CULTURA NAŢIONALĂ

- 2010 -

Fiecare ţară sau regiune a unei ţări are un sistem de valori commune experienţe

asemănătoare sau percepţii comune despre lume pe care l acceptă Aceste puncte comunee

formează cultura unei regiuni ţări sau societăţi Astfel s-ar putea afirma că există o cultură

regională dar şi o cultură naţională

Icircn literatura de specialitate există diferite puncte de vedere referitoare la conceptul de

bdquocultură naţionalărdquo

Geert Hofstede profesor la Universitatea din Limburg şi directorul Institutului de

Cercetare a Cooperării Interculturale IRIC a formulat una dintre cele mai recunoscute definiţii

ale culturii Astfel cultura este bdquoprogramarea colectivă a gacircndirii care distinge un membru al

unui grup de altulrdquo Această exprimare metaforică ne obligă să descoperim sensul mai larg pe

care autorul ei l-a formulat asupra culturii Icircn lucrarea Managementul structurilor multiculturale

icircn care Geert Hofstede a explicat conceptul de cultură se menţionează faptul că un individ are o

abilitate nativă de bdquoa deviardquo de la programele lui mentale şi de a reacţiona icircn moduri diferite care

sunt noi creative distructive sau neaşteptate Programele mentale individuale provin din mediile

sociale icircn care cineva a crescut şi a dobacircndit experienţa de viaţă respectiv din familie mediu şi

din educaţie

1 Caracteristici ale culturii naţionale

Pe măsură ce o persoană evoluează ea trebuie să renunţe la unele deprinderi de gacircndire

simţire sau manifestări icircntipărite icircn mintea sa pentru a adopta noi atitudini şi a se adapta la noul

mediu Această acomodare se realizează mai uşor dacă se iau icircn considerare caracteristicile de

bază ale culturii care icircn accepţiunea lui Mary Ellen Guffey sunt

1 Cultura se icircnvaţă Regulile valorile şi atitudinile nu sunt intrinseci Ele se icircnvaţă şi

sunt transmise de la generaţie la generaţie Regulile sociale de comportament se icircnvaţă de la

familie şi societate şi sunt condiţionate din cea mai timpurie fază a copilăriei

2 Cultura are o logică intrinsecă Regulile fiecărei culturi au avut ca punct de plecare

accentuarea valorilor şi credinţelor fiecărei culturi Drept urmare ele acţionează ca forţă

normativă Icircn Japonia de exemplu păpuşa Barbie nu s-a bucurat de success datorită zacircmbetului

ei larg Cultura japoneză dezavuează expunerea dinţilor gest considerat ca fiind agresiv afirma

Andrew Pollacj icircn lucrarea bdquoBarbiersquos Journey in Japanrdquo Recunoaşterea logicii intrinseci a unei

culturi este extreme de importantă cacircnd este necesar a se icircnvăţa acceptarea unor comportamente

culturale diferite

3 Cultura reprezintă baza identităţii şi apartenenţei la o comunitate Cultura reprezintă

baza pornind de la care fiecare individ poate exprima cine este şi care-i sunt credinţele Oamenii

icircşi construiesc identităţile prin suprapunerea diferitelor straturi culturale peste cultura lor

primară Fiecare individ ia decizii icircn ceea ce priveşte educaţia cariera locul de muncă

partenerul de viaţă icircnsă fiecare dintre aceste decizii este icircnsoţită de un set de reguli metode

ceremonii credinţe limbă şi valori Acestea se adaugă la profilul general al culturii fiecărui

individ şi reprezintă expresia identităţii personale

4 Cultura combină vizibilul cu invizibilul Pentru cei din exterior modul de

comportament al unui individ reprezintă părţile vizibile ale culturii respectivului Aceste practici

sunt simboluri vizibile ale unor valori profunde invizibile care determină modul de gacircndire şi

comportament al indivizilor

2 Dimensiunile culturii

Cu cacirct se cunosc mai multe aspecte despre cultură icircn general şi despre propria cultură icircn

particular cu atacirct mai facil este procesul de adaptare la o perspectivă multiculturală Icircntrucacirct

problematica referitoare la cultură este un subiect foarte amplu icircn continuare sunt schiţate

dimensiunile cheie ale culturii analizate din diferite perspective

Totuşi icircn literatura de specialitate se disting cacircteva abordări atacirct prin dimensiunile

cercetărilor cacirct şi prin originalitatea rezultatelor

21 Abordarea lui Kluckhohn şi Strodbeck

Icircn a doua jumătate a secolului trecut mai exact icircn 1961 Kluckhohn1 şi Strodbeck au

icircntreprins o serie de cercetări asupra a cinci mici comunităţi care trăiau la mică distanţă una de

cealaltă icircn sud-vestul SUA Este vorba despre o comunitate spaniolă una mormonă una texană

una de indieni zuni şi icircn fine una de indieni navajo Determinarea dimensiunilor culturale s-a

făcut pornind de la trei premise

1048766 Existenţa unui număr limitat de probleme umane comune la care toţi oamenii din toate

timpurile trebuie să găsească soluţii

1048766 Existenţa unei variaţii de soluţii găsite care nu este nici limitată nici aleatoare ci se

icircnscrie icircntr-un număr limitat de soluţii posibile

1048766 Prezenţa tuturor soluţiilor icircn toate societăţile dar cu intensităţi diferite

Problemele găsite de cei doi cercetători ca fiind comune tuturor societăţilor icircn toate

timpurile sunt legate de

bull caracterul naturii umane ndash orientarea asupra naturii umane

bull relaţia omului cu natura

bull orientarea temporală a vieţii

bull modul de activitate umană

bull tipul de relaţie icircntre oameni

Natura umană

La prima icircntrebare există trei răspunsuri posibile omul este la bază bun bun şi rău icircn

acelaşi timp sau rău Şi totuşi fiecare dintre cele trei categorii poate fi la racircndul său divizată icircn

ceea ce priveşte extremele omul poate fi bunrău şi totodată capabil să icircşi schimbe condiţia sau

aflat icircn imposibilitatea de a-şi schimba natura iniţială Cacirct despre categoria de mijloc există o

diferenţă icircntre culturile care consideră omul pur şi simplu neutru şi cele care icircl consideră un mix

de icircnsuşiri pozitive şi negative

Cele şase categorii sunt toate posibile deşi nu este obligatoriu ca toate să existe Dacă ne

putem gacircndi la o cultură care consideră oamenii răi dar perfectibili sau un complex de icircnsuşiri

bune şi rele este greu de găsit un exemplu de cultură icircn care oamenii se cred buni şi icircn

imposibilitatea de a-şi pierde această icircnsuşire

Atitudinea faţă de natură

Cele trei variante posibile aici sunt supunerea omului de către natură armonie cu natura

şi stăpacircnirea naturii

Prima atitudine una fatalistă este icircntacirclnită la americanii de origine spaniolă din

comunitatea cercetată bdquoDacă voinţa Domnului este să mor voi murirdquo spun aceştia refuzacircnd icircn

unele cazuri chiar asistenţa medicală Icircn cazul armoniei cu natura există o separare clară a

omului a naturii şi a supranaturalului Cele trei elemente apar unul icircn continuarea altuia Este

tipul de atitudine pe care indienii navajo o au faţă de natură Poziţia de dominare a naturii este

cea obişnuită icircn societăţile vestice Forţele naturii trebuie stăpacircnite şi chiar folosite spre binele

omului Este de datoria omului să treacă peste obstacole iar tehnica este creată şi se dezvoltă

tocmai icircn acest scop

Orientarea faţă de timp

Posibilităţile şi icircn acest caz sunt tot icircn număr de trei accentul este pus pe trecut prezent

sau viitor Societatea icircn China antică punea de exemplu accentul pe trecut respect faţă de

strămoşi faţă de tradiţii etc La fel aristocraţia este o dovadă a orientării către trecut drepturile

fiind transmise prin descendenţă

Americanii dimpotrivă privesc spre viitor care bdquoe mai mare şi mai bunrdquo pentru că bdquoaşa

trebuie să fierdquo Există şi societăţi care trăiesc icircn prezent pentru care trecutul este neimportant iar

viitorul vag şi de neprevăzut iar comunitatea citată mai sus cea spaniolă formată icircn principal

din păstori este dată drept exemplu de cei doi cercetători

Modul de activitate umană

Este vorba despre a fi a fi şi a deveni sau a face A fi icircnseamnă a da curs dorinţelor

prezente şi excluzacircnd devenirea a acţiona după impuls icircn timp ce a deveni este echivalent cu

stăpacircnirea acestor dorinţe dar prin meditaţie şi detaşare Icircn fine ultima componentă intitulată a

face este percepută ca fiind tipul de activitate orientată către atingerea unui scop ldquoletrsquos get

things donerdquo e o frază americană tipică

Tipul de relaţii umane

Icircn timp ce icircn literatura recentă identificăm la această dimensiune doar două tipuri

posibile tipul individualist şi cel colectivist Klickhohn şi Strodbeck consideră iarăşi trei tipuri

posibile individualist colateral şi lineal Tipul colateral poate fi asimilat cu cel colectivist iar

cel lineal pune accentul pe relaţiile icircntre generaţii diferite icircn timp ce scopurile grupului primează

şi aici cea mai importantă caracteristică a unui astfel de grup este continuitatea icircn timp

Abordarea de mai sus prezintă o importanţă deosebită din cel puţin două puncte de

vedere Mai icircntacirci pentru că este prima cercetare practică finalizată după a doua jumătate a

secolului trecut care a reuşit să demonstreze puternica determinare culturală de care este

dominată o societate Icircn al doilea racircnd deoarece reuneşte icircn forme identice sau uşor diferite ideile

pe care cercetătorii le-au dezvoltat icircn special icircn ultimele decenii ale secolului trecut

