Cup Rins Dat or Publ

8/17/2019 Cup Rins Dat or Publ

1/31

Cuprins……………………………………………………..2

Introducere…………………………………………………………3

Capitolul 1. Abordări teoretice despre Datoriea Publica de Stat ....4

Capitolul 2. Analiza temei Datoriea Publica de Stat……………....9

Capitolul 3. Prezentarea datelor epublicii !oldo"a pri"ind Datoriea

Publica de Stat# Datoriea Publica $%terna si Interna a !………………2&

Concluzie………………………………………………………….31

'iblio(ra)ie………………………………………………………..32

2


2/31

Introducere

*e"oile (enerale ale societă ii sunt acoperite +n cea mai mare parte din impozite, ta%e,ț

contribu ii, alte prele"ări pe care statul le percepe de la contribuabili. -neori, aceste resurseț

ordinare se do"edesc a )i insu)iciente și, atunci, statul i colecti"ită ile locale sunt silite să apeleze laș ț

resurse e%traordinare, adică la +mprumuturi publice. n mod normal, +mprumuturile se )ac e%clusi"

pentru lansarea unor noi in"esti ii de interes (eneral, pentru modernizarea i dez"oltarea acti"elorț ș

economice e%istente.

De asemenea, la aceste +mprumuturi se apeleaza pentru acoperirea e"entualelor (oluri de casă

care pot să apară din ne+ncasarea la timp a "eniturilor i din necesitatea e)ectuarii unor c/eltuieliș

a0unse la scaden a. otodată prin aceste +mprumuturi se e"ită )iscalitatea e%cesi"ă, care ar de"eni oț

)r+na +n calea dez"oltării economice i, ar lipsi statul de importante resurse )inanciare.ș

n ma0oritatea lucrărilor de specialitate, din punct de "edere terminolo(ic, notiunea de +mprumut

public este sinonima cu aceea de credit public. Instituția datoriei publice a )ost creată +n perioada

interbelică, ca urmare a cre terii ne"oii de noi resurse )inanciare publice, i a cunoscut o amplă iș ș ș

"ariată dez"oltare, mai ales după in)iin area institu iilor )inanciare interna ionale.ț ț ț

Conținutul acestei institu ii constă, pe de o parte,ț +n +mprumuturile de stat contractate de

u"ern i autorită ile publice locale, la care se adau(ă plata dob+nzilor i altor costuri a)erente, iarș ț ș

pe de altă parte +n (aran iile de stat i locale asumate pentru sus inerea di"erselor +mprumuturiț ș ț

interne sau e%terne, contractate de di"erse persoane 0uridice care realizează proiecte i in"esti ii deș ț

mare interes pentru societate.

3


3/31

Capitolul 1. Abordări teoretice despre Datoriea Publica de Stat

Datoriea Publica reprezintă ansamblul resurselor )inanciare mobilizate cu titlu de +mprumutde către

autorităile publice centrale i locale i ali subieci de drept public de la di"eri creditori, persoane

)izice sau 0uridice, de pe piaa internă i5sau e%ternă i rămase de rambursat la un moment dat.

Datoria publică cuprinde totalitatea obli(aiilor de natura datoriei publice(u"ernamentale i locale.

Datoria publică guvernamentală se re)eră la totalitatea obli(aiilor statului la un momentdat,

pro"enind din )inanările rambursabile an(a0ate pe baze contractuale sau (arantate de u"ern prin

!inisterul $conomiei i 6inanelor . Datoria publică locală cuprinde totalitatea obli(aiilor

unităilor administrati"7teritoriale,la un moment dat, pro"enind din )inanările rambursabile an(a0ate

pe baze contractuale sau(arantate de către autorităile administraiei publice locale.n )uncie de

calitatea creditorilor, +n unele ări se )ace deosebire +ntre datoria publică brutăi datoria publică netă.

Datoria publică brută cuprinde "aloarea totală a e)ectelor publice,indi)erent de deinătorii acestora,

iar datoria publică netă reprezintă numai "aloarea e)ectelor publice deinute de persoane )izice i

0uridice, altele dec8t cele de drept public. Di)erena +ntredatoria brută i cea netă reprezintă "aloarea

e)ectelor publice +n care au )ost plasate di)erite)onduri aparin8nd statului.n )uncie de piaa pe care

se contractează +mprumuturile, datoria publică cunoate două"ariante

1. datoria publică internă#

2. datoria publică e%ternă.

aportul dintre cele două componente ale datoriei publice di)eră de la o ară la alta +n)uncie de

(radul de dez"oltare economică. Ast)el, ările dez"oltate ale lumii apelează +ntr7o proporie

co"8ritoare la surse interne pentru asi(urarea ec/ilibrului )inanciar i +ntr7o mica măsură sau c/iar

deloc la sursele e%terne. n sc/imb, ările +n curs de dez"oltare, nedispun8nd de o economie

competiti"ă pe plan internaional i de o piaă )inanciară internă consolidată, cu o di"ersi)icată

o)ertă de capital, suntobli(ate să apeleze cu precădere la resurse e%terne.După termenul de restituire

al sumelor, +n cadrul datoriei publice, sumele e%i(ibile latermen scurt :procurate pe bază de bonuride casă, bonuri de tezaur, certi)icate de trezorerie; poartă denumirea de datorie )lotantă, iar cele

e%i(ibile la termen mi0lociu i lun( :procurate pe bază de obli(aiuni, rente etc.; poartă denumirea

de datorie consolidată.$"ident cu c8t datoria publică a unei ări este scadentă pe termen scurt cu at8t

e)ortul)inanciar reclamat pentru rambursarea acesteia i plata dob8nzilor a)erentă este mai mare, iar

posibilităile de procurare a resurselor )inanciare necesare mai reduse. De aceea ponderea pe care

datoria publică )lotantă, trebuie să o deină +n totalul datoriei publice se impune a )i c8t mai redusă

posibil.Indi)erent +nsă de ni"elul său i de (radul de e%i(ibilitate, datoria publică a oricărei ări poate )ianalizată printr7o serie de indicatori, ce se pot structura +n trei cate(orii

4


4/31

a; indicatori pri"ind (radul de +ndatorare a ării la un moment dat#

b; indicatori pri"ind e)ortul )inanciar public anual reclamat de datoria publică#

c; indicatori de structură ai datoriei publice.

a; Indicatorii pri"ind (radul de +ndatorare a ării la un moment dat sunt

< absolui 7 ni"elul nominal al datoriei publice :DP;#

< relati"i 7 se determină ca raport +ntre ni"elul datoriei publice i "olumul produsului intern brut

< medii 7 e%primă datoria publică pe locuitor

b; Indicatorii pri"ind e)ortul )inanciar public anual reclamat de datoria publică.

$)ortul )inanciar public anual se concretizează +n ser"iciul datoriei publice. Acesta cuprinde

ansamblul c/eltuielilor "iz8nd rambursarea datoriei propriu7zise, precum i plata dob8nzilor i

comisioanelor a)erente. Indicatorii speci)ici e)ortului )inanciar public anual sunt

< mărimea absolută a ser"iciului datoriei publice

ser"iciul datoriei publice#

datoria publică )lotantă#

cuantumul dob8nzilor.

< mărimea medie pe locuitor a ser"iciului datoriei publice

< ponderea ser"iciului datoriei publice +n produsul intern brut

< ponderea ser"iciului datoriei publice +n totalul c/eltuielilor publice

< ponderea ser"iciului datoriei publice +n totalul c/eltuielilor bu(etare

< ponderea dob8nzilor +n produsul intern brut

< ponderea dob8nzilor +n totalul c/eltuielilor publice

c; Indicatorii de structură ai datoriei publice sunt

< ponderea datoriei interne +n totalul datoriei publice#

< ponderea datoriei e%terne +n totalul datoriei publice#

< ponderea datoriei )lotante +n totalul datoriei publice#

< ponderea datoriei consolidate +n totalul datoriei publice#

< ponderea ser"iciului datoriei publice e%terne +n ser"iciul datoriei publice#

< ponderea ser"iciului datoriei publice interne +n ser"iciul datoriei publice.

5


5/31

Datoria publică şi indicatorii de evaluare a poverii acesteia

Statul utiliz+nd posibilităile sale pentru atra(erea resurselor )inanciare suplimentareacumulează datorii at+t )aă de creditorii e%terni c+t i interni, ceea ce duce la creterea datoriei de

stat. Datoria de stat = este suma datoriei pentru obli(aiunile emise i nestinse i suma datoriilor

)inanciare ale statului )aă de creditorii străini la o anumită dată.

Datoria de stat poate )i internă i e%ternă.

Datoria internă a statului presupune obli(aiile u"ernului )aă de persoanele )izice i 0uridice. $

necesar de a )ace di)erenă +ntre datoria de stat i datoria totală a satului. -ltima include nu numai

datoria u"ernului dar i a or(anelor de conducere ce intră +n componena statului.

