Coperta de I. OPRI$AN

Coperta I, IV: T[blile cabirice, fig. 3 qi 16. A se vedea explica]iiledetaliate din carte, p.27 gi73

Clapa I: Lapis LaniliClapa IV Bronz

Editura SAECULUM I.O.

ISBN 978-97 3 -642-086-8

TEOHARIANTONESCU

CI]T,TUL CABIRILOR

INDACIAStudiu arheologic qi miitologic asupra rmor monumente antice,

tn mare parte inedite gi descoperite in regiunile Istrului

Edifie ingrijiti ;i prefafl de

r. oPRr$AN

Editura SAECULUM I.O.Bucureqti - 2017@ Toate drepturile sunt rezervate Editurii SAECULUM I.O.

Cuprins

Urme de strdveche spiritualitate: Cultul Cabirilor......... 5

Notd asupra edi1iei.... .................I2Precuvdntare............. .................L7

Partea IMONUMENTELE CABIRICE DIN DACIA

CAP. I. Descrierea monumentelor.......... .....21CAP. II. Analiza monumentelor.......... .........57CAP. III. Comparafiune cu alte monumente religioase....84CAP. IV. Epoca qi natura monumentelor cabirice in Dacia

101

Partea a II-aORIGINEA $I IDEEA FUNDAMENTALA A CULTULUI

CABIRILOR

CAP. I. Origini diferite atribuite cabirilor ................. 1 1 5

CAP. II. Originea frigo-tracicd a cabirilor .............. ...128CAP. III. Ideile fundamentale ale cultului cabirilor.... 154

CAP. IV. Asimildrile cabirilor cu alte divinit[ti antice 165

cULTUL cABIRTLoR iN oecla 3le

Partea a III-aRASpANDIREA CULTULUI CABIRILoR

CAP. I. Cabirii in Grecia .......... 183

A. Cabirii in Grecia Orientald.. ........... 184

$ l. Samothrace ............ 184

$ 2. Lemnos.............. ....197$ 3. Imbros qi coastele Asiei Mici ..................203

B. Cabirii in Grecia continental[............. ............ 204

$ 4. Teba in Beolia ........204$ 5. Andania in Mesenia........... .....207$ 6. Focida,Laconia, Delos qi Cycladele........213

$ 7. Macedonia qi Grecia in genere ................217CAP. II. Cabirii in Italia ...........221CAP. III. Cabirii la germani qi la celli .......231CAP. IV. Cabirii in Fenicia gi Egipt..... ......246

Partea a IV-aCABIRII iN OACIE

CAP. I. Simbolismul cultului cabirilor ......255CAP. II. Practicile cultului cabirilor... .......278CAP. III. Rezumat si concluziuni........... ...291

ADDENDAA.D. Xenopol, Teohari Antonescu, ,,Cultul Cabirilor tnDacia ......301

List6 bibliografic6..... ...............306Indice de autori Ei de personaj e mitologice................ 3 1 1

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiANTONESCU TEOIIARI

Cultul cabirilor in Dacia / Teohari Altonescu, ed.

critic6: I. Opriqm - Bucureqti: Saeculum I.O., 2005

Bibliogr.IndexrsBN 973-642-08608

I. Oprigan (ed. 9t.)

291.37(498.2)

,t:

il

i,tt

tll

Urme de striveche sPiritualitate:

Cultul Cabirilor

Se cunosc foarte pu{ine date concrete despre biografia lui

Teohari Antonescu.

Aqa cum peste ,,lumi[le] uitate" - evocate in volumul de

,,studii literare qi arheologice" publicat in 1901 - s-a a$ternut t5-

cerea, qi asupra viefii sale s-a lisat linloliul greu al timpului.

Se qtie, de pildi, cd s-a niscut la Bucureqti,pe data de 1 sep-

tembrie 1866, ci a ufinat cursurile $colii Normale Superioare din

localitate, lu6ndu-qi licen[a in Litere la Universitate, sub indru-

rtarea lui A1.I. Odobescu (18S9); ci a devenit apoi ,,diplomat"

al prestigioasei institulii L Ecole des Hautes Etudes din Paris; c[a studiat mai departe, un an, la Heidelberg Ei Berlin (unde a fost

coleg cu Nicolae Iorga) Ei c5, in sfhrqit, s-a specializat, intr-un

alt al, in istorie qi arheologie la Atena, in cadrul $colii Germane,

ludnd parte la sbpdturile efectuate acolo.

