Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ff, N o . 6 3
CULTUR FOAE DE CULTURA Ş! DE EDUCAŢIE CETĂŢENEASCA = A SOCIETĂŢII „CULTURA POPORULUI" = = = = =
A B O N A M E N T E A N U A L E :
pentru săteni 3 0 lei : A P A R E IN F I E C A R E D U M I N E C Ă «•»Mf«»4tl>*>»M*ta«t»tM*»W»t«t««»WtHlim>Him»i
REDACŢIA Şi ADMINISTRAŢIA : Щ AUtOrftilţl ѲО lOl S H>IMM*Ht««MM«*MtM*
întreprinderi financière - - • " " І Л —
Ö \ J IÁI • —«•—••—eeee———eeeeeeeттешmmm«—»eeee—eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee«»»«.«»«««««««—«•——i«t««««• U . - ,—»,» -« — M « «41 î— е * І л О^МашѢ^ î
Ю0 lei : REDACŢIA : Telefon No. 4 6 6 : ADMINISTRAŢIA : Telel. No. 186 j S . r a d a Memorandului No. 21, in Sala Reduta : •eeeeeeeeeeeeeeeeoeeeee»»e— > w « h m í i » » w » е—еее-ч
Calendarul Săptămânei pe luna Iulie C A T O L I C O R T O D O X
10 Luai Amelia 27 C. Sainson 11 Marţi Benedict 28 Ciru şi Ioan 12 Mercuri Guilbert 29 P. şi Pavel 13 Joi Margareta 30 Sobor 12 Ap. 14 Vineri Bonaventura 1 S. Cosma D. 15 Sâmbătă Răsp. Apost. 2 P, Maici D. 16 Duminică Walter Marina 3 M. Jacint
- | - T a c h e l onescu Sunt unii oameni cari nu
numai prin viata lor binefăcătoare sunt f o l o s i t o r i neamului ci chiar şi prin moarte. Unui din aceştia a fost marele barbat de stat Tache lonescu, care a murit z ie le trecute la Roma şi, adus tn ţara, a fost înmormântat, in jalea adâncă a unui neam întreg, la mănăstirea Sinaia.
Aproape o jumătate de ;ѵеаг politica neamului românesc a avut norocul ca, alături şi de atâţia alţii, să f i e îndrumată, şi u n e o r i chiar stăpânilă, de gândul , hotărârea şi acţiunea . a-cestui mare dispărut ŞÎ în această jumătate de veac, care, ca pregătitoare a României Întregite de azi, a fost şi cea mai frământată, Tache lonescu, ca ori şi care om Dolit ic, a cunoscut a-lăluri de gloria сэіге care tot mai mult îl mânau ale* •"île sale însuşiri şi amă-raciunele, loviturile ş i uneori şi înfrângerile, pe care vălmăşagul luofei ş i nestă pânirea paternilor i le puneau în cale.
Puterea sufletească cu care îşi călăuzea priceperea şi însuşirile naturale, spre folosul neamului a fost aşa de mare însă, fncât cu toată patima vieţei poli» tice,—în nenumărate grele împrejurări, a reuşit ca însuşi duşmanii să-i r e c u noască patriotismul, iar a-cum, la moarte, neamul întreg, în frunte cu toti conducătorii săi, 1 au înmormântat ca pe un mare fiu al naţiei.
Acum tocmai când trăim cea mai măreaţă clipă din istoria neamului nostru—
întregirea şi desrobirea,— nu se pulea uita contribuţia pe care Tache lonescu a dai-o într'o mare şi hotărâtoare măsură, încă de la începutul vieţei sale politice.
Nu se puU a uita nici de prieteni, nici de duşmani şi nici de popor. Şl tocmai fiindcă nu s'a uitat, ci, într'o singură batae a intmei, toţi au pus o lacrimă şi o floare tn drumul de la graniţa tarei şi până la mormânt, moartea sa a fost prilejul folositor al unei măreţe manifestări a solidarităţii de neam, aşa precum viaţa sa a fost un puternic mijloc de creare a aces'.ei solidarităţi.
Şi nu numai că neamul nostru nu putea să-şi uite recunoştinţa către a c e s t mare îndrumător al său, dar nici străinii, nici ţările mari ale Europei, tn care atât de mult au îost cunoscute şl recunoscute priceperea şi marile talente ale acestui Român nu 1 puteau uita. Toate z'arele mai mari ale Franţei, Angliei, Italiei, Germaniei şi Americe», au vorbit cu prilejul mortel sale, despre acest mare barbat de stat al ţ â r e i noastre, ca despre un mare european, din acţiunea căruia, nu numai ţara sa a tras foloase ci însuşi Europa.
Iată aşa dar, cum chiar ş i p r i n moarte a contribuit la înălţarea neamului său în ochii lumii.
Câtă mândrie trebuie să simţim fiecare din noi, când, citind presa întregei lumi civilizate, o vedem îndoliată şi jelind alături de noi pierderea unui fiu al nea
mului nostru, ca pe o perdere a lumii civilizate.
Cât de mult folosesc unii oameni, cari, trecând ca o stea luminoasă prin viaţa aceasta, lasă tn urma-le atâta lumină încât mai poate încă călăuzi generaţiile şi după ce se afundă în a-bisul nemărginire!!
EMIL VASILIU
— &
O lege. Trăia tntr'o vreme un rege, Şi regele-acela avea In legile-i drepte şi-o lege, In care spunea:
„Dator e oricine din fără S aducă'n gradinele mele O floare şi'n schimb să ne ceară O floare din ele".
Cu flori, mii de feluri veneau Câ dreptul aveau şi la spini Şi-astfel de grădini înfloreau Cum az nu-s grădini...
Ce vesel trece acel rege Cărări unduite prin florii Ce drag îi era aşi culege Buchetele'n zori!
Sä pue'n iatacul domniţei Prin uase de aur buchete, S'anine'n şuvoiul cosiţei Frumoasei lui fete...
Grădină cu mii de răzoare... Şi regele veşnic gândea Că poate fi' încă vre-o floare De care'n grădină n'avea...
m Veni un străin călător Şi-i zise „O, rege slăvit, „Cu floarea de care-s dator La tine-am venit.
E-o floare cum nai tn grădină Bogată'nfloreşte în salbă Ca spuma în joc de lumină E floarea mea albă.
Dar floarea mea este vrăjită Să fie stropită în zori De-o fică de rege iubită, Alt fel nu dă flori.
Cu drag primi regele floarea, Şi luni după luni au trecut Frumoasa lui fată, cărarea, De zori şi-a făcut.
• Străinul voia după lege Să-şi iee şi dânsul o floare, Şi dreptul avea 4işi alege Din mii de răzoare.
Şin zorii vrăjiţi cu'n descântec Cu floarea plecase în lume... Ducând încă-o floare şi-un cântec Pe căi fără nume.
