Cultura Organizationala Din Sanatate

1

Cultura organizaţiei din sănătate

Studiu de caz Autor: Angela Mateescu

Cuprins

Introducere……………………………………………………..……………….…………….2

CAPITOLUL 1 Cultura organizaţională din sănătate……………………..……………….3

1.1 Aspecte generale ale sistemului medical……………………………………………..3

1.2 Caracteristici organizaţionale ale spitalului…………………………………………3

1.3 Rolul pacientului în spital ……………………………………..……………………4

1.4 Funcţii medicale şi sociale ale spitalului…………………………..………………..5

1.5 Prezentarea organizaţiei, misiune, valori…………………………………...……....5

CAPITOLUL 2 Metodologia cercetării sociologice…………….…….…………………….6

2.1 Realitatea socială: mass-media şi cazul “Centrul de Sănătate Voineşti” ….………6

2.2 Tema cercetării…………………………………………………………….……..…..7

2.3 Scopul studiului de opinie……………………………………………………….…...8

2.4 Caracteristici situaţionale…………………………………………………………..…8

2.5 Ipoteze ale cercetării………………………………………………………..………...9

2.6 Obiectivele cercetării ……………………………………………….. ……………...9

2.7 Metoda de cercetare…………………………………………………………………..10

2.8 Eşantionarea………………………………………………………………………….11

2.9 Elaborarea chestionarului de opinie.………………………………….…………….12

CAPITOLUL 3 Analiza chestionarului de opinie…………………………………………..14

3.1 Colectarea datelor………………………….. ……………………………………….14

3.2 Centralizarea datelor (tabularea datelor, grafice) ……………………..………….14

3.3 Analiza ipotezelor cercetării………………………………………………………….32

3.4 Analiza SWOT………………………………………………………………………..33

3.5 Concluzii şi recomandări…………………………………………………………….34

Bibliografie………………………….. ……………………………………………..............35

Anexa………………………………………………..………………………………………..36

2

Introducere

„Să respecţi loial regula, să lupţi sau să fugi? În

conştiinţa comună acestea ar fi cele trei atitudini

posibile ale actorului social faţă de o situaţie

nesatisfăcătoare.” 1

Atunci când dorim să înţelegem influenţele sociale asupra culturii organizaţionale din

sănătate, trebuie să studiem nucleul, organizaţia ca atare, cât şi mediul cultural existent în jurul

acesteia. Prin urmare, studiul are în vedere instituţia sanitară, dar şi stakeholderii implicaţi în

activitatea medicală (asiguraţi medical, consiliul local, populaţia locală, decidenţi politici).

Tema proiectului “Cultura organizaţională din sănătate” va fi axată pe instituţiile

spitaliceşti. Spitalul ca şi organizaţie, are un sistem cultural conform căruia îşi defineşte misiunea

activităţii desfăşurate, implicit face cunoscut publicului care sunt valorile apreciate de

organizaţie. Cultura organizațională selectează şi evaluează mentalităţi şi comportamente,

formează credinţe şi tradiţii, cere membrilor săi un mod de a fi potrivit culturii grupului.

Potenţialitatea individului de a adera la cultura organizațională, este o condiție a integrării sale în

colectivul de muncă.

Studiul de caz surprinde un episod din evoluţia Centrului de Sănătate Voineşti. Istoria

spitalului începe în anul 1905, când a fost construit ca şi lăcaş de sănătate pentru cei care locuiau

pe Valea Dâmboviţei. Din păcate, în anul 2010 ajunge, finalmente, pe lista spitalelor propuse

spre desfiinţare. Iniţial, urma să fie transformat într-un centru de asistenţă socială pentru

persoane fără adăpost, din fericire, poziţia consiliului local al comunei şi a colectivului de

medici, a contracarat această soluţie nepotrivită. Actualmente, Centrul de Sănătate Voineşti îşi

continuă activitatea spitalicească funcţionând ca şi secţie medicală externă a Spitalului Judeţean

Târgovişte.

Personalul medical din centrul de sănătate este bine cunoscut de un foarte mare număr de

locuitori din zonă, şi, având în vedere acest aspect, s-a considerat potrivit efectuarea unui studiu

de opinie. Majoritatea celor intervievaţi sunt beneficiari ai serviciilor medicale oferite de centrul

de sănătate. Opinia populaţiei ar trebui să constituie un punct principal al fundamentării unor

decizii care privesc asistenţa medicală. O decizie nepotrivită poate declanşa acţiuni cu

repercusiuni economice şi sociale defavorizante, neechitabile, în cazul nostru pentru beneficiarii

serviciilor medicale, dar şi pentru personalul medical implicat.

1 Perpelea Nicolae Imagini ale sociologiei contemporane. Idei, concepte, metodologie, Editura Ars Docendi,

Bucureşti, 2007, p106

3

Capitol 1

Cultura organizaţiilor din sănătate

1.1 Aspecte generale ale sistemului spitalicesc

Spitalul este o instituţie specializată în ocrotirea sănătăţii populaţiei. „Naşterea spitalului

ca instituţie a fost asociată cu creştinismul, ale cărui dogme accentuau necesitatea acordării de

ajutor celor în suferinţă.” ( Rădulescu, S., 2002). În trecut, secole de-a rândul spitalele au fost

aşăzăminte pentru cei bolnavi şi săraci. Datorită iniţiativei unor oameni de bine, spitalul era un

loc al binefacerii în folosul nevoiaşilor. La început, activitatea spitalelor a fost sub autoritatea

ecleziastică.

În epoca modernă, spitalul s-a impus atenţiei colective şi din lăcaş caritabil s-a

transformat în ceea ce este acum: instituţie sanitară publică sau privată, înfiinţată cu scopul

acordării de servicii medicale celor bolnavi.

Complexitatea activităţilor desfăşurate în mediul spitalicesc, a impus existenţa unei duble

autorităţi cea medicală şi cea administrativă, astfel „numeroase sarcini privind organizarea

„formală” a actului medical (administrarea resurselor, a echipamentelor, a clădirilor) se includ

în atribuţiile administraţiei „birocratice”, care intră adeseori în conflict cu autoritatea

medicală.” ( Rădulescu, S., 2002)

Sistemul medical se confruntă în primul rând cu problemele economiei sănătăţii.

Eficienţa şi eficacitatea activităţii medicale are accente economice contextuale umanitarismului.

Dreptul la sănătate este al fiecărui om, „este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei

fiinţe umane, fără a se ţine seama de sex, religie, convingeri politice, condiţii economice sau

sociale. (...) Cuceririle obţinute de fiecare stat în promovarea şi protecţia sănătăţii constitue o

valoare universală”2, se menţionează în statutul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Finanţarea seviciilor medicale se realizează din surse private: plăţi directe efectuate de

pacienţi şi asigurările voluntare sau din surse publice: asigurări obligatorii şi din bugetul de stat.

Organizarea serviciilor medicale în relaţie cu modul lor de finanţare determină existenţa a trei

variante posibile ale serviciilor de sănătate: publice, private non-profit, private bazate pe profit.

1.2 Caracteristici organizaţionale ale spitalului

În ceea ce priveşte diviziunea muncii din spital, aceasta implică un „sistem stratificat de

funcţii şi roluri în concordanţă cu gradul de calificare profesională a personalului şi cu

activităţile îndeplinite, sistem care are, în linii mari, următoarea alcătuire:

aparatul medical propriu-zis (medici);

aparatul auxiliar, cu funcţii directe de îngrijire şi supravegere medicală (asistentele,

surorile, personalul calificat pentru terapie;

2 Sorin Rădulescu, S., Sociologia sănătăţii şi a bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002, p.8

4

aparatul paramedical (personalul care deserveşte laboratoarele sau manevrează

echipamentul;

aparatul administrativ (alcătuit din persoanele care îndeplinesc sarcini legate de

gospodărirea şi de administrarea resurselor sau bunurilor.” ( Rădulescu, S., 2002)

Termenul de aparat relevă dinamica activităţii unui spital, acţiunea de grup. Actul

medical se desfăşoara sub autoritatea medicului, dar asupra acestei autorităţi poate interveni

experienţa profesională, o formă de „control colegial” din partea colectivului de medici din

cadrul spitalului. „Supravegherea colegială nu constă din forme de evaluare formală, ci dintr-o

serie de atitudini şi aprecieri faţă de competenţa medicului, faţă de capacitatea sa de a pune un

diagnostic cât mai exact de la primul contact cu bolnavul, de a fixa un tratament corect, iar în

cazul personalului de îngrijire (asistente, surori etc.),capacitatea de a realiza acţiuni cât mai

rapide şi cât mai exacte evitând erorile” (Rădulescu, S., 2002). Acest sistem sugerează o dublă

autoritate profesională (formală şi informală) prin care se îmbunătăţeşte actul medical. Din

punctul nostru de vedere, evaluarea reciprocă, între medici, este de bun augur.