Se poate puncta, de asemenea, cronologia existenfei sale cu

numirea - la retntoarcereainlard_ ca profesor de limba greacdla

Liceul ,,Sf0ntul Sava" din Bucureqti 9i apoi ca profesor suplinitor

qi titular la Catedra de Arheologie a UniversitSlii din IaEi, locali-

tate in care se stingea din via!6 la 11 ianuarie 1910.

Ce a gdndit, insd, omul Teohari Antonescu dincolo de lucr[-

rile publicate, cum a trdit el, in ce medii (afard de cel al ,,Junimii"mutat[ practic la Bucureqti) s-a miqcat, ce prieteni qi duqmani a

avut, cum qi-a petrecut pas cu pas timpul nu se qtie.

TEOHARI ANTONESCU

Mai mult ca qi sigur trebuie s[ fi fost un singuratic, din mo-

ment ce Nicolae Iorga linea sdprecizeze, in necrologul pe care i-linchina la 77 iantarie 1910, cdvia,ta de familie ii era suflcientS.

Aceeaqi impresie ne-o lasl qi singura fotografie cunoscut[(publicatd in Diclionarul literaturii romdne de la origini pdnd la1900), din care se degajd o puternici not6 de candoare, sfiiciuneqi interiorizare.

Spre a intra in intimitatea personalitSlii sale, nu avem altS

cale - de;i a trdft ati.l" de aproape de noi * decdt s6-i parcurgem

c[(ile qi sE ne transpunem in universul 1or.

Preocupat de istoria veche Ju."rtoi pimdnt, pdn6 in afundu-

rile cele mai indepdrtate ale trecutului (patria de formare a indo-

europenilor, intrevdzttd a fl fost tot aicil), Teohari Antonescu s-a

ardtatitteresat mai ales de reflectarea vielii dacilor in monumen-

tele reprezentative lEsate de romani.

Din indelungatele qi minufioasele sale cercet[ri, intreprinse

cu o metodologie nou[, modernS2 (inr6uritd de formafia sa ger-

man6) gi intr-o perspectivdpersonald, el a elaborat trei monografli

temeinice, incd actuale prin renitatele lor (ultima neterminat[),

respectiv: Le trophde d'Adamclissi. Etude archdologique (Iassy,

1905, II + 252 p. + 10 f. pl.); Cetatea Sarmizegetusa reconstruitd

[dup6 ColumnaTraiand qi ruinele din Grddiqtea] (Iaqi, 1906, 80

p. + 3 f. pl.) ;i Columna Traiand, studiatd din punct de vedere

arheogic, geografic ;i artistic [cu o prefaf[ de A.D. Xenopol],vol. I (Iaqi, 1910, III + 271 p. *

lr.r.

l. Dacia, patria primitivd ariand,invol. Lumi uitate, Tipografia editoare

,,Dacia" P. Iliescu qi D. Grossu, Iaqi, 1901, p.37-61.2. A se vedea neiertdtoarele critici la adresa amatorismului manifestat in

arheologie de fostul s[u profesor de istorie Gr.G. Tociles cu: Sdpdturiled[omnu]lui Tbcilescu la Cetatea Drobetae qi $tiinla sau vandalismuld[omnuJlui Tbcilescu (ambele din 1906).

CULTUL CABIRILOR IN DACIA

Pe aceeaqi linie se inscrie qi studiul mitologic de ampll com-

parare a religiilor Antichit6tii, Cultul cabirilor in Dacia, cea mai

veche dintre exegezele sale, pr ezentatd in I 889, ca tezd de licenld.

Pornind, dup[ cum m[rturiseqte el insuqi, de la sugestiile

qi materialul pus parlial la dispozilie de A1.I. Odobescu - care,

se pare, !a supravegheat demersurile pAn[ la finalizarea lucr[-rii -, Teohari Antonescu iqi propunea sI elucideze misterul unor

tdblife, 19 la numbr (de bronz, plumb qi piatrS) despre care nu se

qtia de c6nd sunt ;i ce reprezintd, dar care, aparent, aveau multe

note comune.