22 Abordarea lui Fons Trompenaars

Trompenaars cercetător icircn cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Internaţionale a

derulat timp de cincisprezece ani un studiu prin care a reuşit să identifice cacircteva aspecte practice

ale afacerilor internaţionale pe care le interpretează prin prisma a şapte dimensiuni prezentate

succint icircn continuare

Studiul necesită mai multă atenţie din partea noastră deoarece Trompenaars a integrat icircn

grupul ţărilor investigate şi cultura naţională din Romacircnia şi a icircncadrat ţara noastră după cacircteva

din cele şapte dimensiuni formulate de el

A Universalism versus particularism

Atitudinea universalistă este una tranşantă bdquoce e bine şi ce e rău poate fi clar definit şi se

aplică icircntotdeaunardquo Regulile de genul bdquonu minţi nu fura nu face altora ce nu-ţi place ţierdquo sunt

considerate ca fiind cele care ţin la un loc societatea Cine icircncearcă să traverseze strada pe roşu

icircn Germania sau Elveţia va fi amendat chiar dacă nu există trafic Tendinţa este de a nu permite

excepţii pentru că o dată ce acestea apar sistemul nu va funcţiona

Particulariştii opun oamenii normelor Codurile sociale abstracte sunt lăsate la o parte

cacircnd vine vorba de prieteni pentru că obligaţiile generate de o astfel de relaţie sunt considerate

ca fiind mult mai puternice

Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă

icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe

amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni

Universalismul se caracterizează prin

accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii

contractele sunt redactate atent şi nu se modifică

o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul

există doar un adevăro realitate

Particularismul se caracterizează prin

accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli

contractele sunt modificate uşor

o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni

există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii

relaţiile evoluează

Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10

S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are

nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai

universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est

sunt mult mai particulariste

B Individualism versus colectivism

Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă

poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul

premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate

atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite

Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo

Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi

Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale

Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual

Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo

Deciziile sunt luate de organizaţie

Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup

Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia

Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase

ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător

Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură

individualistă

Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de

Polonia şi Rusia

C Culturi afective şi culturi neutre

Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un

lucru acceptabil

Valorile care caracterizează culturile neutre sunt

Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti

Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică

Uneori emoţiile inhibate explodează

Conduita calmă şi controlată e admirată

Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu

Declaraţiile sunt citite monoton

Valorile caracteristice culturilor afective sunt

Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal

Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii

Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii

Conduita animată expresivă e admirată

Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal

Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice

Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la

cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor

latine cu un nivel mediu de cultură afectivă

D Culturi specifice versus culturi difuze

Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice

icircşi separă clar spaţiul privat de cel public

Valorile caracteristice culturilor specifice sunt

abordarea direct la obiect urmărind exact un scop

comportament deschis transparent ferm

atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta

Valorile caracteristice culturilor difuze sunt

abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar

comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac

atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general

E Statutul

Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite

Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce

a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău

filmrdquo

Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere

vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii

statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat

icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo

Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane

depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci

are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)

Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt

Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară

Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a

acestora

Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor

Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt

Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul

Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie

Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin

educaţie

F Atitudinea faţă de timp

Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către

trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea

ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau

richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi

olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi

percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă

Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură

activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu

mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate

Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt

Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune

Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur

Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni

Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei

Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt

Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante

Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate

Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo

Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă

Valorile specifice culturilor orientate spre viitor

Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare

Planificarea e făcută icircn mod entuziast

Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial

Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare

Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin

situacircndu-se astfel la media rezultatelor

G Relaţia cu natura

Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt

Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu

Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice

Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie

Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control

Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt

Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii

Armonia denotă stabilitate

Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi

bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal

Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti

Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai

degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite

icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de

1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate

cercetările nu este suficient de clar

1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a

bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe

cercetarea făcută de alţi autori

1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate

doar pe baza respectivilor parametri

23 Abordarea lui Geert Hofstede

Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70

finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi

complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă

Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a

permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea

culturilor din ţările investigate

A Distanţa faţă de putere

Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii

este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o

structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori

Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă

icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi

bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social

corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală

Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă

La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi

subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul

ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o

discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de

aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un

subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină

mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere

subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o

inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr

redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere

Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face

comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o

maşină costisitoare

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

Fiecare ţară sau regiune a unei ţări are un sistem de valori commune experienţe

asemănătoare sau percepţii comune despre lume pe care l acceptă Aceste puncte comunee

formează cultura unei regiuni ţări sau societăţi Astfel s-ar putea afirma că există o cultură

regională dar şi o cultură naţională

Icircn literatura de specialitate există diferite puncte de vedere referitoare la conceptul de

bdquocultură naţionalărdquo

Geert Hofstede profesor la Universitatea din Limburg şi directorul Institutului de

Cercetare a Cooperării Interculturale IRIC a formulat una dintre cele mai recunoscute definiţii

ale culturii Astfel cultura este bdquoprogramarea colectivă a gacircndirii care distinge un membru al

unui grup de altulrdquo Această exprimare metaforică ne obligă să descoperim sensul mai larg pe

care autorul ei l-a formulat asupra culturii Icircn lucrarea Managementul structurilor multiculturale

icircn care Geert Hofstede a explicat conceptul de cultură se menţionează faptul că un individ are o

abilitate nativă de bdquoa deviardquo de la programele lui mentale şi de a reacţiona icircn moduri diferite care

sunt noi creative distructive sau neaşteptate Programele mentale individuale provin din mediile

sociale icircn care cineva a crescut şi a dobacircndit experienţa de viaţă respectiv din familie mediu şi

din educaţie

1 Caracteristici ale culturii naţionale

Pe măsură ce o persoană evoluează ea trebuie să renunţe la unele deprinderi de gacircndire

simţire sau manifestări icircntipărite icircn mintea sa pentru a adopta noi atitudini şi a se adapta la noul

mediu Această acomodare se realizează mai uşor dacă se iau icircn considerare caracteristicile de

bază ale culturii care icircn accepţiunea lui Mary Ellen Guffey sunt

1 Cultura se icircnvaţă Regulile valorile şi atitudinile nu sunt intrinseci Ele se icircnvaţă şi

sunt transmise de la generaţie la generaţie Regulile sociale de comportament se icircnvaţă de la

familie şi societate şi sunt condiţionate din cea mai timpurie fază a copilăriei

2 Cultura are o logică intrinsecă Regulile fiecărei culturi au avut ca punct de plecare

accentuarea valorilor şi credinţelor fiecărei culturi Drept urmare ele acţionează ca forţă

normativă Icircn Japonia de exemplu păpuşa Barbie nu s-a bucurat de success datorită zacircmbetului

ei larg Cultura japoneză dezavuează expunerea dinţilor gest considerat ca fiind agresiv afirma

Andrew Pollacj icircn lucrarea bdquoBarbiersquos Journey in Japanrdquo Recunoaşterea logicii intrinseci a unei

culturi este extreme de importantă cacircnd este necesar a se icircnvăţa acceptarea unor comportamente

culturale diferite

3 Cultura reprezintă baza identităţii şi apartenenţei la o comunitate Cultura reprezintă

baza pornind de la care fiecare individ poate exprima cine este şi care-i sunt credinţele Oamenii

icircşi construiesc identităţile prin suprapunerea diferitelor straturi culturale peste cultura lor

primară Fiecare individ ia decizii icircn ceea ce priveşte educaţia cariera locul de muncă

partenerul de viaţă icircnsă fiecare dintre aceste decizii este icircnsoţită de un set de reguli metode

ceremonii credinţe limbă şi valori Acestea se adaugă la profilul general al culturii fiecărui

individ şi reprezintă expresia identităţii personale

4 Cultura combină vizibilul cu invizibilul Pentru cei din exterior modul de

comportament al unui individ reprezintă părţile vizibile ale culturii respectivului Aceste practici

sunt simboluri vizibile ale unor valori profunde invizibile care determină modul de gacircndire şi

comportament al indivizilor

2 Dimensiunile culturii

Cu cacirct se cunosc mai multe aspecte despre cultură icircn general şi despre propria cultură icircn

particular cu atacirct mai facil este procesul de adaptare la o perspectivă multiculturală Icircntrucacirct

problematica referitoare la cultură este un subiect foarte amplu icircn continuare sunt schiţate

dimensiunile cheie ale culturii analizate din diferite perspective

Totuşi icircn literatura de specialitate se disting cacircteva abordări atacirct prin dimensiunile

cercetărilor cacirct şi prin originalitatea rezultatelor

21 Abordarea lui Kluckhohn şi Strodbeck

Icircn a doua jumătate a secolului trecut mai exact icircn 1961 Kluckhohn1 şi Strodbeck au

icircntreprins o serie de cercetări asupra a cinci mici comunităţi care trăiau la mică distanţă una de

cealaltă icircn sud-vestul SUA Este vorba despre o comunitate spaniolă una mormonă una texană

una de indieni zuni şi icircn fine una de indieni navajo Determinarea dimensiunilor culturale s-a

făcut pornind de la trei premise

1048766 Existenţa unui număr limitat de probleme umane comune la care toţi oamenii din toate

timpurile trebuie să găsească soluţii

1048766 Existenţa unei variaţii de soluţii găsite care nu este nici limitată nici aleatoare ci se

icircnscrie icircntr-un număr limitat de soluţii posibile

1048766 Prezenţa tuturor soluţiilor icircn toate societăţile dar cu intensităţi diferite

Problemele găsite de cei doi cercetători ca fiind comune tuturor societăţilor icircn toate

timpurile sunt legate de

bull caracterul naturii umane ndash orientarea asupra naturii umane

bull relaţia omului cu natura

bull orientarea temporală a vieţii

bull modul de activitate umană

bull tipul de relaţie icircntre oameni

Natura umană

La prima icircntrebare există trei răspunsuri posibile omul este la bază bun bun şi rău icircn

acelaşi timp sau rău Şi totuşi fiecare dintre cele trei categorii poate fi la racircndul său divizată icircn

ceea ce priveşte extremele omul poate fi bunrău şi totodată capabil să icircşi schimbe condiţia sau

aflat icircn imposibilitatea de a-şi schimba natura iniţială Cacirct despre categoria de mijloc există o

diferenţă icircntre culturile care consideră omul pur şi simplu neutru şi cele care icircl consideră un mix

de icircnsuşiri pozitive şi negative

Cele şase categorii sunt toate posibile deşi nu este obligatoriu ca toate să existe Dacă ne

putem gacircndi la o cultură care consideră oamenii răi dar perfectibili sau un complex de icircnsuşiri

bune şi rele este greu de găsit un exemplu de cultură icircn care oamenii se cred buni şi icircn

imposibilitatea de a-şi pierde această icircnsuşire

Atitudinea faţă de natură

Cele trei variante posibile aici sunt supunerea omului de către natură armonie cu natura

