cu presa/Revista presei 31... · Web viewPrimarul din Tîrgu-Mureş, dr. Dorin Florea, a declarat săptămâna trecută că municipiul este în pericol să rămână fără apă,

31.10.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI31 octombrie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

31.10.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 5

Ministrul László Borbély la Ginta. Investiţia, asigurată prin BERD şi bugetul de stat, se ridică la 154 mil. lei......................................................................................................5László Borbély a asistat la punerea în funcţiune a barajului din localitatea bihoreană Ginta............................................................................................................................ 6László Borbély a asistat la punerea în funcţiune a barajului din localitatea bihoreană Ginta............................................................................................................................ 8Teme internaționale.....................................................................................................9Un nou pericol ameninţă omenirea. Apocalipsa vine din ocean..................................9Italia, devastată de inundaţii: Un român a murit, altul este dat dispărut..................10Teme de mediu...........................................................................................................11Guvernul Romaniei incearca sa-si mareasca participatia in proiectul Rosia Montana................................................................................................................................... 11Ziua Internationala a Marii Negre, sarbatorita de elevii din Rezervatia Delta Dunarii................................................................................................................................... 12

PRESA LOCALĂ........................................................................................................14

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI...............................................................14Paziti de inundatii.......................................................................................................14Feriți de inundații, după inaugurarea barajului de peste 150 de milioane de lei de la Ginta.......................................................................................................................... 14Ministrul Laszlo Borbely a inaugurat acumularea nepermanentă de la Ginta...........16Acumularea de la Ginta, inaugurata...........................................................................17Ginta are un baraj de peste 37 milioane euro!..........................................................18Bihor: Laszlo Borbely a inaugurat acumularea de la Ginta.........................................19Ministrul László Borbély a inaugurat barajul din localitatea bihoreană Ginta............20Sute de gospodării ferite din calea apelor - Crişul Negru a fost pus "cu botul pe labe"................................................................................................................................... 21Barajul de la Ginta a fost dat în funcţiune..................................................................23

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

31.10.2011

Receptie finala........................................................................................................... 24ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................26

2011 a adus două investiţii noi în portofoliul Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba................................................................................................................................... 26Pericol! Seceta lasă....................................................................................................28Teme de mediu...........................................................................................................31Staţie pilot de epurare a apelor de mină la Roşia Montană.......................................31Laszlo Borbely, despre exploatarea Certej: „Sunt expert în cianuri”..........................32Cianurile dau bătăi de cap firmei Deva Gold -Proiectul de exploatare a aurului de la Certej poate continua în anumite condiţii.................................................................35Deschiderea minelor de la Certej stă în „pixul” ministrului Mediului. Revitalizarea industriei extractive rămâne doar un deziderat.........................................................36Ministerul Mediului trimite din nou corpul de control în Retezat..............................3725% din suprafaţa judeţului afectată de eroziune.....................................................38Deponeul ecologic de la Boşorod primeşte finanţare până la finele anului...............39Municipiul Reghin va avea începând cu primăvara viitoare o nouă zonă de agrement................................................................................................................................... 39Consiliul Ştiinţific al PNR solicită extinderea zonei de protecţie integrală..................39Aurul de la Certej, aproape de avizul de mediu.........................................................40Exploatarea auriferă de la Certej Săcărâmb s-a împiedicat de o arie protejată.........41Fosta platformă siderurgică din Călan intră la ecologizare.........................................43Garda de Mediu dă verdictul: în Parcul Natural Lunca Mureşului nu s-au făcut defrişări ilegale...........................................................................................................44Ecologizare-voluntariat pe malul Mureşului..............................................................45Proiectul „Fii ECOlogic” , la Economic........................................................................45

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL...........................................46Criza a salvat Marea Neagră!.....................................................................................46Sărbătoarea Mării Negre a împânzit Constanţa.........................................................48Ziua Mării Negre, sărbătorită la Constanţa................................................................48Ziua Internaţională a Mării Negre..............................................................................49

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

31.10.2011

Ziua Marii Negre sarbatorita la Centrul de Scafandri.................................................50Ziua Marii Negre, sarbatorita la Centrul de Scafandri................................................50Ziua Marii Negre.........................................................................................................51Proiecte împotriva inundaţiilor..................................................................................51Ziua Mării Negre, sărbătorită la Centrul de Scafandri................................................51

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................52Fonduri nerambursabile pentru prevenirea inundaţiilor: Primăriile pot depune proiecte încă o lună....................................................................................................52Teme similare.............................................................................................................5217 judeţe pierd fondurile europene la managementul deşeurilor.............................52Un nou proiect multilateral “SOS Water”..................................................................53

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................54Teme similare.............................................................................................................54Tinerii trebuie să înveţe să protejeze apa..................................................................54Tinerii trebuie să înveţe să protejeze apa..................................................................55Teme de mediu...........................................................................................................56Aurul de la Certej aproape de avizul de mediu..........................................................56Aurul de la Certej aproape de avizul de mediu..........................................................57

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................58SECETA IN BUZUNARE - Maramuresenii platesc taxa pe apa de ploaie chiar daca e seceta.........................................................................................................................58NEINTELEGERI - CANALIZARE - Razboi murdar intre primarii din Grosi si Sacalaseni. 59Teme de mediu...........................................................................................................61Oportunităţi pentru folosirea energiei geotermale....................................................61

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................62Teme de mediu...........................................................................................................62Comisarii Gărzii de Mediu au dat amenzi de peste 50.000 de lei pentru bombe ecologice din Timiş.....................................................................................................62

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

31.10.2011

Ministrul László Borbély la Ginta. Investiţia, asigurată prin BERD şi bugetul de stat, se ridică la 154 mil. leiMinistrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a asistat ieri la punerea în funcțiune a acumulării nepermanente din localitatea Ginta, investiție în valoare de 154 mil. lei, asigurată prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la Bugetul de Stat. "Una din prioritățile ministerului este realizarea infrastructurii pentru inundații. Şi anul trecut şi în acest an am alocat fonduri importante, fiind practic cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 de ani destinate punerii în siguranță a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori, şi pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice", a declarat ministrul László Borbély. Referindu-se la sumele investite în infrastructura pentru inundații, ministrul Mediului şi Pădurilor a adăugat că anul trecut s-au alocat peste 800 mil. lei care au asigurat finanțarea a 338 de obiective investiții, pentru anul în curs investițiile pentru cele 360 de obiective ridicându-se la aproape 1,2 miliarde de lei. "Pentru a putea face o comparație, vreau să vă precizez că în perioada 2000-2004 au fost alocați 1.041.000.000 lei, iar în 2005-2009, 2.749.000.000 lei", a mai declarat ministrul în comunicatul remis presei. Menționând că, pe lângă resursele financiare alocate, Ministerul Mediului şi Pădurilor a luat, în ultimii doi ani, măsuri care au dus la dezvoltarea organizațională şi instituțională pentru managementul resurselor de apă şi al riscului la inundații, László Borbély a precizat că anul trecut a fost aprobată Strategia Națională privind Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu şi lung. În urma aprobării acestei Strategii, a fost înființată, în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Autoritatea pentru Inundații şi Managementul Apelor care asigură coordonarea unitară a activității de apărare împotriva inundațiilor la nivel național. "Şi pentru că vorbim de Strategie, trebuie spus că investiția de la Ginta se înscrie în măsurile prevăzute în acest document care indică finalizarea polderelor aflate acum în execuție şi realizarea a 5 poldere noi. În conformitate cu aceeaşi strategie, am mai dat în funcțiune un polder la Suplacu de Barcău, județul Bihor, iar în doi ani se va finaliza şi cel de la Mihăileni, județul Hunedoara, investiții care se ridică la o valoare de 190 milioane euro", a precizat László Borbély. Digurile care au cedat în ultimul timp au fost cele gestionate de ANIF. În acelaşi context, ministrul Mediului şi Pădurilor a reamintit faptul că cele mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

31.10.2011

multe diguri, care au cedat în ultima vreme la inundații, au fost cele gestionate de Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), motivând astfel preluarea de la ANIF a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor de pe râurile interioare şi de la Dunăre şi trecerea acestora în responsabilitatea Administrației Naționale "Apele Române". "Digurile pe care le-am preluat de la ANIF vor fi analizate pentru a vedea care este starea acestora, astfel încât să avem o prioritizare a celor care au nevoie urgentă de lucrări de consolidare", a subliniat László Borbély. Prin realizarea acumulării nepermanente Ginta sunt înlăturate pagubele produse de inundații cu probabilitatea de depăşire de 5%. Un alt rezultat este o siguranță mai mare în exploatarea digurilor existente pe râul Crişul Negru pe tronsonul Tăut - Şoimi - Beiuş. Localitățile apărate prin această investiție sunt Chesa, Cociuba, Tinca, Tăut, adică 261 de case, 4.250 hectare de teren agricol, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum comunal şi 15 obiective social-economice. /Curierul National

László Borbély a asistat la punerea în funcţiune a barajului din localitatea bihoreană Ginta Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, s-a deplasat Vineri, 28 Octombrie 2011, în județul Bihor unde a purtat discuții cu specialiştii Administrației Bazinale de Apă Crişuri. Cu acest prilej, ministrul László Borbély a asistat la punerea în funcțiune a acumulării nepermanente din localitatea Ginta.Investiția, în valoare totală de 154.102.914 lei, a fost asigurată prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la Bugetul de Stat. “Una din prioritățile ministerului este realizarea infrastructurii pentru inundații. Şi anul trecut şi în acest an am alocat fonduri importante, fiind practic cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 de ani destinate punerii în siguranță a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori, şi pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice”, a declarat ministrul László Borbély. Referindu-se la sumele investite în infrastructura pentru inundații, ministrul Mediului şi Pădurilor a adăugat că: “În 2010 am alocat peste 800.000.000 lei care au asigurat finanțarea a 338 de obiective investiții. Pentru anul 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor are în Programul de Investiții 360 obiective, pentru care au fost alocate 1.192.106.000 lei.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.amosnews.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-29-pid-82638.phtml%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

31.10.2011

Pentru a putea face o comparație, vreau să vă precizez că în perioada 2000-2004 au fost alocați 1.041.000.000 lei iar în 2005-2009, 2.749.000.000 lei”. Totodată, László Borbély a menționat că, pe lângă resursele financiare alocate, Ministerul Mediului şi Pădurilor a luat, în ultimii doi ani, măsuri care au dus la dezvoltarea organizațională şi instituțională pentru managementul resurselor de apă şi al riscului la inundații.“În 2010, a fost aprobată Strategia Națională privind Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu şi lung. În urma aprobării acestei Strategii, a fost înființată, în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Autoritatea pentru Inundații şi Managementul Apelor care asigură coordonarea unitară a activității de apărare împotriva inundațiilor la nivel național. Şi pentru că vorbim de Strategie, trebuie spus că investiția de la Ginta se înscrie în măsurile prevăzute în acest document care indică finalizarea polderelor aflate acum în execuție şi realizarea a 5 poldere noi. În conformitate cu aceeasi strategie, am mai dat in funcțiune un polder la Suplacu de Barcău, județul Bihor, iar în doi ani se va finaliza şi cel de la Mihăileni, județul Hunedoara, investiții care se ridică la o valoare de 190 miluioane euro ”, a precizat László Borbély. În acelaşi context, ministrul Mediului şi Pădurilor a reamintit faptul că cele mai multe diguri, care au cedat în ultima vreme la inundații, au fost cele gestionate de Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, motivând astfel preluarea de la ANIF a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor de pe râurile interioare şi de la Dunăre şi trecerea acestora în responsabilitatea Administrației Naționale “Apele Române”. “Digurile pe care le-am preluat de la ANIF vor fi analizate pentru a vedea care este starea acestora, astfel încât să avem o prioritizare a celor care au nevoie urgentă de lucrări de consolidare”, a subliniat László Borbély. Prin realizarea acumulării nepermanente Ginta sunt înlăturate pagubele produse de inundații cu probabilitatea de depăşire de 5%. Un alt rezultat este o siguranță mai mare în exploatarea digurilor existente pe râul Crişul Negru pe tronsonul Tăut-Şoimi-Beiuş. Localitățile apărate prin această investiție sunt Chesa, Cociuba, Tinca, Tăut, adică 261 de case, 4.250 hectare de teren agricol, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum communal şi 15 obiective social-economice. /Amos News

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

31.10.2011

László Borbély a asistat la punerea în funcţiune a barajului din localitatea bihoreană Ginta Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, s-a deplasat vineri, 28 octombrie 2011, în județul Bihor unde a purtat discuții cu specialiştii Administrației Bazinale de Apă Crişuri. Cu acest prilej, ministrul László Borbély a asistat la punerea în funcțiune a acumulării nepermanente din localitatea Ginta. Investiția, în valoare totală de 154.102.914 lei, a fost asigurată prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la Bugetul de Stat. “Una din prioritățile ministerului este realizarea infrastructurii pentru inundații. Şi anul trecut şi în acest an am alocat fonduri importante, fiind practic cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 de ani destinate punerii în siguranță a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori, şi pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice”, a declarat ministrul László Borbély. Referindu-se la sumele investite în infrastructura pentru inundații, ministrul Mediului şi Pădurilor a adăugat că: “În 2010 am alocat peste 800.000.000 lei care au asigurat finanțarea a 338 de obiective investiții. Pentru anul 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor are în Programul de Investiții 360 obiective, pentru care au fost alocate 1.192.106.000 lei. Pentru a putea face o comparație, vreau să vă precizez că în perioada 2000-2004 au fost alocați 1.041.000.000 lei iar în 2005-2009, 2.749.000.000 lei”. Totodată, László Borbély a menționat că, pe lângă resursele financiare alocate, Ministerul Mediului şi Pădurilor a luat, în ultimii doi ani, măsuri care au dus la dezvoltarea organizațională şi instituțională pentru managementul resurselor de apă şi al riscului la inundații. “În 2010, a fost aprobată Strategia Națională privind Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu şi lung. În urma aprobării acestei Strategii, a fost înființată, în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Autoritatea pentru Inundații şi Managementul Apelor care asigură coordonarea unitară a activității de apărare împotriva inundațiilor la nivel național. Şi pentru că vorbim de Strategie, trebuie spus că investiția de la Ginta se înscrie în măsurile prevăzute în acest document care indică finalizarea polderelor aflate acum în execuție şi realizarea a 5 poldere noi. În conformitate cu aceeasi strategie, am mai dat in funcțiune un polder la Suplacu de Barcău, județul Bihor, iar în doi ani se va finaliza şi cel de la Mihăileni, județul Hunedoara, investiții care se ridică la o valoare de 190 miluioane euro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

31.10.2011

”, a precizat László Borbély. În acelaşi context, ministrul Mediului şi Pădurilor a reamintit faptul că cele mai multe diguri, care au cedat în ultima vreme la inundații, au fost cele gestionate de Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, motivând astfel preluarea de la ANIF a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor de pe râurile interioare şi de la Dunăre şi trecerea acestora în responsabilitatea Administrației Naționale “Apele Române”. “Digurile pe care le-am preluat de la ANIF vor fi analizate pentru a vedea care este starea acestora, astfel încât să avem o prioritizare a celor care au nevoie urgentă de lucrări de consolidare”, a subliniat László Borbély. Prin realizarea acumulării nepermanente Ginta sunt înlăturate pagubele produse de inundații cu probabilitatea de depăşire de 5%. Un alt rezultat este o siguranță mai mare în exploatarea digurilor existente pe râul Crişul Negru pe tronsonul Tăut-Şoimi-Beiuş. Localitățile apărate prin această investiție sunt Chesa, Cociuba, Tinca, Tăut, adică 261 de case, 4.250 hectare de teren agricol, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum communal şi 15 obiective social-economice./Business Forum

Teme internaționale

Un nou pericol ameninţă omenirea. Apocalipsa vine din oceanOmenirea ar putea sfârşi asfixiată, dacă algele care au dus la apariția oxigenului în atmosferă vor începe să genereze clor. Terra s-a format cu 4,5 miliarde de ani în urmă, iar timp de 2 miliarde de ani atmosfera planetei noastre a fost alcătuită într-o poporție covărşitoare de metan şi alte gaze de seră. Viața aşa cum o ştim n-ar fi putut exista pe atunci, scrie io9.com. Însă dintr-o dată, din motive pe care oamenii de ştiință nu şi le pot explica acum, un grup de organisme unicelulare, cianobacteriile (denumite şi alge verzi-albastre), au început să degaje în atmosferă oxigen, care rezultat al procesului de fotosinteză. Ca urmare a procesului lor digestiv, cianobacteriile au început să elibereze oxigenul din moleculele de apă (H2O). De vreme ce nu ştiu ce a determinat ca cianobacteriile să degaje în atmosferă oxigen, oamenii de ştiință admit posibilitatea ca în viitor să se producă o răsturnare de scenariu: în loc să producă oxigen în urma

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

31.10.2011

fotosintezei, vor începe să degaje în atmosferă clor, un gaz axfisiant. Omenirea va muri astfel otrăvită. /Realitatea.net, http://www.realitatea.net/sfar-itul-vine-din-oceane-un-nou-scenariu-apocaliptic_882744.html

Italia, devastată de inundaţii: Un român a murit, altul este dat dispărutUn român a murit şi altul este dat dispărut, în urma inundațiilor din Italia, unde apele şi alunecările de teren au făcut ravagii. Românul a murit după prăbuşirea unei case în satul Cassana. În acelaşi sat au mai murit alte trei persoane, cetățeni italieni, potrivit site-ului ilSecoloXIX.it. Bilanțul oficial al inundațiilor şi alunecărilor de teren din Liguria şi Toscana este până acum de şase morți. Între două şi opt persoane sunt date dispărute. Un întreg deal surpat de ploi s-a prăbuşit peste câteva locuințe din Borghetto di Vara, un sat de lângă Genova, cunoscut până acum pentru viile şi livezile sale. Satul este acum complet izolat de restul lumii. Jurnaliştii italieni spun că localnicii, ajutați de salvatori aduşi cu elicopterul, au săpat ore în şir cu mâinile goale, în speranța de a regăsi doi români dispăruți după catastrofă.Victime şi distrugeri s-au consemnat şi în Cinqueterre, o populară destinație turistică, sau în zona celebrelor cariere de marmură de la Carrara. Sinistrații s-au trezit într-o lume de coşmar: fără curent electric, hrană şi apă potabilă, în mijlocul maşinilor şi altor resturi pe jumătate îngropate în noroi. O cale ferată şi câteva şosele importante din Liguria vor rămâne închise cel puțin până duminică. Furtuna n-a ocolit nici Roma, dar aici pagubele nu au fost prea mari. Ministerul Apărării va trimite în zonele sinistrate soldați şi elicoptere care să ajute la căutarea celor dispăruți./Jurnalul național, http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/italia-devastata-de-inundatii-un-roman-a-murit-altul-este-dat-disparut-594845.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/italia-devastata-de-inundatii-un-roman-a-murit-altul-este-dat-disparut-594845.html