Supun6ndu-le unui atent examen, autorul descoper[ cd

aproape toate imaginile sdpate sau imprimate pe ele aduc in prim-

plan flgurile a doi c615refi inarmafi, afrontafi, c6lcAnd in picioare

pe un al treilea, mai tdndr, qi flind desparli1i de un chip feminin

drapat de lungi mantii qi voaluri.De asemenea, el observd cd in spatele acestora se v5d unele

figuri asem6ndtoare de la o t[bHF la alta, precum Ei un numdr

de simboluri care revin sau se repetb obligatoriu: soarele Ei luna,

stele, luceferii, doi qerpi care inrdmeazd imaginile, capul de leu,

de berbec, de c6ine, h6rca uman[, tripodul de sacrificiu, peqtele

sacriflcat, stindardul dacic, chiparoqi, caduceul, corbul, cocoqul

etc.

Prin vaste incursiuni documentare (dezlegate in parte de mi-

tul macedonean, consemnat de Clement din Alexandria, al ce-

lor doi frali care il omoarS pe al treilea, avdnd ca repercusiune

adorarea acestuia), Teohari Antonescu intrevede in toate t[blileleilustrarea mitului cabirilor, fiii ,,zeileimume Cybela sa-u Rheaoo.

Av0nd la indemdnd aceastd cheie, care il conduce la des-

cifrarea infelesului celorlalte personaje qi imagini de pe t6blife,

precum qi a semniflcafiei registrelor in care ele sunt amplasate,

autorul riscolegte toate scrierile vechi spre a afla relatdti despre

cabiri, despre atributele acestora gi despre modul de venerare al

lor. De asemenea, el incearci s[ identifice in monumentele antice

ajunse pdndlanoi urmele cultului cabirilor.

TEOHARI ANTONESCU

Evident cd in demersurile sale, el are in vedere tot timpulopiniile invSlalilor Ei cercet[torilor anteriori Ei contemporani.

Spre a l6muri profilul divinitSlilor respective in Dacia qi

perioada in care ele au fost adorate aici, autorul simte nevoia,fireasc5, de a elucida originea qi rdsp6ndirea cultului in lumea

antic6,.

DupE lungi tatondri, intreprinse cu prudenf5, Teohari Anto-nescu ajunge la concluzia c5 religia qi misterele cabirilor igi au

o origine frigo-tracicd, Ei c5, in expansiunea lor in timp, ele au

cuprins intregul Imperiu Roman, pdnd la celli qi germani, fiindasociate de regulS in diversele provincii, cultului Dioscurilor sau

altor divinitefl, dupe cum le-a fost descifratd semnificalia.Din faptul cE asocierea sau identificarea lor s-a fEcut aproa-

pe intotdeauna cu triada principald a religiilor oficiale, TeohariAntonescu las[ sI se inleleagd c6 ele ar reprezenta divinit5lilearhaice indo-europene de primd insemndtate, cobor6te pe alocurila valoarea unor simpli acolili, dar p[strAnd - prin misterele sa*

crosante in care au fost implicali nu numai b[rba!i, ci qi femei qi

chiar copii - ceva din importanla lor de altddatd.

O deosebitd atenlie o acordd autorul cultului solar al zeuluiMithra, cu care, pind1a un punct cultul cabirilor se identificd qi

de care, in cele din urmd, a gi fost asimilat. De asemenea, el re-leva cu indreptSlire asem[nirile extraordinare ale cabirismului ;imithraismului cu creqtinismul, care le-a inlSturat pe am6ndouS.

El crede chiar c5 lipsa relatdrilor despre cultul cabirilor in c[(ileSfinfilor P5rinli s-ar datora tocmai asemdndrilor prea mari dintrecele doub religii qi fricii de a nu dezvilui involuntar in descriericeva din tainele profunde ale creqtinismului.

intrevdzrtli la origine - in straturile arhaice indo-europeneale religiei - ca intrupSri ale focului sub toate aspectele sale,

,,ceresc sau cosmic, htonian sau teluric qi marin", cabirii au fostreprezentali, in funcfie de imprejuririle concrete geografice gi de

viziunea de ansamblu a diverselor popoare asupra lumii Ei viefii,sub una sau alta dintre cele trei semnificatii.

CULTUL CABIRILOR iN OACIA

in Dacia, regiune din care provin cele mai multe dintret[blilele analizate, cabirismul ar fi avut - considera Teohari An-tonescu - wt ,,caracter cosmic, dar inc[ qi mai mult htonian".

