Upload
dangnhi
View
221
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 1
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………pag.2
I. REALIZAREA OBIECTIVELOR DIN PROGRAMUL DE GUVERNARE…… pag.4
I.1 Pachetul social garantat pentru educație…………………………………...pag.4
I.2 Investiții în resursele umane………………………………………………..pag.7
I.3 Baza materială a învățământului…………………………………………...pag.24
I.4 Corelarea programelor educaționale cu piața muncii……………………...pag.32
I.5 Activități extrașcolare și extracurriculare………………………………….pag.47
I.6 Invățământul și educația pentru minoritățile naționale și pentru grupurile
dezavantajate………………………………………………………………….. pag.51
I.7 Descentralizarea unităților de învățământ………………………………….pag.56
I.8 Dimensiunea Europeană si Internatională a învățământului românesc….... pag.69
I.9 Programe propuse pentru educație………………………………………....pag.86
II. ANALIZA SISTEMULUI DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR JUDETEAN DIN
PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZA…………………………….. pag.90
II.1 Resursele umane…………………………………………………………. pag.90
II.2 Participarea la educație…………………………………………………... pag.95
II.3 Rezultatele elevilor și cadrelor didactice ………….……………………..pag.105
II.4 Rezultatele educației pe piața muncii…………………………………….pag.138
II.5.Oferta şcolilor din ÎPT judeţean…………………………………….……pag.143
III. CURRICULUM SI ASIGURAREA CALITATII...…………………………pag.150
III.1 INSPECTIA SCOLARĂ………...…………………………………….. pag.150
IV. ACTIVITATEA INSPECTORATULUI SCOLAR JUDETEAN IN
COLABORARE CU CASA CORPULUI DIDACTIC ALBA………………pag.303
IV.1 Activități științifice,metodice și culturale………………………………pag.303
IV.2 Editare și difuzare de carte și publicații ………………………………..pag.305
IV.3 Parteneriate ……………………………………………………………..pag.306
IV.4 Programe de formare continuă………………………………………….pag.309
IV.5 Situații statistice privind beneficiarii programelor de formare și
mediul lor de proveniență……………………………………………….pag.312
V. ACTIVITATEA CENTRULUI JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA
EDUCATIONALA ……………………………………………………….....pag.312
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 2
INTRODUCERE
Raportul asupra stării sistemului județean de învățământ preuniversitar analizează anul școlar
2012 – 2013 și este structurat în cinci capitole distincte:
I. Realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare;
II. Analiza sistemului de învățământ preuniversitar judetean din perspectiva indicatorilor de bază;
III. Curriculum și asigurarea calității;
IV. Activitatea Inspectoratului Scolar Județean Alba in colaborare cu Casa Corpului Didactic Alba;
V. Activitatea Centrul Județean de Resurse si Asistență Educațională.
Prima parte a Raportului inventariază măsurile luate de Inspectoratul Scolar Județean Alba în
perioada care a urmat de la precedentul Raport , astfel încât să fie atinse obiectivele Guvernului în
domeniul educației.
Strategia de guvernare în educaţie vizează îndeplinirea mai multor obiective:
· Creşterea performanţei sistemului românesc de învăţământ;
· Asigurarea politicilor de echitate socială;
· Asigurarea deprinderilor şi competenţelor care să permită dezvoltarea personală, intelectuală
şi profesională din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii;
· Deschiderea sistemului de educaţie, formare profesională şi cercetare către societate, către
mediul social, economic şi cultural;
· Întărirea gradului de coeziune socială şi creşterea participării cetăţenilor la programele de
dezvoltare economică şi socială prin promovarea cetăţeniei active;
· Stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de
educaţie şi de formare profesională;
· Construirea societăţii cunoaşterii prin transformarea educaţiei în vector de dezvoltare socio-
economică;
· Asigurarea competitivităţii la nivel european şi internaţional;
· Permanentizarea colaborării cu diaspora ştiinţifică românescă;
· Stimularea creativităţii, inovării şi transferului tehnologic;
· Depolitizarea sistemului şi promovarea profesioniştilor în managementul educaţional;
· Promovarea politicilor publice bazate pe nevoile sistemului, identificate în urma unor studii și
analize
· Respectarea principiului autonomiei în educaţie şi a principiului responsabilităţii publice şi
întărirea mecanismelor legale de funcţionare a acestor principii;
Integrarea tinerilor pe piaţa muncii prin dezvoltarea de politici care să asigure un nivel ridicat
de creştere şi de ocupare durabilă a forţei de muncă, bazate pe cunoaştere;
· Creşterea vizibilităţii internaţionale a României prin rezultatele obţinute în educaţie;
· Coordonarea politicilor din sectorul educaţiei cu politicile şi iniţiativele altor sectoare, în
vederea atingerii obiectivelor mai sus menţionate;
· Creşterea resurselor financiare alocate educaţiei, inclusiv prin atragerea unor surse de
finanţare private;
· Respectarea principiului dialogului social;
· Asumarea rolului de stat membru al Uniunii Europene prin participarea la politicile și
iniţiativele comune în domeniul educaţiei, cercetării, atât la nivelul Uniunii, cât și în afara
acesteia (colaborarea cu Asia, Australia, America Latină, America de Nord și Africa);
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 3
· Creșterea rolului României în acordarea de asistenţă în domeniul educaţiei altor ţări, în
vederea atingerii obiectivelor asociate iniţiativei Education for All, iniţiativă susţinută de ONU
și coordonată la nivel global de UNESCO.
In partea a doua a Raportului, analiza de tip statistic a urmarit indicatorii de bază care fac parte
din Sistemul National de Indicatori pentru Educație(SNIE).
SNIE este compatibil cu sistemele internaționale de indicatori(Sistemul Statistic European
Eurostat, sistemul OECD, sistemul UNESCO, sistemul Banca Mondiala) și include, totodată, o parte
din indicatorii care urmăresc îndeplinirea obiectivelor comune europene.
Setul de indicatori de bază se centrează asupra urmatoarelor dimensiuni ale sistemului
educațional:
- Resursele umane ale sistemului de educație;
- Participarea la educație;
- Rezultatele elevilor;
- Rezultatele educației pe piața muncii
La calcularea indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale referitoare la educație, oferite
de Institutul National de Statistică anul( 2011).
Pentru indicatorii care utilizează informații culese la final de an școlar, analiza a fost realizată
având ca reper anul școlar 2012 – 2013.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 4
I. REALIZAREA OBIECTIVELOR DIN PROGRAMUL DE GUVERNARE
I.1 Pachetul social garantat pentru educatie.
Obiectivul vizează două mari paliere: încurajarea participării la învătământul obligatoriu si
asigurarea echitătii în educatie.
Domeniile pe care s-au luat măsuri pentru încurajarea participării la învătământul obligatoriu au
fost: protectia socială, infrastructura scolară si dotarea unitătilor de învătământ, transportul scolar,
informatizarea sistemului de educație, oferta de manuale, curriculum-ul si evaluarea, formarea cadrelor
didactice si a managerilor din învătământ.
Măsurile de interventie pentru asigurarea echitătii în educatie s-au focalizat pe: elevii din
mediul rural si zonele dezavantajate, elevi cu cerinte educationale speciale, minoritătile nationale
I.1.1 Protectia sociala
I.1.1.1 Burse scolare
In anul scolar 2012 – 2013, conform art.3 din Ordinul 5576/2011 cu modificarile si
completarile ulterioare, bursele s – au acordat din bugetele locale ale unităților administrativ
teritoriale de care aparțin unitatile de invatamant preuniversitar in baza Hotărârilor de Consilii
Locale.
TOTAL BURSE
2012-2013
DE MERIT SI
PERFORMANTA DE STUDIU SOCIALE
SEMESTRUL
I
SEMESTRUL
II
SEMESTRUL
I
SEMESTRUL
II
SEMESTRUL
I
SEMESTRUL
II
2133 2445 787 923 4324 3575
Burse școlare cu finanțare de la bugetul local 2012-2013
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
SEMESTRUL
I
SEMESTRUL
II
SEMESTRUL
I
SEMESTRUL
II
SEMESTRUL
I
SEMESTRUL
II
DE MERIT SI
PERFORMANTA
DE STUDIU SOCIALE
Tip de bursă
Nr.
bu
rse
Nr. burse
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 5
Exemple de Consilii Locale care nu au acordat burse elevilor în anul școlar 2012 – 2013:
Livezile, Lopadea Nouă, Hopârta, Rădești, Rimetea, Râmeț, Blandiana, Mihalț, Cricău, Ighiu,
Meteș, Săliștea, Baia de Arieș, Ocoliș, Poșaga de Jos, Cenade, Sâncel, Sona, Valea Lungă, Avram
Iancu, Cetatea de Baltă, Ceru Bacainți, Fărău, Câlnic, Daia Româna,Gârbova, Galda de Jos, Zlatna.
Elevi Republica Moldova beneficiari de burse:
JUDETUL (cod
auto judet)
Numarul de elevi BURSIERI proveniti din Republica
Moldova Numar
TOTAL
bursieri in clasa a IX-a
in clasa
a X-a
in clasa
a XI-a
in clasa
a XII-a
in clasa
a XIII-a
AB 8 14 13 5 0 40
I.1.1.1.1 Bursa profesionala
Hotărârea de Guvern nr.1062 din 30.10.2012 privind modalitatea de subvenţionare de către stat a
costurilor pentru elevii care frecventează învăţământul profesional, stipuleaza ca:
Articolul 1 Subvenţionarea de către stat a costurilor pentru elevii care frecventează învăţământul
profesional se realizează prin Programul naţional de protecţie socială „Bursa profesională“.
Articolul 2 (1) „Bursa profesională“ se acordă tuturor elevilor care frecventează învăţământul
profesional şi constă într-un sprijin financiar lunar de 200 lei, al cărui cuantum poate fi modificat anual
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Articolul 3 (1) „Bursa profesională“ se acordă în fiecare an şcolar, pe perioada cursurilor şcolare, a
pregătirii practice şi pe timpul pregătirii şi susţinerii examenului de certificare a calificării
profesionale.
Anul scolar 2012 – 2013 a fost primul an scolar in care s – a acordat ”Bursa profesionala”
elevilor din clasa a X – a scoala profesionala, in judetul Alba beneficiind de aceasta bursa un numar de
276 elevi din 10 unitati de invatamant.
I.1.1.2 Programul social „Lapte si corn”
In anul scolar 2012 – 2013 au beneficiat de programul social „Lapte si corn” 35800 preșcolari
si elevi, in baza OUG nr. 96/2002 si a Normelor de Aplicare HG 714/2008, repartitia beneficiarilor pe
nivel de invatamant fiind:
- 6939 copii preșcolari;
- 15185 elevi din învățământul primar;
- 13676 elevi din învățământul gimnazial
I.1.1.3 Programul social „Bani de liceu”
Baza legala: HG 1488/2004 privind aprobarea criteriilor si a cuantumului sprijinului financiar ce
se acorda elevilor in cadrul programului national de protectie sociala „Bani de liceu” cu modificarile si
completarile ulterioare, OMECT nr. 4839/2004 privind criteriile speciale si Metodologia de acordare si
OMECTS 4016 din 06.04.2011 pentru modificarea si completarea OMECT nr. 4839/2004 privind
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 6
criteriile speciale si Metodologia de acordare a sprijinului financiar in cadrul programului national de
protectie sociala „Bani de liceu”.
În anul şcolar 2012 - 2013, în cadrul programului „Bani de liceu”, de acordare a unui ajutor
financiar în cuantum de 180 de lei, elevilor de liceu, au fost înregistrate 1966 de cereri eligibile şi au
fost declaraţi 1966 de beneficiari (100%).
An scolar Solicitanti
eligibili Beneficiari
2005-2006 1985 1150
2006-2007 1597 1597
2007-2008 2192 2192
2008-2009 2608 2608
2009-2010 2148 2148
2010-2011 2317 2317
2011-2012 2002 2002
2012-2013 1966 1966
Program social Bani de liceu
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2005-
2006
2006-
2007
2007-
2008
2008-
2009
2009-
2010
2010-
2011
2011-
2012
2012-
2013
Ani scolari
Nr.
so
licit
an
ti/b
en
efi
cia
ri
Solicitanti eligibili
Beneficiari
I.1.1.4 Programul social „Euro 200”
S – a derulat:
Având în vedere Legea nr.269/2004 privind acordare unui ajutor financiar în vederea stimulării
achiziţionării de calculatoare, cu modificările si completările ulterioare;
Având în vedere HG 1294/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
Legii nr. 269/16 iunie 2004, cu modificarile ulterioare, privind privind acordarea unor ajutor financiar
în vederea achiziţionării de calculatoare;
Având în vedere adresa MECTS nr.32741 din 08.03.2012 privind derularea Programului
„EURO 200” .
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 7
An scolar Solicitanti
eligibili Beneficiari
2005-2006 245 231
2006-2007 300 300
2007-2008 401 220
2008-2009 313 105
2009-2010 316 107
2010-2011 299 148
2011-2012 219 219
2012-2013 171 166
Evolutia beneficiarilor programului social „EURO 200”:
Program social Euro 200
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
2005-
2006
2006-
2007
2007-
2008
2008-
2009
2009-
2010
2010-
2011
2011-
2012
2012-
2013
Ani scolari
Nr.
so
licit
an
ti/b
en
efi
cia
ri
Solicitanti eligibili
Beneficiari
I.2 Investiții în resursele umane
Inspectoratul Scolar al Județului Alba a încercat să răspundă prin acțiunile sale principalelor
obiective specifice ce revin resurselor umane din Programul de Guvernare, respectiv:
Profesionalizarea carierei didactice în România şi reconsiderarea sistemului de grade
didactice din această perspectivă;
Profesionalizarea carierei manageriale în sectorul educaţiei;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 8
I.2.1. COMPARTIMENTUL MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
OBIECTIV: Încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic calificat în conformitate cu prevederile
Metodologiei mobilităţii personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ale Calendarul
mobilităţii personalului didactic şi ale Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile
şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din
învăţământul preuniversitar.
Analiza activităţii desfăşurate în cadrul compartimentului managementul resurselor umane din cadrul
ISJ Alba cuprinde perioada 01 septembrie 2012 – 31 august 2013.
În anul şcolar 2012-2013, în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţului Alba, au fost
încadrate ca personal didactic un număr de 5069 persoane, în comparaţie cu anii şcolari precedenţi:
5217 persoane încadrate în anul şcolar 2011-2012;
5383 persoane încadrate în anul şcolar 2010-2011;
5650 persoane încadrate în anul şcolar 2009-2010;
5827 persoane încadrate în anul şcolar 2008-2009.
Aceste valori rezultă din centralizarea într-o bază de date unică la nivelul inspectoratului şcolar a
informaţiilor referitoare la încadrarea cu personal didactic, informaţii transmise de toate unităţile de
învăţământ din judeţ.
Există personal didactic a cărui catedră a fost constituită în două sau mai multe unităţi şcolare, fie
pentru a se realiza completarea normei, fie prin încadrarea cu ore suplimentare în sistem plata cu ora.
Există, de asemenea, titulari detaşaţi: aceştia sunt raportaţi atât de unitatea şcolară la care au titulatura
(titular plecat din unitate) cât şi de unitatea şcolară în care îşi desfăşoară activitatea în anul şcolar
curent (titular sosit în unitate). Din aceste motive, numărul real de persoane distincte încadrate în
unităţile de învăţământ din judeţul Alba în anul şcolar 2012-2013 a fost 4318. În acest total sunt
cuprinşi: profesorii de diferite specialităţi, maiştrii instructori, învăţătorii şi educatoarele.
Concluzie:
Se observă o tendinţă permanentă de scădere a numărului de persoane încadrare în unităţile de
învăţământ din judeţ; rata de scădere a numărului de persoane atingând un maxim la nivelul anului
2010.
Această tendinţă este corelată cu evoluţia efectivelor de elevi şi preşcolari cuprinşi în sistemul de
învăţământ, efective influenţate de evoluţia demografică a populaţiei şcolare.
După forma de încadrare, se disting următoarele categorii de personal, având ponderea din tabelul
alăturat:
Nr.
crt. Categoria de personal
2008-
2009
2009-
2010
2010-
2011
2011-
2012
2012-
2013
1 Titulari 74,94% 68,05% 69,21% 71,85% 75,69%
2 Titulari detaşaţi 2,29% 7,01% 3,76% 3,29% 3,01%
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 9
3 Suplinitori calificaţi 14,80% 19,52% 22,31% 19,96% 15,71%
4 Personal încadrat la cumul 4,03% 1,95% 1,28% 1,59% 2,17%
5 Personal asociat 2,45% 2,02% 2,06% 2,18% 2,32%
6 Suplinitori cu studii superioare în altă
specialitate 0,39% 0,76%
0,85% 0,70% 0,82%
7 Suplinitori în curs de calificare 0,48% 0,27% 0,13% 0,13% 0,11%
8 Suplinitori necalificaţi – studii medii 0,63% 0,42% 0,40% 0,30% 0,17%
TOTAL 100,00% 100,00% 100.00% 100.00% 100.00%
Exprimat în procente, după tipul contractului de muncă, se disting două categorii:
a) personal didactic angajat pe perioadă nedeterminată - 78,70%;
b) personal didactic angajat pe perioadă determinată – 21,30%.
Se observă o uşoară tendinţă de creştere de-a lungul timpului a ponderii personalului didactic titular.
Explicaţia tendinţei de creştere a ponderii personalului angajat cu contract pe perioadă
nedeterminată constă în reducerea numărului de pensionări, sub media anuală cât şi o anumită
prudenţă a unităţilor de învăţământ în comunicarea posturilor didactice pentru angajare cu suplinitori.
Titularii pot ocupa peste norma de bază, în regim plata cu ora, până la ½ normă de predare.
De asemenea, numărul titularizărilor, al intrărilor în sistem, a depăşit numărul ieşirilor – personal
didactic titular care s-a pensionat.
În graficul alăturat este reprezentată structura personalului didactic din unităţile de învăţământ din
judeţ în funcţie de modul de încadrare.
Tendinţele care rezultă din această analiză sunt:
a) creşterea ponderii personalului didactic titular;
b) scăderea numărului de detaşări ale personalului didactic titular;
c) o scădere a ponderii suplinitorilor din sistem;
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
TIT DET SC CUM PAS SSAD SCC SN
Personal didactic - forme de încadrare
2008-2009
2009-2010
2010-2011
2011-2012
2012-2013
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 10
d) o creştere a ponderii personalului încadrat în sistem plata cu ora (personal didactic asociat /
pensionari).
Calitatea actului educaţional depinde, printre alţi factori, de calitatea personalului didactic, exprimată
nu numai performanţele obţinute în progresul şcolar ci şi în funcţie de formarea continuă a acestora, de
gradele didactice obţinute în urma examenelor specifice.
Gradul
didactic 2008-2009 2009-2010
2010-2011 2011-2012 2012-2013
Personal cu
titlul de
doctor
0,39% 0,48% 0,57% 0,67% 0,88%
Personal cu
gradul
didactic I
44,30% 39,35% 40,75% 43,89% 45,71%
Personal cu
gradul
didactic II
17,58% 18,18% 18,39% 18,88% 19,55%
Personal cu
definitivat 24,09% 25,91% 26,52% 26,68% 25,23%
Personal fără
grad didactic 13,64% 16,08% 13,77% 9,87% 8,63%
Diagrama alăturată reprezintă comparativ, pe o perioadă de cinci ani şcolari, evoluţia ponderii
personalului didactic din învăţământul preuniversitar al judeţului Alba în funcţie de gradul didactic
obţinut.
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
DR GR I GR II DEF Fără grad
GRADE DIDACTICE 2008-2009
2009-2010
2010-2011
2011-2012
2012-2013
Se observă o tendinţă de creştere a ponderii personalului care a obţinut titlul ştiinţific de doctor cât şi a
personalului cu gradul didactic I sau gradul II.
Procentul personalului didactic cu definitivat a scăzut în ultimul an iar cel al personalului fără grad
didactic este în continuă scădere în ultimii patru ani şcolari.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 11
Numărul candidaţilor celor care au solicitat participarea la o anumită formă de mişcare a personalului
didactic, pe parcursul anului şcolar 2012-2013, în vederea încadrării în anul şcolar următor, a fost de
1623 persoane.
Acest număr stopează tendinţa de scădere constatată din anii precedenţi:
a) în anul şcolar 2011-2012 au fost 1552 persoane;
b) în anul şcolar 2010-2011 au fost 1831 persoane;
c) în anul şcolar 2009-2010 au fost 2351 persoane;
d) în anul şcolar 2008-2009 au fost 2692 persoane.
Dintre solicitările pentru o anumită formă de mişcare a personalului didactic exprimate în anul 2013,
în vederea încadrării în anul şcolar 2013-2014, 1229 cereri au fost soluţionate favorabil (75,72%), faţă
de 1083 cereri care au fost soluţionate favorabil (69,78%) pentru anul şcolar 2012-2013, faţă de un
număr de 1225 cereri care au fost soluţionate favorabil pentru anul 2011-2012 şi faţă de cele 1417
cereri care au fost soluţionate favorabil pentru anul şcolar 2010-2011 (procentul de soluţionare
favorabilă s-a modificat, de la 70,03% în 2009, 79,03% în 2010, 78,20 în 2011, 69,78% în 2012,
respectiv 74,52% în 2013).
Se observă o creştere a eficienţei activităţii de recrutare, selectare şi încadrare a forţei de muncă în
sectorul educaţiei publice, corelată cu creşterea numărului persoanelor încadrate care au grade
didactice şi al numărului tot mai mare de titulari.
Menţinerea la o cotă ridicată a numărului de cereri pentru locuri de muncă în învăţământ este
determinată de recesiunea economică la nivel mondial, revenirea în ţară a personalului plecat la muncă
în străinătate, restrângerea activităţii economice în sectorul privat şi de stat, restructurarea unor
sectoare în care lucrau funcţionari publici, necorelarea numărului de absolvenţi ai instituţiilor de
învăţământ mediu şi superior cu necesarul de personal, în funcţie de evoluţia pieţei forţei de muncă.
În tabelul de mai jos este prezentată comparativ, mobilitatea personalului didactic pentru încadrarea în
anii şcolari 2009-2010, 2010-2011, 2011-2012, 2012-2013 şi 2013-2014, pe etape ale mişcării
personalului didactic, numărul candidaţilor ale căror cereri au fost soluţionate favorabil:
Nr
.
crt
.
Tip de mobilitate a personalului didactic 2009
2010
2010
2011
2011
2012
2012
2013
2013
2014
1 Completarea normei titularilor în alte unităţi 103 126 126 19 52
2 Întregirea normei titularilor din două unităţi
în una singură 6 4 5 5
7
3 Pretransfer al titularilor / pretransfer
consimţit între unităţi 186 144 94 26
76
4 Schimb de posturi între titulari, prin
consimţământ scris 20 24 23 2
4
5 Transfer pentru soluţionarea restrângerilor
de activitate 72 76 53 52
13
6 Detaşare pentru restrângere de activitate
nesoluţionată 41 12 26 22
12
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 12
7 Detaşare în interesul învăţământului 90 73 52 38 79
8 Detaşare la cerere 123 84 97 72 43
9 Titularizare pe baza concursului naţional 215 96 73 35 39
10 Repartizare fără definitivat pe posturi
titularizabile 0 0 0 18
19
11 Transfer pe baza concursului naţional 0 2 0 11 0
12 Titularizare suplinitori calificaţi Art.
253/Legea 1/2011 0 0 44 17
49
13 Menţinere ca titulari peste vârsta de
pensionare 17 5 4 0
22
14 Continuitate la detaşare pentru titulari 3 5 0 0 0
15 Continuitate ca suplinitor calificat 76 170 143 197 143
16 Contract perioadă determinată – repartizare
centru concurs 0 0 0 159
212
17 Contract perioadă determinată – repartizare
nivel judeţean 628 459 336 142
301
18 Personal asociat, plata cu ora 151 105 128 82 147
19 Suplinitori fără studii corespunzătoare
postului 53 37 25 0
11
TOTAL: 1767 1417 1225 879 1229
Se disting mai multe tendinţe în mişcarea personalului didactic desfăşurată în anul 2013 în vederea
încadrării unităţilor de învăţământ în anul şcolar 2012-2013:
a) reducerea numărului de completări de normă pentru titulari, efectuate la nivelul inspectoratului
şcolar, datorită faptului că Metodologia-cadru nr. 6239/2012 cu modificările şi completările
ulterioare a permis soluţionarea completării normei titularilor la nivelul unităţii cu personalitate
juridică sau la nivelul consorţiului şcolar prin hotărâri ale consiliilor de administraţie ale
unităţilor de învăţământ respective;
b) o creştere a numărului de pretransferări şi detaşărilor titularilor datorită faptului că metodologia
reintroduce pretransferul şi detaşarea în calendarul naţional de mobilitate;
c) reducerea semnificativă a numărului titularilor aflaţi în restrângere de activitate datorită unei
oferte mai restrictive de posturi titularizabile pentru cei care doresc să intre în sistem;
d) diminuarea numărului de titularizări în urma concursului din 30 iulie 2013 se datorează ofertei
mai reduse de posturi titularizabile comunicate de unităţile şcolare; legea educaţiei naţionale şi
metodologia de mobilitate a personalului didactic permit consiliilor de administraţie ale
unităţilor de învăţământ să stabilească modul de ocupare a unui post didactic, în cadrul fiecărei
etape;
e) reducerea numărului candidaţilor care au reuşit să se titularizeze prin concursul naţional se
explică şi prin faptul că legea prevede condiţia obţinerii definitivatului în învăţământ ca o
condiţie a obţinerii statutului de titular al sistemului naţional;
f) creşterea numărului suplinitorilor calificaţi care au beneficiat de prevederile Art.253 din Legea
nr.1/2011 referitor la posibilitatea titularizării pe post; extinderea posibilităţii beneficierii de
prevederile acestui articol şi pentru candidaţii participanţi la concursul naţional din 2012;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 13
g) menţinerea la un nivel ridicat a numărului suplinitorilor care au beneficiat de prelungirea
contractului individual de muncă pentru anul şcolar următor (continuitatea pe post) datorită
unor prevederi metodologice mai puţin restrictive;
h) scăderea numărului suplinitorilor în general şi a personalului cu studii necorespunzătoare
postului, în special datorită creşterii ponderii ocupării orelor în sistem plata cu ora, de către
titulari;
i) numărul repartizărilor făcute la nivelul centrului de concurs este mic în comparaţie cu numărul
total de repartizări pe post făcute de inspectoratul şcolar iar numărul candidaţilor care au
renunţat la repartizările făcute la nivelul centrului de concurs este foarte ridicat.
Pentru repartizarea acestor categorii ale mobilităţii personalului didactic, s-au organizat mai multe
şedinţe publice în lunile: august şi septembrie, la nivelul centrului de concurs şi al inspectoratului
şcolar.
Repartizarea în şedinţe publice, cu monitorizare online din partea MEN prin aplicaţia informatică
Titularizare 2013, a asigurat o transparenţă totală a procesului de ocupare a posturilor, a adus un plus
de rigoare şi obiectivitate întregului proces.
În anul 2013 metodologia a permis organizarea concursului de ocupare a posturilor didactice la nivelul
unui centru de concurs constituit la nivel judeţean prin asocieri temporare de unităţilor de învăţământ
din judeţ.
MOBILITATE PERSONAL DIDACTIC PENTRU ANUL 2013-2014
Intregire
Detasare la cerere
TITULARIZARE
CPD FARA DEF
TIT_253
Continuitate
SC_CENTRE
SC_ISJ
PCO Pretransfer
Detasare interes
Completare
Schimb
Transfer
Detasare restrangere
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 14
O analiză SWOT a activităţii desfăşurate în cadrul compartimentului managementul resurselor umane,
în anul şcolar 2012-2013, conduce la evidenţierea următoarelor aspecte:
Puncte tari
Existenţa unui nucleu consistent, în creştere, de profesori titulari care asigură stabilitate
sistemului şi conferă calitate datorită continuităţii activităţii în aceeaşi şcoală;
Existenţa în judeţ a unui număr mare de cadre didactice calificate, absolvente ale unor
instituţii de învăţământ superior, din rândul cărora se poate face o bună selecţie prin
concursul naţional sau la nivelul unităţilor şcolare;
O bună implicare a inspectorilor de specialitate în activitatea de recrutare, selecţie şi
formare a personalului didactic;
Asigurarea tuturor unităţilor de învăţământ cu personal didactic participant la concurs sau
la testare; respectarea cu consecvenţă a interdicţiei metodologice de a încadra personal
neparticipant la concurs sau care a obţinut note sub 5,00 la ultimul concurs susţinut în
specialitatea postului;
Dezvoltarea la I.S.J. Alba a unui soft corespunzător pentru realizarea şi exploatarea
bazelor de date referitoare la mobilitatea personalului didactic – transferarea acestuia la
nivelul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică;
Coordonarea activităţilor specifice managementului resurselor umane prin intermediul
internetului, existând un site propriu acestui compartiment, accesabil la adresa
http://personal.albanet.ro;
Existenţa unei prognoze pe termen lung referitoare la evoluţia demografică şi la
distribuţia pe vârste a personalului didactic în vederea prevenirii deficitului de personal
calificat.
Puncte slabe
Existenţa în sistem, în zone izolate, a personalului didactic fără studii corespunzătoare
postului;
O insuficientă motivare a personalului didactic pentru a accepta posturile din zonele
izolate;
Imposibilitatea realizării unei actualizări permanente a bazei de date pentru resursele
umane datorită volumului mare de modificări obiective survenite în timp scurt;
Fluctuaţia încă mare a intrărilor şi ieşirilor din sistem sau în interiorul sistemului într-un
interval de timp foarte scurt;
Insuficiente mijloace de monitorizare a constituirii catedrelor la nivelul unităţilor şcolare,
a respectării prevederilor deciziilor de repartizare emise de ISJ, în domeniul resurselor
umane;
O insuficientă formare a directorilor unităţilor şcolare pe tema managementul resurselor
umane;
Disfuncţionalităţi în comunicare, ale unor conduceri de unităţi de învăţământ, privind
managementul posturilor, ocuparea acestora, eliberarea posturilor, încadrarea personalului
didactic.
Oportunităţi
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 15
O bună dotare din punct de vedere informatic şi logistic a compartimentului resurse
umane;
Asigurarea unui management foarte transparent al candidaţilor şi posturilor prin
intermediul aplicaţiei online Titularizare, coordonată de minister;
Implicarea tot mai obiectivă a comunităţii locale în selecţia şi recrutarea personalului
didactic;
Formarea în timp la nivelul ISJ a unei echipe de informaticieni capabili să introducă
foarte corect în aplicaţia ministerului posturile vacante, candidaţii, rezultatele
concursurilor şi ocuparea posturilor;
Dezvoltarea unui sistem integrat de redactare şi emitere a deciziilor referitoare la
mişcarea personalului didactic, sistem ce se constituie într-o adevărată arhivă electronică;
O bună cooperare între inspectorii de specialitate, directorii unităţilor de învăţământ şi
inspectorul pentru managementul resurselor umane pentru rezolvarea problemelor
specifice recrutării şi selecţiei personalului didactic;
Dezvoltarea unei relaţii pragmatice cu presa pentru publicarea unor informaţii necesare
bunei organizări a concursurilor, testărilor şi şedinţelor publice pentru ocuparea posturilor
vacante / rezervate.
