Cum au scapat prostituatele de legea lui Mavrocordat _ Historia.pdf

8/18/2019 Cum au scapat prostituatele de legea lui Mavrocordat _ Historia.pdf

1/5

Cum au scapat prostituatele de legea lui Mavrocordat

Sucariti, cum spunea turcimea, pe ce i doi domnitori români - Constantin Brâncove anu si

Dimitrie Cantemir - care i-au tradat, trecând de partea rusilor, otomanii au ajuns la concluzia

ca ar trebui sa schimbe nite l macazul. Si, în consecinta, sultanul Ahmed Itan al III-lea, sfatuit

de apropiatii sai, a hotarât sa nu mai numeasca domni pamânteni în Moldova si în Tara

Româneasca. Asa se face ca, timp de aproximativ o suta de ani, pe tronul prov inciilor de la

nord de Dunare au fost adusi domni venetici, selectionati cu grija dintre grecii aciuati în

Fanar, înca din anul 1453, când acest ve stit cartier a dev enit re sedinta a patriarhului

ortodox de Constantinopol.

Domnitorul descope ra ca oamenii în sutana petrec prin cârciumi

Se spune ca epoca fanariota în Tarile Române a început o data cu aparitia lui Nicolae Mavrocordatpe tronul Moldovei, în 1710. Cum se alegeau acesti domni straini? Cu grija. În primul rând, trebuiausa fie credinciosi Portii. Apoi, sa fie învatati si întelepti. De obicei, erau selectionati dintre dragomani -un fel de talmaci, interpreti - cunoscatori ai mai multor limbi straine si priceputi în ale diplomatiei. Deasemenea, se avea în vedere ca pretendentii la aceste demnitati sa nu fie prea lacomi spre înavutire(sa nu dea rau la norod, spuneau, chipurile, turcii).

Greu de îndeplinit însa asemenea cerinta. Sa umbli cu mierea pe mâini si sa nu te ungi... Si mai erausi peschesurile. Toate atârnând, desigur, pe umerii bietilor românasi. Istoricii spun însa ca epocafanariota a avut si oarecare beneficii pentru noi. Li s-ar fi stopat, cica, pofta flamânda a celor doua


2/5

mari imperii megiese - Rusia si Austria - de a-si împarti frateste teritoriile dintre Carpati si Dunare. Sespune ca asa a si fost. Se mai afirma ca în aceasta perioada s-a simtit un reviriment cultural. Fiiiboierilor autohtoni, prinzând gustul învataturii, au început sa frecventeze cu mai mult sârg înaltelescoli straine, deschizându-si capul si mintea spre lume.

Dar nu despre asta e vorba. Sa revenim la ce se întâmpla în Moldova, prin anul 1748, în timpul

domniei lui Constantin Voda Mavrocordat. Socotindu-se, pe drept, un domn bun si un reformator luminat, nu s-a dat în laturi de la nimic. S-a implicat în toate. Inclusiv în problemele popilor si alefemeilor. S-o luam mai întâi cu popii. Iscoadele Mavrocordatului, trimise în tara, sa vada cam ce facslujitorii Domnului prin biserici, s-au întors la Iasi cu informatii mai mult decât alarmante.

Oamenii în sutana, raportau iscoadele, neavând ce face, îsi pierd vremea cât e ziulica de mare, bachiar si noaptea întreaga, în jurul butoaielor cu vin din cârciumi. Când aveau chef, si aveau destul dedes, încingeau cu enoriasii si câte o sârba îndracita pe ritm de Isaia dantuieste. Mai rau era ca niciduminica, la slujba, în biserica, nu veneau cu capul limpede. Când ajungeau la tamâiat, sfintiile lor,stimulate pesemne si de aburii bauturii de peste noapte, întârziau vreme îndelungata în fata fiecareifemei mai de doamne-ajuta, din primele rânduri, afumându-le din belsug cu cadelnita în timp ce lepriveau, cu pofta necurata, din talpi pâna în crestet, "punând gând rau asupra lor".