Sub influenla misterelor mithraice qi poate eleusine, opi-

neazd, de asemenea, autorul - dar mai degrabd in consensul

moqtenirii vechi cu care noile religii trebuiau sI consune pentru a

fi acceptate, - cabirismul ar fi avut ca dogmb esen{iald ,,credin{ain nemurirea sufletelor qi reinnoirea succesivd a lor, precum qi a

intregii naturi": altemanlaiamd lvard, noapte I zi,moarte I via\L.

El cuprindea, implicit, ideea,,veqnicei mdntuirii", atAt a su-

fletelor omeneqti, cdt qi a naturii, prin sacrificiul la care zeitatea

era supus[ sau se autosupunea (ca Iisus, in creqtinism).

in incheierea lucrdrii sale, Teohari Antonescu finea chiar s[releve aceastd particularitate a cabirismului frigo-thracic (mani-

festat p6nd tdrzit?n Dacia) ca pe o noti distinctiv[ a ei fald de

toate celelalte religii ale AntichitSfii. ,,Determinant pentru religi-unea frygo-thracic[ - scria el- [e] faptul c[ toate ajutorinlele pe

care zeitateale acorda naturii qi omenirit, ea, zeitatea, nu le poate

da decdt numai dup[ ce ea insiqi a fost supusd la un sacrificiu, la

o ucidere involuntard dar fatald. Ca o deducfiune logicd a acestei

dogme, omenirea, din parte-i, nu poate beneficia de divinul ajutor

dec6t prin jeffiri de sineqi". 16

Desigur, ?n reconstruirea cultului cabirilor - mai ales in ce

priveqte des{dqurarea lui secret[ - ca mistere - Si a ,,dogmei'.,Teohari Antonescu a pus, oric0t s-a str6duit sd rdm6n[ pe terenul

necontroversabil al adev5rului, mult[ fantezie qi spirit imagina-tiv.

Nedispun6nd de documente clare, dimpotriv[ constat6nd

continua incercare de ocultare a faptelor, autorul nu poate con-

strui decdt prin deducfie - deduclii extraordinare aproape din ni-mic.

CAt de fragile sunt interpret[rile - oricare - de acest fel ne-o

dovedeEte chiar recenzia lui A.D. Xenopol dedicatd cdrfii.

1l10 TEOHARIANTONESCU

Recunoscdnd ?n mare demonstraliile lui Teohari Antonescu,

reputatul istoric rdstoarnS cu 180 de grade aprecierile sale cu pri-

vire la datarea t[blitelor, deschiz6nd o cu totul altd perspectivd

asupra istoriei.impotriva afirmaliilor autorului - care considera cd aces-

te momente nu puteau fi produse inaintea epocii romane Ei

mai ales (datoritd asemSn[rii lor stilistice cu cele mithraice) nu

puteau fi lucrate in aceleagi ateliere ale colonigtilor inainte de

recunoagterea oficiali a mithraismului -, A.D. Xenopol avansea-

zd" ideea cd tdblifele respective, ca qi monumentele mithraice au

fost produse in atelierele indigene.

intrucdt cultul cabirilor continua religia nalional6 a dacilor

qi venea din timpuri imemoriale, istoricul crede c6,,data acestor

monumente" trebuie ,strcatl incd in perioada dacd a istoriei Da-

ciei, deqi producerea lor va fi urmat inainte qi in epoca roman[ a

istoriei ei".Privind din acest unghi monumentele, A.D. Xenopol vede

in ele o ispititoare mdrturie a persistenlei populafiei dace sub

romani. ,,Dacd s-ar dovedi - reflecteaz[ el - cd basoreliefurileprivitoare la fcultul cabirilor] au urmat a se fabrica qi sub st[-pAnirea roman6, atunci am aYea o nouS dovadS despre st[ruinlapoporaliei dace sub obliduirea roman[, deoarece s-ar reg[si

obiectul cultului ei trditor gi in lucrare dupi cucerirea roman5".

Dar totul st6 incd sub semnul ipoteticului.

Lucrarea lui Teohari Antonescu a ttezit in cultura rom6nd

sugestii indrdzne\e privitoare la interpretarea unora din crealiile

noastre populare, in principal a Miorilei qi a jocului Cdlu;arilor-Avem in vedere volumul Miorila qi Cdlu;arii urme de la

dacit, de Th.D. Speranfia, in cadrul cdruia balada popularS e in-trevdztttd ca un ,,bocet cabiric", iar jocul menlionat ca un ,,ritmimic" cabiric.