- ѳ -
C ă t r e ş c o l a r i i d e p r e t u t i n d i n i S'a încheiat un an de muncă. Fiecare s'a reântors în sânul
familiei ori pe lângă rudele cari îi ajută la învăţătură.
Din inima oraşului sgomotos unde e şcoala, ori de prin târguri cu şcoli mai mici, toţi şi-au luat rămas bun de la colegii lor, şi s'au împrăştiat prin satele liniştite, înconjurate de livezi şi grâne, prin satele cari îi aşteaptă cu mângâerile mamii şi cu zâmbetul de mândrie al tatii.
Unii mai fericiţi de laudele căpătate la examen, de premii şi cuvinte de încurajare, alţii mai trişti, că munca lor n'a fost deplină, că notele lor sunt mici, ori poate au rămas repetenţi, dar toţi purtând cu ei tinere ţa, şi nădejdea, toţi ducând cu ei viaţa, minunata viaţă a copilăriei.
Cel care scrie aceste rânduri nu s'a despărţit de această viaţă, gândurile mele sunt toate cu voi vă urmăresc pretutindini, mă bucur în clipa tn care unul a primit un dar frumos, mă bucur când unul a îmbrăcat o haină nouă, şi sunt trist şi umil împreună cu cel ce e desculţ, şi cu hainele sdrenţe că nu are cine să-i dee, nimeni, nimic.
Voi şcolarii de pretutindini, bucurafi-oă, că pentru fiecare, Dumnezeu a lăsat o parte din bunurile lumii. Nimeni nu se poate apropia, nimeni nu vă poate lua ceia ce este al vostru. Duceţi dar cu toţii pe la casele voastre, numai şi numai bucuria. Şi pentru cei premiaţi, laudele şi iubirea părinţilor, nu vă fie către prea mare răsfăţ, şi pentru cei repetenţii dojenele nu vă fie cu prea multă amărăciune.
Vacanţa trebue să fie o. sărbătoare şi pentru ca sărbătoa
rea aceasta să fie cu adevărat frumoasă, trebue multă inimă, mult avânt.
Nu uitaţi nici un moment că sunteţi cu toţii copii. Roadele muncii voastre se var culege mult mai târziu, şi măsura cu care se vor măsura nu se cunoaşte de pe acum.
Nu vă rămân de cât jocurile, frumoasele jocuri în care sufletul se împreună cu tot ce ne încunjoară, şi soarbe din isvorul de înţălepciune al naturei nemărginite.
Jucaţi-vă şi faceţi din vacanţă o sărbătoare cum numai inima copilului poate să şi-o închipue.
Uitaţi-oă în jurul vostru, şi veţi vedea cum împreună cu voi, se joacă ^stoluri de fluturi. Pie-caţi-vă în iarbă şi vedeţi miile de gâze smălţuite, urmăriţi-le, cunoaştefl-le, dar nu vă atingeţi de ele, căci sunt aşa de plăpânde şi mor când nici nu vâ gândiţi.
Ierbarul să vtf fie câmpia întreagă, şi nu aâ întrebaţi prea mult de rostul unei flori, de rostul unei plante, tuci nimeni nu-i ştie rostul, decât Dumnezeu.
Ascultaţi murmurul isvarelor, pătrundeţi-vă de sclipirile undelor repezi ce joacă pe râu, pur-taţi-vă privirile cu norii albi ori întunecaţi ai văzduhului, şi lă-saft-vă Ш bătaia furtunilor căci totul, totul este pentru ca să creeze în voi realitatea fără de minciună, şi iluzia care va a-junge să fie realitate.
Ascuîtaţi-vă pe voi înşivă, jucaţi-vă mult, şi nu uitaţi că vacanţa trebue să fié o sărbătoare.
G. TALAZ
-B-
C R O N I C A E X T E R N A Germania
In Germania e mereu fierbere decând Ou înfrângerea eî, Pecând înainte de răsboiu aveau nu numai un împărat, dar şî mai mulţi regi şi alţi principi în fruntea statelor, cari compuneau Germania; acum totul e republică. Lucrul acesta nu le place nie boierilor, nici multor ofiţeri cari au trebuit »ă părăsească serviciul militar, mai ales că Germaniei nu i-s'a mai dat voe să ţină armată, ci numai o trupă pentru paza lăuntrică. Atât boierii, cât şt foştii ofiţeri şi o parte bună din burghezime (orăşenii, cari nu sunt lucrători) er dori să-1 aducă pe Împăratul înapoi. Lucrul acesta însă nu-1 sufere ni i Franţa şi aliat» le ei, dar nici partea cea mai mare a poporului german, mai ales muncitorimea. Astfel monarh'ştii,
adecă cei ce vor iarăşi împărat şi reg (adecă monarhi) au internist soc etăţi secrete, ça să lucreze pentru reintroducerea monarhiei şi înlăturarea celor contrari lor. Şi pe germani i a sălbătăcit răsboiul, căci luptă nu numai prin gazete şi întruniri, ci şi cu bombe. Monarhist ii caută să prăpădească pe ceice surit acum în fruntea Germaniei zicând că aceştia nti fac decât pe pofta mai ales a francezilor şi Belgienilor, cari cer tot.mâi mulţi bani despăgubire pentru relele, ce i le-au făcut Germanii. Na de mult au omorât pe Rathenau, ministrul de externe. Ucigaşii au fost prinşi şi republicanii se pregătesc să ia măsuri aspre pentru apărarea republicei, desf inţând. societăţile monarhiste, arestând fruntaşi de ai 'or şi oprind orice propagandă in contra republicei
Paq. 2 C U L T U R A P O P O R U L U I No. 63 . Iul'e 1922
Anglia şi I r l anda Vi • Anglia ispăjeşte pă :a te vechi.
Sünt sute de ani decând a cuprins ţara vecină Irlanda, şi aceasta o insulă mare. Locuitor i, Ir ii, rămânând catolici dupăce Ecglezii se făcură protestanţi, au^fost prigoniţi rău, pe urmă li s*â räp t şi pământul, ei rămânând numai arendaşi pe el, iar stăpâni venindu-le boieri englezi. Urmarea a fost sărăcirea Irilor şi emigrarea lor in Statele Unite din America de-Nord, ûnde sunt în număr tot atât de mare ca în vechea lor patrie.
Irii nu s'au supus aşa lesne Englezilor, Căci au făcut adese ori revoluţiuni, iar dm veacul trecut încoace, au început să lucreze şi cu bombe şi dinamită împotriva vechilor lor asupritori a Englezilor, a căror limbă de altminteri o vorbesc, căci pe cea liră au uitat-o aproape toţ , S a u găsit şi înire fruntaşii englezi bărbaţi, cari recunoscând nedreptatea făcută Irilor au vrut să le uşureze viaţa dându le si autonomie, adecă dreptul de a se administra singuri. Aşa a vrut să facă fostul prim m'nis-tru englez Gladstone. Dar nu a isbutit. In sfârşit Lloyd George, prim-ministrul de acum, ca să pună capăt omorur lor, cari nu se mai terminau, şi nedreptăţii de veacuri săvârşi 'e contra biior, a dat Irlandei o autonomie foarte largă. Constituţia, adecă legea fundamentală a Irlandei, dă acestei ţări camera (deta) ei deosebită, minister deosebit, armată deosebită, adecă o independenţă aproape întreagă, aşa că Irlanda e unită cu An glia cealaltă aproape numai prin aceea, că regele Angliei e tot odată şi rege al Irlandei.
