Cultura Si Literatura 1830-1860

7/23/2019 Cultura Si Literatura 1830-1860

1/7

Cultura si Literatura Romana intre 1830-1860 Perioada Pasoptista

Prezentare generala:

Debutul secolului al XIX-lea este unul destul de agitate, insa marcat de transformari ceanticipeaza evenimentele din perioada anului 1848, si anume revolutiile din Europa siAmerica.Acestea au avut ca scop eliberarea nationala si efectele ei s-au rasfrant asupra arii!omanesti si a "oldovei.Acestea, in urma ratatului de la Adrianopol din 18#$, au dobanditlibertatea comertului si autonomia administrative.Domniile fanariote au fost inlaturate si s-auinstalat domniile pamantene.Aces aspect a contribuit substantial la mari sc%imbari ce augenerat relatii economice si politice noi, asezand societatea romaneasca intr-o noua etapa decivilizatie.&olitica este regandita si conceptual este reformulate, avand in vedere noile relatii

sociale.'ogalniceanu defineste acest concept astfel(&olitica este puternica circulatie ce atatatoata gandirea si toata idea caci din politica zivorasc teoriile, proiectele care imping activitateamultimii spre cai noua.

&erioada 18)*-18+* are ca moment important anul revolutionar 1848 si de aceea estecunoscuta ca perioada pasoptisa. e poate sublinia ca acest concept are o triplaseminificatie.&rima ar fii aceea de concept sociologic, avand ca semnificatie idea demodernizare a vietii sociale, politice, culturale si implicit a vietii literare.A doua ar fii deconcept estetic ce marc%eaza debutul romantismului si clasicismului pe teritoriul tariinoastre. ea de-a treia poate fii cea de concept metodologic de periotizare a secolului al XIX-lea intre anii 18)*-18+*./ascut din tendinta numita %aplologie, termenul de pasoptism este ocreeatie interna a limbii romane si e0plica intr-un singur cuvant revolutia de la 1848 din arile

!omane.&rogramul pasoptismului dezvaluie doua aspecte importante.&e de o parte efervescentaepocii datorita dezvoltarii societatii in ansamblu ei, iar pe de alta se constata ca in frunteatuturor activitatilor se regasesc aceiasi oameni care isi ascuma competente in multe domenii,fiind ince acelasi timp scriitori, istorici, arstisti, oameni politici.Impreuna alcatuiesc generatia pasoptista, una dintre cele mai unitare din cultura noastra prin ideeile promovate si normeleadoptate. e pot mentiona cei din "untenia, cum ar fii Ion eliade !adulescu, 2rigoreAle0andrescu, /icolae 3alcescu, Ion 2%ica, ezar 3olliac, !osetti.De asemenea, se potamintii si cei din "oldova precum asile Alecsandri, 'ogalniceanu, Alecu !usso, ostac%e /egruzzi, dar si cei din ransilvania, ca imotei ipariu, 2%eorg%e 3aratiu sau Andrei"uresan.

Dacia Literara:

5 desc%idere a culturii romane implicit a literaturii o provoaca aparitia revistei 6Dacia7iterara , ce restrange in articolul-program intitulat Introductie , o serie de idei ce circulau invremea aceea.Acestea sunt in corcondanta cu ideeile care se ve%iculau in intreagaEuropa."iscare vine ca un fapt firesc avandu-se in vedere gandirea revolutionara amomentului pasoptist.Asadar, nu este un instrument de autoritate, ci ca un numar de ideiacceptate prin consens de toti carturarii perioadei mentionate.Anul 184* este cel care puncteaza aparitia Articolului &rogram al revistei Daciea 7iterara, ce a devenit manifestulnasterii oficiale al romantismului si in acelasi timp al clasicismului in literature romana.