Scopul principal al activităţii medicale, trebuie să fie de îngrijire a bolnavilor şi

minimizarea riscurilor de agravare a bolii. Conflicul între scopul „birocratic” şi scopul medical

este general valabil: fondurile băneşti insuficiente, acest fapt implicând negocieri permanente

între reprezentaţii spitalelor şi cei care dau banii: Casele Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Ministerul Sănătăţii, Consiliile locale şi judeţene etc. Totul este reglementat prin Contractul

Cadru, bazele contractuale se emit anual prin Hotărâre de Guvern. Managerul spitalului este în

masură să negocieze sumele necesare finanţării activităţilor spitaliceşti.

1.3 Rolul pacientului în spital

Rolul de pacient internat aduce constângerile specifice mediului spitalicesc, respectarea

regulilor de igienă, de consultaţii, de tratament, de hrană, de vestimentaţie, de primirea vizitelor

etc. Pacientul este sub autoritatea medicului şi personalului de îngrijire.

Rolul de bolnav implică noţiunea de instituţionalizare întrucât persoana respectivă are

anumite drepturi şi obligaţii acordate de societate. În spital, pacientul trebuie să adopte un nou

comportament fiind posibilă o depersonalizare temporară. Neobişnuita, uneori neputinţa

bolnavului creează dependenţa acestuia de personalul medical, în fapt, se exercită o formă de

control social prin serviciile de asistenţă medicală. Medicul este cel mai influent în ceea ce

priveşte încrederea pacientului în actul medical.

Grupul social ia cunoştinţă de starea bolnavului şi funcţie de gravitatea bolii, “asociază

diferite semnificaţii, percepţii şi reprezentări colective” 3 stării acestuia, adoptând, la rândul lor,

reguli şi norme comportamentale corelate celor instituite de medici.

3 Sorin Rădulescu, S., Sociologia sănătăţii şi a bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002, p.259

5

1.4 Funcţii medicale şi sociale ale spitalului

Îngrijirile medicale se pot clasifica astfel:

îngrijiri medicale cu supravegere staţionară acordate în spitale cămin, pacienţii sunt

persoane care au nevoie de asistenţă medicală permanentă;

îngrijiri medicale oferite pentru vindecarea bolilor acute şi pentru situaţii de urgenţă

medicală, de obicei, durata asistenţei medicale este pe o perioadă scurtă de timp;

îngrijiri medicale de reabilitare, pacienţii suferă de boli cronice şi necesită o perioadă

mai îndelungată de asistenţă medicală.

Activitatea medicală din Centrul de Sănătate Voineşti este centrată pe acordare de

îngrijiri medicale pentru boli acute, cronice şi urgenţe medicale.

Mediul cultural în care funcţionează organizaţia are o influenţă deosebită asupra structurii

şi funcţionării instituţiei. Atitudinea beneficiarilor de servicii medicale şi relaţiile cu autorităţile

locale, determină membrii organizaţiei spitalului să adopte o conduită profesională onestă.

Îngrijirile medicale sunt armonizate convingerilor şi mentalităţii localnicilor. Mediul şi specificul

zonei în care este amplasată instituţia, dă anumite caracteristici în ceea ce priveşte alimentaţia şi

comportamentul pacienţilor. Personalul medical creează un echilibru între mediul spitalicesc şi

cel exterior, astfel încât pacienţii să se adapteze mai uşor.

1.5 Prezentarea organizaţiei, misiune şi valori

“Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea.”

Hipocrate

Centrul de Sanătate Voineşti aparţine comunei din anul 1905 şi deserveşte 40.000 de locuitori

de pe Valea Dâmboviţei. Actualmente unitatea medicală nu are datorii, dispune de aparatură

medicală modernă, clădirea este consolidată şi bine întreţinută. Personalul medical este

apreciat pentru serviciile medicale de calitate. Sursa: www.primariavoinesti.ro

Structura Centrului de Sănătate Voineşti4:

1. Secţie boli interne (25 de paturi), 1 doctor, 3 asistenţi medicali, 3 infirmieri ;

2. Ambulatoriu de specialitate, Cabinet pediatrie, 1 doctor, 2 asistenţi medicali;

3. Serviciu de radiologie, 1 doctor, 1 asistent medical;

4. Laborator servicii de analiză medicală, 1 asistent medical;

5. Serviciu de permanenţă cu medici de familie prin rotaţie 24h din 24h, permanenţa ce asigură

asistenţa medicala de urgenţă tuturor cetaţenilor de pe valea Damboviţei (cabinete medicale

individuale: 3 medici de familie, 6 asistenţi medicali);

6. Serviciu de ambulanţă 24h din 24h dotat cu 6 salvari ce asigură în timp util transportul

bolnavilor către centrul de permanenţă sau alte spitale din judeţ.

4 Sursa: http://primarievoinesti.ro/sanatate/sanatate.htm

http://primarievoinesti.ro/sanatate/sanatate.htm

6

CAPITOLUL 2

Metodologia cercetării sociologice

2.1 Realitatea socială: mass-media şi cazul “Centrul de Sănătate Voineşti”

Cercetarea sociologică contribuie la descoperirea acelor informaţii despre realitatea

socială, necesare în predicţii despre evenimente şi procese sociale. Realitatea socială este

structurată în relaţia cauză-efect, iar evoluţia ei este guvernată de principiul determinismului.

O măsură administrativă de reorganizare instituţională inadecvată cerinţelor reale, poate

da naştere unor neajunsuri economice şi sociale beneficiarilor de servicii medicale, personalului

medical, personalui auxiliar, consiliului local, decidenţilor politici etc.

“Individul poate, în diverse situaţii (în cadrul concurenţei de piaţă, în grupul familial, în

organizaţia de sindicat sau de “partizanat politic” etc.) care sunt generatoare de frustări sau

disfuncţii să-şi manifeste nemulţumirea în trei moduri:

1) refuzul de participare, “defecţiunea”, abandonul (exit)

2) să ia cuvântul, să ridice vocea - adică să participe la o mişcare protestatară pentru a

modifica funcţionarea organizaţiei sau a relaţiilor sociale într-un sens dorit (voice)

3) fidelitatea, în ciuda a toate (loyalty)” (Perpelea, N., 2007)

Într-un interviu publicat de către “JURNAL DE DÂMBOVIŢA”, în data de 8.02.2011,

primarul comunei Voineşti, prezintă situaţia Centrului de Sănătate Voineşti. Pentru a înţelege

esenţa problemei declanşate în jurul organizaţiei medicale vizate, interviul este redat integral în

rândurile ce urmează.

Interviu: “CENTRUL DE SĂNĂTATE VOINEŞTI CU UN PICIOR ÎN GROAPĂ”5

Rep.: Ce faceți cu Centrul de Sănătate de la Voinești, se va desființa?

- De la 1 februarie 2011, Centrul de Sănătate este secție exterioară a Spitalului Județean

Târgoviște. După cum bine știți, eu merg cu procesul în continuare, fiindcă proprietatea și

administrarea sunt ale a Consiliului Local. Consiliul Județean Dâmbovița mi-a luat

managementul. Sunt deja la Înalta Curte de Casație și Justiție cu acest proces. Am pierdut la

Tribunalul Dâmbovița și la Curtea de Apel Ploiești, dar am făcut recurs. Că se desființează, că

nu se desființează, că rămâne secție exterioară a Spitalului Județean Târgoviște nu aș putea să

mă pronunț acum, dar vă spun că am lucrat timp de 20 de ani în sistemul sanitar și eu nu văd

cum o secție exterioară poate funcționa la 20 km de secția mamă. Mă refer și la Moroieni, care

va fi o secție exterioară, undeva la 70 km. Centrul de Sănătate Voinești, odată ce și-a pierdut

personalitatea juridică, nu mai poate să facă nici un fel de achiziție. Acestea se vor face

5 Violeta Stanciu | [email protected] , http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--

Centrul_de_Sanatate_Voinesti__cu_un_picior_in_groapa,4975.html

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--Centrul_de_Sanatate_Voinesti__cu_un_picior_in_groapa,4975.html

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--Centrul_de_Sanatate_Voinesti__cu_un_picior_in_groapa,4975.html

7

centralizat, prin Spitalul Județean. Vă dați seama că există o condică de medicamente care

trebuie scrisă în fiecare zi, spitalele au o farmacie cu circuit închis. Farmacia Spitalului

Județean va trebui să aprovizioneze cu medicamente farmacia de la Voiești. După aceea

urmează serviciile care sunt într-un spital – spălătorie, bucătărie, întreținere. Este posibil ca

aceste servicii să fie externalizate.

