Cum Functioneaza Cutremurul

7/24/2019 Cum Functioneaza Cutremurul

http://slidepdf.com/reader/full/cum-functioneaza-cutremurul 1/7

Scris de Scientia.RoDuminică, 26 Aprilie 2009 17:53

De muli ani suntem ameninai de di!er"i pro#ei de ser!iciu că $n data % !a #i un cutremur de!astator $n Rom&nia. 'e 25 aprilie 2009 un curent de ma(nitudine mică a sur!enit $n )ona

seismică *rancea, pro!oc&nd o discuie aprinsă $n mass+media. um #uncionea)ă $nsă uncutremur- 'oate #i acesta anticipat- itii $n continuare...

utremurul este re)ultatul unei elierări ru"te de ener(ie $n scoara'ăm&ntului, ener(ie creată de mi"cări ale plăcilor tectonice, !ulcani $n acti!itate, alunecări deteren, e%plo)ii nucleare controlate ori nu. /ner(ia ast#el produsă se transmite prin sol prinintermediul undelor seismice. utremurele pot #i $nsoite de tsunami atunci c&nd epicentrulcutremurului se situea)ă la supra#aa oceanului ori unei mări. Adeseori, $n ca)ul cutremurelor

puternice, cutremurul are ca e#ecte, pe l&n(ă distru(eri de clădiri "i in#rastructură, alunecăride terenuri, #alii uria"e, st&rnirea unei acti!ităi !ulcanice etc.

CONCEPTE UTILE

Epicentru: este punctul de la ni!elul solului ori al apei situat deasupra punctului $n care s+adeclan"at cutremurul. u este corect, a"adar, să spunem că un cutremur din *rancea a a!utepicentrul la 100 m su păm&nt.Hipocentru #ocarul seismic: este locul de su păm&nt $n care se produce cutremurul.

UNDELE SEISMICE

4 undă seismică este e%presia trans#erului de ener(ie dintr+un loc $n altul prin intermediul păm&ntului. De"i seismolo(ii identi#ică mai multe tipuri de unde seismice, de menionat suntundele ' primare, care sunt similare undelor sonore, "i undele S secundare. ndele 'călătoresc at&t prin solid, c&t "i prin licid, dar undele S pot călători numai prin solid.

*ite)a de deplasare a undelor seismice nu este constantă "i depinde de muli #actori, cei maiimportani #iind ad&ncimea "i tipul rocii prin care are loc propa(area. ndele ' călătoresc cu

!ite)e $ntre 6 "i 13 ms. ndele S sunt mai $ncete, propa(&ndu+se cu !ite)e $ntre 3,5 "i 7,5ms.

SISTEMUL ROMÂNESC DE AVERTIZARE ANTI-SEISMIC

8n Rom&nia e%istă un sistem proiectat de nstitutul aional de ercetare pentru i)ica'ăm&ntului unic $n /uropa dar asta "i pentru că $n /uropa sunt puine ări ameninate deapariia unor cutremure puternice, printre care talia, ;recia "i Rom&nia de a!erti)are anti+seismică. Acesta se a)ea)ă pe un sistem de sen)ori de ad&ncime 50 "i 30 m "i de supra#aă,



plasai la *r&ncioaia "i 'lo"tina, <udeul *rancea, care $nre(istrea)ă undele seismice ce apar $nca)ul producerii unui cutremur. aptul că e%istă o di#erenă de !ite)ă $ntre undele primare "isecundare permite transmiterea in#ormaiilor despre cele din urmă către di#erite )one ale ării$n timp real "i ast#el, imediat, instalaiile de (a)e, curent electric, alimentare cu apă "i

nucleare pot #i oprite $nainte ca unda de "oc a cutremurului să le producă a!arii (ra!e "i să pună ast#el $n pericol securitatea pulică.

=artă a cutremurelor de supra#aă "i de ad&ncime din Rom&nia din perioada 9>?+2006credit: site+ul nstitutului aional de ercetare pentru i)ica 'ăm&ntului.

FORMAREA CUTREMURELOR NATURALE

POT FI PREVĂZUTE CUTREMURELE

Seismolo(ii din toată lumea #ac e#orturi uria"e pentru a putea #ace predicii pri!ind apariiaunui nou cutremur de!astator. Din păcate, astăzi, oamenii de ştiinţă nu pot să prevadă un

seism.



De"i la tele!i)iunile din Rom&nia + "i nu numai + apar #rec!ent in"i care anună că dein "tiinasecretă a pre!estirii de)astrelor naturale, această cate(orie nu poate #i luată $n calcul $n modserios, din simplul moti! că nici unul dintre ace"ti ipocimeni nu #ac alt lucru dec&t să atăc&mpii cu re)ultatul inducerii unei panici moderate $n populaia credulă.