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/italia-devastata-de-inundatii-un-roman-a-murit-altul-este-dat-disparut-594845.html

http://www.realitatea.net/sfar-itul-vine-din-oceane-un-nou-scenariu-apocaliptic_882744.html

http://www.realitatea.net/sfar-itul-vine-din-oceane-un-nou-scenariu-apocaliptic_882744.html

31.10.2011

Teme de mediu

Guvernul Romaniei incearca sa-si mareasca participatia in proiectul Rosia MontanaGuvernul Romaniei doreste sa-si majoreze cota de participatie in proiectul Rosia Montana de la 19,3% pana la 22,5% si negociaza in acest sens cu firma canadiana Gabriel Resources. O asemenea modificare ar fi posibila prin cresterea numarului de actiuni. Potrivit Mediafax, firma canadiana respinge insa cresterea redeventei si impartirea controlului cu statul roman, conditionand suplimentarea numarului de actiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri. Singura formula acceptata de Gabriel Resources in negocierile cu Guvernul Romaniei este o usoara crestere a participatiei statului la proiectul minier Rosia Montana, dar conditionata de o modificare a legislatiei care sa duca la o “imbunatatire" a activitatii operatorilor minieri, se arata intr-un document guvernamental citat de Mediafax. Autoritatile romane sustin ca proiectul va reprezenta una dintre cele mai mari investitii private directe, in valoare de peste 4 miliarde dolari. Totodata, exploatarea miniera va aduce avantaje economice Romaniei datorita efectului de multiplicare, in valoare de peste 16 miliarde dolari. In acest moment, Gabriel Resources detine 80,68% din capitalul Rosia Montana Gold Corporation, iar statul roman, prin compania Minvest Deva, aflata in portofoliul Ministerului Economiei, detine 19,31%. Redeventa pentru exploatarile de aur de la Rosia Montana reprezinta in acest moment 4% din valoarea productiei. Guvernul a mandatat Ministerul Economiei sa renegocieze contractul cu Gabriel Resources, dar singura varianta acceptata a fost o crestere usoara a participatiei statului la proiect, dar nu si majorarea redeventei. "In ciuda eventualelor pareri contrare, Romania obtine deja peste jumatate din veniturile generate de proiectul de la Rosia Montana. Suntem insa intotdeauna deschisi sa discutam orice aspect al proiectului minier cu reprezentantii guvernului si intentia noastra este sa dezvoltam un proiect de nivel mondial, de care Romania sa fie mandra. In aceasta etapa nu pot face niciun comentariu specific cu privire la discutiile curente cu guvernul. Ceea ce pot sa spun, ca roman, este ca suntem foarte bucurosi sa aducem beneficii maxime tuturor partilor interesate, inclusiv

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

31.10.2011

oamenilor din Rosia Montana, care au mare nevoie de locurile de munca pe care proiectul le va aduce", a declarat pentru Mediafax directorul general al RMGC, Dragos Tanase./Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/guvernul-romaniei-incearca-sa-si-mareasca-participatia-proiectul-rosia-montana

Ziua Internationala a Marii Negre, sarbatorita de elevii din Rezervatia Delta DunariiZiua Internationala a Marii Negre, cea mai izolata mare fata de oceanul planetar, este sarbatorita in fiecare an pe 31 octombrie. In 1996, ministrii mediului din cele sase tari riverane - Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina- au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre. Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) in parteneriat cu Primaria Municipiului Tulcea prin Centrul de Informare si Educatie in Managementul Deseurilor, cu sprijinul Cercului de Voluntariat Sulina, Cercului de cercetasi –marinari Sulina, Cercului de ecologie al Palatului copiilor- filiala Sulina, Bibliotecii Sulina, ONG „Mare Nostrum” vor marca acest eveniment impreuna cu elevi si cadre didactice de la scolile si liceele din perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii: Murighiol, Sulina, Sf. Gheorghe. Actiunile vor cuprinde prezentarea semnificatiei evenimentului de mediu si a caracteristicilor Marii Negre, prezentarea pe scurt a proiectelor ARBDD legate de Marea Neagra, atelier de lucru cu activitati interactive. Cunostintele acumulate vor fi evaluate prin chestionare si fise de feed-back. ARBDD implementeaza trei proiecte in regiunea Marii Negre. La acest moment Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii are in implementare trei proiecte cu activitati derulate in regiunea Marii Negre. Primul il constituie initiativa Regionala Ramsar pentru zonele umede costiere ale Marii Negre, care are ca scop conservarea si gestionarea durabila a zonelor umede costiere din jurul Marii Negre avand in vedere ca acestea includ o mare varietate de habitate, cu specii de plante si animale de importanta nationala si internationala. Initiativa urmareste catalizarea conservarii si dezvoltarii durabile a acestor zone umede prin stimularea si coordonarea cooperarii in regiune. Cel de-al doilea proiect, UPGRADE Black Sea Scientific Network din cadrul programului Seventh Framework Programme, reuneste 49 de parteneri din tarile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.green-report.ro/stiri/guvernul-romaniei-incearca-sa-si-mareasca-participatia-proiectul-rosia-montana

http://www.green-report.ro/stiri/guvernul-romaniei-incearca-sa-si-mareasca-participatia-proiectul-rosia-montana

31.10.2011

de la Marea Neagra: Ucraina (9), Rusia (8), Turcia (7), Romania (3 inclusiv ARBDD), Bulgaria (6), Georgia (6), impreuna cu 6 parteneri din statele membre UE, un partener din Statele Asociate si 3 organizatii internationale. Proiectul are ca scop infiintarea unei Retele stiintifice la Marea Neagra a institutelor de cercetare, de mediu si socio-economice, universitati si ONG-uri din tarile cu deschidere la Marea Neagra si dezvoltarea unei infrastructuri virtuale de date si informatii care va fi alimentata si mentinuta de aceste organizatii pentru a imbunatati identificarea, accesul, schimbul, indicatiile de calitate si utilizarea datelor si a informatiilor despre Marea Neagra. „Imbunatatirea starii de conservare a biodiversitatii sectorului pontic din RBDD prin constientizare, informare, vizitare” (RBDD-CIV) proiect finantat din Programul POS Mediu aflat in implementare. Obiectivul general este imbunatatirea starii de conservare a biodiversitatii sectorului pontic al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, prin crearea unor conditii optime de informare si vizitare, care sa satisfaca localnicii si vizitatorii atat din punct de vedere educativ cat si recreational si sa contribuie la minimizarea impactului negativ al acestora asupra naturii. Romania, depozitarul Conventia pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii. Conventia pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii a fost semnata la Bucuresti, dupa sase ani de negocieri, in luna aprilie 1992, de reprezentantii Romaniei, Bulgariei, Georgiei, Federatiei Ruse, Turciei si Ucrainei (care sunt Parti la Conventie). Depozitarul Conventiei este Romania. Conventia pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii a fost ratificata de tara noastra prin Legea nr. 98/1992. In luna octombrie 1996, in cadrul Comisiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii, s-a convenit implementarea Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii. Documentul a fost conceput in spiritul Declaratiei Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare si a Agendei 21. Acesta contine un set cuprinzator de strategii si masuri pentru protectia si reabilitarea uneia dintre cele mai vulnerabile mari ale lumii. Planul reprezinta practic instrumentul prin care tarile riverane lupta pentru a proteja Marea Neagra impotriva poluarii./Green Report,

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

31.10.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

Paziti de inundatiiSudul Bihorului a fost declarata astazi zona libera de inundatii. Dupa 10 ani de munca si o investitie de peste 30 de milioane de euro, ministrul Mediului Laszlo Borbely a taiat panglica unei amenajari hidrotehnice care va proteja de viituri asezarile de pe malul Crisului Negru. Nu mai putin de 12 milioane de metri cubi de apa pot fi inghititi de polderul de langa Ginta, o acumulare nepermanenta care poate sa absoarba ca un burete debitul crescut al raului.Oficialii cred in eficienta lucrarii, chiar daca la inaugurare sticla de sampanie nu a vrut sa se sparga de digul acumularii.STIRE TVSVIDEO: http://www.tvs.ro/eveniment/8579-paziti-de-inundatii.html

Feriți de inundații, după inaugurarea barajului de peste 150 de milioane de lei de la GintaBarajul de la Ginta va proteja de inundații peste 260 de case şi peste 15 km de drum comunal. Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a asistat vineri la punerea în funcțiune a barajului din localitatea bihoreană Ginta. Este vorba despre o investiție în valoare totală de peste 154 de milioane de lei, bani de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la bugetul de stat. Peste 260 de case vor fi de acum în afara pericolului de a fi inundate. Prin realizarea acumulării nepermanente Ginta sunt înlăturate pagubele produse de inundații cu probabilitatea de depăşire de 5%. Un alt rezultat este o siguranță mai mare în exploatarea digurilor existente pe râul Crişul Negru pe tronsonul Tăut-Şoimi-Beiuş. Localitățile apărate prin această investiție sunt Chesa, Cociuba, Tinca, Tăut, adică 261 de case, 4.250 hectare de teren agricol, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum comunal şi 15 obiective social-economice. Infrastructură pentru inundații: „Una dintre prioritățile ministerului este realizarea infrastructurii pentru inundații. Şi anul trecut şi în acest an am alocat fonduri importante, fiind practic cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 de ani destinate punerii în siguranță a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori, şi pentru unele lucrări noi în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.tvs.ro/eveniment/8579-paziti-de-inundatii.html

31.10.2011

zonele cele mai critice", a declarat ministrul László Borbély. „În 2010 am alocat peste 800.000.000 lei care au asigurat finanțarea a 338 de obiective investiții. Pentru anul 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor are în Programul de Investiții 360 obiective, pentru care au fost alocate peste 1.192.000.000 lei. Pentru a putea face o comparație, vreau să vă precizez că în perioada 2000-2004 au fost alocați 1.041.000.000 lei iar în 2005-2009, 2.749.000.000 lei", a spus ministrul, referindu-se la sumele investite în infrastructura pentru inundații, ministrul Mediului şi Pădurilor. Managementul resurselor de apă: Totodată, László Borbély a menționat că, pe lângă resursele financiare alocate, Ministerul Mediului şi Pădurilor a luat, în ultimii doi ani, măsuri care au dus la dezvoltarea organizațională şi instituțională pentru managementul resurselor de apă şi al riscului la inundații. „În 2010, a fost aprobată Strategia Națională privind Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu şi lung. În urma aprobării acestei Strategii, a fost înființată, în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Autoritatea pentru Inundații şi Managementul Apelor care asigură coordonarea unitară a activității de apărare împotriva inundațiilor la nivel național. Şi pentru că vorbim de Strategie, trebuie spus că investiția de la Ginta se înscrie în măsurile prevăzute în acest document care indică finalizarea polderelor aflate acum în execuție şi realizarea a 5 poldere noi. În conformitate cu aceeaşi strategie, am mai dat in funcțiune un polder la Suplacu de Barcău, județul Bihor, iar în doi ani se va finaliza şi cel de la Mihăileni, județul Hunedoara, investiții care se ridică la o valoare de 190 milioane euro", a precizat László Borbély. Consolidarea digurilor: În acelaşi context, ministrul Mediului şi Pădurilor a reamintit faptul că cele mai multe diguri, care au cedat în ultima vreme la inundații, au fost cele gestionate de Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, motivând astfel preluarea de la ANIF a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor de pe râurile interioare şi de la Dunăre şi trecerea acestora în responsabilitatea Administrației Naționale "Apele Române". „Digurile pe care le-am preluat de la ANIF vor fi analizate pentru a vedea care este starea acestora, astfel încât să avem o prioritizare a celor care au nevoie urgentă de lucrări de consolidare", a mai spus László Borbély./Adevarul de seara Oradea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

31.10.2011

Ministrul Laszlo Borbely a inaugurat acumularea nepermanentă de la GintaAcumularea nepermanentă de la Ginta realizată sub formă de polder (teren special amenajat, care poate fi inundat controlat) a fost inaugurată, vineri, de ministrul Mediului şi Pădurilor Laszlo Borbely, directorul Administrației Bazinale de Apă Crişuri Pasztor Sandor şi prefectul Gavrilă Ghilea, în prezența unei delegații din Ungaria, formate din reprezentanți ai autorităților de apă din țara vecină. După prezentarea proiectului tehnic al acumulării de la Ginta, autoritățile s-au deplasat în teren, unde au tăiat panglica polderului amplasat pe malul drept al Crişului Negru, care are ca scop atenuarea undei de viitură din zonă, care are o probabilitate de 5%, adică odată la 20 de ani. "Atunci când vor exista viituri în această zonă şi pe albia râului vom avea posibilitatea să stocăm 12 milioane de metri cubi de apă în polderul amplasat lângă albia minoră a râului. Iar după ce trece viitura, apa să fie deversată în râu", a declarat Pasztor Sandor, directorul ABA Crişuri. Ministrul Laszlo Borbely a precizat că amenjarea unor de poldere reprezintă o soluție mai puțin costisitoare de apărare împotriva inundațiilor. "Decât să îndiguim kilometri de râu, lucrări care sunt costisitoare, este mai bine ca în zonele unde cursul de apă o permite să se amenajeze poldere, cum este acesta", a spus ministrul Laszlo Borbely. Ministrul Mediului şi Pădurilor a mai afirmat că realizarea de poldere şi alte structuri pentru inundații reprezintă o prioritate. "În 2010, a fost aprobată Strategia națională privind Managmentul Riscului la Inundații pe termen mediu şi lung. Trebuie spus că investiția de la Ginta se înscrie în măsurile prevăzute în acest document care indică finalizarea polderelor aflate acum în execuție şi realizarea a 5 poldere noi. În conformitate cu aceeaşi strategie, am dat în funcțiune un polder la Suplacu de Barcău, iar în doi ani se va finaliza şi cel de la Mihăileni, județul Hunedoara. Investițiile se ridică la 190 de milioane de euro", a precizat Laszlo Borbely. Prin finalizarea acestei acumulări nepermanente vor fi apărate localitățile Chese, Cociuba, Tinca şi Tăut. Polderul va proteja din calea viiturii aproximativ 4.250 de hectare de teren agricol, 261 case, 9 poduri şi 15 obiective social-economice. "De asemenea lucrările contribuie şi la apărarea localităților din Republica Ungară aflate pe sectorul transfrontier Zerind-Remete", a mai declarat Pasztor Sandor. Valoarea totală a lucrărilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

31.10.2011

efectuate de firma Repcon depăşeşte 36,7 milioane de euro, fondurile fiind alocare de la bugetul de stat, prin Ministerul Mediului şi de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. "Lucrările au început în 2002, însă au avut un drum destul de anevoios astfel încât în mare parte au fost realizate în 2010 şi în 2011. În urmă cu doi ani am promis că va fi finalizat şi barajul de la Suplacul de Barcău şi acest polder de la Ginta", a adăugat Pasztor Sandor. La inaugurarea acumulării a participat şi o delegație maghiară formată din reprezentanți ai Ministerului Mediului din țara vecină, dar şi reprezentanți ai autorităților de ape din Gyula, Debrecen şi Nyiregyhaza. "Delegația ungară s-a arătat foarte mulțumită de progresele pe care le realizează omologii români în ceea ce priveşte dotarea cu lucrări hidrotehnice menite să crească gradul de apărare împotriva inundațiilor din arealul bazinului transfrontier Crişuri-Koros", a precizat Anca Mihociu, purtătorul de cuvânt al ABA Crişuri./Ebihoreanul

Acumularea de la Ginta, inaugurataValoarea investițiilor de aici se ridică la 154.102.914 lei.În prezența ministrului Laszlo Borbely şi a altor oficialități române şi maghiare Administrația Bazinală de Apă Crişuri a inaugurat acumularea nepermenentă de la Ginta.Valoarea totală a investiției de aici se ridică la 154.102.914 lei. Fondurile necesare pentru realizarea lucrărilor au fost asigurate prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la bugetul de stat. Referindu-se la sumele investite în infrastructura pentru inundații, ministrul Mediului şi Pădurilor a adăugat că: “În 2010 am alocat peste 800.000.000 lei care au asigurat finanțarea a 338 de obiective investiții. Pentru anul 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor are în Programul de Investiții 360 obiective, pentru care au fost alocate 1.192.106.000 lei. Pentru a putea face o comparație, vreau să vă precizez că în perioada 2000-2004 au fost alocați 1.041.000.000 lei iar în 2005-2009, 2.749.000.000 lei”. Necesitate: În urma inundațiilor produse în anii 80 au fost realizate o serie de lucrări hidrotehnice de refacere şi completare a indiguirii râului Crişul Negru pe sectorul Tăut–frontiera RO-HU, care asigurau controlul la ape mari pentru bazinul inferior al râului Crişul Negru. De asemenea, s-a realizat polderul Zerindu Mic, precum şi mărirea capacității de atenuare a polderului Tămaşda pentru a se asigura