Rep.: Nu vedeți cu ochi buni externalizarea serviciilor din spitale?

– Vă spun cu toată sinceritatea că în momentul în care își vor externaliza serviciile o să vedeți

spitale închise singure. Nu le mai închide nimeni! Se închid din cauza costurilor mari pentru

întreținerea serviciilor externalizate. La Voinești aveam un bucătar și doi ospătari angajați, un

singur mecanic de întreținere, pentru că Centrul de Sănătate are centrală pe gaze ultramodernă,

nu avem nevoie de centrală telefonică, pentru că totul este automat.

Rep.: Centrul de Sănătate are datorii la stat, la utilități?

- Spitalul de la Voinești nu a avut niciodată nici măcar un leu datorie. Nu cred că Centrul de

Sănătate era o gaură neagră a sistemului sanitar dâmbovițean. Gândiți-vă că această instituție

acordă asistență medicală la peste 30.000 de locuitori de pe Valea Dâmboviței. Vreau și eu să

văd cum va funcționa acest mega spital județean cu secții exterioare la Voinești, Gura Ocniței,

Moroieni. Nu știu cum va funcționa pentru că în Spitalul Județean sunt niște norme, orice

internare trebuie avizată de șeful de secție. Nu aș vedea o secție de boli interne la Târgoviște cu

un șef de secție, și o secție la Voinești cu alt șef. Sunt niște lucruri care se bat cap în cap. Cineva

a spus că în România trebuie desființate 200 de spitale. Acest lucru se cam întâmplă. Dacă ne

gândim bine, 5 din județul Dâmbovița, înmulțit cu 40 de județe, cam acestea sunt. Eu zic că noi,

Dâmbovița, ne-am grăbit să desființăm 5. Mi se pare extraordinar de mult. Eu prevăd că în

următoarele 6 luni – un an aceste spitale își vor schimba destinația. Să dea Dumnezeu să nu am

dreptate!” Autor interviu: Violeta Stanciu | [email protected]

2.2 Tema cercetării

În lucrarea de faţă, ne-am propus un studiu evaluativ al opiniilor populaţiei privitoare la

serviciile medicale oferite de personalul medical din Centrul de Sănătate Voineşti.

Studiul porneşte de la procesul reorganizării sistemului public de sănătate românesc în

contextul politicilor de sănătate din România şi Uniunea Europeană. Această situaţie a generat o

situaţie conflictuală cu influenţe vizibile la nivelul instituţiei sanitare vizate, consiliului local,

populaţiei din zonă şi decidenţilor din cadrul Ministerului Sănătăţii, totul culminând cu un proces

la Înalta Curte de Justiţie.

Încrâncenarea de care au dat dovadă toţi cei intersaţi de păstrarea destinaţie Centrului de

Sănătate Voineşti pentru activitatea medicală, a constituit un nucleu de rezistenţă faţă măsuri

care nu au la bază studii de impact social.

8

2.3 Scopul studiului de opinie

Cunoaşterea opiniei locuitorilor din zona comunei Voineşti şi alte comune apropiate,

în ceea ce priveşte modul în care se desfăşoară activitatea medicală în Centrul de Sănătate

Voineşti.

Referitor la existenţa unor studii de cercetare anterioare celei de faţa, menţionăm că nu

s-au realizat cercetări cu tematica cercetării noastre. În opinia noastră, manipularea emoţională

emanată de ideea centrului de “asistenţă socială” pentru “nevoiaşii” din zonă, nu este temei de

desfiinţarea unei instituţii sanitare care oferă asistenţă medicală pentru aproximativ 30.000 de

locuitori din Valea Dâmboviţei.

2.4 Caracteristici situaţionale

În sprijinul emiterii ipotezelor generale şi statistice se au în vedere următoarele

caracteristici situaţionale:

Majoritatea populaţiei este asigurată medical, prin urmare are drept de opinie asupra calităţii

serviciilor medicale în condiţii de eficacitate şi eficienţă satisfăcătoare.

Centrul de Sănătate Voineşti a înaintat un proces la Înalta Curte de Casaţie, prin care se

solicită revenirea imobilului în custodia Primăriei comunei Voineşti.

În cazul desfiinţării Staţiei de Urgenţă de la Voineşti, timpul de aşteptare la urgenţa medicală

creşte cu până la o jumătate de oră, este timpul necesar parcurgerii distanţei Târgovişte –

Voineşti de către autoutilitarele Salvare ( sunt aproximativ 30 Km. până la spitalul judeţean

din oraşul Târgovişte).

Centrul de Sănătate Voineşti nu are datorii.

Centrul de Sănătate Voineşti are o capacitate de 25 paturi pentru pacienţii care necesită

spitalizare.

Prin desfiinţarea centrului medical, clădirea ar urma să fie destinată asistaţilor social, pot fi

cazate maxim 30 de persoane.

Majoritatea populaţiei trăieşte din venituri realizate din activităţi agricole: pomicultură şi

creşterea animalelor. Aceste activităţi sunt desfăşurate de membrii fiecărei gospodării, în situaţii

excepţionale fiind angajaţi lucrători cu ziua. Doar 5,56% din populaţie nu a declarat ca ocupaţie

principală agricultura, dintre care 2,6% sunt şomeri şi asistaţi sociali.

Veniturile realizate de locuitorii din zonă sunt în dependenţă directă de producţia de mere şi

pere obţinută anual din livezile proprii, precum şi de creşterea animalelor.

Cultura organizaţională din Centrul de Sănătate Voineşti constitue un punct de referinţă în

ceea ce priveşte modalitatea de a rezista schimbărilor din sistemul de sănătate. Este de remarcat

loialitatea grupului uman format în jurul acestei instituţii sanitare. Personalul medical are tot

sprijinul din partea comunităţii locale, ori acest fapt motivează activitatea medicală şi creează o

sinergie socială constructivă favorabilă idealului de sănătate.

9

2. 5 Ipotezele cercetării

IPOTEZE GENERALE:

1. Locuitorii comunei Voineşti consideră evoluţia Centrului de Sănătate Voineşti, mult mai

bună în următorii ani.

2. Populaţia comunei nu doreşte ca spitalul să devină centru de asistenţă socială.

3. Cea mai mare parte a locuitorilor comunei Voineşti sunt informaţi în privinţa transformării

spitalelor comunale în centre sociale.

4. Populaţia doreşte continuarea activităţii centrului de sănătate deoarece serviciile medicale

sunt de calitate şi este cea mai apropiată instituţie sanitară.

5. Majoritatea populaţiei din comuna Voineşti beneficiază de serviciile medicale oferite de

Centrul de Sănătate Voineşti.

IPOTEZE STATISTICE: Ipoteze nule (H0) şi alternative (H1)

H0: Peste 50% dintre subiecţi consideră că o soluţie viabilă pentru rezolvarea problemei

subfinanţării Centrului de Sănătate Voineşti este atragerea unor surse extrabugetare.

H1: Mai puţin de 50% dintre subiecţi consideră că o soluţie viabilă pentru rezolvarea problemei

subfinanţării Centrului de Sănătate Voineşti este atragerea unor surse extrabugetare.

H0: Mai mult de 60% dintre subiecţi sunt de acord cu transformarea Centrul de Sănătate Voineşti

în centru de asistenţă socială.

H1: Mai puţin de 60% dintre subiecţi sunt de acord cu transformarea Centrul de Sănătate

Voineşti în centru de asistenţă socială.

2.6 Obiectivele cercetării

ASPECTE DE BAZĂ ÎNTREBĂRILE

CERCETĂTORULUI OBIECTIVELE CERCETĂRII

I. Măsura în care

populaţia locală este

mulţumită de activitatea

personalului medical din

Centrul de Sănătate

Voineşti.

1. În ce măsură locuitorii sunt

mulţumiţi de activitatea

medicală din Centrul de

Sănătate Voineşti?

1.Determinarea măsurii în care

locuitorii sunt mulţumiţi de

activitatea medicală din


2.Care este evoluţia Centrului

de Sănătate Voineşti în

următorii ani, comparativ cu

alte unităţi medicale din

judeţul Dâmboviţa?