L Th.D. Speranlia, Miorila ;i Cdlu;arii urme de la daci ;i alte studiide folclor,Institutul de Arte Grafice qi Editura C. Sfetea, Bucureqti,

1914,284 p.

CULTUL CABIRILOR iN OACM

Fdrd a nega, absolutizdnd gi inflerAnd ca Adrian Fochil, con-

siderdm insi cd asemenea cercet[ri trebuiesc intreprinse cu multlsuplele gi discernim6nt, intrucdt orice ingroqare a liniilor qi orice

afirmalie categoricd ne proiecteaz[ in ridicol.Cdteva elemente exterioare (cei doi (opt) frafi care pun gdnd

r6u celui de al treilea (al noulea) frate;maicabilfidndcare igi cau-td flul - in Miorila; jurSmdntul qi cilcarea sau saltul cdluqarilorpeste Mutu culcat lapdmdnt, in jocul Cdlu;arilor, justiflcd even-

tuala apropiere a crealiilor invocate qi eventual aaltora de strive-chea religie dacic[.

Datinile gi producliile artistice au perpetuat intotdeauna intimp ceva din credinlele spirituale ale epocii in care au fost iz-vodite.

in acest sens, lucrarea lui Teohari Antonescu ar putea con-

stitui un prilej de propulsiune cltre sufletul strdvechi al neamuluicare pulseazl inc6 in diverse crefili qi, de ce nu, in noi, frrd sd

ne dim seama.

r. oPRr$AN

l. ,,Este clar ci teoria lui Th.D. Speranlia nu are nimic de a face cu qtiinla

qi cu adevfuul; dacd ar fi o simpld greqeald, i s-ar putea rdspunde argu-

mentat, rdsturndnd fiecare din aserliunile lui qi interpret6ndu-i-le prinprisma condiliilor specifice ale vremii cind le-a formulat; dar teoria

lui trebuie respinsd in bloc, ca toate acele teorii mistice qi obscurantiste

vdnturate de v6rfurile cele mai reaclionare ale intelectualit6lii burgheze

din trecut, care urmdreau otrdvirea moralb a poporului qi scdderea, pe

orice cale, a increderii in forlele sale qi in viitorul sdu" (Adrian Fochi,

Motivul mioritic tn cultura romdnd,in Miorila. Tipologie, circulalie,g enez d, t ext e, EdiftraAcademiei, Bucureqti, 79 64, p. I 4l).

Teohari Antonescu

Cultul Cabirilorin Dacia

DomnuluiAlexandru I. Odobescu

Profesor de arheologie qi antichitSli la

Facultatea de Litere din BucureEti

tn semn de respectuos devotament.

Precuvflntare

Cu vreo c6teva zecimi de veacuri inddr6t, un popor mun-tean de aceeagi seminlie cu neamurile venite din centrul Asieiqi risipite peste toatd suprafafa Europei, cu graiul Ei obiceiuri-le sale, precum qi cu o proprie manifestafiune de viald, iqi frcudin plaiurile inalte ale Frigiei qi din nordul peninsulei Balcanice,locaEul sdu predilect. Aci Ei in Asia Micd trii d6nsul uneori inarmonie, adesea insi in luptd cu popoarele din imprejurimi Ei totaci iqi desivArqi el natura sa, aducdnd, dupd cum vom vedea, indezvoltarea psihologicd a lumii o idee sau o concepliune nouicare ddinuieqte incd, deqi sub o altd form6. Frigienii qi tracii *acestea sunt numele acelui popor * chiar din luminiEul istoriei au

dispbrut, au fost absorbili de vecini, in s6nul cdrora nalionalitatealor s-a contopit, c[ci in lupta pentru trai, ei au fost mai slabi. Darnou[ ni se pare c6, o datd cu dispariliunea lor, nu s-a stins oriceinfluenld a lor asupra gdndirii omeneqti. Se Etie cd popoarele potsd dispard etnograficeqte, sd inceteze de a forma un corp compactcu un limbaj parlicular, cu o via!6 socialS qi politic[ a lor, insS

ideile 1or, atunci mai ales cdnd ele au avut o concepfiune dura-bild, nu rim0n sterpe, ci, trec6nd din vecindtate in vecinltate,cutreierl ldrile qi, modificate, se perpetuS ?n cencepliunile altorpopoare inzestrate cu mai multd vitalitate.

in sAnul na{iunii traco-frigiene, amzis, se niscu o idee care

se intrupd in cultul cabirilor.Oare in ce se rezumS d6nsa?