>bli(aiile de datorie pot )i sub )orma creditelor primite de u"ern, a +mprumuturilor de stat sau

altor obli(aiuni datorate de (u"ern. Datoria de stat internă consta din datoriile anilor precedeni i a

datoriei ce apare din nou.

Datoria de stat e%ternă se clasi)ică după următoarele caracteristici

7 după tipuri de credite#7 după )ormele de acordare#

7 +n dependenă de scopul utilizării#

7 după condiiile de acordare#

7 după termenele de rambursare a datoriei#

7 după condiiile de rambursare.

n raport cu perioada pentru care se contractează +mprumutul, datoria publică se structurează ast)el

Datorie )lotantă, care include doar +mprumuturile pe termen scurt, pe perioade de p8nă la un an, +nscopul acoperirii (olurilor de casă (enerate de neconcordana, +n timp, a "eniturilor cu c/eltuielile

bu(etare.

Datorie consolidată, care include +mprumuturi contractate pe scadene mi0locii, lun(i i )ără termen,

precum i a celor rezultate din prelun(irea termenelor de rambursare a +mprumuturilor pe termen

scurt, pe perioade de timp medii i lun(i.

radul de e%i(ibilitate a datoriei publice se e%primă cu a0utorul datoriei )lotante i a datorieiconsolidate, +n "ederea aprecierii e)ortului )inanciar pe care statul este ne"oit să7l )acă, +n mod

6


6/31

curent, pentru rambursarea datoriei scadente i pentru plata dob8nzilor a)erente, +n cursul unui an.

Ast)el, cu c8t ponderea datoriei publice )lotante +n totalul datoriei publice este mai mare, cu at8t

ne"oia curentă de resurse )inanciare menite să acopere ser"iciul datoriei publice este mai presantă i

in"ers.

?a caracterizarea esenei datoriei de stat se utilizează aa noiuni ca datorie capitală i curentă.

Datoria capitală sau cea de bază = este totalitatea tuturor obli(aiilor emise dar neac/itate, inclusi"

i procentele de pe ele, care trebuie ac/itate pentru ele. Sub noiunea de datorie curentă se +nele(e

suma c/eltuielilor perioadei curente +ndreptate spre rambursarea parială a datoriei de stat, termenul

de scadenă a căreia nu a sosit. Datoria de stat este caracteristica rezultatelor tuturor operaiunilor de

creditare de stat. !ărimea absolută, tempoul de cretere, dinamica creditului de stat sunt indicatori

ai ni"elului de dez"oltare economică a statului, e)iciena )uncionării structurilor statului.

> importană deosebită aceti indicatori prezintă pentru ările +n curs de dez"oltare i pentru cele

care sunt +n tranziie la economia de piaă. ntr7o oarecare măsură mărimea datorie de stat re)lectă

ni"elul e)ecti"ităii de (estiune a sectorului )inanciar al economiei. Asupra mărimii absolute a

datoriei de stat in)luenează operaiunile le(ate de +mprumutarea noilor surse de mi0loace băneti,

ac/itarea procentelor pentru +mprumuturile precedente,(ra)icul de rambursare a +mprumuturilor

anului )inanciar curent..

Principalii indicatori de măsurare a ni"elului ponderii datoriei de stat e%terne sunt

1 mărimea datoriei e%terne pentru 1 locuitor +n indici comparabili#

2 mărimea datoriei e%terne +n procente )aă de P.I.'.#

3 mărimea datorie e%terne care se ac/ită +n procente )aă de partea de c/eltuieli a bu(etului

anului curent#

4 termenul pentru care este acordat +mprumutul e%tern.

?a determinarea limitelor datoriei de stat, incluse +n proiectul bu(etului de stat, !inisterul

6inanelor ine cont de )actori le(ai de datoria de stat

7 necesitatea )inanării de)icitului bu(etar#

7 necesitatea de re)inanare a datoriei de stat interne#

7 pro(noza următorilor indicatori macroeconomici

a raportul datorie de stat i P.I.'.#

b raportul c/eltuielilor de deser"ire a datorie de stat i P.I.'.#

7


7/31

c +mprumuturile, primite +n sistemul bancar, inclusi" +n '*! sub (arania /+rtiilor de

"aloare de stat#

d +mprumuturile interne pe termen scurt#

n cazul determinării limitelor (araniilor de stat !inisterul 6inanelor ine cont de toi )actorii le(ai

de acestea pre"ăzute de le(islaie.

Datoria publică poate )i o po"ară, deoarece pe termen lun( acoperirea acesteia ar pute solicita cote

de impozitare mai ridicate. Dacă aceste cote de impozitare au e)ecte ne(ati"e asupra muncii prestate

de indi"izi, atunci producia reală "a )i redusă.

8


8/31

Capitolul 2. Analiza temei Datoriea Publica de Stat, Datoriea

Externa şi Internă.

Datorai publică se stabilete i se (estionează +n mod distinct pe cele două )orme ale ei

7 datoria publică internă#

7 datoria publică e%ternă.

n cazul datorie e%terne se stabilete aparte ser"iciul datoriei e%terne care include toate plăile

e%i(ibile ce pro"in din datoria publică i pri"ată e%ternă, (arantată de către stat.

Consecina cea mai serioasă a unei datorii publice de proporii este +nlocuirea capitalului din patrimoniul pri"at al naiunii. Această consecină determină reducerea creterii economice i

diminuarea "iitoare a ni"elului de "iaă.

Datoria e%ternă +n sine reprezintă, iniial, un e)ect al unui alt )enomen economic

internaional de mare amploare = creditarea internaională.

După cum se tie, +n sens lar(, datoria este re"ersul creditului, orice operaiune de creditare

(ener8nd, +n mod obli(atoriu din punct de "edere contabil, o operaiune de debitare. $conomiamodernă nu poate )i concepută )ără o dez"oltare corespunzătoare a creditului.

Practica a dat +nsă datoriei un sens mai restr8ns. Pornind de la )aptul că orice subiect de

drept poate )i, pe o anumită perioadă, at8t debitor c8t i creditor, datoriile i +mprumuturile acestuia

se compensează reciproc# +n acest sens restrăns, numai anumite operaiuni de credit semni)ică

e%istena unei datorii nete. Datoria e%ternă, at8t ca de)iniie, c8t i ca mod de calcul, poate a"ea

+nelesuri di)erite.

n sensul cel mai lar(, datoria e%ternă este totalitatea sumelor de bani sau a altor proprietăi

datorate +n e%terior de toi rezidenii unei ări. Această accepiune, )oarte lar(ă, nu este utilizată

dec8t +n a)irmaii (enerale i intuiti"e. Practic este imposibil de calculat i apreciat datoria e%ternă a

unei ări +n sensul ei cel mai lar(, datorită di"ersităii care e%istă +n domeniul condiiilor de

+ndatorare, adică a di"ersităii deosebite care e%istă +n operaiunile )inanciare pe care le e)ectuează o

ară. Din acest considerent, +n mod curent noiunea de datorie e%ternă se )olosete mai ales +n

sensuri restrănse.

9


9/31

Primul element care poate restr8n(e sensul +n care este de)inită datoria e%ternă se re)eră la

durata de +ndatorare, respecti" durata creditelor sau +mprumuturilor e%terne. De obicei, creditele sau

+mprumuturile curente sunt e%cluse din datoria e%ternă, ele )iind considerate operaiuni )inanciare

indispensabile ce +nsoesc )lu%urile materiale# +n cadrul operaiunilor )inanciare curente intră

datoriile uzuale rezultate din rula0ul zilnic al acti"ităii economice e%terne, precum i operaiunile

)inanciare pe termen scurt:o lună, 3 luni, & luni sau un an;. !odul +n care este +neleasă noiunea de

operaiune pe termen scurt +n literatura de specialitate nu este acelai, dar, de obicei, toate

operaiunile )inanciare cu termen mai mic de un an de zile intră +n această cate(orie.

Al doilea element care poate restr8n(e sensul +n care este de)inită datoria e%ternă este

constituit din celelalte condiii +n care sunt obinute creditele sau +mprumuturile e%terne. $%istă

credite i +mprumuturi obinute +n condiii precise:dob8ndă )i%ă sau stabilită contractual +n )unciede dob8nda pieei )inanciare de re)erină, perioada de rambursare stabilită contractual, etc.;, dar, +n

acelai timp, e%istă i alte intrări de capital, +n special in"estiiile directe, care nu au condiii

precise:se pot repatria dintr7o dată, pro)iturile di)eră +n )uncie de acti"itatea economică, etc.;.

!a0oritatea de)iniiilor e%clud in"estiiile directe din s)era surselor datoriei e%terne, pornind de la

considerentul că acestea sunt e)ectuate pe perioade nedeterminate. De asemenea, donaiile sunt

e%cluse din sursele datoriei e%terne, iar creditele i +mprumuturile e%terne sunt corectate cu

cuantumul donaiei pe care +l cuprind, pentru a se obine ci)ra reală a datoriei e%terne. n unelecazuri, +n datoria e%ternă dintr7o anumită perioadă nu se include +mprumuturile care au o perioadă

de (raie mai mare, de peste 1@71 ani, sau c/iar cele care +ncă nu incumbă plăi +n contul

ser"iciului datoriei:rambursare i dobănzi;, deoarece se pornete de la ideea că, +n realitate, po"ara

datoriei (enerată de aceste +mprumuturi nu e%istă.