Ameninţări
Tendinţa de exagerare a termenului de autonomie a unităţilor şcolare în domeniul
resurselor umane fără a avea un management suficient de performant pentru a asigura
respectarea prevederilor metodologiei de mobilitate a personalului didactic;
Inflexibilitatea sistemului informatic online al MEN în privinţa actualizărilor ce se impun
în permanenţă referitor la datele despre candidaţi sau despre posturile didactice;
Existenţa unui deficit de personal calificat care să obţină note peste cinci la concurs
pentru a fi numit pe post la matematică, educaţie fizică, educatoare (în limba germană),
cluburi ale elevilor;
Extinderea perioadei de recrutare şi selecţie a personalului didactic pe parcursul întregii
vacanţe de vară şi mai ales în perioada 1-15 septembrie;
Tendinţa managerilor unităţilor izolate de a completa norma didactică, fără acordul ISJ,
unor suplinitori necalificaţi cu discipline dintre cele mai variate, în detrimentul calităţii
actului didactic;
Imposibilitatea de a menţine unităţi şcolare în zone izolate cu efective de elevi sub cele
legale şi cu posibilităţi reduse de a transporta elevii în alte localităţi.
Activitatea desfăşurată de compartimentul resurse umane în anul şcolar 2012-2013 a avut ca
obiectiv principal încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic calificat în condiţiile
permise de metodologia în vigoare (Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din
învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2013-2014 aprobată prin OMECTS. nr. 6239/2012, cu
modificările şi completările ulterioare).
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 16
Încadrarea pe posturi s-a făcut în aşa fel încât să nu fie încălcate cerinţele stabilite de Centralizatorul
privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, aprobat
prin Ordinul MEN nr. 3128/2013, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul
preuniversitar.
Au fost elaborate proceduri pentru derularea etapelor de mobilitate, au fost postate pe site-ul
http://personal.albanet.ro şi au fost difuzate în toate unităţile de învăţământ prin email, ca fişiere
ataşate . Aceste proceduri cuprind cerinţe şi termene precise referitoare la mobilitatea personalului
didactic asigurând o bună coordonare a acestei activităţi la nivel judeţean. Sunt incluse, de asemenea
prevederile legale şi metodologice, tipizatele necesare derulării corecte a etapelor mobilităţii
personalului didactic.
Procedurile elaborate la nivelul compartimentului resurse umane şi aprobate în consiliul de
administraţie al ISJ Alba sunt:
1. Procedură operaţională specifică pentru constituirea şi funcţionarea consorţiilor şcolare;
2. Procedură operaţională specifică pentru stabilirea personalului didactic pensionabil începând cu
data de 01.09.2013;
3. Procedură operaţională specifică pentru întregirea normei didactice prin transfer din două unităţi
în una singură, sau din două specializări în una singură;
4. Procedură operaţională specifică pentru constituirea/vacantarea posturilor/catedrelor didactice şi
încadrarea titularilor;
5. Procedură operaţională specifică pentru actualizarea deciziilor de titularizare în învăţământ;
6. Procedură operaţională specifică pentru soluţionarea restrângerilor de activitate;
7. Procedură operaţională specifică pentru modificarea contractului individual de muncă din
perioadă determinată în perioadă nedeterminată, conform Art.253/Legea nr.1/2011, modificată şi
completată;
8. Procedură operaţională specifică pentru transferul titularilor detaşaţi în anul precedent pentru
nesoluţionarea restrângerilor de activitate;
9. Procedură operaţională specifică pentru completarea normei didactice a titularilor;
10. Procedură operaţională specifică pentru prelungirea contractului individual de muncă pe
perioadă determinată (continuitate);
11. Procedură operaţională specifică pentru soluţionarea cererilor de pretransfer consimţit între
unităţile de învăţământ;
12. Procedură operaţională specifică pentru soluţionarea cererilor de detaşare în interesul
învăţământului;
13. Procedură operaţională specifică pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor de ocupare a
posturilor didactice vacantate pe parcursul anului şcolar;
14. Procedură operaţională specifică pentru utilizarea sistemelor video de monitorizare a concursului
de titularizare.
O componentă importantă a mobilităţii personalului didactic o constituie intrările/ieşirile din sistem
prin încetarea/suspendarea contractului individual de muncă.
Studiul comparativ de mai jos reflectă evoluţia, în ultimii cinci ani, a numărului cererilor aprobate
pentru pensionare, concedii sau încetare a contractului individual de muncă.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 17
ANUL ŞCOLAR 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Pensionare 142 233 160 123 119
Concediu îngrijire
copil 112 111 125 138 102
Concedii fără plată 71 56 66 99 48
Concedii doctorat 12 9 14 12 5
Încetare contract de
muncă 26 39 41 39 25
0
50
100
150
200
250
2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
MOBILITATE: 2008-2013
Pensionare
Concediu îngrijire copil
Concedii fără plată
Concedii doctorat
Încetare contract de muncă
În diagrama alăturată este prezentată evoluţia mobilităţii personalului didactic în ultimii cinci ani
datorată:
1. încetării contractului individual de muncă pentru pensionare;
2. suspendării contractului individual de muncă în cazul concediilor pentru creşterea şi îngrijirea
copilului;
3. suspendării contractului individual de muncă în cazul concediilor fără plată;
4. suspendării contractului individual de muncă în cazul concediilor plătite pentru redactarea tezei
de doctorat;
5. încetării, la cerere, prin acordul părţilor a contractului individual de muncă.
Se evidenţiază următoarele aspecte legate de aceste forme ale mobilităţii personalului didactic, forme
ce implică suspendarea contractului de muncă (în cazul concediilor) sau încetarea contractului
individual de muncă (în cazul pensionărilor şi al cererilor propriu-zise de încetare a contractului):
o tendinţă de scădere a numărului concediilor fără plată prin aplicarea corectă a prevederilor
legale;
o scădere a numărului de concedii pentru creşterea şi îngrijirea copilului;
o scădere a numărului cererilor de renunţare la titulatură prin încetarea contractului individual
de muncă.
Dacă se analizează distribuţia pe vârste a personalului didactic încadrat în anul şcolar 2012-2013,
comparativ cu anul şcolar 2011-2012, se constată o echilibrare a repartizării vârstelor în sensul că valul
tânăr de cadre didactice cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani este sensibil egal din punct de vedere
numeric cu valul care se îndreaptă spre ieşirea din sistem având vârste cuprinse între 50 şi 60 ani.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 18
DISTRIBUŢIA PE VÂRSTE A PERSONALULUI DIDACTIC 2011-2012
0
50
100
150
200
250
22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70
Deşi par identice, cele două diagrame, care reflectă distribuţia pe vârste a personalului didactic din
judeţul Alba, la o analiză atentă, evidenţiază reducerea fenomenului de îmbătrânire a resursei umane
cu păstrarea valorilor dominante de la 29-33 ani şi 55-58 ani.
O revenire la normal a distribuţiei statistice pe vârste a personalului didactic se va face în următorii 10-
15 ani, dacă se păstrează tendinţa actuală a ponderii intrărilor şi ieşirilor personalului didactic din
sistemul de învăţământ.
DISTRIBUŢIA PE VÂRSTE A PERSONALULUI DIDACTIC 2012-2013
0
50
100
150
200
250
21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 51 53 55 57 59 61 63 65 67 69
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 19
În date sintetice, pe zone geografice, încadrarea unităţilor şcolare cu personal didactic în anul şcolar
2012-2013, comparativ cu anii şcolari precedenţi, este prezentată în tabelul care urmează:
ZONA Abrud Aiud Alba
Baia
de
Arieş
Blaj Câmpen
i
Cugi
r Jidvei
Ocna
Mureş Sebeş Teiuş Zlatna
Total
2007-
2008
223 569 1587 154 687 547 342 136 353 812 163 144
Total
2008-
2009
212 571 1609 166 702 554 332 147 354 860 160 159
Total
2009-
2010
200 565 1548 160 678 555 315 140 329 869 155 158
Total
2010-
2011
191 526 1470 152 644 535 286 138 310 833 138 160
Total
2011-
2012
174 510 1411 145 658 521 275 139 293 795 141 155
Total
2012-
2013
168 481 1417 137 617 512 274 137 273 784 138 131
Tendinţa
Se evidenţiază, în comparaţie cu anul şcolar trecut, următoarele tendinţe în migraţia personalului
didactic în interiorul judeţului:
O scădere pronunţată a numărului de persoane care lucrează în învăţământ în zonele: Aiud,
Blaj, Ocna Mureş, Zlatna;
O creştere uşoară a numărului de persoane care lucrează în învăţământ în zona Alba;
Menţinerea aproximativ constantă a numărului de cadre didactice în zonele: Jidvei, Cugir,
Teiuş.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 20
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
DISTRIBUTIA PERSONALULUI PE ZONE 2012-2013
ABRUD
AIUD
ALBA
BAIA DE ARIES
BLAJ
CIMPENI
CUGIR
JIDVEI
OCNA MURES
SEBES
TEIUS
ZLATNA
Recrutarea şi selecţia resurselor umane
În anul 2013 a fost organizat un singur concurs, la nivel judeţean, pentru ocuparea posturilor didactice
/ catedrelor vacante/rezervate.
- Concursul pentru ocuparea posturilor didactice / catedrelor vacante/rezervate - sesiunea 2013, a
fost organizat la nivelul centrului de concurs Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia,
monitorizat de MEN prin intermediul aplicaţiei informatice online TITULARIZARE 2013;
- Concursul a constat în probe practice, inspecţii speciale la clasă şi proba scrisă susţinută în data
de 30.07.2013 pe baza subiectelor unice, elaborate de Centrul Naţional de Examinare Evaluare din
cadrul ministerului educaţiei;
- Probele practice/orale şi inspecţiile speciale la clasă au fost susţinute în perioada: 27 mai 2013 –
28 iunie 2013 la unităţile de învăţământ care au publicat posturi pentru concurs;
- Pentru susţinerea probei scrise, candidaţii au fost repartizaţi în sălile de clasă de la Colegiul
Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia şi de la Colegiul Tehnic „Apulum” Alba Iulia.
Date statistice referitoare la posturi
1. posturi publicate – 734:
a. pentru concurs – 644;
b. pentru continuitate – candidaţi cu media minim 7,00 în anii 2012, 2011 – 90;
2. posturi titularizabile – 76;
3. posturi netitularizabile – 658:
a. posturi complete – 199;
b. posturi incomplete – 369;
4. Liste cu posturi publicate:
a. Lista 1 – posturi pentru angajare pe perioadă nedeterminată – 76
b. Lista 2 – posturi complete pentru angajare pe perioadă determinată – 199
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 21
c. Lista 3 – posturi pentru continuitate, medii minim 7,00 din anii anteriori – 94
(din care 4 sunt incluse şi în Lista 1)
d. Lista 4 – posturi incomplete pentru angajare pe perioadă determinată – 369.
Date statistice referitoare la candidaţi
a. Total candidaţi cu fişe introduse în sistemul informatic al MEN – 613;
b. Din care au optat să participe la concurs – 585:
1) 77 - candidaţi absolvenţi 2013;
2) 508 - candidaţi absolvenţi din serii anterioare.
c. Candidaţi în funcţie de statutul anterior:
1) titulari – 3;
2) suplinitori – 378;
3) alt domeniu – 54;
4) fără statut – 178.
d. Total candidaţi care au obţinut nota cel puţin 5,00 la inspecţia specială la clasă sau la
proba practică – 558;
e. Total candidaţi participanţi la proba scrisă – 495;
- din care retraşi în timpul probei practice – 31.
f. Total lucrări scrise trimise la centrele naţionale de evaluare – 464.
- lucrări anulate la centrele de evaluare – 11;
- lucrări evaluate – 453:
o 191 - candidaţi cu nota cel puţin 7,00 (42,16%)
o 360 - candidaţi cu nota cel puţin 5,00 (79,47%)
o 98 candidaţi cu note sub 5,00 (20,53%)
3. Cadrul legislativ pentru organizarea şi desfăşurarea concursului
a. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b. Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic din sistemul de
învăţământ preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, aprobată prin OMECTS nr.
6239/2012 cu modificările şi completările ulterioare;
c. Ordinul ministrului naţionale nr. 3104/30.01.2013 privind modificarea şi completarea
Metodologiei – cadru privind mobilitatea personalului didactic din sistemul de
învăţământ preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, aprobată prin OMECTS nr.
6239/2012;
d. Centralizatorul privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum
şi probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul
preuniversitar, aprobat prin Ordinul MEN nr. 3128/2013, cu modificările şi
completările ulterioare.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 22
ANUL Candidaţi
înscrişi Prezenţi
Retraşi
/eliminaţi
Note
>= 5,00
Note
< 5,00
Note
>= 7,00
Candidaţi
titularizaţ
i
Repartizaţi
note peste
7,00 fără
definitivat
2008 1120 857 36 673 148 380 173 0
2009 1417 1146 31 916 199 504 215 0
2010 965 834 88 576 170 278 98 0
2011 674 521 86 315 120 130 73 0
2012 659 446 33 333 79 206 46 15
2013 585 495 31 360 98 191 39 19
Distribuţia candidaţilor în funcţie de rezultatele obţinute la concursul de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate – sesiunea 2013 este reprezentată în diagrama alăturată.
4
16
45
28
103
64
100
64
27
10
20
40
60
80
100
120
Can
did
aţi
1.00-1.99 2.00-2.99 3.00-3.99 4.00-4.99 5.00-5.99 6.00-6.99 7.00-7.99 8.00-8.99 9.00-9.99 10
Rezultatele concursului din 30 iulie 2013
În data de 12 august 2013 au fost organizate şedinţe publice la nivelul centrului de concurs pentru
repartizarea pe posturi publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată a candidaţilor care au
obţinut nota/media minim 7.00, în vederea încheierii contractelor de muncă pe perioadă
nedeterminată pentru candidaţii care au obţinut definitivatul în învăţământ, respectiv pe perioadă
determinată, pentru candidaţii fără definitivat.
În data de 14 august 2013 au fost organizate şedinţe publice la nivelul centrului de concurs pentru
repartizarea candidaţilor cu nota/media minim 5,00 pe posturi netitularizabile în vederea încheierii
contractelor de muncă pe perioadă determinată.
În perioada 27-29 august 2013 s-au desfăşurat şedinţe publice la nivelul inspectoratului şcolar, şedinţe
la care s-au repartizat candidaţi cu note/medii minim 5,00, obţinute în sesiunile de concurs: 2013, 2012
sau 2011.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 23
Etapele de repartizare a candidaţilor pe posturile/catedrele rămase neocupate au continuat la nivel
judeţean, în şedinţele publice organizate de inspectoratul şcolar în perioada 6-13 septembrie 2013.
Deşi obiectivul general, acela de a încadra unităţile de învăţământ cu personal didactic calificat, a fost
atins în proporţie 98,9% se constată totuşi o fluctuaţie încă destul de mare a personalului didactic în
şi între unităţile de învăţământ din judeţul Alba.
Această mobilitate exagerată are cauze obiective, dar trebuie diminuată printr-o strategie proprie de
resurse umane a fiecărei unităţi de învăţământ, prin care să se menţină pe post, în condiţiile legii,
personalul didactic calificat, pe o perioadă cât mai îndelungată, la aceleaşi clase/grupe de
elevi/preşcolari, atâta timp cât performanţele didactice, evaluate de conducerea unităţii de învăţământ,
sunt corespunzătoare.
I.2.2. Perfectionarea sistemului de grade didactice
Inspectie scolară curentă si specială pentru definitivare în învătământ si obtinerea
gradelor didactice
Număr de
cadre
didactice
asistate
prin
inspectii
speciale pentru
obtinerea
gr. did.
definitiv
Număr de
cadre
didactice
asistate
prin
inspectii
curente pentru
obtinerea
gr. did II
Număr de
cadre
didactice
asistate
prin
inspectii
curente pentru
obtinerea
gr. did I
Număr de
cadre
didactice
asistate
prin
inspectii
speciale pentru
obtinerea
gr. did.II
Număr de
cadre
didactice
asistate
prin
inspectii
speciale pentru
obtinerea
gr. did.I
Observatii
TOTAL 120 272 260 128 110
I.2.3. Activitatea de mentorat
Ca obiectiv principal de activitate pentru inspectorul scolar responsabil cu activitatea de
mentorat, proiectarea, organizarea și realizarea activităților de mentorat prin implementarea
metodologiei specifice cât și evaluarea și monitorizarea, elaborarea planului și a proiectelor de
activitate privind dezvoltarea și implementarea activităților de mentorat ca si membru in grupul tinta al
proiectului: „DE LA DEBUT LA SUCCES” – program naţional de mentorat de inserţie profesională a
cadrelor didactice” /Beneficiar: Ministerul Educaţiei Naționale, Partener 1: Universitatea Politehnica
București, la toate nivelurile de învățămînt și dezvoltarea resursei umane prin coordonarea, evaluarea
și îndrumarea activității de perfecționare și dezvoltare profesională din unitățile de învățământ.
Activitati:
- realizarea procedurilor privind OMECTS 5553/2011, OMECTS 5484/2011, OMECTS 5485/2011 și
OMECTS 4111/2012, primirea, verificarea dosarelor, evaluarea dosarelor;
- acordarea de consultanță în domeniul de competență;
- efectuarea inspecțiilor în vederea constituirii Corpului profesorilor mentori;
- constitiurea Comisiei Județene pentru Mentorat;
- eliberarea deciziilor profesorilor mentori numiți în urma promovării concursului organizat pentru
constituirea corpului profesorilor mentori conform condițiilor prevăzute în Metodologia aprobată prin
OMECTS nr. 5484/2011;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 24
- evaluarea dosarelor celor 645 de cadre didactice în vederea recunoașterii și echivalării competențelor
profesionale dobândite formal, nonformal și informal în vederea ocupării funcției didactice de profesor
pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, profesor de instruire practică,
respective profesor-antrenor în cluburile sportive școlare; transmiterea rezultatelor evaluarilor
dosarelor catre toate unitatile de invatamanat din judet si informarea periodica a cadrelor didactice in
cauza;
- inaintarea către MEN a tabelului nominal cuprinzând cele 645 de cadre didactice nominalizate după
rezolvarea contestațiilor în vederea aprobării și emiterii Ordinului Ministrului
educației,cercetării,tineretului și sportului;
I.3 Baza materială a învățământului
I.3.1 Infrastructura școlară și dotarea unităților de învățământ
I.3.1.1 Infrastructura școlară pe medii de rezidența
Nr.
crt. Tip
Nr. total
de unităţi
Din care :
Urban Rural
1. Şcoli cu clasele I – IV 128 20 108
2. Şcoli cu clasele I – VIII 121 31 90
3. Licee şi grupuri şcolare 33 30 3
4. Grădiniţe cu Program Normal 230 66 164
5. Grădiniţe cu Program Prelungit 24 20 4
6. Cluburi Sportive Şcolare 4 4 0
7. Şcoli Speciale 2 2 0
8. Centre CJRA, logopedie 1 1 0
9. Palate şi cluburi elevi 7 7 0
TOTAL: 550 181 369
1. Casa Corpului Didactic 1 1 0
2. Inspectorat Şcolar – aparat propriu 1 1 0
Evolutia nr. unitatilor scolare pe nivel de
invatamant
0
50
100
150
200
250
300
350
Preşcolar Primar Gimnazial Profesional Liceal
2008/2009
2009/2010
2010/2011
2011-2012
2012/2013
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 25
Autorizare sanitară:
SITUATIA AUTORIZARII 2012-2013 Nr.total
unitati
de inv.
Nr.total
copii/
elevi
Autorizare sanitara,din care:
Cu autorizare sanitara In curs de autorizare Fara autorizare sanitara
Nr.
unitati
%
unitati
Nr.copii/
elevi
%
copii/
elevi
Nr.
unitati
%
unitati
Nr.copii
/
elevi
%
co
pii/
ele
vi
Nr.
unitati
%
unitati
Nr.copii/
elevi
%
copii
/elev
i
541 55279 344 63.6 50045 90.55 57 10.5 2034 3.7 140 25.87 3182 5.75
În anul şcolar 2012-2013, din cele 541 de unităţi de învăţământ, 344 sunt autorizate, 57 unitati
scolare sunt in curs de autorizare si 140 de unitati scolare neautorizate sanitar. Cele mai multe unitati
scolare neautorizate sunt cu precădere din mediul rural. Acestea nu au obţinut autorizaţie sanitară de
funcţionare, cele mai multe din cauza lipsei apei potabile sau a declarării acesteia ca nepotabilă de
către organele de control al ASP Alba, grupuri sanitare fără apă curentă, aflate în exteriorul clădirii
școlii.
Ponderea unitatilor de invatamant in functie de stadiul de autorizare
sanitara an scolar 2012-2013
63%11%
26%
cu autorizatie sanitara
in curs de autorizare
fara autorizatie
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 26
In anul scolar 2012-2013 nu s – au alocat fonduri pentru lucrări investiționale
I.3.1.2. Resurse materiale şi condiţii de învăţare in invatamantul profesional si tehnic
Informaţiile colectate de la IȘJ evidenţiază următoarele aspecte privind condiţiile de învăţare:
Condiţii de siguranţă, igienă şi confort pentru elevi:
Din cele 19 de şcoli cu clase în ÎPT la nivel judeţean:
-Toate au obţinut autorizaţie sanitară de funcţionare în anul scolar 2012/2013.
-100 % au realizat evaluarea riscului la locul de muncă în şcoală
-Amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi: 100% au rampe de acces dar
numai 42% au grupuri sanitare adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi
Asigurarea cel puţin a dotării minime necesare : Toate cele 19 şcoli cu clase în ÎPT au cel puţin dotarea minimală asigurată pt. toate atelierele şi
laboratoarele. Dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională: Din cele 19 de şcoli cu clase în ÎPT:
- Doar 37% declară că au o dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională, iar
32% pentru o parte din ateliere şi laboratoare.
- Cca. 42% din şcoli au fost cuprinse în programe de investiţii în ultimii 5 ani (din fonduri Phare
sau guvernamentale). Cu excepţia acestora, în cele mai multe cazuri, starea generală a
infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de
utilităţi) necesitată intervenţii de reabilitare sau modernizări, lipsesc o parte din atelierele necesare
pentru instruirea practică, cabinete şi laboratoare iar dotarea existentă este învechită (multe din
atelierele existente nu au beneficiat de nici o investiţie relevantă în echipamente după 1990). Este
nevoie de continuarea investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii si pentru asigurarea
dotărilor moderne şi a echipamentelor necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev.
Nu toate şcolile au amenajările minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficienţe
neuromotorii.
Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, se simte nevoia
completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea
activităţilor de predare-învăţare asistate de calculator).
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 27
Ritmul noilor achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare este încă relativ scăzut. Se constată un
număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţii de
specialitate.
Un număr de 8 şcoli din ÎPT au beneficiat de programul privind înfiinţarea unor Centre de
Documentare şi Informare ( judeţul Alba este judeţ pilot in implementarea acestui program ):
– Liceul Jidvei, Liceul TehnologicAgricol „Alexandru Borza” Ciumbrud, Liceul Tehnologic
Agromontan”Tara Motilor” Albac, Liceul Tehnologic de Turism Arieşeni, Liceul Tehnologic „Dr.
Lazăr Chirilă” Baia de Arieş , Liceul „Horea, Cloşca şi Crişan” Abrud, Colegiul Tehnic „ Apulum”
Alba Iulia, Colegiul Economic „D.P. Martian” Alba Iulia,
I.3.1.3 Carte in bibliotecile scolare
Numar de volume/ elev in anul scolar 2012 – 2013 a fost de 6,01, daca luam in calcul doar
utilizatorii activi, au revint 46,48 volume/cititor activ.
Numarul
volumelor
existente la
sfarsitul
anului
scolar
din col 1: numarul volumelor
intrate in cursul anului scolar
din col.2:
numarul
de titluri
de carte
Numarul de
utilizatori
inscrisi
(persoane
fizice) in
cursul
anului
scolar
Numarul
utilizatorilor
activi
(persoane
fizice) in
cursul anului
scolar
Numarul
volumelor
eliberate
(tranzactii
de
imprumut)
in cursul
anului
scolar
Numarul de
vizite la
biblioteca
(frecventa) Total
din care:
cu
finantare
publica
din alte
surse
1 2 3 4 5 6 7 8 9
271560 2605 170 2437 2416 6805 5842 53094 49832
1.3.1.3.1. Biblioteci şcolare aflate în coordonarea metodologică a caselor corpului
didactic, conform OM 5554/2011, art 14
Nr.
crt.
Localitatea Unitatea şcolară cu bibliotecă
1. Alba Iulia Colegiul Militar ”Mihai Viteazul” Alba Iulia
2. Alba Iulia Colegiul Naţional „Horea, Closca si Crisan” Alba Iulia
3. Alba Iulia Colegiul Tehnic „Al. Domşa” Alba Iulia
4. Alba Iulia Colegiul Economic „D P Marţian” Alba Iulia
5. Alba Iulia Colegiul Tehnic ”Dorin Pavel” Alba Iulia
6. Alba Iulia Colegiul Tehnic „Apulum” Alba Iulia
7. Alba Iulia Liceul de Muzică şi Arte Plastice Alba Iulia
8. Alba Iulia Liceul Sportiv Alba Iulia
9. Alba Iulia Seminarul Teol. Ortodox Alba Iulia
10. Alba Iulia Liceul Teologic Romano-Catolic Alba Iulia
11. Alba Iulia Colegiul de Afaceri Alba Iulia
12. Abrud Liceul ”HCC” Abrud
13. Aiud Colegiul Naţional „T. Maiorescu” Aiud
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 28
14. Aiud Col N „B Gabor”Aiud
15. Aiud Colegiul Tehnic Aiud
16. B.de Arieş Liceul Tehnologic ”Dr. Lazar Chirila”Baia de Arieş
17. Blaj Colegiul Naţional „I.Micu Clain” Blaj
18. Blaj Liceul Tehnologic ”Stefan Manciulea” Blaj
19. Blaj Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” Blaj
20. Câmpeni Colegiul Naţ „Avram Iancu” Câmpeni
21. Câmpeni Liceul Tehnologic Silvic Câmpeni
22. Ciumbrud Liceul Tehnologic A.Al. Borza Ciumbrud
23. Cugir Col.T. I. D. Lăzărescu Cugir
24. Jidvei Liceul Tehnologic Jidvei
25. O. Mureş Liceul Petru Maior Ocna M.
26. O.Mureş Liceul Tehnologic Ocna Mureş
27. Sebeş Colegiul Naţional „Lucian Blaga” Sebeş
28. Sebeş Liceul Tehnologic Sebeş,
29. Sebeş Liceul Sportiv Sebeş
30. Alba Iulia Şcoala Gimnaziala „Vasile Goldiş” Alba Iulia
31. Alba Iulia Şcoala Gimnaziala „Ion Agarbiceanu” A Iulia
32. Alba Iulia Şcoala Gimnaziala „Mihai Eminescu” Alba Iulia
33. Abrud Şcoala Gimnaziala „Avram Iancu” Abrud
34. Aiud Şcoala Gimnaziala „Axente Sever” Aiud
35. Aiud Şcoala Gimnaziala „Ovidiu Hulea” Aiud
36. Albac Liceul Tehnologic Agromontan "Ţara Moţilor" Albac
37. Berghin Şcoala Gimnaziala Berghin
38. Bistra Şcoala Gimnaziala N Ganea Bistra
39. Blaj Şcoala Gimnaziala”Toma Cocişiu” Blaj
40. Câmpeni Şcoala Gimnaziala Câmpeni
41. Cugir Şcoala Gimnaziala I Pervain Cugir
42. Fărău Şcoala Gimnaziala Fărău
43. Gârda deS. Şcoala Gimnaziala „E. Racoviţă” Gârda de Sus
44. Ighiu Şcoala Gimnaziala Ighiu
45. Horia Şcoala Gimnaziala Horia” Horia
46. L.Mureş Şcoala Gimnaziala Lunca Mureş
47. Noşlac Şcoala Gimnaziala Noşlac
48. O.Mureş Şcoala Gimnaziala Lucian Blaga Ocna Mureş
49. Petreşti Şcoala Gimnaziala Petreşti
50. Poiana Vadului Şcoala Gimnaziala Poiana Vadului
51. Poşaga Şcoala Gimnaziala Poşaga
52. R.Montană Şcoala Gimnaziala "S.Balint" Rosia Montană
53. Sebeş Şcoala Gimnaziala Nr 2 Sebeş
54. Unirea Şcoala Gimnaziala „Avram Iancu” Unirea
55. Vadu Moţilor Şcoala Gimnaziala Vadu Moţilor
56. Vidra Şcoala Gimnaziala Vidra
57. V.Lunga Şcoala Gimnaziala ”Ion Bianu” Valea Lunga
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 29
1.3.1.3.2. Centre de documentare si informare
Centre de informare şi documentare funcţionale înfiinţate ca rezultat al derulării proiectului
bilateral româno-francez „Educaţie pentru informaţie în mediul rural defavorizat”:
Centre de informare şi documentare susţinute financiar de către MEN, înfiinţate în judeţ
conform: OM 4961/28.08.2006, OM 330/13.02.2007, OM 3354/03.03.2008
Nr.
crt.
Unitatea şcolară / localitatea Stadiul
CDI
1. Colegiul Naţional I.M. Clain Blaj finalizat
2. Scoala Gimnaziala A. Sever Aiud finalizat
3. Scoala Gimnaziala Mihalţ finalizat
4. Scoala Gimnaziala Pianu de Sus finalizat
5. Scoala Gimnaziala Avram Iancu finalizat
6. Scoala Gimnaziala Cetatea de Baltă finalizat
7. Scoala Gimnaziala Bucium Saşa finalizat
8. Scoala Gimnaziala Săsciori finalizat
9. Scoala Gimnaziala Lupşa finalizat
Nr.
crt.
Unitatea şcolară / localitatea Responsabil CDI Statutul
responsabilului
CDI
Studii
1. Scoala Gimnaziala ”Iuliu Maniu”
Vinţu de Jos
Adam Florica prof. docum
detasat.
S - postuniv.
prof. docum
2. Scoala Gimnaziala Unirea Takacs Elena Delia bibliotecar SSD
3. Liceul Tehnologic Agromontan
”Tara Motilor” Albac
Chiriţescu Simona prof. docum. S-postuniv.
4. Scoala Gimnaziala Cricău Corodeanu Marinela prof.
prof. docum.