2.Identificarea evoluţiei

Centrului de Sănătate Voineşti,

în opinia locuitorilor comunei.

10

II. Opinii referitoare la

modalităţile de

îmbunătăţirea activităţii

managementului Centrului

de Sănătate Voineşti.

1.Care sunt opiniile privind

păstrarea sau îmbunătăţirea

formulei manageriale adoptată

în Centrul de Sănătate

Voineşti?

1.Identificarea opiniilor

privind păstrarea sau

îmbunătăţirea formulei

manageriale adoptată în


III. Opiniile locuitorilor

comunei Voineşti privind

asistenţa medicală

asigurată în anumite

situaţii.

1. Care sunt opiniile

locuitorilor cu privire la

serviciile medicale efectuate

în afara Centrului de Sănătate

Voineşti, datorită lipsei de

aparatură medicală ?

1. Identificarea opiniilor

locuitorilor cu privire la

serviciile medicale efectuate

în afara Centrului de Sănătate

Voineşti , datorită lipsei de

aparatură medicală.

2.Care sunt opiniile populaţiei

cu privire la eficacitatea

Serviciilor de Urgenţă

Medicală?

2. Identificarea celor mai bune

soluţii exprimate de populaţie

cu privire la eficacitatea

Serviciilor de Urgenţă.

IV. Atitudinea populaţiei

referitoare la problemele

sociale declanşate de

reorganizarea Centrului

de Sănătate Voineşti.

1. Care este importanţa pe care

localnicii o acordă problemelor

sociale declanşate de

reorganizarea Centrului de


1.Determinarea importanţei pe

care localnicii o acordă

problemelor sociale declanşate

de reorganizarea Centrului de

Sănătate Voineşti.

2. În ce măsură localnicii

comunei sunt de acord cu

formula de organizare actuală

a Centrului de Sănătate

Voineşti?

2. Aflarea măsurii în care

localnicii sunt de acord cu

forma de organizare a

activităţii medicale din cadrul

Centrului de Sănătate Voineşti.

3. În ce măsură localnicii

comunei cunosc sursele de

finanţare ale Centrului de


3. Identificarea gradului de

cunoaştere a surselor de

finanţare a Centrului de

Sănătate Voineşti.

2.7 Metoda de cercetare

Metoda aleasă pentru cercetare este ancheta pe bază de sondaj. Opiniile culese sunt

necesare pentru definirea eficienţei şi eficacităţii activităţii medicale din centrul de sănătate.

Aplicarea chestionarului de opinie se realizează prin interviuri directe cu persoanele din

eşantionul ales. Această metodă prezintă avantajul unui control eficient al condiţiilor de

desfăşurare a interviurilor. Operatorul de interviu are posibilitatea de a da relaţii în cazul

întrebărilor la care subiecţii intervievaţi cer explicaţii suplimentare, astfel fiind evitate non-

răspunsurilor.

11

2.8 Eşantionarea

La alcătuirea eşantionului am luat în considerare structura pe grupe de vârstă şi pe sexe a

populaţiei comunei Voineşti, judeţul Dâmboviţa, rezultată la ultimul Recensământ al populaţiei.

Grupul ţintă este format din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 - 60 de ani şi peste, de

ambele sexe, domiciliate în comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa.

Populaţia totală a localităţii

este de 6236 locuitori, după

cum urmează:

1. Voineşti 1618

2. Onceşti 881

3. Gemenea-Brătuleşti 1196

4. Izvoarele 721

5. Suduleni 745

6. Manjina 201

7. Manga 730

8. Lunca 146

Sunt 2165 familii in localitate,

după cum urmează:

1. Voineşti 565

2. Onceşti 354

3. Gemenea-Brătuleşti 423

4. Izvoarele 222

5. Suduleni 259

6. Manjina. 80

7. Manga 227

8. Lunca 35

Ocupaţie:

o Industrie :100 locuitori

(0,16%)

o Agricultura :2500

locuitori (40%)

o Administraţie şi servicii :

177 locuitori (2,8%)

o Preşcolari, elevi, studenţi

:1370 locuitori (22%)

o Şomeri, asistaţi social

:165 locuitori(2,6%)

o Pensionari : 1400

locuitori (23%)

Plecaţi la munca în străinătate

: 250 locuitori (4%)

*Naţionalitate: 6235 locuitori

sunt români,

1 locuitor este rrom.

Sursa: www.primariavoinesti.ro

La ultimul Recensământ6 al populaţiei comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa prezenta

următoarele date statistice:

6 Sursa: www.primariavoinesti.ro

Total: 6236 Bărbaţi:2807 Femei:3429

Sub 18 ani:1073 Bărbaţi:483 Femei:590

18-60 de ani :4638 Bărbaţi:2087 Femei:2551

Peste 60 ani:525 Bărbaţi:237 Femei:288

Număr de gospodării 2165

Număr de imobile 2165

Grupa de cercetare:

5163

Sex masculin:

2323

Sex feminin:

2840.

http://www.primariavoinesti.ro/

http://www.primariavoinesti.ro/

12

Stabilirea eşantionului

Nivelul de încredere 95%, erorare admisă ± 5% şi z = 1,96

Formula eşantionării: 2

2

E

qpzn

z² = (1,96)2

pătratul coeficientului z corespunzător nivelului de încredere,

p = 50% estimarea procentului în caz de succes

q = 50% estimarea procentului în caz de insucces, datorită lipsei de informaţii s-a ales

q=1- p

E = + 5 nivelul erorii admise exprimată în procente

n = 384 mărimea eşantionului

Nivelul erorii admise este: E= 1,96*(50*50/384)1/2

Corecţie eşantion în funcţie de nr.total al populaţiei cercetate ( N = 5163, n=384)

n’= N*n / N+n= 358

n’=5163*384 / 5163+384=358, eşantion propus

În cazul acestei cercetări, unitatea de eşantionare este gospodăria cu imobil. Unitatea de

observare o reprezintă individul, iar unitatea de analiză este reprezentată de locuitorii comunei cu

vârsta de peste 18 ani împlinită.

Pentru constituirea eşantionului final am optat pentru eşantionarea în trepte. Într-o primă

etapă comuna Voineşti a fost împărţită în 5 zone de cercetare corespunzătoare satelor. Pentru

culegerea informaţiilor s-a întocmit, pentru fiecare sat, o listă cu străzile şi numărul de imobile

aferente.

Gospodăriile au fost incluse în eşantion sistematic. Stabilirea pasului mecanic s-a realizat

raportând 5163 la volumul eşantionului: 5163/358= 5,1.

2.9 Elaborarea chestionarului

Chestionarul cuprinde 21 de întrebări, dintre care 18 sunt întrebări închise, iar 3 sunt

întrebări deschise.

Întrebările închise solictă subiecţilor alegerea variantelor de răspunsuri. Repondentul

evaluează sau nominalizează ceea ce consideră potrivit concepţiei personale. Întrebările închise

sunt mai uşor de codificat şi prelucrarea datelor e mai simplă.

În ceea ce priveşte întrebările deschise, există posibilitatea obţinerii unor păreri sau opinii

cu un grad mai mare a libertăţii de expresie. Paletă mai largă a răspunsurilor contribuie la

n

qpzE

13

eficacitatea cercetării, dar este mai dificilă compararea din punct de vedere statistic. Din

categoria acestor întrebări sunt nr.10, 14 şi 20.

Întrebările sunt formulate în termeni simpli, uşor de înţeles şi nu sugerează anumite

răspunsuri. Dialogul întrebare – răspuns este dinamic prin simplitatea şi ordinea întrebărilor. La

început, pentru a da posibilitatea persoanei să se acomodeze cu tematica chestionarului, s-au

plasat întrebări mai uşoare. În partea de mijloc a chestionarului, sunt şi câteva întrebări mai

complexe, în alternanţă cu unele simple, astfel încât cel care răspunde să nu refuze continuarea

dialogului sau să ofere informaţii eronate. Am utilizat şi întrebari filtru pentru a selecta pe cei ce

nu pot răspunde la anumite întrebări.

În încheiere sunt întrebări de reprezentare a subiecţilor, care permit descrierea acestora în

raport cu o serie de date socio-demografice şi economice (vârsta, ocupaţia, nivelul veniturilor şi

nivelul de pregătire profesională).

Întrebările au o formulare directă, astfel, cei intervievaţi dau răspunsuri sincere, fără a

pune la îndoială scopul cercetării. S-a urmărit să fie înlăturată orice confuzie sau ambiguitate în

formularea chestionarului.