La inceput, c6nd frigianul sau tracul primitiv, aruncat in mrj-Iocul naturii,vdztt fenomenele schimb[cioase qi cele permanente

ale ei, neput6ndu-qi da seamb de apariliunea Ei dispari{iunea lor,

l9l8 TEOHARI ANTONESCU

gi totuqi cercAnd a qi le explica oarecum, el le inchipui ca niEte

aparenle sau ca rezultatul voinlei, ades capricioase, ale unor fiinfecu aceleagi forme Ei patimi ca Ei d6nsul, fiinle ascunse in penum-

bra acestor fenomene. Ceea ce atrase Ei mai mult atenliunea ace-

lui om primitiv a trebuit, fErS indoial6, sd fie soarele cu regulatalui rotaliune in jurul locaqului nostru terestru; cdt timp astrul iqirevirsa lumina pe pimdnt inrodindu-i ogoarele, veselia sa, ca om,n-ayeamargini; pierind insS acel focar, mdhnirea ii cuprindea totsufletul qi, plin de spaimS, el credea c5 dispariliunea soarelui de

pe bolta cereascd nu s-a putut efectua decAt in urma unui omor.Pun6nd in corelaliune soarele, transformat acum sub m6ndrulchip al unui t6ndr, cu luceaftrul din amurgul serii Ei cu cel dinrev5rsatul zorilor, el gi-a zis c5 nimeni nu putea fi ucigaqul zeuluiluminos decdt fralii sdi, luceferii. Omul intristat nu se putea bu-cura qi mdntui decdt cu reinvierea mortului, ascuns sub pbm6nt

sau in mare.

Agadar, aceasti doctrinl cabirici s-a rezumat, cum vedem,

in dogma mdntuirii naturii prin moartea zeului principal, c6ru-ia veneau sd se adauge periodica lui reinviere qi apoteozare. Laurm[, cultul acesta cabiric, lu6nd un corp definit, cu dogmele, cumisterele qi practicile sale, a fost impins sd adopte un simbolismoarecare; dar de vreme ce un popor nu se poate sustrage niciodatdinfluenlelor, fie ale neamurilor mai dinainte locuitoare pe acelaqi

tdrdm, fie ale celor dimprejur, ba chiar qi ale unor popoare maidepdrtate, s-a int6mplat ca frigienii s[ introducb ca un semn al

sacrificiului zeului lor, simbolul peqtelui, al c6rui cult era rdsp0n-

dit in cercul Asiei qi slujise la o destinaliune religioasd incd maide mult. Aqa se frcu ci principiul fundamental al cabirismului,adic[ conceptr;J mdntuirii prin sacrificiu, necunoscut p6n[ atuncilumii, s[ ajung[ a fi simbolizat printr-un peqte.

Aceast[ credinld cu strania-i concepliune qi cu felul ei carac-

teristic de simbolism, cAnd, pe la sf6rqitul republicii romane Ei inprimii doi, trei secoli ai erei noastre, se desivdrqi, acea amalga-mare sau mai nimerit aceafuzitne de idei filosofice Ei religioaseale popoarelor lumii vechi, fuziune ajutatd qi de curentul uni-

CULTUL CABIRILOR iN PECN

ficator cdtre care societatea de atunci tindea fatalmente, tocmai

din pricina multiplicit6lii cresc6nde a raporturilor sociale qi din

neputinla in care se g6seau religiunile de a mullumi scepticismul

rdspdndit pururea in atmosfera oamenilor, mai ales in perioadele

cu civilizafiuni dezvoltate, aceasti idee a Mdntuirii, zicem, prinOmor, esenlial5 Ei particulard mai inainte numai cabirismului,

neapdrat ci a trebuit sd inglobeze, tot aqa precum au fEcut mithri-acismul, neoplatonismul qi, intr-un cuvdnt, mai toate credinlele

ce miqunau in Asia qi pe coastele Mediteranei, sd se endosmo-

zeze, de ni se permite cuv6ntul, in acel complex de dogme ;i de

practici curioase, care alc[fuiesc ceea ce s-a numit tot pe atunci

Gnosticismul. Astfel concepfiunea cabiric[ a Mdntuirii prinmoarte trecu la cregtini gi cu aceast6 trecere eaplaneazd asupra

noastri a tuturora incd qi astdzi.