2/7

%iar daca in cultura europeana cele doua curente de larga respiratie se nasc maidevreme si se pot distinge clar aparitiile lor cu operele literare caracteristicile fiecaruia in parte, in cultura romana ele se intrepatrund armonios, regasindu-se in aceeasi masura inaceleasi opera literare ale scriitorilor nostril.Decala9ul se datoreste nivelului la care se aflacultura fiecarui popor in parte.

&rogramul Daciei 7iterare demonstreaza spiritual creator al perioadei pasoptiste simodul in care s-au redescoperit radacinile culturii romane, pentru ca apoi sa se transformeintr-o literatura originala, ale carei centre de forta se focalizeaza intr-un capat in romantismuloccidental si cu celalat in traditiile nationale.&entru o mai buna percepere a fenomenuluideclansat de momentul Daciei literare in conte0tul pasoptismului, vom analiza aceasta perioada a literaturii, avand in vedere separate poezia, proza, dramaturgia si imaginea unorscriitori de baza ai perioadei amintite in acest capitol.

Vasile Carlova 180!-1831":

Este primul poet roman modern. ele cinci poezii publicate in revista urierul!omanesc dovedesc o te%nica deosebita in mantuirea versului in fiecare din aceste poeziiintitulate sugestiv 6&astorul intristat , 6Inserare , 6!uinurile argovistei , 6!ugaciune ,6"arsul:5stirii romanesti; .Desteapta-te,romane .Imediat dupa acele evenimente a devenit Imnul /ational al !omaniei.

"omentul pasoptista a fost reconfirmat prin entuziasm si %otarere in momentuldecembrie 1$8$, cand dorinta de a inlatura dictatura a insufletit romanii cu acelasi mesa9transmis de "uresanu, intonat pe strazile 3ucurestiului in mod voluntar de romanii careinfruntau moartea pentru libertatea generatiilor care vor veni, fara a cere recompensa pentruaceasta.

&oezia lui Andrei "uresanu ramane valoroasa pentru literatura romana prin modul incare transmite patriotismul autentic al unui revolutionar ce a stiut sa e0prime cuvinte sensibileceea ce un popor intreg simtea.


3/7

Vasile #lecsandri 18%1-18!0":

Din 184# dateaz@ importanta sa c@l@torie n munBii "oldovei, n urma c@reiadescoper@ valoarea artistic@ a poeziei populare.

Cn anul 18)4, mpreun@ cu alBi tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn Al.I.uza i pictorul Ion /egulici, a fost trimis la studii la &aris, unde i-a dat bacalaureatul n anul

18) .

Cn 18)F s-a preg@tit pentru un bacalaureat n tiinBe, urmGnd cursurile


4/7

Izbucnind revoluBia din 18#1, a fugit n 3asarabia cu tat@l s@u. 7a %i in@u face cuno tinB@ poetul rus &u Jin, care-i de teapt@ gustul pentru literatur@ i cu un emigrant francez de la careia lecBii de limba i literatura francez@. Din aceast@ perioad@ dateaz@ primele sale ncerc@riliterare( H@bavele mele din 3asarabia n anii 18#1, 18##. Dupa moartea tat@lui s@u, intr@copist la visterie, ncepGnd astfel viaBa politic@, cum f@ceau toBi fiii de boieri pe atunci. Cn

acest timp public@ cGteva traduceri de poezii :>"nemon de oltaire, >&rostia Elenei de"armontel;, i cGteva nuvele, care f@cur@ mult efect. Cndemnat de scrierile patrioBilor de pestemunBi, studie istoria i d@du la lumin@ Aprodul &urice ca un fel de protestare indirect@ laadresa domnului i boierilor din timpul s@u. Ales, n 18)F, deputat de Ia i n 5b teascaobi nuit@ adunare, instituit@ de !egulamentul 5rganic, apoi ca funcBionar superior, i cadirector al teatrului :al@turi de "i%ail 'og@lniceanu i asile Alecsandri;, se arat@ p@truns deidei liberale i doritor de progres. Cn 184* este ales primar al ora ului Ia i.