Tipurile de scale utilizate în alcătuirea chestionarului sunt: scala nominală binară, scala

nominală, scala interval cu adjective bipolare de sens opus, scala lui Likert, scala proporţională

cu măsurare directă, scala ordinală pentru măsurarea rangului.

În preambulul cercetării „un studiu pilot reprezintă o formă de probă în care chestionarul

este completat doar de câteva persoane. Orice dificultate care ar apărea poate fi eliminată,

înaintea efectuării anchetei principale”7 ( Giddens, A., 2001). În urma anchetei pilot, s-a evaluat

dispunerea corectă a întrebărilor şi s-au eliminat întrebările evazive sau necorespunzătoare

dinamicii chestionarului. Cu această ocazie, s-a avut în vedere lista de informaţii necesare atingerii

obiectivelor cercetării, implicit categoriile de subiecţi care pot furniza aceste informaţii.

7 Anthony Giddens Sociologie, Editura All / CEU, Bucureşti, 2001, p.585

14

CAPITOLUL 3

Analiza chestionarului

3.1 Colectarea datelor

Culegerea datelor s-a realizat în perioada 10 martie – 10 aprilie 2013. S-au intervievat un

număr de 320 de persoane, a căror identitate nu va fi divulgată, iar informaţiile obţinute vor fi

utilizate exclusiv în scopuri ştiinţifice.

Timpul necesar completării unui chestionar este de maxim 15 minute.

3.2 Centralizarea datelor (tabularea datelor, grafice)

Chestionar privind studiul opiniilor populaţiei din mediul rural cu privire la asigurarea

serviciilor sanitare

Ancheta de faţă îşi propune drept scop studierea impactului social declanşat de

reorganizarea sistemului public de sănătate din România. Ancheta urmează să identifice efectele

deciziilor de reorganizare a instituţiilor sanitare în ceea ce priveşte echitatea socială în

sănătate. De asemenea, se doreşte evidenţierea culturii organizaţiilor din sănătate care îşi

desfăşoră activitatea în zonele rurale. Răspunsurile Dumneavoastră nu vor fi divulgate, iar

informaţia obţinută va fi utilizată exclusiv în scopuri ştiinţifice.

Întrebarea nr.1: În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea personalului medical din Centrul

de Sănătate Voineşti?

1. În mare măsură.

2. În mică masură.

3. Nu mă pot pronunţa.

Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

În mare măsură 192 60% 11

În mică masură 96 30% 12

Nu mă pot pronunţa 32 10% 13

Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea subiecţilor sunt mulţumiţi de activitatea

personalului medical.

15

Întrebarea nr.2: Din punctul dumneavoastră de vedre, care va fi evoluţia Centrului de Sănătate

Voineşti în următorii ani?

1. Foarte bună.

2. Bună.

3. Satisfăcătoare.

4. Nesatisfăcătoare.

Varianta de răspuns aleasă Nr. Subiecţi Procent cod

a) foarte bună 64 20% 21

b) bună 224 70% 22

c) satisfăcătoare 16 5% 23

d) nesatisfăcătoare 16 5% 24

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa generală este de a aprecia pozitiv evoluţia centrului

de sănătate, 90% dintre subiecţi au o părere bună şi foarte bună în ceea ce priveşte încrederea în

viitorul unităţii spitaliceşti din comuna lor.

in mare masura in mica masura nu ma pot pronunta

60%

30%

10%

În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea personalului medical

din Centrul de Sănătate Voineşti?

16

Întrebarea nr.3: Care sunt principalele realizări ale personalului medical din Centrul de


1. Servicii medicale de calitate, promptitudinea serviciilor.

2. Personal medical bine calificat, utilizarea unei aparaturi medicale moderne.

3. Servicii de medicină generală, adaptabilitatea serviciilor medicale la nevoile pacienţilor.

4. Experienţă în prestări de servicii medicale.

5. Colaborari cu alte instituţii sanitare pentru urmărirea stării de sănătate a pacienţilor.

6. Servicii medicale complete, aparatură medicală şi de laborator performantă.


1-servicii medicale de calitate, promptitudinea serviciilor 128 40% 31

2-personal medical bine calificat, utilizarea unei aparaturi

medicale moderne

64 20% 32

3-servicii de medicina generală, adaptabilitatea serviciilor

medicale la nevoile pacientilor

32 10% 33

4-experienţă în prestari de servicii medicale, gama largă de servicii 64 20% 34

5-colaborari cu alte instituţii sanitare pentru urmarirea stării de

sănătate a pacienţilor

16 5% 35

6-servicii medicale complete, aparatura medicala si de laborator

performantă adaptabilitatea serviciilor medicale la nevoile

pacientilor

16 5% 36

20%

70%

5% 5%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Din punctul dumneavoastră de vedre, care va fi evoluţia Centrului

de Sănătate Voineşti în următorii ani?

17

Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea opteză pentru promptitudine, calitate, aparatură

modernă, diversificarea serviciilor.

Întrebarea nr. 4: Principalele probleme pe care trebuie să le rezolve consiliul local în privinţa

Centrului de Sănătate Voineşti, în accepţiunea dvs., sunt?

1. Păstrarea conducerii actuale.

2. Numirea unui nou manager (director general de spital).

3. Înfiinţarea unei secţii de îngrijire permanentă a persoanelor în vârstă singure.

4. Reamenajarea clădirii şi înfiinţarea unor cabinete noi, cu profil pediatric.

5. Modernizarea staţiei de urgenţe medicale.


1.Păstrarea conducerii actuale. 160 50% 41

2.Numirea unui nou manager

(director general de spital)

64 20% 42

3.Înfiinţarea unei secţii de

îngrijire permanentă a

persoanelor în vârstă singure.

32 10% 43

4.Reamenajarea clădirii şi

înfiinţarea unor cabinete noi, cu

profil pediatric.

32 10% 44

5.Modernizarea staţiei de

urgenţe medicale

32 10% 45

Întrebare cu răspuns închis. 50% dintre subiecţi sunt mulţumiţi de conducerea actuală a

spitalului, restul sunt de acord cu diverse schimbări: înfiinţarea unei secţii noi, amenajarea

clădirii, modernizarea staţiei de urgenţe medicale.

raspuns 1.

40%

raspuns 2.

20%

raspuns 3.

10%

raspuns 4.

20%

raspuns 5.

5%

raspuns 6.

5%

18

Întrebarea nr. 5: În ce masură consideraţi asigurată finanţarea Centrului de Sănătate Voineşti?

1.Deplin.


3. În mică măsură.

4. Deloc.


a)deplin 192 60% 51

b)în mare măsură 128 40% 52

c) în mică măsură 0 0% 53

d) deloc 0 0% 54

Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea subiecţilor consideră unitatea sanitară finanţată în

mod corespunzător nevoilor desfăşurării unei activităţi medicale eficiente.

cod 41

50%

cod 42

20%

cod 43

10%

cod 44

10%

cod 45

10%

deplin în mare măsură

60%

40%

În ce masură consideraţi asigurată finanţarea Centrului de


19

Întrebarea nr. 6: Ce măsuri de îmbunătăţirea activităţii Centrului de Sănătate Voineşti ar trebui

să fie în atenţia conducerii spitalului?

1. Atragerea de resurse financiare.

2. Păstrarea organizării actuale a spitalului, stimularea performanţei medicale.

3. Investiţii, atragerea resursei umane.

4. Creşterea eficienţei activitaţii medicale.

5. Urmărirea calităţii serviciilor medicale.

6. Reorganizarea spitalului.

Varianta de răspuns aleasă cod Nr.Subiecţi Procent

Atragere de resurse financiare 61 64 20%

Păstrarea organizării actuale a spitalului,

stimularea performanţei medicale

62

80 25%

Investiţii,atragerea resursei umane 63

64 20%

Cresterea eficientei activitatii medicale 64

48 15%

Urmărirea calităţii serviciilor medicale 65

32 10%

Reorganizarea spitalului 66

32 10%

Întrebare cu răspuns închis. Răspunsurile sunt axate pe finanţare, investiţii, performanţă.

Întrebarea nr. 7: Cum apreciaţi activitatea conducerii (managementul) Centrului de Sănătate

Voineşti?

1. Foarte bună.

2. Bună.

3. Nu prea bună.

cod 61

20%

cod 62

25%

cod 63

20%

cod 64

15%

cod 65

10%

cod 66

10%

20


Foarte buna 272 85% 71

Buna 48 15% 72

Nu prea buna 0 0 73

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii subiecţilor este de a aprecia pozitiv

conducerea spitalului.