O parte din Iri nu s a u liniştit insă nici acum şi războiul continuă acum între Irii, cari vor. să rămână sub regele Angl.ei şi intre cei republicani. Dar poporul e sätul acum de vărsările de sânge şi vrea linişte.
P e n t r u o r f a n i i n o ş t r i
= = C E T I Ţ I
Ş I R Ă S P Â N D I Ţ I
„ C U L T U R A P O P O R U L U I "
C A R E T R A E Ş T E P R I N V O I Ş I P E N T R U V O I .
Războiul cel mare, care nouă ne-a adus unitatea naţională mult dorită de veacuri, a cerut jertfe uriaşe dela toată lumea. Intre jertfele acestea nu trebue să socotim numai pe cei morţi în război S Î U retraşi invalizi la casele lor, i şi sutele de mii dw copii rămaşi fără tată — orfanii. I Щ
Dela început iacă, atât cetăţenii singuratic, cât şi statul s'au interesat de söartea acestor copii orfani, cetăţenii de mâine, ai României întregite, si s'a înfiinţat societatea Ocrotirea Orfanilor de Război. Aceasta societate, care şi a ţinut zilele trecute adunarea la laş', are până acum în toată România 108 orfelinate, în cari se adă-postes : peste 8800 orfani, iar acasă la ei ajută 55 mii de orfani. Societatea a cheltuit într'un an peste 43 mii oase de lei, din ace s ea 34 milioane date de stat.
Conducerea şi administraţia societăţii se face dintre 80 co mitete regionale şi judeţene, iar ţara întreagă e împărţită în 9 regiuni. Iată Ce s'a lucrat in fiecare din aceste regiuni :
Regiunea Iaşi are 15 filiale (despărţâminte) cu 29 orfelinate întreţinând 2537 copii şi azis-tând (ajutând) la domiciliu (a-casă la ei) 6288
Regiunea Bucureşti are 12 filiale cu 23 orfelinate îutreţ -nând 1891 co?ii şi azistând la domiciliu 10458.
Regiunea Craiova are 5 fiii ale cu 9 orfelinate întreţinând 504 copii şi azistând la domiciliu 10512
Regiunea Chişinău (Basarabia) are 9 fi'iale cu 7 orfelinate întreţinând 729 copii şi azistând la domiciliu 4325 orfan*.
Regiunea Cernăuţi (Bucovina) are 13 filale cu 4 orfelina'e, întreţine 216 copii, azisiă )a domiciliu 10744
Regiunea Sibiu (Transilvania) are 10 fi'iale cu 10 orfe'inate, întreţine 633 copii şi az'stă la domiciliu 3212 orfan'.
Regiunea Constanţa (Dobro-gea) ere 4 f.liale cu 6 orfeli nate, întreţine 531 copii şi azistă la domic'liu 1342.
Regiunea Timişoara (Banat) are 3 filiale cu 3 orfelinate întreţine 400 cop i şi azistă la domiciliu 1081 orfani.
Regiunea Cluj (Transilvania) are 9 filiale cu 13 orfelnate, întreţine 1159 copii şi azistă la dem ciliu 5084 orfani.
Dupăcum se vede din datele acestea, societatea şi statul fac o ispravă frumoasă. Dar în ţara întreagă sunt peste 550 mii de orfani, între cari 40 000 orfani de amândo părinţi şi 310 mii orfani numai de tată. Adevărat, că mulţi din aceşti orfani nu au nevoie de ajutorul material al nostru, dar totuşi rămâne Un număr înspăimântător de mare de orfani lipsiţi de orice ajutor. Aici trebue să sărim cu topi în ajutor în ce priveşte îndeosebi satele noastre, fie are om gospodar ar trebui să şi a ibi 2—3 orfani ai lui, a căror mamă o ajută dia când în când cei puţin cu ceva de ale mâncării. Românul a fost totdeauna vestit pentru mila lui faţă de cel necăjit. Ei bine, nu se poate necaz mai mare decât cel al orfanilor şi văduvelor, după cűm ne spune de al tmnteri şt M â n t u i t o r u l Christos,
— a —
ISTORIA ROMÂNILOR
Ţ Ă R A N I I
VI.
Bine ar fi fost pentru locuitorii Transilvanie , t i rani , nobili şi orăşen 1 , dacă s'ar fi respectat condiţiunile păcu încheiate la Mănăştur (lâcgă Ciuj) la 6 Iulie 1437. Dar nobilii iscăliseră pacea de frică şi cu gândul de a ş i călca jurământul
La 15 Septembre 1437, nobi Iii, Săcuii şi Saşii se adună in Capâlna (jud. Solnocului) şi în cheie împreună o alianţă întărită cu jurământ obligându se să se ajute unii pe a l ţ i contra
ţăranilor. La alianţa aceasta ii zice In istorie latineşte unio irium natdnum ; adecă unirea celor trei ncţiuni (nobilii, Săcuii şi Saşii, nu şi ţăranii unguri.