şi stăpacircnirea naturii

Prima atitudine una fatalistă este icircntacirclnită la americanii de origine spaniolă din

comunitatea cercetată bdquoDacă voinţa Domnului este să mor voi murirdquo spun aceştia refuzacircnd icircn

unele cazuri chiar asistenţa medicală Icircn cazul armoniei cu natura există o separare clară a

omului a naturii şi a supranaturalului Cele trei elemente apar unul icircn continuarea altuia Este

tipul de atitudine pe care indienii navajo o au faţă de natură Poziţia de dominare a naturii este

cea obişnuită icircn societăţile vestice Forţele naturii trebuie stăpacircnite şi chiar folosite spre binele

omului Este de datoria omului să treacă peste obstacole iar tehnica este creată şi se dezvoltă

tocmai icircn acest scop

Orientarea faţă de timp

Posibilităţile şi icircn acest caz sunt tot icircn număr de trei accentul este pus pe trecut prezent

sau viitor Societatea icircn China antică punea de exemplu accentul pe trecut respect faţă de

strămoşi faţă de tradiţii etc La fel aristocraţia este o dovadă a orientării către trecut drepturile

fiind transmise prin descendenţă

Americanii dimpotrivă privesc spre viitor care bdquoe mai mare şi mai bunrdquo pentru că bdquoaşa

trebuie să fierdquo Există şi societăţi care trăiesc icircn prezent pentru care trecutul este neimportant iar

viitorul vag şi de neprevăzut iar comunitatea citată mai sus cea spaniolă formată icircn principal

din păstori este dată drept exemplu de cei doi cercetători

Modul de activitate umană

Este vorba despre a fi a fi şi a deveni sau a face A fi icircnseamnă a da curs dorinţelor

prezente şi excluzacircnd devenirea a acţiona după impuls icircn timp ce a deveni este echivalent cu

stăpacircnirea acestor dorinţe dar prin meditaţie şi detaşare Icircn fine ultima componentă intitulată a

face este percepută ca fiind tipul de activitate orientată către atingerea unui scop ldquoletrsquos get

things donerdquo e o frază americană tipică

Tipul de relaţii umane

Icircn timp ce icircn literatura recentă identificăm la această dimensiune doar două tipuri

posibile tipul individualist şi cel colectivist Klickhohn şi Strodbeck consideră iarăşi trei tipuri

posibile individualist colateral şi lineal Tipul colateral poate fi asimilat cu cel colectivist iar

cel lineal pune accentul pe relaţiile icircntre generaţii diferite icircn timp ce scopurile grupului primează

şi aici cea mai importantă caracteristică a unui astfel de grup este continuitatea icircn timp

Abordarea de mai sus prezintă o importanţă deosebită din cel puţin două puncte de

vedere Mai icircntacirci pentru că este prima cercetare practică finalizată după a doua jumătate a

secolului trecut care a reuşit să demonstreze puternica determinare culturală de care este

dominată o societate Icircn al doilea racircnd deoarece reuneşte icircn forme identice sau uşor diferite ideile

pe care cercetătorii le-au dezvoltat icircn special icircn ultimele decenii ale secolului trecut

22 Abordarea lui Fons Trompenaars

Trompenaars cercetător icircn cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Internaţionale a

derulat timp de cincisprezece ani un studiu prin care a reuşit să identifice cacircteva aspecte practice

ale afacerilor internaţionale pe care le interpretează prin prisma a şapte dimensiuni prezentate

succint icircn continuare

Studiul necesită mai multă atenţie din partea noastră deoarece Trompenaars a integrat icircn

grupul ţărilor investigate şi cultura naţională din Romacircnia şi a icircncadrat ţara noastră după cacircteva

din cele şapte dimensiuni formulate de el

A Universalism versus particularism

Atitudinea universalistă este una tranşantă bdquoce e bine şi ce e rău poate fi clar definit şi se

aplică icircntotdeaunardquo Regulile de genul bdquonu minţi nu fura nu face altora ce nu-ţi place ţierdquo sunt

considerate ca fiind cele care ţin la un loc societatea Cine icircncearcă să traverseze strada pe roşu

icircn Germania sau Elveţia va fi amendat chiar dacă nu există trafic Tendinţa este de a nu permite

excepţii pentru că o dată ce acestea apar sistemul nu va funcţiona

Particulariştii opun oamenii normelor Codurile sociale abstracte sunt lăsate la o parte

cacircnd vine vorba de prieteni pentru că obligaţiile generate de o astfel de relaţie sunt considerate

ca fiind mult mai puternice

Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă

icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe

amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni

Universalismul se caracterizează prin

accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii

contractele sunt redactate atent şi nu se modifică

o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul

există doar un adevăro realitate

Particularismul se caracterizează prin

accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli

contractele sunt modificate uşor

o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni

există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii

relaţiile evoluează

Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10

S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are

nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai

universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est

sunt mult mai particulariste

B Individualism versus colectivism

Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă

poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul

premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate

atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite

Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo

Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi

Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale

Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual

Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo

Deciziile sunt luate de organizaţie

Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup

Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia

Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase

ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător

Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură

individualistă

Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de

Polonia şi Rusia

C Culturi afective şi culturi neutre

Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un

lucru acceptabil

Valorile care caracterizează culturile neutre sunt

Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti

Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică

Uneori emoţiile inhibate explodează

Conduita calmă şi controlată e admirată

Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu

Declaraţiile sunt citite monoton

Valorile caracteristice culturilor afective sunt

Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal

Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii

Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii

Conduita animată expresivă e admirată

Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal

Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice

Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la

cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor

latine cu un nivel mediu de cultură afectivă

D Culturi specifice versus culturi difuze

Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice

icircşi separă clar spaţiul privat de cel public

Valorile caracteristice culturilor specifice sunt

abordarea direct la obiect urmărind exact un scop

comportament deschis transparent ferm

atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta

Valorile caracteristice culturilor difuze sunt

abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar

comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac

atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general

E Statutul

Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite

Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce

a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău

filmrdquo

Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere

vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii

statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat

icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo

Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane

depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci

are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)

Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt

Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară

Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a

acestora

Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor

Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt

Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul

Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie

Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin

educaţie

F Atitudinea faţă de timp

Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către

trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea

ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau

richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi

olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi

percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă

Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură

activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu

mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate

Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt

Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune

Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur

Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni

Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei

Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt

Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante

Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate

Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo

Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă

Valorile specifice culturilor orientate spre viitor

Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare

Planificarea e făcută icircn mod entuziast

Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial

Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare

Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin

situacircndu-se astfel la media rezultatelor

G Relaţia cu natura

Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt

Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu

Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice

Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie

Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control

Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt

Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii

Armonia denotă stabilitate

Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi

bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal

Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti

Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai

degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite

icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de

1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate

cercetările nu este suficient de clar

1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a

bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe

cercetarea făcută de alţi autori

1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate

doar pe baza respectivilor parametri

23 Abordarea lui Geert Hofstede

Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70

finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi

complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă

Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a

permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea

culturilor din ţările investigate

A Distanţa faţă de putere

Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii

este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o

structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori

Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă

icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi

bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social

corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală

Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă

La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi

subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul

ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o

discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de

aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un

subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină

mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere

subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o

inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr

redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere

Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face

comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o

maşină costisitoare

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

icircşi construiesc identităţile prin suprapunerea diferitelor straturi culturale peste cultura lor

primară Fiecare individ ia decizii icircn ceea ce priveşte educaţia cariera locul de muncă

partenerul de viaţă icircnsă fiecare dintre aceste decizii este icircnsoţită de un set de reguli metode

ceremonii credinţe limbă şi valori Acestea se adaugă la profilul general al culturii fiecărui

individ şi reprezintă expresia identităţii personale

4 Cultura combină vizibilul cu invizibilul Pentru cei din exterior modul de

comportament al unui individ reprezintă părţile vizibile ale culturii respectivului Aceste practici

sunt simboluri vizibile ale unor valori profunde invizibile care determină modul de gacircndire şi

comportament al indivizilor

2 Dimensiunile culturii

Cu cacirct se cunosc mai multe aspecte despre cultură icircn general şi despre propria cultură icircn

particular cu atacirct mai facil este procesul de adaptare la o perspectivă multiculturală Icircntrucacirct

problematica referitoare la cultură este un subiect foarte amplu icircn continuare sunt schiţate

dimensiunile cheie ale culturii analizate din diferite perspective

Totuşi icircn literatura de specialitate se disting cacircteva abordări atacirct prin dimensiunile

cercetărilor cacirct şi prin originalitatea rezultatelor

21 Abordarea lui Kluckhohn şi Strodbeck

Icircn a doua jumătate a secolului trecut mai exact icircn 1961 Kluckhohn1 şi Strodbeck au

icircntreprins o serie de cercetări asupra a cinci mici comunităţi care trăiau la mică distanţă una de

cealaltă icircn sud-vestul SUA Este vorba despre o comunitate spaniolă una mormonă una texană

una de indieni zuni şi icircn fine una de indieni navajo Determinarea dimensiunilor culturale s-a

făcut pornind de la trei premise

1048766 Existenţa unui număr limitat de probleme umane comune la care toţi oamenii din toate

timpurile trebuie să găsească soluţii

1048766 Existenţa unei variaţii de soluţii găsite care nu este nici limitată nici aleatoare ci se

icircnscrie icircntr-un număr limitat de soluţii posibile

1048766 Prezenţa tuturor soluţiilor icircn toate societăţile dar cu intensităţi diferite

Problemele găsite de cei doi cercetători ca fiind comune tuturor societăţilor icircn toate

timpurile sunt legate de

bull caracterul naturii umane ndash orientarea asupra naturii umane

bull relaţia omului cu natura

bull orientarea temporală a vieţii

bull modul de activitate umană

bull tipul de relaţie icircntre oameni

Natura umană

La prima icircntrebare există trei răspunsuri posibile omul este la bază bun bun şi rău icircn

acelaşi timp sau rău Şi totuşi fiecare dintre cele trei categorii poate fi la racircndul său divizată icircn

ceea ce priveşte extremele omul poate fi bunrău şi totodată capabil să icircşi schimbe condiţia sau

aflat icircn imposibilitatea de a-şi schimba natura iniţială Cacirct despre categoria de mijloc există o

diferenţă icircntre culturile care consideră omul pur şi simplu neutru şi cele care icircl consideră un mix

de icircnsuşiri pozitive şi negative

Cele şase categorii sunt toate posibile deşi nu este obligatoriu ca toate să existe Dacă ne

putem gacircndi la o cultură care consideră oamenii răi dar perfectibili sau un complex de icircnsuşiri

bune şi rele este greu de găsit un exemplu de cultură icircn care oamenii se cred buni şi icircn

imposibilitatea de a-şi pierde această icircnsuşire

Atitudinea faţă de natură

Cele trei variante posibile aici sunt supunerea omului de către natură armonie cu natura

