Parinfelg eleopa

,,La toate pecatele ne-a smerit 9i ne-asupus P€ noi diavolul, ca sd necunoagtem robia noastre, Decj, cali secunosc pe sine gi starea lor, aceiabiruiesc pe satana cel ce i-a zdruncinaf.

rsBN 9,t-a7051-5-5

CUM iN$EALA OIAVOLUL PE OM

E ra un calug:r puslnic, mareI- sihaslru in puslie in parlle

Alexandraei. cu numele llarion. Aveaaproape o sute de ani, El s-a rugat luiDumnezeu caliva ani de zile: ,,Doamne,araii-mi mi6 cun ingeale diavolul peoameni, ca eu, cand vin oamenii aici sd lespun: "Oameni buni, pazi!-vA, uito a$a,a9a,. Care-i mestesugul lor 9i meloda dea-i intoarce pe oameni de la calea ceabun; 9i de a-i face robi pecalului 9i a-iduce in iad? Cum ca$ige ei mai multesuflete peoAu iad, decat ingeii pezitoripentru Lnpir4ia cerului?". S-a rugatpdrintele un an, doi, irei 9i nu i-a respunsDumnezeu.

inir-o noaple, $and el la rugaciune, inpulerea noptii fiind, afari era lund ca ziua,s-a deschis uga singud 9i a intral ingerulDomnului. Un taner, frumos ioarle. Cu ocununa de aw po cap 9i avea o lichie deaur la frunte. Cu loiag de aurin mana 9icuvesmintele ca fulgerul pe el.

ce te rogj, mata?"dg la Mar':Iuitorul

$i a lnlrebat ;Pbrin_te,,,Sa-ti spun drept,,eu:me

sa-mi arale cum ii insala dracul pe oameniii-i duce la iad".

,Uile, perinte, ia Slanta Cruce ln mane,ja loiagul tau, fe semnul Sfiniei Cruci, ie$idin chilie 9i mergi pand in poiana dinapropiere Si, cand vei ajunge in poiana,stai lange un copac, acolo. Dar se nu ietemi de ce vei vedea! Eu sunt cu mata 9ice-i vedea noaptea asta in poiana $i ce veia!zi, ai se scrii, ca sa reman5 la neamuriledin urmd, ca se ltie cum in$ale diavolul peoaineni. Sa nu te lemi, ca ai sa vezi lucrurilniricogale". 9i ingerul a disparut

El. cand a auzil cd I,a invdlal se seinarmeze cu semnul Slinlei bruci, acunoscd ca esie de la Dumnezeuchemarea 9i s-a dus, zicand in minterugeciuni, 9i a ajuns ln poiana. Era lini9lemare; nu betea vantul in noaptea aceea.Nurnai luna t sielele se vedeau. S-a dusbitrarul lange un copac A' sr61ea luandaminte.

Deodata vede cd in mijlocul poieniiapare un jill, un Iron lmparaiesc. Parcjera de fulgere, ca para locullri. inlalscaunul ,a aparui $i s.a minunat. Dupaaceea vede ca vine saiana gise a$azd pe

Avea umerii ca nrcovala- Pielea lui eraca cerneala, cu peri ca de urs, cu ghearepulernjce. Cu patru perechi de coarne, un

codanau de vreo 70 de melfi. Ochii caluceferii, dln gura lui ie9ea o pare de locde Lrn meiru. Avea o coroane fecutanumai din lee, $ilinea in nrane un toiag

Cand I'a vezut, b;lranul s a insenrnatcu semnul snnlei ctuc. salana s-a a9ezaipe scalrnul acea Q a belul de tre of dlnpalme Cand a be1ut, s'a umplui vdzduhLrlde cele drecestr. Au aperd m lioane decleta$amente, regimefte, baialioane dedrac. Erau pe deasupra pdduri pan5 acer, poiara p ne. Lange dansul erau niglegeneral marl, cu cale lrei perechi decoame. cu o sp nare at5 de do{rei metri,curn n-a maivdzLri n meni

Cand a vazut ce ugarLl atala amar deiad acolo $rateta dravoll, Sr-a adus aminlede cuvantul ingerl]llri care i a z s ,,sa nu lelemi', s a inarmat cu semnul Slinlei Cruci$i sl5lea aleni.

