouã sãptãmâniîncoace este cea de subtelescaun, cu o lungimede aproape 3, 5 kilo-

metri, care duce de susdin staþiune, pânã latelescaun.

“Sperãm cã în acestweek-end vom avea ºizãpadã multã ºi se va ºischia în condiþii foartebune. Pârtiile sigur vorarãta impecabil”, a maiafirmat Pãrãu.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

S alvamontiºtii ºi jan-darmii montani din

staþiunea Parâng au aban-donat orice cãutare aciobanului dispãrut acumaproape o lunã. Omul vamai fi cãutat la primãvarã,când se topesc zãpezile.

Potrivit ºefului echipei desalvatori montani, DumitruBârlida echipajul care a venitdin Sibiu cu aparatura decãutare nu a reuºit sã identi-fice niciun semnal de la tele-fonul mobil al victimei.

Aºa s-a luat decizia ca oricecãutare sã fie sistatã. DumitruFlorea Cic a plecat de acasã în21 ianuarie ºi de atuncinimeni nu l-a mai vãzut.

“Au fost din nou echipemixte pe munte ºi marþiseara, dupã ce l-am cãutat cu

aparatura de identificare asemnalului de la telefonulmobil, salvamontiºtii ºi jan-darmii s-au retras. Acelaparat avea posibilitatea de adetecta telefonul mobil alvictimei, chiar dacã bateria edescãrcatã, însã, nu a fostidentificat”, spune DumitruBârlida, ºeful echipeiSalvamont Parâng.

Echipele de salvatori au

urcat zile la rând în munþi, alã-turi de rudele omului dispãrut,dar fãrã nicio ºansã de a-lgãsi. Salvamontiºtii spun cã îlvor mai cãuta abia la primã-varã, dupã topirea zãpezii,care în zona în care s-a rãtãcitomul este foarte mare.

Bãrbatul a fost dat ºi înurmãrire naþionalã ºi consemnla frontierã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Zãpada opreºtetrenurile

P entru a treia zi consecu-tivã trenul personal care

face legãtura dintre Craiova ºiPetroºani a fost anulat.

Motivul care a stat la baza acesteidecizii este legat de condiþiile meteoexterioare. În ceea ce priveºteîntârzierile, la acest capitol, campiona rãmas tot acceleratul care pleacãdin Constanþa ºi trece ºi prinPetroºani. Astãzi acesta a ajuns cu oîntârziere de aproape 2 ore ºi jumã-tate.

În ceea ce priveºte trenurilelocale, respectiv cele 5 perechi depersonale pe ruta Petroºani – Lupeniºi retur, acestea circulã normal. Cuîncepere din data de 10 februarie,respectivele trenuri, se pare, vor fipreluate de o firmã privatã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Ciobanul rãtãcit, de negãsit Administraþia de la Lupenis-a implicat în problema

salvatorilor montani

Eforturi ºi pregãtiri în Straja pentru week-endul viitor