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

31.10.2011

apărarea de inundații a localităților din zona sectorului indiguit, precum şi respectarea convenției de frontieră. După inundațiile produse în anii 2000-2002, când s-au inregistrat pagube importante, mai ales în bazinul mijlociu al râului Crişul Negru, s-a propus realizarea unei acumulări nepermanente pe acest sector de râu. Amplasamentul cel mai favorabil pentru a asigura protecția cu rezultate satisfăcătoare a fost localitatea Ginta. „Polderul Ginta, amplasat pe malul drept al râului Crişul Negru amonte de confluența cu râul Holod, are ca scop atenuarea undei de viitură cu probabilitatea de 5%”, a precizat Pasztor Sandor, directorul ABA Crişuri. Prin realizarea Acumulării nepermanente Ginta vor fi apărate localitățile: Chesa, Cociuba, Tinca, Tăut adică 261 de case, 4.250 hectare de teren agricol, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum communal şi 15 obiective social-economice. Acumularea realizează o reducere a debitului maxim de la 522 m3/s la 381 m3/s. Volumul acumulat în polder este de 12 milioane m3 iar nivelul este de 128,28 mdMB. Lucrările au prevăzut consolidări de mal, praguri de fund, realizate pe întreaga lățime a fundului albiei minore Pragul de barare este amplasat transversal în albia minoră a râului Crişul Negru, prevăzut în aval cu bazin disipator, rizbermă din cuburi de beton şi respectiv protecție terminală din piatră. Înălțimea este de 4,70 m iar lățimea de 40./Jurnal Bihorean

Ginta are un baraj de peste 37 milioane euro!Vineri, 28 octombrie, în prezența ministrului Mediului şi Pădurilor – Borbely Laszlo şi a prefectului Gavrilă Ghilea, Administrația Bazinală de Apă „Crişuri” a preluat oficial acumularea nepermanentă de la Ginta. Investiția de pe Crişul Negru (având o valoare de 154.102.914 lei) a fost finanțată prin intermediul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi prin Bugetul de Stat al României. Deplasarea în județul Bihor a fost un bun prilej pentru ministrul Borbely de a reaminti că o prioritate a Statului este realizarea infrastructurii pentru inundații. „Şi anul trecut şi în acest an am alocat fonduri importante, fiind practic cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 de ani destinate punerii în siguranță a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori şi pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice”, a declarat demnitarul udemerist. Prin realizarea acumulării nepermanente Ginta sunt înlăturate pagubele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

31.10.2011

produse de inundații cu probabilitatea de depăşire de 5%. De asemenea, ABA „Crişuri” poate considera că, de acum înainte, există o siguranță mai mare în exploatarea digurilor existente pe râul Crişul Negru, pe tronsonul Tăut-Şoimi-Beiuş. Menționăm că localitățile apărate prin această investiție sunt Chesa, Cociuba, Tinca şi Tăut, ceea ce, potrivit autorităților, înseamnă 261 de case, 4.250 hectare de teren agricol, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum communal şi 15 obiective social-economice. Conform datelor primite de la ABA, investiția de la Ginta se înscrie în măsurile prevăzute pentru finalizarea polderelor aflate acum în execuție şi realizarea a 5 poldere noi. Reamintim că, în conformitate cu aceeasi strategie a Ministerului Mediului, a fost dat în funcțiune şi polderul de la Suplacu de Barcău. Totodată, până în 2013 va fi finalizat şi cel de la Mihăileni (Hunedoara). Cele două ultime investiții se ridică la o valoare de 190 milioane euro. Ministrul Borbely Laszlo spune că, în 2010, au fost alocate sume de peste 800.000.000 lei, prin care au fost asigurate finanțări pentru 338 de obiective investiții. Pentru anul 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor are în Programul de Investiții 360 obiective, pentru care au fost alocate 1.192.106.000 lei./Bihor Stiri

Bihor: Laszlo Borbely a inaugurat acumularea de la Ginta Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, s-a aflat vineri in judetul Bihor unde a inaugurat punerea in functiune a acumularii nepermanente de la Ginta. La eveniment au participat prefectul judetului Gavrila Ghilea si conducerea Administratiei Bazinale Ape Crisuri. Investitia, in valoare de peste 154 milioane de lei a fost asigurata prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) si de la bugetul de stat si va atrage "înlăturarea pagubelor produse de inundații cu probabilitatea de depăşire de 5%". “Ministerul Mediului si Paduilor a alocat anul trecut si in 2011 cele mai importante fonduri din ultimii 20 de ani destinate punerii în siguranță a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori şi pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice”, a declarat László Borbély, la inaugurarea de vineri. Potrivit ministrului, in 2010 au fost alocate peste 800 milioane de lei pentru 338 de obiective de investiții pentru protectia impotriva inundatiilor, in intreaga tara. Pentru anul 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor are în Programul de Investiții 360 obiective, pentru care au fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

31.10.2011

alocate 1,2 miliarde de lei. Tot pentru protectia impotriva inundatiilor, in judetul Bihor au mai fost pus in functiune un polder la Suplacu de Barcău, județul Bihor, iar in decurs de doi ani va fi finalizat un altul la Mihăileni, din județul Hunedoara. Potrivit ministrului amebele investitii se se ridică la valoarea de 190 milioane €. O serie de diguri din tara care au cedat in ultima vreme la indundatii, au fost preluate de minister de la Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare si urmeaza sa fie analizate pentru a se trece la consolidarea celor prioritare. "Un alt rezultat este o siguranță mai mare în exploatarea digurilor existente pe râul Crişul Negru pe tronsonul Tăut-Şoimi-Beiuş, din Bihor. Localitățile apărate prin această investiție sunt Chesa, Cociuba, Tinca, Tăut, adică 261 de case, 4.250 hectare de teren agricol, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum communal şi 15 obiective social-economice", specifica reprezentantii Administratiei Bazinale ApeCrisuri./CityNews

Ministrul László Borbély a inaugurat barajul din localitatea bihoreană GintaMinistrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, s-a deplasat vineri, 28 octombrie 2011, în județul Bihor unde a asistat la punerea în funcțiune a acumulării nepermanente din localitatea Ginta. Valoarea investiției se ridică la peste 154 de milioane de lei iar prin intermediul ei vor fi apărate de inundații 261 de case, 4.250 hectare de teren agricol, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum communal şi 15 obiective social-economice. Investiția, în valoare totală de 154.102.914 lei, a fost asigurată prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la bugetul de stat. La inaugurare au participat alături de ministru şi prefectul județului Bihor Gavrilă Ghilea şi şeful Administrației Bazinale de Apă Crişuri, Pasztor Sandor.„Una din prioritățile ministerului este realizarea infrastructurii pentru inundații. Şi anul trecut şi în acest an am alocat fonduri importante, fiind practic cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 de ani destinate punerii în siguranță a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori, şi pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice” a declarat ministrul László Borbély. Totodată, László Borbély a menționat că, pe lângă resursele financiare alocate, Ministerul Mediului şi Pădurilor a luat, în ultimii doi ani, măsuri care au dus la dezvoltarea organizațională şi instituțională

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

31.10.2011

pentru managementul resurselor de apă şi al riscului la inundații. „În 2010, a fost aprobată Strategia Națională privind Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu şi lung. În urma aprobării acestei Strategii, a fost înființată, în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Autoritatea pentru Inundații şi Managementul Apelor care asigură coordonarea unitară a activității de apărare împotriva inundațiilor la nivel național. Şi pentru că vorbim de Strategie, trebuie spus că investiția de la Ginta se înscrie în măsurile prevăzute în acest document care indică finalizarea polderelor aflate acum în execuție şi realizarea a 5 poldere noi. În conformitate cu aceeasi strategie, am mai dat in funcțiune un polder la Suplacu de Barcău, județul Bihor, iar în doi ani se va finaliza şi cel de la Mihăileni, județul Hunedoara, investiții care se ridică la o valoare de 190 miluioane euro” a precizat László Borbély. Prin realizarea acumulării nepermanente Ginta sunt înlăturate pagubele produse de inundații cu probabilitatea de depăşire de 5%. Un alt rezultat este o siguranță mai mare în exploatarea digurilor existente pe râul Crişul Negru pe tronsonul Tăut-Şoimi-Beiuş. Localitățile apărate prin această investiție sunt Chesa, Cociuba, Tinca, Tăut, adică 261 de case, 4.250 hectare de teren agricol, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum communal şi 15 obiective social-economice./Oradea Press

Sute de gospodării ferite din calea apelor - Crişul Negru a fost pus "cu botul pe labe"Ieri, în prezența ministrului Mediului, a constructorului Repcon SA, a oficialităților județene şi a unei delegații din Ungaria, a avut lor punerea în funcțiune a acumulării nepermanente din localitatea Ginta. În urma investiției realizate suprafața vulnerabilă a bazinului Crişul Negru s-a redus considerabil, iar probabilitatea producerii unei viituri este de 5%, adică odată la 20 de ani. Investiția, inițiată în anul 2002, pe râul Crişul Negru, în localitatea Ginta, județul Bihor, a presupus realizarea unor lucrări pentru accesul apei în polder, care au constat în ridicarea unui prag de barare de aproximativ 4,7 m înălțime şi 40 m lățime şi a unui deversor de acces care este amplasat la aproximativ 100 m amonte de pragul de barare. Polderul Ginta se întinde pe o suprafață de 560 ha, iar volumul de acumulare este de 12 milioane mc apă. În ce priveşte lucrările pentru evacuarea apei din polder, s-a construit un deversor de golire şi o golire de fund cu două

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

31.10.2011

deschideri. Pentru digurile de contur ale polderului s-a supraînălțat digul malului stâng al râului Holod, s-a realizat un dig pe malul drept al Crişului Negru, precum şi un dig pe malul stâng amonte de pragul de barare. Valoarea lucrărilor executate se ridică la 154.102.914 lei, suma fiind asigurată prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la Bugetul de Stat. „Prin realizarea acestor lucrări sunt apărate 261 de gospodării bihorene, 4.250 ha teren agricol şi 15 obiective social-economice, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum comunal. De asemenea, lucrările contribuie şi la apărarea localităților din Republica Ungară aflate pe sectorul transfrontier Zerind (RO) - Remete (HU)", a declarat Pásztor Sándor, directorul Administrației Bazinale de Ape Crişuri. În plus, este vorba despre o siguranță mai mare în exploatarea digurilor existente pe râul Crişul Negru pe tronsonul Tăut-Şoimi-Beiuş. Probabilitatea producerii unei viituri este de 5%, o dată la 20 de ani. Evenimentul de ieri a adus în localitatea Ginta o serie de oficialități care au participat la momentul inaugural al punerii în funcțiune a acumulării nepermanente. Astfel, aici au fost prezenți ministrul Mediului şi al Pădurilor, László Borbély, prefectul județului Bihor, Gavrilă Ghilea, oficialități din Ungaria, reprezentanții firmei executante, Repcon, precum şi ai Administrației Bazinale de Ape Crişuri. "Una dintre prioritățile Ministerului este realizarea infrastructurii pentru inundații. În 2010 am alocat peste 800.000.000 lei care au asigurat finanțarea a 338 de obiective şi investiții. Pentru anul 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor are în Programul de Investiții 360 de obiective, pentru care a fost alocată suma de 1.192.106.000 lei", a precizat László Borbély. Acesta a amintit că în 2010 a fost aprobată Strategia Națională privind Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu şi lung. "Investiția de la Ginta se înscrie în măsurile prevăzute în această Strategie care indică finalizarea polderelor aflate acum în execuție şi realizarea a 5 poldere noi. În conformitate cu aceeaşi strategie, am mai dat în funcțiune un polder la Suplacu de Barcău", a precizat ministrul Mediului. Prezent la momentul inaugural, prefectul Gavrilă Ghilea s-a arătat mulțumit de noua investiție, care va elimina riscurile de producere a inundațiilor pe râul Crişul Negru. Crisana

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

31.10.2011

Barajul de la Ginta a fost dat în funcţiuneLocuitorii din zona comunei Căpâlna nu vor mai avea probleme şi emoții datorate inundațiilor, deoarece SC REPCON SA, firmă condusă de dr.ing. Mircea Nistreanu, a încheiat, în mod oficial, lucrările de construcție a barajului de acumulare de la Ginta. Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, s-a aflat vineri, 28 octombrie, în județul Bihor, unde a purtat discuții cu specialiştii Administrației Bazinale de Apă Crişuri. Cu acest prilej, ministrul László Borbély a asistat la punerea în funcțiune a acumulării nepermanente din localitatea Ginta. Investiția, în valoare totală de 154.102.914 lei, a fost asigurată prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi de la bugetul de stat. “Una din prioritățile ministerului este realizarea infrastructurii pentru inundații. Şi anul trecut şi în acest an am alocat fonduri importante, fiind practic cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 de ani destinate punerii în siguranță a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori, şi pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice”, a declarat ministrul László Borbély. Referindu-se la sumele investite în infrastructura pentru inundații, ministrul Mediului şi Pădurilor a adăugat că: “În 2010 am alocat peste 800.000.000 lei care au asigurat finanțarea a 338 de obiective investiții. Pentru anul 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor are în Programul de Investiții 360 obiective, pentru care au fost alocate 1.192.106.000 lei. Pentru a putea face o comparație, vreau să vă precizez că în perioada 2000-2004 au fost alocați 1.041.000.000 lei, iar în 2005-2009, 2.749.000.000 lei”. Totodată, László Borbély a menționat că, pe lângă resursele financiare alocate, Ministerul Mediului şi Pădurilor a luat, în ultimii doi ani, măsuri care au dus la dezvoltarea organizațională şi instituțională pentru managementul resurselor de apă şi al riscului la inundații. “În 2010, a fost aprobată Strategia Națională privind Managementul Riscului la Inundații pe termen mediu şi lung. În urma aprobării acestei Strategii, a fost înființată, în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, Autoritatea pentru Inundații şi Managementul Apelor care asigură coordonarea unitară a activității de apărare împotriva inundațiilor la nivel național. Şi pentru că vorbim de strategie, trebuie spus că investiția de la Ginta se înscrie în măsurile prevăzute în acest document care indică finalizarea polderelor aflate acum în execuție şi realizarea a 5 poldere noi. În conformitate cu aceeasi strategie, am mai dat in funcțiune

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

31.10.2011

un polder la Suplacu de Barcău, județul Bihor, iar în doi ani se va finaliza şi cel de la Mihăileni, județul Hunedoara, investiții care se ridică la o valoare de 190 miluioane euro”, a precizat László Borbély. În acelaşi context, ministrul Mediului şi Pădurilor a reamintit faptul că cele mai multe diguri, care au cedat în ultima vreme la inundații, au fost cele gestionate de Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, motivând astfel preluarea de la ANIF a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor de pe râurile interioare şi de la Dunăre şi trecerea acestora în responsabilitatea Administrației Naționale “Apele Române”. “Digurile pe care le-am preluat de la ANIF vor fi analizate pentru a vedea care este starea acestora, astfel încât să avem o prioritizare a celor care au nevoie urgentă de lucrări de consolidare”, a subliniat László Borbély.Prin realizarea acumulării nepermanente Ginta sunt înlăturate pagubele produse de inundații cu probabilitatea de depăşire de 5%. Un alt rezultat este o siguranță mai mare în exploatarea digurilor existente pe râul Crişul Negru pe tronsonul Tăut-Şoimi-Beiuş. Localitățile apărate prin această investiție sunt Chesa, Cociuba, Tinca, Tăut, adică 261 de case, 4.250 hectare de teren agricol, 9 poduri, 15,4 kilometri de drum comunal şi 15 obiective social-economice./CRIS TV, Galerie foto: http://www.cristv.ro/2011/10/barajul-de-la-ginta-a-fost-dat-in-functiune/

Receptie finalaDupă punerea în funcțiune în 2010 a celei mai mari lucrări hidrotehnice din țară, realizată după revoluție, barajul hidrotehnic de la Suplacul de Barcău, Administrația Bazinală Ape „Crişuri” intră în posesia unui nou obiectiv de importanță deosebită-Acumularea nepermanentă Ginta Bihor. Acumularea nepermanentă de la Ginta a fost realizată de specialişti în domeniu, din cadrul Grupului de firme Repcon SA. Amploarea acestei lucrări este reprezentativă pentru Repcon SA dacă vom arăta că suprafața bazinului este de 1.606 km pătrați, iar lungimea măsoară 80 de km. Prin punerea în funcțiune a acestui obiectiv strategic de către Repcon SA se va înlătura pericolul de inundare a Crişului Negru în zonă, dar şi în țara vecină (Ungaria). Trebuie menționat că terenurile pe care s-a realizat obiectivul nu sunt scoase din circuitul agricol, proprietarii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.cristv.ro/2011/10/barajul-de-la-ginta-a-fost-dat-in-functiune/

31.10.2011

putând să îşi lucreze pământurile şi numai în cazuri deosebite, de creştere a debitului Crişului Negru, ar putea avea loc o inundare controlată a terenurilor. Proiectul a demarat în anul 2002, din fonduri de la bugetul de stat, iar din anul 2008 s-au utilizat şi fonduri de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), atunci când -de fapt- cele mai multe lucrări au fost realizate. Date tehnice: La realizarea acestui obiectiv s-au aplicat soluții de înaltă tehnologie, mai ales la executarea pragului de barare, chestiune care a constat în crearea incintei de lucru şi realizarea construcției propriu-zise, detaliat fiind vorba de realizarea unui ecran din palplanşe metalice pentru delimitarea incintei de lucru şi de fundarea pragului de barare până în roca de bază. Aceste operații au fost realizate tocmai pentru asigurarea stabilității şi rezistenței pragului de barare. Acumularea nepermanentă Ginta are ca scop atenuarea undei de viitură cu probabilitatea de depăşire de 5% pe râul Crişul Negru, controlând astfel sectorul mijlociu al acestuia, dând o siguranță mai mare lucrărilor hidrotehnice situate în aval de polderul Ginta pe sectorul Tăut-Şoimi-Beiuş. Siguranța în prim plan: În esență, acumularea nepermanentă de la Ginta realizează o reducere cu 30% a debitului maxim al Crişului Negru. Volumul ce poate fi acumulat este de 12 milioane metri cubi de apă. Pentru asigurarea accesului apei în acumulare s-a executat un prag de barare, care asigură intrarea apei în deversorul de acces amplasat înainte cu 100 de metri de prag. Pentru reducerea nivelului în acumulare s-a realizat un deversor de golire, care menține un nivel constant în acumulare, realizându-se astfel inundarea unei suprafețe agricole mai mici comparativ cu varianta fără deversor de golire, iar pentru golirea acumulării după trecerea viiturii, s-a realizat o golire de fund cu două deschideri, echipate cu vane cu acționare normală. Pentru siguranța funcționării acumulării s-au făcut lucrări de supraînălțare a digului de pe malul stâng al râului Holod pe lungimea de 1.800 de metri şi, respectiv, realizarea unui dig de pământ pe malul drept al Crişului Negru, pe lungime de 2.1 km. S-au realizat lucrări de apărare de mal pe rîul Crişul Negru în amonte şi aval de pragul de barare, constând din prism de arocamente de piatră brută şi protecție antierozională din polipropilenă înierbată. Pentru protecția apărărilor de mal s-au realizat cinci praguri din fund de piatră brută, încadrate în malurile albiei Crişului. Concludent pentru cititorii noştri ar fi că această acumulare nepermanentă de la Ginta