AtLnci, dupa ce s-au adural cel nisipulmdr i, in toate p:i(ile nu se vedeau decatcele de diavol, s-a sculal salana lnpicioare Qia zls:

Atentiune, draci, v am adunat aici inmiez de noapte ci vreau se fac !nexarn,on cu voi. Treblie sa dal un

examen greu. $titi voi de ce v-am

Sia zis unul:- SlepAne, nu stiml-

'ata de ce v-am chemat aici, Se iase

la raport liecare din voi: caae gtie cel maibun me$teiug de a insela oamenii qi a-iaduce la impdrelia rnea? 9i se-mi aralecum ingeali el lumea Si cum il prosleslepe om $i-lin$eah del aduce la munca ceavegnice 9i la irnpdrdtia noasra. Care'imeloda, care-i megtegugul vosiru, d voiintoate lumea aceastA ireabe aveli, sa in$elalisul etele oamenilor? Sd vd ved cat deiscusiti sunleli vol in a insela suflelele

Cel ce me lovs$to in gandire, daca aresi-mi spuna un sfal cum ingeale lumeaaiJa cum gandesc eu, iale i voi da sAconduca lrei minute iadul, il voi puneimp;rai irei minule in locul meu, Fi-l voilace mare seneral pesle ceilalli.

Toli tremurau, erau urali groaznic.St5leau 9i tremurau inainlea lui 9i pinvbzduh 9i pe jos. Atunci a ielit unui slibul,cu o barbd surr, doua cornile ca lacdpriorul cel din pedure. Ochii holbalj, nascaligat ca un qarpe.

q

- Sa lreieili, thlunecirhea ta

- Cuhr te cheamS, bdiete?

- Aghiule ma cheanie.

- Mii aghluia, cum ingeli tu pe oameni9i iiducila iad?

- lnrunecimea la, eu ir spun omuluia$aiMei, omule, maj hai 9i la biserica, mai hai gila menestre, mai poslegle, dar nici cudracul nu te strica, mai hai 9i la nunli culduta , mai hai $i la jocuri cu butari, hai lameciui, hai la baluri, hai la bufel, hai lacra$md, hai la lelevizor, o tigarA trebuie s5mai fumezi, mai ta culare. ESli om, mdi,trebuie se lreiegliviata asta. [Iaifa giale tuiDumnezeu, dar nicicu draculnu te strica.

Cu aceasli metoda am ingelat peloarle multi. Le dau in gand, ca ana puteren-aml Din iad alta pulere nu ni s-a darnou5. lngerii din rai au putere de laDumnezeu numai se'i dea in gand omuluise fac, bine. Noi avem pulere numai sa-idam ln gand omului sa face rbu. Dar case-l silirn, nu putem, ci omul are de sinesEpanhea lui datd de Dumnezeu. Nuputem cu sila si-l facem se pecaluiasce;numai daca-i prost 9i ne asculta ce-i ddmin gand.

Si aga am amagit pe loarte mulli_ Candies de la biserice, unii se opresc lacarciuma. Acolo fiecare se inialnegte cunearnuri, cu prieteni,

lar eu ii dau in gand omului 9i el credeca e gandul lui: ,, Sa mai iau o bere, se maiiau o !uica". lJnul mai ia o ligare, mai vineun lautar cu scripca sa-i mai canie. ,,Hainoroc, cumdtrel Haida bd, de-l pe gat cunorocl" Din cauza asla omul s-aimpiedical, nu i-a maifolosil nimic ce a fost

dimineata la biserica, dci seara s a iniorcla slujba noaslre. $ilol ala tac cu fiecare.

9i a inlrebai salana:- Pe mulli ai ingelal?- SA traieqti, inlunecimea ta, pe mullil- Ai in9elat pe cei mai prosti decal

line, dar n'aifecut nicio isprava.- De ce, inlunecimea ta?- Tu ii spui omului se mai mearga Fi h

bise ci, s: mai meargd 9i la carciune, semearga 9i la pel€ced, sd rnearga Si /alocud sfinte, sa mai cileasca, se se mairoage, pe urme sa mearga la disvacliinepermise, dar H stos ii spune in Evan-ghelie: Nimeni nu poaE sluji la doi domni!Sau de unul vei griji 9i de alul te veilepeda. Sau de unul vei asculta $i de altulte veilepeda.

L-ai indemnai lu, poate omul n-a foslpreg:lit sulleiegle Sise duce de cateva ori,dar dupe o vreme vine inqeru $Fi de ingand: ,,Mai omule, nu poli umbla pe douacerari; ori cu dracul, ori cu Dumnezeu". 9iomul, fiind cerlal de frica lui Dumnezeu, selasi.,,N4ei, mA lin de una, cd nu estemantuire umbland pe doue cdi!". l\,4erge eloleaca a9a, dar .., Gata, nu mai bea lacragme, se duce, se spovedefle la popa.

s,

Si n-ai ca$igat mutte, nu mi-ai idcut mareisprave. Ai pdlil aga?