Al treilea element care poate restr8n(e sensul de)iniiei datoriei e%terne este natura

creditorului. De multe ori, a"8nd +n "edere că unii creditori acordă +mprumuturi +n condiii mai

a"anta0oase datorită le(ăturilor speciale care e%istă +ntre debitor i creditor, creditele i+mprumuturile e%terne obinute din asemenea surse sunt e%cluse din de)inirea i calculul datoriei

e%terne:de e%emplu, creditele obinute de societatea7)iică de la societatea mamă din e%terior;.

-n al patrulea element care poate restr8n(e sensul de)iniiei datoriei e%terne este caracterul

debitorului. n unele cazuri, din datoria e%ternă a unor ări se e%clude datoria contractată +n e%terior

de sectorul pri"at, iar +n cazuri e%treme, din datoria e%ternă se e%clud i +mprumuturile sau creditele

obinute de anumite a(enii publice, ast)el că e%istă situaii +n care datoria e%ternă este asimilată

numai cu datoria e%ternă a (u"ernului.

10


10/31

Datoria e%ternă brută +n sens restr8ns, care cuprinde obli(aiile băneti )aă de străinătate cu

următoarele e%cepii

7 creditele cu termen scurt sub un an, deoarece acestea constituie operaiuni )inanciare curente,

indispensabile des)ăurării acti"ităii economice e%terne#

7 in"estiiile străine directe, care nu au stabilite termenele de rambursare sau lic/idare#

7 a0utoarele cu caracter nerambursabil, primite +n cadrul pro(ramelor de asistenă publica bi7 i mul7

tilaterală#

7 +mprumuturile e%terne cu o perioadă de (raie de 1@71 sau mai muli ani#

7 +mprumuturile acordate de unii creditori e%terni sucursalelor, )ilialelor sau altor reprezentane aleacestora +n condiii mai a"anta0oase dec8t cele practicate pe piaa mondială#

7 creditele contractate de persoanele )izice sau 0uridice ne(arantate de stat.

Datoria e%ternă +n interpretarea 'ăncii !ondiale i celorlalte instituii din sistemul său, care

cuprinde sumele datorate unor creditori publici i pri"ai +n "alută străină, bunuri sau ser"icii cu o

perioadă de rambursare mai mare de un an# sumele datorate de persoane pri"ate, dar (arantate de o

autoritate publică, +n această interpretare, datoria e%ternă nu cuprinde datoria persoanelor pri"ate către

străinătate ne(arantată de autorităile publice# datoria din tranzaciile cu 6ondul !onetar

Internaional# datoria care poate )i ac/itată, la opiunea debitorului, +n moneda ării sale# sumele

datorate unor debitori rezideni +n străinătate, pentru care nu au )ost stabilite termenele de ac/itare.

Datoria e%ternă netă, care cuprinde di)erena dintre acti"ele publice i cele pri"ate ale

rezidenilor unei ări +n străinătate :disponibilităi "alutare, +mprumuturi acordate, in"estiii directe,

titluri, di"erse alte creane i "alori; i acti"e deinute de rezideni străini +n ara considerată

:+mprumuturi primite de la (u"erne, a(enii (u"ernamentale i alte entităi publice, credite primite dela bănci pri"ate, or(anisme )inanciare i ali creditori, in"estiii de capital, titluri, disponibilităi

"alutare i alte "alori aparin8nd unor persoane publice sau pri"ate străine;. Adesea +n datoria e%ternă

netă se includ numai creane lic/ide sau uor realizabile )aă de străinătate, celelalte creane uor

mobilizate e%cluz8ndu7se din calcul.

Datoria publică e%ternă este mai +mpo"ărătoare dec8t datoria publică internă din următoarele

moti"e

1; +mprumuturile e%terne trebuie rambursate, pe c8nd +mprumuturile interne pot )i

11


11/31

restructurate +ntr7o datorie publică permanentă :perpetuă; sau rambursarea acestora poate

)i am8nată printr7o con"ersie +ntr7un +mprumut pe termen mai lun(#

2; sarcinile pri"ind dob8nzile pentru +mprumuturile e%terne sunt stabilite de către creditor i

(u"ernul nu poate a"ea control asupra acestuia#

3; o reducere a "alorii "alutei debitorului pe pieele monetare interne mărete po"ara plăilor

de dob8nzi i a capitalului rambursat#

4; plăile trebuie )ăcute la momentul stabilit de către creditor, i nu la momentul con"enabil

debitorului#

; lipsa posibilităii plăii, )ie a dob8nzii, )ie a capitalului, duce la penalităi +n sarcina ării

a)late +n imposibilitatea de plată, ceea ce creează di)icultăi pentru obinerea unor credite

+n "iitor#

&; resursele sunt pierdute de către o ară din moment ce "aluta străină "a )i )olosită la ac/itarea

dob8nzii, +nsemn8nd că această "alută nu este disponibilă pentru a )ace importuri sau +n alte

scopuri#

B; balana de plăi "a )i in)luenată ne(ati", dacă sumele obinute prin +mprumturi nu "or )i

utilizate pentru creterea e%porturilor sau pentru reducerea importurilor ării debitoare#

; pierderea de su"eranitate este un pre indirect al recur(erii la +mprumuturi e%terne. De

re(ulă, e%istă condiii ataate +mprumutului, +n mod special dacă el este obinut de la

instituii internaionale, cum ar )i 6ondul !onetar Internaional, care pot cere unui (u"ern

să urmeze anumite politici economice :cazul epublicii !oldo"a;.

Din punctul de "edere al creditorului e%tern, sunt importante riscurile la acesta se e%pune i, +n

cele din urmă, capacitatea de rambursare a ării debitoare.

Capacitatea de rambursare a ării debitoare poate )i e%primată sub )orma unui indicator ast)el

ata capacităii de rambursare a datoriei publice e%terne Sd

R I Sc Ab +++

unde Ab 7 acti"e bancare e%terne nete pe perioada datoriei# Sc 7 soldul contului curent al balanei

de plăi e%terne# IE +mprumuturi neplătite# 7 rezer"a +n aur i de"ize# Sd 7 ser"iciul datoriei

e%terne.

Această rată trebuie să aibă o "aloare supraunitară, pentru ca ima(inea debitorului +n )aa

creditorului să )ie )a"orabilă, iar acesta din urmă să )ie si(ur +n ceea ce pri"ete recuperarea sumelor

+mprumutate.

12


12/31

esursele e%terne atrase din străinătate se (rupează +n următoarele cate(orii

esurse )inanciare e%terne care nu )ormează datorii i care sunt constituite din trans)eruri o)iciale

:(ranturi, sub"enii; i in"estiii directe. rans)erurile, +ntr7o anumită măsură, pot )i comparate cu

donaiile, +ntruc8t ele nu trebuie rambursate. In"estiiile directe presupun in"estiii alein"estitorului +n capitalul acionar#

Creditele e%terne care sunt )ormate din credite primite de la creditorii e%terni o)iciali i particulari.

esursele )inanciare e%terne cel mai )rec"ent utilizate sunt compuse din credite ale băncilor străine,

emisiunea de obli(aiuni i in"estiii )inanciare directe. ?a acestea se adau(ă numeroase (ranturi

acordate de or(anizaiile ne(u"ernamentale.

Creditele bancare internaionale au constituit ponderea cea mai mare i importantă de resurse

creditare pentru ările dez"oltate +n anii FB@ i, +n special, după ocul din 19B3. Această cate(orie de

resurse 0oacă un rol )oarte important i +n cazul ărilor est7europene.

Creditarea particulară, răsp8ndită i +n ările e%7socialiste, a cunoscut o dez"oltare e%tinsă la

+nceputul anilor F9@. ?a etapa actuală, structura acestui tip de creditare a su)erit sc/imbări, +n prezent,

creditele băncilor comerciale nu mai sunt dominante, tot mai importantă )iind )inanarea prin

emisiunea de obli(aiuni, precum i in"estiiile străine directe. ?a etapa actuală, creditele sunt

acordate mai )rec"ent de instituiile sectorului pri"at, ponderea creditelor (u"ernamentale )iind +n

scădere.

>bli(aiunile au reprezentat metoda principală de atra(ere a resurselor )inanciare e%terne +n anii

F2@. nsă după cel de7al doilea război mondial importana lor s7a redus considerabil. Depăind cu

succes criza din anii F@ i restabilindu7i accesul la pieele )inanciare, unele ări au apelat din nou la

această modalitate de )inanare. Dintre ările care )olosesc )inanarea prin obli(aiuni menionăm

Coreea, !e%ic, 'razilia, -n(aria, Ar(entina, epublica !oldo"a :+ncep8nd cu 199B; etc.