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

31.10.2011

are o capacitate impresionantă de stocare a apei, de 12 milioane de metri cubi, consolidări de mal făcute pe o lungime de 3.600 de metri, iar pentru eficientizarea acumulării s-au realizat cinci praguri de fund, oferind astfel o stabilizare superioară a albiei, care -între timp- a suferit modificări morfologice importante./Jurnal de Dimineata

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

2011 a adus două investiţii noi în portofoliul Sistemului de Gospodărire a Apelor AlbaConducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba (SGA) a prezentat în cadrul ultimei şedințe a Colegiului Prefectural stadiul lucrărilor hidrotehnice derulate în acest an în județul Alba. Potrivit documentului semnat de directorul Ioan Hălălaie, SGA Alba administrează 93 km diguri pentru apărarea localităților şi terenurilor agricole, 129 km lucrări de regularizare pe râul Mureş şi afluenți, 57 km consolidări de maluri din piatră şi anrocamente, lacul de acumulare Mihoieşti din bazinul hidrografic al râului Arieş. Prin Programul de gospodărire a apelor, din fonduri proprii, pe primele trei trimestre ale acestui an, s-au realizat lucrări de întreținere cursuri de apă şi de întreținere curentă a construcțiilor hidrotehnice în valoare de 2.405.400 de lei, lucrări de reparații de 60.000 de lei şi pentru exploatare, activități specifice în valoare de 520.400 de lei. În principal, tipurile de lucrări de gospodărire a apelor realizate sunt: regularizări şi reprofilări de albii pe o lungime totală de 70 km, însumând o cantitate de 170.000 mc terasamente, lucrări din piatră şi anrocamente cu un volum total de 9600 tone, lucrări pentru stabilizarea talvegului albiei şi ziduri de sprijin cu un volum de 80 mc beton şi 130 mc gabioane, lucrări de întreținere a digurilor din administrare (cosiri de vegetație) pe o suprafață de 90 ha, lucrări de întreținere cursuri de apă (igienizare, tăieri de vegetație de pe maluri şi vegetație acvatică) pe o lungime totală de 80 km. Aceste lucrări au fost realizate pe văile Ighiu – la Ighiel, Ampoița – la Ampoița, Albina – la Meteş, Gârbova – la Gârbova, Tăuni – la Valea Lungă, Băcăinți – la Băcăinți, Vințului – la Vințu de Jos şi pe râurile Arieş – la Ponorel – Vidra, Mureş, la Pâclişa – podul CFR, Târnava Mică, Târnava Mare şi Târnave.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

31.10.2011

În privința investițiilor, în județul Alba se derulează un program de investiții anual coordonat de Administrația Bazinală de Apă Mureş, obiectivele constând din lucrări de apărare împotriva inundațiilor, lucrări de regularizare a cursurilor de apă şi lucrări de apărări de maluri. În anul 2011 se derulează investiții la 8 obiective, din care 6 sunt lucrări începute anii trecuți, iar două sunt lucrări promovate în cursul acestui an. Prima din cele 6 lucrări la care continuă lucrările este amenajarea râului Mureş în zona Coşlariu- Sântimbru, cu o valoare totală de 24.200.000 lei (6,045 km dig; 0,65 km apărare mal; 2,8 km regularizare), temenul de finalizare fiind 2013. Pentru regularizarea şi consolidarea de mal pe râul Geoagiu, sector Teiuş – Valea Mănăstirii, cu o valoare totală de 16.012.000 lei (4,5 km reprofilare albie; 6,45 km consolidări de mal), termenul este anul 2014. O altă lucrare este amenajarea râului Arieş pentru apărarea împotriva inundațiilor a localităților Câmpeni, Baia de Arieş şi Lunca Arieşului şi aval acumulare Mihoeşti, cu o valoare totală de 41.658.000 lei (o parte din lucrări au fost finalizate şi recepționate; lucrările se execută în județele Alba şi Cluj). Tot în 2014 se preconizează terminarea lucrării de regularizare a râului Pian, aval de localitatea Strungari, cu o valoare totală 10.926.000 lei (4,5 km reprofilare albie; 6,45 km consolidări de mal). Cea mai mare lucrare este cea de la lacul de acumulare Mihoeşti pentru apărarea împotriva inundațiilor şi alte folosințe, cu o valoare totală de 86.950.000 lei (lucrări de punere în siguranță a barajului – impermeabilizare prin injecții de lapte de ciment, refacere galerii de golire şi refacere priză de apă, refacere descărcător de suprafață). Ultima lucrare începută anii trecuți este regularizarea Văii Ciorii, la Baia de Arieş, cu o valoare totală de 5.528.000 lei (lucrări de reprofilări de albie, consolidări de maluri, praguri de fund). Dintre cele două lucrări demarate în acest an, până la finele anului 2012 trebuie finalizate îndiguirea şi apărarea malului drept al râului Mureş, la Beldiu (Teiuş), cu o valoare totală de 7.650.000 lei (3,742 km supraînălțare dig; 0,92 km dig nou; 0,92 km protecție dig), în timp ce regularizarea râului Cugir amonte şi aval de localitatea Vinerea, cu o valoare totală de 5.860.000 lei (5,03 km amenajare albie; 3,8 km protecție de mal; 1,38 km protecții dig). trebuie terminată în anul 2014. Valoarea totală a fondurilor alocate pentru derularea acestor lucrări este de 38.166.000 lei, în 9 luni de zile fiind cheltuite 36.359.000 lei (95%). La nivelul județului Alba au mai fost organizate două

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

31.10.2011

licitații pentru lucrări de investiții: regularizare râu Aiudel şi regularizare râu Arieş, amonte de lacul de acumulare Mihoieşti, iar după încheierea formalităților de licitare va începe derularea lucrărilor, mai arată raportul. Unirea AB - Robert Ghergu –

Pericol! Seceta lasă Râul Mureş a ajuns la unul dintre cele mai scăzute debite înregistrate în ultimii 150 de ani, principala cauză fiind lipsa precipitațiilor din ultimele luni. Primarul din Tîrgu-Mureş, dr. Dorin Florea, a declarat săptămâna trecută că municipiul este în pericol să rămână fără apă, din cauza debitului extrem de scăzut al râului Mureş şi a colmatării nămolului din zona barajului de priză. Şi alte personalități târgumureşene s-au arătat îngrijorate de situația debitului Mureşului, considerând că, în scurt timp, vor exista probleme în captarea apei de către Aquaserv şi distribuirea acesteia către consumatori. Mai mult, prognoza meteo nu este deloc îmbucurătoare: în săptămâna aceasta nu va ploua deloc! Trebuie târgumureşenii să-şi facă rezerve personale de apă pentru a putea trece cu bine de perioada următoare? Pentru a afla cât este de gravă situația, am luat legătura cu reprezentanții Aquaserv şi cu cei ai Administrației Bazinale de Apă Mureş. Politica se scaldă-n ape nămoloase. O posibilă criză a apei în municipiul Tîrgu-Mureş a fost adusă în atenția târgumureşenilor doar odată cu apariția unei noi dispute între reprezentanții a două partide politice: PD şi UDMR. Contrele au fost generate de pista de biciclişti care se construieşte pe malul râului Mureş. Directorul Administrației Naționale „Apele Române", David Csaba (UDMR), l-a acuzat pe primarul municipiului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea (PD-L) că nu iluminează malul Mureşului unde se construieşte pista. În replică, primarul îi reproşează lui David Csaba că nu a depus documentația necesară pentru demararea lucrărilor la pistă şi că realizarea acestei piste este „gest spectaculos cu iz de a prosti lumea". Apoi, Dorin Florea a atras atenția asupra faptului că din cauza nămolului şi a lucrărilor efectuate de cei de la „Apele Române", târgumureşenii ar putea rămâne fără apă curentă: „Niciodată n-a fost oraşul într-un pericol mai mare să rămână fără apă ca acum. N-au fost ploi, nămolul a ajuns până sus, din cauza colmatării prizei în amonte de baraj. Se exploatează în amonte balastierele în draci, cine a dat autorizație? S-au depus sedimente, a crescut nivelul (colmatării n.r.) între cele două poduri. Sunt 300.000

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

31.10.2011

de oameni în Tîrgu-Mureş. Cu jumătate din banii de la pista de biciclete, pe care i-a dat ministrul Borbely, se putea draga", a adăugat primarul Dorin Florea. Debite scăzute. Directorul Administrație Bazinale de Apă (ABA) Mureş, Teodor Giurgea, a declarat că de zeci de ani pe râul Mureş nu s-au mai înregistrat debite atât de scăzute. Astfel, cursurile de apă din bazinul hidrografic al Mureşului se încadrează între 20 şi 60% față de debitul mediu multianual. De exemplu, pe râul Mureş, la Tîrgu-Mureş, la sfârşitul săptămânii trecute, debitul avea valoarea de 10,7 metri cubi pe secundă; iar debitul mediu multianual este de 20,6 metri cubi pe secundă, adică aproape dublu. Astfel, îngrijorarea primarului Florea nu este complet lipsită de temei. Dar, în opinia acestuia, nu seceta este principala cauză care ar putea duce la probleme privind alimentarea cu apă a oraşului, ci reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române", al cărei director general, David Csaba, este şi consilier local în Tîrgu-Mureş, şi care nu au efectuat de ani buni lucrări de decolmatare în zona celor două baraje de pe raza municipiului. Tot nămolul e de vină…Viceprimarul din Tîrgu-Mureş, Sandor Csegzi, a subliniat la rândul său că, dacă seceta mai durează, într-o lună ar putea într-adevăr să apară probleme la alimentarea cu apă: „A scăzut nivelul apei Mureşului foarte drastic. Sperăm să nu ajungem într-o situație critică din pricina secetei; problema colmatării rămâne. Fără precipitații, e bai. Dacă seceta durează încă o lună, poate cauza probleme". Mai mult, şi Nicolae Tomulețiu, purtătorul de cuvânt al companiei Aquaserv, atrage atenția că nămolul reprezintă o problemă reală, punând în dificultate funcționarea pompelor care asigură alimentarea cu apă a Tîrgu-Mureşului: „Am trimis o sesizare către „Apele Române" în care informăm că situația devine periculoasă în zona de captare şi dacă nu se iau măsuri de decolmatare cât mai curând există şi posibilitatea să fie pusă în pericol alimentarea cu apă. S-a adunat nămol şi blochează gurile de captare. Trebuie dânşii să intervină şi să decolmateze zona şi astfel situația se va rezolva. Depunerile au avut mai mulți factori, probabil că şi seceta a avut un rol". Apele se mai liniştesc...„În momentul de față putem să satisfacem orice cerință de apă brută. Nu există la ora actuală cerință de apă din apă de suprafață sau de subteran să nu o onorăm. Nu estimăm restricții în ceea ce priveşte prelevarea de apă brută, alimentarea cu apă brută, nici pentru agenții economici (industrie), nici pentru populație", a afirmat Călin Fokt, purtătorul de cuvânt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

31.10.2011

al ABA Mureş. Acesta a adăugat că decolmatarea nămolului va începe în curând şi că seceta a fost cauza pentru care nămolul s-a colmatat, nu lucrările hidrotehnice efectuate de „Apele Române": „Începând de luni (azi, 24 octombrie n.r.) introducem un excavator cu braț lung pentru a decolmata în amonte de barajul vechi Tîrgu-Mureş unde sunt acele depuneri înspre Week-end şi, mai ales, înspre priza de apă... La acest debit lucrează priza de apă, nu e pericol, dar noi o să decolmatăm. Acest nămol nu împiedică extragerea apei. Datorită debitului scăzut desigur că nămolul s-a colmatat înainte de baraj. Noi am reparat în ultimii doi ani de zile barajul vechi al Tîrgu-Mureşului, fiind vorba de reparații capitale. Ultima lucrare care era planificată este decolmatarea în amonte de baraj. Pe malul stâng al Mureşului, imediat înainte de baraj şi pe malul drept, acolo unde e insula şi unde se ținea Peninsula, este priza, captarea de apă a Aquaservului. Priza funcționează pentru că dacă nu, oraşul nu avea apă. Subliniez că nu datorită lucrărilor hidrotehnice este debitul mic al râului Mureş". Problemele adevărate vor apărea când…debitul Mureşului va scădea sub 8 metri pe secundă: „Sub 8 metri pe secundă deja suntem foarte îngrijorați şi ne gândim dacă trebuie aplicate restricții. Planul de restricții se aplică prima dată agenților economici şi, în ultimul caz, populației. Suntem de acord cu îngrijorarea manifestată de cetățeni şi de autoritățile publice locale în legătură cu debitele scăzute. Aceasta este situația pentru că nu a plouat", a declarat Călin Fokt. Dar, purtătorul de cuvânt al ABA Mureş a precizat că nu se poate şti dacă debitul va scădea sub limita de siguranță fiindcă, deşi în ultima vreme a fost secetă, „de vreo lună şi jumătate n-a scăzut debitul râului Mureş sub 10 metri pe secundă". În plus, pentru protecția populației, există şi două acumulări permanente, pe cele două Târnave(lacuri de acumulare), „unde putem suplimenta apa (acolo avem o rezervă, un stoc). Dacă debitul scade dramatic, putem suplimenta pentru o perioadă", a completat Călin Fokt. Un semnal de alarmă trage şi directorul ABA Mureş, Teodor Giurgea; totuşi, acesta linişteşte populația spunând că consumatorii casnici vor fi ultimii afectați: „Dacă debitul Mureşului scade sub 8 sau 7 metri cubi pe secundă, se intră în faza de restricții; bineînțeles, întâi pentru consumatorii industriali, pentru că alimentarea companiei regionale de apă Aquaserv, deci a consumatorilor, e prioritară. Dacă debitul scade sub 6 metri cubi pe secundă, e pericol". Punctul MS - Vasile Dancea -

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

31.10.2011

Teme de mediu

Staţie pilot de epurare a apelor de mină la Roşia MontanăSocietatea Conversmin SA, care gestionează programele de închidere şi conservare a exploatărilor miniere de stat, va instala o stație pilot de epurare a apelor de mină la Roşia Montană. Firma de stat a obținut de la Agenția de Protecție a Mediului Alba o decizie prin care acest proiect nu este încadrat în categoria celor care nu se supun evaluării impactului asupra mediului. Stația modulară pilot de epurare a apelor de mină va fi instalată în perimetrul minier Roşia MOntană – Galeria Orizont 714. Stația are caracter de cercetare şi va testa timp de 4 luni tratarea apelor acide de mină evacuate din Galeria Orizont 714 – Sfânta Cruce - Orlea, precum şi apa din pârâul Valea Roşia. Dupa perioada de testare, stația pilot va fi mutată pe alte 8 amplasamente din țară care prezintă probleme similare celor de la Roşia Montană privind scurgerile de ape acide. Se vor aplica două variante de epurare a apelor acide. Una va fi tehnologia clasică “activă” de neutralizare a acidității şi precipitarea metalelor grele cu var, urmată de reducerea concentrației sulfaților. A două tehnologie este separarea alcalină cu membrană. „În cadrul acestei metode de epurare influentul stației va fi constituit din amestec de apă acidă provenită din galeria 714 şi apa din pârâul Valea Roşia, urmând sî fie testate diverse variante de raport de amestec ale celor 2 categorii de apă“, se afirmă în documentația proiectului. Apele acide de mină de la Roşia Montană ajung în pârâul Roşia şi de aici în Valea Abrudului şi în râul Arieş, poluând astfel o importantă parte a rețelei hidrografice din Apuseni. Adevărul de Seară AB - Dorin Ţimonea –

Laszlo Borbely, despre exploatarea Certej: „Sunt expert în cianuri”Ministrul Mediului a fost prezent la Deva, unde a stat de vorbă cu primarii. A profitat de ocazie pentru a clarifica (sau nu) o parte dintre cele mai arzătoare probleme în domeniu.„Județul Hunedoara este unul dintre cele mai frumoase din țară. Are zăcăminte şi o zonă protejată foarte extinsă”. Sunt cuvintele rostite de ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, la începutul unei conferințe de presă ce a avut loc, ieri, la Deva. Dincolo de laude, oficialul a recunoscut că județul se confruntă şi cu o serie de neajunsuri. Înainte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