S - postuniv.
prof. docum
5. Scoala Gimnaziala Bistra Borla Iuliana bibliotecar Superioare
6. Scoala Gimnaziala Rădeşti Dreghici Diana bibliotecar S
7. Scoala Gimnaziala Roşia de
Secaş
Gota Laura Mariana suplinitor S
8. Scoala Gimnaziala Miraslău Puşcaş Cosmina profesor S
9. Liceul Tehnologic deTurism
Arieşeni
Olar Mariana profesor S
10. Scoala Gimnaziala Câmpeni Mihon Marinela bibliotecar M
11. Liceul Teoretic P. Maior Ocna
Mureş
Apostol Adriana
Octavia
bibliotecar M
12. Liceul Tehnologic Agricol ”Al.
Borza” Ciumbrud
Oargă Maria bibliotecar S
13. Scoala Gimnaziala ”Vasile
Goldiş” Alba Iulia
Barb Geanina bibliotecar SSD
14. Colegiul Naţional ”D. Prodan”
Cugir
Cetean Emilia
prof. docum. S - postuniv.
prof. docum
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 30
10. Scoala Gimnaziala Bucerdea Grânoasă finalizat
11. GPN Pianu de Jos finalizat
12. GPP Jidvei finalizat
13. Colegiul Tehnic Apulum Alba Iulia finalizat
14. Colegiul Tehnic Aiud finalizat
15. Scoala Gimnaziala „Avram Iancu” Alba Iulia finalizat
16. Scoala Gimnaziala „S. Cărpinişanu” Sebeş finalizat
17. Liceul ”Corneliu Medrea” Zlatna finalizat
18. Scoala Gimnaziala „Ion Bianu” Valea Lungă finalizat
19. Scoala Gimnaziala Lunca Mureşului finalizat
20. Scoala Gimnaziala Crăciunelul de Jos finalizat
21. Scoala Gimnaziala Livezile finalizat
22. Colegiul Naţional ”Horea,Closca si Crisan” Alba Iulia finalizat
Centre de informare şi documentare înfiinţate din fonduri proprii : Liceul Teoretic Teiuş,
Colegiul Economic „D P Marţian” Alba Iulia
I.3.2 Transportul școlar
Transportul școlar este asigurat de cele 89 microbuze școlare existente în dotarea unităților de
învățământ din județul Alba.In anul școlar 2012-2013 s-a asigurat de către MEN finanțarea
achiziționării la nivel național a circa 600 microbuze școlare, procedura de achiziție fiind în derulare.
I.3.3 Informatizarea sistemului de educatie
SITUAŢIA DOTĂRII CU CALCULATOARE (an şcolar 2012-2013)
Numărul total de calculatoare destinate procesului educativ este de 4541 staţii de lucru şi 305 de
servere.
An scolar Nr. laboratoare
informatizate
Nr. laboratoare informatizate
finantare
MECT
finantare din
alte surse
2005-2006 138 116 22
2006-2007 152 122 30
2007-2008 244 203 41
2008-2009 320 279 41
Dupa anul scolar 2008 – 2009 achizitia de
calculatoare s – continuat de catre unitatile
de invatamant.
Urmare directă a dotării cu calculatoare şi cu echipamente de comunicaţie, precum şi a gamei
variate de oferte existente pe piaţă, în anul şcolar 2012-2013, numărul unităţilor de învăţământ
conectate la internet a crescut. Dacă în 2005-2006 erau conectate la internet 122 de unităţi de
învățămănt , în 2012-2013 numărul unităţilor conectate la internet a ajuns la 256. Toate aceste unităţi
sunt integrate în reţeaua albanet.ro, beneficiind de cont de e-mail. Astfel este asigurată o comunicare
mai bună şi mai rapidă între Inspectoratul Şcolar şi unităţile din teritoriu.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 31
Toate unitățile de învățământ care au fost dotate cu laboratoare informatizate beneficiază de
licențe pentru sistemul de operare și pachetul Microsoft Office precum și pentru platforma
educațională AeL.
In anul scolar 2012 – 2013 s – a realizat trecerea la sistemul de operare Windows 8 pentru un
numar de 2391 statii de lucru si trecerea la Windows server 2012 pentru un numar de 115 servere.
Totodata s – a realizat trecerea in cazul AeL de la SQL 2005 la SQL 2012 ca baza de date folosita.
În unitățile de învățământ preuniversitar din județul Alba în anul școlar 2011-2012 au fost
asigurate condițiile necesare transmiterii electronice a subiectelor la examenele naționale.
I.3.4 Oferta de manuale si rechizite scolare
I.3.4.1 Oferta de manuale
În ceea ce priveste situația manualelor scolare :
MECTS, prin Centrul National pentru Curriculum si Evaluare în Învătământul Preuniversitar, a
elaborat „Metodologia privind regimul manualelor scolare pentru învătământul preuniversitar”, prin
care sunt reglementate atât aspectele evaluării calitătii stiintifice a unui proiect de manual scolar, cât si
aspectele legate de procesul de achizitie a manualelor scolare noi, dar si a celor retipărite, în vederea
completării stocurilor deja existente. De asemenea, s-a reusit acoperirea unui vid legislativ cu privire la
întocmirea evidentei si la gestionarea manualelor scolare la nivel national, judetean si de unitate de
învătământ, stabilirea duratei de viată a unui manual scolar, dar si clarificarea situatiei manualelor
scolare pentru învătământul special si pentru cel postobligatoriu. Metodologia privind regimul
manualelor scolare pentru învătământul preuniversitar este în curs de aprobare;
MECTS a continuat retipărirea manualelor pentru învătământul obligatoriu, în vederea
completării stocurilor initiale de manuale scolare, respectând principiul descentralizării. Inspectoratele
scolare au gestionat bugetul în vederea retipăririi manualelor, pe baza unui Calendar al etapelor
procesului de retipărire a manualelor scolare.
Pentru achizitionarea manualelor scolare an scolar 2012 – 2013 s-au avut in vedere urmatoarele:
Incadrarea in bugetul prevazut de MECTS. Pentru ISJ Alba suma alocata fiind de 291.871 Lei
conform anexei nr.1 din nota nr. 3280 /17.02.2012 privind calendarul si repartizarea fondurilor
in vederea achizitiei manualelor scolare pentru invatamantul obligatoriu prin complectarea
stocurilor initiale/retiparire anul scolar 2012-2013
Lista manualelor scolare cuprinse in “Catalogul manualelor scolare pentru invatamantul
obligatoriu in vederea completarii stocurilor initiale/retiparire anul scolar 2012-2013”
Numarul de elevi defalcat pe fiecare clasa
Titlurile de manuale aprobate
Avand in vedere faptul ca inspectoratele scolare au gestionat bugetul in vederea achizitionarii de
manuale scolare pentru anul 2012-2013 ISJ Alba s-a incadrat in calendarul etapelor procesului de
retiparire a manualelor scolare.
Valoare contractelor incheiate cu editurile pentru reeditarea manualelor scolare este de 287.997,60
lei.
Manualele primite si distribuite pana la data de 14.09.2012 au reprezentat 100% din cea ce s-a
comandat.
Pentru achizitionarea manualelor scolare pentru anul scolar 2013 - 2014 s-au avut in vedere
urmatoarele:
Incadrarea in bugetul prevazut de MEN. Pentru ISJ Alba suma alocata fiind de 322.585 Lei
conform anexei nr.1 din OMEN nr. 3588 /22.04.2013 privind calendarul si repartizarea
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 32
fondurilor in vederea achizitiei manualelor scolare pentru invatamantul obligatoriu prin
complectarea stocurilor initiale/retiparire anul scolar 2013-2014
Lista manualelor scolare cuprinse in “Catalogul manualelor scolare pentru invatamantul
obligatoriu in vederea completarii stocurilor initiale/retiparire anul scolar 2013-2014”
Numarul de elevi defalcat pe fiecare clasa
Titlurile de manuale aprobate
Avand in vedere faptul ca inspectoratele scolare au gestionat bugetul in vederea achizitionarii de
manuale scolare pentru anul 2013-2014 ISJ Alba s-a incadrat in calendarul etapelor procesului de
retiparire a manualelor scolare.
Valoare contractelor incheiate cu editurile pentru reeditarea manualelor scolare este de 320.790,40 lei.
Manualele primite si distribuite pana la data de 16.09.2013 reprezinta 100% din cea ce s-a
Comandat.
I.3.4.2 Oferta de rechizite scolare
Suma alocata prin OMECTS nr.4385 din07.06.2012,in vederea achizitiei de rechizite scolare
,pentru anul scolar 2012-2013, a fost de 217.230 lei din care s-au achizitionat:
-clasa pregatitoare: 794 pachete
-clasa I: 584 pachete;
-clasaII-IV: 3010 pachete;
-clasa V-VII: 2743 pachete;
-clasa VIII: 842 pachete.
I.4 Corelarea programelor educationale cu piata muncii
Formarea iniţială a tinerilor, dar şi formarea continuă a adulţilor, nu se pot realiza fără o
corelare mai strânsă a programelor de studii cu preocupările şi nevoile spaţiului socio economic actual,
prin:
Realizarea cu periodicitate a unor studii de nevoi la nivelul agenţilor economici şi utilizarea
rezultatelor acestor studii în proiectarea noilor programe de studii;
Fundamentarea corectă a planului de şcolarizare;
Adaptarea curriculum-ului şcolar la dispoziţia şcolii;
Corelarea învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele agenţilor economici;
Extinderea activităţilor extraşcolare;
Dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship;
Modificarea legislaţiei muncii pentru a permite elevilor peste 16 ani să lucreze pe perioada
vacanţelor, în condiţiile asigurării tuturor drepturilor specifice nivelului lor de pregătire şi
vârstei lor;
Urmărirea absolvenţilor pe parcursul traseului lor profesional pentru a înregistra feed-back-ului
privind succesul lor în carieră;
Dezvoltarea de programe de recalificare şi/sau formare continuă, în funcţie de nevoile
înregistrate în sistem etc.;
I.4.1. Realizarea cu periodicitate a unor studii de nevoi la nivelul agenţilor economici şi
utilizarea rezultatelor acestor studii în proiectarea noilor programe de studii
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 33
Procesul de planificare în sistemul de educaţie şi formare profesională pe termen lung este
structurat pe patru niveluri:
(1) Strategiile elaborate la nivel naţional de Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
(2) Planurile Regionale de Acţiune pentru Învăţământul profesional şi tehnic (PRAI),
(3) Planurile locale (PLAI – la nivel judeţean)
(4) Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS).
Procesul de planificare PRAI-PLAI-PAS a debutat în 2003 şi este supus unei revizuiri anuale.
Începând cu 2005, s-a adoptat ca orizont de planificare anul 2013 (pentru acoperirea perioadei adoptate
de Planul naţional şi Planurile regionale de dezvoltare 2007-2013, acestea, la rândul lor, fiind
sincronizate cu orizontul de planificare al programelor UE). În anul 2012 orizontul PLAI a fost extins
în perspectiva anului 2020 pentru a acoperi perioada de planificare 2014-2020.
PLAI constituie un cadru de acţiune la nivelul judeţului pe baza unui set de priorităţi şi măsuri,
desprinse din analiză şi convenite prin PRAI la nivel regional. De asemenea, PLAI oferă un cadru de
referinţă pentru elaborarea şi armonizarea planurilor elaborate de fiecare şcoală în parte.
Scopul principal al PLAI este de a contribui, prin măsuri coordonate cu celelalte niveluri de
planificare, la îmbunătăţirea corespondenţei dintre oferta sistemului de educaţie şi formare
profesională şi comanda socială, dintr-o perspectivă integrată a nevoilor de dezvoltae economică şi
socială a judeţului şi a regiunii
După adoptarea de către Comitetul Local de dezvoltare a Parteneriatului Social pentru
Formarea Profesională (CLDPS) in sedinta din 19.12.2012, PLAI a fost aprobat de către Inspectoratul
şcolar ca document-cadru de planificare strategică la nivelul judeţului Alba, in sedinta Consiliuluide
Administratie din data de 20.12.2012 .
Analizele din PLAI 2013 – 2020 urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţei
muncii şi economiei județului (din perspectiva cererii actuale şi viitoare de educaţie), precum şi
situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic judetean (oferta de educaţie şi formare
profesională).
Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele
tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei.
Până în 2025, numărul tinerilor se va menţine constant sub cel al vârstnicilor, populaţia
judeţului cunoscand un accentuat proces de îmbătrânire.
Sursa: datele din prognoza INS
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 34
În ceea ce priveşte populaţia de vârstă şcolară şi preşcolară, se prognozează reduceri semnificative
în grupele 11-14 şi 15-18 ani, care, faţă de 2005, scad cu 22,6% până în 2015, respectiv 37,8 %, iar
până în 2025 cu 24,9%, respectiv 43,2%)
Proiecţia evoluţiei populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară 2005-2025
- Mii persoane
2005 2015 2025
2015-2005 2025-2005
Abs. % Abs. %
România 6085,6 4832,5 4313,9 - 1251,1 - 2,6 -1762,8 - 40,9
3-6 ani 867.4 831,3 663,05 -36,1 -4,2 -204,4 - 23,6
7-10 ani 885.4 857,0 739,6 -28,4 - 3,2 -145,8 - 16,5
11-14 ani 987.4 835,4 805,7 -152,0 - 15,4 - 181,7 -18,4
15-18 ani 1398.03 880,7 845,3 -517,3 - 37,0 -543,7 - 39,5
19-24 ani 1947.4 1428,1 1260,2 -519,3 - 26,7 -687,2 - 35,3
Regiune 721,2 580,1 531,9 -141,1 -19,6 -189,3 -26,2
3-6 ani 103,1 102,6 81,5 -0,5 -0,5 -21,6 -20,9
7-10 ani 102,5 106,2 91,1 3,7 3,6 -11,4 -11.1
11-14 ani 114,5 101,2 99,5 -13,3 -11.6 -15,0 -13,1
15- 18 ani 164,0 103,9 105,2 -60,1 -36,7 -58,8 -35,9
19 – 24ani 237,1 166,2 154,6 -70,9 -29,9 -82,5 -34,8
Alba 98,8 82,0 70,7 -22,2 -22,5 -42,6 -43,1
3-6 ani 14,7 13,8 10,9 -0,9 -6,1 -3,8 -25,9
7-10 ani 15,4 14,1 12,2 -1,3 -8,4 -3,2 -20,8
11-14 ani 17,7 13,7 13,3 -4,0 -22,6 -4,4 -24,9
15- 18 ani 24,5 15,2 13,9 -9,3 -37,9 -10,6 -43,3
19 – 24ani 32,5 25,2 20,4 -7,3 -22,5 -12,1 -37,2
Sursa: studiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS
Un interes particular pentru grupul ţintă principal al activităţii de planificare strategică în învăţământul
profesional şi tehnic îl reprezintă grupa de vârstă 15-18 ani din care fac parte elevii de liceu şi cei de
şcoală de arte şi meserii.
În perioada 2005-2015, pentru efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani se prognozează la nivel
regional o reducere cu 60150 persoane (-36,7%). La nivelul judeţului se prognozează o reducere cu
cca. 9245 persoane (-37,8%)
Situaţia este şi mai dramatică până în 2025 când se prognozează o reducere a efectivelor din grupa
de vârstă 15 – 18 ani cu 43.2%.
Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 15 – 18 ani
2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005
absolut % absolut %
România 1398034 880680 845285 -517354 -37,0 -552749 -39,5
Regiune 164024 103874 105162 -60150 -36,7 -58862 -35,9
Alba 24489 15244 13919 -9245 -37,8 -10570 -43,2
Sursa: studiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 35
Pentru grupa de vârstă 19 – 24 ani se prognozează până în 2015 o reducere a efectivelor cu 22,2% (
7214 persoane), sub nivelul regional unde reducerea este de 29,9% (70923 persoane), iar până în 2025
reducerea prognozată ar fi de 37% ( 12020 persoane).
Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani
2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005
Abs. % Abs. %
România 1947386 1428109 1260223 -519277 -26,7% -687163 -35,3%
Regiunea Centru 237126 166203 154632 -70923 -29,9% -82494 -34,8%
Alba 32453 25239 20433 -7214 -22,2% -12020 -37,0%
Constatările demografice recomandă măsuri la nivelul reţelei şcolare pentru raţionalizarea ofertei în
raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială (segmentarea ofertei prin diferenţiere/eliminarea
paralelismelor între şcoli teritorial apropiate), asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională
(cu accent pe calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor), optimizarea resurselor (concentrarea
resurselor în şcoli viabile în paralel cu rezolvarea problemelor de acces / investiţii în şcolile din zone
cu mobilitate redusă din motive obiective-infrastructura de transport deficitară/zone mai
izolate/condiţii sociale precare, etc.). De asemenea, invită şcolile să colaboreze în reţea şi să-şi
diversifice oferta de servicii (în special prin formarea adulţilor, pentru compensarea pierderilor de
populaţie şcolară).
Din analiza mediului economic județean si regional se desprind concluziile cu privire la
creşterea încurajatoare a investiţiilor (industrie, tranzacţii imobiliare, comerţ, transport, depozitare şi
comunicaţii) și dinamica firmelor mici şi mijlocii.
Din analiza mediului economic judeţean se constată ponderea semnificativă a serviciilor (cu
cea mai mare contribuţie în formarea PIB județean) și se deduc ramurile reprezentative pentru industria
județului și se subliniază potențialul de dezvoltare în construcții. După restructurări masive din anii ‘90
judeţul Alba îşi păstrează un profil industrial semnificativ. Se desprind concluziile cu privire la
investiţii (industria prelucrătoare beneficiază de cea mai mare pondere din totalul investiţiilor brute la
nivel judeţean), existența parcurilor industriale, prezența în creștere a firmelor cu capital străin, în
special în industria prelucrătoare. Ponderea relativ mare a industriei comparativ cu media europeană,
corelată cu evoluţiile descrescătoare din ultimii ani (cu semne de revenire privind ponderea industriei)
sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii
concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri
industriale cu valoare adăugată mare.
Se subliniază totodată nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii. În condiţiile în care zona
montană acoperă o parte semnificativă din suprafaţa judeţului, o secţiune distinctă este afectată
analizării problematicii ruralului montan, din perspectiva socio-economică a localităţilor şi
gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile - conducând la nevoia unui program coerent
de măsuri specifice în educaţie şi formare profesională în judeţ.
De asemenea, se menţionează necesitatea relansării activităţii de cercetare-dezvoltare şi de creştere a
legăturii cu mediul economic şi nevoile acestuia.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 36
Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2007-2013, o caracteristică deosebită a
economiei judeţului Alba este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei, după
cum urmează:
Alba
Industria extractivă x
Energie electrică şi termică, gaze şi apă x
Industria prelucrătoare:
- alimentară şi băuturi x
- industria tutunului
- textile şi produse textile
- confecţii din textile, blănuri şi piele x
- pielărie şi încălţăminte x
- prelucrarea lemnului x
- mobilier x
- chimie x
- celuloză, hârtie şi carton x
- construcţii metalice şi produse din metal x
- maşini şi echipamente x
- maşini şi aparate electrice
- aparatură şi instrumente medicale
- mijloace de transport rutier
- metalurgie x
- alte produse din minerale nemetalice x
Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales
a populaţiei ocupate. În judeţul Alba rata de ocupare a resurselor de muncă este mai mare decât la
nivel naţional şi regional.
Principalii Indicatori din Balanta fortei de munca la sfirsitul anului 2011
RO R. Centru Jud. Alba
Resurse de muncă - mii pers. 14047,7 1667,4 243,4
Populaţia ocupata civilă - mii pers. 8365,5 1006,8 158,1
Şomeri înregistraţi - mii pers. 461,0 65,0 13,2
Populaţia activa civilă - mii pers. 8826,5 1071,8 171,3
Populaţia în pregătire prof. şi alte categ. de
pop. în vârstă de muncă - mii pers. 5221,2 595,6 72,1
Rata de activitate a resurselor de muncă (%) 62,8 64,3 70,4
Rata de ocupare a resurselor de muncă (%) 59,6 60,4 65,0
Rata şomajului înregistrat (%) 5,2 6,1 7,7
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 37
Cele mai îngrijorătoare constatări sunt în legătură cu rata mare a şomajul tinerilor din grupa 15-
24 ani în regiunea Centru.
La 31 martie 2012, judeţul Alba înregistrează o rată a şomajului (6,79%) mai mare decât media la
nivel naţional (4,64%) și regional (5,64%)
Număr şomeri
la 31 martie 2012
Număr şomeri
la 31 martie 2012
TOTAL din care,
Femei
TOTAL
(%)
Femei
(%)
România 454.541 195.612 5,05 4,64
Regiunea
CENTRU 64.799 28.067 5,95 5,64
ALBA 12.817 5.663 7,35 6,79
Analiza pe ocupaţii a intrărilor în şomaj completată cu informaţiile privind disponibilizările anunţate
după debutul crizei pare să indice că cele mai afectate de criză au fost activităţile economice din
industria prelucrătoare, în special industria textilă şi pielăriei, fabricarea de maşini, utilaje şi
echipamente, fabricarea de echipamente electrice, prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei. De
asemenea, pe fondul reducerii generale a activităţilor economice, au avut de suferit şi activităţile de
transport. Reducerea puterii de cumpărare pe fondul crizei economice au afectat şi alte sectoare
(industria alimentară, comerţ) iar dificultăţile de finanţare se răsfâng negativ într-o măsură mai mare
sau mai mică în majoritatea activităţilor economice. Un caz aparte este reprezentat de sectorul
construcţiilor afectat de restrâgerea investiţiilor şi a creditelor ipotecare. Este de aşteptat ca investiţiile
în infrastructură şi finanţările prin programele europene să conducă la relansarea activităţilor de
construcţii şi lucrări public
Indicatorii analizaţi la nivel regional privind evoluţia şi structura comparativă pe niveluri de
instruire a populaţiei ocupate şi a şomerilor evidenţiază că şansele de ocupare, respectiv de evitare a
şomajului, cresc odată cu creşterea nivelului de instruire. Se constată decalaje semnificative pe medii
rezidenţiale în structura ocupării pe niveluri de educaţie (nivelul de instruire al populaţiei ocupate din
mediul rural fiind mult mai scăzut decât în mediul urban).
Sursa: MMFPS, Buletin statistic
trimestrul I 2012,
Ocuparea, șomajul și
protecția socială a
șomerilor
(www.muncii.ro)
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 38
Similar cu evoluţia PIB, se constată în ultimii ani tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii
populaţiei ocupate (civile) în industrie şi agricultură, în paralel cu creşterea în servicii şi în construcţii.
Studiul previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020,
realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale
(INCSMPS) în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social
European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
„Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii” oferă
repere importante pentru planificarea ofertei educaționale
I.4.2. Fundamentarea corectă a planului de şcolarizare;
Ponderea estimată pe baza datelor furnizate de studiul previzional cu privire la proiecția locurilor de
muncă disponibile la nivelul regiunii Centru în perspectiva anului 2020 (în scenariul moderat) de circa
2/3 pentru ocupațiile relevante pentru nivel 2 de calificare oferit prin învățământul profesional este
confirmată și de rezultatele anchetei în firme care evidențiază că 67,4% din locurile de muncă vacante
existe la momentul anchetei la nivel regional, respectiv 62,4% la nivelul județului Alba, necesită
pregătire prin învățământ profesional.
Pe baza acestor informații utilizate ca repere pentru analizele efectuate în CLDPS în contextul
specificului economic și de piața muncii ale regiunii și județului Alba, se poate estima o pondere
recomandabilă a IPT din totalul ofertei educaţionale de aproximativ 60%. În cadrul ofertei
educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60%
pentru calificări de nivel 2.
Plecînd de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Centru,
în baza anlizei specificului economic și de piața muncii al județului Alba, membrii CLDPS apreciză că
Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire din județul Alba este următoarea:
Structura cererii potențiale, pe domenii de formare profesională din IPT, în ipoteza
scenariului moderat, în județul Alba, în perspectiva 2017-2020 (%):
%
Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate
ale cererii de formare
profesională
(%)
Agricultură 6
Chimie industrială 2
Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9
Comerţ 8
Economic 10
Electric 5,5
Electromecanică 2,5
Electronică şi automatizări 5
Fabricarea produselor din lemn 5
Industrie alimentară 3
Industrie textilă şi pielărie 7
Materiale de construcţii 2,5
Mecanică 23
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 39
I.4.2.1.Analiza ofertei curente – formarea profesională iniţială (anul şcolar
2012/2013)
Planul de şcolarizare realizat în 2012/2013, zi+seral, comparativ cu ţintele PLAI
Domeniu de
pregătire
Plan şcolarizare cl.
IX liceu tehnologic
2012/2013
(zi+seral)
Ţinta PLAI pe
domenii pt. 2013
(Niv.2+3)
Plan şcolariz. cl. X
inv.profesional
nivelul 2
2012/2013
Plan şcolariz. stagii
de practică după cl.X
pentru nivelul 2
2012/2013
Nr.
clase
Nr.
elevi
% Min.-
max.
(%)
Ţinta
(%)
Nr.
clase
Nr.
elevi
% Nr.
clase
Nr.
elevi
%
agricultură 6 140 7,9% 4-8% 6,0% 0,0% 0,0%
silvicultură 1 29 1,6% 0,5-3% 1,5% 0,0% 0,0%
ind. alimentară 2 62 3,5% 2-3% 2,5% 1 15 5,4% 0,0%
protecţia
mediului 2 54 3,0% 1-2% 1,5%
comerţ 4 119 6,7% 6-10% 8,0% 0,0% 0,0%
economic 8 232 13,1% 8-12% 10,0%
turism şi
alimentaţie 6 171 9,6% 6-9% 7,5% 1,0 16 5,8% 0,0%
estetica şi igiena
corpului
omenesc 1 29 1,6% 0-3% 1,5% 0,0% 0,0%
construcţii,
instalaţii şi
lucrări publice 2 57 3,2% 6-12% 9,0% 2 28 10,1% 1 18 12,8%
mecanică 15 407 22,9% 20-26% 23,0% 6 127 46,0% 1 26 18,4%
electric 4 102 5,7% 3,5-7,5% 5,5% 0,0% 0,0%
electromecanică 1 23 1,3% 1,5-3,5% 2,5% 0,0% 1 20 14,2%
electronică
automatizări 4 108 6,1% 3-7% 5,0% 0,0% 0,0%
chimie
industriala 1 25 1,4% 1-3% 2,0% 0,0% 0,0%
materiale de
construcţii 1 28 1,6% 2-3% 2,5% 0,0% 0,0%
fabric.prod.din
lemn 4 102 5,7% 3-7% 5,0% 3 64 23,2% 2 47 33,3%
industrie textilă
şi pielărie 3 88 5,0% 5-9% 7,0% 1 26 9,4% 1 30 21,3%
Turism şi alimentaţie 8
- Protecţia mediului
- Silvicultură 3
Tehnici poligrafice 0,5
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 40
tehnici
poligrafice 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
producţie media 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
TOTAL 65 1776 100,0% 100,0% 14 276 100,0% 6 141 100,0%
Pentru stabilirea ţintelor pentru 2013 reprezentând ponderea domeniilor din cifra de
şcolarizare, au fost utilizate ca repere rezultatele din studiul previzional privind nevoile de
formare profesională pe termen mediu și anchete în întreprinderi pentru nevoile de forță de
muncă pe termen scurt realizate prin proiectul POSDRU „Corelarea ofertei educaţionale a
învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, corelate cu informaţii statistice
oficiale şi informaţii parţiale prezentate în capitolele de piaţa muncii şi context economic local.
Domeniu de pregătire Ţinta PLAI pe domenii
pt. 2013 (Niv.2+3)
Min.-max.
(%)
Ţinta
(%)
agricultură 4-8% 6,0%
silvicultură 0,5-3% 1,5%
ind. alimentară 2-3% 2,5%
protecţia mediului 1-2% 1,5%
comerţ 6-10% 8,0%
economic 8-12% 10,0%
turism şi alimentaţie 6-9% 7,5%
estetica şi igiena corpului omenesc 0-3% 1,5%
construcţii, instalaţii şi lucrări publice 6-12% 9,0%
mecanică 20-26% 23,0%
electric 3,5-7,5% 5,5%
electromecanică 1,5-3,5% 2,5%
electronică automatizări 3-7% 5,0%
chimie industriala 1-3% 2,0%
materiale de construcţii 2-3% 2,5%
fabric.prod.din lemn 3-7% 5,0%
industrie textilă şi pielărie 5-9% 7,0%
tehnici poligrafice 0,0% 0,0%
producţie media 0,0% 0,0%
TOTAL 100,0%
I.4.2.2.Reteaua unitatilor de invatamant profesional si tehnic in anul scolar 2012 – 2013
I.4.2.2.1.Liceu tehnologic zi buget
UNITATI DE INVATAMANT
PROFESIONAL SI TEHNIC
TOTAL IX-
XIII
Profil Tehnic
TOTAL IX-
XIII
Profil Resurse
TOTAL IX-
XIII
Profil Servicii
CLS ELEVI CLS ELEVI CLS ELEVI
COL.TEHNIC „AL. DOMSA”
ALBA IULIA 24 551 0 0 0 0
COL.TEHNIC „DORIN PAVEL”
ALBA IULIA 11 245 0 0 0 0
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 41
COL.TEHNIC APULUM ALBA
IULIA 13 325 1 27 6 168
COL.ECONOMIC „D. P.