Nobili', cari câştigaseră acum de partea lor pe lângă Săcui şi pe S a ş , se s'unţiau destul de tare, ca să şi calce jurământul depus când în pacea dela Mă-năşturul Clujului. Ei pornesc în cete mari Contra ţăranilor, dar sunt bătuţi, căci ţăranii se apără vitejeşte. Văzând cele „trei na
ţiuni" jefuitoare de Români, că ni i de data aceasta nu pot face nimic cu puterea, încearcă de nou vech ul m jloc de a i înşela cu vorbe dulci de pace. Tiranii , din mnorocire , se Încred ţi acum în vorba domnilor, şi fache e, la 6 Octombrie 1437, o pace provizorie, prin care se învoes:, ca deocamdată să în ceteze orice duşmănie în're domn şi ţărani, iar condiţiunile păci' statornice eă le hotărască pentru totdeauna împăratul Germaniei Sigismund, care era şi rege al Uagariei. Dar acesta muri la 9 Dejerxbrie 1437 fără să apuce să hotărască in privinţa neînţelegerilor d n t r e boeri şi ţărani. Cele „trei naţ.Uni" călcându şi de nou j îrământul, începu să asuprească de nou pe t i rani . Aceştia se despart în cete şi una mai mare porneşte spre Aiud, pe care îl Cuprinde, alta spre Ciuj, care şi el cade in manile ţăranilor. Pe tot drumul ard şi pustiesc curţile boe-reşti, iar cetele celor „trei naţiuni" ard satele româneşti, iar pe ţăranii, cari cad în manile lor, îi omoară. Ajungând o ar mată boerească la Aiud, dă foc oraşului, ca să alunge pe ţăranii îastSpânîţi în acest oraş. Apo\ se strâng de nou la Turda, unde la 2 Februarie 1438 îao-es2 tovărăşia încheiată la Ci -pâlna spunând acum pe faţă, că scopul lor e să stârpească pe bUstimaţii de ţărani răsculaţi
întăriţi astfel prin noua încheiere a alianţei, pornesc contra ţăranilor cu şi mai mulfă furie. A-eştia erau risipiţi acum în cete, mai mari şi mai mici, mai erau poate şi slăbiţi în voinţa de a lupta până la nltima picătură de sâage, căci se gân-d'au mereu la familiile lor, cari erau poate ucise de boeri. împotrivirea lor nu mai era ca mai înainte- Ei fură bătuţi, şi una din căpeteniile lor, Antonie, fu ucis de nobili şi tăiat bucăţi la Mănăştur, iar alţii nouă tovarăşi ai iui fură traşi in ţeapă pe dealul dinaintea oraşului Turda. Ţăranii se risip-ră acum, dar mulţi au fost prinşi de boen şi mutilaţi, tăindu-le adecă la unii nasul, la a l ţ i urechile, la flţii buzele, iar la a l ţ i scoţându-le ochii şi astfel dându le drumul acasă, Ci să bage groază în întreaga ţărănime. Dar şi boer'.i s ău îngrozt, căci de-acum înainte începură a şi întăr. curţ le încunjurândii le cu şanţuri şi ziduri înalte, ba urni mai bogaţi îşi făcură chiar castele. Ruinele acestora se mai văd şi acum, pe alocuri în Tran silvania, semn al deşertăciunii
omeneşti şi al biruinţei dreptăţi . ikv
Vrednic de ţinut minte este faptul, că deşi la aceasta revolut une ţărănească au lu*t parte ş ţărani ungur , scriitorii de istorie unguri raărturist s :, că toate măsurile de asuprire luate de cele „trei naţ uni" au fost îndreptate numai contra Roma nilor.
Cu toate că ţărănimea fusese înfrântă, ea a continuat să încerce câştigarea libertăţii. In anul 1468 au fost miş.ări revoluţionare la Români, căci voiau sâ-i s lească sâ plătească dijmă şi preot lor catolici. In anul 1473 se mişcau ţăranii săcui, foşti până atunci l-beri ca şi cei români mai de muit. Dar pe Săcui îi ajunsese pedeapsa lui Dumnezeu pentru ajutorul dat boerilor coatra ţăranilor români în anii 1437 şi 1438. Cnej i Să-cuilor, numiţi primori, începuseră să încalece pe ţăranii săcui iobăgindu i. Săcuii cerură ajutor dela Ştefan cel-Mare al Moldovei şi de l i regele Poloniei. Amestecâadu se regele Ma-teiu Corvinul, Sâcuii au fost deocamdată potoliţi, ca totuşi să ajungă mai târziu, parte mare iobagi.
La anul 1474 s'au sculat Românii din scaunele Mediaşului şi Şeicii contra Saşilor călcători de lege, Iar la 1486 revoluţia Românilor s'a întins asupra u-nei părţi mari a Transilvanei. Conduşi de cnej i lor pricepuţi într'ale războiului, au băgat de nou groaza in boerii şi Saşii asupr.tori. Românii, cari eraû soldaţi născuţi fund ei totdeauna apărătorii cetăţilor, cerură drepturi egale cu străinii înstăpâniţi în Ardeal. Lipsindu-le însă o conducere comuaă, aû fost învinşi şi de data aceasta.
Victor Lazär
W
Moartea generalului Pila) A Zilele ace s t ea s'a s t ins din
viaţă, la Cluj, generalul Pilat. Ziarul fiind sub tipar sun
tem nevoiţ i a publica în numărul viitor, un articol des pre activitatea aces tu i însemnat militar, care lasă un go l nemărginit în cadre le oştirii .
Mare patriot ş i o m numai de bine, trecerea lui la ce l e v e ş n i c e în s eamnă un mare dol iu naţional . ч
© FOITA GAZETEI „CULTURĂ POPORULUI"
P e t r i n ş i D e p ă r ă ţ i a n u
Petrin s'a născut în Basarabia în satul Rujniţa. A încep , J să scrie de tânăr şi la vârsta dt 24 aui şi-a tipărit întăiul volu:n de poezii „Lumini şi umbre" la Cernăuţi. A cântat mult sentimentul iubirii cu toate colţişoarele tainice pe care nu le poate cunoaşte decât acel care iubeşte. Poeziile lui sunt pline de tristetă, dar uneori senine de par scrise de un om ce nu iea parte la necazurile, la durerile lumeşti, ci toate le priveşte într'o linişte de statue de marmură.
Petrino, de dragul de a fi înconjurat cât mai mult de sufletul
românesc, a trecut în ţară şi s'a stabilit la Iaşi unde în curând a-jur.ge directorul bibliotecii dela Universitate, apoi profesor suplinitor de istoria literaturii româneşti la catedra nouă înfiinţată la Universitate.
A scris apoi „Puţine cuvinte despre conruperea limbii româneşti in Bucovina", Poeme, La gura sobei şi altele...
Cântec de dor
Codrul verde, codrul verde Toamna frunzele îşi perde
Şi în sânui face loc La al vânturilor joc
Şi, când urla vântul rece, Floaraa cdrului se trece
Astfel spre apusul vieţii Stând pe pragul bătrâneţii Omul uită de necaz Suferinţii făcând loc; Şi cu fioarea codrului Trece viaţa omului.
Iată cum îşi cânta satul în care s'a născut :
Rujniţa
Leagăn scump al vieţii mele Sat în care m'am născut, Cu-al tău cer şi-a tale stele Mii de ori eu te salut !
După ani de despărţire Trecuţi pe-un pământ străin, Eu cu vechea mea simţire Astăzi iar la tine vin.
Căci în trista depărtare Prea curând m'am scuturat De speranţele cu care Numai tu m'ai legănat
Şi ca tine loc de pace Altu'n lume n'am găsit, Mai mult ca orice-mi place Cuibuşorul meu iubit
Locul unde fără seamă La lumină m'am trezit, Unde numele de mamă Prima dată l-am rostit
Salut vesela grădină Şi căsuţa ce mi-a fost O lume de comori plină Leagăn, scut şi adăpost
Pe voi stânci şi pe voi dealuri Şi pe tine râuşor, Ce în tulburele-ţi valuri Ca şi viaţa-mi treci uşor
Toate îmi aduc aminte Visul meu copilăresc Şi cu mii de glasuri sfinte Mă îngână, îmi vorbesc;
Leagăn dulce-al vieţii mele Şat în care m'am născut Cu-al tău cer cu-a tale stele, Mii de ori eu te salut !