- Am pdlit Si a9a'- Vezil Ti-am spus eu cd tu ai

pe cei mai progti d€cat tine. Deci sen-ai rispuns bine.

inielalgtii ca

9i j-a spus la unut cu spinarea tatd, ciera unul cu o spinare de vreo trei-pairumetri, cu palru perecht de coame si a.etr.,,la-lin spare". A[utcu o jaea de fol:..Da_i.d5-i,. $i lrimite-t in gheena' Gheena esle unpotop de foc negru, de mitiarde de orj mailierbinte decat iocut de pe pamant. t_o dat9i bitale 9i t-o l.imis Si in oheena. L_a betutin loc se-i mutlumeasca! Nu i-a DEcuislalul lui. Cauta attut mai bun. Acumtremurau ceilalli_

- Altul, ba. s6 iasa ta raport, s6 spurecum rn$eab,

lese unul carunt, cu dou6 oerechi decoarne, LJracios $i aceta, cu r.rrecfrite ca tamegar, prcioarete strambe, cu uncodedau... lese rnaintea tuigidi raoodut:

- Sa keie$i, intunecimei ial- Cum te cheaha, mo$Ule?- scSrebuF md cheam6.- [rai, scaEbuE, cun inseti tu De

oem6ni?

l5

- lata cum, miria ta. Eu ii spun omutuiala: [,{ei omule, nu sste Dumnezeu, nueste drac, nu este inger, nu este iad, nuesle rai, nu este muncA veqnica, nu esteslava vegnice, lotul 6ste aici ln tumea astalDaca ai ce mAnca 9i ce bea Si ai $i banimuili dace ai cinsle de ta oameni, casa Sibogat mu[e, aici este raiul. Sr daca n-ar,Jc esre iadul. Deci atSta-i lot, cat n pe

- $ile-or ascultat mulli?

- [,44i Empitule, prosfute. rnai prosldecal cel dinEi. t tu ai inqetar pe cei marpro$li decat tine. gtru eu ca ar in9etat, darpe c€i progr', cd pe cei ce $liu Scriotufllenu poli s5,i inqeli. Penrru ca Sc ptura iispune omului ci este Dumnezeu. ce esledrac, cd este lng€r, este jad, este rai, estemunc5 vesnica, esie slava vesnrca. estepedeapsa penlru pacal, esi; rasobtepenku lapla buna in ceruri. Ce s;-i spuitu? Cand bate scdpturite spun, si aposlotii.Si p.oorocii, poti lu sa-t ingeti pe om Si sa-ispu nebunii de-ale tate ca nu-i Dumnezeuce nu-idrac? Scriptura €6te Diina de a.esifel de rnvalitun ;i cei care o crtesc, nu le

Ba $i mai mult. Dumnezeu, cand I'asddil pe om a pus ln sLifletul 9i irupul luisimtirea de Dumnezeu. Cat de pegan ar ficineva, simte ce este o pulere nevezule insulleiul lui $i aceasia esie congtilnfa.Conatiinla il mustrd cand lace rau $i-lbucuri cand face bine. $i glasul conliiinleinu poale fi un reflex al materiei, cevamaterial, ce-i de nalura nev;zui5.

Constiinla este glasul lui Dumnezeu lnom 9i, indale ce a gregit, i muslre:

'De ce

aifecu a9a?" Poal€ sA nu.lmlsire nimenl.Poale sa nu-l vade nimeni cand tacepecaiul. Oricand gregegre, aceas6 legepusd d€ Dumnez€u lui Adam inlai, numiteSi legea firii sau a consliirlei, il musire

Uneori aga de tare il mListra, dace esiepicatul mare, incat il da aproape indezn;dejde. Se ifipl ne$le atunci cuveniulcare spune ln psalmi: /ntru musteri pentrufdtedelege ai pedepsit pe on Si ai subliatca panza de pdianjen sufletul siu lPsalm38, 14-15). Adica s6 sublie nAdejdoa luicapanza unui piianjen Si, de mare muslrarede cuget, maice-!i pierde nadejdea.

Con$tilnla, dacA se pdteaze cu multepacale, aqa de tare ilmuslra pe om uneoi,

t7

cd se lace lui aceasle mustrare chinuireachinuirilor. Din cauza congtiinlei nici nupoale manca bine, nici nu mai poatedormi, nici pace nu mai are, nici nu s6poate ruga, Congtiinla roade, roade ca gicaiul ln lemn. ,De ce ai fAcut Si de ce aimaniat pe Dumnezeu cu asemeneapecate?".