MARTIAN” ALBA IULIA 0 0 0 0 28 788
LICEUL „C.MEDREA” ZLATNA 4 95 2 55 1 33
COL.TEHNIC AIUD 16 407 0 0 4 123
LIC.TEH.AGRICOL „AL. BORZA”
CIUMBRUD 0 0 2 59 2 54
LIC.TEH. OCNA MURES 9 215 2 57 2 59
LIC.TEH."ST. MANCIULEA"BLAJ 0 0 8 178 8 219
LIC.TEH. „TIMOTEI CIPARIU”
BLAJ 12 279 0 0 0 0
LIC.TEH.JIDVEI 0 0 4 86 0 0
LIC.TEH.SEBES 10 283 4 112 13 381
COL.TEHNIC „I. D. LAZARESCU”
CUGIR 11 250 0 0 4 111
LIC. „HOREA,CLOSCA SI
CRISAN” ABRUD 7 146 0 0 2 59
LIC.TEH.SILVIC CIMPENI 9 214 7 187 5 140
LIC. „DR.LAZAR.CHIRILA” BAIA
DE ARIES 4 70 0 0 0 0
COL. NATIONAL „BETHLEN
GABOR” AIUD 0 0 0 0 3 78
LIC.TEH.DE TURISM SI
ALIMENTATIE ARIESENI 0 0 0 0 5 109
LIC.TEH. „TARA MOTILOR”
ALBAC 0 0 5 126 0 0
TOTAL: 130 3080 35 887 83 2322
I.4.2.2.2.Liceu tehnologic seral
UNITATI DE INVATAMANT
TOTAL IX-
XIV
Profil Tehnic
TOTAL IX-
XIV
Profil Resurse
TOTAL IX-
XII
Profil Servicii
CLS ELEVI CLS ELEVI CLS ELEVI
COL.THE."D.P."ALBA 7 168 0 0 0 0
COL.TEH.APULUM ALBA 7 161 0 0 0 0
LIC.TEH.AGR.CIUMBRUD 3 92 5 149 2 59
COL.TEHNIC AIUD 2 57 0 0 0 0
LIC.TEH."T.CIPARIU"BLAJ 4 91 0 0 0 0
LIC.DR.L.CHIRILA BAIA 7 198 0 0 0 0
LIC.TEH."S.M."BLAJ 0 0 6 130 0 0
LIC.TEH.JIDVEI 0 0 1 21 0 0
LIC.TEH. SEBES 2 39 0 0 0 0
COL.TEH.IDL CUGIR 5 99 0 0 0 0
LIC.TEH.SILVIC CIMPENI 8 218 0 0 2 56
LIC.HCC ABRUD 2 38 0 0 0 0
LIC.TEH.OC.MURES 3 79 1 28 0 0
LIC.TEH.„T.MOTILOR
"ALBAC 0 0 1 32 0 0
LIC.TEH.DE TURISM
ARIESENI 0 0 0 0 2 60
TOTAL: 50 1240 14 360 6 175
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 42
I.4.2.2.3.Liceu tehnologic particular
UNIT DE INVATAMANT
TOTAL
LICEU
CLS ELEVI
Colegiul de Afaceri Alba I zi 2 48
Colegiul de Afaceri Alba I seral 3 76
Colegiul de Afaceri Alba I fr. redusa 1 20
Scoala "Sf.Iosif" Alba Iulia zi 3 27
Total: 9 171
I.4.2.2.4.Stagii de pregatire practica
TOTAL Calificare
UNIT DE INVATAMANT CLS ELEVI CLS ELEVI
COLEGIUL
THE."AL.DOMSA"ALBA IULIA 1 26 1 26 Mecanic auto
COL.D.PAVEL ALBA IULIA 1 18 1 18 Zidar, pietrar, tencuitor
GR.SC."C.MEDREA" ZLATNA 1 20 1 20
Electromecanic utilaje si instalatii
industriale
GR.SC.INDUSTRIAL SEBES 1 30 1 30 Confectioner produse textile
GR.SC.INDUSTRIAL SEBES 1 17 1 17 Tamplar universal
GR.SC.FORESTIER CIMPENI 1 30 1 30 Tamplar universal
Total: 6 141 6 141
I.4.2.2.5.Invatamant profesional clasa a X – a UNIT DE INVATAMANT clase elevi
COLEGIUL THE.AL.DOMSA 1 27
COL.TEH.D.PAVEL ALBA I 1 28
COL.TEHNIC AIUD 1 20
COL.NTIONAL "B.GABOR"AIUD 1 16
LIC.TEHNOLOGIC"T.CIPARIU"BLAJ 2 45
LIC.TEHNOLOGIC ST.MANCIULEA
BLAJ 1 15
LIC.TEHNOLOGIC SILVIC CIMPENI 1 15
LIC.TEHNOLOGIC SEBES 3 84
COLEGIUL THE.I.D.LAZARESCU
CUGIR 1 26
TOTAL: 12 276
I.4.2.2.6.An de completare seral UNIT DE INVATAMANT clase elevi
LIC.TEH.SILVIC CIMPENI 2 34
LIC.TEH.AGROMONTAN"TARA
MOTILOR"ALBAC 1 24
TOTAL: 3 58
I.4.2.2.7.Invatamant postliceal buget UNIT DE INVATAMANT TOTAL AN I AN II
LICEUL "DR.LAZAR
CHIRILA"BAIA DE ARIES 2 61 1 28 1 33
LIC.TEHNOLOGIC SILVIC 1 28 1 28
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 43
CIMPENI
COL.TEH.DORIN PAVEL ALBA I 1 30 1 30
COLEGIUL NATIONAL D P CUGIR 1 29 1 29
LIC.TEHNOLOGIC OCNA M 1 30 1 30
COLEGIUL NATIONAL B G AIUD 1 25 1 25
LIC.TEHNOLOGIC
AGR.AL.BORZA CIUMBRUD 1 30 1 30
COL.TEH.IDLAZARESCU CUGIR 1 30 1 30
TOTAL: 9 263 8 230 1 33
I.4.2.2.8.Invatamant postliceal de stat cu taxa
UNIT DE INVATAMANT TOTAL AN I AN II AN III
COL.NAT."T.M." AIUD 3 89 1 33 1 30 1 26
SC.POSTLICEALA SANITARA
ALBA 9 276 3 93 3 83 3 100
GR.SC.FORESTIER CIMPENI 1 27 1 27
TOTAL: 13 392 4 126 5 140 4 126
I.4.2.2.9. Invatamant postliceal particular
UNIT DE INVATAMANT TOTAL Anul I Anul II Anul III
Colegiul de Afaceri Alba Iulia 11 337 4 140 4 115 3 82
Scoala Postliceala "C.Davila"Blaj 5 104 1 21 2 39 2 44
Scoala Postliceala "FEG"Alba I 0 0
Scoala Postliceala "Henri
Coanda"Alba 2 56 1 24 1 32
Scoala Postliceala "Henri
Coanda"Sebes 0 0
Scoala Posliceala "Henri
Coanda"Cimpeni 5 141 2 59 3 82
Total: 12 497 6 185 7 186 5 126
I.4.2.3.1.PROIECTUL PLANULUI DE ȘCOLARIZARE PENTRU CLASA A IX-A
ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL CU FRECVENȚĂ - ZI ÎN ANUL ŞCOLAR 2013-2014
FILIERA/PROFILUL SPECIALIZARE
DOMENIUL
PREGATIRII DE
BAZĂ
Existent cl. a
IX-a, zi 2012-
2013
Propuneri cl. a
IX-a, zi 2013-
2014
Nr.cl.
Nr.
elevi Nr.cl.
Nr.
elevi
TOTAL CL A IX-A ZI ,
din care : 114 3130 123 3444
1) Filiera teoretică, total,
din care: 46 1282 46 1288
profil real, total, din care: 27 740 26 728
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 44
matematică-
informatică 14 383 13 364
ştiinţe ale naturii 13 357 13 364
profil uman, total, din
care: 19 542 20 560
filologie 14 399 14 392
ştiinţe sociale 5 143 6 168
2) Filiera tehnologică,
total, din care: 58 1590 66 1848
profil tehnic, total, din
care: 31 826 36 1008
fabricarea produselor
din lemn 3 73 2 56
electronică
automatizări 4 108 6 168
producţie media 0 0 0 0
construcţii instalaţii
şi lucrări publice 2 57 1 28
mecanică 13 349 15 420
electric 3 75 4 112
industrie textilă şi
pielărie 3 88 4 112
materiale de
construcţii 1 28 1 28
electromecanică 1 23 2 56
chimie industrială 1 25 1 28
tehnici poligrafice 0 0 0 0
profil servicii, total, din
care: 19 551 20 560
turism şi alimentaţie 6 171 6 168
economic 8 232 8 224
comert 4 119 4 112
estetica şi igiena
corpului omenesc 1 29 2 56
profil resurse naturale şi
protecţia mediului, total,
din care: 8 213 10 280
agricultură 4 96 5 140
silvicultură 1 29 1 28
protecţia mediului 1 26 2 56
industrie alimentară 2 62 2 56
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 45
3) Filiera vocaţională,
total, din care: 10 258 11 308
Profil sportiv 4 105 3 84
Profil teologic 3 74 3 84
Profil muzica 1 29 1 28
Profil coregrafie 0 0 0 0
Profil teatru 0 0 0 0
Profil arte vizuale 1 28 2 56
Profil patrimoniu-cultural 0 0 0 0
Profil pedagogic 1 22 2 56
I.4.2.3.2.Proiectul Planului de Scolarizare 2013 – 2014 invatamant professional de doi ani Nr.
crt.
Unitatea de
învățământ
Localitatea Oferta propusă de unitatea de învăţământ pentru clasa a X-a
înv.profesional
Domeniul de
formare
profesională
Calificarea Nr. clase Propuneri
nr. locuri
1
Colegiul Tehnic
"Dorin Pavel" Alba-Iulia
constructii instalatii
si lucrari publice
Zidar-pietrar-
tencuitor 1 28
2
Colegiul Tehnic
"Alexandru Domsa" Alba Iulia Mecanica Mecanic auto 1 28
Colegiul Tehnic
"Alexandru Domsa" Alba Iulia Mecanica Modelier 0,5 14
Colegiul Tehnic
"Alexandru Domsa" Alba Iulia Mecanica Turnator 0,5 14
Colegiul Tehnic
"Alexandru Domsa" Alba Iulia Electromecanic
Electromecanic
utilaje si instalatii
industriale 1 28
3
Liceul Tehnologic
Sebes Sebes
Industrie
Alimentara
brutar-patiser-
preparator produse
fainoase 1 28
Liceul Tehnologic
Sebes Sebes
Fabricarea
Produselor din
lemn timplar universal 1 28
Liceul Tehnologic
Sebes Sebes Mecanica
mecanic utilaje si
instalatii in
industrie 1 28
Liceul Tehnologic
Sebes Sebes
Industrie Textila si
Pielarie
confectioner
produse textile 1 28
4
COLEGIUL
TEHNIC ION D.
LAZARESCU
CUGIR CUGIR MECANICA STRUNGAR 1 28
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 46
5
Liceul Tehnologic
"Timotei Cipariu" Blaj
Fabricarea
produselor din
lemn Tâmplar universal 1 28
Liceul Tehnologic
"Timotei Cipariu" Blaj Mecanică
Operator la maşini
cu comandă
numerică 0,5 14
Liceul Tehnologic
"Timotei Cipariu" Blaj Mecanică Rectificator 0,5 14
Liceul Tehnologic
"Timotei Cipariu" Blaj Mecanică
Frezor-rabotor-
mortezor 0,5 14
Liceul Tehnologic
"Timotei Cipariu" Blaj Mecanică Sculer matriţer 0,5 14
6
Liceul Tehnologic
"Ştefan Manciulea"
Blaj Blaj
Agricultura Horticultor
1 28
7
COLEGIUL
TEHNIC AIUD AIUD Mecanică Mecanic auto 1 28
8
Colegiul National
Bethlen Gabor Aiud
Turism si
alimentatie
Ospătar(chelner)vâ
nzător în unităti de
alimentatie
1 28
9 Liceul Tehnologic Ocna Mures Chimie industriala Operator fabricarea
si prelucrarea
polimerilor
1 20
10 LICEUL
TEHNOLOGIC
SILVIC
Campeni
Mecanică
Mecanic utilaje si
instalatii in
industrie 1 28
LICEUL
TEHNOLOGIC
SILVIC
Campeni Fabricarea
produselor din
lemn
Tamplar universal 1 28
In anul scolar 2012 – 2013 la invatamantul professional de 2 ani au fost proiectate si realizate
12 clase, pentru anul scolar 2013 -2014 au fost proiectate 17 clase in baza conventiilor de
practica ncheiate de unitatile de invatamant cu angajatorii(detalii
http://www.alegetidrumul.ro/oferta-de-invatamant-profesional/2013-2014/AB/)
In anul scolar 2012 – 2013 au demararat acțiunile Consiliului Județean Alba împreună
cu agenții economici interesați și ISJ Alba de popularizare a învățământului profesional de
tip dual și înființarea Scolii Profesionale Germane la Alba Iulia(structură a Colegiului
Tehnic ”Al. Domșa” Alba Iulia) si la Colegiul Tehnic „I.D.Lazarescu” Cugir, pe domeniile
electromecanic, modelier, mecanic.
La initiativa Institutiei Prefectului Alba au demarat negocierile in vederea infiintarii
invatamantului profesional de tip dual si la Liceul Tehnologic Sebes pe domeniile
prelucrarea lemnului si mecanic.
I.4.3. Corelarea învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele agenţilor economici
Adaptarea curriculum-ului şcolar la dispoziţia şcolii
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 47
Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea
carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea
curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi
organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un
ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.
Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad
diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii,
interesul agenţilor economici şi condiţiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu
întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică
pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al
numărului agenţilor economici implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri). Astfel, doar 74% din
totalul şcolilor ÎPT din judeţ au agenţi economici reprezentaţi în CA, 89% din şcoli au mai multe
domenii de pregătire, dar numai 16% dintre acestea au mai mult de un domeniu reprezentat de agenţi
economici în CA. Gradul de cuprindere al elevilor în convenţii de practică la nivel judeţean: 23,3%
respectiv 1886 de convenţii de instruire practică
Cca. 38% dintre şcoli nu asigură cuprinderea în practică pentru toţi elevii. Doar 21% dintre
şcoli au parteneriate cu agenţii economici pentru activităţi de orientare şi consiliere, 15,8% pentru
formarea adulţilor, nici un parteneriat pentru formarea cadrelor didactice şi 74% pentru CDL.
CDL/CDS Discipline tehnice in invatamantul profesional si tehnic
Nr. unitati de invatamant TVET
liceal si
postliceal de stat si particular
acreditate
Nr. CDS/CDL Nr. unitati de invatamant
gimnazial
Nr. CDS Educatie
Tehnologica
22 129 191 + 9(liceu + gimnaziu) 391
I.5 Activitati extrascolare si extracurriculare
Susţinerea acelor politici educaţionale extraşcolare şi extracurriculare care, prin
completarea programelor şcolare aprobate, să asigure:
educaţia pentru sănătate;
educaţia civică;
educaţia cultural artistică şi ştiinţifică;
educaţia ecologică;
educaţia prin sport;
educaţia rutieră;
educaţia pentru dezvoltarea durabilă.
I.5.1. În unităţile şcolare
Puncte tari
- parteneriate încheiate cu toate instituţiile judeţene şi locale în vederea desfăşurării activităţilor
educative
- derularea unui număr mare de proiecte educaţionale la nivelul judeţului, dintre care 14 incluse
în Calendarul activităţilor educative regionale şi interjudeţene, iar 7 în cel naţional
- derularea în toate unităţile de învăţământ a unor programe care vizează reducerea delincvenţei
juvenile, a traficului de fiinţe umane, a consumului de substanţe interzise, de reducere a
absenteismului şi a violenţei
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 48
- participarea la proiecte iniţiate de MECTS
- buna funcţionare a Consiliilor Elevilor şi reprezentativitatea în Consiliul Naţional al Elevilor
- implicarea activă a consilierilor educativi şi a celorlalte cadre didactice în activităţi educative
care au ca scop ameliorarea vieţii şcolare
- susţinerea programelor educaţionale care promovează valorile interculturale
- număr mare de elevi participanţi şi premianţi la concursurile şi olimpiadele şcolare
Puncte slabe
- existenţa unui număr însemnat de copii proveniţi din medii defavorizate, care au probleme de
frecvenţă la cursuri
- consilierii educativi nu sunt stimulaţi in nici un fel pentru volumul mare de muncă depusă
- unele proiecte au fost realizate doar „pe hârtie”
- nu toţi diriginţii îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin în cunoaşterea clasei şi în derularea
activităţilor educative
Consfătuiri / cercuri pedagogice ale consilierilor scolari, activităţi de formare s-au desfasurat
in noiembrie 2012, aprilie 2013 si iunie 2013.
I.5.2. În Palatul şi cluburile copiilor
Puncte tari
Activităţile planificate angajează copiii în actiuni de învăţare activă,
Se insistă pe dobândirea autonomiei personale, apropiind copiii treptat spre formarea
deprinderilor şi aptitudinilor,
Planificări bine concepute, avizate, orientate către dezvoltarea comunicării şi a abilităţilor
practice,
Activităţile didactice s-au desfăşurat într-un climat afectiv, ţinând cont că foarte mulţi copii
care frecventează activităţile clubului au un părinte sau ambii părinţi plecaţi la muncă în
străinătate,
Majoritatea cadrelor didactice utilizează metode activ-participative,
S–a acordat o atenţie deosebită procesului de formare şi dezvoltare a priceperilor şi
deprinderilor practice pe care trebuie să le deţină copiii la sfârşitul anului şcolar.
Trimiterea spre practică, spre domeniul de aplicabilitate a fiecărei discipline, are un foarte bun
impact asupra elevilor,
Exista parteneriate functionale multiple cu toate institutiile care se ocupa de educatia
nonformala a copiilor din judetul Alba si cu foarte multe organizatii neguvernamentale.
Evenimentele istorice si culturale organizate de palat si cluburile copiilor sunt de inalta tinuta
artistica si educativa.
Există o bună colaborare cu unităţile de învăţământ din orasele unde exista cluburi, cu
primariile, casele de cultură a bibliotecile, realizându-se acţiuni comune.
Puncte slabe
Nu întotdeauna activitatea proiectată răspunde nevoilor de cunoaştere ale copiilor;
Instrumentele de evaluare nu sunt diversificate;
Lipsa iniţiativei unor cadre didactice de a organiza activităţi de timp liber;
Dotarea precară a unor cercuri cu material didactic nu permite realizarea în totalitate a
obiectivelor propuse;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 49
O ofertă educaţională redusă din punctul de vedere al unor cercuri cultural-artistice şi tehnice.
O componentă importantă a activităţii educative a reprezentat-o organizarea şi derularea în
unităţile şcolare din judeţul Alba a alegerilor pentru desemnarea reprezentanţilor elevilor în consiliile
şcolare ale elevilor şi Consiliul Judeţean al Elevilor. Alegerile au avut ca bază Metodologia de
organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor din cadrul Consiliului Elevilor, din
Regulamentul de Organizare si Funcţionare al Consiliului Naţional al Elevilor, aprobat prin
OMECTS NR. 4247/21.06.2010. La nivel judeţean alegerile pentru Biroul Executiv al C.J.E. s-au
desfăşurat in data de 27.09.2012 la sediul ISJ Alba cu participarea reprezentanţilor elevilor liceeni şi a
consilierilor educativi.
Consiliul Judeţean al Elevilor Alba este un actor principal în domeniul tineretului din judeţul
Alba. CJE Alba a reuşit să transmită în rândurile elevilor principiile reprezentativităţii, libera
exprimare, participarea activă la viaţa civică şi voluntariat. Misiunea CJE Alba este de a apăra şi
reprezenta drepturile elevilor din învăţământul preuniversitar liceal din judeţ, de a-i responsabiliza şi
educa în ceea ce priveşte luarea deciziilor, leadership-ul, participarea activă şi voluntariat.
Componenţa C.J.E.: Nr.
crt.
Numele şi
prenumele
elevului
Unitatea de învăţământ Funcţia
deţinută în CJE
Cls
Adresă de e-mail
1. POPA
ANDREI
Colegiul Economic "Dionisie Pop
Marţian" Alba Iulia
Preşedinte XI
2. MIHU IRINA Colegiul Naţional "Horea,
Cloşca şi Crişan" Alba Iulia
Primvicepresedinte
XI
3. MUNTEAN
VASILE
Liceul Tehnologic Sebeş
Vicepreşedinte X [email protected]
4. RATIU
MADALINA
Grup Şcolar "Horea, Cloşca şi
Crişan" Abrud
Vicepreşedinte XI [email protected]
5. ANCA
DAVINIA
Seminarul Teologic "Mitropolit
Simion Ştefan" Alba Iulia
Secretar IX
6. GAL OSCAR Colegiul Naţional "Horea,
Cloşca şi Crişan" Alba Iulia
Dir Dep Concursuri
scolare si
extrascolare
IX
7. CODRUT
SILVANA
Liceul "Corneliu Medrea" Zlatna
Dir Dep Cultura,
Educatie si Programe
Scolare
XI
8. PANFILIE
HORATIU
Colegiul Tehnic "Apulum" Alba
Iulia
Dir Dep Sport si
Programe de Tineret
XI
9. BALC DIANA Colegiul Naţional "Titu
Maiorescu" Aiud
Dir Dep Avocatul
Elevului
XI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 50
10. DRAGAN
ANDREI
Colegiul Tehnic "Dorin Pavel"
Alba Iulia
Dir Dep Mobilitate,
Informare, Consiliere
XI
11. TOADER
ANCA
Liceul Teoretic "Petru Maior"
Ocna Mureş
Dir Dep Relaţii
Externe
IX
Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
Alba a elaborat o planificare privind vizitarea Centrelor de Informare din domeniul situaţiilor de
urgenţă de către elevii din unităţile de învăţământ din judeţ.
În toate unităţile şcolare a fost analizată problematica prevenirii/diminuării violenţei şi
asigurarea securităţii elevilor în cursul anului şcolar 2012-2013 (în orele de dirigenţie/consiliere şi
orientare, în consiliile claselor, în şedinţe sau alte întâlniri cu părinţii, în adunări/ careuri cu elevii în
prezenţa organelor de poliţie, a reprezentanţilor poliţiei de proximitate sau jandarmilor).
Unităţile şcolare şi-au elaborat programe de prevenire şi combatere a violenţei sau au prevederi,
în planurile proprii, privind securitatea şi siguranţa şcolară.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba a încheiat parteneriate/protocoale de colaborare sau
convenţii pentru prevenirea violenţei şcolare sau pentru securizarea incintelor şi a zonelor din
proximitatea şcolilor, după cum urmează:
Protocol de colaborare - ISJ Alba cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba pentru
prevenirea şi combaterea actelor de violenţă şi delincvenţă juvenilă;
Protocol de colaborare - ISJ Alba cu Crucea Roşie Română Filiala Alba ;
Protocol de colaborare - ISJ Alba cu Directia Judeţeană pentru Sport şi Tineret ;
Protocol de colaborare - ISJ Alba cu Universitatea « 1 Decembrie 1018 » Alba Iulia ;
Protocol de colaborare - ISJ Alba cu ASTRA, Desparamantul « Timotei Cipariu » Blaj ;
Protocol de colaborare - ISJ Alba cu Centrul Judeţean de Voluntariat Alba ;
Protocol de colaborare - ISJ Alba cu Fundaţia Comunitară Alba ;
Protocol de colaborare - ISJ Alba cu Asociaţia Centrul Iochebeb Alba ;
Protocol de colaborare - ISJ Alba cu Direcţia de Sănătate Publică Alba ;
Protocol de colaborare - ISJ Alba cu Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog
Alba ;
Parteneriate ale unităţilor şcolare cu Poliţia locală – la nivelul municipiilor şi oraşelor;
Parteneriate ale unităţilor şcolare cu Poliţia Comunitară şi cu Jandarmeria pentru monitorizarea
actelor de violenţă în perimetrul şcolar şi în vecinătatea acestuia;
Colaborare cu Consiliile Şcolare ale elevilor pe teme de educaţie a elevilor şi prevenirea
comportamentelor de risc;
Parteneriate cu instituţii şi servicii publice, organizaţii non-guvernamentale pe teme de
consiliere, informare, promovare a drepturilor persoanei, a informării corecte şi reducerii
frecvenţei comportamentelor de risc.
În anul şcolar 2012-2013 au fost incluse în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale
aprobat de M.E.N. o serie de proiecte educative.
De asemenea, în Calendarul Activităţilor Educative Regionale şi Interjudeţene - au fost incluse
diferite activităţi educative.
Elevii din judeţ au participat la o serie de activităţi cuprinse în Calendarul Activităţilor
Educative Naţionale aprobat de M.E.N.., desfăşurate în alte judeţe, obţinând premii şi menţiuni.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 51
În concluzie, în judeţul Alba, directorii şi consilierii educativi împreună cu profesorii diriginţi au
respectat legislaţia şcolară în vigoare şi programa de Consiliere şi orientare, s-au preocupat de
organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative şi au urmărit cultivarea aptitudinilor, creativităţii şi
talentelor elevilor de la toate ciclurile de învăţământ.
I.5.3. Dezvoltarea competentelor antreprenoriale Inspectoratul Scolar Judetean Alba, a organizat impreuna cu START YOU Competiția
Business PLAN – ETAPA JUDETEANA si REGIONALĂ.
La faza REGIONALA au participat Firme de exercițiu din județele regiunii CENTRU, firma de
exercițiu de la Colegiul Economic Dionisie Pop Martian Alba Iulia a obținut Locul I la etapa
Regională – 2013 participand la etapa nationala unde a obtinut locul 3 (www.roct.ro).
I.6 Invatamantul si educatia pentru minoritatile nationale si pentru grupurile
dezavantajate
În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale, s – a avut în vedere:
Asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi a limbii materne de către elevi;
Creşterea capacităţii de cuprindere a învăţământului în limba maternă, simultan cu
sporirea calităţii sale;
Elaborarea manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale pentru învăţământul
obligatoriu şi stimularea elaborării şi/sau traducerii de manuale pentru învăţământul
secundar superior;
Restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală;
Dezvoltarea reţelei de mediatori şcolari prin care se asigură încurajarea participării
populaţiei rroma la învăţământul obligatoriu;
Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru învăţământul în limba
minorităţilor;
Asigurarea accesului fiecărui copil provenit din rândul minorităţilor (inclusiv a
populaţiei rroma) la educaţia de bază şi stimularea participării acestora la niveluri
superioare de educaţie.
I.6.1. Minoritatea maghiară şi germană maternă
În anul şcolar 2012-2013, la fel ca în anii precedenţi, s-a asigurat accesul real al copiilor şi
tinerilor din rândul minorităţilor naţionale maghiare şi germane la diferitele forme şi tipuri de
învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal.
Învăţământul în limba maternă a urmărit realizarea următoarelor obiective prioritare ale
învăţământului actual:
- Asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi a limbii maternede către elevi;
- Creşterea capacităţii de cuprindere a învăţământului în limba maternă,simultan cu
sporirea calităţii sale;
- Elaborarea manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale pentruînvăţământul
obligatoriu şi stimularea elaborării şi/sau traducerii de manuale pentru învăţământul
secundar superior;
- Restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală;
- Dezvoltarea reţelei de mediatori şcolari prin care se asigurăîncurajarea participării
populaţiei rroma la învăţământul obligatoriu;
- Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru învăţământulîn limba
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 52
minorităţilor;
În anul şcolar 2012-2013 în judeţul Alba a funcţionat un număr de:
- 4 unităţi şcolare cu predare în limba maghiară având personalitate juridică, ( Colegiul Naţional
Bethlen Gabor Aiud, Liceul Teologic Romano Catolic Alba Iulia cuprinzând toate nivelele: grădiniţă-
primar-gimnazial-liceal- postliceal), Scoala Gimnaziala Lopadea Nouă şi Scoala Gimnaziala „Sebes
Pal” Rimetea ( grădiniţă şi cls. I-VIII)
- 4 secţii cu predare în limba maghiară ( Scoala Gimnaziala “L. Blaga “ Ocna Mureş, Scoala
Gimnaziala “Simion Lazăr”Lunca Mureşului, Şcoala Gimnazială “Toma Cocişiu” Blaj, Şcoala
Gimnazială Şona- Sânmiclăuş inclusiv grădiniţe),
- 10 secţii cls. I-IV
- 13 grădiniţe ( secţii)
Nr. total elevi 1927 din care:
- 345 preşcolari
- 446 elevi ciclul primar
- 383 elevi ciclul gimnazial
- 364 elevi ciclul liceal
- 25 postliceal
Elevii şi preşcolarii din grădiniţele şi şcolile cu predare în limba germană maternă sunt ca si
secţii la:
- Scoala Gimnaziala nr. 2 Sebeş : grăd. + primar + gimnazial
- Scoala Gimnaziala Petreşti: grăd. +primar+gimnazial
- Colegiul National ”I.M. Clain” Blaj – ciclul primar
Nr. total elevi 1927 din care:
- 20 preşcolari
- 191 elevi ciclul primar
- 88 elevi ciclul gimnazial
Rezultate examene naţionale, Bacalaureat 2013 sesiunea iunie-iulie: Unit. de
învăţăm.
%
prom
ov.
Înscr. Nepr. Elim. Reuş. Resp. 5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
10
Lic.Teol
.Rom.Cat
„GMGK”Alba
Iulia
21.05
%
19 0 0 4 15 0 2 2 0 0 0
Col.
Naţ.”Bethlen
G.” Aiud
40% 75 0 0 30 45 0 15 7 5 3 0
În ceea ce priveşte realizarea planului de şcolarizare pt. clasa a IX-a 2012-2013, situaţia se prezintă
astfel:
La Liceul Teologic Romano-Catolic „Grof Majlath Gusztav Karoly” Alba Iulia din totalul de
28 de locuri/ 1 clasă vocaţional- teologic planificate au fost ocupate 14, iar la Colegiul Naţional
„Bethlen Gabor” din Aiud, din proiectul planului de şcolarizare a fost prevăzut un număr de trei clase
liceale : teoretic biol.chim 30 locuri, realizat 30, vocaţional –pedagogic învăţători-educatoare 30
locuri, realizat 30, tehnologic –turism 30 locuri, realizat 30. Realizarea celor 3 clase la Colegiul
Bethlen G. se datorează în mare parte prestigiului instituţiei şcolare, dar şi interesului conducerii şcolii
şi a cadrelor didactice, care s-au deplasat în diferite zone ale ţării, pentru a promova imaginea
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 53
colegiului şi a-i convinge pe elevi şi familiile acestora de oportunităţile oferite de această instituţie
şcolară.
Ce poate, ce a oferit şi oferă elevilor şi părinţilor unităţile şcolare cu predare în limbile
minorităţii maghiare şi germane din judeţul nostru reiese din preocupările, activităţile colectivelor de
conducere şi cadrelor didactice din aceste instituţii, activităţi care au la bază promovarea limbii, istoriei
şi a tradiţiilor etniei maghiare şi germane, precum şi promovarea şi valorificarea diversităţii culturale
în educaţie.
La baza celor de mai sus stau mărturie multiplele activităţi extracurriculare desfăşurate în
şcolile minorităţii maghiare şi germane din judeţul nostru. Printre acestea amintim proiectele de
colaborare de la Scoala Gimnaziala Lopadea Nouă, cu 2 școli din Ungaria şi o şcoală din Serbia,
având ca titlu: „Devenim europeni prin păstrarea tradiţiilor”. Scopul principal al proiectului este
dezvoltarea solidarității și toleranței dintre tinerii proveniți din diferite medii culturale și spijinirea
integrării lor în Uniunea Europeană. Acelaşi scop vizează şi parteneriatele Liceului Teologic Romano-
Catolic cu Liceul „Szent Istvan” din Szekesfehervar, Liceul Catolic „Szent Imre” din Miskolc-
Ungaria, dar si cu alte unitati scolare din tara, precum Liceul de Muzica „Gh. Dima” Cluj Napoca.