31.10.2011

de a pleca în zona Mihăileni, ministrul a răspuns întrebărilor legate de cele mai importante probleme în domeniu. Certej, Retezat, deponeuri ecologice, ape şi nu numai. Ziarul Hunedoreanului a fost prezent la întâlnire şi vă prezintă în continuare părerile ministrului Borbely legate de situația „verde” a județului Hunedoara. S-a tăiat ilegal în Retezat! Ministrul Mediului a declarat că instituția pe care o conduce a alocat anul trecut de şase ori mai mulți bani pentru împăduriri, comparativ cu anul precedent. „Nu este o creştere spectaculoasă, dar zona împădurită a crescut, la finele lui decembrie 2010, cu 0,6 procente”, susține Borbely. Oficialul mai spune că anul acesta vor fi acordate 400 de milioane de lei, adică dublu. Dincolo de toate laudele, admirabile de altfel, pădurea din zona Retezat cade încetul cu încetul. De vină ar fi ipidele, nişte goange mâncătoare de lemn. Momentan nu s-a intervenit în aria protejată, exact motivul pe care se bazează „beneficiarii proiectului”. O serie de controale au fost deja făcute, dar prost. O recunoaşte însuşi ministrul, care a cerut un al treilea control în zonă, nu înainte de a admite că în Retezat s-au tăiat şi copaci sănătoşi. „O parte dintre arborii tăiați acolo sunt arbori sănătoşi, neafectați. Am date potrivit cărora este vorba de aproximativ 13 metri pătrați. Firma care se ocupă cu exploatarea a fost deja amendată. Urmează un nou control, în baza căruia vor fi luate măsurile care se impun”, a declarat Laszlo Borbely. Cifra de 13 metri pătrați poate părea hilară, iar specialiştii spun că nu se compară cu adevărul de la fața locului. Preşedintele Consiliului Ştiințific al Parcului Natural Retezat, Erika Stanciu, a declarat că propunerea lor este de a lăsa natura să se descurce, observând de aproape dacă şi reuşeşte să o facă. Ministrul Mediului a declarat că nu a primit încă niciun document, dar că orice sugestie va fi analizată. „Nu putem însă lăsa problema să scape de sub control”, a adăugat Borbely. Stanciu a afirmat că va cere şi extinderea zonei de protecție integrală. Oficialul „verde” a menționat că acest lucru se poate face, într-un context legal şi pe o bază justificată, urmând să aibă în vedere” orice propunere”. La Certej va curge cianură. Dar puțină. Subiectul exploatării miniere pe bază de cianuri de la Certej a fost deschis de însuşi ministrul Mediului, care a apreciat că oricum nu va scăpa. Larg discutată, problema de la Roşia Montană se va repeta şi în județul Hunedoara. S-a trecut deja de o serie de proceduri importante şi proiectul „sapă” cu paşi repezi în Munții Apuseni. „La Certej s-a ajuns deja în faza în care a trecut

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

31.10.2011

dezbaterea publică, a fost făcută analiză de către cei de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANPR) Timiş şi de discuția cu părțile străine. Din informațiile date de colegi, va fi întocmit un Consiliu Tehnic al ANPR, care va finaliza procedura. Apoi vedem dacă dăm sau nu avizul de mediu, urmând ca investitorul să facă un studiu de impact”, a declarat Borbely. Oficialul nu neagă existența unei arii protejate în imediata apropiere, dar susține că aceasta nu este afectată de eventualele intervenții în zonă. Legat de cianuri, ministrul este sigur pe el. „Am fost în Suedia, care nu se pune problema să nu îşi protejeze mediul, şi am devenit expert în cianuri. Dacă investitorii respectă cele mai drastice norme europene în domeniu, eu nu pot decât să îi dau avizul. Am impus unele proceduri care reduc concentrația de cianuri la Roşia şi Certej la sub 3 ppm, un procent care nu are niciun impact asupra mediului”, a declarat ministrul. De cu totul altă părere sunt activiştii de mediu, care estimează un impact devastator asupra mediului şi al zonelor Roşia Montană şi Certej. Tot mai multe voci adoptă ipoteza potrivit căreia interesele financiare ale unora sau altora vor fi puse mai presus de viitorul locuitorilor din zonă. Să curgă apa, dar să nu dea peste. Vizita lui Laszlo Borbely în județ a fost făcută nu doar pentru o întrevedere cu primarii şi o conferință de presă. Oficialul a pus accentul pe una dintre cele mai mari investiții pe mediu, aplicată cu succes în județ. Este vorba despre lucrările hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, dar şi cele de canalizare. Ministrul a lăudat preocuparea celor două companii de apă din județ, în ciuda faptului că cel mai mare contract, de peste 100 de milioane de euro, nu a fost încă semnat. „Documentele au fost semnate în 37 de județe, deci Hunedoara este printre ultimele. Am însă încredere că acest lucru se va întâmpla şi lucrările vor fi finalizate. Spre exemplu, la Mihăileni au fost alocate sume importante şi sper ca lucrările să fie gata în cel mai scurt timp”, a declarat oficialul. Bani la gunoi. Situația deponeurilor ecologice care ar trebui să răsară în județul Hunedoara nu e de ieri şi nici de azi. Mai exact nu e. Laszlo Borbely a anunțat că mai multe județe riscă să piardă fondurile europene nerambursabile pentru că, de patru ani de când ştiau că este necesară implementarea, nu au făcut nimic. Noi suntem ceva mai norocoşi şi oficialul ne dă şanse mari să reuşim. Preşedintele Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Ioan Moloț, garantează însă că noi vom obține banii şi cu ei deponeul. „Până la finalul anului vom reuşi să semnăm

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

31.10.2011

contractul. Am avut o discuție prelungită cu domnul ministru şi am clarificat ce era de clarificat. Noi suntem singurul județ care mai avem probleme cu firma de consultanță, care nu îşi face treaba. Mă refer la Planul Urbanistic Zonal, studiul de fezabilitate şi planul financiar, să ştiu şi eu câți bani îmi trebuie”, a declarat Moloț. Una dintre cele mai aprinse discuții în județ privind deponeurile ecologice a fost cea legată de amplasarea lor. Inițial era vorba despre zonele Deva şi Petrila. În localitatea din Valea Jiului, consilierii locali ai PSD s-au opus vehement şi au refuzat să aprobe hotărârea prin care să cedeze spațiul, invocând protecția cetățenilor. Aceiaşi cetățeni care acum vor plăti mai mult pentru a scăpa de deşeuri. În final, preşedintele CJ Hunedoara a declarat că județul va avea un singur deponeu ecologic, între Grid şi Călan, în zona comunei Boşorod. UE cere, noi n-avem. Borbely a punctat şi programele guvernamentale gen „Rabla” sau „Prima Casă”, pe care le-a declarat un succes. Oficialul a adăugat că aproximativ 230 de primării, şcoli şi grădinițe vor putea deveni „verzi”, în perioada următoare. Alte sume alocate pentru spațiile verzi vor veni, dar mai mult la oraşe. „În mediul rural e mai mult spațiu verde, deci nu cred că în această zonă va fi o nouă sesiune. Ne vom axa pe oraşe şi municipii”, a spus ministrul. La Deva, situația cu zonele verzi, impusă de UE la 24 de metri pătrați pe cap de locuitor, e jalnică. Cu toate acestea, edilii rad mai tot ce e verde şi crează medii sterpe, plăcute însă ochiului, potrivit aleşilor. Nu vom scăpa însă de necesitatea de a produce energie regenerabilă. În defavoarea minelor din Valea Jiului, dar la cerința UE. Potrivit lui Laszlo Borbely, România va trebui să aibă o cotă de 24 la sută energie „verde” din totalul de energie produsă, şi asta până în 2020. Momentan ne situăm la un procent timid de şase la sută. Bani pentru cei ce nu pot. Composesoratele care dețin păduri sau terenuri în zonele protejate ale României nu pot să folosească respectivele domenii. Legea vine să îi ajute şi spune că ar trebui să primească o serie de compensații din partea statului. Până acum nimic, dar Borbely spune că totul este pe calea cea bună. „Vor fi alocate peste 100 de milioane de euro pentru compensare. Procedura, la care lucrăm împreună cu Ministerul Agriculturii, va fi finalizată într-o lună”, a declarat Borbely. Ziarul Hunedoreanului HD -

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

31.10.2011

Cianurile dau bătăi de cap firmei Deva Gold -Proiectul de exploatare a aurului de la Certej poate continua în anumite condiţiiSocietatea care gestionează proiectul de exploatare a minereului auro –argintifer din zona Certej ar putea obține avizul de mediu necesar, însă doar dacă nu vor mai interveni pe parcurs probleme. Situația zonei de la Certej şi a acestui proiect la care se lucrează de aproximativ zece ani s-a complicat în momentul în care zona respectivă a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat la Deva, că până acum, societatea care deține licența de exploatare a minereului de aur a parcurs toate etapele obținerii avizului de mediu, însă va primi "undă verde" doar dacă se vor respecta cele mai bune practici agreate de Uniunea Europeană. "Pentru avizul de mediu, din informațiile pe care le am de la colegi, urmează să mai aibă loc o Comisie de Analiză Tehnică, la Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timişoara şi se va finaliza procedura de avizare, probabil înainte de sfârşitul anului. Au avut loc şi consultările transfrontaliere cu Serbia şi Ungaria şi dacă nu mai intervin alte probleme, Ministerul Mediului nu se va opune", a precizat Borbely. Aviz de mediu, dar în anumite condiții. Ca să poată obține avizul de mediu şi proiectul să poată continua, societatea care deține licența de exploatare a aurului de la Certej trebuie să mai îndeplinească anumite condiții. Ministrul mediului susține că va impune societății folosirea unor tehnologii care să reducă considerabil concentrația ceanurilor, după modelul țărilor nordice. "Exploatarea zăcămintelor trebuie să fie realizată în conformitate cu cele mai bune practici. În Suedia sau Finlanda există sisteme închise care reduc procentul de concentrație a ceanurii astfel încât să nu mai fie dăunătoare mediului înconjurător. Impactul asupra mediului în acest caz este unul foarte mare. Desigur, după ce va fi dat avizul de mediu mai urmează să fie făcute studii de impact. Procedura nu se opreşte aici", a mai precizat ministrul. În zona Certejului a fost identificat un zăcământ estimat la aproximativ 30 de milioane de tone, care are un conținut de două grame de aur per tonă. Suprafața care va fi afectată ca urmare a implementării acestui proiect este de peste 300 de hectare, la acestea adăugându-se o zonă de protecție de peste 150 de hectare. Glasul Hunedoarei HD - Irina Năstase –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

31.10.2011

Deschiderea minelor de la Certej stă în „pixul” ministrului Mediului. Revitalizarea industriei extractive rămâne doar un dezideratÎn timp ce băieşii din zona Bradului fac „ tuaa”, Laszlo Borbely se vrea mai „catolic decât Papa”. Prezent la Deva, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a dat de înțeles că o revitalizare a mineritului în zona Certej este posibilă doar dacă aceia care doresc să investească în minerit îndeplinesc cele mai drastice condiții impuse de UE. „Impun celor care doresc să deschidă exploatări miniere în zona Certej să îndeplinească cele mai stricte condiții impuse de Uniunea Europeană”. Astfel şi-a început declarația legată de minele din Certej, minstrul Mediului Laszlo Borbely. De aproape trei ani locuitorii Certejului şi cei din zona Bradului se uită cu jind la munții care adăpostesc zăcăminte aurifere, sperând ca Ministerul Mediului să dea undă verde exploatărilor miniere din zonă. În tot acest timp birocrația şi lipsa de viziune a celor care s-au perindat prin acest minister reuşesc să spulbere orice speranță care se întrezăreşte la orizont. Incertitudini în privința exploatării aurului. Decizia privind revitalizarea mineritului în zona Certej se află la acestă dată pe masa ministrului Mediului, Laszlo Borbely. Practic, avizul Ministerului Mediului ar fi cel care ar da posibilitatea investitorilor de a demara lucrările de deschidere a exploatărilor miniere în zonă. Cu toate acestea, prezent la Deva, ministrul Mediului,Laszlo Borbely, a dat de înțeles că nu există prea multe şanse ca în viitorul apropiat investitorii să primească „undă verde” de la minister. „Solicit investitorilor care doresc să exploateze minereu în această zonă să îndeplinească condiții impuse de cele mai bune practici pentru minerit din Uniunea Europeană. Fără un studiu de impact asupra mediului nu scapă nimeni”, a precizat Borbely. Vestea bună pentru minerii din Brad şi Certej vine însă de la directorul DevaGold, Nicolae Stanca, care a precizat că această companie deține cea mai performantă tehnică de exploatare a aurului din Europa. Astfel se poate spune că perspectiva redeschiderii minei de la Certej există. „Societatea se află în procedura de avizare şi sperăm ca acest lucru să se încheie în viitorul apropiat. Folosim o tehnologie de ultimă generație, care nu va polua zona respectivă”, a precizat Nicolae Stanca. Servus HD - Mihai Stroia -

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

31.10.2011

Ministerul Mediului trimite din nou corpul de control în RetezatO nouă acțiune de control efectuată în Parcul Național Retezat va fi finalizată în cursul săptămânii viitoare. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a anunțat la Deva, că primul control efectuat în ceea ce priveşte tăierile de arbori din rezervația naturală, impuse ca urmare a invaziei unor insecte dăunătoare, nu a fost satisfăcător şi a dispus o nouă verificare în acest sens. Rezultatele verificărilor din teritoriu vor fi finalizate în cursul săptămânii viitoare, urmând ca Regia Națională a Pădurilor (RNP) să dispună luarea unor măsuri şi sancțiuni împotriva celor care au comis nereguli. "A fost la început un control superficial făcut de RNP. Nu am fost mulțumit de rezultate şi am trimis în zonă Corpul de Control al Ministerului Mediului. Au fost găsite anumite nereguli. Din patru parchete s-a extras masă lemnoasă. Pentru unul dintre acestea nu au fost emise aprobările necesare. Dintr-un alt parchet s-a extras masă lemnoasă mai mult decât ar fi trebuit. Este vorba de 13 metri cubi de lemn", a spus ministrul Laszlo Borbely. Scandalul tăierilor de lemn din Retezat a izbucnit în vara acestui an, când autoritățile au fost alertate cu privire la faptul că în zona tampon a parcului se exploatează masă lemnoasă. La sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul Ştiințific al parcului a hotărât să solicite Ministerului Mediului extinderea zonei integrale de protecție, astfel încât să cuprindă şi aria în care se efectuează tăieri de arbori. Cu privire la acest aspect, Borbely a precizat că va lua în calcul propunerea specialiştilor şi există posibilitatea ca pădurile virgine să fie declarate arii protejate.Glasul Hunedoarei HD - Irina Năstase -

25% din suprafaţa judeţului afectată de eroziuneOficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Mureş şi-a prezentat miercuri, 26 octombrie, bilanțul activității pe primele trei semestre ale anului, în cadrul şedinței Colegiului Prefectural al Județului Mureş. Potrivit directorulului OSPA Mureş, ing. Demeter Mihai, oficiul fiind o unitate cu autofinanțare în totalitate, în primele trei semestre ale anului, sursele de finanțare au fost studiile pedologice necesare aplicării prevederilor legale pentru scoaterea definitivă sau temporară a terenurilor agricole din circuitul agricol şi stabilirea taxelor pe unitatea de suprafață. În primele trei semestre au fost executate 39 de studii de stabilire a calității solului, la solicitarea SNGN Romgaz SA.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

31.10.2011

Astfel de cazuri au mai fost executate pentru înființarea a două balastiere, a două iazuri piscicole şi doar 11 studii pentru construcții de locuințe în extravilan. De asemenea, au fost efectuate studii pedologice pentru utilizarea eficientă a îngrăşămintelor şi amendamentelor pentru suprafața totală de 295 de hectare pentru cinci beneficiari. „În ce priveşte studiile pedologice pentru fundamentarea proiectelor de ameliorarea a solului, în acest an s-a făcut un singur studiu pe o suprafață de patru hectare, iar în ceea ce priveşte analizele agrochimice, în primele trei semestre ale anului valoarea acestora a fost de 2.420 lei, în urma solicitărilor mai multor beneficiari”, a precizat ing. Demeter Mihai. Tot în acest an, la solicitatrea persoanelor fizice şi juridice, OSPA Mureş a mai efectuat diferite studii pedologice care au vizat încadrarea terenurilor de calitate, schimbarea categoriei de folosință a terenului, precum şi pentru fundamentarea proiectelor de ameliorare a solului. “Lucrările de ameliorare a terenurilor în județul Mureş sunt necesare deoarece sunt afectate de eroziune 112.000 de hectare, adică un sfert din suprafața județului, iar pe 34.593 hectare sunt necesare lucrări de eliminare a excesului de udimitate”, a explicat ing. Demeter Mihai. Zi de Zi MS

Deponeul ecologic de la Boşorod primeşte finanţare până la finele anuluiJudețul Hunedoara scapă de riscul de a rămâne cu "gunoiul sub preş". Contractul de finanțare a proiectului care prevede construirea unui deponeu ecologic în județ va fi semnat până la finele anului. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a precizat că, deşi acest proiect a întâmpinat dificultăți, unele chiar şi de natură politică, îşi va pune iscălitura pe contractul de finanțare până la finele acestui an. Valoarea proiectului se ridică la 58 de milioane de euro şi prevede amenajarea unui deponeu ecologic care să colecteze deşeurile din întreg județul începând din 2015, când toate gropile de gunoi vor trebui închise şi ecologizate. Demararea acestui proiect a întâmpinat mari dificultăți. Inițial se dorea construirea acestuia la Petrila, însă consilierii PSD s-au opus cu înverşunare, ulterior identificându-se o nouă locație în comuna Boşorod. Din cauza acestor întârzieri, județul Hunedoara se află printre ultimele patru din țară care nu au semnat încă contractul de finanțare. Ministrul Laszlo Borbely a precizat că Hunedoara va avea cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

31.10.2011

siguranță deponeu ecologic, iar autoritățile județene pot demara deja procedura de licitație. Glasul Hunedoarei HD - Irina Năstase -

Municipiul Reghin va avea începând cu primăvara viitoare o nouă zonă de agrementNoul parc va avea o suprafață de 260.000 de metri pătrați şi va fi amenajată în zona „Pădurea Rotundă". Aici vor fi amenajate cursuri de apă, locuri pentru grătar, spații de joacă pentru cei mici, piste de biciclete, iar în mijlocul parcului va fi amenajat un lac. Valoarea investiției este de peste 2 milioane de lei, iar majoritatea fondurilor provin de la Ministerului Mediului. Licitația de atribuire a lucrărilor a fost organizată în luna iulie, iar lucrările sunt în plină desfăşurare. Din cauză că lucrările de amenajare vor fi sistate pe parcursul iernii, noua zonă de agrement va fi inaugurată în primăvara anului viitor. Radio Mureş MS