In"estiiile străine directe presupun plasamente ale persoanelor )izice i 0uridice +n ara creditoare +n

capitalul acionar al statului debitor. Aceste in"estiii pot lua )orma trans)erurilor băneti, dar se pot

realiza i prin )urnizarea de măr)uri i utila0e +n sc/imbul unei cote de proprietate, +n prezent ările e%7

socialiste )ac e)orturi susinute pentru a stimula atra(erea in"estiiilor străine directe, care sunt

necesare pentru dez"oltarea ărilor respecti"e i nu (enerează datorie e%ternă.

mprumuturile sau creditele e%terne pot )i clasi)icate după numeroase criterii. Ast)el, +n)uncie de destinaie, se distin( credite de măr)uri i credite )inanciare. Cele dint8i sunt mai )rec"ente

13


13/31

i se acordă pentru cumpărări de măr)uri de la creditor sau din ara acestuia. Cele din urmă se

+nt8lnesc mai rar i se acordă de or(anismele )inanciare internaionale +n "alută con"ertibilă, )iind

utilizate de debitor potri"it ne"oilor sale, )ie pe piaa creditorului, )ie pe altă piaă. Adesea creditele

)inanciare sunt )olosite de bene)iciarii acestora +n scopuri producti"e, cum ar )i construcia de

+ntreprinderi, centrale electrice, lucrări de iri(aii, )erme a(rozoote/nice, drumuri, poduri, căi )erate,

porturi i alte lucrări de in)rastructură etc.

n )uncie de durata pe care se acordă, creditele e%terne pot )i

7 pe termen scurt :172 ani;#

7 pe termen mediu :37 ani;#

7 pe termen lun( :mai mare de ani;.

'ene)iciarul creditului este interesat ca termenul de rambursare să )ie su)iciente de +ndepărtat,

pentru a7i putea procura resursele necesare restituirii acestua tării dob8nzilor i a altor c/eltuieli

a)erente. Atunci c8nd +mprumutul căpătă o destinaie producti"ă, termenul de rambursare trebuie să

ină seama de momentul punerii +n )unciune a obiecti"ului respecti" i de "enitul net ce se poate

obine de pe urma acestuia, cunosc8nd durata normală de "iaă a unui asemenea obiecti". De aceea

+n cadrul termenului )inal se stabilesc trei perioade distincte, i anume

1; perioada de utilizare a creditului#2; perioada de (raie +n cursul căreia nu se )ac plăi pentru rambursarea cr

3; perioada de rambursare propriu7zisă a creditului.

Perioada de (ratie nu se acordă +ntotdeauna.

ermenele creditelor se stabilesc +n )uncie de destinaia acestora, de rentabilitatea obiecti"ului

pentru care se contractează +mprumutul +n cazul +n care utilizează +n scopuri producti"e, de "aloarea

utila0elor +ncorporate +n obiectul creditat, de practica internaională, de le(islaia e%istentă +n ara

creditorului i, resp +n cea a bene)iciarului, de pre"ederile unor con"enii internaionale +n materieetc.

n ceea ce pri"ete rambursarea creditelor, practica internaională cunoate următoarele

modalităi

7 +n cote e(ale#

7 +n cote ine(ale, care pot crete +n mod pro(resi"#

7 +ntr7o sin(ură trană, la scadenă.

14


14/31

?a acordarea unui credit, +mprumutătorul poate să pretindă o (aranie material sau morală, +n

primul caz, (arania constă din măr)uri, documente de dispoziie asupra măr)urilor :conosamente,

Garante etc.;, aciuni i obli(aiuni, depozite ale unor )irme, ale unor instituii (u"ernamentale,

rezer"ele de aur i de"ize ale statului etc.

n lipsa unor (aranii materiale directe, un creditor poate pretinde ca +mprumutul pe care intenionează

să7l acorde unui stat să )ie (arantat de două sau mai multe state care se bucură de o reputaie netirbită

pe piaa capitalului de +mprumut. De re(ulă, creditorii 7 (u"ernele, or(anismele )inanciare

internaionale .a. 7 trimit e%peri +n ara debitoare pentru a "eri)ica la )aa locului oportunitatea

creditelor solicitate, e)iciena scontată de pe urma utilizării acestora, modul de )olosire a sumelor

acordate etc.

Pri"ite din punctul de "edere al creditorului, creditele e%terne pot )i acordate de către +ntreprinderi

)urnizoare :credite comerciale sau de )irmă;# bănci i alte instituii )inanciare :credite bancare;#

(u"erne :credite (u"ernamentale;# or(anisme )inanciare internaionale :credite )inanciare;# rentieri i

alte persoane )izice :+mprumuturi de stat;.

ntreprinderile )urnizoare, băncile i alte instituii )inanciare acordă credite pe baze bilaterale#

(u"ernele acordă asistenă publică bilaterală, iar or(anismele )inanciare internaionale acordă

asistenă publică pe baze multilaterale.

Din punctul de "edere al bene)iciarului de credite e%terne, +n calitate de +mprumutat pot să apară

7 +ntreprinderi pri"ate#

7 bănci#

7 (u"erne, unităi administrati"7teritoriale, +ntreprinderi de stat i alte instituii publice.

n cazul +mprumuturilor acordate +n baze multilaterale de către ările dez"oltate, aprobarea acestora

este uneori +nsoită de condiii economice, politice sau militare. Ast)el sumele acordate pentru)inanare unor pro(rame economice pot )i utilizate de către bene)iciarii acestora numai pentru

obiecti"e acceptate de ările creditoare, c/iar dacă acestea nu au un caracter prioritar ori nu asi(ură

dez"oltarea ec/ilibrată debitoare. Acceptarea unor asemenea condiii nu )ace dec8t să mărească

dependena ărilor bene)iciare )aă de cele creditoare. Dacă cu mi0loacele +mprumutate ările +n curs

de dez"oltare pot să7i )inaneze numai industria e%tracti"ă ori numai dez"oltarea a(riculturii,

aceste ări "or )i obli(ate să7i "alori)ice bo(ăiile naturale sub )ormă de materii prime ori

semi)abricate, dar nu i ramurile producătoare de produse )inite. >r, produsele manu)acturate+ncorporează o cantitate mai mare de muncă dec8t semi)abricatele ori produsele primare i asi(ură o

15


15/31

mai bună "alori)icare la e%port. Pentru produsele industriale necesare economiei acestor ări, ele

răm8n pe mai departe tributare străinătăii.

Creditorii pretind adesea ca ările bene)iciare de +mprumuturi e%terne să utilizeze sumele respecti"e

pentru procurări de ec/ipamente i alte produse industriale din ările lor ori să le transporte cu na"ele

a)late sub pa"ilionul ării lor. *u rare sunt cazurile c8nd acordarea de +mprumuturi e%terne este

condiionată de obinerea de către marile trusturi i concerne din ara creditoare a unor concesii +n ara

debitoare, de an(a0amentul bene)iciarilor de +mprumut de a li"ra produsele :minereuri, combustibil

sau alte materii prime;, obinute cu a0utorul creditelor e%terne, a(enilor economici +n ările

creditoare la preuri a"anta0oase.

Condiiile de natură politică, impuse la acordarea unor +mprumuturi, "izează spri0inirea politicii

interne i e%terne a (u"ernului ării creditoare, a aciunilor acestuia pe plan internaional de către

(u"ernul ării bene)iciare, respectarea drepturilor omului, instaurarea democraiei etc. -neori

(u"ernul ării creditoare poate a0un(e la o imi%tiune )ăiă +n treburile interne ale ării bene)iciare de

+mprumut. Alteori acordarea unor +mprumuturi este condiionată de aderarea la anumite blocuri sau

aliane militare# de crearea de baze militare străine pe teritoriul acesteia# de participarea la aciuni

militare# de cumpărarea de armament din ara creditoare etc.

$ste e"ident că numai atunci c8nd +mprumuturile e%terne, acordate de ările dez"oltate celor +n

curs de dez"oltare, sunt lipsite de orice condiii care ar putea a)ecta independena politică,

economică i su"eranitatea naională a acestor ări, ele pot contribui la pro(resul lor economic i

social, la +nlăturarea decala0elor mari care le separă de ările industrializate.

Indicatorii de evaluare a mărimii datoriei externe

> importană deosebită +n (estionarea porto)oliului de credite e%terne o au indicatorii de caracterizare a(radului de +ndatorare a unei ări )aă de străinătate. Dintre acetia cei mai semni)icati"i sunt

Denumirea indicatorului 6ormula de calcul

1.

2.

Datoria e%ternă totală Ponderea datoriei

e%terne +n "enitul naional

H1 Suma tuturor an(a0amentelor stat

H2 Datoria e%ternă 5 enitul naional

H3 Datoria e%ternă 5 PI'

16


16/31

!ărimea absolută a datoriei e%terne se poate determina prin trans)ormarea "alutelor +n care acestea

au )ost e%primate +n monedă naională i 5 sau +ntr7o altă "alutăstrăină de lar(ă circulaie, de obicei,

dolari S-A.