SCARA MERCALLI

;iuseppe @ercalli 21 mai 1>50 + 19 martie 191? a #ost un cercetător $n domeniul!ulcanolo(iei. Acesta a in!entat o scară ce staile"te intensitatea unui cutremur, cunoscutăsu numele de scara Mercalli. 'roail surprin)ător pentru muli dintre cei ce citesc acester&nduri, intensitatea unui cutremur este apreciată nu pe a)a ener(iei intrinseci acutremurului, ci pe pe a)a oser!aiilor personale, suiecti!e, ale cetăenilor din timpulcutremurului. A"adar, pentru a putea clasi#ica un cutremur pe scara @ercalli sunt necesaredate din teren, mărturii, declaraii ale celor au trăit e%periena seismului.

Astă)i se #olose"te o !ariantă modi#icată a scării @ercalli, creată $n 1931 de seismolo(iiamericani =arrB 4.Cood "i ran eumann. Scara @ercalli modi#icată are 12 ni!eluri deintensitate. iecare ni!el este de#init de o serie de e#ecte oser!aile ale cutremurului, ca de

pildă (radul de distru(ere produs clădirilor, drumurilor "i podurilor. i!elurile sunt notate cunumere romane, ni!elurile 1+5 #iind #olosite pentru a descrie modul $n care cutremurul a #ostrecepionat de cei implicai $n cutremur, iar ni!elurile 6+12 descriu pa(uele adusein#rastructurii. 'rin urmare, scara @ercalli modi#icată poate #i #olosită #ără instrumentespeciale, ci doar pe a)a e#ectelor cutremurului $ntr+o anumită )onă "i a mărturiilor celor implicai.

ată o descriere scurtă a intensităii unui cutremur con#orm scării @ercalli modi#icată:

. utremurul nu este simit.

. utremurul este simit de puini oameni, $n special de cei a#lai $n clădiri $nalte. 4iectelesuspendate se pot mi"ca u"or.

. utremurul este simit de persoane a#late $n interiorul clădirilor, $n special de cei a#lai laeta<ele superioare. @a"inile staionate se pot mi"ca u"or.

*. utremurul este simit de cei a#lai $n interiorul clădirilor "i de unii dintre cei a#lai $na#ara clădirilor. 'e timp de noapte, unii se pot tre)i din cau)a unui cutremur de intensitate *.erestrele !irea)ă u"or. @a"inile parcate se alansea)ă.

*. utremurul este simit de aproape toată lumea. ;eamurile se pot spar(e, iar unele oiectea(ăate pe perei cad. 4iectele din casă se pot răsturna.

*. utremurul este simit de toi, muli #iind $n(ro)ii. @oila (rea se poate muta u"or. @ici

pa(ue.



*. 'a(ue ne(li<aile $n construciile trainiceE e#ecte moderate asupra construciilor oi"nuite, dar pa(ue importante asupra construciilor proiectate prost.

*. 'a(ue mici ale clădirilor ine proiectate. lădirile oi"nuite sunt distruse $n parte.

@onumente, co"uri de casă, moilă (rea se prău"esc.

F. 'a(ue importante ciar $n $n clădirile proiectate special pentru a re)ista la cutremure.

F. 'a(ue (ra!e ale clădirilor solide. nele clădiri sunt dislocate din #undaiile acestora.Structuri din lemn "i piatră se prău"esc. Giniile de cale #erată se $ndoaie.

F. 'uine structuri răm&n $n picioare. 'odurile sunt distruse. Giniile de cale #erată se $ndoaie puternic.

F. Distru(ere totală.

=artă a )onelor de incidenă a cutremurelor pe (lo. Se pot oser!a "i liniile de demarcaieale plăcilor tectonice.

credit: uB.edu

SCARA RICHTER

Scara Ricter este #olosită pentru a măsura ma(nitudinea unui cutremur. 'entru a $nre(istraaceastă ma(nitudine, seismolo(ii #olosesc instrumente sensiile numite seismo(ra#e.Seismo(ra#ul, pe l&n(ă date pri!ind intensitatea cutremurului, o#eră "i in#ormaii despreepicentrul seismului.

Scara Ricter este o scară lo(aritmică, $ntruc&t ma(nitudinea cutremurului corespundelo(aritmului măsurării amplitudinii undelor a"a cum sunt ele recepionate pe seismo(ra#. /ste



(radată de la 1 la 9. /cuaia pentru a calcula ma(nitudinea cutremurului este următoarea:

ML ! "o#$%A&''( ) &*+ctor ,e corecie + ,i.t+nei(/

unde A este amplitudinea măsurată $n mm seismometru, iar #actorul de corecie este luat dintr+un tael din cartea Seismolo(ia elementară a lui Ricter.

utremurul este cu at&t mai puternic, cu c&t este mai aproape de epicentrul acestuia.@a(nitudinea acestuia se calculea)ă, de re(ulă, $n urma acumulării datelor de la mai multeseismo(ra#e.