Întrebarea nr. 8: Cum apreciaţi activitatea personalului medical din Centrul de Sănătate

Voineşti?

1. Foarte bună.

2. Bună.

3. Nu prea bună.

Variantă de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

Foarte buna 256 80% 81

Buna 48 15% 82

Nu prea buna 16 5% 83

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii subiecţilor este de a aprecia pozitiv

activitatea personalului medical din spital.

0

50

100

foarte buna buna

85%

15%

Cum apreciaţi activitatea conducerii (managementul) Centrului de


21

Întrebarea nr. 9: Cum este alocarea fondurilor pentru întreţinerea Centrului de Sănătate

Voineşti?

1. Corespunzătoare necesarului de întreţinere.

2. Insuficientă necesarului de întreţinere.

3. Nu ştiu.

Variantă de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod

Corespunzatoare 160 50% 91

Insuficientă 112 35% 92

Nu stiu 48 15% 93

Întrebare cu răspuns închis. Doar 50% dintre subiecţi apreciază pozitiv alocarea

fondurilor, restul o consideră insuficientă sau nu pot aprecia.

80%

15%

5%

foarte buna buna nu prea

buna

Cum apreciaţi activitatea personalului medical din Centrul de


corespunzatoare

50%

insuficienta

35%

nu stiu

15%

Cum este alocarea fondurilor pentru întreţinereaCentrului


22

Întrebarea nr. 10: Ce părere aveţi despre trecerea Centrului de Sănătate Voineşti în subordinea

Spitalului Judeţean Dâmboviţa?

Răspuns deschis : ......................................................................................................................

......................................................................................................................................................

Variante de răspuns liber Nr.Subiecţi Procent COD

Nu este binevenită. 157 49% 101

Este necesară. 35 11% 102

Îngreunează activitatea

din spitalul comunal.

70 22% 103

Abuzivă. 16 5% 104

Nu ştiu. 16 5% 105

Nejustificată. 26 8% 106

Întrebare cu răspuns deschis. 49% dintre subiecţi nu apreciază pozitiv, 22% observă

anumite dificultăţi, un procent de 5% o consideră abuzivă, 11% sunt de acord cu această

schimbare.

45%

10%

20%

5% 5%7%

101 102 103 104 105 106

Ce părere aveţi despre trecerea Centrului de Sănătate Voineşti în

subordinea Spitalului Judetean Dambovita?

23

Întrebarea nr. 11: Cum apreciaţi extinderea serviciilor medicale în Centrul de Sănătate

Voineşti?

1. Necesară.

2. Nerealizabilă din cauza lipsei de medici.

3. Nerealizabilă din cauza finanţării insuficiente.

4. Posibilă datorită achiziţiilor de aparate medicale moderne.

5. Nu pot aprecia.

6. Realizabilă prin donaţii de aparatură şi mărirea salariilor pentru medici.


1.Necesară 80 25% 111

2. Nerealizabilă din cauza lipsei de medici 48 15% 112

3.Nerealizabilă din cauza finantarii insuficiente 32 10% 113

4.Posibilă datorită achizitiilor de aparate medicale

moderne

64 20% 114

5.Nu pot aprecia 16 5% 115

6.Realizabilă prin donaţii de aparatură şi mărirea

salariilor pentru medici.

80 25% 116

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia ca fiind necesară extinderea

serviciilor medicale în centrul de sănătate.

25%

15%

10%

20%

5%

25%

necesara nerealizabila

din lipsa de

medici

nerealizabila

din lipsa

finantarii

posibila prin

investitie in

aparatura

nu pot aprecia realizabila

prin donatii si

mariri de

salarii

Cum apreciaţi extinderea serviciilor medicale în Centrul de


24

Întrebarea nr. 12: Cum evaluaţi activitatea Serviciului de Urgenţă Medicală acordată de

Centrul de Sănătate Voineşti?

1. Bine organizată.

2. Slab organizată.

3. Nu pot evalua deoarece nu am apelat la acest serviciu.


Bine organizată 192 60% 121

Slab organizată. 64 20% 122

Nu pot evalua deoarece nu am apelat

la acest serviciu.

64 20% 123

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia ca fiind bine organizată

urgenţa medicală.

Întrebarea nr. 13: Cum apreciaţi măsura de a trata urgenţele medicale la Spitalul Judeţean din

Târgovişte?

1. Este o măsură bine-venită.

2. Nu este o masură potrivită, deoarece creşte timpul de aşteptare a ambulanţei.

3. Nu pot aprecia, deoarece nu am apelat la acest serviciu.

bine organizata

60%slab organizata

20%

nu pot evalua

20%

Cum evaluaţi activitatea Serviciului de Urgenţă Medicală

acordată de Centrul de Sănătate Voineşti?

25


Este o măsură bine-venită. 29 9% 131

Este o masură nepotrivită, deoarece creşte

timpul de aşteptare a ambulanţei

259 81% 132

Nu pot aprecia, deoarece nu am apelat la

acest serviciu

32 10% 133

Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia ca fiind nepotrivită tratarea

urgenţei medicale în unităţi spitaliceşti aflate la o distanţă de 30 km. de localitatea de reşedinţă.

Întrebarea nr. 14: Ce părere aveţi în privinţa schimbării destinaţiei Centrului de Sănătate

Voineşti în centru de asistenţă socială pentru tinerii cu vârsta împlinită de 18 ani, proveniţi din

casele de copii?

Răspuns deschis..................................................................................................................

Variante de răspuns deschis Nr.Subiecţi Procent cod

1.Este nepotrivită nevoilor de sănătate ale majorităţii

populaţiei.

64 20% 141

2. Exclude de la îngrijiri medicale restul populaţiei. 64 20% 142

3.Diminuează numărul medicilor. 32 10% 143

4.Finanţarea caminului nu este sustenabilă pe termen

lung.

48 15% 144

5.Este o măsură bună deoarece rezolva problema

tinerilor fara casa.

16 5% 145

6.Biserica ar fi binevenita să sprijine tinerii fără

posibilităţi materiale şi familie.

96 30% 146

9%

81%

10%

Măsură bine-

venită

Masură

nepotrivită

Nu pot aprecia

Cum apreciaţi măsura de a trata urgenţele medicale la Spitalul

Judeţean din Târgovişte?

26

Întrebare cu răspuns deschis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia negativ schimbarea

destinaţiei spitalului. În zonă, nu este necesară o unitate de asistenţă socială pentru tineri fără

adăpost.

Întrebarea nr. 15: Apreciaţi riscul declanşat de desfiinţarea Centrului de Sănătate Voineşti

asupra stării de sănătate a populaţiei locale.

1. Risc minim.

2. Risc mediu.

3. Risc mare.


Risc minim 32 10% 151

Risc mediu 96 30% 152

Risc mare 192 60% 153

Întrebare cu răspuns închis. Un procent de 60% din subiecţi apreciază ca fiind foarte

riscantă desfiinţarea spitalului.

30% 30%

10%

15%

5%

10%

nepotrivita exclude alt tip

de pacienti

diminueaza nr.

medici

nesustenabila masura buna binevenita

implicarea

bisericii

Ce părere aveţi în privinţa schimbării destinaţiei Centrului de

Sănătate Voineşti în centru de asistenţă socială pentru tinerii cu

vârsta împlinită de 18 ani, proveniţi din casele de copii?

27

Întrebarea nr. 16: În ce măsură sunteţi de acord cu formula de organizare actuală a Centrului de


1. Sunt de acord.

2. Nu sunt de acord.


Sunt de acord 272 85% 161

Nu sunt de acord 48 15% 162

Întrebare filtru cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia pozitiv organizarea

spitalului.

10%

30%

60%

0

risc minim risc mediu risc maxim

Apreciaţi riscul declanşat de desfiinţarea Centrului de Sănătate

Voineşti asupra stării de sănătate a populaţiei locale.

85%

15%

sunt de acord

nu sunt de acord

În ce măsură sunteţi de acord cu formula de organizare actuală

a Centrului de Sănătate Voineşti?

28

Întrebarea nr. 17: Dacă răspunsul este negativ, vă rog să alegeţi o altă variantă de reorganizare

din următoarele:

1. Management externalizat.

2. Privatizarea spitalului.

3. Desfiinţarea spitalului.


Management externalizat 240 75% 171

Privatizarea spitalului 64 20% 172

Desfiintarea spitalului 16 5% 173

Întrebare cu răspuns închis. Cei care au răspuns negativ la întrebarea anterioară apreciază

ca fiind necesar managementul externalizat, procentul acestora fiind de 75%, restul optează spre

privatizarea sau desfiinţarea spitalului.