(Din cartea („LumirJ fi umbre")
Despre Alexandru Depărăţianu, Istoria literaturii române ne dă puţine date.
S'a născut la 1935 şi a murit de tânăr. Avea moşie în Depara-ţii din Teleorman, unde şi-a petrecut mai mult timp diu viaţa sa scurtă. Prin anul 1858—9 era cunoscut ca student la Paris. A fost scriitor cult şi în toate lucrările lui se vede dispoziţiunea pentru fiio-sofie. Era o fire viguroasă, şi se distinge prin iubirea puternică pentru anii şi ura pentru alţii...
63 lulle 1922. C U L T U R A P O P O R U L U I
I • ei ítarea agricolă a ţăr i . este
•arte bună, idevărat, că din cauza sece-dia toamna anului trecut nu-
a putut face sămânături de tnnă destul de întinse, iu imb însă, s'au făcut sămănă-i de primăvară cu mult mai te ca în alţi ani. impui călduros delà începu-primăverii, precum şi ploue fost binefăcătoare pentru
ip. Ndmai în judeţele d nspre a a fost secetă, care a pă
liit întru Câtva de s volta rea ealelor, totuşi ploând in tim-d n urmă şi pe a olo. sta semănăturilor s'a îmbună-
|t.. prindina, care a căzut în u
V judeţe, a pricinuit numai 4аЪг locale. îa sfârşitul lui Iunie, secera j era în toiu pe şesul Româ-«i şi în Dobrogea, de ase tai prăş'tul porumbului (po-fjoiulu', cucuruzului) şi al for. Dacă mersul timpului va fi
I aşa de favorab 1 ca până m, ne vom bucura de o re-
tă bogată, cace să împace şi oile lăuntrice ale ţârii şi să mită şi exportarea unei cânţi însemnate de cereale.
-S-
S f a t u r i Leac pentru mâinile crăpate. [ăm o lingură de făină de grâu o ames'e:ăm cu puţin unt-lemn curat. Cu alifia aceasta
gem mâinile. Var în ochi. Adeseori se iu-nplă, de la spoit ne cade var och', Ia cazul acesta facem re greşală, dacă ne-am spăla
k'ul cu apă, fie caldă, fie rece, si aceasta măreşte durerea.
'«ac foarte bun e apa, in re un topit mult zahăr. Spă idu-ne cu apă zahir i tă , zarul se îo preună cu varul a-ita nu mai a rde ochiul, aşa încetează durerea.
Giamurile [ochiurile] de sticlă opite cu var sau cu văpseli curăţă b ne, dacă la spUăm apă, în care am topit puţină
Ire. După aceia le 1 mpezim apă curată
Voxiii pentru ghete le face ii strălucitoare, dacă punem ei o picătură de petrol (gaz) Petele de păcura se curăţă
ecandu le cu gal binele de oU spălândt-le apoi cû multă
pă cal di cică.
DfN JA RA MORT -ФО«-
Cititorii noştrii cunos ' unele amănunte despre grozăvenia vieţii din Rusia bolşevicuor (co munlştilor) Un redactor delà gazeta cea mare franţuzească ,Le Figaro" din Paris a petrecut timp mai îndelupgat în Rusia şi despre ceiace a văzut aco'o a publicat mai multe ar ticole. Din cele ce a publicat acest Francez dăm şi no' unele aœanunte, căci au să ne fia de învăţătură.
La Zdolbunow, care e gara delà frontiera (graniţa) Polonă, simţi că ai pătruns pe un pământ îagrozitor. G i r a aceasta e plină de Ruş' refugiaţi, aceştia stup de păduchi, sunt mulţi bolnavi de tifos exantematic. Toţi stau întinşi pe pâmâat, aşteptând împlinirea sorţii lor. Gu vemül polon nu-i poate lăsa să intre în Rusia decât dupăce i a cercetat cu deamănuntul, alt minteri ar duce toate boaleie cu ei.
G i ra din Chieff e pl că de refugiaţi pe cari poliţia nu i lasă să intre in oraş. In tot momentul moare câte unul din aceşti nenorociţi. Bolnavii mai puţin s'ăbiţi se târăsc dealungul trenurilor cari sos : sc şi cer de pomană. Zilnic se îmbolnăvesc de holeră. Apă nu este, căci apaductele sunt stricate.
Harcovul e capitala Ucrainei. Aici e mai mare bulgarul Ra-cow-ky, care trimete mereu des-creeraţi de ai lui mai ales în Basarabia. Pe peronul gării rătăcesc sute de copii plângând sfâşietor ; Unii zac pe pământ in agonie, mulţi au muht. Nimeni nu-i bag) în seamă. Cele mai multe spitale aU fost închise din ordinul guvernului, căci nu sunt nici medicamente (leacuri) nici alimente (de-ale mâncării).
Delà Н І Г С О Ѵ la Odessa, toate gările te ingrozes : în acelaş fel. Peste tot boală, foamete, moarte. Gara din Crimanc uc pare a fi o magazie uriaşe de oameni cari trag de moarte. Sute din aceştia au corpul lipsit de car ne, încât scheletul lor apare Întreg in faţa ochilor îngroziţi ai călătorului ; picioarele, in schimb sunt atât de umflate, că nu mai au formă omenească. Copii, cu faţă de bătrâni, se târăsc in genu-hi in faţa trenului, văetându-se căci picioarele lor sunt numai răni. Ca nişte câini hlmes ţi de foame mănâncă toate murdăriile aruncate in gară.
Intre Púit a va şi Odes a nu vezi nici o fiinţă omenească, nici un animal. Sute de kilo metrii, pământul este părăginit
înainte de-a fugi sau de a muri locuitorii au mâncat stuful, care le acoperea casele.
La Ödesa, tute de persoane zac în curţile bisericilor şi şi aşteaptă moartea în chinuri grozave. Căruţele, cari strâng pe cei morţi, nu sunt destule, aşa că morţii zac câte 4—5 zile pe străzi, până să f e ridicaţi. Unii nenorociţi, ca să nu piară de foame, au curajul să se hrănească cu cărnuri de acestea intrate în putrezire.
In multe locjri, copiii cari its pe stradă sunt prinşi şi mâncaţi. De altminteri mereu se întâmplă Cezuri de oamenii se mă nâncă unii pe alţii. La început se mai făceau cercetări, cei dovediţi mai erau pedepsiţi, dar azi nu se mai interesează nimeni de grozăveniile acestea, căci sunt prea dese.
• Aceasta e starea Rusiei de
miazăzi (a Ucrainei), dar tot aşa e şi intre Volga şi Ural. Francezul Marcel Dupont, care a străbătut o are dreptate, când numeşte această ţ i r ă Ţara morţii. In starea aceasta au fost adusă de bolşevici, numiţi la noi şi in cealaltă Europă şi Comunişti.