Deci, degeaba li spui lu ca nu-iDumnezeu, ceci consliinF ii spune Fi,dupe congliinF, ii spun€ 9i Scriplura. Tuzici cal inveli pe om c, nu-i Dumnezeu, cdnu-idrac, ce nu-ilnger, ce nu-iiad, ce nu-irai, dar congtiinta ii spune ce'este 9iScriptura esle plinA de mrrturii din care searalA cA exisE Dumnezeu, ca este inger,este munce vegnica, este slava vegnica_Deci Si tu - i-a zis salana la acel curaponul, care se Euda cd prin acest sfatln$eaE mulli lume - esti p.ost Si nu aducimare aporl pentftr imparana iadulur; nuaduci mare folos!

N-ai lucrat, scdribula, bine. lal, be, cetcu spinarea lald. De-i, dd-i. De"l ln gheenaci-i prosl, n-o cagtigat mutli pentftrimpiratia mea. Allul!

Deci a pall 9icu al doilea Eportpdlil Si cel dintai

inaintea satanei,care lnvela pe

t3

mearge $i la biserica 9i h cragma 9i saface €i de-ale lui Dumnezeu 9i de-alesalanei, Adice in loc se{ hude, sdl facdmai mare pesle mulle cele de draci, l-abeut Si cu rusine l-a trimis ln funduliadului, cd-i prost 9i nu 9li6 sA inqele peoameni. A inselat, dar a in9elal prea putin9i prea puline suflete a dus la iad!

Satana sldlea pe scaun Si aQlepta sarnai iase vreo unul la raporl, zicand:

- Dace cel ce iese a treia oare maloveete ln gandire, adice imispune un plande-a cagliga suflete pentru impdrefaiadului mai bun decat al celor doi care mi-au dat rapodul mai inainle, aluncj eu peacela il voi lace general peste multe ostiridracegli 9!l voi pune sa stea pe scaunulmeu de impdral al iadului trei manule.

Dupi ce-a zis satana aga, din polcuilecele nenumdrale de dract n-a vrut sa maiiasi nimeni, penlru ca se lemeau se nupd!6asce ce au pelii ceilalti doi, ca, ln tocde laudi, ii bale Si ii lrimiie ln lundutiadului. 9i era o iacere intre polcuriledracilor. ce erau miiioane de demoni injurul pedu i Si a poienij aceleia.

Tolugi dupi un timp iese un mosneagghebos, cu lrei perechi de coame, un nascarligal, un picior de rald, unulela de cal.

Avea semnele iadului pe lrunlea lui,coada era lunga, de nu $tru cati metri jnurma.9i cand a €$rr, s-a dus inainieasatanei, cum sldtea pe scaun acolo inmijlocul poienii, qi i-a spus:

- Se treiesli, inrunecimea talSalana l{lni€abil- Cum le cheame?- Sarsaild mA cheamd!- Ehei, le vad betran $i grebanos. Mi se

pare ce Slii iu ceva meqt€gugu de ainsela suflete, sd e aduci la imparatia

Niciintunecimea la nu Sliice Siiu eul- Si le ved, mognegel I\,{i se pare ca

e91i mare megter de-a cagtiga suilele.- Nici lu nu gtii ce qti! eul Eu am un

megte9ug, ce am lmbelranft in luPH cusulletele oamenilor de atatea mii de ani,prin care mulle suflete duc la iad. Cum cadiama fulgi' de zepad5, a$a dobor in iadsu{ ele in liecare zi.

- $i cum ai reugii se aduci ata@asu{lete la imperelia mea?

- Ehel? Crezi ca eu sunl prost caaqh u1d se-i spun omului: ,,Mai hai 9i labiserica, mai hai 9i la cra9m6", sau cacelaht nebun sA zic ca ,,nu e Dumnezeu,nu e drac". Doar $liinla de Dumnezeu es5dita in orn, in congliinle.

Eu atet iispun omului: ,,MAi ornule, esteDumnezeu, esle drac, este lnger, estemunce veSnica pentru pacal $i shvevegnice penlru lapla bun5, dar .nai aivremel E i prosi? Chiar de azi incepifapla buna?".

Dacd'l cop I ii spun: ,,Las, cand ai li rnaimare"- Daca ii flicau: ,,Mdi beieie, tu deacum ai cle ldill Vine tinerelea, gebuie sate cdsito€9li, tllebuie se peteci in lume!"Vine inqerul Aii 6pu ne: ,,lvlai roaga-tel"

Eu li zic: ,,N(r cumva sa-$ pierzi tine-relea aga clegeaba, doar viala trebuielrdil5l Dupd ce te v€i cesab 9iili veifaceo gospoderie, dupe aceea ai sa lncepifapla buna. Acum menance, bsa,distreazd-le, fa toale reutetile, ca doar estitanar. Te va ierta Dumnezeu, c: El Otienepulinla omului. Penlru pocdinla mai las,pe maine, lasa pe la anul, mai rncolol , illnvet, pe om sa amane pocainla de azi pemaine, de maine pe poimaine!