Întrebarea nr. 18: Cunoaşteţi sursele de finanţare ale Centrului de Sănătate Voineşti?

1. Da

2. Nu


Da 288 90% 181

Nu 32 10% 182

Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea cunosc sursele de finanţare ale spitalului.

75%

20%

5%0

managemet ext. privatizare desfiintare

Dacă răspunsul este negativ, vă rog să alegeţi o altă variantă de reorganizare din

următoarele:

29

Întrebarea nr. 19: Vă rog să indicaţi sursa de finanţare pe care o consideraţi cea mai potrivită

pentru Centrul de Sănătate Voineşti.

1. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

2. Banca Mondială prin Ministerul Sănătăţii.

3. Patriarhia Română şi Primăria comunei Voineşti.

4. Organizaţii nonprofit şi Primăria comunei Voineşti.


CNAS 272 85% 191

Banca Mondiala prin MS 16 5% 192

Patriarhia si Primaria 16 5% 193

ONG si Primaria 16 5% 194

Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea consideră cea mai potrivită sursă CNAS.

90%

10%0 0

da nu

Cunoaşteţi sursele de finanţare ale Centrului de Sănătate

Voineşti?

85%

5% 5% 5%

CNAS Banca Mondiala Patriarhia si Primaria

ONG si Primaria

Indicaţi sursa de finanţare pe care o consideraţi cea mai potrivită pentru


30

Întrebarea nr. 20: Ce propunere aveţi pentru o mai buna funcţionare a Centrului de Sănătate

Voineşti?

Răspuns deschis..................................................................................................................

..............................................................................................................................................

Variante de răspuns deschis Nr.Subiecţi Procent cod

Dotarea spitalului cu aparatură modernă. 176 55% 201

Amanajarea clădirii, reparaţii curente 48 15% 202

Diversificarea consultaţiilor medicale de specialitate. 32 10% 203

Schimbarea ambulaţelor cu altele noi. 16 5% 204

Înfiinţarea unui pavilion ptr. bătrâni. 32 10% 205

Înfiinţarea unui pavilion privat . 16 5% 206

Întrebare cu răspuns deschis. Tendinţa majorităţii este de a propune procurarea de aparatură

modernă, amenajarea clădirii şi diversificarea activităţii.

55%

15%10%

5%10%

5%

Ce propunere aveţi pentru o mai buna funcţionare a Centrului de


31

Întrebarea nr. 21: Vă rog să aveţi amabilitatea de a bifa [√] în tabel intervalul de vârstă la care

vă încadraţi. Vă mulţumesc.

Vârsta

18 - 29

30 - 44

45 - 59

60 ani şi peste


18-29 48 15% 211

30-44 96 30% 212

45-60 64 20% 213

peste 60 ani 112 35% 214

15-29 ani

15%

30-44 ani

30%45-59 ani

20%

60 ani si peste

35%

Grupa de varsta

15-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 ani si peste

32

3.3 Analiza ipotezelor cercetării

Conform analizei răspunsurilor date de subiecţii intervievaţi, ipotezele generale au fost

confirmate după cum urmează:

1. Locuitorii comunei Voineşti consideră evoluţia Centrului de Sănătate Voineşti, mult mai

bună în următorii ani.

Ipoteza se confirmă deoarece majoritatea răspunsurilor prezintă tendinţa păstrării destinaţiei

spitalului şi răspunsurile sunt în mare măsură pozitive referindu-ne la activitatea managerială şi

activitatea personalului medical.

2. Populaţia comunei nu doreşte ca spitalul să devină centru de asistenţă socială.

Ipoteza se confirmă în urma răspunsurilor locuitorilor, majoritatea consideră că această decizie ar

fi neechitabilă faţă de restul populaţiei, care ar fi privată de asistenţa medicală oferită prin

intermediul spitalului comunal.

3. Cea mai mare parte a locuitorilor comunei Voineşti sunt informaţi în privinţa

transformării spitalelor comunale în centre sociale.

Ipoteza se confirmă, majoritatea subiecţilor au dat răspunsuri legate de o eventuală transformare

a spitalului în cămin pentru tinerii fară adăpost, tendinţa majorităţii fiind opozabilă înfiinţării

unui astfel de cămin.

4. Populaţia doreşte continuarea activităţii centrului de sănătate deoarece serviciile medicale

sunt de calitate şi este cea mai apropiată instituţie sanitară.

Ipoteza se confirmă deoarece răspunsurile subiecţilor sunt în majoritate favorabile susţinerii

investiţiilor în aparatură, amenajarea clădirii, schimbarea ambulanţelor, diversificarea serviciilor

medicale.

5. Majoritatea populaţiei din comuna Voineşti beneficiază de serviciile medicale oferite de


Ipoteza se confirmă prin faptul că locuitorii comunei sunt principalii beneficiari ai serviciilor

medicale. Centrul de Sănătate Voineşti asigură asistenţa medicală pentru apoximativ 30.000

locuitori, pe o rază de 60 km.

Ipoteze statistice confirmate:

H1: Mai puţin de 50% dintre subiecţi consideră că o soluţie viabilă pentru rezolvarea

problemei subfinanţării Centrului de Sănătate Voineşti este atragerea unor surse extrabugetare.

H1: Mai puţin de 60% dintre subiecţi sunt de acord cu transformarea Centrului de

Sănătate Voineşti în centru social.

Obiectivele cercetării au fost atinse integral.

33

3.4 Analiza SWOT

În ceea ce priveşte datele referitoare la organizaţia Centrului de Sănătate Voineşti se pot

menţiona următoarele:

Puncte forte

1. Centrul de Sănătate Voineşti este singura instituţie sanitară din zonă.

2. Experienţa şi profesionalismul medicilor.

3. Trei medici au domiciliul stabil în comuna Voineşti.

4. Personalul medical este cunoscut şi apreciat de localnici.

5. Angajaţii centrului sunt din comună.

6. Organizaţia centrului medical are sprijinul autorităţilor locale în orice problemă de inters

social.

7. Populaţia locală apeleză în primul rând la această unitate sanitară.

8. Cultura organizaţinală din instituţie este integrată armonios în specificul zonei rurale.

9. Majoritatea beneficiarilor de servicii medicale sunt persoane cu un statut social bun.

10. Loialitatea membrilor organizaţie.

11. Responsabilitatea membrilor organizaţie în activitatea spitalicească determină un grad de

încredere mare în rândul pacienţilor.

12. Centrul de sănătate are peste 100 de ani de activitate medicală.

13. Locaţia instituţiei este într-o zonă liniştită, fără trafic intens.

14. Clădirea este bine întreţinută şi păstrează aspectul tradiţional al construcţiilor din zonă.

15. Simţul gospodăresc al personalului medical.

Puncte slabe

1. Centrul de Sănătate Voineşti nu are servicii medicale diversificate, având doar două

pavilioane: boli interne şi pediatrie.

2. Personalul medical nu este motivat prin remuneraţii corespunzătoare calificării.

3. Nu mai există alte surse de finanţare pentru cheltuieli de capital în afara autorităţii locale.

4. Reorganizarea instituţiei a creat o stare de nemulţumire în rândul personalului medical.

Oportunităţi

1. Extinderea serviciilor de recuperare medicală posibilă prin parteneriat public-privat.

2. O bună colaborare cu primăria şi consiliul local.

3. Reprezentanţii bisericilor din satele comunei vin în sprijinul acţiunilor de medicină

preventivă (posturi, medierea neînţelegerilor între oameni etc.).

4. Amplasarea instituţiei într-o zonă geografică deosebit de frumoasă.

5. Bunul-simţ al localnicilor.

34

Ameninţări

1. Legislaţia în vigoare, care permite desfiinţarea spitalului şi transformarea în centru de

asistenţă socială.

2. Sincope în finanţare prin contractul cu CNAS.

3.5 Concluzii şi recomandări

Concluzii:

În opinia locuitorilor situaţia spitalului este bună datorită personalului medical angajat.

Majoritatea subiecţilor consideră că pe viitor organizaţia instituţiei îşi va îmbunătăţii

activitatea datorită extinderii surselor de finanţare.

Locuitorii conştientizează riscul la care sunt expuşi în cazul desfiinţării Centrului de

Sănătate Voineşti, considerând neechitabilă măsura de a nu dispune de o unitate medicală în

apropierea locuinţei.

Populaţia apreciază prestaţiile medicilor şi optează pentru sistemul public de sănătate.