Spre bucuria amatorilor de chiolhanuri duminicale, preotii greci dornici de înavutire, ce invadaserabisericile moldovenesti o data cu venirea în tara a domnilor fanarioti, au instalat peste drum delacasul Domnului si câte o cârciumioara întesata cu butoaie de vin, de multe ori contrafacut. Asa ca,dupa slujba, cei mai multi dintre drept credinciosi îsi faceau o cruce mare, îsi spuneau Doamne-ajuta

si treceau rapid, fara complexe, dincolo de ulita, în "casa cu placeri a satanei", cheltuindu-siagoniseala din cursul saptamânii ce tocmai se sfârsise.

Popii - încuiati în biserici si pusi cu burta pe carte

Având în vedere toate aceste "matrapazlâcuri îmbracate în odajdii bisericesti", Nicolae VodaMavrocordat nu se zgârci în a lua cele mai potrivite masuri întru salvarea din pacat a tagmei preotesti.Prima grija a domnitorului a fost aceea de a-i recicla, cum se spune acum, pe popii din toate parohiile.

Îi baga în biserici de pe la trei noaptea, plantând la usi doi-trei zdrahoni de ciohodari - un fel de

paznici domnesti - si îi tinea acolo nemâncati pâna pe la sapte dupa-amiaza. În acest timp, un popasocotit nitel mai învatat le citea de la Anvon, din carti sfinte, ce si cum e cu orânduielile bisericesti.

Le reamintea cum trebuie sa se produca taina sfânta a botezului, cum se comporta o fatabisericeasca, ce se respecta la o cununie în preajma altarului, staruindu-se pe faptul ca e oprit de laDumnezeu ca privirile parintelui sa zaboveasca prea mult pe trupul tinerei mirese, pentru a nu-l baga

în pacat nici macar cu gândul. Li se mai vorbea cursantilor despre împartasanie, spovedanie,parastasuri si asa mai departe. S-a atras atentia si cucoanelor preotese ca e nevoie sa-si tina mai din

scurt barbatii si sa nu-si ia ibovnici decât în cazuri de forta majora, când parintele e prea vârstinc si îsipierde barbatia pe drum. Cât priveste cârciumile, pricazul a fost ca acestea sa fie mutate urgent latrei-patru ulite de biserica.Cu muierile a fost mai greu. Dar Nicolae Voda Mavrocordat, reformist luminat cum era, s-a descurcat


3/5

pâna la urma si cu doamnele.

Mai întâi însa ar trebui consemnat un anume fapt. Daca înainte de epoca fanariota doamnele sidomnisoarele, precum si, în general, boieroaicele autohtone, se implicau frecvent în treburile politice,sociale si economice ale tarii sau ale tinuturilor, dând dovada de un libertinaj foarte larg, spuncronicarii, mai ales din punct de vedere al moravurilor, o data cu venirea domnilor straini, lucrurile s-

au schimbat la o suta optzeci de grade. Aducând cu ele obiceiurile din Turcia musulmana, femeile dinprotipendada, în frunte cu prima doamna a tarii, au impus o austeritate severa asupra a ceea ce sechema moralitatea feminina.

Doamnele si domnitele nu îsi mai permiteau sa apara tam-nesam în fata, la manifestari publice, lateatre si, în nici un caz, la sindrofii mai mult sau mai putin mondene. Ele puteau fi vazute, de putiniprivitori însa, doar la anumite serbari familiale prilejuite de botezuri, logodne, nunti si, doamne fereste,la niscaiva înmormântari mai însemnate. Restul timpului, adica mai tot, stimabilele si-l petreceau feritede ochii lumii, în gineceul lor (gineceu fiind, dupa cum se stie, pistilul unei flori, dar si apartamentulrezervat femeilor din casele antice grecesti).