ingerui fl spune,,Da-i, mei, ceva'. Eunu-i snrac. Dai banii

cand v€de un s5rac:ii zic: ,,Lasa bdi, Sstala loli golanii? O sa-i

dai mal lncolo, cand o sa ai. Ce milostenievrei se taci acum? Taci din qurSl LasA,cand o se vina unul mal sdrac o sA dai 9i tumiloslenie', larcelsarac nu maivine ia el

ingerul ir spune: ,,Pocaie9te{e, la$mai, p6calul". Eu ri zrc: ,,Te poc;iefliaproape de rnoarle! vrei sa te poceie9ti

acum, sa radd lumea de tlne? Vrei s5 zicaca ai innebunit, ca babele? N'ai vezut la

biserica ca sunt numai babe? Vrei se terogi? Se pjezi tu aialea ceasuri rugandu_telui Dumnezeu? Apoi acum ai treabd taie,ai de crescut copii, ai de lecut casA 9izestre la feie, ai de lnsurat 9l meritat Ai

atateal". $i-l incurc cu grijile vielii 9i lol iispun:,,Lase Pe afte daE".

Sau vine ingenil $i-i spune: ,,lVAi om ule,spovedetle te sr lasa pdcatul. lasedesfriul, las; bela, lasa tulunul, bsanturaturllel . ,,Ei, dar de pe acLrm? Maiincolo, aproape de moade, rn_oispovedj la

!n preot, ma va dezlega $i gala..-Qoarca ea spune se te apuce sJarsilulcel bun,dar pan atunci poli pelrece a$al

Cend rngerul iispune:,,1\,4ai, omule, f5 9itu un praznc penhu mo4rl". Elr ii spun:

,,Dar e$ti prosl? Acum arde imbdcal coprii,aideiicut nunte. aide facut cutarel".

0

ingerul vine Si-j spune: ,,[,lei, omule, iaincepe a posti posturile de peste an,mercurea 9i vinereal". Eu ii spuni 'Nuposli cA iI pierzi senelaieal Tu lrebuie semuncegli, se aduni averi, ai de crescuicopiil Cand o sd iegi la pensie, arunci o seposte91i".

Tot aQa le zice, fie h berbati, fie la temei.ca au obicei 9l uniigialtiisd mditraga cate olgara, Si zice ingerul:,,Frate, mai lasd liqara,lulunul, o s; le imbolnevesli. nu vez ca-ncasa e fum, duhoare. im6oinave$t coplr,cheltuie$ii banii in zadar; nu vezi cd totut escunrp?". Dar vin eu 9i ii zic: ,,Da, omute, ose te laqi de lurnat, da' vezi pachetut dsla,doar n-o sel arunci. Ai dat bani pe et,trebuie se-l lermini".

Tol a$a ii ;opiegte ingerul Ai la cet betiv:,,Mei, omule, hse cra$ma, du-le acasa,'teaqtea a femeia, copiii". Dar eu vin qi ii zicl,,Da, o sd lagi beuiura, dar uite, tocmai te-ajintAlnit cu cumalrul Si el face cinsle nu pons5 pierzrocazia'. $rse maiduce o zr.

Dimineata ii Sople9te lngerut pdzitor:,,Frate, scoahle 9i tu cu o iumdtate de oresau cu o ori maj devreme, citegte rugaciu-nile de diminealA, ba mai ai timp sa faci $iacalislul lvaicii Domnutur. Vezi ca etr ranarSi in pulere, poli sd faci si careva metan .

sau caleva inchinec uni, ba chiar maiaitimpse mai citegti 9i din Psatiire vreo catismd,,.Dar vin eu 9i li gopiesc pe cealafta parte:,,9tii ce dulce e somnul dimineala? Cinciminute sd mai siai giapoi o s; ie scoti". gi else inloarce pe padea cealaltd, Si cand se

scoale zice: ,,Vai ce tarziu el Trebuie sernerg la servicu, la gcoald, la lacullate,trebuie sa dau a qeini, la porci a rate . Euzic: ,,Nu i nlmic, asd, l€ rogi cand vll de aScoala, de la treabe, lasi ca aiimp'

larcand vine acasa, iaralli zice ingerul:

,Fra1e, nu te ai rugai azi dimlneala, mecaracum slai vreo lumetale de ore larugaciune". 9ivln eu 9i i soptesc: ,,$i icd li'eloame, rienanca sa le inleregli". Apoili zic:

'Cu burta pLina nu ie poti rr.rga, ba e$t 9lobosii. Odihne$tele 9l dupd aceea ai sa ierogi". El mdnanca, se odihnegle 9i cand sel€ze$te: ,,Vai de mine ce-i 1arziu, trebu e sespal, sa fac curat, vlneiemeia, vin copiil. Amde reparal magina, am de inveFi". lar eu ilzic: ,,Nu-i nimic, mei, hsa, ai se le rogl