'entru o mai ună $nele(ere a scării Ricter, pri!ii taelul de mai <os, unde ma(nitudineaunui cutremur este comparată cu puterea de distru(ere a unei cantităi de trotil. A se oser!acă di#erena dintre un cutremur cu ma(nitudinea 6 "i unul cu ma(nitudinea 7, de pildă, este#oarte mare.

Magnitudinea

pe scara

Richter

Energia eliberată de cantitatea de trotil de mai

jos

2.0

2.5

3.0

3.5

?.0

?.5

5.0

5.5

6.0

6.5

7.0

7.5

>.0

1 tonă

?.6 tone

29 tone

73 tone

1,000 tone Armă nucleară slaă

5,100 tone ener(ia unei tornade medii

32,000 tone

>0,000 tone Gittle Sull @tn., * Huae, 1992

1 milioane tone Doule Sprin( lat, * Huae, 199?

5 milioane tone utremurul din ortrid(e, ali#ornia, 199?

32 milioane tone =Bo(o+en anu, Iaponia, 1995E

160 milioane tone Ganders, ali#ornia, 1992

1 miliarde tone San rancisco, ali#ornia, 1906



>.5

9.0

10.0

12.0

5 miliarde tone Ancora(e, Alasa, 196?

32 miliarde tone ile, 1960 + cel mai puternic cutremurcunoscut

1 trilion tone

60 trilioane tone ar duce la distru(erea 'ăm&ntului

CE FACEM 0N CAZ DE CUTREMUR

'rimul lucru de care treuie să inei cont + nu (lumim + este să nu luai $n seamă tot ce sespune la tele!i)or $n materie de măsuri de protecie pe timpul cutremurului. n#ormaiileo#erite de crainicii t! sunt adeseori (re"ite ori contraindicate. 4 in#ormare serioasă !ă poate #ide a<utor $n ca)ul nedorit $n care un seism de mare ener(ie !ă prinde $ntr+o clădire.

Jreuie să #im one"ti cu noi $n"ine, nu e%istă re(uli care să !ă asi(ure supra!ieuirea cucertitudine. 8n ca)ul $n care clădirea $n care !ă a#lai pe timpul des#ă"urării cutremurului este"uredă "i se prău"e"te, nu !ă poate (aranta nimeni că dacă urmai anumite re(uli !ei scăpane!ătămai.

0n "ocuin128n ca)ul $n care !ă a#lai $n propria locuină pe timpul seismului, este indicat să !ă situail&n(ă un perete de re)istenă, pre#erail l&n(ă un irou mai solid, dacă a!ei a"a ce!a. 8n #elulăsta !ă #erii de e!entuale oiecte ce pot cădea peste dumnea!oastră, iar a"e)area l&n(ă

perete, ciar "i $n ca)ul per#orării ori căderii pla#onului, !ă poate o#eri "anse mai mari desupra!ieuire.

u stai l&n(ă (eamuri, care se pot spar(e "i !ă pot răni. u stai l&n(ă moilă masi!ă ce se poate prău"i peste dumnea!oastră. u #olosii li#turi ce oric&nd pot ceda. u #olosii scările dec&t după terminarea cutremurului, pentru că pot ceda "i !ă pot stri!i.

0n '+3in18n ca)ul $n care !ă a#lai $n ma"ină "i sesi)ai că un cutremur este $n des#ă"urare, opriima"ina, aprindei ecurile de a!arie "i a"teptai terminarea acestuia.

u !ă oprii pe un pod sau l&n(ă clădiri $nalte ce se pot prău"i.

Si'u"+tor ,e cutre'ure

ei care cunosc c&t de c&t lima en(le)ă "i sunt dornici să simule)e e#ectele unor cutremurede di#erite ma(nitudini, pot da clic pe ima(inea de mai <os pentru a mer(e pe site+ul

Disco!erB annel.



H1ri +"e cutre'ure"or recentettp:eartKuaes.ta#oni.netttp:eartKuae.us(s.(o!eKcenterrecenteKsLL

4i5"io#r+*ie6Ciipedia.or(seismo.unr.edu#tppulouieclass100ma(nitude.tml

pus.us(s.(o!(ipeartK?se!eritB(ip.tml

Documents

Cum Functioneaza Cutremurul