Iat[ cum, printr-o schi!6 fugitiv[, socotim noi s[ fi demon-

strat in acelaqi timp qi importanla qi frumuselea ideii care ne-a

cilldtzitin studiul de fafb. Dar aceastd insemndtate ia un lustru ;ipropo(iuni mai mari pentru noi, de indat6 ce alSturdm concluzi-

unile la care ne-au condus cercetdrile arheologice Ei mitologice

provocate de unele monumente plastice, descoperite mai toate inregiunile Istrului, in cuprinsul Daciei.

Nu e vorbd - qi cu aceasta vom sfdrEi -, concluziunile la

care am ajuns prin studiul ptezerrt ne-au fost sugerate, xdtatechiar de cdtre dfomnu]l profesor A. Odobescu, a c6rui comoar6

rresfdrgitS de cunoEtinle varii qi sigure nimdnui nu-i este necunos-

cutb. Dfomnia] sa, cu o bun6voin\drard, ne-a pus la dispoziliune

aproape toatl bibliografia subiectului qi o mullime de notile qi

observaliuni adunate s,i inregistrate de d[omnia] sa incd de timpindelungat.

Cu zece ani mai inainte, d[omnu]l profesor Gr.G. Tociles-

cu, in erudita sa oper6 asupm Daciei tnainte de romani, spusese

publicului cd ,,d[omnu]l Odobescu a adunat un prelios material

usupra cestiunii gi aqteptdm de la studiile d[omniei] sale, totdeau-

na conqtiincioase qi solide, lumini noi asupra unui punct din cele

mai complicate din mitologia greacd. Dfomnia] sa a binevoit, cu

20 TEOHARI ANTONESCU

amabilitatea cunoscutS, a ne comunica mai multe desene dupS

monumentele cabirice despre care vorbim'..' in acel prelios material, incredinlat acum nou6 cu o deplini

dezinteresare de dfomnu]l Odobescu, am dat chiar peste cdteva

fragmente din descrierea monumentelor, fdcrttd cu o exactitate

qi o amdnunfime pe care ne-ar fi fost anevoie sb le atingem gi,

atras de justelea stilului, nu ne-am sfiit de a copia in multe pdrli,

fraze intregi. De altminteri, bun[voinfei d[omniei] sale, lucrarea

datoreqte Ei seria de tabele atAt de necesare qi importante pentru

noi. Dacd studiul de fa\dva aYeavreun merit oarecare, apoi aces*

ta desigur il datoreqte fondului de noliuni qi indrumdri ce ne-a

dat dfomnu]l Odobescu; c6t pentru defecte, deqi nici o osteneal6

n-am crulat spre a ne feri de ele, aceleardmdn toate in sarcina

noastrS.

PlnrB.q. I

MONUMENTE,LE CABIRICE, DIN DACIA

CAP. I

Descrierea monumentelor

Generaliuni dupd generafiuni se duc, qi de la d6nsele uneori

nimic nu rdmdne; sau cel mult, tot ce au mai crulat intemperiile

atmosferice ori schimbdrile aduse de urmaqi, aceea, cu scurgerea

timpilor, ajunge s[ fle aproape de nerecunoscut. Arheologul, sti-

mulat de enigma acelor ruine, mai adesea risipite qi amestecate in

[drdnd, cat[ si reclSdeascd cu ele lumea dispdrut[ qi printr-insele

s-o reinsuflefeasc[.Dacd ddnsul se cdl[uzeqte de o judecat6 dreaptb qi nu se

amdgegte cu teorii ademenitoare, dacd qtie sd dezbrace r6m6qilele

monumentelor antice de influenlele qi de adausele posterioare,

atunci, pornind pas cu pas de la obazd sigur[, pl[smuirea sa de-

vine o realitate, mai apropiatl sau mai depdrtatd de adevdr, dup[cum Ei spiritul siu a fost mai metodic sau mai disolut. Dacd insd,

el d[ frAu liber nilucirilor sale, cl6direa-i, uneori poate ;i fru-rnoasS, nu va avea decdt o existenfE Tl:uzorre, fantastic[, trditd

numai in mintea lui, iar opera sa va fi o simpld halucinaliune de

arheologie.Tocmai de aceasti primejdie catd sd ne ferim ;i noi in studiul

ce-l intreprindem. Ne mdgulim, totuEi, azice cdnici temelia, nicirccl[direa noastr6, in aceast[ lucrate, nu sunt qi nu vor fi lipsitede realitate.