Seara cAnd a ierrnfal c! lreaba. iar iispune inqerul: ,,Frate, nu ie-al rugai loatdziua mecar acum se le rogi 9i tu vreo ora-doue sau sa mai citeqti o carie sEnia". 9ivin eu, Sarsaila, Si zic: ,,Da, omule, ai sa 1e

rogi, dar mai iniai vezi ce e la lelevizor, nucumva se piezi ceva imporlant. Poate esteceva de folos'. lardaca l-a pomii, ii9oplesc:,,Aaa, esle I lm, este meci, este dlscotece..."

dupe aceea lernin 9i

9i trece o jumatale de od, o ord, doud,trei, patru, cinci, gi se lace miezul noplii-

'Cei e ceasul? Vdleu, doisprezecel Pdi laora asta se rcage numai celugdrii prin

menastii, las5 cAle scolide dimineald..."

9idjmineaF o ia de la capat.lar cand e serbatoare, numai vezi ce-i

spune ingerul pdziior: ,,Fraie, azi e dumini-ce, e serbeloare, vino Silu la bise ce, h feca loi cregllnul" lar eu vln 9i-i $oplesc:

'Seraculde line, toat5 sephmana aimuncit,

ai lnvalat, e$li obosil, stal 9i te odihne$le,slai la televizor, mai repard ma$ina, nu vezice aglomeralie e la biserice, aer greu,inchis, trebuie se staiin picioare, acasa staipe un loioliu, mai o ligara, mai o calea, darnu-i n mic, o sd rnergigila biserice duminicaviloare, mai la Pa9li, mai la Creciun, lasd ca

A9a ma asculla loli 9i iapla bun5 tot oamane de azi pe maine. Sfanla Scripturdspune alliel. Duhul sfani li lrezesle peoameni, zicand: Asqzi de veli auzi glasulLui, se nu ve invArtogali inimile voastrc.Glasul lui Dumnezeu in om este con$iiinla,care-l muslra pentru pacat sr-i spune:,,Omule, pdrdsesie pecatull Lase-te defurat, lasa-le de curvit, lasdie de injurat,bsa{e de belie, lasa{e de turmai, lasd-lede lucrui rcle, de zavislie, de pizma, de

I

Dumnezou ii poruncesle azi, iar noi iisounem lui:'Nu astizi, cimaine, poimaine,la b:trane!e|".

$i-i zicem a$a: ,,De'mi mie zira de aziqi lu ia o pe cea de mainel" 9i a$a, zice,esle p:catul la om, cum ai lua un cui mareQi cu un ciocan incepi at bale intr-un lemnde slejar uscal. Dac5"i dar un cocan,doue, trei, cuiul il poli scoate usor- Dace'lbali pe jumatale, este mai greu, iar daca ilbalide tol, irebuie se crapl lemnull

A9a-i Si picatul! Se bale in lire prinobignuinle. Si dupa ce-l lnval cu lenevia $icu pecalul, stau deoparte Si rad. N-amnevoie sa mai fac ceva. Se obignuiegte cupecatul, se bagA in fire 9i obignuinla e adoua nalura. Singur se duce la pAcal. Eusiau numai Qi rad, dar mi-e greu pand ilinvel sa amane iapta bune pe maine,poirnaine. La bevanele, la anul mo4ii,culare. Si e amanand aceea, se invaF cupicatul.

9i dace omul nu lase azi pecalul, candeste proaspat, cu cal se invechegte, cualat mai greu se poate dezobignui dedansul.

vazur-aiin arame rugine verde? Arama,dace o curelai in fiecare zi, strelucea ca

aurull inse, dac6 s-a lesat ani de zile, aprjns rugine verde, n o mai poli speb cunimic in lume, numai daca o topesti- Aaa'isufletul cand imbelranesie ln pacat. Dacanu a lasai azi picalul, sd nu cread; cdmaine sau poimaine il lase mai ugor. Cape mdsurA ce lrece wemea, Pecatul seinvecheQle, se baie in lire 9i obiceiuldevine a doua naiure; obignuinla se face adoua fire 9i omul iace p5catul vrand-nevrand, Sicu mare nevoie se maidezbadomulde picat, dupa ce s-a invechii ir ell

Obisnuln!a, dupa legile canonice aleBisericii, esle a zecea treapid a pacaiului,ca de alci umeazd deznadejdea,penuliima lreapiA. Si cand l-am vezut peom cA s-a obisnuii cu pacatul, un an, doi,zece, nu Sliu cali, este al meu penlrutoideaunal 9iasa reusesc eu sd-iingel, cemi 9i milioane de oameni amana pocdinlade azi pe maine, 9itoli se robesc de pacal;ceci pecalul care nu I'a lesal azi, maine-poimaine toi prinde redecini $ieste tot maigreu. lar cand vrea omul sa lase pacatul,pacatul se ridica cu mare putere asup€lui: ,,E9ti prod, mei? Cu mine ai treifl Cumsa le lagi de firine? Ce mai este? Sa

lreieqti cum te invel eu 9i cum te-aiobi9nuit cu minel".