Consiliul Ştiinţific al PNR solicită extinderea zonei de protecţie integralăTăierile de arbori din zona tampon a Parcului Național Retezat (PNR) ar putea fi interzise dacă solicitarea Consiliului Ştiințific al ariei protejate va fi aprobată de Ministerul Mediului. Membrii consiliului s-au reunit la finalul săptămânii trecute pentru a analiza problemele cauzate de atacul ipidelor asupra arborilor din Retezat. În urma discuțiilor s-a hotărât să fie adresată o scrisoare oficială atât Regiei Naționale a Pădurilor, cât şi Ministerului Mediului în vederea includerii ariei tampon în zona integrală a Parcului Național Retezat, lucru care ar duce la interzicerea exploatării masei lemnoase. "Am hotărât să solicităm Ministerului Mediului să includă în zona integrală a Parcului Național Retezat şi aria tampon, implicit sistarea tăierii de arbori. Se va monitoriza atent atacul acelor insecte, ipidele, care este îngrijorător şi de aceea arată pădurea în acest fel. Ceea ce dorim noi este să lăsăm problema să se rezolve pe cale naturală, cu riscul ca peste cinci ani să fie afectată de atacul ipidelor o suprafață mult mai mare de pădure. Până se legiferează solicitarea noastră vor continua lucrările de extragere a masei lemnoase din zona tampon", a precizat preşedintele Consiliului Ştiințific al Parcului Național Retezat, Erika Stanciu, responsabil Păduri şi Arii Protejate în cadrul Programului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

31.10.2011

Dunăre – Carpați al WWF în România. Tăierile din zona tampon a PNR au iscat o întreagă isterie, de cele mai multe ori încercând să se evidențieze faptul că exploatările de masă lemnoasă sunt ilegale şi abuzive. În realitate, extragerea masei lemnoase din zona tampon este necesară ca urmare a atacului unor insecte dăunătoare, ipide, fiind singura modalitate de a extirpa "focarul". În cazul în care aceste măsuri nu ar fi fost luate, exista riscul ca întreaga suprafață de pădure să fie afectată. Glasul Hunedoarei HD

Aurul de la Certej, aproape de avizul de mediuPână la finele acestui an, firma care deține dreptul de exploatare a aurului de la Certej ar putea primi avizul de mediu, a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Dacă nu vor mai fi probleme şi se vor respecta cele mai bune practici agreate de Uniunea Europeană, compania Deva Gold ar putea obține avizul de mediu, absolut necesar pentru demararea exploatării aurifere de la Certej. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat, la Deva, că pentru acest proiect au fost parcurse toate etapele de dezbatere publică şi analiză, la nivelul Agenției Regionale de Protecție a Mediului Hunedoara. Totodată, în conformitate cu normele europene, au fost consultate părțile sârbe şi ungare.„Pentru avizul de mediu, din informațiile date de colegi, urmează un ultim CAT (n.red. - Comisia de analiză tehnică) de la ARPM Timişoara şi, dacă nu intervin alte probleme, atunci s-ar putea ca, probabil înainte de sfârşitul anului, să se finalizeze această procedură pe mediu, dar urmează şi alte proceduri până la autorizația de construcție”, a declarat Laszlo Borbely. Ca să poată obține avizul de mediu, ministrul Mediului spune că va solicita Companiei Deva Gold folosirea unor tehnologii prin care să se reducă mult concentrația de cianură, la fel ca şi la Roşia Montană, urmând ca apoi să facă şi studiul de impact, absolut necesar. Zăcământul din perimetrul Certej este estimat la aproximativ 30 de milioane de tone, cu un conținut mediu de 2 grame de aur/tonă. Suprafața totală a terenului pe care sunt amplasate obiectivele proiectului este de 300,6 hectare, la care se adaugă o zonă de protecție perimetrală de 155,6 hectare. După deschiderea exploatării, în zonă s-ar crea peste 800 de locuri de muncă, iar localnicii aşteaptă cu nerăbdare momentul în care se vor face angajări. Citynews HD

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

31.10.2011

Exploatarea auriferă de la Certej Săcărâmb s-a împiedicat de o arie protejatăProiectul de exploatare a minereurilor auro - argintifere din perimetrul Certej, al cărui titular este SC Deva Gold SA, s-a "împiedicat" din nou în procedurile alambicate ale statului Român. După mai bine de zece ani de când specialiştii responsabili cu acest proiect au cheltuit sume uriaşe pe studii de impact, rapoarte de mediu şi studii de evaluare adecvată, două ONG-uri au reuşit clasarea zonei Certej – Săcărâmb ca "Arie de Protecție Specială Avifaunistică ca parte integrantă a rețelei Natura 2000". "Performanța" a fost realizată de un ONG din Târgu-Mureş, Milvus Goup, în colaborare cu Societatea Română de Ornitologie, iar la începutul acestei luni, în Monitorul Oficial a fost publicată lista actualizată a Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică, care include şi zona Certejului. Protejăm, dar nu ştim ce. Intenția ONG-urilor ar fi cât se poate de onorabilă dacă ar exista şi specii de păsări care ar fi în pericol sau ar avea nevoie să fie protejate. În realitate lucrurile nu stau tocmai aşa, cu atât mai mult cu cât județul Hunedoara este deficitar la capitolul inventarierea speciilor. "Performanța" ONG-ului din Târgu-Mureş, care se autodescrie ca fiind o organizație neguvernamentală, non-profit, dedicată protecției păsărilor şi naturii, este cu atât mai uimitoare cu cât solicitarea acestuia către Ministerul Mediului nu a putut fi "combătută" de specialiştii Deva Gold. De-a lungul anilor s-au plătit sume considerabile pentru realizarea studiilor necesare obținerii aprobărilor de exploatare, lucru care ridică un semn de întrebare asupra competenței specialiştilor, dar şi conducerii Deva Gold. Reprezentanții celor două ONG-uri nu au putut fi contactați în decursul mai multor zile pentru a explica ce specii de păsări doresc să protejeze. Ungurii dau şah României. "Mutarea" ONG-ului din Târgu-Mureş dă peste cap întreg proiectul de exploatare a zăcământului de la Certej, deoarece astfel de activități nu sunt permise în ariile protejate. Exploatarea zăcământului are un impact semnificativ asupra mediului, iar pentru a primi "undă verde" este nevoie şi de acordul transfrontalier. Astfel, în 2009 a fost trimisă Ungariei şi Serbiei documentația pentru ca cele două țări să-şi dea acceptul în vederea demarării acestui proiect. În perioada august 2010 – februarie 2011 S.C. Deva Gold S.A. a înaintat Ministerului Mediului documentația privind evaluarea impactului asupra mediului şi completările

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

31.10.2011

ulterioare ale acesteia, care a fost transmisă mai departe celor două țări. La sfârşitul lunii trecute au avut loc dezbaterile publice în cele două state care s-au concentrat mai mult pe impactul asupra mediului, urmând să aibă loc o nouă rundă de consultări, de data aceasta în România. La nici o săptămână de la dezbaterea publică din Ungaria, în Monitorul Oficial este publicată lista actualizată a ariilor protejate, în care figurează şi zona Certej. De menționat şi faptul că Ungaria a precizat la un moment dat că nu are nimic împotriva exploatărilor de acest gen de pe teritoriul țării noastre, atâta vreme cât nu sunt efectuate în arii protejate. Exces de arii protejate în județ. Pe lângă zona Certejului, în lista ariilor protejate au mai fost adăugate încă nouă astfel de zone. Introducerea noilor arii protejate în rețeaua Natura 2000 a fost motivată, în nota de fundamentare, ca o necesitate, având în vedere că în 2007 statul român a aprobat lista inițială cu acestea, iar mai târziu s-a constatat că ceea ce era prezentat în document nu corespundea cu situația reală, fiind astfel nevoie de adăugarea altor zone. Potrivit reglementărilor europene, România trebuie să aibă, până în 2020, arii protejate care să se întindă pe o suprafață de 14 la sută din teritoriul țării, iar în prezent statul român are doar 11 procente. Este de precizat faptul că ultimele statistici arată că 34 la sută din suprafața județului Hunedoara este acoperită de arii protejate. /Glasul Hunedoarei HD

Fosta platformă siderurgică din Călan intră la ecologizareÎn cadrul unui proiect implementat de Consiliul Județean Hunedoara, în parteneriat cu Consiliul Local Călan, fosta platformă siderurgică de acolo va fi ecologizată. Pe vechiul amplasament al fostului combinat siderurgic „Victoria” Călan, se va înființa un parc industrial. Ecologizarea fostei platforme siderurgice de la Călan va fi făcută în baza unui proiect cu finanțare europeană, în valoare de 88,88 milioane lei. Din suma totală, două treimi reprezintă fonduri nerambursabile, câştigate de autoritățile locale şi Consiliul Județean Hunedoara, prin Programul Operațional Regional (POR). „Suntem în faza întocmirii caietului de sarcini. Sperăm ca în acest an, să semnăm contractul de execuție a lucrării. Proiectul se va finaliza în doi ani şi jumătate, la sfârşitul acestuia, urmând să fie realizat un parc industrial pe circa 40 de hectare şi câteva sute de locuri de muncă”, a declarat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloț. Proiectul prevede două etape.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

31.10.2011

Prima se referă la reabilitarea sitului, iar construcțiile de pe suprafața de aproximativ 60 de hectare urmează să fie demolate. Pentru această fază, suma alocată este de aproximativ 67 de milioane de lei. Cea de-a doua etapă a proiectului, în valoare de 21,836 milioane de lei, prevede pregătirea sitului pentru noile activități ale parcului industrial, care va ocupa aproximativ 40 de hectare. Potrivit datelor oficiale, din valoarea totală a proiectului, 59,35 milioane lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar diferența se constituie în cofinanțarea locală. Majoritatea sumei, adică 27,8 milioane de lei, este contribuția CJ Hunedoara, în timp ce administrația locală din Călan va suporta doar 1,68 milioane lei din costurile totale. Terenul ce va fi ecologizat este amplasat în imediata vecinătate a DN 66 Simeria-Petroşani şi are acces la calea ferată.Mesagerul Hunedorean HD - Carmen Cosman -

Garda de Mediu dă verdictul: în Parcul Natural Lunca Mureşului nu s-au făcut defrişări ilegaleDupă cum vă informam în numerele trecute ale ziarului nostru, comisarii Gărzii de Mediu au demarat, săptămâna trecută, un control în Parcul Natural Lunca Mureşului. Verificările au vizat dacă în zonă s-au făcut sau nu defrişări ilegale. Controlul de fond a fost finalizat zi¬lele trecute, comisarii constatând că nu a fost comisă nicio ilegalitate. „Ca urmare a controlului de fond obligatoriu, prevăzut de legislația în vigoare, Garda Națională de Mediu prin Comisariatul Județean Arad a verificat activitățile care se desfăşoară pe teritoriul Parcului Natural Lunca Mureşului, ocazie cu care au fost verificate şi aspecte legate de legalitatea realizării proiectului «Construire pod rutier peste râul Mureş pe DJ 709E km 3+160 Pecica – Sânpetru German», proiect demarat de către Consiliul Județean Arad”, a declarat Monica Jitariu, prim comisar al Gărzii de Mediu Arad. Aceasta mai susține că, în urm,a verificării actelor puse la dispoziție de administrația Parcului s-a constatat că, în vederea emiterii acordului de mediu, care reglementează modul de realizare a obiectivului, Agen¬ția pentru Protecția Mediului (APM) Arad a solicitat punctul de vedere al administrației Parcului Natural Lunca Mureşului, care printr-un acord emis conform unei hotărâri a Consiliului Ştiințific a avizat favorabil realizarea proiectului cu respecta¬rea unor condiții, printre care şi aceea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

31.10.2011

ca lucrările să se desfăşoare în perioada aprilie-iunie. „Din analiza Acordului de mediu numărul 1/14.03.2011, emis de APM Arad, s-a constatat că în procedura de emitere a acordului s-a solicitat o evaluare a impactului şi eva¬- luarea adecvată pentru a se stabili dacă proiectul are un impact semnificativ asupra habitatelor şi populațiilor din zona de realizare, concluziile studiilor fiind menționate în acordul de mediu, unde se precizează că în zona de implementare a proiectului nu au fost identificate specii sau habitate prioritare şi că zona în care se va realiza proiectul nu este inclusă în zona de protecție integrală, aceas¬ta făcând parte din zona de dezvol¬tare durabilă, în cazul podului, şi din zona de management durabil, în cazul drumului de pe malul sudic (Sânpetru German), zone în care este permisă derularea unor astfel de investiții. Suprafețele afectate de implementa¬rea proiectului sunt mici”, mai spune Monica Jitariu. Tăierile au fost făcute legal. În urma analizării documentelor de avizare şi autorizare comisarii au constatat că proiectul presupune construirea podului, a rampelor de acces, precum şi amenajarea unui racord rutier cu un drum existent în zonă. Pentru realizarea racordului a trebuit să se scoată din fondul forestier şi să se defrişeze 2.781 metri pătrați de pădure, suprafață pentru care Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Cinegetic Oradea şi-a dat acordul să fie defrişată. Cei 41 de arbori care stă¬teau în calea muncitorilor au fost marcați şi apoi tăiați, rezultând 35 metri cubi de masă lemnoasă. De asemenea, s-a mai impus şi scoaterea temporară din fondul forestier a unei suprafețe de 832 metri pătrați, acoperită de iarbă, pentru amenajarea unui depozit de material de construcție. „În concluzie, putem spune că nu am constatat încălcări ale legisla¬ției în vigoare la această dată, legate de modul de reglementare şi execu¬ție a proiectului”, a încheiat Monica Jitariu. Glasul Aradului AR – Lucian Şerban –

Ecologizare-voluntariat pe malul Mureşului60 de copii de la centrele de zi ale Direcției de Dezvoltare şi Asistență Comunitară, în mod special de la Complexul intercultural Curcubeu, au participat timp de trei zile la o acțiune de ecologizare de tip voluntariat. Concret, s-au strâns gunoaie din parcurile de pe faleza Mureşului, începând cu Parcul Europa, până în Parcul copiilor. Copiii au fost însoțiți de dascălii lor şi de reprezentanții Centrului Europe Direct Arad – inițiator al

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

31.10.2011

acțiunii. Toți participanții au primit diplome şi mici simboluri europene (şepcuțe cu logo-ul Europe Direct), precum şi dulciuri. S-au dat şi premii constând în rechizite. Jurnalul Arădean AR - D.D. -

Proiectul „Fii ECOlogic” , la Economic „Trăieşte verde“, „Iubeşte verde“, „Gândeşte verde“ au fost îndemnurile lansate liceenilor de la Colegiul Economic de către inițiatorii Proiectului „Fii ECOlogic“. „Trăieşte verde“, „Iubeşte verde“, „Gândeşte verde“ au fost îndemnurile lansate liceenilor de la Colegiul Economic de către inițiatorii Proiectului „Fii ECOlogic“. Marius Ţiu, profesor de geografie, coordonatorul ştiințific al proiectului a fost cel care a făcut prezentarea şi care a stârnit interesul elevilor mai bine de o oră. Concluzia întâlnirii a fost „Noi ne iubim oraşul şi vrem să facem cât mai multe pentru mediul său curat”./www.arq.ro - AR –

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL

Criza a salvat Marea Neagră!Stagnarea industriei şi a agriculturii au favorizat refacerea mediului marinAstăzi o sărbătorim pe draga noastră mare. Nu este ziua de naştere a Mării Negre, ci este ziua în care toate cele şase țări riverane, Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia şi Ucraina, s-au decis să o salveze şi au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea şi Protecția Mării Negre împotriva poluării. La 15 ani de la acest moment istoric, Marea Neagră o duce într-adevăr mult mai bine. Biologii consideră chiar că a renăscut şi ne anunță că avem o mare curată.„Monitorizarea periodică a arătat o îmbunătățire semnificativă a calității apei de îmbăiere. Acest lucru se datorează realizării stațiilor de epurare din Constanța, Mangalia şi acum din Eforie. De asemenea, s-au identificat şi s-au redus sursele de poluare şi cantitățile de nutrienți proveniți din apele Dunării. Este clar că mai sunt încă multe de făcut, dar oricum este mai bine”, explică purtătorul de cuvânt al ABADL Constanța, Cătălin Anton. Nutrienți de pe Dunăre: Optimist s-a arătat şi preşedintele Societății de Explorări Oceanografice şi Protecția Mediului Marin, biologul Răzvan Popescu Mirceni. „Într-adevăr, calitatea apei în întregul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

31.10.2011

bazin al Mării Negre a suferit o transformare radicală după 1990. Sunt mai multe faze ale evoluției sale. Prima este etapa anilor 1990, când din cauza cantității mari de nu-trienți aduşi de Dunăre s-au dez-voltat masiv algele microscopice şi au produs înfloriri algale cauzând chiar şi mortalități la anumite specii de peşti. Astfel s-a consumat marea masă de nutrienți din zona costieră”, precizează biologul. Scăpăm de alge în doi-trei ani: Potrivit acestuia, acum suntem în a doua etapă de refacere a ecosistemului în care se dezvoltă algele cu ciclu de viață de un an. În mod paradoxal, deşi prezența lor pe plajă este neplăcută, ele sunt un semn pozitiv al creşterii calității apei. Cea de-a treia etapă, care ar putea începe în doi-trei ani, este reinstalarea pe cale naturală a algelor perene. Astfel, ele vor rămâne acolo unde se dezvoltă nu vor mai venit la țărm. „Trebuie totuşi să avem grijă ca lucrurile să nu fie date înapoi dacă mâine se începe o investiție la o scară foarte largă şi care să genereze o cantitate mare de sedimente, căci se va opri evoluția. Sedimentele se vor aşeza peste algele perene şi vor apărea din nou cele microscopice”, mai spune specialistul. Specii noi de peşti: Un semn de revenire este şi reapariția unor specii noi, după 15 ani în care dispăruseră. „Fauna a început să îşi revină din 2004 – 2005. În scufundările noastre am observat specii noi de peşti despre care aflasem doar din cărți şi din poveşti că ar fi existat în Marea Neagră”, explică Răzvan Popescu Mirceni. DDT în țesuturile delfinilor: În ce priveşte delfinii însă, mai sunt multe de făcut. Ei sunt principalii indicatori ai stării de sănătate a mediului marin. „Practic, în ei se acumulează ceilalți poluanți remanenți. De exemplu, utilizarea pesticidului DDT în agricultură a fost interzisă de mai bine de 20 de ani, însă în țesutul adipos al delfinilor el este încă prezent, chiar dacă în cantități mai mici decât în urmă cu patru-cinci ani”, completează preşedintele S.E.O.P.M.M. Ucigaşi silențioşi şi invizibili: Din păcate, cele mai mari amenințări pentru cetaceele din Marea Neagră sunt pescuitul ilegal şi plasele de pescuit abandonate. Biologul explică: „Aceste plase pierdute continuă să fie un pericol pentru delfini. La vârsta adolescenței ei au chef de joacă, iar în plasele respective se prind tot felul de obiecte care le stârnesc curiozitatea: Ei vor doar să se joace, dar se prind şi ajung să fie pradă acestor ucigaşi silențioşi şi invizibili”. Perioada de criză economică în care consumul şi, automat, produc-ția industrială şi agricolă au fost mult mai mici a reprezentat a dus la îmbunătățirea calității apei Dunării şi a Mării Negre.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