şi stăpacircnirea naturii

Prima atitudine una fatalistă este icircntacirclnită la americanii de origine spaniolă din

comunitatea cercetată bdquoDacă voinţa Domnului este să mor voi murirdquo spun aceştia refuzacircnd icircn

unele cazuri chiar asistenţa medicală Icircn cazul armoniei cu natura există o separare clară a

omului a naturii şi a supranaturalului Cele trei elemente apar unul icircn continuarea altuia Este

tipul de atitudine pe care indienii navajo o au faţă de natură Poziţia de dominare a naturii este

cea obişnuită icircn societăţile vestice Forţele naturii trebuie stăpacircnite şi chiar folosite spre binele

omului Este de datoria omului să treacă peste obstacole iar tehnica este creată şi se dezvoltă

tocmai icircn acest scop

Orientarea faţă de timp

Posibilităţile şi icircn acest caz sunt tot icircn număr de trei accentul este pus pe trecut prezent

sau viitor Societatea icircn China antică punea de exemplu accentul pe trecut respect faţă de

strămoşi faţă de tradiţii etc La fel aristocraţia este o dovadă a orientării către trecut drepturile

fiind transmise prin descendenţă

Americanii dimpotrivă privesc spre viitor care bdquoe mai mare şi mai bunrdquo pentru că bdquoaşa

trebuie să fierdquo Există şi societăţi care trăiesc icircn prezent pentru care trecutul este neimportant iar

viitorul vag şi de neprevăzut iar comunitatea citată mai sus cea spaniolă formată icircn principal

din păstori este dată drept exemplu de cei doi cercetători

Modul de activitate umană

Este vorba despre a fi a fi şi a deveni sau a face A fi icircnseamnă a da curs dorinţelor

prezente şi excluzacircnd devenirea a acţiona după impuls icircn timp ce a deveni este echivalent cu

stăpacircnirea acestor dorinţe dar prin meditaţie şi detaşare Icircn fine ultima componentă intitulată a

face este percepută ca fiind tipul de activitate orientată către atingerea unui scop ldquoletrsquos get

things donerdquo e o frază americană tipică

Tipul de relaţii umane

Icircn timp ce icircn literatura recentă identificăm la această dimensiune doar două tipuri

posibile tipul individualist şi cel colectivist Klickhohn şi Strodbeck consideră iarăşi trei tipuri

posibile individualist colateral şi lineal Tipul colateral poate fi asimilat cu cel colectivist iar

cel lineal pune accentul pe relaţiile icircntre generaţii diferite icircn timp ce scopurile grupului primează

şi aici cea mai importantă caracteristică a unui astfel de grup este continuitatea icircn timp

Abordarea de mai sus prezintă o importanţă deosebită din cel puţin două puncte de

vedere Mai icircntacirci pentru că este prima cercetare practică finalizată după a doua jumătate a

secolului trecut care a reuşit să demonstreze puternica determinare culturală de care este

dominată o societate Icircn al doilea racircnd deoarece reuneşte icircn forme identice sau uşor diferite ideile

pe care cercetătorii le-au dezvoltat icircn special icircn ultimele decenii ale secolului trecut

22 Abordarea lui Fons Trompenaars

Trompenaars cercetător icircn cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Internaţionale a

derulat timp de cincisprezece ani un studiu prin care a reuşit să identifice cacircteva aspecte practice

ale afacerilor internaţionale pe care le interpretează prin prisma a şapte dimensiuni prezentate

succint icircn continuare

Studiul necesită mai multă atenţie din partea noastră deoarece Trompenaars a integrat icircn

grupul ţărilor investigate şi cultura naţională din Romacircnia şi a icircncadrat ţara noastră după cacircteva

din cele şapte dimensiuni formulate de el

A Universalism versus particularism

Atitudinea universalistă este una tranşantă bdquoce e bine şi ce e rău poate fi clar definit şi se

aplică icircntotdeaunardquo Regulile de genul bdquonu minţi nu fura nu face altora ce nu-ţi place ţierdquo sunt

considerate ca fiind cele care ţin la un loc societatea Cine icircncearcă să traverseze strada pe roşu

icircn Germania sau Elveţia va fi amendat chiar dacă nu există trafic Tendinţa este de a nu permite

excepţii pentru că o dată ce acestea apar sistemul nu va funcţiona

Particulariştii opun oamenii normelor Codurile sociale abstracte sunt lăsate la o parte

cacircnd vine vorba de prieteni pentru că obligaţiile generate de o astfel de relaţie sunt considerate

ca fiind mult mai puternice

Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă

icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe

amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni

Universalismul se caracterizează prin

accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii

contractele sunt redactate atent şi nu se modifică

o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul

există doar un adevăro realitate

Particularismul se caracterizează prin

accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli

contractele sunt modificate uşor

o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni

există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii

relaţiile evoluează

Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10

S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are

nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai

universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est

sunt mult mai particulariste

B Individualism versus colectivism

Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă

poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul

premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate

atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite

Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo

Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi

Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale

Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual

Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo

Deciziile sunt luate de organizaţie

Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup

Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia

Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase

ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător

Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură

individualistă

Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de

Polonia şi Rusia

C Culturi afective şi culturi neutre

Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un

lucru acceptabil

Valorile care caracterizează culturile neutre sunt

Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti

Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică

Uneori emoţiile inhibate explodează

Conduita calmă şi controlată e admirată

Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu

Declaraţiile sunt citite monoton

Valorile caracteristice culturilor afective sunt

Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal

Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii

Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii

Conduita animată expresivă e admirată

Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal

Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice

Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la

cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor

latine cu un nivel mediu de cultură afectivă

D Culturi specifice versus culturi difuze

Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice

icircşi separă clar spaţiul privat de cel public

Valorile caracteristice culturilor specifice sunt

abordarea direct la obiect urmărind exact un scop

comportament deschis transparent ferm

atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta

Valorile caracteristice culturilor difuze sunt

abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar

comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac

atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general

E Statutul

Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite

Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce

a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău

filmrdquo

Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere

vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii

statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat

icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo

Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane

depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci

are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)

Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt

Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară

Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a

acestora

Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor

Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt

Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul

Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie

Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin

educaţie

F Atitudinea faţă de timp

Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către

trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea

ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau

richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi

olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi

percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă

Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură

activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu

mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate

Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt

Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune

Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur

Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni

Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei

Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt

Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante

Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate

Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo

Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă

Valorile specifice culturilor orientate spre viitor

Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare

Planificarea e făcută icircn mod entuziast

Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial

Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare

Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin

situacircndu-se astfel la media rezultatelor

G Relaţia cu natura

Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt

Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu

Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice

Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie

Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control

Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt

Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii

Armonia denotă stabilitate

Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi

bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal

Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti

Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai

degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite

icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de

1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate

cercetările nu este suficient de clar

1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a

bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe

cercetarea făcută de alţi autori

1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate

doar pe baza respectivilor parametri

23 Abordarea lui Geert Hofstede

Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70

finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi

complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă

Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a

permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea

culturilor din ţările investigate

A Distanţa faţă de putere

Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii

este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o

structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori

Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă

icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi

bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social

corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală

Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă

La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi

subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul

ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o

discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de

aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un

subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină

mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere

subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o

inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr

redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere

Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face

comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o

maşină costisitoare

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

bull modul de activitate umană

bull tipul de relaţie icircntre oameni

Natura umană

La prima icircntrebare există trei răspunsuri posibile omul este la bază bun bun şi rău icircn

acelaşi timp sau rău Şi totuşi fiecare dintre cele trei categorii poate fi la racircndul său divizată icircn

ceea ce priveşte extremele omul poate fi bunrău şi totodată capabil să icircşi schimbe condiţia sau

aflat icircn imposibilitatea de a-şi schimba natura iniţială Cacirct despre categoria de mijloc există o

diferenţă icircntre culturile care consideră omul pur şi simplu neutru şi cele care icircl consideră un mix

de icircnsuşiri pozitive şi negative

Cele şase categorii sunt toate posibile deşi nu este obligatoriu ca toate să existe Dacă ne

putem gacircndi la o cultură care consideră oamenii răi dar perfectibili sau un complex de icircnsuşiri

bune şi rele este greu de găsit un exemplu de cultură icircn care oamenii se cred buni şi icircn

imposibilitatea de a-şi pierde această icircnsuşire

Atitudinea faţă de natură

Cele trei variante posibile aici sunt supunerea omului de către natură armonie cu natura