A9a cum !i-am spus mai inainle, aminv:tat Si am inselat atatea suflete, incatacestea cad in iad cum cad fulgii candninge, cu un singur sfat: ,,Oameni buni,pentru fapla buna mai este vreme; nu filipro$jsa incepelichiarde azisau chiar din

Deci i1i spun, r^ntunecimea ta, acesia-isfatul Si me9ie$Ugul meq 9i am o ceata iniad cie mij 9i sute de mii de ucenici de-aimei, pe care i-am invetal aga, gi-i trimit intot pemantul se Sopleasce omului Ja

ureche:'omule, pentru Japta bune rnaieste vreme. l"4aine, poimaine, pesle un an,pesle doi, la bairanele'. $i am reu$il 5ireuSesc. Du{e 9i vezi in iad ca! ampogoral gi pogorcu acest sfat!

Alunci salana s'a sculat de pe lron $i abatut clin palmei

Asla-i mai buni, asla a lui sarcail5.Aienliune, asia-i cea mai bun6: a-l lnvalape om sa amane fapla buna de oe azi oemaine si sd fac, inlai oecalul. Ce pe umese invale cu pdcatul Ai fapla tlund nu o maitace. Deci oite c6-i- . .

34

S-a dat satana d6 pe lron 9i l-a suil pesarsaila. l-a dal coroana cea cu balauri Si a

- Atenliune, ioate gloatele, hai s5-ican6m cu tolii ca acesla a g:sit cel maibun stat omul se amane fapta buna pemaine, pe poimaine. Sd-i can6m cu totji,,Mulli ani iraiascal.

9i s'au pus se canie ,,[,lulti ani". Huiaumunlii, cutare. $ia luatcununa Qia zis:

Brava, mosnege sarsaila, ce ne-aispus cel mai bun sfai. I\,lergeli, gloateledrece$ti, cu sialul lui sarcaila, ca sa aduceticat mai mulie suflete in imparelia mea. case se chinoiasci cu noi ln vecii vecilor.Spuno unul: 'Este Dumnezeu!" Tu li zicii,,Da, esle, dar rnai las5 fapta bune. Maine.Maine. Poimaine. La batranele. Chiar azivrei sa te spovedetli? Chiar azi vrei se teimpdrtegesti? Chiar azi vrei se facjmiloslenie? Nu vezi ca n-ai limp? Lasa pemainel". Cd dacdl inveli a$a el te ascult $ise invala cu pecabl 9i pe unni se duc toliin iad.

CSlugArul, dup5 ce-a vazul Si a auzlltoate aceslea, a vazut pe satana cd abaid de trei or' din palme 9i ca o scanteies a stins in vazduh 9i n-a mai vezul nimic,

nici nu s-a mai auzil nimic. 9i el a rernasulmii de cele ce a auzit, cum instruie$tesatana pe ucenicii lui $i pe cei iara numerdraci din iad, ca sd i lnvete pe oameni saamane pocain!a.

Alunci a venit ingerul Domnuiui Sl i-azis:

Aivazd perinte? Te-airugat atala anisa-I araie Dumnezeu cum inseale diavolulpe oameni 9i cum ii duce in impareliaiaduluil late ai vazul cu ochii lei 9i ai auzilcu urechrle lale cuml Ai vdzut cA unul iispune: Hai Si Ia manasiire, dar hai 9i lacragme, afiulzice ce nu'i Dumnezeu, dar aivdzut cel mai bun sfal, cel al lui sarcaib. S:amane fapta bund de azi pe maine 9i sdfac5 pecatul.

Du-le la chilia ta, ia un caiei, punemana pe condei !i scrie lot ce ai vezul, lolce-ai auzit cu urechile tale, sA rimanepentru neamurile ce vor veni, penlru celedin urme, acest m€gtegug al salanei. Cacitrebuie se gtie toata lumea ce cel rnai bunsiat al dracilor de-a ca9tiga suflele pentruimparelia iadului, este de-al invela pe omsa amane lapla bune de azi pe maine, demaine pe poimaine, de la tinerele la

l7

betranele, pe patul mo4ii, 9i aga si-i ducipe loliin iadl

$i aqa s'a scris slatu dracilor pentru acagiga sufletele. Eu .eram copil d€ 13-14ani cand clleam aceasta.9i anr llnut-ominte de atunci, iar acum a aiuns pane laurechile voastre. A$a a vrui Dumnezeu, case line1i minle ce alunci cand gandul neinvaF s5 nu 6sam pecarul, sel bsem maiincoio, sd nu facern fapta buna acurn, cimaiincolo, e lreaba l!isarsailS.