!ărimea datoriei e%terne medii pe locuitor i a datoriei e%terne totale arată suma datoratăstrăinătăii la un moment dat, )ără "reo le(ătură a acesteia cu potenialul )inanciar7"alutar al ării

debitoare i cu ealonarea +n timp a rambursării acestora.

$%primarea datoriei e%terne +ntr7o "alută străină, care +ndeplinete pe scară lar(ă i )uncia de

bani uni"ersali, prezintă a"anta0ul că )acilitează comparaiile ternaionale.

aportul dintre datoria e%ternă i "enitul naional :PI'; arată ce parte din "enitul naional al anului

considerat ar )i necesară pentru rambursarea datoriei respecti"e. Acest indicator are o "aloareteoretică, deoarece datoria se rambursează +n mod ealonat, iar PI' al unui an numai parial poate )i

utilizat pentru onorarea an(a0amentelor )aă de străinătate.

6iecare dintre indicatorii la care ne7am re)erit mai sus o)eră ima(ini di)erite despre (radul de

+ndatorare a ărilor )aă de străinătate.

Cu toate că p8nă la acest moment nu e%istă un criteriu uni"ersal de apreciere, )iecare ară +i are

ni"elul său critic al datoriei e%terne. >rarul datoriei e%terne poate )i uni)orm pentru o perioadă

+ndelun(ată sau centrat pentru o perioadă scurtă de timp. Iată de ce situaia +n ările cu "alori

similare ale datoriei e%terne )aă de PI' poate să di)ere esenial +ntr7un moment dat.

De aceea se calculează un alt indicator, i anume

Plăile a)erente deser"irii datoriei ca procent din PI'

H Ser"iciul datoriei e%terne 5 PI'

Se consideră că dacă ara este ne"oită să direcioneze mai mult de J din PI' pentru onorarea

ser"iciului datoriei e%terne, atunci ea se a)lă +n pra(ul crizei datoriei e%terne.

Pe de altă parte, trebuie să inem cont i de posibilităile de e%port ale ării debitoare, mai ales că

plăile de deser"ire se e)ectuează +n "alute con"ertibile. Se calculează doi indicatori de bază 7

datoria e%ternă )aă de e%port i plăile a)erente ser"iciului deser"irii datoriei e%terne )aă de e%port

H& Datoria e%ternă 5 e%portul de măr)uri

H B Ser"iciul datoriei e%terne 5 +ncasări din e%port.

17


17/31

Se consideră că dacă acest din urmă coe)icient a depăit 2@J, atunci apare pericolul nerespectării

orarului de deser"ire a datoriei.

Cu c8t rambursările de +mprumuturi i dob8nzile a)erente acestora absorb o parte mai mare din

+ncasările din e%port, cu at8t mai +ncordată "a )i balana de plăi iterne a unei ări debitoare )aă destrăinătate.

Cu c8t este mai mare e)ortul "alutar reclamat de datoria e%ternă, cu at8t mai mici "or )i resursele

"alutare ale unei ări rămase pentru plata importurilor destinate dez"oltării economice i sociale a

unei ări i apro"izionării acesteia cu bunuri de consum absolut indispensabile.

Indicatorul principal care denotă declanarea crizei sol"abilităii este neonorarea plăilor de

rambursare. Crizele sol"abilităii pot )i de două tipuri

1; structurale#

2; con0uncturale.

Pentru ările +n curs de dez"oltare este caracteristică )orma structurală a crizei sol"abilităii.

Declanarea crizei sol"abilităii este condiionată de )actori interni i )actori e%terni. Dintre )actorii

interni menionăm

7 de)icitul bu(etar#

7 in)laia#

7 cursurile "alutare suprae"aluate#

7 ine)icienta +ntreprinderilor de stat#

7 ine)iciena in"estiiilor străine.

Scăderea cererii pe pieele e%terne la produsele indi(ene, reducerea ni"elului comerului e%tern,

+nrăutăirea termenelor i condiiilor creditării internaionale reprezintă )actori e%terni care pot(enera criza sol"abilităii. De )apt, criza sol"abilităii se caracterizează printr7o insu)icienă acută de

"alută, ceea ce duce la scăderea importurilor de produse de lar( consum, materie primă, utila0,

ec/ipamente# diminuarea "olumului produciei# deteriorarea standardelor de "iaă# reducerea

"olumului de in"estiii capitale.

6olosind următorii indicatori 'anca !ondială clasi)ică ările lumii +n & (rupe

7 "enitul naional brut pe locuitor#

7 raportul dintre "aloarea actualizată a plăilor totale a)erente datoriei e%terne i "enitul naional brut#

18


18/31

7 raportul dintre "aloarea actualizată a plăilor totale a)erente datoriei e%terne i e%portul de bunuri i

ser"icii,

estructurarea datoriilor de către creditorii comerciali poate )i e)ectuată )olosind una din cele două

modalităi

1; diminuarea datoriei prin răscumpărarea cu discount de către ările cu un ni"el redus al "eniturilor

pe locuitor a obli(aiunilor de pe pieele secundare, )olosind resursele 6ondului de reducere a

datoriei al Asociaiei Internaionale de Dez"oltare :AID;#

2; micorarea datoriei i a deser"irii acesteia +n cadrul planului 'raidK propus +n 199, sau

con"ersiunea datoriilor +n cazul ărilor cu "enituri medii.

6ondul reducerii datoriilor a )ost constituit +n 199 pentru acordarea a0utorului )inanciar celor mai

sărace ări care au dreptul de a primi credite numai pe linia AID, precum i pentru restructurarea

datoriei lor e%terne.

*ecesitatea )ormării )ondului respecti" era ar(umentată de următoarele considerente

− statele cu un ni"el redus al "eniturilor pe locuitor nu sunt +n măsură, ca urmare a situaiei lor

economice i sociale critice, să7i deser"ească datoriile )aă de creditorii străini pri"ai#

− mecanismele e%istente de restructurare a datoriilor e%terne nu permit depăirea de)icienelor

ma0ore +n (estiunea datoriei e%terne a acestei cate(orii de ări

− imposibilitatea deser"irii datoriei e%terne de către cele mai sărace ări duce la o deteriorare

a situaiei +n ceea ce pri"ete atra(erea de către acestea a resurselor de creditare.

Ast)el, pentru soluionarea acestor probleme a )ost pus la punct un pro(ram care pre"ede

răscumpărarea cu discount a obli(aiunilor proprii de pe pieele secundare, )olosind resursele

6ondului AID. ăscumpărarea obli(aiunilor a)erente principalului este +nsoită de stin(erea

sumelor care corespund plăii dob8nzilor. n con)ormitate cu re(ulile de acti"itate a 6ondului, ast)el

pot )i răscumpărate creditele acordate de către creditorii străini pri"ai pe termen mediu i lun(,

care nu au )ost (arantate de stat ori altă teră parte. Ca e%cepie, resursele )ondului pot )i )olosite

pentru realizarea con"ersiunii datoriilor, +n special, +n pro(rame de dez"oltare a economiei

naionale.

Susinerea pe linia 6ondului are loc dacă ara debitoare +ndeplinete următoarele condiii

− e%istena pro(ramului de stabilizare a economiei coordonată cu AID i alte or(anisme

19


19/31

)inanciare internaionale#

− e%istena strate(iei de (estiune a datoriei e%terne :inclusi" pro(ramul de restructurare a datoriei

e%terne, )olosind resursele AID i ale altor or(anisme )inanciare internaionale;.

Pro(ramele de restructurare pe linia AID au un caracter )ilantropic. !ărimea resurselor acordateunei ări se limitează la 1@ milioane de dolari S-A, +nsă, ca e%cepie, suma poate )i mărită. Pe l8n(ă

aceasta, statul poate să mobilizeze resurse i de la ali donatori. >peraiunile de restructurare pe linia

AID se consideră a )i e)iciente dacă restructurarea permite stin(erea datoriei )aă de creditori +n

proporie de cel puin J.

?a s)8ritul anului 1994, pe linia 6ondului AID, +mpreună cu ali donatori din r8ndul or(anizaiilor

)inanciare internaionale, au )ost )inanate operaiuni de restructurare +n suma ec/i"alentă diminuării

datoriilor +n "aloare de 1 milioane de dolari S-A.

Planul 'raidK reprezintă un ansamblu de măsuri de re(lementare de stat direcionate spre micorarea

mărimii principalului i a sumei a)erente deser"irii datoriei e%terne a ărilor +n curs de dez"oltare cu

un ni"el mediu al "enitului pe locuitor. Denumirea planului "ine de la numele )ostului ministru de

)inane al S-A, care a condus procesul de realizare a acestor măsuri.

n calitate de premisă pentru includerea +n Planul 'raidK este elaborarea de către ara debitoare a

pro(ramului naional de dez"oltare economică, aprobat de 6!I i 'anca !ondială. De re(ulă, aceste pro(rame includ măsuri pri"ind

a; controlul masei monetare#

b; diminuarea de)icitului bu(etar#

c; diminuarea ni"elului in)laiei#

d; iniierea sau accelerarea procesului de pri"atizare.