Bolşevicii sau comuniştii din Rusia nu sufer nici un alt partid, ch : ar şi socialiştii sunt prigoniţi, întemniţaţi şi omorâţi. Iar dacă la noi, comuniştii sunt arestaţi şi puşi în închisoare, pentrucă omoară cu bombe, încearcă să arunce trenuri în ater, ţipă ca d'n gură de şarpe Că sunt nedreptăţiţi. Poporul nostru e cu mult prea cuminte ca să se ia după duşmanii ţării noastre şi slugile plătite de ei. Dimpotrivă, Românul aşteaptă delà gavera să cureţe ţara de aceasta lepră, care ar vrea bucuros să ne o vadă cum e Rusia de azi, o ţară a morţii.
Fericirea casei Femeia vrednică este ferici
rea casei, a familiei. Şi cea mai săracă familie e fericită, dacă mama soţia este femeie vrednică. Bărbatul poate pleca dimineaţa liniştit la muncă ; el ştie, că femeia se îngrijeşte bine de trebile Casei şj că chiverniseşte bine band câştigaţi întru sudoarea frunţii lui. El ştie, că la amiazi şi seara il aşteaptă hrana simplă, dar bine gătită şi gustoasă, pe care o mănâncă la timp potrivit im preună cu soţia şi cu copii lui. El ştie, că
în timpul liber găseşte loc plăcut de petrecere, fără să fie silit să caute otrava crâjmelor. Hărnicie neîntreruptă; mulţumire frica Domnului şi o frumoasă pa i e dimnesc î i t r 'o astfel de familie, în care pe toţi membri ei îi leagă legătura 0 nstei ş< a dragostei. O astfel de fericire e cu putinţă şi în fam Iii sărace. Despre aceasta avem pi'de bune la nenumărate familii, la sate, ca şi la oraşe, unde găs ră stăpânind buna rânduială, obiceiuri cinstite şi deprinderea de-a şi împlini datoria. Toate acestea sunt meritul femeii.
Unde însă femeia nu se pricepe la gospodărie, nici la e~o-nomie (:ruţare) nici nü ştie să-şi împartă timpul şi banii, ci trăeşte fără nici o socoteală, acolo oricât ar mun i şi ar câştiga, bărbatul, lipsa şi nerându-ea l i vor fi doamne, copiii vor umbla murdar , rupt', rhiar flă-mânz ; . Acolo să nu te miri, dacă bărbatul caută uitare în crâj nă contribuind şi el apoi la sară cirea familiei.
De aceea să şi însărcineze orice femeie, că ea e razămul pentru fericirea casei.
O îndreptare
încheierea Comitetului din 26 Mai a. c. publicată în numărul precedent, ne-fiind redată integral cu termenii proprii, aşa cum s'a hotărât, ci numai în rezumat, o publicăm azi în întregime:
„Comitetul S o c i e t ă ţ i i „Cultura Poporului", în şedinţa din 26 Mai 1922, luând în discuţie gestiunea Societăţei şt pe periodul de activitate a d-lui EMIL VASILIU, ia în considerare şi apreciază munca desinteresată depusă de D-sa şi ca Secretar General şi ca administrator al tipografiei „Cultura Poporului" şi găseşte ocazia nimerită să-i aducă pentru aceasta mulţumiri călduroase".
Totodată se aduce Ia cunoştinţă, cu acest prilej, că demisiunea d-lui Emil Vasiliu din demnitatea de Secretar General nu a fost primită de către Comitetul Societăţei.
• S—J!
Viaţa la ţa ră
cuinţa mea de vară la ţară: !olo eu vreau să mor i un fluture pe floare iat de soare t parfum şi de amor...
Ш daţi-mi calea verde [ride pierde mu! negrele gândiri ; îde-ţi uiţi de infama
ţ sclavia auritelor zidiri !
MAMA
tau trei sărmani: doi copii şi-o (mamă
f pâine !... un singur codru în-[tr'o maramă.
, !ima-l frânse'n două şi dete pe (rând
P fiecare câte-o părticea }- Mamă ! atunci copiii ziseră
[plângând
„Ţie ce-ţi rămâne?" — „Voi" [răspunse ea.
Către Isus.
Isuse al meu, tu mielul lui Dum-[nezeu, tu soare
De-amor, de caritate, de pace, [de candoare,
Tu, bunule cuvânt, Atotdivinâ rouă, ce faci să în-
[floreas In sufletele-umane virtutea înge
rească, Şi cerul pe pământ.
Isuse ! bunătate supremă, 'n al [tău nume
Peri prin foc, prin flăcări, martir', [atâta lume:
Atâta sânge-o Crist, In numele tău regii şi popii răs-
[ pândiră!... Şi când nenorociri, masacre,
[munci periră Creştinul e tot trist !
Tot trist şi plin de lacrimi, Isuse, [ca 'nainte ;
Căci monştrii şi tiranii ce văd [numai morminte
Şi moarte 'n visul lor, Acei ce-aprind răsboiul şi vrăj-
[bile 'n cetate, Acei ce-alcrg pe strade strigând
[Fraternitate Şi fraţii şi-i omor ;
.лсеіа ce in rugă, insultă, calomnie, Strămuta ţara 'n haos, credinţa
['n eresie Şi casele 'n mormânt,
Ne vin în al tău nume, Isuse şi ne sfâşie,
Ne muşcă, ne despoaie, ne-omoară, [ne proscrie,
In numele tău sfânt!
Căldura din August 1860 Dedicata ***
In ăst timp de libertate Şi egalitate,
De unire, de dreptate, Şi fraternitate,
Insuş Dumnezeu din cer, Nu mai e boer,
Ci cu toţi sfinţii egal, Ultra-liberal.
De mult ce e popular S'a făcut brutar ;
Şi din ceru-i arzător Făcându-şi cuptor,
A băgat în el o pită De pâne dospită ;
Unii zic că e prescură, Alţii, răi de gură,
Zic că e, şi întăresc, Brut de'l muscălesc,—
Cei mai mulţi (să-i bată sfântul) Zic că e pământul,
Ce mi-1 coace la vâlvoare De'l mai iute soare.
Foaia Cultura Poporului
sa nu l ipsească din : casa nimănui.
. Pag. 3. •
Uf I V Л d f*' *
-Bata pământului Toţi cari au primit pământ,
fie ca împroprietăriţi, fie ca arendaşi, trebue sâ plătească plata cuvenită pe acest an. Cei împroprietăriţi vor plăti din preţul pământului, cei neîmproprietăriţi vor plăti numai arenda anuală.
Neîmproprietăriţi se socotesc toţi aceia, cari foloseau în mod provizoriu terenuri, pe cari nu au fost împroprietăriţi, sau şi aceia cari au fost împroprietăriţi, dar la revizie li s'a luat înapoi pământul. Tot ca arendaşi vor fi socotiţi pentru terenul, care trece peste pământul, pe care au rămas împroprietăriţi când cu revizia.
Plata va fi pentru arendaşi suma îndoită a arenzii obişnuite în acel ţinut; îm-proprietăriţii vor plăti arenda simplă.