Recomandări:

Păstrarea în activitate a Centrul de Sănătate Voineşti deoarece este singura instituţie

sanitară din zonă.

Atragerea unor surse de finaţare suplimentare: donaţii, redirecţionări de fonduri europene.

Elaborarea strategiei manageriale pentru perioada 2013-2016, având următoarele

obiective pe termen mediu:

Eficientizarea centrului de sănătate.

Cereri pentru acreditare ori certificare.

Extinderea serviciilor medicale în zona tratamentelor de refacerea organismului prin

odihnă, întreţinere fizică şi alimentaţie sănătoasă.

Amenajarea unui pavilion în vedere asigurării unor tratamente de întreţinere.

35

Bibliografie:

Perpelea Nicolae Imagini ale sociologiei contemporane. Idei, concepte, metodologie, Editura

Ars Docendi, Bucureşti, 2007, p[ 106,107]

Rădulescu, M. Sorin Sociologia sănătăţii şi a bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002,

p[8, 228, 229, 245, 246, 259]

Giddens, Anthony Sociologie, Editura All / CEU, Bucureşti, 2001, p [585]

Violeta Stanciu | [email protected], http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol

Centrul_de_Sanatate_Voinesti__cu_un_picior_in_groapa,4975.html

Primăria Voineşti, judeţul Dâmboviţa http://primarievoinesti.ro/sanatate/sanatate.htm

mailto:[email protected]

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol%20%09%09%09%09Centrul_de_Sanatate_Voinesti__cu_un_picior_in_groapa,4975.html

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol%20%09%09%09%09Centrul_de_Sanatate_Voinesti__cu_un_picior_in_groapa,4975.html

http://primarievoinesti.ro/sanatate/sanatate.htm

36

Anexa 1

Chestionar privind studiul opiniilor populaţiei din mediul rural cu privire la asigurarea

serviciilor sanitare

Ancheta de faţă îşi propune drept scop studierea impactului social declanşat de

reorganizarea sistemului public de sănătate din România. Ancheta urmează să identifice efectele

deciziilor de reorganizare a instituţiilor sanitare în ceea ce priveşte echitatea socială în

sănătate. De asemenea, se doreşte evidenţierea culturii organizaţiilor din sănătate care îşi

desfăşoră activitatea în zonele rurale. Răspunsurile Dumneavoastră nu vor fi divulgate, iar

informaţia obţinută va fi utilizată exclusiv în scopuri ştiinţifice.

Întrebarea nr.1: În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea personalului medical din Centrul



2. În mică masură.

3. Nu mă pot pronunţa.

Întrebarea nr.2: Din punctul dumneavoastră de vedre, care va fi evoluţia Centrului de Sănătate

Voineşti în următorii ani?

1. Foarte bună.

2. Bună.

3. Satisfăcătoare.

4. Nesatisfăcătoare.

Întrebarea nr.3: Care sunt principalele realizări ale personalului medical din Centrul de


1. Servicii medicale de calitate, promptitudinea serviciilor.

2. Personal medical bine calificat, utilizarea unei aparaturi medicale moderne.

3. Servicii de medicină generală, adaptabilitatea serviciilor medicale la nevoile

pacienţilor.

4. Experienţă în prestări de servicii medicale.

5. Colaborari cu alte instituţii sanitare pentru urmărirea stării de sănătate a pacienţilor.

6. Servicii medicale complete, aparatură medicală şi de laborator performantă.

37

Întrebarea nr. 4: Principalele probleme pe care trebuie să le rezolve consiliul local în privinţa

Centrului de Sănătate Voineşti, în accepţiunea dvs., sunt?

1. Păstrarea conducerii actuale.

2. Numirea unui nou manager (director general de spital).

3. Înfiinţarea unei secţii de îngrijire permanentă a persoanelor în vârstă singure.

4. Reamenajarea clădirii şi înfiinţarea unor cabinete noi, cu profil pediatric.

5. Modernizarea staţiei de urgenţe medicale.

Întrebarea nr. 5: În ce masură consideraţi asigurată finanţarea Centrului de Sănătate Voineşti?

1. Deplin.


3. În mică măsură.

4. Deloc.

Întrebarea nr. 6: Ce măsuri de îmbunătăţirea activităţii Centrului de Sănătate Voineşti ar trebui

să fie în atenţia conducerii spitalului?

1. Atragerea de resurse financiare.

2. Păstrarea organizării actuale a spitalului, stimularea performanţei medicale.

3. Investiţii, atragerea resursei umane.

4. Creşterea eficienţei activitaţii medicale.

5. Urmărirea calităţii serviciilor medicale.

6. Reorganizarea spitalului.

Întrebarea nr. 7: Cum apreciaţi activitatea conducerii (managementul) Centrului de Sănătate

Voineşti?

1. Foarte bună.

2. Bună.

3. Nu prea bună.

Întrebarea nr. 8: Cum apreciaţi activitatea personalului medical din Centrul de Sănătate

Voineşti?

1. Foarte bună.

2. Bună.

3. Nu prea bună.

38

Întrebarea nr. 9: Cum este alocarea fondurilor pentru întreţinerea Centrului de Sănătate

Voineşti?

1. Corespunzătoare necesarului de întreţinere.

2. Insuficientă necesarului de întreţinere.

3. Nu ştiu.

Întrebarea nr. 10: Ce părere aveţi despre trecerea Centrului de Sănătate Voineşti în subordinea

Spitalului Judeţean Dâmboviţa?

Răspuns deschis : ......................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Întrebarea nr. 11: Cum apreciaţi extinderea serviciilor medicale în Centrul de Sănătate

Voineşti?

1. Necesară.

2. Nerealizabilă din cauza lipsei de medici.

3. Nerealizabilă din cauza finanţării insuficiente.

4. Posibilă datorită achiziţiilor de aparate medicale moderne.

5. Nu pot aprecia.

6. Realizabilă prin donaţii de aparatură şi mărirea salariilor pentru medici.

Întrebarea nr. 12: Cum evaluaţi activitatea Serviciului de Urgenţă Medicală acordată de

Centrul de Sănătate Voineşti?

1. Bine organizată.

2. Slab organizată.

3. Nu pot evalua deoarece nu am apelat la acest serviciu.

Întrebarea nr. 13: Cum apreciaţi măsura de a trata urgenţele medicale la Spitalul Judeţean din

Târgovişte?

1. Este o măsură bine-venită.

2. Nu este o masură potrivită, deoarece creşte timpul de aşteptare a ambulanţei.

3. Nu pot aprecia, deoarece nu am apelat la acest serviciu.

39

Întrebarea nr. 14: Ce părere aveţi în privinţa schimbării destinaţiei Centrului de Sănătate

Voineşti în centru de asistenţă socială pentru tinerii cu vârsta împlinită de 18 ani, proveniţi din

casele de copii?

Răspuns deschis..................................................................................................................

………………………………………………………………………………………………….

Întrebarea nr. 15: Apreciaţi riscul declanşat de desfiinţarea Centrului de Sănătate Voineşti

asupra stării de sănătate a populaţiei locale.

1. Risc minim.

2. Risc mediu.

3. Risc mare.

Întrebarea nr. 16: În ce măsură sunteţi de acord cu formula de organizare actuală a Centrului de


1. Sunt de acord.

2. Nu sunt de acord.

Întrebarea nr. 17: Dacă răspunsul este negativ, vă rog să alegeţi o altă variantă de reorganizare

din următoarele:

1. Management externalizat.

2. Privatizarea spitalului.

3. Desfiinţarea spitalului.

Întrebarea nr. 18: Cunoaşteţi sursele de finanţare ale Centrului de Sănătate Voineşti?

1. Da

2. Nu

Întrebarea nr. 19: Vă rog să indicaţi sursa de finanţare pe care o consideraţi cea mai potrivită

pentru Centrul de Sănătate Voineşti.

1. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

2. Banca Mondială prin Ministerul Sănătăţii.

3. Patriarhia Română şi Primăria comunei Voineşti.

4. Organizaţii nonprofit şi Primăria comunei Voineşti.

40

Întrebarea nr. 20: Ce propunere aveţi pentru o mai buna funcţionare a Centrului de Sănătate

Voineşti?

Răspuns deschis..................................................................................................................

..............................................................................................................................................

Întrebarea nr. 21: Vă rog să aveţi amabilitatea de a bifa [√] în tabel intervalul de vârstă la care

vă încadraţi. Vă mulţumesc.

Vârsta

18 - 29

30 - 44

45 - 59

60 ani şi peste

Documents

Cultura Organizationala Din Sanatate