/egruzzi nu ia parte la mi carea din 1848 i mult timp r@mGne retras din afacerilestatului, reintrGnd numai mai tGrziu ca 9udec@tor, ca membru n Divanul domnesc :18 F; iapoi, sub domnia lui uza, ca director al departamentului finanBelor, ca deputat i ca epitrop la

f. piridon. e stinge din viaB@ la #4 august 18+8, i este nmormGntat n cimitirul bisericiidin rife tii ec%i.

)rigore #le*andrescu 1810-188&":

-a n@scut la Grgovi te, n anul 181*, n ma%alaua7emnului, fiind al patrulea copil alvistiernicului ". 7i0andrescu.!@mGne orfan i s@rac, dar de mic e de tept, cu o memoriee0traordinar@. CnvaB@ greaca i franceza. A9uns la 3ucuresti este elev la pensionul fGntul

ava, fiind coleg cu Ion 2%ica. "iezul nopBii n > urierul

!omGnesc ,urmat@ de elegia Adio la Grgovi te.5 vreme, a fost ofiBer, dar a demisionat:18)F;. Din pricina unor scrieri :Anul 184* i >7eb@da

i puii corbului ; este ntemniBat.A ocupat funcBii m@runte. Cn 1848 eredactor al ziarului>&oporul suveran . Cn ultimii # de ani de viaB@ a fost marcat dealienare mintal@. A murits@rac la 3ucure ti n anul 188 .

A debutat cu poezii publicate n > urierul !omGnesc condusde Ion eliade !@dulescu. &oezia sa a fost influenBat@ de ideilecare au preg@tit revoluBia din 1848.&oetul liric scrie, mai ntGi, meditaBii romantice, subinfluenBa lui 7amartine. onul este e0traordinar de fantastic si umoristic. ea mai reu it@ este

?mbra lui "ircea la ozia :f@cuse o c@l@torie n 5ltenia, cu prietenul Ion 2%ica;. E ultimulfabulist autentic din literatura romGn@, l@sGndu-ne vreo 4* de fabule, ncare adev@rul e mascat, din cauza cenzurii autorit@Bilor :> Ginele i c@Belul , >3oul i viBelu>Dreptatea leului , > ulpea liberal@ s.a.;.7ui Ale0andrescu i revine meritul de a fi consacrat

n literatura romGn@ ca specii literare autonome epistola, meditaBia i satira. A tradus din7amartine i 3 ron. Apreciere critic@( ,, Ale0andrescu este incontenstabil cel mai de seam@fabulist al nostru... : D. &opovici;

+on ,eliade Radulescu 180%-18 %":

A fost un scriitor, filolog i om politic romGn, membru fondator al >Academiei !omGne i primul s@u pre edinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romGn@ prepa [email protected]@ obiceiul i n spiritul vremii, Ion eliade !@dulescu nvaB@ limba greac@, nainte de a


5/7

nv@Ba s@ citeasc@ romGne te din lucrarea Istoria pentru nceputul romGnilor n>Dac%ia a l&etru "aior :asemeni lui . /egruzzi, n "oldova;. Cn 1818, el devine elevul lui 2%. 7az@r,c@ruia i va urma la conducerea colii de la > f. ava .

Este membru activ al asociaBilor culturale din epoc@( > ocietatea 7iterar@ :din 18#F;,

> ocietatea urierul!omGnesc :18#$; i > urierul de ambe se0e :18)F;, tipograf, editor, poet, prozator, critic.Cn 184+, eliade propune planul unei >biblioteci universale , menit@ sa nzestreze culturanoastr@ cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, ntreprindereuria @, ce dep@ ea cu mult c%iar puterile unei generaBii, oricGt de ambiBioase.