Acolo, unde nu s'a făcui încă revizuirea tab lour i l or celor împroprietăriţi, se vor lua în considerare împroprietăririle făcute de comitetul de ocol socotind arenda simplă. Cei care vor rămânea pentru o parte de pământ arendaşi, vor plăti atunci şi ceeace se cade să dea mai mult pentru această parte de pământ.
— a — -
Ajutor la otrăviri. î i i
Nu e lucru rar, că mai ales copiii să înghită din nebăgare de seamă otrăvuri (veninuri). In astfel de cazuri trebue chemat numai decât medicul (doctorul), căci uneori nu putem afla, cu ce s'au otrăvit. Medicii au aflat nişte doctorii său leacuri, cu care se poate opri stricăciunea otrăvii înghiţite. Aceste leacuri se numesc antidot. In cele următoare arătăm câteva din aceste antidoturi, mai ales de cele cari se pot găsi uşor la sate.
La otrăvirea cu arsenic (săricică, peatra şorecelului) întrebuin. îăm lapte cât mai mult, apă cu săpun, apă cu albuşe de ou în ea, uleiuri cât mai multe, făcând pe cel otrăvit să vomeze (verse) cât mai tare.
La vitriol, apă tare, spirt de sare, întrebuinţăm praf de cretă în apă, apă de săpun. La otrăvurile aceste sâ nu-1 silim sâ vomeze.
La otrăvirea cu leşie, salmiac, sodă caustică (de spălat) întrebuinţăm oţăt, zeamă de lămâie, unt de lemn.
La otrăvirea cu ciuperci veninoase dăm cafea neagră tare, vi.i roşu, zeamă de coaje de stejar ; pe cap să i-se verse mereu apa rece, să vomeze cât mai muie; bolnavul să nu fie lăsat să doarmă.
La otrăvirea cu cositor să s i dea albuş de ou, lapte, magnésie.
La otrăvirea cu plumb să dărrt sare amară, apă amară, magnésie şi să vomeze cât mai mult.
La otrăvirea cu cocleală аг aramă dăm albuş de ou, magnésie.
Din toate antidoturile dăm cantităţi mari.
feu
IOTÂMPLĂIULE SĂPTAMÂNEI Culturale
P e o t r u ş coa i e . Ministerul domeniilor şi al agriculturii a hotărât să dea gratuit lemn» din pădurile statului pentruca să st repare şcoalele şi să se facă şt altele nouă. Măsura aceasta « vrednică de lauda, căci dacă luptăm cu multe lipsuri pe terenul cultural, apoi cea mai mare şt mai primejdioasă e lipsa de şcoaie în prea multe din satele noastre.
Dm ţară Princ ipesa El i sabeta v ine
în ţară. La palatul princiar din Atena s e fac pregătiri pentru p lecarea Pr inc ipese i E l i sabe ta in R o m â n i a imediat c e starea sănătăţi i îi va permite s ă suporte greutăţile călătoriei .
înmormântarea lui Tache I o n e s c u nu s'a făcui la Bucureşt i după cum s e anunţase , ci conform dorinţei exprimate de mare le dispărut prin testamentul lăsat, înmormântarea s'a făcut la Sinaia .
T i m b r e l e . Aducem la cunoştinţa tuturor cititorilor noştri de la sate şi ti rugim s i apună fi la alţii, că pe orice peiiţie (cerere, rogare) către orice autoritate, f e bisericească, fie şcolară, fie administrativă (primărie preturi, judeţ), fie financiari, trebue pas TIMBRU na marcă
Îtoştală. Se paoe timbra de un eă şi timbra de asistenţă de
25 ban<. Altmlàtèri petiţia nu e laată tn seamă, iar autoritatea car* totuşi a prJmiW>. va fi pedepsiţi, daci se va afla că primeşte petiţii netimbrate.
Preoţ i din Ungaria trec în ţara noas tră , sau mai bine zis ii ir mit Ш gurii de acolo ä'ci la noi. Ştia ei bine pentru-Ce ii trimit: ca să ţină aprinsă şi să aprindă mereu în sufletul credincioşilor simţirea naţională
8" credinţa in învierea „fostei ngarii" Vremea s'a schimbat
Îu de acum preoţii unguri vor Ba chemările ce le-au avut „popii valahi" in fosta Ungarie. Numai cât, asta-i rău, ca la noi sont 1500 de sate fără preoţi | i epoi pe lângă aceasta, bisericile Ungurilor şi Saşilor îşi ajută şi Învaţă preoţi, ai noştri, cu salarul lor de 400 Lei la lună— vor rămânea tot „popii" cei umiliţi din trecut.
Taxe le poşta le . De la 1 Iu lie, anul acesta, s'a făcut unele schimbări in privinţa taxelor poştale. Iată aceste schimbări.
Scrsori (epistole) simple până la grentatea de 20 grame costă üli leu, na 60 bani ca până a-cum şi timbru de asistenţă de 10 bani. Cărţile pcştale au ră mas cu 50 bani şi 10 bani timbru de asistenţă. Pentru cărţi
Íi alté imprimate trimise de Ii . iririi se plătesc pentru fiecare
50 grame câte 5 bani, nu 50- ca mai Înainte. Aceasta efteneşte mult transportul cărţilor. Atragem atenţiunea-cetitorilor noştri! Mat ales asupra taxei portale! la scrisorii Mulţi na pon mărci; destule, aşa că primitorul unei; terilor*, care na e francaţi cum !
trebue, e silit să plătească a-mendă de ua leu.
P e n s i u n a v iageră . In Sibiu trâtşte şi acum şti dorim încă mulţi ani, soţia văduvă a fostului conducător al Românilor din Transilvania, Dr. Ion Raţiu. Ajungând într'o tristă stare materială, Camerele [dieta] din Bucureşti i-au votat o pensiune pe cât timp va trăi.
Mănăstire arsS. Vechea mănăstire Arnota din judeţul Vâlcea a fost complect distrusă de un foc pus de mână criminală. Aci era aşezat mormântul marelui Voevod Matei Basarab.
Legătură între T r a n s i l v a n i a şi Bucov ina . Intre Dorna Helgei (Dornişoara) din Bucovina ş> Bărgâu din Transilvania s'a deschis o nouă linie ferată cu trenuri puse in mişcare prin electric täte Linia aceasta va înlesni mult legăturile atât comerciale cât şi de dragoste intre fraţii de acelaş sânge, cari până acum trebuiau să ocolească cu trenul sute de k lometri ea să se Întâlnească.
Nenorocire. Un aeroplan cu doi ofiţeri s'a prăbuşit dela 600 metri înălţime în comuna Caţcău, lângă Dej.