>peraiunile +n cadrul Planului 'raidK )inalizează procesul de restructurare a datoriei i sunt

susinute din resursele primite din surse o)iciale :credite 'ID, 6!I i alte or(anizaii )inanciare

internaionale, precum i resursele primite pe bază bilaterală; pentru acoperirea c/eltuielilor iniiale

le(ate de des)ăurarea operaiilor.

Con)orm Planului 'raidK, băncile creditoare au posibilitatea de a ale(e una din opiunile prezentate

mai sus sau posibilitatea +mbinării lor.

-nul din principalele elemente ale Planului 'raidK +l constituie mecanismul de con"ersiune a datoriei

+n capital acionar, e)ectuat pe două direcii principale

20


20/31

−con"ersiunea unei pări a datoriei e%terne +n aciuni ale +ntreprinderilor din statul debitor#

−con"ersiunea datoriei e%terne +n datorie internă.

Această procedură permite băncilor creditoare de a trans)orma creditele lor +n aciuni ale

corporaiilor industriale din statele debitoare ori +n datorie internă a statului debitor, +n ambelecazuri creditorii e%terni primind o parte din capitalul ării +ndatorate.

Planul 'raidK nu numai că permite statelor +mpo"ărate de credite e%terne să re"ină pe pieele

internaionale )inanciare, de măr)uri i ser"icii dar cointeresează +n aceste proiecte i băncile

creditoare.

Acest ansamblu de măsuri permite băncilor creditoare să7i restL din creditele alocate, sporind,

totodată, probabilitatea obinerii sumelor i de altă parte, debitorul +i consolidează poziiile pe pieele

e%terne i credibilitatea.

Planul 'raidK poate )i considerat o )ormă )le%ibilă de (estiune a datoriei e%terne care s7a )olosit i se

)olosete de către statele cu un "enit mediu pe locuitor, care se con)runtă cu probleme di)icile le(ate de

datoria lor e%ternă.

Con"ersiunea datoriilor reprezintă o componentă importantă a procesului de (estiune a datoriei e%terne.

ăscumpărarea datoriei de pe pieele secundare la preuri mai mici de piaă reprezintăoperaiunea cea mai )rec"ent utilizată din cadrul sc/emei de con"ersiune a datoriilor, ea )iind urmată de

con"ersiunea unei pări din datoria e%ternă +n aciuni ale corporaiilor naionale.

>peraiunea trans)ormării datoriei +n aciuni reprezintă con"ersiunea unei pări a datoriei )aă de

creditorii străini pri"ai +n aciunile companiilor din ara debitoare. In"estitorii procură datoriile pe

pieele secundare, după care acestea sunt trans)ormate de 'anca centrală prin p8r(/iile corespunzătoare +n

instrumente "alutare naionale )olosite pentru cumpărarea ulterioară de aciuni.

Mările creditoare au pus la punct pro(rame de con"ersiune a datoriilor +n "alută naională cu scopul

)inanării pe termen lun( a proiectelor, +n acest sens, deosebim trei tipuri de pro(rame

a; datorie pentru ocrotirea mediului#

b; datorie pentru ocrotirea sănătăii#

c; datorie pentru +n"ăăm8nt.

De re(ulă, mecanismul operaiunilor respecti"e constă +n aceea că o or(anizaie internaională

ne(u"ernamentală procură pe pieele secundare cu un discount considerabil datoriile unui stat debitor.Apoi, datoria se sc/imbă +n "alută naională. Pentru a e"ita dezec/ilibrele in)laioniste ale "alutei

21


21/31

naionale, pentru suma datorie, procurate se emit obli(aiuni speciale +n "alută naională, care ulterior se

)olosesc pentru )inanarea pro(ramelor de dez"oltare.

Strategii de gestiune a datoriei externe

n )uncie de

1; respectarea orarului plăilor a)erente datoriei e%terne#

2; realizarea restructurării datoriei e%terne #

3; dimensiunea abaterii plăilor e)ecti"e de la "aloarea iniială actualizată a datoriei e%terne, pot )i

)ormulate ase "ariante de (estiune a datoriei e%terne.

Aceste "ariante au următoarele caracteristici

arianta l nu a a"ut loc restructurarea datoriei, este respectat orarul ori(inal de plăi a)erente

datoriei, plăile e)ecti"e sunt e(ale cu "aloarea iniială actualizată a datoriei e%terne#

arianta II a a"ut loc restructurarea datoriei, a )ost coordonat cu creditorii un nou orar de plăi, plăile

e)ecti"e depăesc "aloarea iniială actualizată a datoriei e%terne#

arianta III a a"ut loc restructurarea datoriei, a )ost coordonat cu creditorii un nou orar de plăi, plăile e)ecti"e

sunt e(ale cu "aloarea iniială actualizată a datoriei e%terne#

arianta I a a"ut loc restructurarea datoriei, a )ost coordonat cu creditorii un orar de plăi, plăile e)ecti"e

sunt sub ni"elul "alorii iniiale actualizate a datoriei e%terne#

arianta a )ost coordonată cu creditorii anularea deplină a datoriei, nu e%istă un orar de e)ectuare a

plăilor, plăile e)ecti"e sunt nule#

aianta I de)ault, orarul de plăi lipsete, plăile e)ecti"e sunt nule.

Figura 1. Costurile totale în funcţie de orarul efectiv de plăţi

22

7 plai e)ecti"e

7 costuri cu modi)icarea orarului de plăi

7 costuri totale


22/31

Costurile totale de realizare a uneia sau alteia din "ariantele (estiunii datoriei e%terne sunt )ormate din

1; suma plăilor e)ecti"e a)erente datoriei :+n corespundere cu orarul ori(inal sau cu noul orar de plăi;,

2; costurile le(ate de modi)icarea orarului de plăi,

3; costurile rezultate din consecinele macroeconomice i sociale ale acestei modi)icări :)i(ura 1;.

Costurile totale i pariale pot )i e"aluate +n termenii "alorii actualizate ale datoriei :a%a "erticală din

)i(ura 1;. ariantele de (estiune a datoriei sunt indicate pe a%a orizontală, ast)el +nc8t la deplasarea de

la st8n(a la dreapta mărimea plăilor se reduce.

Costurile totale :curba trei; reprezintă suma "alorilor primelor două curbe.

Din figura 1 reiese că cele mai reduse costuri totale +n termenii "alorii actualizate a datoriei :preul

minim de realizare;, dei +nsoite de cele mai +nalte c/eltuieli le(ate de plăile pe termen scurt,

corespund "ariantei l de (estiune a datoriei e%terne. ?a deplasarea spre dreapta de "arianta l

costurile totale a)erente (estiunii datoriei e%terne cresc continuu, de"enind inacceptabil de ridicate +n

cazul tentati"ei de realizare a "ariantei &. Ast)el, strategia relaţiilor cu creditorii, care presupune

modi)icarea orarului e%istent de plăi :realizarea restructurării;, dacă nu pre"ede o reducere

considerabilă a "alorii actualizate a datoriei, (enerează pierderi economice i, de aceea, nu poate )i

considerată optimă.

n )uncie de mărimea de"ierii plăilor e)ecti"e nete a)erente datoriei de la plăile totale care

corespund orarului lor o)icial, indi)erent de )aptul dacă acest orar este ori(inal sau este elaborat +n

urma restructurării, pot )i e"ideniate ase "ariante de (estiune a datoriei e%terne (tabelul .1;.

Aceste "ariante au următoarele caracteristici

!arianta I" plăile e)ecti"e nete a)erente datoriei e%terne depăesc plăile pre"ăzute +n orar#

!arianta II" plăile e)ecti"e nete a)erente datoriei e%terne sunt e(ale cu plăile pre"ăzute +n orar#

!arianta III" plăile e)ecti"e nete a)erente datoriei e%terne sunt mai mici comparati" cu plăile

pre"ăzute +n orar, dar mai mari dec8t plăile a)erente dob8nzii#

!arianta I!" plăile e)ecti"e nete a)erente datoriei e%terne sunt e(ale cu plăile a)erente dob8nzii#

!arianta !" plăile e)ecti"e nete a)erente datoriei e%terne sunt mai mici dec8t plăile a)erentedob8nzii, dar mai mari dec8t zero#

23


23/31

!aianta !I" plăile e)ecti"e nete a)erente datoriei e%terne sunt e(ale cui mai mici dec8t zero.