şi stăpacircnirea naturii

Prima atitudine una fatalistă este icircntacirclnită la americanii de origine spaniolă din

comunitatea cercetată bdquoDacă voinţa Domnului este să mor voi murirdquo spun aceştia refuzacircnd icircn

unele cazuri chiar asistenţa medicală Icircn cazul armoniei cu natura există o separare clară a

omului a naturii şi a supranaturalului Cele trei elemente apar unul icircn continuarea altuia Este

tipul de atitudine pe care indienii navajo o au faţă de natură Poziţia de dominare a naturii este

cea obişnuită icircn societăţile vestice Forţele naturii trebuie stăpacircnite şi chiar folosite spre binele

omului Este de datoria omului să treacă peste obstacole iar tehnica este creată şi se dezvoltă

tocmai icircn acest scop

Orientarea faţă de timp

Posibilităţile şi icircn acest caz sunt tot icircn număr de trei accentul este pus pe trecut prezent

sau viitor Societatea icircn China antică punea de exemplu accentul pe trecut respect faţă de

strămoşi faţă de tradiţii etc La fel aristocraţia este o dovadă a orientării către trecut drepturile

fiind transmise prin descendenţă

Americanii dimpotrivă privesc spre viitor care bdquoe mai mare şi mai bunrdquo pentru că bdquoaşa

trebuie să fierdquo Există şi societăţi care trăiesc icircn prezent pentru care trecutul este neimportant iar

viitorul vag şi de neprevăzut iar comunitatea citată mai sus cea spaniolă formată icircn principal

din păstori este dată drept exemplu de cei doi cercetători

Modul de activitate umană

Este vorba despre a fi a fi şi a deveni sau a face A fi icircnseamnă a da curs dorinţelor

prezente şi excluzacircnd devenirea a acţiona după impuls icircn timp ce a deveni este echivalent cu

stăpacircnirea acestor dorinţe dar prin meditaţie şi detaşare Icircn fine ultima componentă intitulată a

face este percepută ca fiind tipul de activitate orientată către atingerea unui scop ldquoletrsquos get

things donerdquo e o frază americană tipică

Tipul de relaţii umane

Icircn timp ce icircn literatura recentă identificăm la această dimensiune doar două tipuri

posibile tipul individualist şi cel colectivist Klickhohn şi Strodbeck consideră iarăşi trei tipuri

posibile individualist colateral şi lineal Tipul colateral poate fi asimilat cu cel colectivist iar

cel lineal pune accentul pe relaţiile icircntre generaţii diferite icircn timp ce scopurile grupului primează

şi aici cea mai importantă caracteristică a unui astfel de grup este continuitatea icircn timp

Abordarea de mai sus prezintă o importanţă deosebită din cel puţin două puncte de

vedere Mai icircntacirci pentru că este prima cercetare practică finalizată după a doua jumătate a

secolului trecut care a reuşit să demonstreze puternica determinare culturală de care este

dominată o societate Icircn al doilea racircnd deoarece reuneşte icircn forme identice sau uşor diferite ideile

pe care cercetătorii le-au dezvoltat icircn special icircn ultimele decenii ale secolului trecut

22 Abordarea lui Fons Trompenaars

Trompenaars cercetător icircn cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Internaţionale a

derulat timp de cincisprezece ani un studiu prin care a reuşit să identifice cacircteva aspecte practice

ale afacerilor internaţionale pe care le interpretează prin prisma a şapte dimensiuni prezentate

succint icircn continuare

Studiul necesită mai multă atenţie din partea noastră deoarece Trompenaars a integrat icircn

grupul ţărilor investigate şi cultura naţională din Romacircnia şi a icircncadrat ţara noastră după cacircteva

din cele şapte dimensiuni formulate de el

A Universalism versus particularism

Atitudinea universalistă este una tranşantă bdquoce e bine şi ce e rău poate fi clar definit şi se

aplică icircntotdeaunardquo Regulile de genul bdquonu minţi nu fura nu face altora ce nu-ţi place ţierdquo sunt

considerate ca fiind cele care ţin la un loc societatea Cine icircncearcă să traverseze strada pe roşu

icircn Germania sau Elveţia va fi amendat chiar dacă nu există trafic Tendinţa este de a nu permite

excepţii pentru că o dată ce acestea apar sistemul nu va funcţiona

Particulariştii opun oamenii normelor Codurile sociale abstracte sunt lăsate la o parte

cacircnd vine vorba de prieteni pentru că obligaţiile generate de o astfel de relaţie sunt considerate

ca fiind mult mai puternice

Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă

icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe

amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni

Universalismul se caracterizează prin

accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii

contractele sunt redactate atent şi nu se modifică

o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul

există doar un adevăro realitate

Particularismul se caracterizează prin

accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli

contractele sunt modificate uşor

o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni

există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii

relaţiile evoluează

Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10

S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are

nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai

universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est

sunt mult mai particulariste

B Individualism versus colectivism

Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă

poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul

premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate

atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite

Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo

Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi

Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale

Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual

Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo

Deciziile sunt luate de organizaţie

Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup

Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia

Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase

ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător

Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură

individualistă

Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de

Polonia şi Rusia

C Culturi afective şi culturi neutre

Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un

lucru acceptabil

Valorile care caracterizează culturile neutre sunt

Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti

Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică

Uneori emoţiile inhibate explodează

Conduita calmă şi controlată e admirată

Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu

Declaraţiile sunt citite monoton

Valorile caracteristice culturilor afective sunt

Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal

Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii

Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii

Conduita animată expresivă e admirată

Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal

Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice

Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la

cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor

latine cu un nivel mediu de cultură afectivă

D Culturi specifice versus culturi difuze

Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice

icircşi separă clar spaţiul privat de cel public

Valorile caracteristice culturilor specifice sunt

abordarea direct la obiect urmărind exact un scop

comportament deschis transparent ferm

atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta

Valorile caracteristice culturilor difuze sunt

abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar

comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac

atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general

E Statutul

Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite

Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce

a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău

filmrdquo

Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere

vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii

statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat

icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo

Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane

depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci

are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)

Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt

Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară

Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a

acestora

Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor

Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt

Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul

Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie

Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin

educaţie

F Atitudinea faţă de timp

Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către

trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea

ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau

richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi

olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi

percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă

Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură

activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu

mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate

Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt

Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune

Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur

Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni

Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei

Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt

Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante

Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate

Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo

Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă

Valorile specifice culturilor orientate spre viitor

Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare

Planificarea e făcută icircn mod entuziast

Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial

Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare

Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin

situacircndu-se astfel la media rezultatelor

G Relaţia cu natura

Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt

Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu

Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice

Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie

Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control

Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt

Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii

Armonia denotă stabilitate

Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi

bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal

Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti

Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai

degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite

icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de

1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate

cercetările nu este suficient de clar

1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a

bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe

cercetarea făcută de alţi autori

1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate

doar pe baza respectivilor parametri

23 Abordarea lui Geert Hofstede

Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70

finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi

complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă

Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a

permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea

culturilor din ţările investigate

A Distanţa faţă de putere

Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii

este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o

structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori

Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă

icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi

bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social

corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală

Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă

La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi

subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul

ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o

discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de

aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un

subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină

mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere

subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o

inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr

redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere

Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face

comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o

maşină costisitoare

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

Modul de activitate umană

Este vorba despre a fi a fi şi a deveni sau a face A fi icircnseamnă a da curs dorinţelor

prezente şi excluzacircnd devenirea a acţiona după impuls icircn timp ce a deveni este echivalent cu

stăpacircnirea acestor dorinţe dar prin meditaţie şi detaşare Icircn fine ultima componentă intitulată a

face este percepută ca fiind tipul de activitate orientată către atingerea unui scop ldquoletrsquos get

things donerdquo e o frază americană tipică

Tipul de relaţii umane

Icircn timp ce icircn literatura recentă identificăm la această dimensiune doar două tipuri

posibile tipul individualist şi cel colectivist Klickhohn şi Strodbeck consideră iarăşi trei tipuri

posibile individualist colateral şi lineal Tipul colateral poate fi asimilat cu cel colectivist iar

cel lineal pune accentul pe relaţiile icircntre generaţii diferite icircn timp ce scopurile grupului primează

şi aici cea mai importantă caracteristică a unui astfel de grup este continuitatea icircn timp

Abordarea de mai sus prezintă o importanţă deosebită din cel puţin două puncte de

vedere Mai icircntacirci pentru că este prima cercetare practică finalizată după a doua jumătate a

secolului trecut care a reuşit să demonstreze puternica determinare culturală de care este

dominată o societate Icircn al doilea racircnd deoarece reuneşte icircn forme identice sau uşor diferite ideile

pe care cercetătorii le-au dezvoltat icircn special icircn ultimele decenii ale secolului trecut

22 Abordarea lui Fons Trompenaars

Trompenaars cercetător icircn cadrul Centrului pentru Studiul Afacerilor Internaţionale a

derulat timp de cincisprezece ani un studiu prin care a reuşit să identifice cacircteva aspecte practice

ale afacerilor internaţionale pe care le interpretează prin prisma a şapte dimensiuni prezentate

succint icircn continuare

Studiul necesită mai multă atenţie din partea noastră deoarece Trompenaars a integrat icircn

grupul ţărilor investigate şi cultura naţională din Romacircnia şi a icircncadrat ţara noastră după cacircteva

din cele şapte dimensiuni formulate de el

A Universalism versus particularism

Atitudinea universalistă este una tranşantă bdquoce e bine şi ce e rău poate fi clar definit şi se

aplică icircntotdeaunardquo Regulile de genul bdquonu minţi nu fura nu face altora ce nu-ţi place ţierdquo sunt

considerate ca fiind cele care ţin la un loc societatea Cine icircncearcă să traverseze strada pe roşu

icircn Germania sau Elveţia va fi amendat chiar dacă nu există trafic Tendinţa este de a nu permite

excepţii pentru că o dată ce acestea apar sistemul nu va funcţiona

Particulariştii opun oamenii normelor Codurile sociale abstracte sunt lăsate la o parte

cacircnd vine vorba de prieteni pentru că obligaţiile generate de o astfel de relaţie sunt considerate

ca fiind mult mai puternice

Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă

icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe

amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni

Universalismul se caracterizează prin

accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii

contractele sunt redactate atent şi nu se modifică

o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul

există doar un adevăro realitate

Particularismul se caracterizează prin

accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli

contractele sunt modificate uşor

o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni

există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii

relaţiile evoluează

Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10

S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are

nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai

universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est

sunt mult mai particulariste

B Individualism versus colectivism

Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă

poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul

premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate

atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite

Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo

Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi

Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale

Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual

Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo

Deciziile sunt luate de organizaţie

Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup

Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia

Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase

ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător

Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură

individualistă

Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de

Polonia şi Rusia

C Culturi afective şi culturi neutre

Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un

lucru acceptabil

Valorile care caracterizează culturile neutre sunt

Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti

Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică

Uneori emoţiile inhibate explodează

Conduita calmă şi controlată e admirată

Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu

Declaraţiile sunt citite monoton

Valorile caracteristice culturilor afective sunt

Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal

Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii

Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii

Conduita animată expresivă e admirată

Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal

Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice

Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la

cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor

latine cu un nivel mediu de cultură afectivă

D Culturi specifice versus culturi difuze

Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice

icircşi separă clar spaţiul privat de cel public

Valorile caracteristice culturilor specifice sunt

abordarea direct la obiect urmărind exact un scop

comportament deschis transparent ferm

atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta

Valorile caracteristice culturilor difuze sunt

abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar

comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac

atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general

E Statutul

Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite

Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce

a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău

filmrdquo

Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere

vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii

statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat

icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo

Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane

depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci

are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)

Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt

Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară

Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a

acestora

Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor

Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt

Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul

Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie

Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin

educaţie

F Atitudinea faţă de timp

Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către

trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea

ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau

richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi

olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi

percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă

Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură

activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu

mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate

Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt

Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune

Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur

Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni

Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei

Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt

Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante

Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate

Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo

Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă

Valorile specifice culturilor orientate spre viitor

Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare

Planificarea e făcută icircn mod entuziast

Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial

Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare

Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin

situacircndu-se astfel la media rezultatelor

G Relaţia cu natura

Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt

Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu

Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice

Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie

Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control

Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt

Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii

Armonia denotă stabilitate

Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi

bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal

Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti

Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai

degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite

icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de

1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate

cercetările nu este suficient de clar

1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a

bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe

cercetarea făcută de alţi autori

1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate

doar pe baza respectivilor parametri

23 Abordarea lui Geert Hofstede

Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70

finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi

complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă

Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a

permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea

culturilor din ţările investigate

A Distanţa faţă de putere

Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii

este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o

structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori

Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă

icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi

bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social

corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală

Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă

La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi

subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul

ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o

discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de

aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un

subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină

mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere

subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o

inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr

redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere

Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face

comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o

maşină costisitoare

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

Aici regula de comportament care se aplică este bdquoX icircmi este prieten bun şi icircn consecinţă

icircn mod evident n-am să fur de la el şi n-am să-l mint Să mă port rău cu el ne-ar răni pe

amacircndoirdquo Oamenii nu sunt numai cetăţeni ci icircn primul racircnd fraţi surori copii prieteni

Universalismul se caracterizează prin

accent pe reguli mai degrabă decacirct pe relaţii

contractele sunt redactate atent şi nu se modifică

o persoană de icircncredere este cea care icircşi ţine cuvacircntul dat sau respectă contractul

există doar un adevăro realitate

Particularismul se caracterizează prin

accent pe relaţii mai degrabă decacirct pe reguli

contractele sunt modificate uşor

o persoană de icircncredere e cea care pune preţ pe oameni

există pentru fiecare individ mai multe perspective asupra realităţii

relaţiile evoluează

Icircn statistica referitoare la răspunsul dat la această icircntrebare Romacircnia apare pe locul 10

S-a constatat că 3844 din managerii cărora li s-a aplicat testul au considerat că prietenul nu are

nici un drept să fie ajutat Dintre ţările Europei de Est doar Ungaria are o orientare mai

universalistă 55 icircn timp ce Iugoslavia 20 locul 1 Bulgaria 36 şi fosta Germanie de Est

sunt mult mai particulariste

B Individualism versus colectivism

Dimensiunile sunt acum percepute ca intervale unde sunt caracterizate extremele icircnsă

poziţia unei culturi este de obicei icircntre cele două puncte Acesta este de fapt echivalentul

premisei numărul trei din abordarea lui Strodbeck şi anume că icircntr-o societate se găsesc toate

atitudinile posibile dar ele apar cu intensităţi diferite

Valorile prin care se caracterizează dimensiunea individualism sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquoeurdquo

Deciziile sunt luate pe loc de reprezentanţi

Oamenii se descurcă singuri şi icircşi asumă responsabilităţi individuale

Vacanţele se petrec icircn cupluri sau individual

Valori specifice culturilor dominate de valori colectiviste sunt

Se foloseşte mai frecvent ldquonoirdquo

Deciziile sunt luate de organizaţie

Oamenii lucrează icircn grup şi icircşi asumă responsabilitatea ca grup

Vacanţele se fac icircn grup sau cu toată familia

Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase

ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător

Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură

individualistă

Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de

Polonia şi Rusia

C Culturi afective şi culturi neutre

Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un

lucru acceptabil

Valorile care caracterizează culturile neutre sunt

Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti

Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică

Uneori emoţiile inhibate explodează

Conduita calmă şi controlată e admirată

Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu

Declaraţiile sunt citite monoton

Valorile caracteristice culturilor afective sunt

Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal

Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii

Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii

Conduita animată expresivă e admirată

Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal

Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice

Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la

cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor

latine cu un nivel mediu de cultură afectivă

D Culturi specifice versus culturi difuze

Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice

icircşi separă clar spaţiul privat de cel public

Valorile caracteristice culturilor specifice sunt

abordarea direct la obiect urmărind exact un scop

comportament deschis transparent ferm

atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta

Valorile caracteristice culturilor difuze sunt

abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar

comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac

atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general

E Statutul

Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite

Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce

a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău

filmrdquo

Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere

vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii

statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat

icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo

Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane

depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci

are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)

Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt

Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară

Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a

acestora

Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor

Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt

Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul

Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie

Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin

educaţie

F Atitudinea faţă de timp

Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către

trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea

ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau

richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi

olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi

percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă

Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură

activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu

mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate

Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt

Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune

Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur

Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni

Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei

Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt

Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante

Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate

Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo

Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă

Valorile specifice culturilor orientate spre viitor

Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare

Planificarea e făcută icircn mod entuziast

Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial

Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare

Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin

situacircndu-se astfel la media rezultatelor

G Relaţia cu natura

Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt

Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu

Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice

Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie

Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control

Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt

Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii

Armonia denotă stabilitate

Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi

bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal

Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti

Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai

degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite

icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de

1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate

cercetările nu este suficient de clar

1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a

bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe

cercetarea făcută de alţi autori

1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate

doar pe baza respectivilor parametri

23 Abordarea lui Geert Hofstede

Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70

finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi

complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă

Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a

permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea

culturilor din ţările investigate

A Distanţa faţă de putere

Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii

este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o

structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori

Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă

icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi

bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social

corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală

Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă

La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi

subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul

ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o

discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de

aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un

subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină

mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere

subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o

inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr

redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere

Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face

comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o

maşină costisitoare

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

Romacircnia apare ca avacircnd un pronunţat caracter individualist fiind icircntrecută doar de şase

ţări din 38 ţări icircntre care se află SUA de aşteptat de altfel şi icircn mod oarecum surprinzător

Polonia Rusia şi Cehia Toate ţările din Europa de Est incluse icircn studiu au o cultură

individualistă

Icircn ceea ce priveşte colectivismul Romacircnia se situează pe locul 3 fiind depăşită de

Polonia şi Rusia

C Culturi afective şi culturi neutre

Relaţiile dintre oameni ar trebui să fie obiective şi detaşate sau exprimarea emoţiilor e un

lucru acceptabil

Valorile care caracterizează culturile neutre sunt

Nu se arată ce simţi sau gacircndeşti

Uneori tensiunea se vede icircn gesturi şi mimică

Uneori emoţiile inhibate explodează

Conduita calmă şi controlată e admirată

Contactul fizic mimica şi gestica sunt deseori tabu

Declaraţiile sunt citite monoton

Valorile caracteristice culturilor afective sunt

Gacircndurile şi sentimentele sunt arătate atacirct verbal cacirct şi nonverbal

Expresivitatea şi transparenţa ajută la eliminarea tensiunii

Emoţiile sunt exprimate uşor fluent şi fără inhibiţii

Conduita animată expresivă e admirată

Atingerea gestica mimica neobişnuită sunt ceva normal

Declaraţiile sunt citite fluent şi cu intonaţii melodramatice

Romacircnia se situează mai aproape de valorile culturii neutre deşi dacă ne raportăm la

cultura afectivă putem identifica suficiente elemente care poziţionează Romacircnia icircn grupa ţărilor

latine cu un nivel mediu de cultură afectivă

D Culturi specifice versus culturi difuze

Icircn cultura difuză statutul se transferă de la o situaţie la alta Indivizii din culturi specifice

icircşi separă clar spaţiul privat de cel public

Valorile caracteristice culturilor specifice sunt

abordarea direct la obiect urmărind exact un scop

comportament deschis transparent ferm

atitudinea variază de la o situaţie la alta şi de la o persoană la alta

Valorile caracteristice culturilor difuze sunt

abordarea indirectă pe ocolite aparent fără un scop clar

comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac

atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general

E Statutul

Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite

Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce

a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău

filmrdquo

Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere

vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii

statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat

icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo

Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane

depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci

are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)

Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt

Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară

Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a

acestora

Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor

Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt

Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul

Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie

Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin

educaţie

F Atitudinea faţă de timp

Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către

trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea

ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau

richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi

olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi

percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă

Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură

activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu

mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate

Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt

Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune

Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur

Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni

Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei

Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt

Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante

Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate

Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo

Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă

Valorile specifice culturilor orientate spre viitor

Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare

Planificarea e făcută icircn mod entuziast

Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial

Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare

Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin

situacircndu-se astfel la media rezultatelor

G Relaţia cu natura

Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt

Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu

Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice

Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie

Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control

Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt

Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii

Armonia denotă stabilitate

Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi

bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal

Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti

Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai

degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite

icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de

1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate

cercetările nu este suficient de clar

1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a

bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe

cercetarea făcută de alţi autori

1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate

doar pe baza respectivilor parametri

23 Abordarea lui Geert Hofstede

Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70

finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi

complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă

Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a

permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea

culturilor din ţările investigate

A Distanţa faţă de putere

Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii

este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o

structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori

Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă

icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi

bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social

corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală

Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă

La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi

subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul

ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o

discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de

aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un

subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină

mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere

subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o

inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr

redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere

Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face

comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o

maşină costisitoare

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

comportament evaziv plin de tact ambiguu chiar opac

atitudinea faţă de o persoană depinde puternic de contextual general

E Statutul

Statutul modul cum cineva este apreciat de ceilalţi poate veni din două surse diferite