Colegiul „Bethlen Gabor” Aiud pe lângă parteneriatele „cu tradiţie” cu Asociaţia Vianen Olanda,
Stichting Altreformierte Kirche Gemeinde Nordhorn Germania, Asociaţia Aiud-Cusset Franţa, a
desfăşurat un parteneriat cu un liceu din localitatea Szolnok Ungaria, în colaborare cu o şcoală din
Norvegia având ca temă protecţia mediului înconjurător, proiect ce implică un număr mare de elevi şi
cadre didactice.
Un rol deosebit in promovarea si valorificarea diversitatii culturale in educatie pentru anul
scolar 2012-2013 au avut elevii sectiei maghiare de la Scoala Gimnaziala „Toma Cocisiu” Blaj,
indrumati de un cadru didactic dedicat acestui obiectiv. La aceasta unitate scolara, sectie, activitatile in
anul scolar 2012-2013 au avut un continut cultural, artistic realizat in colaborare si cu participare la
activitatea comunitatii locale. Cu ajutorul acestor activitati s-a incercat pastrarea si reinvierea
traditiilor specifice zonei, accentuand elementele traditionale, cum ar fi dansurile populare maghiare
din zona Tarnavelor. Aceste activitati nu sunt obligatorii, totusi au participat toti elevii claselor V-VIII,
care au dat dovada de interes fata de pastrarea traditiilor si obiceiurilor.
In luna martie, cu ocazia Targului de miere de la Blaj, grupul de dans a fost invitat sa incante
publicul cu un moment de dans folcloric, alaturi de alte grupuri de dans din zona.
Nu s-au omis nici evenimentele „moderne”, cum ar fi Halloween-ul, sărbătoare de origine
celtica. Cu ocazia acestui eveniment s-au sculptat dovlecei, dupa care a urmat mult aşteptatul bal
mascat.
După nenumărate repetiţii copii au avut ocazia sa se afirme in cadrul sărbătorilor de iarna, care
au avut loc in Centrul Cultural „Iacob Muresianu” Blaj. Acelasi grup de dansuri populare a fost invitat
la Ziua Limbilor Materne, eveniment sărbătorit la Sebeş, organizat de Scoala Gimnaziala Petreşti,
secţia germană maternă. In cadrul acestui eveniment copiii au avut ocazia sa cunoască diversitatea
culturala a mai multor etnii.
In luna aprilie membrii grupului de dans au pregatit din nou o surpriza, cu ocazia Sarbatorilor
de Paste, de data aceasta unui public mai extins. Evenimentul s-a desfasurat la Casa de cultura din
Petrisat, unde copiii au prezentat o sceneta despre nunta traditionala specifica zonei, incheiata cu
dansuri populare maghiare.
În luna iunie am avut deosebita placere sa fim invitati la sarbatoarea portilor deschise la
Rexroth Bosch, unde am prezentat dansuri populare maghiare, împreuna cu grupuri de dans
german si dans sportiv.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 54
La sfarsitul lunii iulie in cadrul „Transylvania Fest” Blaj, grupul de dans a incantat publicul
prezent la eveniment cu un moment folcloric maghiar alaturi de ansambluri din toata Transilvania.
Suntem conştienţi de faptul, că multiculturalismul, toleranţa sunt elemente care nu înfrânează,
ci din contră, pun în mişcare inteligenţa, rup barierele, lărgesc posibilităţile de comunicare .
În ceea ce priveşte şcoala în limba germană ISJ Alba, cu Consiliul Judeţean Alba şi cu
reprezentanţii agenţilor economici de la marii invstitori de pe raza judeţului (Bosch, Mercedes, etc.) au
demarat un plan de acţiune prin care se va promova educaţia înlimba germană.
I.6.2. Minoritatea rroma
În anul şcolar 2012-2013, la fel ca în anii precedenţi, s-a asigurat accesul real al copiilor şi
tinerilor din rândul minorităţilor naţionale la diferitele forme şi tipuri de învăţământ: preşcolar, primar,
gimnazial, liceal, postliceal.
Învăţământul pentru elevii de etnie roma a urmărit realizarea următoarelor obiective prioritare
ale învăţământului actual:
- alinierea continuă a calităţii învăţământului pentru minorităţi la standardele de performanţă
ale ţărilor din Uniunea Europeană;
- asigurarea şanselor egale la educaţie;
- formarea competenţelor de bază pentru susţinerea limbii şi culturii rome din județul Alba
- promovarea şi valorificarea diversităţii culturale în educaţie
- pregătirea şi formarea competenţelor pentru o evaluare formativă şi examene centrate pe
performanţe;
- monitorizarea reţelei şcolare, realizarea planului de şcolarizare
- monitorizarea dotării corespunzătoare a unităţilor de învăţământ (fond de carte în bibliotecile
din sistemul naţional de învăţământ, manuale, mijloace de învăţământ
În anul şcolar 2012-2013 s-au declarat ca fiind de etnie romă 4247 elevi din care : 822
preşcolari , 1850 elevi din invatamantul primar, 1314 elevi din invatamantul gimnazial, 261elevi din
invatamantul liceal.
În anul scolar 2012/2013 au fost în clasa a VIII un numar de 258 elevi din care s-au inscris pe
locurile rezervate pentru rromi 63 şi au fost repartizaţi în sedinţă publică 50 din care 10 elevi la liceu
filiera teoretica şi 40 elevi la liceu filiera tehnologica astfel:
Teoretic 10 din care : matematică-informatică -1, stiinţe ale naturii -2, filologie-2 , stiinţe sociale -5 .
Tehnologic 40 din care : comerţ -2, economic -3, Ind.alimentara-2, Servicii-1, electronică automatizări
-2, fabricarea produselor din lemn -1 , electric -4 , mecanica -14, industrie textilă şi pielărie-2 ,estetica
şi igiena corpului -2, protectia mediului-2, electomecanic-2, agricultură -3
Din cei 63 elevi inscrisi pe locurile rezervate pentru romi, au fost corigenţi 9 şi 4 absenţi . Cea mai
mare medie la repartiţie a fost 9,55. O parte din elevi au optat pentru repartiţia computerizata şi elevii
corigenţi au fost repartizaţi în sedinta publica din 5 septebrie.
Inspectoratul Scolar Alba a avut rezervate pentru clasa a IX–a, 238 de locuri pentru elevii romi.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 55
In fiecare an se alocă pentru elevii rromi din clasa a VIII câte doua locuri pe clasa.Elevi
repartizati pe locurile de rromi in anii anteriori :
-în anul şcolar 2005-2006 au fost repartizaţi 26 de elevi rromi
-în anul şcolar 2006-2007 au fost repartizaţi 31 de elevi rromi
-în anul şcolar 2007-2008 au fost repartizaţi 72 de elevi rromi
-în anul şcolar 2008-2009 au fost repartizaţi 60 de elevi rromi
-în anul şcolar 2009-2010 au fost repartizaţi 65 de elevi rromi
-în anul şcolar 2010-2011 au fost repartizaţi 51 de elevi rromi
-în anul şcolar 2011-2012 au fost repartizaţi 54 de elevi rromi
S-a înfiinţat în anul şcolar 2012/2013 prima clasă cu predare în limba rromani la Şcoala cu
cls.I-IV Gura Roşiei. Se preda limba maternă –rromani și istorie și tradiții ale minorității rrome la :
Scoala Gimnaziala Cărpiniş, Scoala Gimnaziala P.P.Aron Blaj, Liceul cu Program Sportiv Sebeş.
Cadre didactice care predau limba rromani sunt :
1.Batrina Rodica :Scoala cu clasele I – IV Gura.Rosiei-titular,gr.II
2.Ursu Lidia :Liceul Sportiv Sebes-suplinitor necalificat
3.Bumbu Bianca : Scoala Gimnaziala P.P.Aron- suplinitor necalificat
4.Nuţa Valentin : Sc.Gimnazială Cărpiniş - suplinitor necalificat.
In fiecare an a avut loc Olimpiada judeteana de limba rromani la care au participat 12-18 de
elevi .In fiecare an avem participanti la Olimpiada Nationala de Limba RRomani din care au adus cel
putin un premiu sau o mentiune si în anul scolar 2012-2013 s-au calificat doi elevi din judetul Alba cu
doua mentiuni.
În judetul Alba sunt angajati 9 mediatori scolari la : ScoalaGimnazială Cărpiniş, Liceul cu
Program Sportiv Sebeş , Scoala Gimnazială ,,P.P.Aron ,, Blaj, Scoala Gimnazială ,,I.M.Moldovan
,,Blaj, Scoala Gimnazială Cetatea de Baltă, Scoala Gimnazială Veseuş, Scoala Gimnazială Bălcaciu ,
Scoala Gimnazială ,,L.Rebreanu ,, Aiud. Mai exista un post de mediator la Colegiul Tehnic ,,Dorin
Pavel ,, si Liceul Sportiv Alba Iulia dar este blocat
MEN a alocat pentru absolvenţii de liceu rromi la Universitatea ,,1 Decembrie 1918 ,,Alba Iulia
10 locuri pentru anul universitar 2013-2014.
În ţară au fost alocate 594 de locuri pentru tinerii de etnie rromă pentru a se înscrie în învăţământul
universitar.
Aceste locuri au fost popularizate în toate liceele din judeţ.
La Universitatea ,,1 Decembrie 1918”
In anul universitar :- 2009-2010 au intrat 4 şi au terminat 2
- 2010-2011 au intrat 6 şi a terminat 1
- 2011-2012 au intrat 5 şi au terminat 3
- 2012-2013 au intrat 6 şi au terminat 4
1.Pentru scoli generale Elevi rromi
Cls.VIII
în 2009
Elevi rromi
Cls.VIII
în 2009
intrati la
liceu sau
SAM
Elevi rromi
Cls.VIII
în 2010
Elevi rromi
Cls.VIII
în 2010
intrati la
liceu sau
SAM
Elevi rromi
Cls.VIII
în 2011
Elevi rromi
Cls.VIII
în 2011
intrati la
liceu
Elevi rromi
Cls.VIII
în 2012
intrati la
liceu
Elevi rromi
Cls.VIII
în 2012
intrati la
liceu
142 105 146 110 173 125 199 145
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 56
2.Pentru liceu
Elevi rromi
Cls.XII
în 2009
Elevi rromi
Cls. XII
în 2009
intrati la
facultate
Elevi rromi
Cls XII
în 2010
Elevi rromi
Cls. XII
în 2010
intrati la
facultate
Elevi rromi
Cls. XII
în 2011
Elevi rromi
Cls. XII
în 2011
intrati la
facultate
Elevi rromi
Cls XII
în 2012
Elevi rromi
Cls. XII
în 2012
intrati la
facultate
14 3 7 2 10 2 10 0
Proiecte derulate pentru rromi:
-In 2010 -2011 s-a desfasurat proiectul,,Toti la gradinita,toti in clasa I” implementat de MECTS in
toata tara. Din jud.Alba au participat 10 unităţi şcolare .
-CRCR Cluj a desfasurat proiectul ,,Burse pentru elevii rromi “din clasele IX-XII.
-ANR a desfasurat proiectul ,,Scoala o sansa pentru fiecare”in jud.Alba s-a implementat în 5 unitati
scolare.Printre activitatile acestui proiect sunt ,,scola dupa scoala” si ,,A doua sansa”.
-Organizatia,,Salvati copii “a derulat proiectul ,,Copii rromi merg la scoala” care a avut loc in judetul
nostru la GPN 10 Alba Iulia si GPN Uioara de Sus.
- Anul trecut scolar s-a desfăşurat la Sc.Singidava din Cugir proiectul ,,Fiecare copil la gradinita”.
ISJ Alba a organizat programul ,,A doua sansa” pentru cei care au depăşit vîrsta şcolara. Au
fost înscrişi în clasele I-IV un număr de 110 cursanţi şi în clasele V-X sunt 168.
In anul scolar 2012 – 2013 a existat invatamant ,,a doua sansa” la : Colegiul Tehnic,,Al.Domsa”din
Alba Iulia, Liceul de Arte Alba Iulia, Liceul cu Program Sportiv Sebes, Scoala Gimnaziala
”Singidava” Cugir, Scoala Gimnaziala Veseuş, Scoala Gimnaziala ”P.P.Aron” Blaj.
I.7. Descentralizarea unităților de învățământ
Descentralizarea presupune un management educaţional eficient, corespunzător nevoilor
economice şi sociale ale şcolii, care devine tot mai autonomă în raport cu autorităţile centrale şi locale,
fiind abilitată să-şi conceapă, în anumite limite, o politică proprie în domeniile curriculumului,
financiar şi al resurselor umane.
CADRUL LEGISLATIV
La baza activitatii compartimentului Descentralizare și management instituțional, dezvoltarea
resursei umane a stat urmatorul cadru legislativ:
- Legea Educatiei Nationale ( Legea nr. 1/ 2011);
- Metodologia de miscare a p;ersonalului didactic nr 5560/ 2011 cu modificarile si complectarile
ulterioare;
- Ordonanta de urgenta nr. 21/ 30 05 2012;
- Ordinul MECT 4472/ 14 06 2012 privind modificarile metodologiei cadru 5560/ 2011 si
complectarile ei.
Descentralizarea, însemnând şi creşterea influenţei comunităţii locale asupra unităţii de învăţământ,
determină şcoala să îşi elaboreze oferta educaţională pe baza nevoilor şi a cererii de educaţie exprimate
de comunitate. Pe măsură ce independenţa decizională a şcolii creşte, creşte şi importanţa consolidării
parteneriatului şcoală-comunitate locală- mediul de afaceri (agenti economici) , implicit a
managementului strategic al şcolii. În consecinţă, descentralizarea are menirea realizării unui sistem
de învăţământ organizat, administrat şi finanţat conform standardelor europene referitoare la asigurarea
calităţii în educaţie.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 57
Fiind deci necesare clarificări de ordin conceptual, organizatoric şi legislativ, precum şi redefinirea
scopului, obiectivelor şi rolului controlului în contextul descentralizării, principiile pe care
departamentul Descentralizare și management instituțional, dezvoltarea resursei umane le
promovează în cadrul sistemului educaţional şi în relaţiile cu partenerii, se subsumează celor
promovate de înseşi instituţia Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba şi anume:
Principiul comunicării şi transparenţei – furnizarea de informaţii complete şi corecte privind
politica educaţională, programele, proiectele şi strategiile instituţiei;
Principiul participării - consultarea şi participarea tuturor partenerilor implicaţi în educaţie în
procesul adaptării şi implementării politicii educaţionale la nivelul judeţului;
Principiul responsabilităţii – stabilirea clară a funcţiilor şi rolurilor deţinute la nivelul
instituţiei şi asumarea responsabilităţii pentru activitatea acesteia;
Principiul eficienţei – elaborarea şi aplicarea în termen a programelor şi strategiilor
educaţionale în concordanţă cu nevoile comunităţii şi specificul judeţului;
Principiul coerenţei – aplicarea politicii educaţionale în mod coerent, inteligibil pentru
beneficiarii şi receptorii acesteia.
Planul managerial pentru anul şcolar 2012-2013 al departamentului Descentralizare și
management instituțional, dezvoltarea resursei umane a avut ca bază de referinţă următoarele
documente:
Programul de Guvernare 2009-2012: Capitolul 5 Educaţie, Capitolul 10 Tineret şi Sport,
Capitolul 14 Societatea informaţională; Programul de guvernare- guvernul Ponta incepand cu
luna mai 2012.
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - orizonturi 2013-2020-2030
Strategia A.R.A.C.I.P. pentru perioada 2011-2015;
Legea Educatiei Nationale, Legea 1/ 2011
Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările
ulterioare;
O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea 87/2006;
H.G. nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare şi funcţionare provizorie a
unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare
periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
Generalizarea instrumentelor de asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională la
nivelul reţelei ÎPT, aprobat prin O.M.Ed.C. nr. 4889/09.08.2006;
Regulamentul de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, aprobat prin O.M.Î. nr.
3224/1996;
Descentralizarea învăţământului preuniversitar prin Legea 354/2004 de modificare a Legii
Învăţământului şi Legea 349/2004 de modificare a Legii privind Statutul personalului didactic;
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat
prin O.M.Ed.C. nr. 4925/08.09.2005;
Ordine, note, precizări ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
Oferta managerială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba pentru perioada 2010-2014.
COMPARTIMENTUL IMPLEMENTAREA DESCENTRALIZĂRII
OBIECTIV: Implementarea descentralizării instituționale prin asigurarea resurselor materiale
și umane, având la bază planul de dezvoltare instituțională/ planul de acțiune al școlii , în
contextul legislativ actual
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 58
I.7.I. CURRICULUM
I.1. EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR DE ÎNDRUMARE-CONTROL-EVALUARE
a). Îndrumare - organizarea şi coordonarea activităţii manageriale la nivelul şcolii – portofoliul directorului;
- elaborarea oportună a deciziilor de numire a consiliilor şi comisiilor din unitatea de învăţământ
pentru asigurarea funcţionalităţii şi a validităţii hotărârilor pentru noul an şcolar;
- elaborarea şi distribuirea la începutul anului şcolar a unui CD cu legislaţie;
- elaborarea modelului aviz consultativ şi de decizie pentru validarea concursului de ocupare a
funcţiei de director adjunct în unitatea de învăţământ;
- elaborarea modelului de decizie pentru numirea în funcţia de director adjunct în unitatea de
învăţământ;
- elaborarea fişei postului şi fişei de evaluare a directorului adjunct;
- elaborarea modelului de decizie pentru numirea în funcţia de coordonator al structurilor
arondate unităţii de învăţământ cu personalitate juridică cu clasele I-VIII
- inventarierea şi arhivarea documentelor şcolare şi a actelor de studii;
- funcţionalitatea CEAC, elaborarea unor tipuri de proceduri de evaluare a calităţii educaţiei,
întocmirea planurilor de îmbunătăţire, precum şi elaborarea rapoartelor interne anuale;
- elaborarea şi adaptarea PDI sau PAS la specificul zonei şi al unităţii de învăţământ;
- încadrarea personalului didactic;
- aplicarea planurilor-cadru în vigoare;
- comunicarea internă şi externă a organizaţiei;
- managementul conflictelor.
b). Control – activitatea de control s-a concretizat în inspecţii complexe realizate la nivelul tuturor
zonelor din judeţ şi rezolvare de petiţii :
Inspecţii
Puncte tari Puncte slabe
Arhivarea şi inventarierea documentelor şcolare
şi a actelor de studii
Legalitatea transferurilor elevilor
Derularea programelor guvernamentale
Programe de perfecţionare ale cadrelor didactice
State de funcţii
Legalitatea şi fundamentarea deciziilor
Regulament de ordine interioară adaptat
specificului şcolii
Unităţi de învăţământ liceal reprezentative cu
performanţe şi rezultate meritorii
Greşeli de înscriere a mediilor în registrele
matricole şi corecturi fără semnătura sau sigiliul
directorului
Nr. de asistenţe la clasă
Tematica şi proiectarea activităţilor Consiliului
Reprezentativ al Părinţilor
Graficul de control
Procesele verbale ale CA şi CP nu prevăd numele
şi prenumele în clar în dreptul semnăturii fiecărui
membru/participant
Lipsa p-v cu nr. de pagini la sfârşitul registrelor
Lipsa rubricii de autoevaluare în fişa de evaluare a
cadrului didactic
Graficul de control
Organigrame simpliste
Petiţii
Au fost rezolvate petiţii care vizau problematică pe componenta management, încadrare a
personalului didactic, evaluarea, notarea şi încheierea situaţiei la învăţătură a elevilor, acordarea
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 59
gradaţiilor de merit, comportamentul şi relaţionarea elevilor, Consiliul Reprezentativ al Elevilor,
acordarea calificativelor cadrelor didactice şi directorilor.
c). Evaluare
Coordonarea inspectorilor şcolari responsabili de zonă privind evaluarea stadiului de pregătire
a unităţilor de învăţământ pentru debutul anului şcolar 2012-2013 au condus la urmatoarele concluzii:
Puncte tari Puncte slabe
Asigurarea unui spaţiu educaţional corespunzător
prin reparaţii, reabilitări – multe investiţii prin
fonduri guvernamentale şi europene
Încadrarea cu personal didactic calificat
Asigurarea manualelor pentru învăţământul
obligatoriu – asigurată peste 90%
Clase sub efectivul minim de elevi în grupuri
şcolare – pierderi în ÎPT
Decizii de numire a consiliilor şi comisiilor de
lucru după 15 septembrie – lucru care conduce la
invalidarea hotărârilor luate de vechile consilii în
noul an şcolar
Raportul CEAC neafişat
Lipsa autorizaţiei sanitară de funcţionare - .... de
şcoli fără autorizaţie
Colaborare slabă între şcoală - primării şi consilii
locale în mediul rural
- coordonarea inspectorilor şcolari responsabili de zonă privind evaluarea activităţii manageriale şi
atribuirea calificativelor anuale pentru directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţ:
Total unităţi de învăţământ
cu PJ.
Direct
ori
Dir. adj. Foarte
bine
Bine Satisfăc
ător
Nesatisfăcă
tor
135 135 63 197 1 - -
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
FB B S N
197
134
1
63
Calificative 2012-2013
Total
directori
directori adjuncţi
ELABORAREA CRITERIILOR DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A CALITĂŢII
EDUCAŢIEI ŞCOLARE ŞI COLABORAREA CU C.E.A.C.
Au fost stabilite tematica de control a CEAC, tipuri de proceduri şi fişe de evaluare funcţie de
domeniile prevăzute în Legea 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei:
- capacitatea instituţională;
- eficacitatea instituţională;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 60
- managementul calităţii.
În anul şcolar 2012-2013, activitatea Comisiilor pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii din
unităţile de învăţământ preuniversitar a fost monitorizată şi verificată astfel:
- inspecţii tematice ale ISJ Alba;
- vizite externe ale ISJ Alba pentru ÎPT;
- vizite externe ale ARACIP în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare provizorie de către
unităţile de învăţământ care au depus la ARACIP dosarele cu documentaţia aferentă.
În cadrul inspecţiilor tematice care s-au efectuat pe parcursul întregului an şcolar, conform
prevederilor legale şi graficelor stabilite pentru fiecare semestru în parte, activitatea CEAC,
centralizată în rapoartele de inspecţie, se prezintă astfel:
Puncte tari Puncte slabe
Decizia de constituire a comisiei şi numire a
responsabilului
Legislaţia în vigoare prezentă în mapă
Organigrama
Regulament propriu de funcţionare
Fişele posturilor
Raport anual de evaluare internă afişat
Spaţiu propriu de funcţionare şi dotări de birotică şi
secretariat
Identificarea de proceduri proprii
Lipsa rapoartelor de evaluare internă în mediul rural
Planuri de îmbunătăţire simpliste sau inexistente în
mediul rural
Neîntrunirea comisiei cu regularitate în mediul rural
ELABORAREA INSTRUMENTELOR DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Au fost elaborate instrumente de monitorizare şi evaluare:
- fişa şcolii – de evaluare a stadiului de pregătire a unităţilor de învăţământ la debutul
anului şcolar 2012-2013;
- tematica de control pentru CEAC;
- tematica de control pentru inspecţiile şcolare pe componenta management;
- tipuri de proceduri şi fişe de evaluare a calităţii educaţiei pentru CEAC din unităţile de
învăţământ preuniversitar;
- rapoarte de monitorizare a unităţilor ;
- rapoarte de inspecţie;
- rapoarte în urma concursurilor/examenelor de sfârşit de ciclu de învăţământ;
- rapoarte de activitate lunare;
- rapoarte sintetice de activitate lunare;
- rapoarte de activitate semestriale;
- rapoarte de activitate anuale.
BAZA DE DATE CU PRIVIRE LA MANAGERII ŞCOLARI ŞI UNITĂŢILE DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
Anual şi ori de câte ori s-a impus, baza de date a fost actualizată funcţie de modificările
survenite.
Se au în vedere următoarele situaţii:
- numirile în funcţia de director/director adjunct prin detaşare în interesul învăţământului;
- numirile şi eliberările, după caz, din funcţia de director/director adjunct ca urmare a demisiei;
- eliberarea din funcţia managerială ca urmare a pensionării şi numirea prin detaşare în interesul
învăţământului a noilor directori/directori adjuncţi
Baza de date s-a realizat în concordanţă cu baza de date de la compartimentul managementul
resurselor umane, pentru o cât mai bună compatibilizare.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 61
În cadrul bazei create au fost elaborate instrumente specifice (rapoarte, formulare, meniuri)
pentru evidenţierea concediilor şi învoirilor cadrelor de conducere, a abaterilor sau neîndeplinirii unor
indicatori din grila de evaluare anuală, punctajele din procedura de acordare a calificativelor anuale,
numărul de colective şi numărul de copii sau elevi, obligaţia didactică şi orele suplimentare ale
directorilor şi directorilor adjuncţi, procentul pentru indemnizaţia de conducere cuvenită, etc.
I.7.II. RESURSE UMANE
I.7.II.1. REŢEA ŞCOLARĂ – DE STAT ŞI PARTICULARĂ
Reţeaua şcolară - 2012-2013
Nr. de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi unităţi de învăţământ-structuri
Nr.
crt. Tip
Nr. total
de unităţi
Din care :
PJ Structuri
1. Şcoli cu clasele I – IV 128 0 128
2. Şcoli cu clasele I – VIII 121 83 38
3. Licee şi grupuri şcolare 33 33 0
4. Grădiniţe cu Program Normal 230 5 225
5. Grădiniţe cu Program Prelungit 24 5 19
6. Cluburi Sportive Şcolare 4 1 3
7. Şcoli Speciale 2 1 1
8. Centre CJRAE, logopedie 1 1 0
9. Palate şi cluburi elevi 7 4 3
TOTAL: 550 133 417
1. Casa Corpului Didactic 1 1 0
2. Inspectorat Şcolar – aparat propriu 1 1 0
Reţeaua şcolară pe medii de rezidenţă - 2012-2013
Nr.
crt. Tip
Nr. total
de unităţi
Din care :
Urban Rural
1. Şcoli cu clasele I – IV 128 20 108
2. Şcoli cu clasele I – VIII 121 31 90
3. Licee şi grupuri şcolare 33 30 3
4. Grădiniţe cu Program Normal 230 66 164
5. Grădiniţe cu Program Prelungit 24 20 4
6. Cluburi Sportive Şcolare 4 4 0
7. Şcoli Speciale 2 2 0
8. Centre CJRA, logopedie 1 1 0
9. Palate şi cluburi elevi 7 7 0
TOTAL: 550 181 369
1. Casa Corpului Didactic 1 1 0
2. Inspectorat Şcolar – aparat propriu 1 1 0
Începând cu anul şcolar 2012-2013 şi din perspectiva descentralizării învăţământului pregătirea
reţelei şcolare a vizat următoarele aspecte:
pregătirea reţelei unităţilor şcolare gimnaziale;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 62
reconstrucţia reţelei liceale şi grupurilor şcolare din perspectiva comenzii sociale prin
valorificarea studiilor efectuate în cadrul programului PHARE TVET;
monitorizarea şi consilierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi/sau particular în
vederea obţinerii autorizării/acreditării în urma vizitelor externe de evaluare a ARACIP.
II.2. CALIBRAREA REŢELEI ŞCOLARE
Suprafaţa judeţului este de 6231 km2, reprezentând 2,6% din suprafaţa ţării şi este al 16-lea
judeţ ca mărime, încadrându-se din acest punct de vedere în categoria judeţelor de mărime mijlocie.
Populaţia judeţului ALBA se află într-o continuă scădere.
Diversitatea etnică, ce rămâne o caracteristică puternică a judeţului nostru, a intrat de zece ani
într-un proces de scădere, proces la care au contribuit creşterea procentajului de cetăţeni de
naţionalitate română, diminuarea netă a comunităţilor de maghiari şi germani care, deşi au locuit în
România timp de câteva generaţii, au emigrat definitiv în ţările lor de origine.
Majoritatea unităţilor de învăţământ cu clasele I-VIII cu efective de elevi sub normativ sunt
unice pe comună şi se impune păstrarea acestora cu personalitate juridică la nivelul unităţii
administrativ-teritoriale.
Dată fiind diversitatea etnico-lingvistică şi respectarea principiului multiculturalităţii, există
solicitări ale comunităţilor locale şi ale reprezentanţilor minorităţilor de a păstra personalitatea juridică
la unităţile de învăţământ cu predare în limba maternă, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile
normativului privind efectivul minim de 300 de elevi.
In anii anteriori, rețeaua școlară a suferit transformări importante pentru a se reduce numărul de
unități cu personalitate juridică.
Dintre motivele invocate de către Consiliile Locale în acest sens:
- încadrarea în costul/elev;
- realizarea unui număr mai mare de formațiuni de lucru pentru a fi posibilă încadrarea cu director
adjunct sau chiar cu doi directori adjuncți;
- scăderea numărului de elevi;
- politica națională privind reducerea costurilor în unitățile bugetare.
În anul școlar 2012- 2013 prioritar a fost asigurarea de șanse egale în educație pentru
preșcolarii/elevii proveniți din zonele rurale izolate, defavorizate, elevii din invatamant preșcolar și
primar din aceste zone fiind nevoiți să se deplaseze pe jos distante mari pentru a ajunge la locul unde
erau preluati de microbuzele scolare. Tinând cont de fiecare caz în parte la începutul anului scolar
2012- 2013 s-a aprobat in Consiliul de administratie al ISJ Alba reinfiintarea unor grădinițe, scoli
primare și gimnaziale în zonele de munte, greu accesibile, venind astfel în întâmpinarea nevoilor
elevilor, la cererea părinților și autorităților locale.
COMUNICAREA
Comunicarea managerială eficientă este unul dintre instrumentele strategiilor de schimbare a
organizaţiei.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 63
Realizarea acestei funcţii manageriale este o condiţie absolut necesară şi preliminară
realizării tuturor celorlalte funcţii şi activităţi specifice fiind, în general, premisa oricăror relaţii
interumane. Fără comunicare nu există planificare, organizare, coordonare şi control, nici motivare,
consultare şi participare, nici procese de grup şi de negociere, neputându-se, deci, realiza nici una din
funcţiile manageriale esenţiale.
În anul şcolar 2012-2013 ne-am propus eficientizarea procesului de comunicare intern, cât şi
extern.
Obiective
Eficientizarea sistemului de comunicare internă şi externă a compartimentului;
Promovarea politicii educaţionale, a direcţiilor strategice MEN şi a programelor proprii;
Asigurarea credibilităţii instituţionale şi a reprezentanţilor compartimentului;
Îmbunătăţirea imaginii instituţionale.
Abordările teoretice coroborate cu rezultatele cercetării practice pot orienta demersul de formulare
a trei tipuri de obligaţii pentru inspectorul şcolar şi directorul unităţii de învăţământ prin care se poate
asigura o comunicare eficientă: standarde, principii şi reguli.
A. Standardele – descriu dispoziţiile sau trăsăturile de caracter pe care un inspector şcolar/director
trebuie să le aibă. Din perspectiva directorilor, acestea ar fi: acceptarea necondiţionată, empatia,
onestitatea şi autenticitatea comportamentului, colaborarea, gândirea pozitivă, competenţa
profesională.