31.10.2011

„Între anii 1990 şi 1995 a fost o stagnare a industriei şi agriculturii ceea ce a dus la refa-cerea ecosistemului şi, deşi sună ciudat, criza economică recentă este o binefacere pentru mediul Mării Negre. Este un respiro binevenit”, adaugă Răzvan Popescu Mirceni.„Peisaje la Marea Neagră“: Şi dacă vreți să admirați marea şi în fotografii, începând de astăzi, întreaga săptămână, puteți vizita expoziția „Peisaje la Marea Neagră, găzduită de sediul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, de pe strada Mircea cel Bătrân nr. 127./ Cuget liber

Sărbătoarea Mării Negre a împânzit ConstanţaTezaurul numit Marea Neagră, de care ne bucurăm, zi de zi, la Constanța, a împânzit astăzi oraşul cu sărbătoare. Mai toate instituțiile de învățământ, şi nu numai, au organizat evenimente cu ocazia Zilei Internaționale a Mării Negre. Pentru acest an Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral va prezenta elevilor Colegiului Național Mircea cel Bătrân importanța pe care o are Marea Neagră în viața locuitorilor constănțeni. Şi Universitatea Maritimă din Constanța în colaborare cu Şcoala Ferdinand Constanța va organiza Ziua Internațională a Mării Negre, astăzi, la ora 16, la sediul Universității Maritime. Evenimentul va include a V-a ediție a concursului internațional „Vapoare pe Marea Neagră” cu tema „Comoara din adâncuri” care surprinde trei secțiuni (pictură, machete şi creație literară), adresat elevilor din învățământul preuniversitar. /Cuget liber

Ziua Mării Negre, sărbătorită la ConstanţaAdministrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) sărbătoreşte şi în acest an Ziua Internațională a Mării Negre. “Data de 31 octombrie a fost desemnată ca fiind “Ziua Internațională a Mării Negre” în anul 1996, când toate cele şase țări riverane, Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia şi Ucraina au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea şi Protecția Mării Negre împotriva Poluării. Astfel, în fiecare an, pe 31 octombrie, este serbată cea mai izolată mare a lumii”, a declarat purtătorul de cuvânt al ABADL, Cătălin Anton. El a precizat că, pentru acest an ABADL, va amenaja o expoziție foto la sediul instituției, expoziție care va fi deschisă publicului larg toată

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

31.10.2011

săptămâna. Tematica fotografiilor este reprezentată de peisaje marine. “De asemenea, ABADL va prezenta elevilor Colegiului Național Mircea cel Bătrân importanța pe care o are Marea Neagră în viața locuitorilor Constanței. Elevii clasei a 9-a a Colegiului Național Mircea cel Bătrân, sub coordonarea dirigintelui Adina Dogaru, vor vizita astăzi Centrul de Scafandri şi Danele Militare din Portul Constanța. Evenimentul va fi organizat de către ABADL în colaborare cu Grupul de Dezvoltare Durabilă, Centrul de Scafandri Constanța şi sprijinit de SC Solarom SRL Constanța”, a spus Anton. Specialiştii susțin că Marea Neagră se află într-un amplu proces de refacere a ecosistemului. “La începutul anilor ’90 Marea Neagră se afla într-o avansată stare de degradare. Decăderea agriculturii şi a industriei au permis Mării Negre să se refacă. Cred că în cel mult trei ani vom putea spune că scăpăm de alegele care în fiecare vară dau bătăi de cap celor de la ABADL. Important de ştiut este faptul că apariția acestor alge, în fiecare vară ne arată că Marea Neagră este în proces de refacere”, a declarat reprezentantul organizației nonguvernamentale Oceanic Club, Răzvan Popescu Mirceni. Telegraf

Ziua Internaţională a Mării NegreÎn 1996, cele şase țări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia şi Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea şi Protecția Mării Negre împotriva Poluării şi au stabilit ca în fiecare an pe 31 octombrie să fie sărbătorită “Ziua Internațională a Mării Negre”. „Cu această ocazie, astăzi, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) amenajează o expoziție de fotografie la sediul instituției, care va fi deschisă publicului larg toată săptămâna. Tematica fotografiilor este reprezentată de peisaje marine”, a declarat purtătorul de cuvânt al ABADL, Cătălin Anton. De Ziua Internațională a Mării Negre, Grupul de Dezvoltare Durabilă, ABADL şi Centrul de Scafandri Constanța au pregătit pentru elevii clasei a IX-a a Colegiului Național „Mircea cel Bătrân” (CNMB) un eveniment educativ. Astfel, tinerii, îndrumați de dirigintele Adina Dogaru, vor vizita Centrul de Scafandri şi Danele Militare din portul Constanța. În plus, reprezentanții ABADL vor prezenta elevilor CNMB importanța pe care o are Marea Neagră în viața locuitorilor municipiului Constanța. De asemenea, Universitatea Maritimă din Constanța (UMC), în colaborare cu Şcoala „Ferdinand”

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

31.10.2011

sărbătoreşte Ziua Internațională a Mării Negre, organizând a V-a ediție a concursului internațional „Vapoare pe Marea Neagră” cu tema „Comoara din Adâncuri”. Competiția cuprinde trei secțiuni: pictură, machete şi creație literară şi este adresată elevilor din învățământul preuniversitar. Pentru cadrele didactice şi studenți, UMC a organizat activitatea stiințifică „Dezvoltare Durabilă în Regiunea Mării Negre”. La eveniment vor participa următoarele ONG-uri: Corpul Voluntarilor Gărzii Naționale de Mediu, filiala Constanța, Mare Nostrum şi Cercul Ştiințific de Protecția Mediului din cadrul UMC. Telegraf

Ziua Marii Negre sarbatorita la Centrul de ScafandriZiua Internationala a Marii Negre va fi sarbatorita de elevii clasei a 9-a a Colegiului National Mircea cel Batran. Acestia, sub coordonarea dirigintelui Adina Dogaru, vor vizita Centrul de Scafandri si Danele Militare din Portul Constanta pe data de 31 octombrie. Elevii vor invata care este importanta Marii Negre pentru locuitorii Constantei. Evenimentul va fi organizat de catre Grupul de Dezvoltare Durabila, in parteneriat cu Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, Centrul de Scafandri Constanta si sprijinit de SC Solarom SRL Constanta. Grupul de Dezvoltare Durabila este o asociatie care promoveaza parteneriatul intre institutii si societatea civila si sustine implicarea tinerilor in proiecte transationale. Constanteanul.com

Ziua Marii Negre, sarbatorita la Centrul de ScafandriZiua Internationala a Marii Negre va fi sarbatorita de elevii clasei a 9-a a Colegiului National Mircea cel Batran. Acestia, sub coordonarea dirigintelui Adina Dogaru, vor vizita Centrul de Scafandri si Danele Militare din Portul Constanta pe data de 31 octombrie. Elevii vor invata care este importanta Marii Negre pentru locuitorii Constantei. Evenimentul va fi organizat de catre Grupul de Dezvoltare Durabila, in parteneriat cu Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, Centrul de Scafandri Constanta si sprijinit de SC Solarom SRL Constanta. Grupul de Dezvoltare Durabila este o asociatie care promoveaza parteneriatul intre institutii si societatea civila si sustine implicarea tinerilor in proiecte transationale. Administratia Bazinala de Apa Dobrogea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

31.10.2011

Litoral este autoritatea statului care se ocupa cu gestionarea resurselor de apa din Romania, avand atributii de administrare in ceea ce priveste plajele si falezele litoralului romanesc. Centrul de Scafandri – este autoritatea unică de brevetare a scafandrilor, de autorizare şi inspectare a activităților subacvatice cu scafandri, fiind deschisă colaborării cu alte structuri din domenii conexe SC Solarom SRL Constanta - Implementeaza sisteme de incalzire ce folosesc energia solara. Ziua de Constanta

Ziua Marii NegreAdministratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral (ABADL) sarbatoreste, si in acest an, Ziua Internationala a Marii Negre. Ziua de 31 octombrie a fost desemnata „Ziua Internationala a Marii Negre” in anul 1996, cand toate cele sase tari riverane – Bulgaria, Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre impotriva Poluarii. Pentru acest an, ABADL a amenajat o expozitie foto la sediul institutiei, deschisa publicului larg toata saptamana. Tematica fotografiilor este reprezentata de peisaje marine. Tot cu aceasta ocazie, elevii clasei a IX-a a Colegiului National „Mircea cel Batran” vor vizita astazi Centrul de Scafandri si Danele Militare din Portul Constanta. Observator

Proiecte împotriva inundaţiilorReprezentanții Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Regională şi Pescuit (APDRP) au anunțat că, în conformitate cu nota Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM - PNDR) din 26 octombrie, sesiunea pentru depunerea proiectelor aferente măsurii 125, submăsura c) - „Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecție împotriva inundațiilor”, s-a prelungit. Aceasta era programată a se finaliza pe data de 30 octombrie 2011, dar proiectele se vor putea depune până pe 30 noiembrie, „pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene nerambursabile alocate acestei submăsuri”, potrivit APDRP. Cuget liber

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

31.10.2011

Ziua Mării Negre, sărbătorită la Centrul de ScafandriZiua Internațională a Mării Negre este sărbătorită de elevii clasei a IX-a a Colegiului Național Mircea cel Bătrân. Aceştia, sub coordonarea dirigintelui Adina Dogaru, merg în vizită la Centrul de Scafandri şi danele militare din Portul Constanța, pe data de 31 octombrie. Elevii vor învăța care este importanța Mării Negre pentru locuitorii Constanței. Replica

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Fonduri nerambursabile pentru prevenirea inundaţiilor: Primăriile pot depune proiecte încă o lunăAutoritățile publice ale comunelor nemțene au posibilitatea să obțină fonduri nerambursabile pentru proiecte vizând prevenirea inundațiilor. Cererile de finanțare pot fi depuse până pe 30 noiembrie, Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală luând ieri decizia prelungirii termenului cu încă o lună. Fondurile nerambursabile disponibile sunt de 62.500.000 de euro, din care 20% reprezintă contribuția Guvernului României de la bugetul de stat, iar 80% contribuția Uniunii Europene. Fondurile pot fi solicitate pentru investiții eligibile precum refacerea sistemului de diguri, a albiilor pâraielor, a bazinelor de acumulare, a structurilor de oprire a scurgerilor de apă. De asemenea, sunt finanțate şi investiții în rețeaua de canale, a stăvilarelor cu rol de atenuare a viiturilor, consolidarea terenurilor cu risc de alunecări de teren, lucrări de desecare pentru eliminarea excesului de apă survenit în urma inundațiilor, lucrări de corectare a torentelor. Sprijinul public (comunitar şi național) acordat poate acoperi integral cheltuielile eligibile, dar nu mai puțin de 5.000 de euro şi nu mai mult de 1,5 milioane de euro pe proiect. Sunt eligibile numai investițiile de prevenire şi protecție împotriva inundațiilor amplasate pe terenuri agricole sau forestiere şi/ sau pe cursuri de apă care nu sunt gestionate de Administrația Națională Apele Române (torente şi pâraie cu lungimi mai mici de 5 km). Realitatea Media (Neamt)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

31.10.2011

Teme similare

17 judeţe pierd fondurile europene la managementul deşeurilorFondurile europene pot fi pierdute de 17 județe dacă nu pregătesc aplicațiile pentru proiecte privind Sistemul de management integrat al deşeurilor. “Dacă nu reuşiți să finalizați aceste aplicații veți pierde banii. Nu mă interesează certurile dintre Consiliile Județene şi municipalități, aici nu este o chestiune politică, ci este interesul cetățeanului, adică al oamenilor care v-au mandatat să le îmbunătățiți condițiile de viață. Este inadmi¬sibil ca, după 5 ani, să nu aveți nici măcar Asociații de Dezvoltare Intercomunitară constituite. Vă mai acord o lună să vă clarificați situația, altfel veți pierde fondurile!”, a avertizat, ieri, ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Fondurile prevăzute pentru proiectele care nu au şanse de finalizare vor fi realocate pe alte axe ale Programului Operațional Sectorial Mediu. “Vom aloca aceşti bani unor proiecte care merg şi care au un management eficient. În unele județe e deja o atmosferă de precampanie electorală, se ocupă de alte lucruri, nu de ceea ce ar trebui să însemne absorbția a 5,6 de miliarde de euro pînă la sfîrşitul anului 2015 de la UE”, a spus demnitarul. Prezent şi el la întîlnire, ministrul Fondurilor Europene, Leonard Orban, a spus că măsura realocării este una generală şi se adresează tuturor programelor, nu numai POS Mediu. Județele cu întîrzieri în pregătirea aplicațiilor de finanțare pentru Sistemele de management integrat al deşeurilor sînt: Bucureşti-Ilfov, Dolj, Galați, Harghita, Maramureş, Prahova, Buzău, Brăila, Iaşi, Tulcea, Bihor, Gorj, Mehedinți, Hunedoara, Vâlcea, Braşov şi Constanța, potrivit Ministerului Mediului. Ceahlăul (Neamt)

Un nou proiect multilateral “SOS Water”După cum ne-am obişnuit, elevii de la Colegiul Național de Informatică (CNI) Piatra Neamț şi-au făcut din nou prieteni peste hotare, de data aceasta din Bulgaria, Germania, Grecia şi Turcia, avînd un scop comun: rezolvarea unei probleme de mediu. “SOS Water” este strigătul de ajutor al tinerilor pentru economisirea apei şi îmbunătățirea calității acesteia atît la nivelul şcolilor, cît şi al comunității locale, printr-un proiect Comenius de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

31.10.2011

parteneriat multilateral. Pe parcursul celor 2 ani de implementare a proiectului (2011-2013) se vor derula mai multe activități: crearea unei pagini web şi administrarea ei, crearea de logo-uri, pliante, broşuri în vederea sensibilizării opiniei publice, realizarea de hărți hidrografice şi diagrame evolutive privind calitatea apei din toate zonele partenere, elaborarea şi implementarea unui plan de economisire a apei la nivelul fiecărei şcoli partenere, vizite de studiu la stații de epurare a apei, ecologizarea a cel puțin două alibii de rîuri /lacuri, dezvoltarea unui dicționar eco poliglot şi , bineînțeles, mobilitățile transnaționale în fiecare țară parteneră. Proiectul “SOS Water” a debutat deja cu realizarea unui concurs de logo-uri între elevii şcolilor partenere, competiție grafică finalizată cu alegerea logo-ului realizat de Virgil Barcan, elev la CNI. O altă echipă, formată din seniorii CNI (elevii de clasa a XII a şi a XI a): Constantin Dan Alexandru, Lupuleasa Ionuț, Timofte Bogdan Mihai, Macovei Petrişor Cladiu, Turnea Diana au schițat deja formatul paginii web a proiectului, invitînd tot mai mulți colaboratori să-l vizioneze la adresa: http://cni.nt.edu.ro/sos_ water. În perioada 10-20 octombrie 2011, peste 150 de elevi au devenit membrii Clubului H2O, club înființat avînd ca scop principal realizarea activităților propuse în parteriatul multilateral, sub îndrumarea echipei de implementare: prof. Berea Maria, prof. Ciocan Raluca, prof. Grigoriu Taina, prof. Irimia Elena Genoveva, prof. Manolache Gheorghe, prof. Mîndru Mariana, prof. Pavăl Constantin. Coordonatorul proiectului, prof. Elena Genoveva Irimia, ne spune despre entuaziasmul tinerilor informaticieni: “Cu fiecare proiect pe care CNI îl implementează, redescope¬rim entuziasmul tinerilor de a se implica în rezolvarea unor probleme ale comunității şi creativitatea acestora de a găsi soluții ingenioase acolo unde lucrurile par imposibile. Colaborarea şi comunicarea tinerilor din diferite culturi europene creează premisele unei cetățenii active, a promovării multilingvismului şi a pluriculturalității. Sîntem nerabdători să ne cunoaştem mai bine partenerii, dat fiind că, în perioada 27 noiembrie-2 decembrie, o delegație a CNI va merge în prima mobilitate la National High School of Natural Sciences and Mathematics din Sofia, Bulgaria”. Ceahlăul (Neamt)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

31.10.2011

Teme similare

Tinerii trebuie să înveţe să protejeze apaPentru a avea parte de o apă curată, românii trebuie să învețe să se implice mai mult în procesul de prevenire a poluării acesteia. În acest sens, vineri, Grupul Şcolar „Matei Basarab“ din Craiova a fost gazda unei conferințe cu tema „Apa, esența vieții“ organizată de Asociația Hidrogeologilor din România. „Această acțiune este una din principalele activități ale proiectului «Protejați apa, esența vieții tuturor speciilor pe Terra!», proiect finanțat de Ministerul Mediului şi derulat de Asociația Hidrogeologilor din România împreună cu Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universității din Bucureşti“, a declarat prof. dr. ing. Daniel Scrădeanu, peşedintele Asociației Hidrogeologilor din România, care a explicat că obiectivul principal al proiectului este conştientizarea importanței protecției calității apelor subterane.„Cea mai eficientă metodă de a avea apă curată este să nu poluăm“. Participanții la eveniment, majoritatea tineri, au primit informații despre poluatorii din zonă şi despre metodele prin care putem proteja calitatea apei subterane. „Prin aceste activități încercăm să activăm societatea civilă să fie atentă, să semnaleze unde au loc poluări. Oamenii trebuie să meargă la Agențiile de Mediu să spună cine poluează şi unde astfel încât să putem reduce costurile întreținerii mediului sănătos. Asta deoarece, dacă apa e poluată trebuie s-o curățăm. Dacă nu poluăm nu mai costă aşa mult s-o curățăm“, a precizat prof. dr. ing. Daniel Scrădeanu. Acesta a atras atenția asupra faptului că o dată ajuns în subteran, poluantul afectează apele subterane pe o perioadă foarte lungă de timp (zeci sau sute de ani). „Cea mai eficientă metodă de a avea apă curată este să nu poluăm, nu să o curățăm“, a adăugat Scrădeanu. În cadrul proiectului „Protejați apa, esența vieții tuturor speciilor pe Terra!“, conferințe similare cu cele din Craiova au fost deja organizate la Ploieşti şi urmează să se mai desfăşoare la Iaşi, Cluj, Timişoara şi Tulcea. Tot în cadrul proiectului, la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie 2012, pe Valea Dâmbovicioarei va fi organizată o ecotabără, care are ca obiectiv tot protejarea calității apelor subterane. Pe parcursul acestora, se vor desfăşura activități de ecologizare a versanților din zonă, conferințe şi diverse alte activități practice şi de amuzament. (Gazeta de Sud)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