(icolae .alcescu 181!-18&%":

/@scut n 3ucure ti, ntr-o familie de mici boieri, era fiului pitarului 3arbu sin &etre ial>serd @resei Hinca &etreasca-3@lcescu. a lua numele de familie al mamei sale, originar@din 3@lce ti, Glcea, n locul celui al tat@lui, &etrescu. at@l lui /icolae 3@lcescu a murit nanul 18#4./icolae 3@lcescu avea doi fraBi( ostac%e i 3arbu, precum i dou@ surori( evasta

i "arg%ioala. Cntr-un alt document se mai pomene te i de o alt@ sor@( Eleni. tudiaz@ laolegiul > fGntul ava , ncepGnd cu 18)#, fiind pasionat de istorie, avGndu-l coleg pe Ion

2%ica, iar ca profesori, ntre alBii, pe Ion eliade !@dulescu. 7a 1$ ani intr@ n armat@, iar n184* particip@, al@turi de Eftimie "urgu, "arin erg%iescu /aBionalul, la conspiraBia


6/7

ntemeierea unei confederaBii europene. u un pa aport eliberat la &aris, la #F septembrie18 *, >au nom de a "a9est= lLEmpreur des 5ttomans , n prim@vara lui 18 #, pleac@ la

onstantinopol, de aici, la 2alaBi i ncearc@ s@ p@trund@ n Kara !omGneasc@, ns@autorit@Bile nu-i permit, de i era bolnav i voia s@ o vad@ pe mama sa, care era n vGrst@ i bolnav@. "edicii i sf@tuiesc s@ se stabileasc@ n Italia, unde clima e mult mai blGnd@. rece

prin "alta, /apoli i se stabile te la &alermo, n icilia, la %otelul > Alla rinacria . "oare la&alermo de tuberculoz@ la vGrsta de )) de ani. Cn anul 1$FF, antemir !iscutia a f@cut partedintr-o delegaBie romGn@ plecat@ la &alermo pentru a descoperi locul n care se spunea ca ar fi

nmormGntat 3@lcescu. otul pornise de la m@rturia unui marinar, care credea ca trupulromGnului mort n e0il se afla n galeria de mumii a c@lug@rilor capuccini.

Acest portret, de o mare sobrietate, nu ne transmite numai imaginea persona9ului, ci iadmiraBia pictorului pentru adev@ratul conduc@tor al revoluBiei de la 1848. 7ucrat cu m@iestrie portretul e0prim@ personalitatea vast@ de gGnditor i de lupt@tor al lui /icolae 3@lcescu i se

nscrie n galeria portretelor psi%ologice de seam@ din istoria picturii noastre.

Concluzie:

In perioada pasoptista se afirma primii nostri scriitori moderni in cadrul curentuluinational popular, >Dacia literara . "i%ail 'oganiceanu, in articolol-program al acestei reviste,subliniaza clar ideile care vor sta la baza orientarii literaturii( combaterea imitatiei si atraducerilor mediocreM necesitatea crearii unei litaraturi nationale prin stimularea scrierilororiginale, inspirate din istoria patriei, din frumusetea ei, din pitorescul obiceiurilor populareMrealizarea unei limbi unitare si a unei literaturi nationale. "i%ai 'ogalniceanu arata ca(

Dorul imitatiei si-a facut o manie primejdioasa, prntru ca omoara in noi duhul national.

Aceasta manie este, mai ales, covarsitoare in luteratura. Mai in toate zilele ies de sub teascacartii in limba romaneasca. Dar ce folos! Ca sunt numai traductii din alte limbi si incaacelea de ar fi bune. raducerile insa nu fac o literatura. oi vom pri"oni cat vom puteaaceasta manie uci"atoare a "ustului ori"inal, insusirea cea mai frumoasa a unei literaturi.

Istoria noastra are destule fapte eroice, fumoasele noastre tari sunt destul de mari,obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem "asi la noi

sujeturi de scris, fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii

.i/liogra ie :

- >Istoria 7iteraturii /ationale pentru invatamant preuniversitar EdituraAndreas

- >&oezie si Istorie la 1848 Editura Albatros


7/7

Documents

Cultura Si Literatura 1830-1860