O copi lă turbată muşcă pe alţi i . O fetiţă de opt ani din Grădişte (jad. Vâlcea) a fost muşcată de un câine turbat. Din nenorocire, părinţii nu i aa dat atenţia* aţa că nenorocita copilă a turbat şi a fugit de aca»ă muşcând apoi câţiva oameni, cari voiau s i o oprească. Scăpând dia mâinile lor, a fugit la Bucureşti, unde « b s t prinai, dar cum era foarte furioasă, a mascat doi sergenţi de stradă. Aceştia aù dus-r la institutul autirabic, unde se caută cei muşcaţi de câini/ pe drum biata fetiţă a murit
Atragem, atenţia tuturor, c i îndată ce a fost cineva muşcat de câine turbat sau alti fiinţă turbată, să fie trimis numaidecât la un institut antirabic, fie la Bucurest', fie la Cluj.
Fabr ică de l o c o m o t i v e în Cluj. Renumita firmă americană „Baldwin Motor Co." voieşte să Investească capital american in o fabrica de locomotive ce ar dori să o înfiinţeze la Cluj. Un delegat al acestei firme per-tracteazâ' cu consiliul orăşenesc din Cluj, în acest sens.
Episcopatul sârbesc din Temişoara, Actul de cununie al Regelui Alexandru cu Principesa Mărioara a fost semnat de toţi episcopii şi mitropoliţii- Serbiei. Intre alţii şi de către episcopul sârbesc al Timişoarei. De altfel actul de cununie a fost redactat — dudă cum aflăm — şi şi în limba românească, chiar de unul din miniştrii români. \
C o n d a m n a r e a bo l şev ic i lor Nu e ţară ln care Rusia bol
şevică sä hü fi făcut atâtea încercări de a prosti lumea ca bani, tipărituri şi vorbe la,teлşi> de-a o îngrozi , cu omoruri, ca pe România noastră. D a m n a u 1
isbutit şt ceeaoe ne mândreşte, puţinii cari a'au pas în sbjba lor au fost mai toţi ovrei (jidan))
sau alţi străini şi foarte puţini cu nume românesc, cari şi a-ceştia pot fi streini. Cea mai mârşavi faptă a lör, a fost a tentatul de acum an aa şi jumătate la Senat, şi Bacureşti, când au fost omorâţi episcepul român Dumitru Radu şi ministrul GreceanU. Cei mai mulţi din aceşti bolşevici, Intre care cel mai mişel Max Goldştein, au fost prinşi. După un proces rare a ţinut luni de zile, ei au fost ( ondamnaţi : Max Goldştein la munca silnică pe viaţi, ceilalţi l i munca silnică sau Închisoare simpli dela o jumătate până la opt ani. Cu totul sunt 22 condamnaţi, intre cari 12 ovrei. Alţi douăzeci — ovrei toţi — au scăpat in Rusia, aşa că au fost condamnaţi tn lipsă.
De peste hotare Prizonieri i din Rusia. Zia
re le aduc şt irea că numeroş i prizonieri d in fosta armată austro-ungară, originari din Banat, vor s o s i în curând din Siberia.
Tren direct între România şi Iugos lav ia . Citim în ziarele sârbeşti d n cealattă parle a Banatului, C F Iugoslave au făcut o propunere căilor ferate române pentm Inf'ioţarea onui tren direct, care să deservească comerţul Banatului. Acest tren ar pleca din Subotita (Szabadka) prin Temişoara la Baziaş şi de acolo la Panciova.
Bolşevicii ş i biserica romano-catolică. După ce au jefuit toate bisericile ortodoxe din Rusia, bolşevicii au pus mânş şi pe bunurile imobiliare ah; bisericilor ro-mano-catolice, luându-i locuinţele preoţilor şi clădirile şcolare.
Muncitori i eng lez i contra bolşevic i lor (comunişti lor). Şi tn Anglia e un număr mic de bolşevici sau comunişti, plătiţi bineînţeles de bo)şevicii din Rusia. Comuniştii din Anglia au propus muncitoriler englezi să se întovărăşească cu bolşevicii din Rusia. Dar 3 000 000 (trei mil), de lucrători englezi au protestat contra boşevismului dec larând că ei nu primesc îndrumări de la străin', ci lucrează numai in interesul lor şi al pa triei lor.
Sece tă în Japonia. In Japonia ţară deportată la răsătitul Asiei, pe care o cunosc şi unii dintre Românii ajunşi prin Siberia, e de câteva luni o secetă grozavă. Din cauza lipsă au isbucnif neînţelegeri mari între proprietarii de pământ şi muncitorii agricoli.
Traiul în Viena. Ce scumpete e în Viena, dar şi ce valoare mici au banii acolo, ne arată cifrele următoare : untura de porc costă 5600 coroane kilogramul, zahărul 2450, făina 1350, uleiul 6250, 200 grame de săpun 400, cafeaua 7000 şi 8000 coroane kilogramul.
CONSILIUL OE RĂZBOI AL CORPULUI 6 ARMA:
A N U N Ţ La acest Consiliu este nevoie de un t .
lator de limba Germană şi Ungară. Doritorii a ocupa acest post se vor prei •
la cancelarie în fiecare zi de lucru între < 10—12 dimineaţa, u nde vor prezenta cereri1
însoţit de actele sau referinţele ce posed»
Prim Comisar Maior, CHIR'
Banca fcomîneasc j SOCIETATE ANONYMÀ ] '
\ Capital S o c i a l 1 6 0 . 0 0 0 . 0 0 0 lei I ^ SEDIUL CENTRAL: BUCUREŞTI. ^
S U C U R S A L E : Arad, Bălţi, Braşov, Bazargic, Chişinău, Cernăuţi, Çofffit
Galaţi, Cluj, Ismail, Târgu-Mureşului, Oradea-Mare, Sibiu Tulcea, Timişoara.
FACE ORICE OPERAŢIUNI DE BANC
ESSE
ii B a n c a C e n t r a l a Pentru Industrie şi Comerţ s. p. a. Cluj, Str. Regina Maria No. 6 - 8
(Casele proprii). * f î et
Щ ф Capital s o c i a l Lei 5 0 , 0 0 0 , 0 0 0 deplin varsă» -
* ' ф • S e c ţ i a d e B a n c a : • : S e c ţ i a d e Mărfuri « 4
F I L I A L E : Sibiu, Arad, Turda, Alba-lulia, Haţ e g , Sa tu-Маге , Reprezentanţ i s t a -
Zî* bili în Bucureşt i , K o - g*
Í M * * l c e » P r « f l a «' W i e n a 35
yi*. 5:4c >_ t n j_, ffii ,
T I P O G R A F I A
CLUJ—Str. luliu Mâniu No. 6—CLUJ.
• • • »
/ti Este înzestrată cu tot fe- Ж
Iul d e maşini tipografice \jp
Execută lucrări tipografice ca: Broşuri» ziare, reviste, teze, registre, circii-"
stări, afişe, convocări, cărţi de vi-\zită, bilete de nuntă ş. a.
\ PREŢURI IEFTINE ţ
C. 80. Tipografia „CULTURA POPORULUI" Str. luliu Mtoiu No. 6, Cluj 1