B. Principiile asigură reperele comportamentale ale fiecărui director şi inspector şcolar şi ar putea fi
rezumate la: fiecare este unic şi are personalitate proprie, doreşte să fie respectat, nu pretinde atitudini
şi comportamente similare, respectă diferenţele individuale, încurajează diversitatea, nu generalizează
comportamente prin etichetări personale, exprimă deschis încrederea în capacitatea de schimbare
pozitivă, nu face economie în aprecieri pozitive.
C. Regulile – reprezintă modalităţile concrete de aplicare ale principiilor enunţate. Dacă standardele şi
principiile, de regulă, sunt asumate prin consens, regulile specifice pot fi precizate prin regulamente de
ordine interioară ale fiecărei instituţii de învăţământ. La Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba s-au
impus, mai ales, subiecte care privesc relaţia inspector şcolar – director al unităţii de învăţământ, din
perspectiva comunicării eficiente. În acest sens au fost elaborate o serie întreagă de proceduri legate de
circuitul documentelor în cadrul unităţilor şcolare, accesul la informaţiile transmise prin intermediul
poştei electronice, prin portalul [email protected], asigurarea siguranţei perimetrelor şcolare,
mişcarea personalului didactic, etc. S-au făcut şi recomandări:
a). selectarea mijloacelor de comunicare în funcţie de tipul şi conţinutul mesajului:
mesaje care vizează relaţia directă între inspectorul şcolar şi director (de exemplu decizii,
delegaţii, contracte, stat de funcţii, proiectul planului de şcolarizare etc.) este recomandat a se
transmite personal;
mesaje care vizează relaţia indirectă între inspectorul şcolar şi director (de exemplu note,
comunicate, precizări etc.) este recomandat a se transmite prin corespondenţă şi poşta
electronică;
mesaje care vizează relaţia indirectă între inspectorul şcolar şi director (legi, regulamente,
statut, proiecte de legi şi acte normative, calendare, metodologii etc.) este recomandat a se
transmite numai prin mijloace electronice: poşta electronică, pagina web a Inspectoratului
Şcolar Judeţean Alba care conţine şi link-uri către pagina de web a ministerului de resort.
b). eficientizarea comunicării prin îmbunătăţirea feed-back-ului:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 64
realizarea unui forum de discuţii în format electronic între compartimentul management
educaţional din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba şi directorii unităţilor de
învăţământ;
nominalizarea unei persoane de contact responsabilă cu preluarea zilnică a poştei electronice
în fiecare unitate de învăţământ;
monitorizarea accesării paginii web a Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba atât cantitativ, cât şi
prin crearea posibilităţii utilizatorilor de a se „loga” prin dezvăluirea identităţii.
c). ameliorarea capacităţii instituţionale de comunicare eficientă prin:
organizarea de cursuri de formare în domeniul managementului comunicării având drept
cursanţi deopotrivă inspectori şi directori;
introducerea unor elemente de cultură organizaţională care să permită comunicarea informală.
STRATEGII DE FORMARE MANAGERIALĂ
Directorul unităţii de învăţământ fiind considerat drept promotor al schimbărilor culturale şi în
ethos-ul organizaţional, considerăm formarea managerială ca o condiţie necesară şi prealabilă
introducerii măsurilor propriu-zise de reformă educaţională, cu atât mai mult cu cât, din
perspectiva descentralizării, accesul la o poziţie managerială nu este, nicidecum, o dezvoltare sau o
“perfecţionare” profesională, ci de fapt o schimbare de profesie.
Compartimentul Management Educaţional, Evaluare şi Dezvoltare Instituţională, consideră formarea
managerială ca pe o componentă obligatorie în ce priveşte accesul la o funcţie managerială, ea fiind
menită să producă schimbări la nivel atitudinal şi comportamental, nu doar de sporire a “bagajului” de
cunoştinţe.
Pe fondul prevederilor OMECTS nr. 5549 din 6 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei
privind organizarea şi desfăşurarea concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea
corpului naţional de experţi în management educaţional, la nivelul ISJ Alba au fost derulate patru serii
de recrutare:
- Seria I, din 24.02.2012 până în 20.04.2012:
s-au înscris on-line 207 candidaţi;
au fost admişi 155 de candidaţi;
au promovat 153 de candidaţi;
- Seria a II-a, din 05.06.2012 până în 31.07.2012:
s-au înscris on-line 145 de candidaţi;
au fost admişi 120 de candidaţi;
au promovat 95 de candidaţi;
- Seria a III-a, din 06.08.2012 până în 07.09.2012:
s-au înscris on-line 67 de candidaţi;
au fost admişi 58 de candidaţi;
au promovat 46 de candidaţi.
- Seria a IV-a, din 20.02.2013 pana in 01.04.2013:
s-au înscris on-line 84 de candidaţi;
au fost admişi 84 de candidaţi;
au promovat 64 de candidaţi.
La finalul celor patru serii de selecţie din anul şcolar 2011-2012 si 2012-2013 registrul naţional
al experilor in management educational numără, la nivelul judeţului Alba, 358 de experţi în
management educaţional.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 65
OCUPAREA FUNCŢIILOR DE DIRECTOR/DIRECTOR ADJUNCT ÎN UNITĂŢILE
DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN JUDEŢ
Situaţia statistică privind încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal de conducere
în anul şcolar 2012-2013
În luna aprilie 2012 au expirat contractele de management educaţional a ultimilor 31 de directori
şi directori adjuncţi participanţi la concursul din martie 2008, ceea ce a făcut ca la finele anului să
figureze 189 de cadre cu funcţii de conducere doar prin detaşare în interesul învăţământului.
1.a) Încadrarea cu directori/directori adjuncţi a unităţilor şcolare din învăţământul
preuniversitar de stat
Nivel de învăţământ
Mediul unităţii şcolare (urban / rural)
Urban Rural
Director Dir. adjunct Director Dir. adjunct
Grădiniţe 10 0 0 0
Şcoli gimnaziale 25 23 69 9
Licee 31 28 3 3
TOTAL 66 51 72 12
TOTAL urban/ rural 117 84
TOTAL 201
1.b) Încadrarea cu directori/directori adjuncţi a unităţilor şcolare din învăţământul
preuniversitar privat
Nivel de învăţământ
Mediul unităţii şcolare (urban / rural)
Urban Rural
Director Dir. adjunct Director Dir. adjunct
Grădiniţe 4
Şcoli gimnaziale 1
Licee 4
TOTAL 9
TOTAL urban/ rural 9
TOTAL 9
2. Compartimentul implementarea descentralizării instituţionale al ISJ Alba a realizat o analiză
referitoare la structura pe sexe, vârstă, grade didactice şi vechime a directorilor şi directorilor adjuncţi
din sistem. Câteva din rezultatele şi posibilele concluzii le prezentăm în cele ce urmează.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 66
a) Din totalul celor 201 funcţii de conducere, atât din sectorul de stat cât şi din cel particular, 70%
sunt ocupate de femei şi 30% sunt ocupate de bărbaţi . Analiza trebuie completată şi cu
ponderile celor două sexe în rândul cadrelor didactice: 75,62% femei şi 24,38% bărbaţi;
b) în ceea ce priveşte vârsta cadrelor didactice care îndeplinesc funcţii de conducere, statistica
arată că:
- 53 de directori/directori adjuncţi au vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani;
- 68 de directori/directori adjuncţi au vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani;
- 62 de directori/directori adjuncţi au vârsta cuprinsă între 50 şi 60 de ani;
- 18 directori/ directori adjuncti au peste 60 de ani.
Concluzia este că în sistemul de învăţământ din judeţul Alba există un corp de conducere
matur, cu experienta didactica si manageriala, un procent de aproximativ 75% fiind membri in
Corpul expertilor in management educational.
c) după grade didactice, corpul managerial din judeţul Alba se prezintă astfel:
- 3 directori (din învăţământul particular) nu au grad didactic;
- 9 directori au gradul definitiv;
- 34 au gradul didactic II;
- 151 au gradul didactic I;
- 4 au titlul de „doctor”
CONSILIEREA CONDUCERII UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT PRIVIND
EXERCITAREA FUNCŢIEI MANAGERIALE
Consilierea conducerii unităţilor de învăţământ reprezintă o componentă principală a activităţii
compartimentului management în vederea corelării obiectivelor naţionale cu cele regionale şi locale şi
a obţinerii de performanţe şi plusvaloare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi
particular din judeţ.
Consilierea îmbracă forme diverse plecând de la proiectarea/planificarea activităţii la nivelul
şcolii, elaborarea diverselor documente dar şi a deciziilor, organizarea şi conducerea operativă,
dezvoltarea echipelor, monitorizarea şi controlul, precum şi comunicarea şi negocierea conflictelor.
0.00
20.00
40.00
60.00
80.00
Cadre didactice Directori
24.38 29.63
75.6270.37
Structura pe sexe
Bărbaţi
Femei
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 67
Activitatea de consiliere se realizează cu ocazia inspecţiilor tematice sau complexe, inspecţiilor
de evaluare, cursurilor de formare managerială, rezolvării petiţiilor şi zilnic prin abordare telefonică
sau prin poşta electronică, în vederea rezolvării cu celeritate a fiecărei situaţii şi a punerii/repunerii în
legalitate.
Din analizele efectuate cu prilejul controalelor tematice, a inspecţiilor frontale de tip Inspectie
generala şi al reclamaţiilor/sesizărilor soluţionate se desprind următoarele constatări referitoare la stilul
de conducere, respectiv surse care generează conflictele:
- discrepanţe în cultura organizaţională;
- percepţiile greşite ale situaţiei de fapt din partea celor care inter relaţionează;
- competiţie exacerbată;
- criterii diferite de definire a performanţei;
- ambiguitatea definirii ariilor de autoritate şi responsabilitate;
- încadrarea în sistemul de învăţământ;
- lipsa informării şi documentării privind legislaţia şcolară în vigoare.
În urma analizei şi cercetării faptelor semnalate s-au desprins următoarele concluzii:
- în general, faptele/ evenimentele sunt analizate/ interpretate unilateral;
- petenţii se adresează, în cele mai multe cazuri, direct instituţiilor ierarhic superioare,
eludând etapa de negociere şi soluţionare la nivelul comisiilor paritare sau la nivelul
unităţilor de învăţământ.
Participarea directorilor unităţilor de învăţământ din judeţ la cursurile de formare în domeniul
managementului educaţional:
a) participarea la cercurile pedagogice din perioada noiembrie 2012:
Nr.
crt. Zona
Total
directori Prezenţi Procent
1 Alba – Teiuş – Zlatna 33 30 90
2 Sebeş – Cugir 24 24 100
3 Blaj – Jidvei 22 22 100
4 Aiud – Ocna Mureş 22 21 95.45
5 Câmpeni – Abrud – Baia de Arieş 24 24 100
6 Licee, Colegii, Grupuri Şcolare 65 62 96.97
Total 201 184 91.5
b) participarea la cercul pedagogic din perioada martie 2013:
Nr.
crt. Zona
Total
directori Prezenţi Procent
1 Alba – Teiuş – Zlatna 33 29 87,8
2 Sebeş – Cugir 24 22 91.66
3 Blaj – Jidvei 22 21 95.45
4 Aiud – Ocna Mureş 22 22 100
5 Câmpeni – Abrud – Baia de Arieş 24 24 100
6 Licee, Colegii, Grupuri Şcolare 65 63 96.92
Total 201 182 93
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 68
c) cursul de formare a managerilor organizat de Casa Corpului Didactic în colaborare cu
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba a fost frecventat de un număr de 145 de cadre didactice
(directori, directori adjuncţi, membri ai consiliilor de administraţie din şcoli, etc.)
EVALUAREA PERIODICA A ACTIVITATII DIRECTORILOR UNITATILOR DE
INVATAMANT IN BAZA COMPETENTELOR SPECIFICE
a) la consfătuirea anuală a directorilor din septembrie au fost solicitate CV-urile directorilor şi pe baza
lor a fost evaluată pregătirea profesională, competenţele lingvistice şi cele de operare pe calculator;
b) la cercul pedagogic din martie 2013 care a avut ca temă conceperea şi elaborarea planului de
dezvoltare instituţională s-au evaluat proiectele întocmite de directorii care au avut sarcina să
pregătească şi să prezinte aceste materiale şi s-au organizat grupuri de lucru în care s-a exersat
dezvoltarea unora din componentele planului de dezvoltare instituţională;
c) la sfârşitul semestrului I s-a solicitat completarea cărţii de identificare a unităţii de învăţământ şi a
fişei de autoevaluare instituţională, urmând să fie evaluate materialele completate de fiecare unitate
şcolară în parte;
d) cu prilejul controalelor tematice efectuate în unităţile din zona Blaj şi în cadrul inspecţiilor
complexe, frontale, organizate conform Inspectiei generale in unitatile de invatamant preuniversitar, a
fost urmărit modul de întocmire a documentelor de analiză şi planificare, constituirea catedrelor şi a
comisiilor metodice, a comisiei de asigurare a calităţii în învăţământ, corectitudinea deciziilor emise de
directorii unităţilor vizitate, constatându-se corectitudine şi promptitudine în întocmirea materialelor,
respectarea legislaţiei şi metodologiilor specifice în derularea activităţilor.
I.7. III. RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE
I.7.III.1 MONITORIZAREA CONDIŢIILOR NECESARE PRIVIND ILUMINATUL,
ÎNCĂLZIREA, ALIMENTAREA CU APĂ, CANALIZARE ŞI PAZĂ
Se realizează la debutul anului şcolar şi pe parcursul acestuia dacă situaţia o impune. Odată cu
investiţiile guvernamentale şi atragerea de fonduri prin proiecte europene, spaţiul educaţional oferit
elevilor este la standarde ridicate, chiar europene în unităţile nou construite sau reabilitate total.
Reabilitarea unităţilor de învăţământ a vizat realizarea de grupuri sanitare interioare, lucrări de
aducţiune a apei în instituţie şi de canalizare, refacerea şarpantelor. S-au montat geamuri termopan şi
centrale care funcţionează cu lemne sau gaz, asigurându-se astfel un confort termic sporit în lunile
friguroase.
I.7.III.2 MONITORIZAREA AUTORIZĂRII FUNCŢIONĂRII UNITĂŢII DE
ÎNVĂŢĂMÂNT DIN PUNCT DE VEDERE SANITAR
Se realizează la debutul anului şcolar.
În anul şcolar 2012-2013, din cele 541 de unităţi de învăţământ, 344 sunt autorizate, 57 unitati
scolare sunt in curs de autorizare si 140 de unitati scolare neautorizate sanitar. Cele mai multe unitati
scolare neautorizate sunt cu precădere din mediul rural. Acestea nu au obţinut autorizaţie sanitară de
funcţionare, cele mai multe din cauza lipsei apei potabile sau a declarării acesteia ca nepotabilă de
către organele de control al ASP Alba, grupuri sanitare fără apă curentă, aflate în exteriorul clădirii
școlii.
I.7.IV. DEZVOLTARE ŞI RELAŢII COMUNITARE
I.7.IV.1. EVALUARE ŞI DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 69
Învăţământ preuniversitar de stat
Având în vedere că la unele unităţi de învăţământ de stat, cu precădere cele de nivel liceal, apar
noi specializări şi calificări profesionale faţă de perioada 2011-2012, a existat preocupare, atât din
partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba, cât şi a unităţilor de învăţământ în cauză pentru
întocmirea documentaţiei necesare în vederea obţinerii autorizării de funcţionare provizorie pe anumite
domenii/profiluri/calificări/specializări noi, în urma analizei şi corelării ofertei şcolii cu PLAI şi PRAI.
Implementarea Programului „A doua şansă” s-a realizat în unităţile de învăţământ
preuniversitar din zonele în care minoritatea rromă se regăseşte într-un număr mai mare.
Învăţământ preuniversitar particular
Au existat 4 solicitări de înfiinţare a unor unităţi de învăţământ preuniversitar particular: la
nivel postliceal 2 unităţi în Alba Iulia, o unitate la Sebeş si o unitate la Campeni în domeniul sanitar.
De asemenea s-a infiintat gradinita „Heidi” la Sebes.
I.7.IV.2 ELABORAREA ŞI REVIZUIREA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE
INSTITUŢIONALĂ SAU PLANULUI DE ACŢIUNE AL ŞCOLII
Cadrele didactice numite în funcţii de conducere prin detaşare în interesul învăţământului şi
care nu au mai fost pe astfel de posturi au beneficiat de consiliere privind elaborarea şi adaptarea
PDI/PAS la specificul şcolii, pe baza criteriilor oportunităţii, realităţii şi a analizelor SWOT şi PEST
astfel încât ele să răspundă exigenţelor unui management bazat pe implementarea principiilor
asigurării calităţii şi dezvoltării instituţionale.
Pe site-ul ISJ Alba au fost postate procedurile de elaborare a Proiectului de Dezvoltare
Instituţională şi a Planului de Acţiune al Şcolii – doar pentru unităţile de învăţământ profesional şi
tehnic -, precum şi fişele de evaluare cuprinzând indicatorii de performanţă. La cerere au fost
distribuite şi în format scris.
Cu ocazia inspecţiilor tematice sau complexe realizate de către ISJ Alba, PDI/PAS al unităţii de
învăţământ a fost verificat aducându-se lămuriri suplimentare şi corecturi.
I.8. Dimensiunea Europeana si Internationala a invatamantului romanesc
Continuarea politicilor de consolidare a parteneriatelor internaţionale bilaterale şi
multilaterale, încurajarea schimburilor de studenţi, cadre didactice etc. în cadrul
programelor existente (Erasmus, CEPUS, Fulbright, DAAD, programele asociate
spaţiului francofon, alte acorduri bilaterale etc.) şi dezvoltarea unor noi direcţii de
cooperare internaţională.
I.8.1 Studiul limbilor straine in regim intensiv si bilingv
Limba Profil
Intensiv Bilingv
Invatamant Gimnazial Invatamant liceal Invatamant liceal
Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi
Lb. Engleza 31 853 39 1144 11 330
Lb.
Franceza
3 88 8 233
Lb.
Germana
3 46 5 96
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 70
I.8.2. Proiecte si programe europene
Scopul activităţilor derulate în cadrul compartimentului Proiecte şi programe europene îl
constituie dezvoltarea unui număr crescut de proiecte de cooperare europeană în educaţie, motivarea
unui număr mare de cadre didactice care iniţiază şi depun aplicaţii pentru proiecte, creşterea interesului
pentru cunoaşterea cât mai multor oportunităţi de colaborare şi finanţare a proiectelor din fonduri
europene, creşterea calităţii actului educaţional, ca urmare a experienţelor acumulate în vizitele de
lucru în ţările UE.
Obiectiv general al activităţilor: Creşterea dimensiunii europene a educaţiei în şcolile din judeţul Alba
în vederea compatibilizării sistemului de educaţie şi formare profesională din judeţul Alba cu cel
european.
Proiectare
Analiza şi diagnoza activităţii manageriale şi educaţionale
Creşterea calităţii activităţii
Pe parcursul anului şcolar 2012-2013 am urmărit următoarele aspecte:
- Constituirea Consiliului Consultativ al departamentului Proiecte educationale europene :
septembrie 2012
- Elaborarea şi avizarea planului managerial pentru anul şcolar 2012-2013 şi a planului
operaţional
- Elaborarea planului de activităţi semestrial
- Revizuirea procedurilor specifice: gestionarea proiectelor europene, eliberarea
documentelor de mobilitate Europass, monitorizarea depunerii aplicaţiilor pentru
obţinerea granturilor de formare
- Elaborarea graficului semestrial de inspectie, monitorizare si evaluare a proiectelor
scolare aflate in derulare in vederea prevenirii, identificarii si eliminarii disfunctiilor de
implementare
Obiective urmărite:
1. asigurarea calităţii activităţilor de cooperare europeană şi a proiectelor derulate în şcolile din
judeţul Alba
2. deschiderea şcolilor spre colaborare cu alte şcoli europene pentru sporirea calităţii în educaţie
şi dezvoltarea valorilor europene;
3. participarea inspectorilor şi a cadrelor didactice la scrierea de proiecte şi la implementarea unor
proiecte europene
4. ridicarea standardelor de pregătire profesională a cadrelor didactice în concordanţă cu cerinţele
europene
Conducerea operatională
Operationalizarea activitatii
Eficientizarea demersului managerial
Organizarea in vederea atingerii standardelor si a finalitatilor
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 71
Stabilirea atributiilor membriilor Consiliului Consultativ in concordanta cu planul de
actiune semestrial, cu competentele si experienta acestora: 30 octombrie 2012
revizuirea procedurii de organizare și desfășurare a activităților din planul de acțiune: 30
octombrie 2012;
supervizarea desfașurării activității responsabililor cu gestionarea activităților și proiectelor
europene din școli:permanent.
Activități/acțiuni propuse:
1. Promovarea cooperării europene în domeniul educației-mobilitate și formare profesională
Programele Comenius și Leonardo
COMENIUS – realizarea de parteneriate școlare, proiecte de formare a personalului didactic,
rețele de parteneriat școlar, precum și participarea la stagii de formare inițială și continuă pentru a
crește calitatea și a consolida dimensiunea europenă în educație.
LEONARDO - sprijinirea participanților la formarea profesională sau la alte activități de
formare, în vederea dobândirii de cunoștințe, abilități și calificări pentru facilitarea dezvoltării
profesionale, creșterea șanselor de angajare și participare pe piața muncii europene.
2. Acțiuni de informare și prezentare a Programului de Învățare pe Tot Parcursul Vieții,
Apelul General European la propuneri de proiecte 2013 și Apelul Național la Propuneri 2013(
pentru Programele Sectoriale Comenius, Grundtvig, Leonardo da Vinci, Programul
Transversal- Acțiunea cheie 1.1).
3. Campanii de informare și prezentare a oportunităților de finanțare oferite de
POSDRU(F.S.E.) pentru învățământul preuniversitar;
4. Promovarea valorilor europene prin proiecte și concursuri pentru valorizarea proiectelor
europene ( Concursul Național MADE FOR EUROPE , Competiția națională pentru
obținerea certificatului ȘCOALĂ EUROPEANĂ, Europa-casa noastră, Săptămâna
Educației Globale, Ziua Europeană a Limbilor, Europa în școală, Săptămâna
Francofoniei, Concursul Pușculița cu idei, Săptămân Europeană a Tineretului(26 mai-2
iunie 2013) sărbătorită împreună cu Centrul Europe Direct Regiunea Centru și ADR
Centru prin organizarea unui atelier domestic “Cum să acționăm în mod durabil “)
5. Implementarea proiectelor finanțate din FSE pentru formarea cadrelor didactice și a pregătirii
practice pentru elevi în care ISJ Alba este beneficiar sau partener;
Am lucrat pentru a accesa proiecte POSDRU în care ISJ Alba este beneficiar şi partener
I.8.2.1. Proiecte finantate FSE
Proiecte depuse 2013 NR.
CRT.
Beneficiar Partener
ID
Titlul Proiectului
1. ISJ Alba 1.ISJ Argeş
2.F.N.A.P.-I.P.- Federaţia Naţională a
Asociaţiilor de Părinţi-Invăţământ
Preuniversitar
140393 E-Perform: Program
innovator de formare a
competentelor elevilor din
invatamantul liceal
2. ISJ Alba 1.ISJ Argeş
2. F.N.A.P.-I.P.- Federaţia Naţională a
Asociaţiilor de Părinţi-Invatamant
Preuniversitar
140191 PERF-GIM Performanta
prin inovatie in
invatamantul gimnazial
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 72
3. ISJ Argeş
1.ISJ Alba
2. F.N.A.P.-I.P.- Federaţia Naţională a
Asociaţiilor de Părinţi-Invatamant
Preuniversitar
139531 Sa ne pregatim pentru
evaluarea nationala !
4. ISJ Argeş
1.ISJ Alba
2. F.N.A.P.-I.P.- Federaţia Naţională a
Asociaţiilor de Părinţi-Invatamant
Preuniversitar
137340 Invata sa inveti-Program
innovator de pregatire
pentru examenul de
bacalaureat
5. Universitatea de
Vest Timişoara
1.ISJ Timiş
2.ISJ Caraş Severin
3.ISJ Hunedoara
4.CJRAE Gorj
5.ISJ Gorj
6.ISJ Vâlcea
7.ISJ Alba
136091 Program de support
metodic pentru
învăţământul rural
6. Asociaţia
EURO<26Romania
1.ISJ Alba
2.SC Global Commercium Development Srl
3.Goure srl-Italia
141335 Metode innovative de
invatare nonformala si
informal pentru dezvoltarea
competentelor cheie ale
elevilor
7. Liceul Tehnologic
“Timotei Cipariu”
Blaj
1.ISJ Alba
2.AJOFM Alba
3.SC Bosch Rexroth SRL
4. SC Iamu SA Blaj
5.SC HWI HOLTZTECHNIK SRL Blaj
6.Institutul Tehnic SINT-JANSBERG,
BELGIA
7. SC Corina SRL Blaj
8.Liceul Tehnologic “Stefan Manciulea”
Blaj
9.Liceul Tehnologic Jidvei
10. Asociatia pentru pregatirea cetatenilor
in vederea integrarii europene,Blaj
11. Asociatia pentru dezvoltare comunitara
Transilvania, Blaj
141925 Parteneriatul in pregatirea
profesionala-o sansa
decisiva pentru viitorul tau
8. Asociatia ELEN-
Societate de
Ajutorare Alba
1.ISJ Alba
2.ISJ Hunedoara
138583 Educatie pentru un viitor
sigur
9. ISJ Bihor 1.ISJ Hunedoara
2.ISJ Alba
3.CCD Bihor
138253 Limba Engleza-Instrument
pentru dezvoltarea
crosscurricularitatii
demersului didactic
10. Institutul
Intercultural
Timisoara
1.MEN
2.Asociatia”Centru pentru integrare si
dezvoltare sociala” Timisoara
3. Asociatia Alternative Sociale Millenium,
alba
4.Asociatia pentru Gandire Reflexiva si
evolutie strategica “Progres”, Bucuresti
5.ISJ Alba
6.ISJ Timis
7.ISJ Calarasi
141748 O sansa la a doua sansa prin
mediere intercultural
11. FUNDATIA PAEM
ALBA
1.SC Lotus B&B SRL Alba
2. ISJ Alba
Fondul
ONG
Imbratiseaza Natura!
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 73
12. ISJ Dambovita 1.ISJ Alba
2.ISJ Suceava
3.Regio, Italia
13. Universitatea “1
Decembrie 1918”
Alba Iulia
1.ISJ Alba
2.ISJ Hunedoara
I.8.2.2. Proiecte intermediate de Agenția Națională Pentru Programe Comunitare în
Domeniul Educației și Formării Profesionale(ANPCDEFP)
Programele sectoriale COMENIUS, LEONARDO da VINCI și GRUNDTVIG
COORDONARE 1. Depunerea aplicațiilor în termenele stabilite
COMENIUS – 24 aplicații depuse pentru mobilități Comenius- 9 aprobate
-16 aplicații depuse Comenius-parteneriate multilateral- 5
aprobate
- 3 aplicații depuse Comenius- parteneriate bilateral- 1
Aprobat
- 3 aplicații depuse pentru Asistenți Comenius
- 3 aplicații depuse pentru găzduire Asistenți Comenius- 2
aprobate
LEONARDO DA VINCI – 6 aplicații depuse pentru mobilități Leonardo da
Vinci- 3 aprobate
-3 aplicații depuse pentru parteneriate Leonardo
da Vinci – 1 aprobat
GRUNDTVIG - 4 aplicații depuse pentru parteneriate pt învățare
Grundtvig – 1 aprobat
- 13 aplicații depuse pentru Mobilități Grundtvig- 1 aprobat
- 1 aplicație depusă pentru vizite și schimburi
VIZITA DE STUDIU - 4 aplicatii depuse- 1 aprobata
VIZITA PREGATITOARE: 1
MONITORIZARE Aspecte urmărite la vizita de monitorizare în școlile care derulează
proiecte comunitare și monitorizare burse de mobilitate individual de
formare continuă:
- Cunoașterea proiectului de către elevii și profesorii școlii
- Modul și gradul de implicare al elevilor
- Cuprinderea proiectului în Planul Managerial
- Modul de desfășurare a activităților din proiect
Instrumente utilizate:
- Interviu cu directorul școlii
- Chestionar beneficiar
- Chestionar pentru elevi
- Chestionar pentru profesori
- Chestionar pentru coordinator și director
MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN CADRUL PROGRAMULUI
LLP- MONITORIZARE PARTENERIATE ȘCOLARE
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 74
Nr.
crt.
Nume institutie Numarul proiectului;
tipul proiectului
Titlul proiectului
(*)
Data vizitei Recomandare
ca exemplu
de buna
practica (da
sau nu)
1 Școala
Gimnazială
„Axente Sever”
Aiud, Alba
COM-12-PM-851-AB-
ES
Comenius Multilateral
“Nos Contes
Tant Lus
Qu’Ecrits”
19.06.2013 Da
2. Școala
Gimnazială “Ion
Pop Reteganul”
Sâncel, Alba
COM-11-PM-759-AB-
PL
Comenius Multilateral
„From Shadow
to Light”
19.06.2013 Da
3. Liceul de Arte
Alba Iulia
COM-12-PBL-27-AB-
RO-LV
Comenius Bilateral
“Train ticket to
Europe.Language
Awareness
through Visual
Arts”
21.06.2013 Da
4.
Colegiul Tehnic
“Alexandru
Domșa” Alba
Iulia
GRU-12-P-LP-239-
AB-BE
Grundtvig
“The power of
Life Stories”
13.06.2013 Da
5.
LICEUL
TEHNOLOGIC
DE TURISM
SI
ALIMENTATIE
ARIESENI
LdV/IVT/2013/RO/364 “European
Training for Top
Quality
Food Services!
10.07.2013 Da
MONITORIZARE BURSE DE MOBILITATE INDIVIDUALĂ DE FORMARE
CONTINUĂ
Nr.
Crt.
Nume beneficiar şi
institutie
Numarul
proiectului;tipul
proiectului
Titlul Cursului Data
vizitei
Recomandare
ca exemplu
de buna
practica
(d74a sau nu)
1 FARCAŞ
PARASCHIVA,
Colegiul Militar
Liceal Mihai
Viteazul Alba Iulia
Mobilitate
individuală
COM-12-1485-
CG-PT
IN SEARCH OF
OCCIDENT: THE
AZORES
12.06.2013 Da
2. STÂNEA IRENA,
Palatul Copiilor
Alba Iulia
Mobilitate
individuală
COM-12-906-
CL-FR
PERFECTIONNEMENT
POUR PROFESSEURS
DE
FLE ET FORMATEURS
DE FORMATEUR
14.03.2013 Da
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 75
3. DRAŞOVEAN
MIHAELA,Şcoala
Gimnazială Nr.2
Sebeş
Mobilitate
individuală
COM-12-1265-
CG-FR
FEUERSTEIN S
INSTRUMENTAL
ENRICHMENT
BASIC PROGRAMME
LEVEL 2 TO
ACTIVATE
LEARNING
POTENTIAL
13.06.2013 Da
4.