2322 TEOHARI ANTONESCI-I

Intr-adevdr, de cdteva decenii incoace, printre nenum6ratelemonumente de metal, de piatrd Ei de lut, gdsite prin sdpbturile dinTransilvania qi din Rom6nia, precum qi in unele pdfii ale Unga-riei orientale qi ale Slavoniei, este o seam6 dintr-insele a cdrornet6glduitl vechime ne duce, fardindoiall, intr-o lume tdinuitdde cu mulli secoli inapoi. Acele reprezentaliuni, lucrate pebronz,pe plumb, pe piatr[ ordinari sau pe pietre fine, qi s[pate cu ni;ted51!i, in genere, nu indeajuns destoinice, ne reportl totuEi mintea

- considerdnd diversele figure Ei simboluri infrliEate pe ele -, laoarecare mistere religioase din lumea veche. Toatd greutatea ins[const[ in faptul c5, afAndu-ne in fa]a unor monumente odinioar[foarte rdspAndite in regiunea Istrului, mai ales pe malu-i stdngqi avdnd deci ca focar centralDacia, nu putem qti deindatl cdrorcredinle din trecut ele se aplicd in mod necesar. Cu o problemdaqa de grea se cere sd intrebuinlEm metodele cele mai exacte ce

ni le poate da Etiinla arheologiei.Ni se impune dar, in prima linie, s5 facem o descrie-

re amdnunfit[ a diverselor monumente venite pdn[ acum lacunoqtinla noastr6; apoi, prin generalizdri cresc6nde, sd scoatemtot ceea ce este esenlial din acele rcprezentdri, inlIturend deo-camdatd noliunile secundare qi, prin comparaliuni qi analogii cualte urme sau monumente mai bine statorfnic]ite, sd vedem nucumva se vor putea rdndui sub o rubric[ mai cunoscutd aceste

ale noastre imagini? Nu cumva vom fi in stare s[ le atribuim uneiepoci sigure sau cel pulin aproximative? Sd ghicim chiar de ce

anume mdini ele au fost lucrate qi ciror popoare le era familiarculful la care se referd? Noi suntem convinqi cd,in caztl de fa!6,numai acest drum poate fi urmat cu siguran{d qi orice altd calear fi greqit6, cdci, numai pornind de la o bazd rcald qi vdzutd,,

necunoscutul ajunge s[ fie qtiut; altminteri, orice muncd ar fi. za-

darnicl.Conformdndu-ne dar acestei metode, ne vom impune, mai

intdi de toate, sb facem deplind cunoqtin!5 cu cele vreo doudzeciqi patru de mici monumente de metal qi de piatrS, care, purtAndin sine invederate analogii, au s[ fie pentru noibaza unui studiu

CULTUL CABIRILOR iN OACIA

minulios, intemeiat atdt pe figurile ce am avut sub ochi cdt qi pe

indicaliuni curioase culese de prin unii scriitori vechi Ei moderni.

Monumentele ce se mai afl[ in flinfd, Ei care sunt reproduse intabelele aci anexate, le vom descrie pe c6t se poate mai fldel Ei

mai am[nunfit, stabilind incd de acum, intre ele, o singurb deo-

sebire de ordine: adicd vom vorbi mai intdi despre cele care ne

infrliqeazd un c516re! unic, qi apoi vom trece la monumentele incare cdldre{ii sunt doi qi afruntali unul in fala celuilalt.

Avem numai cinci exemple cu primul motiv, qi anume:

Pe tabela 1r, figura 1, este reprezentat un monument ine-

dit de bronz, aflatin Rom6nia qi av0nd o form[ pentagonal[, cu

0,073 m indllime qi 0,079 m l[rgime; el infd]i;eaz[ o ediculd al

cirei fronton este format din doui linii rlsucite, servind drept

calcane; in timpan sunt doi qerpi lungi, cu corpul sinuos; capetele

lor, plecate in jos, par a mu$ca tabulamentul ediculei; la impreu-

l. Este vorba de ,,tabelele" de la sfdrqitul ediliei princeps pe care se

reproduc uneori mai multe figuri (n. ed.).