31.10.2011

Tinerii trebuie să înveţe să protejeze apaPentru a avea parte de o apă curată, românii trebuie să învețe să se implice mai mult în procesul de prevenire a poluării acesteia. În acest sens, vineri, Grupul Şcolar „Matei Basarab“ din Craiova a fost gazda unei conferințe cu tema „Apa, esența vieții“ organizată de Asociația Hidrogeologilor din România. „Această acțiune este una din principalele activități ale proiectului «Protejați apa, esența vieții tuturor speciilor pe Terra!», proiect finanțat de Ministerul Mediului şi derulat de Asociația Hidrogeologilor din România împreună cu Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universității din Bucureşti“, a declarat prof. dr. ing. Daniel Scrădeanu, preşedintele Asociației Hidrogeologilor din România, care a explicat că obiectivul principal al proiectului este conştientizarea importanței protecției calității apelor subterane. „Cea mai eficientă metodă de a avea apă curată este să nu poluăm“. Participanții la eveniment, majoritatea tineri, au primit informații despre poluatorii din zonă şi despre metodele prin care putem proteja calitatea apei subterane. „Prin aceste activități încercăm să activăm societatea civilă să fie atentă, să semnaleze unde au loc poluări. Oamenii trebuie să meargă la Agențiile de Mediu să spună cine poluează şi unde astfel încât să putem reduce costurile întreținerii mediului sănătos. Asta deoarece, dacă apa e poluată trebuie s-o curățăm. Dacă nu poluăm nu mai costă aşa mult s-o curățăm“, a precizat prof. dr. ing. Daniel Scrădeanu. Acesta a atras atenția asupra faptului că o dată ajuns în subteran, poluantul afectează apele subterane pe o perioadă foarte lungă de timp (zeci sau sute de ani). „Cea mai eficientă metodă de a avea apă curată este să nu poluăm, nu să o curățăm“, a adăugat Scrădeanu. În cadrul proiectului „Protejați apa, esența vieții tuturor speciilor pe Terra!“, conferințe similare cu cele din Craiova au fost deja organizate la Ploieşti şi urmează să se mai desfăşoare la Iaşi, Cluj, Timişoara şi Tulcea. Tot în cadrul proiectului, la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie 2012, pe Valea Dâmbovicioarei va fi organizată o ecotabără, care are ca obiectiv tot protejarea calității apelor subterane. Pe parcursul acestora, se vor desfăşura activități de ecologizare a versanților din zonă, conferințe şi diverse alte activități practice şi de amuzament. (Gazeta de Sud)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

31.10.2011

Teme de mediu

Aurul de la Certej aproape de avizul de mediuP ână la finele acestui an, firma care deține avizul de exploatare a aurului de la Certej ar putea primi avizul de mediu, a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Dacă nu vor mai fi probleme şi se vor respecta cele mai bune practici agreate de Uniunea Euroepană, compania Deva Gold ar putea obține avizul de mediu, absolut necesar pentru demararea exploatării aurifere de la Certej. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat, la Deva, că pentru acest proiect au fost parcurse toate etapele de dezbatere publică şi analiză, la nivelul Agenției Regionale de Protecție a Mediului Hunedoara. Totodată, în conformitate cu normele europene, au fost consultate părțile sârbe şi ungare. "Pentru avizul de mediu, din informațiile date de colegi, urmează un ultim CAT (n.r. Comisia de analiză tehnică) de la ARPM Timişoara şi, dacă nu intervin alte probleme, atunci s-ar putea ca, probabil înainte de sfârşitul anului, să se finalizeze această procedură pe mediu, dar urmează şi alte procedure până la autorizația de construcție", a declarat Laszlo Borbely. Ca să poată obține avizul de mediu, ministrul Mediului spune că va solicita Companiei Deva Gold folosirea unor tehnologii prin care să se reducă mult concentrația de cianură, la fel ca şi la Roşia Montană, urmând ca apoi să facă şi studiul de impact, absolut necesar. Zăcământul din perimetrul Certej este estimat la aproximativ 30 de milioane de tone, cu un conținut mediu de 2 grame de aur/ tonă. Suprafața totală a terenului pe care sunt amplasate obiectivele proiectului este de 300,6 hectare, la care se adaugă o zonă de protecție perimetrală de 155,6 hectare. După deschiderea exploatării, în zonă s-ar crea peste 800 de locuri de muncă, iar localnicii aşteaptă cu nerăbdare momentul în care se vor face angajări. (Gazeta Văii Jiului)

Aurul de la Certej aproape de avizul de mediuP ână la finele acestui an, firma care deține avizul de exploatare a aurului de la Certej ar putea primi avizul de mediu, a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Dacă nu vor mai fi probleme şi se vor respecta cele mai bune practici agreate de Uniunea Euroepană, compania Deva Gold ar putea obține avizul de mediu, absolut necesar pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

31.10.2011

demararea exploatării aurifere de la Certej. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat, la Deva, că pentru acest proiect au fost parcurse toate etapele de dezbatere publică şi analiză, la nivelul Agenției Regionale de Protecție a Mediului Hunedoara. Totodată, în conformitate cu normele europene, au fost consultate părțile sârbe şi ungare. "Pentru avizul de mediu, din informațiile date de colegi, urmează un ultim CAT (n.r. Comisia de analiză tehnică) de la ARPM Timişoara şi, dacă nu intervin alte probleme, atunci s-ar putea ca, probabil înainte de sfârşitul anului, să se finalizeze această procedură pe mediu, dar urmează şi alte procedure până la autorizația de construcție", a declarat Laszlo Borbely. Ca să poată obține avizul de mediu, ministrul Mediului spune că va solicita Companiei Deva Gold folosirea unor tehnologii prin care să se reducă mult concentrația de cianură, la fel ca şi la Roşia Montană, urmând ca apoi să facă şi studiul de impact, absolut necesar. Zăcământul din perimetrul Certej este estimat la aproximativ 30 de milioane de tone, cu un conținut mediu de 2 grame de aur/ tonă. Suprafața totală a terenului pe care sunt amplasate obiectivele proiectului este de 300,6 hectare, la care se adaugă o zonă de protecție perimetrală de 155,6 hectare. După deschiderea exploatării, în zonă s-ar crea peste 800 de locuri de muncă, iar localnicii aşteaptă cu nerăbdare momentul în care se vor face angajări. (Gazeta Văii Jiului)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme de mediu

SECETA IN BUZUNARE - Maramuresenii platesc taxa pe apa de ploaie chiar daca e seceta In medie cate 300 de litri de ape pluviale pe apartament se regasesc lunar in factura emisa de societatea Vital Baia Mare chiar daca niciun strop de apa nu cade in toata aceasta perioada. Prin urmare, in ciuda secetei care afecteaza judetul in ultimele luni, maramuresenii au platit cu regularitate taxa lunara pentru colectarea apei pluviale in sistemele de canalizare, chiar daca nu s-au inregistrat precipitatii. In conditiile date, numerosi abonati din Maramures au reclamat situatia, considerand nejustificata

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

31.10.2011

incasarea banilor in perioadele secetoase. Reprezentantii Vital s-au aparat, precizand ca taxa este calculata tinand cont nu doar de conditiile meteo, ci si de media multianuala a precipitatiilor. Zilele in care a plouat pe parcursul verii in Maramures pot fi cu usurinta numarate, pentru ca nu au fost prea multe. De altfel, efectele secetei se reismt si acum, pentru ca pompierii au fost nevoiti sa transporte mii de litri de apa la gospodariile ale caror fantani au secat.“In perioada in care a fost seceta s-au facut peste 120 de transporturi de apa menajera in mai multe localitati din judet. Cele mai recente au fost chiar astazi, o solicitare la Cicarlau, una la Razoare si alaltaieri am avut aproape 100 de tone de apa transportate la cetateni”, a spus Ioan Muresan, seful Centrului Operational al ISU Maramures. Maramuresenii si-au pus intrebarea de ce mai trebuie sa achite taxa daca tot e seceta. Apele meteorice, adica precipitatiile care cad pe proprietatea maramuresenilor, sunt facturate in baza Regulamentului de organizare si functionare a Serviciului public de alimentare cu apa potabila si de canalizare pentru judetul Maramures, dupa cum explica oficialii Vital. Tot ei arata, pentru evitarea altor comentarii, ca tarifarea acestui serviciu tine cont nu doar de costurile privind exploatarea sistemului de canalizare ci si de faptul ca acestea impreuna cu apele uzate trebuie epurate inainte de a fi redate mediului inconjurator. Pentru a inchide gura carcotasilor, reprezentantii societatii sustin ca se fac compensari intre lunile ploioase si cele secetoase. “In unele luni cantitatea de apa pluviala este net superioara unei medii anuale, iar in altele, cum a fost si in aceasta vara, cantitatile de apa sunt cu mult sub media acestei perioade din anii precedenti, dar per ansmblu exista compensari”, a explicat Radu Micle, juristul societatii Vital. Prin urmare, oricat de lunga e seceta abonatii tot trebuie sa plateasca taxa meteo, intr-un an adunandu-se numai de la un apartament intre 6 si 7 lei. Numarul abonatilor Vital este de 71.000 la nivelul judetului, ceea ce inseamna ca societatea incaseaza numai din aceasta taxa mai bine de o jumatate de milion de lei, iar cand ploua abundent si apa deverseaza din canale da vina pe capriciile vremii. /emaramures

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

31.10.2011

NEINTELEGERI - CANALIZARE - Razboi murdar intre primarii din Grosi si SacalaseniUn scandal a izbucnit intre primarii comunelor Sacalaseni si Grosi, care se invinovatesc reciproc pentru ”mizeriile” care s-au facut pentru implementarea unui proiect european ce a vizat extinderea retelei de canalizare. Autoritatile din Grosi au fost cele care, anul trecut, au obtinut bani pentru asta dupa ce au prezentat un document din care rezulta ca vor epura apele uzate la statia din Coltau, construita printr-un parteneriat cu cei din Sacalaseni. De aici a si pornit razboiul dintre alesii celor doua comune, pentru ca primarul din Sacalaseni, Emilian Pop, acuza grosenii ca s-au bransat ilegal la reteaua de canalizare. In prezent, nu se intrevede impacarea celor doua tabere, ambele sustinandu-si punctul de vedere. Incepand din primavara acestui an, comuna Grosi a fost bransata la canalizarea ce deserveste localitatile Sacalaseni si Coltau, iar reprezentantii acestor administratii locale sustin ca totul s-a facut pe ascuns. Ilegalitatea, sustine primarul Emilian Pop, a iesit la iveala din cauza costurilor cu energia electrica la statia de epurare, care s-au dublat in ultima jumatate de an. S-a mers pe fir, iar astfel s-a descoperit locul bransamentului. Acesta a fost blocat, spre nemultumirea primarului din Grosi, Gicu Lupan, care a ripostat. “Domnul Gicu Lupan a incercat in mai multe randuri sa se lege asa pe «sustache» si chiar asa s-a legat. Am aflat dupa o jumatate de an ca dansul era legat din primavara, cand baietii au constatat ca vine o cantitate mult mai mare de produse de canalizare”, a spus Emilian Pop, primarul din Sacalaseni. Pe de alta parte, primarul comunei Grosi, Gheorghe Lupan, a precizat ca bransamentul s-a facut cu aprobarea omologilor din Sacalaseni si Coltau. El a explicat ca in momentul in care a depus proiectul pentru finantare a atasat la dosar siacordul de principiu al reprezentantilor celor doua administratii publice in care scrie negru pe alb ca reteaua se va lega de a comunelor invecinate pentru a se putea asigura debitul necesar functionarii statiei de epurare. “Statia de epurare de la Coltau suporta in continuare multi bransati. Nu e pacat sa nu o exploatam impreuna si sa nu impartim costurile pe cele trei comune? Noi suntem dispusi sa platim si retroactiv, dar trebuie sa stam la masa discutiilor, nu sa ni se impune ca trebuie sa dam atatia bani”, a declarat Gheorghe Lupan, primarul din Grosi. Prietenia dintre primari nu a tinut insa decat pana la momentul impartirii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

31.10.2011

cheltuielilor. Intr-o prima etapa, grosenilor li s-a pus in vedere sa plateasca retroactiv cheltuielile pentru functionarea statiei de epurare, care s-ar ridica la aproximativ 5.000 de lei, iar ulterior sa suporte si o parte din costurile de amortizare a investitiei. Primarul din Sacalaseni chiar si-a avertizat colegul ca ii va permite racordarea la canalizare doar la stingerea restantelor. Proiectul prin care comunele Sacalaseni si Coltau au beneficiat de o finantare de aproape 800.000 euro a fost finalizat in 2006. Din suma primita de cele doua localitati, jumatate a fost utilizata pentru punerea in functiune a statiei de epurare ce poate deservi aproape 3.000 de gospodarii. /emaramures

Teme de mediu

Oportunităţi pentru folosirea energiei geotermaleLa finele săptămânii trecute s-a desăşurat la Nyiregyhaza conferința finală a proiectului ”Analiza oportunităților pentru utilizarea energiei geotermale în regiunea Szabolcs Szatmar Bereg – Satu Mare”, finanțat prin Programul de Cooperare Teritorială Hu-Ro şi implementat de Camera de Comerț şi Industrie Satu Mare, în colaborare cu Camera de Comerț şi Industrie a județului Szabolcs-Szatmár-Bereg. La eveniment au participat preşedintele Camerei de Comerț şi Industrie din județul Szabolcs-Szatmar-Bereg, Peko Laszlo, Nagyne Varga Katalin, managerul de proiect Pusztai Nora, directorul executiv al UNI-FLEXYS Kozhasznu Nonprofit KFT din Ungaria, Schupler Helmuth, directorul Institutului de management al Mediului din cadrul Universității din Miskolc, Kovacs Balasz, în timp ce delegația județului Satu Mare, care a fost condusă de directorul Camerei de Comerț şi Industrie Satu Mare, Daniela Culic, i-a inclus pe consilierul juridic al instituției, Alin Bucureştean, fermierul Szilagyi Zoltan, reprezentantul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Satu Mare, Pandi Zsolt, evaluatorii de mediu Sorin Panaite şi Vasile Şerban respectiv primarul din Beltiug, Emeric Pleth. Scopul principal al proiectului a fost identificarea potențialului geotermal în zona transfrontalieră din cele două județe vecine, respectiv Satu Mare şi Szabolcs-Szatmar- Bereg, precum şi întocmirea unui studiu de fezabilitate privind sustenabilitatea investițiilor, exploatarea lor din punct de vedere economic. Partenerii acestui proiect, Camerele de Comerț din Szabolcs-Szatmar-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

31.10.2011

Bereg şi Satu Mare, au lucrat împreună cu experți în domeniu pentru întocmirea unei baze de date a energiei geotermale. În cadrul conferinței au fost prezentate studiile realizate precum şi harta cu localizarea surselor de energie geotermală, adâncimea lor şi eventualele utilizări pe care le-ar putea avea. Au fost, de asemenea, prezentate studii de caz pentru utilizarea biomasei. Beneficiarii finali ai acestor studii vor fi locuitorii din cele două județe învecinate, datorită posibilităților de investiție în energia regenerabilă geotermală, ce poate fi folosită pentru producerea de energie şi căldură, rezultând astfel o îmbunătățire a vieții populației din această zonă. Studiile vor putea fi de folos celor care vor dori să investească în acest domeniu./Gazeta de Nord-Vest

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

Comisarii Gărzii de Mediu au dat amenzi de peste 50.000 de lei pentru bombe ecologice din TimişUn control de rutină al comisarilor de la Garda de Mediu Timiş a fost suficient pentru a se constata că în România anului 2011 încă sunt primării care aruncă gunoaiele în gropi clandestine de la marginea localităților. Lipsa unui deponeu ecologic la standard europene atrage după sine situații dezastruoase din punct de vedere al mediului. În urma unor verificări efectuate în județ, comisarii Gărzii de Mediu au constatat că primăriile din Racovița şi Sânmihaiu Român nu au contracte cu firme de salubritate, aruncând gunoaiele la întâmplare. „Primarii au invocat lipsa banilor, dar aceştia trebuie să înțeleagă că mediul trebuie să fie o prioritate şi să prevadă bani pentru acest lucru", a spus comisarul-şef al Gărzii de Mediu Timiş, Marian Eperieş.Potrivit acestuia, în afară de cele două primării au mai fost amendate firmele de salubritate din Lugoj şi Buziaş. La Lugoj, firma Salprest a fost amendată pentru că a permis oamenilor străzii să intre la groapa de gunoi, unde au provocat un incendiu puternic. „Valoarea totală a amenzilor se ridică la 53.000 de lei, iar acolo unde au fost verificări se vor face controale şi în luna

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

31.10.2011

noiembrie pentru a verifica dacă s-a intrat în legalitate", a mai spus Marian Eperieş. (www.adevarul.ro/locale/timisoara)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

Documents

cu presa/Revista presei 31... · Web viewPrimarul din Tîrgu-Mureş, dr. Dorin Florea, a declarat săptămâna trecută că municipiul este în pericol să rămână fără apă,