abelul 2.1

Variantele de gestiune a datoriei externe în funcţie de mărimea plăţii ve nete aferente datoriei

externe

Varia

nta

Deviereaplăţilorefective neteaferentedatoriei

Sursele de i!loace pentru" #onsecinţele pentruăriea voluului

ai noinal aldatoriei

plăţileaferentedo$ n&ii '( )

ra$ursareaprincipalului'*p+

plăţile totaleaferentedatoriei e,terne

1 (./D.(D *p Venituri$uetare

Venituri$uetare

Venituri$uetare

*educere rapidă

2 (./ ( * Venituri Venituri Venituri *educere

3 (D4(./D.4(D

Venituri$uetare

Venituri$uetare

Venituri$uetare

1

4 (./D. 3 (0 Venituri$uetare

inanţare Venituri$uetare

Sta$ili&are

5 0(./D.(D Venituri$uetareinanţare

inanţare Venituri$uetareinanţare

#retere

6 (./D.0 inanţare inanţare inanţare #retere rapidă

n cazul dat, +n calitate de criteriu de clasi)icare este considerată ponderea plăilor e)ecti"e nete +n plăile totale a)erente datoriei e%terne, +n primele două "ariante, plăile e)ecti"e nete corespund cu

plăile totale. Pentru "ariantele 3, ponderea respecti"ă crete consecuti", ast)el +nc8t să de"ină e(ală

cu zero :sau "aloare ne(ati"ă; pentru "arianta &.

otodată, la trecerea de la "arianta l i 2 de (estiune a datoriei e%terne la "arianta &, ponderea "eniturilor

bu(etare +n sursele mi0loacelor pentru acoperirea plăii se reduce, iar ponderea )inanării crete. Deoarece

pentru bu(et )inanarea reprezintă o resursă, de re(ulă, mai costisitoare comparati" cu "eniturile

bu(etare tradiionale la trecerea consecuti"ă de la "arianta l spre "arianta & costurile lor de realizare

cresc continuu :din cauza creterii ponderii )inanării +n "olumul total al mi0loacelor de acoperire a

plăilor;, +n acelai timp, la trecerea de la "arianta l la "arianta & "olumele nominale ale datoriei sunt +n

cretere.

!i0loacele de plăi )olosite +n operaiunile de deser"ire i rambursare a datoriei e%terne pot )i clasi)icate

ast)el

1; bani lic/izi#2; /8rtii de "aloare de stat#

24


24/31

3; /8rtii de "aloare corporati"e#

4; li"rări de măr)uri#

; creane ale unor tere pări )aă de (u"ernul ării debitoare#

&; alte acti"e (u"ernamentale.

> strate(ie raională constă +n )olosirea +n calitate de mi0loace de plată, +n primul r8nd, a acti"elor care

sunt mai costisitoare la momentul de )aă, dar care "or de"eni mai ie)tine +n perspecti"ă. -tilizarea

acti"elor care sunt ie)tine +n prezent, dar "or de"eni mai costisitoare +n perspecti"ă (enerează pierderi

economice considerabile i, prin urmare, este raional să )ie respinsă sau am8nată.

Din acest punct de "edere, preurile la marea ma0oritate a mi0loacelor Nne7tradiionaleN de plată

comparati" cu banii lic/izi primii de autorităile publice din epublica !oldo"a +n calitate de "enituri

bu(etare clasice sunt, +n primul r8nd, mici, iar, +n al doilea r8nd, "or crete +n perspecti"ă :+ncasări dine%port, /8rtii de "aloare de stat, li"rări de măr)uri, aciuni ale companiilor moldo"eneti;.

-n e%emplu de utilizare neraională e"identă a acti"elor (u"ernamentale este propunerea realizării

sc/imbului unor pări din datoria epublicii !oldo"a pe aciuni ale companiilor moldo"eneti, +n

prezent, aciunile celor mai importante companii naionale sunt sube"aluate de c8te"a ori comparati" cu

aciunile companiilor similare din ările +n curs de dez"oltare. Pe termen mediu, in8nd cont de

tendina stabilă de con"er(enă a preurilor pe pieele /8rtiilor de "aloare ale ărilor +n curs dez"oltare,

presupunem că se "a produce o cretere considerabilă a preului relati", la aciunile companiilor

moldo"eneti.

Din totalitatea strate(iilor e%istente de (estiune a datoriei e%terne cea mai e)icientă :care minimizează

costurile totale, ma%imizează reducerea "olumului nominal al datoriei i accelerează creterea

economică; pare să )ie strate(ia care +mbină primele "ariante din cele trei clasi)icări e%aminate. Această

strate(ie poate )i denumii tradiională sau clasică, +n practică, strate(ia respecti"ă presupune

a; +n relaie cu creditorii neacceptarea reconsiderării orarului de plăi e%istent# b; +n ceea ce pri"ete orarul plăilor realizarea plăilor e)ecti"e +n corespundere cu orarul e%istent#

c; +n pri"ina "olumul plăilor e(alitatea plăilor nete a)erente datoriei cu plăile totale#

d; +n ceea ce pri"ete sursele mi0loacelor de plată "eniturile bu(etare#

e; +n ceea ce pri"ete )ormele mi0loacelor de plată bani lic/izi.

25


25/31

Capitolul 3. Problemele Republicii Moldova privind Datoriea

Publica de Stat

?e(islaia epublicii !oldo"a de)inete datoria de stat ca )iind suma totală a datoriei de stat

interne i a celei e%terne contractate de ministerul )inanelor +n numele epublicii !oldo"a,

e%primată +n monedă naională. Datoria de stat contractată +n alte monede le(ale se calculează

+n monedă naională, pornind de la rata de sc/imb o)icială, stabilită de '*! la data respecti"ă.

?a situaia din 31 decembrie 2@14, soldul datoriei sectorului public a )ost )ormat

din 1 731,0 mil. dolari !" datorie e#ternă a sectorului public i # $3%,3 mil. lei

datorie internă a sectorului public.

Soldul datoriei e%terne a sectorului public, e%primat +n dolari S-A, s7a diminuat

cu 43,9 mil. dolari S-A sau cu 2,J comparati" cu situaia de la s)+ritul anului 2@13L

i cu 1,J comparati" cu situaia de la )inele anului 2@12L.

?a situaia din 31 decembrie 2@14, soldul datoriei e#terne a sectorului public a

)ost )ormat din

Datoria de stat e%ternă = 1 3@&,1 mil. dolari S-A#

Datoria e%ternă a '*! = 39@,B mil. dolari S-A#

Datoria e%ternă a +ntreprinderilor din sect. public = 2@,@ mil. dolari S-A# Datoria

e%ternă a -A = 14,2 mil. dolari S-A.

Con)orm datelor pri"ind PI'7ul operati" pentru anul 2@14, ponderea datoriei

e#terne a sectorului public $n PI%, la situația din 31 decembrie 2@14, a constituit

%&,%'.

Structura datoriei externe a sectorului public, la !" decembrie #$"%, &

26

(onderea în total datoriepu)lică externă, '

31 dec.%01&

Datoria de stat e%ternă B,J

Datoria e%ternă a '*! 22,&J

Dat. e%ternă a +ntreprinderilor dinsectorul public 1,2J

Datoria e%ternă a -A @,J

*otal 100,0'


26/31

n s tr u c tu r a dato r iei e # te r ne a s ec to r ului public pe componente, partea ma0oră +ire"ine datoriei de stat e%terne 7 cu ponderea de B,J, urmată de datoria e%ternă a '*! = 22,&J, datoria e%ternă a +ntreprinderilor din sectorul public = 1,2J i datoria e%ternăa -A = @,J.Soldul dato r iei inte r ne a s e c to r ului public s7a ma0orat cu B&@,1 mil. lei sau ,BJ comparati" cu situaia de la s)+ritul anului 2@13L i cu 1,9J comparati" cu situaia de la)inele anului 2@12L.

?a situaia din 31 decembrie 2@14, s oldul dato r ie i inte r ne a s ec to r ului public a )ost )ormat din• Datoria de stat internă = B @B,4 mil. lei#• Datoria internă a +ntreprinderilor din sectorul public = 2 393, mil. lei# • Datoria internă a -A = &3, mil. lei.

Con)orm datelor pri"ind PI'7ul operati" pentru anul 2@14, pond e r e a dato r ieiin te r ne a s ec to r ului pub l ic $n P I %, la situația din 31 decembrie 2@14, a constituit +,$'.

tructura datoriei interne a sectorului pu)lic, la 31 decem)rie %01&, '

(onderea în total datorie pu)licăinternă, '

31 dec.%01&

Datoria de stat internă B4,2J

Datoria internă a +ntreprinderilor dinsectorul public

2,1J

Datoria internă a -A @,BJ

*otal 100,0'

n s tr u c tu r a da t o r ie i inte r ne a s ec to r ul u i public pe componente, partea ma0oră +ire"ine datoriei de stat interne 7 cu ponderea de B4,2J, urmată de datoria internă a+ntreprinderilor din sectorul public = 2,1J i datoria internă a -A = @,BJ.