Pentru culturile orientate către a obţine ceva către rezultat individul e judecat pe baza a ceea ce

a făcut de curacircnd La Hollywood se spune bdquoeşti tot atacirct de bun pe cacirct de bun este ultimul tău

filmrdquo

Icircn alte culturi statutul nu e obţinut de cel care icircl posedă ci este acordat prin naştere

vacircrstă sex educaţie sau datorită cunoştinţelor-relaţiilor pe care le are Icircntr-o cultură a dobacircndirii

statutului o icircntrebare obişnuită este bdquoCe ai studiatldquo icircn timp ce icircntr-una icircn care statutul e acordat

icircntrebarea este bdquoUnde ai studiatldquo

Aproximativ 69 din managerii romacircni nu cred că respectul acordat unei persoane

depinde de familia din care face parte situacircndu-se aproximativ la mijloc icircntr-un clasament care icirci

are la extreme pe indonezieni (42) şi danezi (81)

Valorile specifice culturilor cu un statut obţinut sunt

Titlurile sunt folosite numai cacircnd sunt relevante pentru situaţia particulară

Respectul pentru superior se bazează pe competenţa profesională şi managerială a

acestora

Tendinţa este de a acorda şanse egale tuturor

Valorile caracteristice culturilor cu statut acordat sunt

Titlurile sunt folosite excesiv mai ales atunci cacircnd trebuie demonstrat statutul

Respectul pentru şef e o dovadă a loialităţii faţă de organizaţie

Majoritatea managerilor sunt bărbaţi de vacircrstă medie care fac dovada calificării lor prin

educaţie

F Atitudinea faţă de timp

Aşa cum am observat şi la Strobeck membrii unei culturi privesc fie către viitor fie către

trecut fie către prezent Visul american e coşmarul francez Americanii pleacă de la zero şi ceea

ce icirci interesează e statutul prezent şi planurile de viitor Dar pentru un francez ei ar fi bdquonoiveau

richerdquo căruia icirci e preferabil bdquolrsquoancien pauvrerdquo Icircn anumite culturi ca cea americană suedeză şi

olandeză timpul e văzut ca o linie continuă o secvenţă a evenimentelor disparate Alte culturi

percep timpul ca un cerc icircn care trecutul prezentul şi viitorul se confundă

Cei care percep timpul ca o linie continuă preferă de obicei să desfăşoare o singură

activitate la un moment dat Urăsc situaţiile icircn care trebuie să icircşi modifice agenda stabilită cu

mult timp icircnainte datorită unor evenimente neaşteptate

Valorile specifice culturilor orientate către trecut sunt

Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune

Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur

Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni

Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei

Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt

Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante

Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate

Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo

Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă

Valorile specifice culturilor orientate spre viitor

Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare

Planificarea e făcută icircn mod entuziast

Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial

Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare

Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin

situacircndu-se astfel la media rezultatelor

G Relaţia cu natura

Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt

Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu

Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice

Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie

Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control

Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt

Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii

Armonia denotă stabilitate

Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi

bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal

Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti

Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai

degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite

icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de

1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate

cercetările nu este suficient de clar

1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a

bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe

cercetarea făcută de alţi autori

1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate

doar pe baza respectivilor parametri

23 Abordarea lui Geert Hofstede

Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70

finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi

complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă

Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a

permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea

culturilor din ţările investigate

A Distanţa faţă de putere

Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii

este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o

structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori

Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă

icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi

bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social

corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală

Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă

La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi

subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul

ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o

discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de

aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un

subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină

mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere

subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o

inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr

redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere

Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face

comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o

maşină costisitoare

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

Se vorbeşte despre istorie originea familiei afaceri şi naţiune

Motivaţia constă icircn recrearea unei vacircrste de aur

Se pune accent pe respectul pentru strămoşi şi pentru oamenii bătracircni

Totul este văzut icircn contextul tradiţiei şi al istoriei

Valorile specifice culturilor orientate către prezent sunt

Activităţile şi plăcerea de moment sunt cele mai importante

Nu se obiectează la planuri dar ele sunt rar executate

Se acordă un interes intens realităţilor prezente ldquoaici şi acumrdquo

Totul este văzut icircn termenii modei şi ai impactului icircn momentul de faţă

Valorile specifice culturilor orientate spre viitor

Se vorbeşte despre proiecte aspiraţii realizări viitoare

Planificarea e făcută icircn mod entuziast

Sunt priviţi cu interes cei tineri şi cu potenţial

Trecutul şi prezentul sunt folosite pentru crearea unor avantaje viitoare

Icircn cazul ţării noastre 70 dintre cei testaţi cred că icircşi controlează propriul destin

situacircndu-se astfel la media rezultatelor

G Relaţia cu natura

Valorile specifice culturilor icircn care este luată icircn considerare relaţia cu natura sunt

Se adoptă o atitudine dominantă chiar agresivă faţă de mediu

Conflictul şi rezistenţa denotă convingeri puternice

Accentul cade pe propriul grup şi pe propria organizaţie

Se manifestă nemulţumirea cacircnd mediul pare că scapă de sub control

Valorile specifice culturilor cu un control extern sunt

Se adoptă o atitudine flexibilă căutacircnd compromisul şi menţinerea păcii

Armonia denotă stabilitate

Accentul cade pe ceilalţi clienţi parteneri colegi

bdquoValurilerdquo ciclurile sunt ceva normal

Dimensiunile descoperite de Fons Trompenaars au fost considerate de alţi specialişti

Richard Mead icircn lucrarea International Management Cross - Cultural Dimensions ca fiind mai

degrabă nevoi practice decacirct ştiinţifice Totuşi cercetarea lui Trompenaars are o serie de limite

icircn principal determinate de insuficienta rigurozitate generată de

1048766 gradul redus de omogenitate al cercetării deoarece eşantionul pe care au fost realizate

cercetările nu este suficient de clar

1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a

bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe

cercetarea făcută de alţi autori

1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate

doar pe baza respectivilor parametri

23 Abordarea lui Geert Hofstede

Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70

finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi

complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă

Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a

permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea

culturilor din ţările investigate

A Distanţa faţă de putere

Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii

este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o

structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori

Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă

icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi

bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social

corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală

Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă

La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi

subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul

ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o

discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de

aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un

subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină

mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere

subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o

inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr

redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere

Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face

comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o

maşină costisitoare

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

1048766 comparaţiile imprecise icircntre culturi de exemplu dimensiunea afectiv versus neutru s-a

bazat pe cercetarea efectuată doar icircn 11 ţări iar dimensiunea despre timp se bazează doar pe

cercetarea făcută de alţi autori

1048766 culturile ordonate numai după răspunsul la anumite icircntrebări neputacircnd fi comparate

doar pe baza respectivilor parametri

23 Abordarea lui Geert Hofstede

Se consideră că cercetarea icircntreprinsă de specialistul olandez Geert Hofstede icircn anii rsquo70

finalizată icircn anii rsquo80 şi publicată prima oară icircn 1984 este unul dintre cele mai complete şi

complexe studii care s-au elaborat pacircnă icircn acea perioadă

Cercetarea s-a realizat icircn toate ţările icircn care compania multinaţională IBM avea filiale şi a

permis conturarea a cinci dimensiuni descrise ca parametri care au făcut posibilă compararea

culturilor din ţările investigate

A Distanţa faţă de putere

Prima dimensiune indică măsura icircn care o societate acceptă faptul că puterea icircn instituţii

este distribuită inegal Icircn acelaşi timp reprezintă măsura icircn care indivizii au aşteptări privind o

structură ierarhică care să sublinieze diferenţele dintre subordonaţi şi superiori

Capacitatea fizică şi intelectuală puterea bogăţia şi poziţia socială pot sau nu să meargă

icircmpreună Icircn unele ţări politicienii se pot bucura de privilegiul social şi de putere socială fără a fi

bogaţi după cum oamenii de afaceri care sunt bogaţi şi au putere nu au statut social

corespunzător Unele societăţi icircncearcă să concilieze această situaţie icircn altele ea pare normală

Distanţa faţă de putere este vizibilă icircn familii la şcoală şi la locul de muncă

La locul de muncă atunci cacircnd distanţa faţă de putere este mare managerii şi

subordonaţii se consideră reciproc ca inegali existenţial inegalitate pe care se bazează sistemul

ierarhic Este de aşteptat ca subordonaţilor să li se spună ce să facă sistemele salariale să arate o

discrepanţă mare icircntre managerii de la nivelul superior şi cel de bază al organizaţiei Este de

aşteptat ca şeful să icircşi arate puterea şi autoritatea prin simboluri este destul de posibil ca un

subordonat să se simtă macircndru dacă el poate să-i spună vecinului că şeful său conduce o maşină

mai scumpă decacirct cea a şefului vecinului Icircn situaţia unei distanţe mici faţă de putere

subordonaţii şi managerii se consideră unii pe alţii ca egali existenţial ierarhia e doar o

inegalitate a rolurilor stabilită convenţional Organizaţiile sunt descentralizate cu un număr

redus de niveluri ierarhice şi un număr redus de personal de supraveghere

Simbolurile cu privire la statutul social sunt suspecte şi subordonaţii probabil că vor face

comentarii negative cu vecinii dacă şeful lor cheltuie banii companiei pentru a-şi procura o

maşină costisitoare

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

Prin calcul statistic distanţa faţă de putere a mai prezentat corelaţii cu

1048766 latitudinea geografică a ţării o latitudine superioară cu o distanţă faţă de putere mică

1048766 numărul de locuitori dacă acesta este mare se asociază cu distanţa mare faţă de putere