Crâsmaritele - scoase din bodegi

Asta era situatia femeilor la nivelul superior al societatii. Mai jos, prapad, dupa cum consemneazacronicarul. Nicolae Voda Mavrocordat a fost intrigat mai ales de faptul ca tinerele moldovence eraufolosite de anumiti interesati pentru a-si burdusi cât mai mult si cât mai repede pungile cu galbeni,fara sa tina cont ca metodele lor de înavutire rapida duceau, printre altele, la o degradare perpetua amoravurilor si la generalizarea depravarii. Înfuriat la culme, Voda a dat ordin sa înceteze imediatobiceiul de a pune în cârciumi fete tinere si frumoase, mai mult goale decât îmbracatre, pentru cabarbatii, înfierbântati de bautura, dar si de nurii ademenitori ai provocatoarelor crâsmarite, sacomande tot mai multe ulcele cu vin sau feligene cu rachiu de tescovina.


4/5

Mânat de aceleasi ratiuni reformatoare, domnitorul i-a convocat în capitala tarii pe ispravnicii tuturor tinuturilor moldovenesti, poruncindu-le sa cutreiere satele si târgurile apartinatoare si unde vor da defemei învinuite de curvie marturisita sa le prinda cu arcanul si sa le trimita cu paza stricta direct la Iasi.

Actiunea a durat câteva luni bune, sustinuta de forte de ordine impresionante. Dar, din pacate pentru

stapânire, nu s-au putut strânge decât vreo optzeci de nenorocite din întreaga Moldova. Neavând încotro, Voda s-a multumit si cu atât. Dupa o mustruluiala buna, cu fiecare în parte, învinuitele decurvie marturisita au fost închise în beciurile Mitropoliei de la Sfântul Gheorghe, unde erau tinute "demureau de foame, în întuneric, ramânând ca vai de ele, goale".

Doamna Catrina interv ine în sprijinul prostituatelor


5/5

Aflând de treaba asta, din fundul gineceului ei (sau iatac, cum i se spunea în Moldova), DoamneiCatrina, sotia Mavrocordatului, i se înmuie inima de mila si se hotarî sa faca ceva pentru bietele femeilovite de crunta reforma "moraviceasca" a lui Voda. Îsi lua o interpreta, caci nu se deprinsese preabine cu limba autohtona, si coborî, cu voia sotului, în întunecatele beciuri de la Mitropolie. Ceea cevazu, o îngrozi. Nu se poate asa ceva, îsi zise, dupa ce zabovi acolo câteva ceasuri bune, stând devorba cu bietele femei. Le-a încurajat cât a putut, "trimitându-le, apoi pâine si lumina ca sa nu sadape întuneric, si câte un cântar-doua de in ca sa nu stea degeaba".

Dar nu-i de-ajuns, îsi mai spuse miloasa Doamna. Dupa ce obtinu încuviintarea domnitorului, dadusfoara prin tara cum ca oricare din acele femei nenorocite, închise din vina lor în beciurile Mitropoliei,va fi slobozita daca se va gasi un suflet bun de barbat care sa le ceara de nevasta. Pretendenti s-augasit îndata. Mai ales ca Doamna Catrina nu a omis sa specifice în depesele trimise înspre toatecolturile Moldovei ca fiecare mireasa iesita din beciurile de la Sfântul Gheorghe va primi, ca zestre, peseama vistieriei domnesti, câte o punga cu zece galbeni, o vaca cu vitel, cinci oi gata a fata si câtezece gaini ouatoare cu cocosul de trebuinta.

Asadar, reformele lui Nicolae Voda Mavrocordat s-au soldat cu rezultatele scontate. O vreme, se scrie în cronici, nu a mai fost vorba, cica, de popi betivi si fustangii si nici de femei învinuite de curviemarturisita. Câta vreme anume, nu se spune. Cronicarii au tacut mâlc din acest punct de vedere.

Documents

Cum au scapat prostituatele de legea lui Mavrocordat _ Historia.pdf