'vazur-ai in aErne rugind verd6?"inlreabd Sfantul Efrem. 'Arama candruginegte cu rugin: verde nu o mai policurSli, a$a-i pecatul cand se invecheqle inom. Cu cal se invecheqle, cu alat rnai larene inrobe$le 9i ne duce la pierzarevremelnica 9i vesnic:".

Deci cand ve vedea ce li-a spusingeruli 'Ma, omule, hai la m5tuisire",atrnc se te duci. Dace zlci ca o se te duciatadaE, ei, gaia, ie-a cagtigal sarcaild.Cand vezl ca !i spune gandul:

'Splnepacalele toate din copiHrie, nu cumva samori 9l se rAmainespovedil" 9iapoivine allgind:,.Nu, mai lasS'. Acela-l sarsaila slarullur sarsaila. lli spune qandul: ,,rVI5i ornule

mei, uite ce-i, bse lutunul, sau holia, saubelia, cutare". Dar vine aft gand: ,,Eh,trebuie sa mai lreiosc gi viata asta, mai potlua un pahar, mai pot fuma o ligar5". Asla-islalul lui sarsaila. Cand ili spune ingerul:,,Mii, scoahle la miezul .oplii 9i zi Tatelnostfir mecar cle gaple ort 9i vreo gaptemeianii". lnsd li vine in mintei ,,Eh, tocmaicand e somnul mai duice, o se fac mainenoapte, poimaine', E sarsaih acolo. Decise luam aminle: de cate ori ne invali s;aman5m fapta buna, acela e slalul luisarsaild, cu care se umple lot iadul.

33

CUM NE DEPRINDEM SA LUCRA[4

FAPTA BUNA

- cuvant de la AwaZosima -Vine cineva sa invele un meFtegug. La

incepll se oslenegle, slrica mais alul $i demulle or ilarinca, dar nu lasA lucrul, ciiar ilincepe. Si degi de multe o ll sirica, dar nuinceteaza lucrand, ardtandu-i meqterului luibr,na sa voinl5. lar dac5 s-ar fi suparat deceva 9i ar fi fugit, nu poate invila acelmeste$ug. Dar dace va rebda, ostenindu-seSi lucrand, 9i nu va fugi, degi va li cerlat 9iindreptat de multe ori, cu ajutorul luiDurnnezeu se obignuiegle 9i pe toale le facefire o$eneale gicu odihna.

A$a qi in cele duhovniceqti. Dace cinevavrea sa face fapta bun5, se nu crcadd cumintea sa ca o va lucra indald, cdci este cuneputinla, ci se inceapr. 9i cu toaie cd laincepul o va strAmba de mull€ ori, sa n-olase lenevindu-se, ci aga nu va isprevinimic, ci se lnceape iaresi; precum face 9icel ce vrea sa lnve1e vreun megte9ug. $idacd va rabda de multe od 9i nu se valenevi, atuncigi Dumnezeu va privi la vointalui cea buni $i la osteneala sa !i-i va da lui

39

se face loiul fird sila, precum am spus. 9itotul sta in asla: Cand va cedea se nu seimpulineze cu suiletu. cise inceape iara€i.

Aslte este llcrarea celor ce voiesc secaitige lapla bund. ToaE lapta bund arenevoie de osteneab Si de vreme mulle. Avrea 9ia iubioslenslile sta in voinla noaste,insa avem trebuinl: $i de ajuiorul luiDumnezeu, Caci daca Dumnezeu nu arajula voinla noasld cea buna, ne'am osteniin zadari la fel ca Si cu lucrelonil de pemant,carc lucrcaze larina sa Si o seamene, dardaca Dumnezeu nu va da ploaie pestesemanalura lui. in zadar esle ioaia os'

ASa Si rugeciunea Si osleneala noaslriare trebuinlA de ajutorul lui Dumnezeu, pecare-lalragem, spre folosulnoslru. lar dacane vom enevi de rugecrune, sau ne vo'supara dandu'ne in Eturi (de la osteneala/cum va privi Dumnezeu spre lucrareanoasae. deweme ce nu aducem nlmic cuosteneale, penlru care nici nu vom luaceva? cdci Dumnezeu p ve€te la voinlanoaste cea bune 9i, pe mesura ei, nederuiesle $idarurle.