1048766 veniturile ţările bogate fiind asociate cu distanţa mică faţă de putere

B Individualism minus colectivism

Dimensiunea individualism minus colectivism reprezintă gradul icircn care o societate preţuieşte

obiectivele personale autonomia intimitatea angajamentul faţă de normele de grup implicarea

icircn activităţi colective coeziune socială şi socializare intensă

Această dimensiune apare şi la Hofstede după ce aşa cum s-a arătat ea este prezentă şi icircn

celelalte două abordări descrise deja Hofstede defineşte individualismul ca aparţinacircnd

societăţilor icircn care legăturile dintre indivizi sunt haotice şi se aşteaptă ca fiecare să icircşi poarte

singur de grijă

Colectivismul aparţine societăţilor icircn care oamenii sunt integraţi icircncă de la naştere icircn

subgrupuri puternice care pe toată durata vieţii continuă să-I protejeze icircn schimbul unei loialităţi

reciproce

De la personalul angajat icircntr-o cultură individualistă se aşteaptă ca el să acţioneze icircn

conformitate cu interesul propriu iar munca trebuie organizată astfel icircncacirct interesul patronului şi

al angajaţilor să coincidă

Icircntr-o cultură colectivistă un patron nu angajează un individ ca atare ci o persoană care

aparţine unui subgrup de interese comune De obicei există tendinţa de a angaja rude icircn primul

racircnd cele ale patronului dar şi ale altor persoane care lucrează icircn companie Angajarea

persoanelor din familie reduce riscurile Rudele vor fi interesate de reputaţia familiei şi vor ajuta

la corectarea unui comportament necorespunzător al unui membru al familiei

Icircn societatea individualistă relaţiile de familie la locul de muncă sunt adesea considerate

nedorite deoarece ar putea duce la nepotism şi conflicte de interese Unele organizaţii au ca şi

regulă dacă doi angajaţi se căsătoresc unul dintre ei trebuie să părăsească organizaţia

C Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune reprezintă gradul icircn care o societate priveşte comportamentul

icircncrezător sau masculin ca fiind important pentru a avea succes şi icircncurajează stereotipurile

legate de rolul sexelor Graniţa dintre aceste aşteptări diferă de la o ţară la alta

Icircn ţările de tip individualist atacirct băieţii cacirct şi fetele pot fi icircndrumaţi către realizările

fraţilor lor şi apoi către cele ale soţilor şi fiilor

Icircn culturile feminine precum Olanda Suedia şi Danemarca există o preferinţă pentru

rezolvarea conflictelor prin compromis şi negociere Icircn Franţa ce are un punctaj mediu feminin

apar uneori insulte verbale icircntre şefi şi sindicate precum şi icircntre şefi şi subordonaţi Icircn spatele

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

acestor conflicte există un bdquosens de moderaţierdquo tipic franţuzesc care permite părţilor să continue

să lucreze icircmpreună

Culturile masculine şi feminine creează tipuri diferite de eroi icircn management Managerul

masculin este desigur decis şi agresiv cuvacircnt cu semnificaţie pozitivă icircn culturile masculine El

ia decizia şi nu jigneşte dacă este uneori dur

Culturile masculine au un avantaj competitiv icircn organizaţii icircn special icircn cele de

dimensiuni mari lucrurile trebuie făcute repede şi bine

Culturile feminine au un avantaj relativ icircn sferele de servicii consultanţă transport icircn

industria manufacturieră unde comenzile sunt realizate conform comenzii clientului

D Evitarea incertitudinii

Această dimensiune pentru prima oară descrisă de Hofstede este definită ca bdquomăsura icircn

care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau necunoscuterdquo

Icircn societăţile caracterizate prin evitarea puternică a incertitudinii există multe reguli

neprotocolare care controlează drepturile şi icircndatoririle proprietarilor şi salariaţilor Nevoia de

legi şi reguli nu se bazează pe o logică formală Dacă evitarea incertitudinii este puternică

nevoia de reguli este emoţională Icircn ţările icircn care evitarea incertitudinii este redusă pare că există

o respingere emoţională faţă de reguli protocolare Regulile sunt stabilite numai icircn cazurile de o

absolută necesitate ca de exemplu dacă se circulă pe stacircnga sau pe dreapta

Icircn cazul unei evitări puternice a incertitudinii există o preferinţă pentru reguli care sunt

fie scriseexplicite icircn cazul societăţilor individualiste fie nescriseimplicite icircn cazul societăţilor

colectiviste

E Orientarea pe termen lungtermen scurt

Ultima dimensiune identificată de Hofstede reprezintă măsura icircn care valorile sunt

orientate către viitor (economisire perseverenţă) prin opoziţia faţă de trecut sau de prezent

(respect pentru tradiţii icircndeplinirea obligaţiilor sociale)

Michael Bond un canadian locuind de mult timp icircn estul icircndepărtat a reluat studiul lui

Hofstede icircn acea parte a globului Noul chestionar denumit Studiul de Valoare Chineză a fost

aplicat icircn 23 de ţări Studiul a confirmat doar trei dintre dimensiunile identificate de Hofstede

dar a descoperit o nouă dimensiune inspirată din filosofia confucianistă

Valorile caracteristice culturilor din ţările cu orientare pe termen lung sunt

bull persistenţa perseverenţa

bull cumpătarea

bull existenţa sentimentului de ruşine

bull organizarea relaţiilor prin statut şi supravegherea funcţionării acestora

La polul opus orientarea pe termen scurt este susţinută de următoarele valori

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

bull siguranţă personală şi stabilitate

bull respectarea moralei şi eticii

bull respectarea tradiţiilor

bull reciprocitate icircn saluturi favoruri şi cadouri

Abordarea contextuală din perspectiva culturii

Ulterior cercetărilor lui Hofstede specialiştii şi-au exprimat şi alte opinii referitoare la

dimensiunile culturii Un model propus de Mary Ellen Guffey (Business Comunication - Process

and Product) reuneşte cinci dimensiuni ale culturii

A Context inferior ndash context superior

Această dimensiune se referă la numărul şi cantitatea de reguli existente icircn cadrul unei

culturi

Există culturi simple cu puţine reguli considerate de context inferior sau low context şi

culturi cu o icircncărcătură ridicată de context superior high context Această clasificare este

asociată de Trompenaars cu dimensiunea culturii specificedifuze icircn timp ce Hofstede o

consideră cacircnd descrie culturile icircn dubla determinare individualismcolectivism şi evitarea

incertitudinii

Conceptul a fost iniţial definit de antropologul Edward T Hall care icircn modelul său

prezintă contextul prin prisma unor stimuli a mediului icircnconjurător sau ambianţa unui

eveniment

Icircn culturile de context superior high context receptorul este deja bdquoconectatrdquo şi nu trebuie

să primească foarte multe informaţii de fond

O consecinţă directă a contextului este uşurinţa comunicării icircn cadrul unei culturi O

cultură de context superior este una icircn care se scriespune puţin deoarece majoritatea informaţiei

este implicită culturile de context superior sunt bogate şi subtile dar cu un bdquobagajrdquo care nu este

aproape niciodată confortabil străinilor care pot fi foarte greu asimilaţi Icircn culturile cu context

inferior comunicarea este directă la obiect explicită Este de aşteptat să treci imediat la subiect

nu bdquosă baţi cacircmpiirdquo Persoanele şi situaţiile nu sunt neapărat relevante pentru discurs Toţi pot

icircnţelege mesajul şi au acces egal la informaţie

Culturile de context inferior tind să fie analitice logice şi orientate către acţiune

Emiţătorul mesajului transmite mesaje clar articulate pe care le consideră obiective profesionale

şi eficiente Culturile de context superior sunt mai degrabă intuitive şi contemplative iar

emiţătorii acordă o atenţie sporită cuvintelor Aceste culturi subliniază relaţiile interpersonale

expresiile non-verbale coordonatele fizice şi sociale şi sunt mai conştiente de istoria statutul şi

poziţia emiţătorului

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

B Individualism

Individualismul este caracterizat printr-o atitudine de indiferenţă şi libertate Membrii

culturilor de context inferior tind să preţuiască individualismul Ei cred că iniţiativa conduce la

autorealizare De asemenea ei cred icircn acţiuni individuale şi responsabilităţi proprii şi icircşi doresc

un grad de libertate ridicat icircn viaţa lor

Prin contrast membrii culturilor de context superior icircncurajează acceptarea valorilor

obligaţiilor şi deciziilor grupului De regulă ei refuză independenţa deoarece aceasta este icircnsoţită

de competiţie şi promovează confruntările şi nu consensul

Desigur multe culturi sunt o compilaţie a celor două mari tipuri existacircnd icircn cadrul

culturii de bază sub-culturi orientate către individualism şi altele către grup

C Formalism

Membrii anumitor culturi evidenţiază mai puţin importanţa tradiţiilor ceremoniilor şi

regulilor sociale decacirct membrii altor culturi

Icircn cultura occidentală oamenii pun mai puţin accent pe statutul social al unei persoane

respectul nu se exprimă neapărat datorită averii vacircrstei sau statutului pe care-l au

D Stilul comunicării

Oamenii icircn culturile de context inferior respectiv superior tind să comunice altfel

folosind cuvintele Pentru americani şi germani cuvintele sunt deosebit de importante mai ales la

negocierile sau la icircncheierea contractelor

Pe de altă parte oamenii din culturi de context superior subliniază mai puternic contextul

decacirct cuvintele dintr-o negociere Mai mult această diferenţiere este evidentă chiar la nivelul

comunicării scrise Icircn timp ce limbile europene folosesc litere care descriu sunetele limbile

asiatice se bazează pe caractere pictografice ce reprezintă sensul cuvacircntului

Caracterele limbilor asiatice sunt mai complexe decacirct cele occidentale se presupune ca

urmare a faptului că asiaticii au o competenţă mai ridicată icircn identificarea modelelor vizuale

E Orientarea icircn timp

Americanii consideră timpul o resursă de primă importanţă Ei icircl asociază productivităţii

eficienţei şi banilor A pune pe cineva să aştepte la o icircntacirclnire de afaceri este o pierdere de timp

şi o jignire

Icircn alte culturi timpul poate fi considerat ca o resursă nelimitată Asiaticii sunt punctuali

dar au nevoie de un timp icircndelungat pentru a se gacircndi şi a evalua toate faţetele unui proiect

Această practică se află icircn opoziţie cu modul de comportament tipic occidental

Unii oameni de afaceri chiar au remarcat că o dată cu prelungirea negocierilor obţin mai

multe concesii din partea americanilor nerăbdători6

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională

Deşi fiecare din abordările prezentate reunesc o serie de limite dar şi contribuţii

importante unele din acestea vor fi folosite ca instrumente pentru a analiza cultura din ţara

noastră şi pentru a determina implicaţiile valorilor culturale asupra romacircnilor icircn general şi a

angajaţilor icircn organizaţiile din sectorul public icircn special Pentru a putea icircncepe această analiză

este important să avem icircn prealabil icircn atenţie următoarele două aspecte cultura organizaţională

valorile prin care aceasta este reprezentată şi relaţia dintre cultura naţională şi cea

organizaţională