Evolu'ia datoriei de stat (n PI) #$"#*#$"%

27


27/31

St r u c tu r a dato r iei de s tat poate )i analizată prin prisma a patru aspecte,

cum sunt maturitatea, valuta, rata dob$n&ii i instrumente ale datoriei.1 Structura datoriei de stat c onfo r m m atu r it ă ţii r ăma s e re)lectă

inter"alul de timp +n care plăile a0un( la scadenă. Datoria de stat pe termen scurt se situează la ni"elul de 2,3 la sută, ceea ce +nseamnă că circa otreime din soldul datoriei de stat urmează să a0un(ă la scadenă +n decursde un an. Datoria pe termen lung constituie circa B@ la sută din porto)oliuldatoriei de stat, cele mai lun(i perioade ale maturităii )iind caracteristice+mprumuturilor de stat e%terne.

tructura datoriei de stat, conform maturităţiirămase, la 31 decem)rie %01& -'

% Potri"it s tr u c tu r ii pe v alu te a datoriei de stat, ponderea ma0oră +ire"ine datoriei reprezentate de +mprumuturile de stat e%terne +n coul"alutar DS' cu 1,4J, urmată de datoria de stat internă +n lei moldovene(ti = 2,J. -rmătoarele poziii sunt ocupate de )uro = 13,J, dolarul S*A = B,4J, +enul apone& = 1,4J, -P* = @,2J, i lira sterlină = @,@J.

3 tructura datoriei de stat, pe valute, inclusiv cu coul valutar /* i cu descompunerea acestuia pe valute componente, la 31 decem)rie %01&

n structura datoriei de stat pe "alute, cu descompunerea coului "alutar DS, poziia dominantă este ocupată de )uro = 32,@J, urmat de dolarul S*A = 3@,9J, leul moldovenesc = 2,J, lira sterlină = &,2J, enul anone& /

28


28/31

0,12 i -P* cu 1,2.

& n ce pri"ete s tr u c tu r a pe t ipu r i de r ată a dob$n & ii, datoria cu ratadob+nzii )lotantă a constituit 21,1 la sută din porto)oliul datoriei de stat la

situaia din 31 decembrie 2@14, ceea ce reprezintă o ma0orare +n comparaiecu s)+ritul anului 2@13 cu @,3 p.p i o diminuare )aă de situaia de las)+ritului anului 2@12 cu @,2 p.p.

tructura datoriei de stat, pe tipuri de rată a do)înii, la 31 decem)rie %01&

Instrumentele de datorie c u r ata fi#ă a dob+nzii sunta; +mprumuturile de stat e%terne contractate de la instituiile

)inanciare internaionale :'$I, 'DC$, 6IDA, AID, 6!I;, precum i de lacreditorii bilaterali :u"ernul S-A, u"ernul ermaniei, u"ernul om8niei,'anca (ermană H)O, ur $%imban, QICA, -niCredit Austria;# b; !S emise pe termen scurt :bonurile de trezorerie;# c;!S con"ertite#d;!S emise pe termen mediu :obli(aiunile de stat cu maturitatea de 3 ani;# e;!S emise pentru asi(urarea stabilităii )inanciare.Instrumentele c u r ata flo tantă a dob+nzii sunt

a; +mprumuturile de stat e%terne cu rata )lotantă a dob+nzii, contractate dela or(anizaiile )inanciare internaionale :'$I, 'ID, '$D;, de lacreditorii bilaterali :u"ernul Qaponiei, u"ernul usiei;, dar i de lacreditorii comerciali :AHA Aus)u/rredit7e;# b; alocarea DS de la 6!I#c; !S emise pe termen mediu :obli(aiunile de stat cu maturitatea de 2 ani;# d;!S plasate prin subscriere.

$ n s tr u c tu r a dato r ie i de s ta t, pe in s tr u me n te, la situaia de la 31 decembrie2@14, ponderea ma0oritară o dein $mprumuturile de stat e#terne cu &, la

29


29/31

sută, ma0or+ndu7se cu 3,@ p.p. )aă de s)+ritul anului 2@13, i cu 4,@ p.p. +ncomparaie cu aceeai perioadă a anului 2@12. A doua poziie este ocupată de!3S emise pe piaţa primară cu ponderea de 1B,9J, după care urmeazăalocarea DS' cu 9,BJ, !3S convertite cu B,J i !3S emise pentru

asigurarea stabilităţii financiare cu @,3 la sută.

Structura Datoriei de Stat pe Instrumente , la !" decembrie #$"%

Serviciul datoriei de stat

Pe parcursul anului 2@14, pentru s e r v ic iul dato r ie i de s tat , din bu(etul de stat au )ost utilizate mi0loace +n sumă de $#1,+ mil. lei, care se compune din

a; Ser"iciul datoriei de stat e%terne +n "aloare de %1&,1 mil. lei :3&,2J;# b; Ser"iciul datoriei de stat interne +n "aloare de 377,7 mil. lei :&3,J;. Comparati" cu situaia similară a anului 2@13, suma destinată ser"iciului

datoriei de stat s7a maorat cu 99,1 mil. lei sau cu 2@,1 la sută la situaiadin 31 decembrie 2@14, )iind in)luen atăț at+t de ma0orarea ser"iciuluidatoriei de stat interne c+t i e%terne. n raport cu situaia din 31 decembrie2@12, ser"iciul datoriei de stat s7a diminuat cu circa 11 la sută, preponderenturmare a micorării ratelor pentru !S deser"ite.

Evolu'ia serviciului datoriei de stat, (n valori nominale +mil lei şi ca

pondere (n veniturile bugetului de stat pe componenta de bază, #$"# - #$"%

30


30/31

Concluzie

Datoria naională constituie una din principalele probleme ale politicii macroeconomice. Soluionarea

acesteia are o mare importană pentru economia ări i i pentru securitatea ei. In prezent, .!. se

con)runtă cu două probleme macroeconomice eseniale creterea PI'7ului i meninerea ni"elului

datoriei e%terne +n limite rezonabile. Strate(ia dez"oltării demonstrează clar că epublica !oldo"a,

asemenea celor mai multe ări cu economie +n tranziie, nu se poate descurca )ără +mprumuturi e%terne,

precum i interne. Datoria naională este o parte inte(rantă a sistemului economic, care in)luenează i

asupra bu(etului de stat, i asupra ratei in)laiei, i asupra in"estiiilor e%terne .

31


31/31

'iblio(ra)ie

• /ttp55GGG.m).(o".md5publicdebt5debt5reports• lopotenco.blo(.com5)iles52@[email protected]• /ttps55GGG.bnm.md5)iles5inde%[email protected]) • /ttp55Gebcac/e.(oo(leusercontent.com5searc/

Tcac/e)>R!C2r)-QGGG.eco.md5inde%.p/p5economie5macroecon

omie5item5119@7datoria7e%ternJ2C4J237premisJ2C4J237 pentru7dez"oltare7sau7po"ar

J2C4J23UVcd9V/lruVctclnV(lmd• /ttp55GGG.ccrm.md5)ile5/otariri52@1@5/4Rrap.pd)
http://www.mf.gov.md/publicdebt/debt/reportshttps://www.bnm.md/files/index_27305.pdfhttp://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:fO_MC28rfTUJ:www.eco.md/index.php/economie/macroeconomie/item/1190-datoria-extern%25C4%2583-premis%25C4%2583-pentru-dezvoltare-sau-povar%25C4%2583+&cd=9&hl=ru&ct=clnk&gl=mdhttp://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:fO_MC28rfTUJ:www.eco.md/index.php/economie/macroeconomie/item/1190-datoria-extern%25C4%2583-premis%25C4%2583-pentru-dezvoltare-sau-povar%25C4%2583+&cd=9&hl=ru&ct=clnk&gl=mdhttp://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:fO_MC28rfTUJ:www.eco.md/index.php/economie/macroeconomie/item/1190-datoria-extern%25C4%2583-premis%25C4%2583-pentru-dezvoltare-sau-povar%25C4%2583+&cd=9&hl=ru&ct=clnk&gl=mdhttp://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:fO_MC28rfTUJ:www.eco.md/index.php/economie/macroeconomie/item/1190-datoria-extern%25C4%2583-premis%25C4%2583-pentru-dezvoltare-sau-povar%25C4%2583+&cd=9&hl=ru&ct=clnk&gl=mdhttp://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:fO_MC28rfTUJ:www.eco.md/index.php/economie/macroeconomie/item/1190-datoria-extern%25C4%2583-premis%25C4%2583-pentru-dezvoltare-sau-povar%25C4%2583+&cd=9&hl=ru&ct=clnk&gl=mdhttps://www.bnm.md/files/index_27305.pdfhttp://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:fO_MC28rfTUJ:www.eco.md/index.php/economie/macroeconomie/item/1190-datoria-extern%25C4%2583-premis%25C4%2583-pentru-dezvoltare-sau-povar%25C4%2583+&cd=9&hl=ru&ct=clnk&gl=mdhttp://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:fO_MC28rfTUJ:www.eco.md/index.php/economie/macroeconomie/item/1190-datoria-extern%25C4%2583-premis%25C4%2583-pentru-dezvoltare-sau-povar%25C4%2583+&cd=9&hl=ru&ct=clnk&gl=mdhttp://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:fO_MC28rfTUJ:www.eco.md/index.php/economie/macroeconomie/item/1190-datoria-extern%25C4%2583-premis%25C4%2583-pentru-dezvoltare-sau-povar%25C4%2583+&cd=9&hl=ru&ct=clnk&gl=mdhttp://www.mf.gov.md/publicdebt/debt/reports

Documents

Cup Rins Dat or Publ