COMAN
MALVINA, Şcoala
Gimnazială Ion
Pop Reteganul
Sâncel, Alba
Mobilitate
individuală
COM-12-486-
CG-IT
ECOSISTEMA
BAMBINO-IL
METODO ETOLOGICO
AL SERVIZIO DEL
CUCCIOLO
DELL’UOMO
19.06.2013
Da
5. VESA ELENA
NADIA
RAMONA, Şcoala
Gimnazială Vidra,
Alba
Mobilitate
individuală
COM-12-1435-
CG-FI
COLLABORATION
ACROSS BORDERS
USING
WEB BASED TOOLS
18.06.2013 Da
6. LAZĂR LILIANA
DANIELA, Şcoala
Gimnazială
Cîmpeni, Alba
Mobilitate
individuală
COM-12-1001-
CL-FR
PERFECTIONNEMENT
POUR PROFESSEURS
DE
FLE ET FORMATEURS
DE FORMATEUR
23.05.2013 Da
7. BUMB
MIHAELA
ANDREEA, Şcoala
Gimnazială
“Avram Iancu”
Alba
Mobilitate
individuală
COM-12-1000-
CL-UK
CREATIVE
METODOLOGHY FOR
TEACHER
23.05.2013 Da
Coordonarea și monitorizarea s-a efectuat în școlile unde există proiecte în derulare dar s-au consiliat
și beneficiarii de mobilități- profesorii de limbi străine sau mobilități de formare continuă.
I. Concluzii generale desprinse din vizitele de monitorizare – se vor comenta principalele aspecte
observate sau desprinse din interviuri si discutii, cu privire la:
A. Informare și
comunicare la nivelul fiecărei unități școlare monitorizate s-a realizat un colț
Comenius respectiv Grundtvig care include o prezentare succintă a
proiectului precum și partenerii din proiect. De regulă este
amplasat în holul școlii sau în săli special amenajate pentru
proiecte.
Există panouri pentru fiecare mobilitate unde sunt prezentate
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 76
activitățile derulate precum și membrii echipei de proiect
Exista o bună comunicare și schimb de informații la nivelul
fiecărei echipe de proiect din unitatea monitorizată înainte de
fiecare activitate din cadrul proiectului întâlnirile fiind aproape
săptămânale , prin întâlniri frontale dar și prin intermediul
telefonului, e-mail, și de asemenea există o bună comunicare între
cadrele didactice participante la un stagiu de formare Comenius și
directorul unității, cadre didactice din unitate și elevi
Conducerea unităților este implicată în implementarea proiectului,
a participat la mobilități împreună cu cadrele didactice și elevii,
existând o buna colaborare cu reprezentanții comunității locale și
cu colegii.
Exista comunicare detaliata intre echipa de proiect-directorul
scolii si familiile elevilor implicati in mobilitati
reprezentantii comunitatii locale se implica în derularea
proiectelor susținând activități derulate în cadrul acestora și
sprijinind inițiativele școlilor și participand la intalniri de lucru pe
parcursul proiecului.
Documente relevante referitoare la informare și comunicare:
procese verbale, criterii de selecție se regăsesc în dosarele
proiectelor,sunt arhivate și pot fi consultate
La nivelul instituților școlare și la nivelul parteneriatului există o
bună comunicare profesori-elevi
B. Gradul de realizare
a obiectivelor
proiectelor
Proiectele monitorizate și-au atins obiectivele și sunt în conformitate cu
cele declarate în formularul de candidatură, au promovat interacțiunile
interculturale între țările europene participante la proiect. Profesori,elevi,
directori, reprezentanți ai comunității locale s-au implicat în realizarea
activităților proiectului .
C.Implementarea
proiectelor-gradul de
realizare a activităților
planificate
Există un plan de activități stabilit de comun acord la nivelul
parteneriatului , plan afișat la colțul LLP pentru a permite accesul
tuturor celor interesați
Activitățile planificate s-au desfășurat în afara orelor de curs dar și
în timpul orelor de curs și au avut un caracter interdisciplinar
În cadrul mobilităţilor individuale toţi beneficiarii şi-au respectat
obligaţia contractuală privind diseminarea majoritatea activităţilor
de diseminare cuprinse în planul de diseminare, programate până
la data monitorizării fiind realizate;
majoritatea beneficiarilor au aplicat tehnici noi de lucru la clasa, in
urma cursurilor de formare
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 77
D. Impactul
proiectului asupra
elevilor
Elevii implicați în proiecte și-au îmbunătățit cunoștințele de limba
engleză și franceză necesare comunicării cu elevii din țările partenere în
proiect și au dobândit noi cunoștințe despre Uniunea Europeană în special
legate de țările partenere referindu-ne aici la tradiții,folclor, simboluri,
cultură, istorie și nu în ultimul rând sistemele de învățământ.
Elevii au dobândit noi cunoștințe și competențe în domeniile abordate în
cadrul proiectelor: interacțiune socială, responsabilitate în realizarea
sarcinilor, abilități de lucru în echipă, dezvoltarea competențelor artistice,
rezolvarea rapidă a problemelor, respectul diversității și multiculturalității,
disponibilitate către învățarea pe tot parcursul vieții, competențe
lingvistice de comunicare orală și scrisă în limba engleză , franceză și
letonă, competențe de a integra cunoștințele în structuri și sisteme noi
E. Impactul asupra
profesorilor
Proiectele au permis implicarea unui număr relativ mare de profesori, au
mijlocit schimbul de informații din domeniul didacticii fiind astfel însușite
metode de lucru noi cu elevii.
Contribuția proiectelor la dezvoltarea profesională și personală a cadrelor
didactice s-a concretizat în:
-schimb de experiență, de bune practici
-dezvoltarea competențelor lingvistice
-îmbunătățirea activității de predare-învățare
-posibilitatea de a aplica pentru stagii de formare continuă
-schimb intercultural cu fiecare din țările participante
F.Impactul asupra
instituției
Proiectele au contribuit la dezvoltarea dimensiunii europene în școală
contribuind la creșterea prestigiului școlii în rândul comunității locale, au
fost preluate metode de bune practici din unitățile școlare europene și
implementate în școlile menționate mai sus reflectându-se în modul de
predare precum și abordarea unor tehnici noi de atragere a acestora spre
studiu.
Prin intermediul proiectelor s-a deschis apetitul cadrelor didactice de a
aplica pentru burse individuale prin programele Comenius și Grundtvig
G.Mobilități-mod de
derulare,conformitate
cu regulile,selecție
În cadrul parteneriatelor școlare au fost stabilite de comun acord graficul
activităților în concordanță cu obiectivele prestabilite care au contribuit la
realizarea produselor finale comune. Nu au existat cazuri în care să fie
implicați în mobilități elevi sau cadre didactice care să nu fi aparținut
școlilor implicate în parteneriate.
Fiecare unitate școlară a ales echipa de proiect în urma unor selecții bazate
pe nivelul lingvistic și obiectivele proiectului.
Nu au existat dificultăți în derularea mobilităților.
H.Produsele finale-
gradul de realizare
Proiectele monitorizate sunt în primul an de implementare iar proiectul
Comenius “From Shadow to light” se află în anul doi de implementare,
produsele finale ale acestuia fiind realizate în proporție de 95%.
Site-ul proiectului: http://lkaravelov.net/comenius/
Blogul
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 78
proiectului:http://scoalasancel.blogspot.ro/2012_06_01_archive.ht
ml
Portofoliu de corespondență între elevi
Acțiuni de voluntariat
Jurnale de călătorie
Ghid de predare a artei dramatice la clasă
Piesa de teatru “From Shadow to light”-interpretare pe scenă și
înregistrare video
În cadrul proiectelor aflate în primul an de derulare s-au creat:
-un pachet lingvistic ce cuprinde suport textual(carte de lucru),suport
vizual(ilustrații, postere,elemente de artă vizuală,filme) și suport audio
(un fragment din Shakespeare în limba letonă, expresii și scurte
conversații în limba letonă)
-clasă virtuală pe twinspace:TTE LAVA Language Store
-redactarea unui opțional pentru învățarea limbii letone
- un fragment din „ Visul unei nopți de vară “ de W.Shakespeare jucat
în limbile letonă și română
- revistă școlară trimestrială redactată în limba română și franceză
-calendare
Există coerență între produsele obținute și obiectivele proiectelor.
I Evaluare-metode și
instrumente aplicate
Evaluarea reprezintă un proces care vine în sprijinul proiectului, de
verificare a atingerii obiectivelor permițând astfel obținerea unor rezultate
conforme cu valoarea și calitatea proiectului, justificând chiar unele
modificări de obiective ale proiectului.
Sunt folosite chestionare tematice pe diverse activități din cadrul
proiectelor
Sunt programate intalniri periodice intre membrii echipei de proiect pentru
a urmarii progresul și impactul proiectului prin chestionare, discuții cu
elevii, parinții acestora, cu cadrele didactice și reprezentanți ai comunității
locale.
La fiecare întalnire de proiect s-au urmărit rapoartele de activitate ale
coordonatorilor, stadiul produselor și produsele realizate precum și
activitățile desfășurate.
Sunt folosite instrumentele de evaluare/autoevaluare de tip chestionar ale
ANPCDEFP
Din păcate rezultatele evaluării nu mai sunt comunicate grupului țintă ele
fiind discutate doar la nivelul echipei de proiect
J. Diseminare-
activități derulate
Există o strategie de diseminare la nivelul parteneriatelor :
-consilii profesorale,comisii metodice, informări elevi, ședințe cu părinții
-la nivel județean: consfătuiri, cercuri pedagogice
- există promovare în mass-media, reviste de specialitate, site-uri de
specialitate
-la nivel național: cărți, dvd-uri, site-ul proiectelor
-pachet lingvistic ce cuprinde suport textual(carte de lucru), suport
vizual(ilustrații, postere, elemente de artă vizuală, filme) și suport
audio(un fragment din Shakespeare în limba letonă)
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 79
K. Implicarea
autorităților locale-
sprijin, finanțare
Comunitatea locală s-a implicat activ în activitățile proiectelor .
Primăria și Consiliul local s-au implicat la nivel de sprijin în derularea
anumitor activități dar ca sprijin financiar substanțial școlile prticipante
la proiecte nu au beneficiat de implicarea instituțiilor locale.
L. Perspective(de
finalizare cu succes,
de continuare în viitor
cu alt proiect,etc.)
Proiectele oferă oportunitatea unor noi parteneriate europene
manifestându-se un real interes pentru noua generație de programe 2014-
2020 aceste proiecte deschizând căi noi de colaborare prin concursuri,
proiecte și activități cu caracter non-formal.
II. Puncte tari -creșterea motivației profesorilor de se dezvolta profesional
-creșterea motivației elevilor pentru educație
-îmbunătățirea competențelor lingvistice(limba engleză, limba franceză,
limba letonă)
-la desen-lecțile reunesc limba engleză și letonă
-pentru creșterea calității și eficienței predării și învățării se folosesc
instrumente TIC moderne, tehnici de artă dramatică
III. Arii de
îmbunătățire
Dezvoltarea de prteneriate locale cu unități școlare similare care nu au
beneficiat de proiecte prin programul LLP, pentru a promova informația
despre proiecte și bunele practici realizate prin proiecte.
Se recomandă o deschidere mai mare către comunitate, către comunicarea
interinstituțională
IV. Pentru proiectele
propuse ca exemple de
bună practică, se va
argumenta alegerea, în
baza criteriilor aflate
pe site-ul ANPCDEFP
-produsele sunt concepute în limbi de circulație internațională(engleză,
franceză, letonă) dar și în limbi naționale pentru a facilita circulația și
comprehensiunea
- temele tratate sunt de larg interes și acoperă o gamă variată de preocupări
lingvistice
-există scurte filmulețe pe site-urile proiectelor, ceea ce asigură o
transparență și vizibilitate crescută pentru proiecte atât la nivel local, cât și
național și internațional
PROGRAMUL SECTORIAL COMENIUS - MOBILITĂȚI INDIVIDUALE DERULATE
ÎN 2013
Nr.
Crt.
Nume beneficiar şi
institutie
Numarul
proiectului;tipul
proiectului
Titlul Cursului Perioada
1 CIBU NICOLETA
Liceul Tehnologic
Sebeș
Mobilitate individuală
COM-13-64-CG-UK
CLIL –CONTENT AND
LANGUAGE INTEGRATED
LEARNING FOR
HUMANITIES
17.06.2013-
28.06.2013
2. CÎMPEAN
TEODORA
IULIANA
Centrul Școlar de
Educație Incluzivă
Alba Iulia
Mobilitate individuală
COM-13-756-CL-IE
TALKING TO PEOPLE: A
LANGUAGE AND
CULTURE COURSE FOR
TEACHERS
15.07.2013-
26.07.2013
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 80
3. VILĂU ANCA
RAMONA
Seminarul Teologic
Ortodox “Mitropolit
Simion”, Alba Iulia
Mobilitate individuală
COM-13-49-CL-UK
CREATIVE
ACTIVITIES&MOTIVATING
MATERIALS FOR THE
SECONDARY
26.06.2013-
6.07.2013
4.
MARIAN ANCA
CĂTĂLINA
Colegiul Național “
Inochentie Micu
Clein”, Blaj
Mobilitate individuală
COM-13-279-CG-FI
ASTRONOMY@MYPC
8.07.2013-
12.07.2013
5. OLĂLĂU IOANA
ODETTA
Liceul „Corneliu
Medrea”, Zlatna
Mobilitate individuală
COM-13-480-CG-IT
EURODIDAWEB-
PEDAGOGICAL USE OF
INTERNET AND
MULTIMEDIA TOOLS
15.07.2013-
19.07.2013
6. CORBEAN ELENA
CRISTINA
Liceul Tehnologic
Jidvei
Mobilitate individuală
COM-13-27-CL-UK
CREATIVE
ACTIVITIES&MOTIVATING
MATERIALS FOR THE
SECONDARY
30.06.2013-
6.07.2013
7. NICOARĂ MARIA
Școala Gimnazială
„Singidava”
Mobilitate individuală
COM-13-654-CG-PT
ICT AS A TOOL FOR
INTERCULTURAL AND
MEDIA EDUCATION
1.07.2013-
6.07.2013
8. BUD ALINA
PAULA
Palatul Copiilor Alba
Iulia
Mobilitate individuală
COM-13-481-CL-IE
TALKING TO PEOPLE: A
LANGUAGE AND
CULTURE COURSE FOR
TEACHERS
15.07.2013-
26.07.2013
9. UȘINEVICI
CLAUDIA
DANIELA
Școala Gimnazială
Pianul de Sus
Mobilitate individuală
COM-13-723-CL-FR
FORMATION POUR
PROFESSEURS ET
FORMATEURS DE FLE
29.07.2013-
8.08.2013
10. POPOVICIU
CORINA DANIELA,
ISJ Alba
Vizita de studiu
12-VS-R2- 179-AB
FRANTA 2013
PROIECTE LLP AFLATE ÎN DERULARE
AN ŞCOLAR 2013-2014 Nr.Crt. INSTITUŢIA TIPUL
PROIECTULUI
TITLUL
PROIECTULUI
PERIOADA DE
DESFĂŞURARE
1. Școala Gimnazială „Axente
Sever” Aiud, Alba
COM-12-PM-851-AB-
ES
Comenius Multilateral
“Nos Contes Tant Lus
Qu’Ecrits”
2012-2014
2. Liceul de Arte Alba Iulia COM-12-PBL-27-AB-
RO-LV
Comenius Bilateral
“Train ticket to
Europe.Language
Awareness through
2012-2014
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 81
Visual Arts”
3. Colegiul Tehnic “Alexandru
Domșa” Alba Iulia
GRU-12-P-LP-239-
AB-BE
Grundtvig
“The power of Life
Stories”
2012-2014
4. Colegiul Militar Liceal Mihai
Viteazul Alba Iulia
13-PBL-01-AB-RO-IT
Comenius Bilateral
“Trois langues. Deux
cultures.
Une meme famille
latine”
2013-2015
5. Centrul Şcolar de Educaţie
Incluzivă Alba Iulia
13-PM-831-AB-IT
Comenius multilateral
FEARS - Fears of
Education,
Authority, Religion and
Social Life
2013-2015
6. Colegiul National Avram Iancu
Cimpeni
13-PM-833-AB-HU
Comenius Multilateral
Building Real Integra
tion Dismantling
Groundless, Enduring
Stereotypes
2013-2015
7. Colegiul Militar Liceal Mihai
Viteazul Alba Iulia
13-PM-826-AB-SE
Comenius Multilateral
Mens Sana in Corpore
Sano: Let's
Find the Balance!
2013-2015
8. Scoala Gimnaziala Ion
Agarbiceanu Alba Iulia
13-PM-828-AB-HU Fairy Garden, the
Empire of Health
2013-2015
9. Scoala Gimnaziala Decebal
Cricău, Alba
13-PM-835-AB-PL [email protected] 2013-2015
10. Colegiul Tehnic
"Apulum" Alba Iulia
LLP-
LDV/PAR/2013/
304
Parteneriat Leonardo
da Vinci
Modeling Cultural
Sewing
Techniques
2013-2015
11.
Liceul Tehnologic de Turism si
Alimentatie Arieşeni, Alba
LLP-
LdV/IVT/2013/RO/364
Mobilitati LdV
“European Training for
Top Quality
Food Services!”
2014
12.
Liceul Tehnologic Ţara Moţilor
Albac, Alba
LLP-
LdV/IVT/2013/RO/276
Mobilitati LdV
“More mobility , Better
Education”
2014
13. Liceul Tehnologic de Turism si
Alimentatie Arieşeni, Alba
LLP-
LdV/IVT/2013/RO/156
Mobilitati LdV
EURO
CALIFICAREA- o cale
sigură pentru
dobandirea abilitatilor
si
competentelor în
domeniul serviciior
de aimentatie
2014
14. Liceul Tehnologic de Turism si
Alimentatie Arieşeni, Alba
LLP-
LdV/IVT/2012/RO/161
Mobilitati LdV
53.560
Formare de calitate in
domeniul serviciilor de
alimentatie prin stagii
de pregatire practica
transnationale
Derulat in 2013
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 82
15. Liceul Tehnologic Ţara Moţilor
Albac, Alba
LLP-
LdV/IVT/2012/RO/018
41.640
Agroturism la
standarde europene
PRIN plasament de
formare
transnational –
Agrotourism at
European standards BY
MEANS
OF International
Training
Placement
Derulat in 2013
16. Liceul Tehnologic Agricol
“Alexandru Borza” Ciumbrud,
Alba
LLP-
LdV/IVT/2012/RO/357
52.008
Specialisti europeni in
productia si vanzarea
de produse alimentare
Derulat in 2013
17. Liceul cu Program Sportiv
Sebes, Alba
LLP-
LdV/VETPRO/2012/R
0/134
41.760
Imbunatatirea pregatirii
sportive in fotbal &
handbal prin
cooperare europeana
Derulat in 2013
I.8.3.CONCURSURI ŞI COMPETIŢII ŞCOLARE
I.8.3.1. CONCURSUL NAŢIONAL „MADE FOR EUROPE”
Faza judeţeană
Concursul Naţional ’’ Made for Europe’’- etapa judeţeană s-a desfăşurat în judeţul Alba în
data de 22.03.2013 la Colegiul Tehnic ’’ Alexandru Domşa’’ Alba Iulia. În concurs au fost înscrise 8
proiecte derulate în 7 unităţi şcolare din judeţ în perioada 2010-2012, 2011-2013 şi respectiv 2012-
2014, respectiv 5 proiecte Comenius( 3 multilaterale şi 2 bilaterale), 1 proiect E-Twinning, 1 proiect
Leonardo da Vinci- parteneriat şi un proiect multilateral Grundtvig.
Expoziţia a fost organizată la Colegiul Tehnic ’’ Alexandru Domşa’’ Alba Iulia în perioada
18.03.2013- 22.03.2013 fiind vizitată de aproximativ 100 de elevi care au avut posibilitatea să
aprecieze pe baza unui buletin de vot, proiectul cel mai original care a câştigat premiul de
popularitate.
Au fost prezentate un număr de 50 de produse: afişe, portofolii, calendare multiculturale ,
ghid de bune practici, reviste, pliante, dicţionare multilingve, jurnale de călătorie, pagini web, DVD –
uri , blog-uri, broşuri, albume foto, semne de carte, fotografii, sculpturi, desene, piese de teatru, atlas
tematic, catalog de oferte turistice, albume cu fotografii, dosare tematice, produse din ceramică şi
sticlă.S –au amenajat standuri pentru produsele din fiecare proiect, s-a utilizat un calculator cu video-
proiector şi ecran pentru prezentarea fiecărui proiect realizată în power point. De asemenea au fost
expuse panouri cu fotografii, afişe.
Rezultate obţinute la faza judeţeană
NR.CRT. Unitatea de
învăţământ
Titlu proiect Tipul
proiectului
Punctaj Premiul
1. Colegiul Tehnic
“Alexandru Domşa”
Alba Iulia
“Educational
Tourism as a
Means of
promoting our
regions”
Comenius
PML
20 I
2. Şcoala Gimnazială “From Shadow to Comenius 20 I
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 83
“Ion Pop Reteganul”
Sâncel
light” PML
3. Şcoala Gimnazială
“Singidava” Cugir
“Cunoaşterea duce
la toleranţă”
Comenius
PML
19,50 II
4. Liceul de Arte Alba
Iulia
“Train Ticket to
Europe.Language
Awareness through
Visual Arts”
Comenius
PBL
19,50 II
5. Şcoala Gimnazială
“Axente Sever” Aiud
“Mon pays:
l”adolescence, mon
adresse:l”Union
Europenne”
Comenius
PBL
17,25 III
6. Liceul Teoretic Teiuş “ The key to
success:
Intercultural
Competence and
ICT skills for
todays Labour
Market”
Leonardo da
Vinci
PAR
17,00 Menţiune
7. Şcoala Gimnazială”
Ioan Mihu” Vinerea-
Grădiniţa cu program
normal Vinerea
“The colours of
childhood”
E-twinning 16,50 Menţiune
8. Colegiul Tehnic
“Alexandru Domşa”
Alba Iulia
“I go on learning to
make Europe my
home”
Grundtvig
PAR
16,25 Menţiune
Rezultate obţinute la faza naţională
Unitatea de
învăţământ
Denumirea si
tipul produsului
Titlul
proiectului
Tipul
proiectul
ui
Numele şi
prenumele
elevului
Numele şi
prenumele
cadrului
didactic
coordonator
Loc
ul
Şcoala
Gimnazială “Ion
Pop Reteganul”
Sâncel
Piesă de teatru
“From Shadow
To Light” –
DVD şi
portofoliu
ilustrativ
From
Shadow
To Light
(F.S.T.L.)
Comeniu
s
PML
Frăţilă
Raluca
Alexandra
Cătăuţă
Aurica
Ioana
Bloj Lenuţa
I
Colegiul Tehnic
“Alexandru
Domşa” Alba
Atlas tematic “Educatio
nal
Tourism
as a
Comeniu
s
PML
Ilea Mihai
Alexandru
Trif
Eleonora-
Luciana
II
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 84
Iulia Means of
promoting
our
regions”
Şcoala
Gimnazială
“Singidava”
Cugir
Revistă tematică
“Our
personalities”
“Cunoaşte
rea duce la
toleranţă”
Comeniu
s
PML
Stoian
Radu Ion
Floare
Vlasea
III
I.8.3.2. Competiţia naţională pentru obţinerea certificatului de Şcoală Europeană
Şcoli înscrise în competiţie şi rezultate
NR.
CRT.
Unitatea de învăţământ Observaţii
1. Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa” Alba Iulia Certificat Şcoală Europeană 2013
2. Colegiul Tehnic Apulum Alba Iulia Certificat Şcoală Europeană 2013
3. Şcoala Gimnazială “Ion Pop Reteganul” Sâncel
4. Şcoala Gimnaziala “Toma Cocişiu” Blaj
5. Şcoala Gimnazială “Axente Sever” Aiud
I.8.3.3. Concursul Naţional “TINERII DEZBAT”
S-a organizat în data de 16 septembrie 2012 concursul naţional “TINERII DEZBAT”-
faza naţională la Alba Iulia.
Rezultate faza naţională Editia 2012 (16 septembrie 2012) a Concursului “TINERII
DEZBAT”
NR.
CRT.
Unitatea de învăţământ Locul
1. Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul” Alba Iulia III
Şcoli participante la etapa regională de la Oradea a Concursului National “TINERII
DEZBAT” Ediţia 2013
NR.
CRT.
Unitatea de învăţământ Observaţii
1. Colegiul Militar Liceal “Mihai
Viteazul”Alba Iulia
Menţiune- faza naţională 2013
2. Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan”
Alba Iulia
3. Colegiul Tehnic Aiud
4. Colegiul Naţional “Titu Maiorescu” Aiud
5. Colegiul Naţional “Avram Iancu” Cîmpeni
6. Colegiul Naţional “Inochentie Micu Clain”
Blaj
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 85
7. Liceul Teoretic “Petru Maior” Ocna Mureş
I.8.3.4. Concursul “EUROPA, CASA NOASTRA”
Prof. Marius PINTEA- Liceul Teoretic TEIUŞ, Alba a câştigat LOCUL I şi o
excursie la Bruxelles
APRECIERI privind existenţa în şcoli a materialelor informative privind tematica
integrării europene şi a programelor comunitare şi utilizarea acestora
Periodic, prin adrese scrise pe reţeaua albanet([email protected]), toate şcolile din judeţ au
primit informaţii referitoare la programele europene;
s-au transmis informaţii pe grupul de discuţii
([email protected]), listă destinată responsabililor de proiecte
educaţionale europene din fiecare unitate şcolară;
au fost consiliate, individual şi în cadrul atelierelor de lucru, cadre didactice care doresc să
dezvolte un proiect şcolar în parteneriat european sau vor să participe la un stagiu de formare
continuă în cadrul programului sectorial Comenius;
au fost eliberate certificate de mobilitate Europass;
au fost consiliaţi coordonatorii de proiecte Comenius aflate în derulare;
au fost consiliate şcolile care au depus aplicaţii;
şcolile au fost invitate să participe la Săptămâna COMENIUS şi GRUNDTVIG;
s-au monitorizat activităţile din cadrul proiectelor aflate în derulare în anul şcolar 2012-2013;
unităţile şcolare au fost informate despre concursurile naţionale şi competiţiile
europene(Etwinning, Şcoală Europeană, Made for Europe, Tinerii Dezbat, Europa-casa
noastră)
au fost organizate reuniunile de informare referitoare la Apelul National de proiecte LLP 2013
şi Ghidul Candidatului 2013 în zonele Alba, Cugir, Blaj, Aiud, Cîmpeni
APRECIERI, RECOMANDĂRI
Puncte tari: - respectarea obiectivelor şi activităţilor propuse
-alegerea unui Consiliu Consultativ eficient
-creşterea calităţii actului didactic pentru profesorii implicaţi în proiecte sau
cei care participă la cursuri de formare continuă în străinătate
- participarea la multe activităţi ale şcolilor
- optimizarea comunicării între inspector proiecte educaţionale europene şi
responsabilii din şcoli
- oportunitatea pentru şcoli de a depune proiecte pentru atragerea de fonduri
structurale
Puncte slabe: - participarea la concursuri cu tematică europeană a unui numar restrâns de şcoli;
-număr redus de cadre didactice implicate în activităţile din proiectele în curs de
implementare;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 86
- număr redus de cadre didactice care ştiu să redacteze o cerere de finanşare
riguroasă;
- neimplicarea unor şcoli în acţiuni legate de promovarea dimensiunii europene
Recomandări făcute şcolilor: atragerea de fonduri(sponsorizări,resurse extrabugetare ale
şcolii) în scopul creşterii numărului de participanţi în mobilităţi; încurajarea de către
conducerea şcolii a participării a cât mai multor profesori în activităţile de proiect, prin
sensibilizarea acestora privind efectele benefice în propria dezvoltare profesională, dezvoltarea
tehnicilor de comunicare, lucru în echipă; sprijinul acordat responsabilului de prosecute din
şcoală în susţinerea unor activităţi de instruire legate de managementul de proiect şi a
activităţilor desfăşurate în cadrul proiectelor.
I.9 Programe propuse pentru educație
PROGRAME PROPUSE PENTRU EDUCATIE
ŞANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAȚIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA
Finalizarea în următorii ani a programului de campusuri şcolare adaptate nevoilor educaţionale
specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte, rechizite şcolare) și
noi investiţii în infrastructura şcolară.
În fiecare comună va exista cel puţin o şcoală la standarde europene, dotată cu mijloace didactice
moderne şi microbuze şcolare.
Realizarea de noi locuri în grădiniţe şi creşe până în anul 2016 .
RELAȚIA CU PIAȚA MUNCII ȘI ASIGURAREA UNEI CARIERE
Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educaţional şi mediul economic, având ca
principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul creşterii ratei de absorbţie a absolvenţilor
pe piaţa muncii.
Dezideratul USL „O profesie pentru fiecare tânăr”.
STIMULAREA INSTITUȚIONALĂ A VOLUNTARIATULUI
Definirea portofoliului educaţional drept criteriu fundamental de promovare în carieră.
Stimularea iniţiativelor societăţii civile pentru promovarea voluntariatului.
ROMÂNII DE PRETUTINDENI
Revigorarea şi extinderea cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Europa (în Italia,
Spania, Franţa, Portugalia şi Cipru, și în perspectivă în cât mai multe State Membre) pentru elevii de
cetăţenie română care învaţă în şcolile publice din statele menţionate.
Atragerea tinerilor români, plecaţi în străinătate, în universităţile din România.
Creşterea numărului de burse pentru copiii din Moldova şi copiii etnici români din statele vecine.
Adoptarea de soluţii programatice pentru reîntregirea familiilor în care părinţii lucrează în străinătate.
O ŞCOALĂ INOVATIVĂ
Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social prin salariu, respectarea demnităţii şi
autonomiei profesionale;
Integrarea, de urgenţă, a cadrelor didactice în programe de formare continuă, prin proiecte finanţate
din fonduri structurale.
Formarea continuă a cadrelor didactice va fi centrată pe:
învăţământ digitalizat;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 87
curriculum adecvat formării inovative, creative şi formării de competenţe;
pedagogie modernă, optimizarea relaţiei cu părinţii, elevii şi cu autorităţile locale;
actualizarea cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei.
Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de inovare, punerea accentului pe achiziţii
culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viaţă sănătoasă, pentru sport,
pentru mediu, în spiritul principiilor democratice, cunoaşterea a cel puţin două limbi străine;
Promovarea, prin educaţie, a unui sistem de valori de referinţă în societate;
Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală din perspectiva
obiectivelor din „Strategia Europa 2020” prin:
Creşterea contribuţiei şcolii şi familiei în personalizarea educaţiei copilului;
Orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice;
Dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentru creşterea capacităţii de adaptare la noi locuri
de muncă.
Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid în toate unităţile şi instituţiile de învăţământ
prin:
Creare de noi oportunităţi de învăţare cu mijloace informatice, sisteme multimedia, softuri
educaţionale şi reţele de date;
Multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme de socializare;
Dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii;
Introducerea manualelor electronice;
Realizarea de reţele pilot pentru unităţi de învăţământ situate în zone defavorizate.
Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate din perspectiva dezvoltării durabile prin:
Educaţie complementară extracurriculară şi extraşcolară;
Răspuns la nevoile educaţionale de formare ale elevilor şi părinţilor acestora pentru dezvoltarea
creativităţii şi inovării;
Susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie.
Asigurarea educaţiei complementare pentru creşterea capacităţii de adaptare şi pentru refacerea
coeziunii sociale, prin:
Dezvoltarea de alternative educaţionale;
Formarea tinerilor prin activităţi sportive;
Refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi;
Instituţionalizarea participării în proiecte şi programe cu teme care sunt complementare faţă de
curriculum.
Susţinerea programelor „Şansa a doua prin educaţie”, în vederea eliminării analfabetismului şi
integrării pe piaţa muncii, prin:
Garantarea egalităţii de şanse şi eliminarea oricăror forme de discriminare;
Facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilor vulnerabile;
Programe suport pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala.
Garantarea autonomiei şcolilor şi a autonomiei profesionale a cadrelor didactice, prin:
Instituţionalizarea autonomiei şcolilor cu asumarea responsabilităţii publice faţă de performanţele
şcolii;
Autonomia profesională a cadrelor didactice în transpunerea personalizată a programelor şcolare;
Încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilor profesionale;
Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cu autorităţile locale şi cu agenţii economici
interesaţi;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 88
Participarea şcolilor şi a cadrelor didactice în programe şi proiecte care aduc beneficii procesului
didactic;
Realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici cu unităţi şcolare din ţară şi din străinătate;
Participarea la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală şi creşterea
performanţei în cariera didactică;
Încurajarea iniţiativei private în învăţământul preuniversitar.
Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală” în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, agenţi
economici, prin:
Elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul „Şcoala de după şcoală”;
Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii în parteneriat cu părinţii şi autorităţile locale
contributoare;
Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma didactică a orelor efectuate în programul
„Şcoala de după şcoală”.
1.9.1. Autonomia profesională a cadrelor didactice în transpunerea personalizată a
programelor şcolare
Prioritatea Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba este realizarea unei educaţii de calitate, la
standarde europene, oferind personalului didactic, elevilor, părinţilor şi membrilor comunităţii
posibilitatea să conlucreze pentru a facilita elevilor dobândirea competenţelor necesare absolvirii
învăţământului de bază, orientarea in carieră pe filiere şi specializări , orientarea spre piaţa muncii şi
spre învăţământul superior.
In anul şcolar 2012 - 2013 s-a urmărit atingerea obiectivelor specifice compartimentului :
1. Implementarea curriculum-ului naţional la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, al fiecărei
catedre, al fiecărui cadru didactic şi asigurarea corelaţiei dintre acesta şi curriculum-ul local;
2. Încurajarea unităţilor de învăţământ în dezvoltarea de grupe şi clase de studiu în care activitatea
să se desfăşoare pe baza metodelor alternative;
3. Susţinerea unităţilor de învăţământ particulare pentru a se integra în sistemul naţional de
învăţământ şi pentru a-şi diversifica oferta educaţională la nivel comunitar local;
4. Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional;
5. Monitorizarea şi evaluarea programelor destinate participării la educaţie, pe baza unor indicatori
specifici (rată de participare, grad de cuprindere, rată de abandon);
6. Monitorizarea grupelor cu elevi capabili de performanţă;
7. Analiza criteriilor folosite de unităţile şcolare la stabilirea curriculum-ului şi relaţia dintre
curriculum-ul naţional şi cel local;
8. Analiza strategiilor de evaluare şi a concordanţei între evaluările elevilor si cerinţele curriculum-
ului unităţii şcolare;
9. Îmbunătăţirea calităţii predării-învăţării-evaluării astfel încât să se asigure şanse egale tuturor
elevilor, atingerea standardelor curriculare de performanţă, pregătirea elevilor pentru o societate
în schimbare;
10. Îmbunătăţirea tehnicilor de evaluare şi a metodelor de examinare a performanţelor şcolare;
11. Evaluarea ofertei educaţionale şi a performanţei educaţionale pe baza criteriilor de monitorizare şi
evaluare şi/sau a indicatorilor de performanţă stabiliţi prin proiectul de curriculum sau prin
proiecte de dezvoltare;
12. Dobândirea de noi competenţe profesionale şi dezvoltarea competenţelor metodice şi sociale.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 89
În anul şcolar 2012-2013 s-au avizat un număr de 1177 programe discipline opţionale
( CDL si CDS in totalitate). Toate au respectat etapele procedurale astfel încât ele au primit
viza ISJ Alba, situatia prezentandu-se ca în graficul urmator :
I.9.2. Susţinerea programelor „Şansa a doua prin educaţie”
In anul scolar 2012 – 2013 la nivelul judetului Alba au functionat formatiuni de studii pentru
programul ”A doua sansa” in sapte unitati de invatamant:
Nr.
crt.
Denumirea Unitatii de
invatamant
Persoana
responsabila
program ”a doua
sansa” din
unitatea de
invatamant
Tipul de program desfasurat
Primar Secundar inferior
Total
copii
sub
18
ani
Adulti
peste
18 ani Total
Copii
sub
18
ani
Adulti
peste
18 ani
1.
Colegiul Tehnic
”Alexandru Domsa”
Alba Iulia înv. Țâra Ioana 17 0 17 0 0 0
2.
Scoala Gimnaziala
”I.M.Moldovan” Blaj
Prof.
HATEGAN -
COMSA 13 0 13 0 0 0
0
100
200
300
400
500
600
numar optionale
Matematica si stiinte
Om si societate
Tehnic Limba si comunicare
arie curriculara
Raportare numar optionale pe arie curriculara
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 90
MARILENA
3.
Scoala Gimnaziala
”P.P.Aaron” Blaj
Prof.Muresan L-
Inv.Saratean A 12 0 12 24 0 24
4.
Scoala Gimnaziala
Veseus Mathe Ilze 17 0 17 17 0 17
5.
Liceul cu program
Sportiv Sebes
înv. Cibu
Eugenia 10 0 10 15 0 15
6.
Liceul de Arte Alba
Iulia
FLOREA
CRISTINA 0 0 0 85 8 77
Scoala Gimnaziala"
Singidava" Cugir
Director prof.
Monalisa
BORZA 23 1 22 0 0 0
7.
Liceul Tehnologic
”ST. Manciulea” Blaj Coman Marinela 0 0 0 23 0 23
II. ANALIZA SISTEMULUI DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR JUDETEAN
DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZA
II.1 Resursele umane.
II.1.1 Cadre didactice
II.1.1.1.În diagrama alăturată este prezentată evoluţia mobilităţii personalului didactic în ultimii
cinci ani datorată:
1. încetării contractului individual de muncă pentru pensionare;
2. suspendării contractului individual de muncă în cazul concediilor pentru creşterea şi îngrijirea
copilului;
3. suspendării contractului individual de muncă în cazul concediilor fără plată;
4. suspendării contractului individual de muncă în cazul concediilor plătite pentru redactarea tezei
de doctorat;
5. încetării, la cerere, prin acordul părţilor a contractului individual de muncă.
Se evidenţiază următoarele aspecte legate de aceste forme ale mobilităţii personalului didactic, forme
ce implică suspendarea contractului de muncă (în cazul concediilor) sau încetarea contractului
individual de muncă (în cazul pensionărilor şi al cererilor propriu-zise de încetare a contractului):
o tendinţă de scădere a numărului concediilor fără plată prin aplicarea corectă a prevederilor
legale;
o scădere a numărului de concedii pentru creşterea şi îngrijirea copilului;
o scădere a numărului cererilor de renunţare la titulatură prin încetarea contractului individual
de muncă.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 91
0
50
100
150
200
250
2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
MOBILITATE: 2008-2013
Pensionare
Concediu îngrijire copil
Concedii fără plată
Concedii doctorat
Încetare contract de muncă
II.1.1.2. Distribuţia pe vârste a personalului didactic
Dacă se analizează distribuţia pe vârste a personalului didactic încadrat în anul şcolar 2012-2013,
comparativ cu anul şcolar 2011-2012, se constată o echilibrare a repartizării vârstelor în sensul că valul
tânăr de cadre didactice cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani este sensibil egal din punct de vedere
numeric cu valul care se îndreaptă spre ieşirea din sistem având vârste cuprinse între 50 şi 60 ani.
DISTRIBUŢIA PE VÂRSTE A PERSONALULUI DIDACTIC 2011-2012
0
50
100
150
200
250
22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70
Deşi par identice, cele două diagrame, care reflectă distribuţia pe vârste a personalului didactic din
judeţul Alba, la o analiză atentă, evidenţiază reducerea fenomenului de îmbătrânire a resursei umane
cu păstrarea valorilor dominante de la 29-33 ani şi 55-58 ani.
O revenire la normal a distribuţiei statistice pe vârste a personalului didactic se va face în următorii 10-
15 ani, dacă se păstrează tendinţa actuală a ponderii intrărilor şi ieşirilor personalului didactic din
sistemul de învăţământ.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 92
DISTRIBUŢIA PE VÂRSTE A PERSONALULUI DIDACTIC 2012-2013
0
50
100
150
200
250
21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 51 53 55 57 59 61 63 65 67 69
II.1.2. Ocuparea functiilor de director/director adjunct in unitatile de invatamant
preuniversitar
Situaţia statistică privind încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal de conducere în anul
şcolar 2012-2013
1.a) Încadrarea cu directori/directori adjuncţi a unităţilor şcolare din învăţământul
preuniversitar de stat
Nivel de învăţământ
Mediul unităţii şcolare (urban / rural)
Urban Rural
Director Dir. adjunct Director Dir. adjunct
Grădiniţe 10 0 0 0
Şcoli gimnaziale 25 23 69 9
Licee 31 28 3 3
TOTAL 66 51 72 12
TOTAL urban/ rural 117 84
TOTAL 201
1.b) Încadrarea cu directori/directori adjuncţi a unităţilor şcolare din învăţământul
preuniversitar privat
Nivel de învăţământ
Mediul unităţii şcolare (urban / rural)
Urban Rural
Director Dir. adjunct Director Dir. adjunct
Grădiniţe 4
Şcoli gimnaziale 1
Licee 4
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 93
TOTAL 9
TOTAL urban/ rural 9
TOTAL 9
II.1.3. Numărul de copii ce revine la un cadru didactic
Indicatorul numărul de elevi ce revine la un cadru didactic reflectă raportul elevilor per cadru
didactic într-un anumit an şcolar. Indicatorul se utilizează pentru a măsura nivelul resurselor umane alocat
în raport cu numărul elevilor. Valoarea raportului este evaluată în funcţie de normele oficiale stabilite la
nivel de sistem pentru fiecare nivel de învăţământ. În România nu este stipulat în mod oficial valoarea
medie a acestui indicator pentru diferite niveluri de învăţământ. Acest indicator este deosebit de important
pentru politicile de salarizare şi de formare a cadrelor didactice din sistem şi, în general oferă o imagine
asupra resurselor alocate educaţiei cât şi a politicilor privind asigurarea calităţii.
Evolutia nr. de elevi ce revin la un cadru didactic pe
nivel de invatamant
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
40.00
Preşcolar Primar Gimnazial Profesional Liceal
2009/2010
2010/2011
2011-2012
2012/2013
Din analiza evolutiei indicatorului se observa o usoara crestere a numarului de elevi ce revin la
un cadru didactic in anul scolar 2012 – 2013, pentru nivelul gimnazial(10,35 elevi/cadru didactic),
liceal(14,22 elevi/cadru didactic) si profesional , fenomenul datorandu – se restructurarii retelei scolare
si finantarii functie de numarul de elevi si mediul urban/rural.
II.1.4 Numărul mediu de copii pe grupă /clasă
Indicatorul numărul mediu de elevi pe clasă exprimă numărul de elevi înscrişi într-un an de studiu
(clasă) raportat la numărul de clase din acelaşi an de studiu. Indicatorul se utilizează pentru aprecierea
calităţii procesului instructiv-educativ, ţinând cont de normele naţionale.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 94
Evolutia nr. mediu de elevi/clasa/nivel de
invatamant
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
40.00
45.00
Preşcolar Primar Gimnazial Profesional Liceal
2009/2010
2010/2011
2011-2012
2012/2013
In anul scolar 2012 – 2013, numarul mediu de elevi/clasa inregistreaza valoarea cea mai mare
la invatamantul liceal, 26,01 elevi pe clasa si valoarea minima la invatamantul primar, 17,51 elevi pe
clasa, in toate cazurile(exceptie invatamantul profesional) inregistrandu – se o usoara scadere a valorii
indicatorului fata de anul scolar 2011 – 2012.
Valoarea indicatorului mai mica la invatamantul primar are ca si cauze existenta invatamantului
simultan in mediul rural, numar mic de elevi in localitatile din zonele izolate, greu accesibile ale
judetului.
II.1.5 Structura personalului din invatamant an scolar 2012 – 2013
In anul scolar 2012 – 2013 se observa o diminuare a numarului de norme la nivel de judet
pentru toate categoriile de personal.
An scolar Personal
didactic
Personal
didactic
auxiliar
Personal
nedidactic
Total
personal
2010-2011 4195,00 452,00 1063,50 5710,50
2011-2012 4022,60 448,00 1050,50 5521,10
2012-2013 4013,21 431 1023,53 5467,75
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 95
Evolutia personalului din invatamant 2012-2013
0.00
1000.00
2000.00
3000.00
4000.00
5000.00
6000.00
Personal didactic Personal didactic
auxiliar
Personal nedidactic Total personal
Tipuri de personal
Nr.
no
rme 2010-2011
2011-2012
2012-2013
II.2 Participarea la educatie.
Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS,
sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri
semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei Cele mai afectate
vor fi efectivele din grupa de vârstă 14-18 ani (care includ elevii de liceu) – scădere prognozată de
36.7% la nivel regional pentru perioada 2005-2015.
Evoluţia populaţiei şcolare - Jud. ALBA
0
5000
10000
15000
20000
25000
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013
total primar total gimnazial total liceal total inv.profesional total inv. postliceal
Pentru nivelul de invatamant gimnazial trendul este descrescator.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 96
Evolutia nr. de elevi pe nivel de invatamant
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
Preşcolar Primar Gimnazial Profesional Liceal
2009/2010
2010/2011
2011-2012
2012/2013
Evolutia numarului de elevi pentru nivelurile de invatamant prescolar si gimnazial in anul
scolar 2012 – 2013 este descrescatoare.
Situația statistică la sfârșit de an școlar 2012-2013
Nivel de învățământ
Elevi înscriși la început de
an școlar
Elevi rămași la final de
an școlar
Primar 15185 14744
Gimnazial 13676 13104
Liceu zi 12550 12121
Liceu seral 1837 1673
Liceu fr. redusă 122 124
Stagii de practică 141 84
Înv.profesional clasa a X-a 276 245
An de completare seral 58 55
Învățământ postliceal buget 263 252
Învățământ postliceal taxa 395 376
Învățământ special primar 195 156
Învățământ special gimnazial 300 305
Învățământ special liceu 142 120
Înv.special stagii de practică 7 6
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 97
Situația efectivelor de elevi pe nivel de învățământ început/sfârșit an școlar
2012-2013
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
Elevi înscriși la început de an
școlar
Elevi rămași la final de an școlar
Niveluri de învățământ
Nr.
ele
vi
Primar
Gimnazial
Liceu zi
Liceu seral
Liceu fr. redusă
Stagii de practică
Înv.profesional clasa a X-a
An de completare seral
Învățământ postliceal buget
Învățământ postliceal taxa
Învățământ special primar
Învățământ special gimnazial
Învățământ special liceu
Înv.special stagii de practică
Promovabilitate an școlar 2012 - 2013
Situația școlară a elevilor la final de an scolar 2012 – 2013 exprimata in promovabilitate se prezinta
conform graficului de mai jos:
Promovabilitate an scolar 2012-2013 pe niveluri de invatamant
0.00
20.00
40.00
60.00
80.00
100.00
120.00
Procent promovabilitate
Niveluri de învățământ
Pro
cen
t d
e p
rom
ovab
ilit
ate
Primar
Gimnazial
Liceu zi
Liceu seral
Liceu fr. redusă
Stagii de practică
Înv.profesional clasa a X-a
An de completare seral
Învățământ postliceal buget
Învățământ postliceal taxa
Învățământ special primar
Învățământ special gimnazial
Învățământ special liceu
Înv.special stagii de practică
Cel mai mic procent de promovabilitate s – a inregistrat la stagiile de practica 59,57%.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 98
Situația privind absențele pe trepte de învățământ an scolar 2012 - 2013
Numarul de absente/elev inregistreaza o valoare maxima la invatamantul liceal.
Situația absențelor pe nivel de învățământ an școlar 2012-2013
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
900000
1000000
Total primar Total gimnazial Total liceal zi Total liceal
seral/f.r./f.f.
Niveluri de învățământ
nr.
ab
sen
țe
Total an
Total an motivate
II.2.1 Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională
În perioada 2002/2203-2011/2012 rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu a avut o evoluţie
oscilantă la nivel judeţean, cu tendință de uşoară creştere până spre sfârșitul intevalului înregistrând o
scădere în 2011/2012. Rata de cuprindere la nivel județean a avut o evoluţie generală crescătoare în
clasele IX-X (15-16 ani) după 2005/2006 și în învăţământul secundar superior pe ansamblul
intervalului analizat .
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 99
Sursa: date furnizate de INS
Conform datelor statistice (INS), în anul școlar 2011/2012, ratele nete de cuprindere în învățământ
sunt mai mari la nivel județean decât la nivel regional și regional la toate nivelurile de educaţie, cu
excepţia învăţământului preșcolar și primar pentru care valoarea indicatorului în județul Alba se
situează sub nivelul regional dar peste cel național.
Comparând ratele de cuprindere pe niveluri de educaţie se constată că cele mai mari pierderi se
înregistrează în gimnaziu şi mai ales după clasa a VIII-a.
Analiza pe sexe evidenţiază rate nete de cuprindere în învăţământ mai mici în cazul fetelor,
comparativ cu băieţii la toate nivelurile de educație, cu excepția învățământului preșcolar).
Informaţiile statistice disponibile cu privire la rata de cuprindere pe medii rezidenţă se bazează pe
locaţia şcolii (nu pe mediul de provenienţă al elevilor). Din acest punct de vedere indicatorul nu este
relevant decât cel mult până la clasa a VIII-a. Totuşi, decalajele mari cu privire la ratele de cuprindere
în învăţământul primar şi gimnazial din cele două medii de rezidenţă ,corelate cu informaţiile parţiale
din sistem, evidenţiază un grad de cuprindere în educaţie sensibil mai mic în mediul rural şi/sau
începerea şcolii mai târziu în mediul rural.
II.2.2.Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste (Gradul de cuprindere în învăţământ)
Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în
sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de educaţie, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă
distribuită pe grupe de vârstă, indiferent de nivelul educaţional.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 100
Analizând evoluţia indicatorului în perioada 2002/2003 - 2011/2012 la nivelul judeţului se observă o
tendinţă de creștere a gradului de cuprindere în grupele de vârstă 15-18 ani și 19-23 ani.
Conform datelor statistice (INS), în anul școlar 2011/2012, ratele specifice de cuprindere în
învățământ sunt mai mari la nivelul județului Alba decât la nivel regional și național în toate grupele
de vârstă, cu excepţia învăţământului preșcolar (valori mai mici decât la nivel regional, dar mai mari
decât la nivel național) și primar (sub nivelul regional și național) - v. Anexa 6f 2.
Analiza pe sexe evidenţiază rate specifice de cuprindere în învăţământ mai mici în cazul fetelor,
comparativ cu băieţii în toate grupele de vârstă, cu excepția grupelor 3-6 și 19-23 ani.
II.2.3. Raport al Comisiei Judeţene Alba cu privire la modul de desfăşurare a procesului
de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare şi în clasa I
Comisia a elaborat Procedura generală privind implementare a OMECTS 3064/19.01.2012
de către directorii unităţilor de învăţământ care organizează înscrierea copiilor în clasa
pregătitoare şi clasa I, intrată în vigoare în 13.02. 2012, la nivelul judeţului.
In conformitate cu Anexa I la ordinul MECTS nr. 3064/19.01.2012 de aprobare a metodologiei
privind cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare şi în clasa I pentru anul şcolar 2012-2013 şi a
calendarului înscrierii , s-a întocmit raportul final cu privire la modul de desfăşurare a procesului de
cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare şi in clasa I
1. Realizarea recensământului
Recensământul s-a realizat în unităţile circumscripţiilor şcolare conform metodologiei. El a fost
făcut de către cadrele didactice pe străzile din circumscripţie; au fost postate anunţuri privind
acţiunea de recenzare şi perioada; recenzarea s-a desfăşurat pe baza fişelor de recensământ.
2. Informarea părinţilor
Părinţii au fost informaţi şi consiliaţi în vederea stabilirii clasei de înscriere a copiilor şi au fost
îndrumaţi, cei care au solicitat, spre centrele de evaluare a dezvoltării psihosomatice a copiilor,
constituite la nivelul judeţului.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 101
Au fost afişate în locuri vizibile, în unităţile şcolare, numerele de telefon la care puteau apela
părinţii pentru informaţii (telverde), lista cu documentele necesare pentru înscriere, calendarul
înscrierii şi circumscripţia şcolară.
3. Existenţa şi soluţionarea problemelor deosebite/dificultăţilor apărute în procesul de cuprindere
a copiilor în clasa pregătitoare şi clasa I, corespunzător etapelor prevăzute de metodologie şi
calendar
Problemele deosebite au fost soluţionate fie pe plan local fie cu ajutorul Comisie Naţionale
(validări/invalidări de fişe, înmatriculări)
4. Propuneri referitoare la Metodologia aprobata prin OMECTS nr. 3064/19.01.2012
-clasa pregătitoare să rămână în cadrul grădiniţei ca si “ grupa mare pregatitoare” pentru
scoala cuprinsa fiind eventual în învăţământul obligatoriu.
In cazul in care actuala metodologie ramane in vigoare, avem urmatoarele propuneri
extrase din rapoartele unitatilor de invatamant :
- prelungirea etapei de înscriere în învăţământul special până la sfărşitul lunii
august deoarece eliberarea actelor necesare necesită mai mult timp din cauza
programărilor necesare la factorii decizionali;
- precizări clare în metodologie cu referire la organizarea clasei;
- pregătitoare în cadrul învăţământului rural şi al celui simultan;
- modificarea aplicaţiei pentru înregistrarea copiilor şi la şcolile structură pentru
a obţine o situaţie relevantă a numărului de locuri pe şcoli;
- reducerea calendarului de înscriere la o singură etapă de înscriere în care
fiecare părinte să îşi înscrie copilul la unitatea şcolară pe care o doreşte;
5. Date statistice
5.1. Date statistice referitoare la situaţia înscrierii, pentru fiecare etapă, astfel:
5.2. Date statistice referitoare la situaţia rezultată la încheierea etapei a patra de înscriere:
La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba s-a constituit Comisia Judeţeana pentru
înscrierea copiilor in clasa pregătitoare şi clasa I 2013-2014.
Situatia înscrierii la la clasa pregatitoare pe sistemul informatizat:
Nr. copii recenzati la Nr. copii inscrisi în
prima etapă la
Nr. copii inscrisi în a
doua etapă la
Nr. copii inscrisi în a
treia etapă la
Nr. copii inscrisi în a patra
etapă la
Clasa
pregatitoare
Clasa I Clasa
pregatitoare
Cla-
sa I
Clasa
pregatitoare
Cla-
sa I
Clasa
pregatitoare
Cla-sa I Clasa
pregatitoa
re
Clasa I
2177 3007 1784 2655 183 225 96 113 I II I II
21 115 61 116
Nr. copii recenzati la Nr. copii inscrisi Nr. copii
neînmatriculaţi
după încheierea
etapei a patra
Nr. clase
pregătitoa
re
Nr.
clase I
Nr. cadre didactice care
vor preda la
Clasa
pregatito
are
Clasa I Clasa
pregatito
are
Clasa I
-
143
181
Clasa
pregatitoare
Clasa I
143 181
2177 3007 2166 3171
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 102
ETAPA I ETAPA II ETAPA
AJUSTARI
Cereri introduse
online
Faza 1 Faza 2 Faza 3
2405 269 0 98 53 2
II.2.4 Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED Rata abandonului şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune economică şi
socială, în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în
educaţie pe fiecare nivel ISCED.
Conform datelor INS, în perioada 2003/2004 - 2010/2011, la nivelul judeţului se constată o tendinţă
îngrijorătoare de creştere și valori mari ale abandonului în mod dedosebit în învățământul profesional.
In anul școlar 2012 – 2013, rata de abandon pe nivel de învățământ se prezinta în graficul de
mai jos, înregistrându – se cu cea mai mica valoare a ratei abandonului școlar la învățământul primar .
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 103
Abandon școlar pe nivel de învățământ an școlar 2012-2013
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Abandon școlar
Nivele de învățământ
Nr.
ele
vi
Primar
Gimnazial
Liceu zi
Liceu seral
Liceu fr. redusă
Stagii de practică
Înv. profesional clasa a X-a
An de completare seral
Învățământ postliceal buget
Învățământ postliceal taxa
Învățământ special primar
Învățământ special gimnazial
Învățământ special liceu
Înv. special stagii de practică
II.2.5. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED
Rata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul
populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie
Potrivit datelor INS, se constată o creştere în perioada 2000/2001 - 2010/2011, a ratelor de absolvire a
liceului. Rata de absolvire a învăţamântului profesional acunoscut o creștere până în 2008/2009 urmată
de o scădere accentută la sfârșitul intervalului analizat.
Ratele de absolvire sunt mai mici pentru populaţa feminină comparativ cu cea maculină în cazul
învăţământului profesional şi mai mari în cazul liceului.
Şi în cazul acestui indicator, datele INS detaliate pe medii de rezidenţă par să să se bazeze pe locaţia
şcolilor (nu pe mediul de provenienţă al elevilor).
II.2.6. Rata de succes
Ratele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale (examenele de
absolvire la şcoala de ucenici, şcoala profesională, postliceală şi de maiştri; respectiv atestatul de
competenţe profesionale la liceul tehnologic) oscilează în jurul valorii de 99% conform datelor
furnizate de IȘJ. Această constatare este mai degrabă de natură să pună sub semnul întrebării
corectitudinea şi relevanţa evaluărilor finale. Reconsiderarea evaluărilor finale în raport cu SPP, bazate
pe achiziţii reale în termeni de competenţe, este de maximă importanţă pentru asigurarea unei
certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare. Măsurile care
trebuie avute în vedere în raport cu acest indicator trimit, pe de o parte , la asigurarea calităţii în
procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire profesională , iar pe de altă parte la
necesitatea unor programe remediale ( şcoala de după şcoală, etc.) pentru elevii cu dificultăţi de
învăţare.
II.2.7.Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie
Conform datelor INS, rata de tranziție de la învățământul gimanzial la cel liceal și profesional în anul
școlar 2012-2013 a fost de 99,1%
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 104
Din datele ISJ din ultimii ani, rata de tranziţie la clasa a IX-a se plasează între un maxim de 97,12% în
anul şcolar 2010-2011 şi un minim de 90,30% în anul şcolar 2005/2006, rezultând un procent între 3 şi
10% de elavi care nu-şi continuă studiile după clasa a VIII-a în anul şcolar următor .
Se recomandă creşterea ratelor de tranziţie în ciclul superior al liceului, inclusiv prin ofertă de
pregătire în învăţământul seral în sprijinul celor care se angajează şi doresc să continue studiile.
II.2.8. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie
Conform definiţiei Eurostat, indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au
părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2)
absolvit.
În ciuda apropierii de media UE-27, valoarea indicatorului la nivel național (17,5% în 2011) este încă
departe de media europeană (13,5%) și ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de
abandon şcolar timpuriu de maxim 10% până în 2020 (N.B. ținta pentru 2020 stabilită de
România prin PNR este de 11,3%) .
Sursa: EUROSTAT
II.2.9. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)
România ocupă penultimul loc în Europa, prin procentul mare al elevilor cu competenţe scăzute
de citire/lectură la testele PISA 2009 (40,4%), de peste două ori mai mare decât media UE (19,6).
Performanţele sunt şi mai scăzute în cazul băieţilor care înregistrează un procent extrem de alarmant al
celor cu competenţe scăzute de citire/lectură al (50,7% în 2006, faţă de 30,4% în cazul fetelor) .
Ținta UE (benchmark) este ca până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe
scăzute de citire, matematică și științe exacte să fie mai mic de 15 %.
Indicatorul nu este disponibil la nivel regional și județean.
.
II.2.10. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel
puţin învăţământul secundar superior
În 2011 România are o pondere a populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care
au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior (79,6%), apropiată de media UE-27 (79,5%) .
Indicatorul nu este disponibil la nivel județean.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 105
II.2.11. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)
Indicatorul nu este disponibil la nivel regional. În 2011 (conf. Eurostat1), rata de participare în
formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1,6% (!) în comparaţie cu media
în Uniunea Europeană (UE-27: 8,9%) .
Se constată un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru
2020, de cel puţin 15% din populaţia adultă (25-64 ani).
Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie la ameliorarea acestui indicator, prin implicarea activă în
formarea adulţilor, prin programe acreditate.
II.3 Rezultatele elevilor si cadrelor didactice.
II.3.1 Rezultatele elevilor la evaluarile nationale – evaluare clasa a VIII – a
Candidații au fost înscriși la secretariatele unităților de învățământ cu respectarea Art.16 din Anexa nr.
2 la ordinul MECTS. nr. 4801/ 31.08.2010, cu privire la organizarea și desfășurarea Evaluării
Naționale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul școlar 2010-2011și Ordinul privind organizarea şi
desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul şcolar 2012-2013 nr.
5606/31.08.2012 in termenul prevăzut prin Anexa la O.M.E.C.T.S. nr. 5606 /31.08.2012 privind
organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2012-2013.
În ședința Consiliului de Administrație al ISJ Alba s – a hotărât ca numărul minim de elevi dintr – un
Centru de Examen sa fie 12, astfel cele 142 unități de învățământ gimnazial au fost arondate la 75
Centre de Examen pe principiul deplasării elevilor pe cea mai scurtă distanță.
Arondarea Centrelor de Examen la cele 4 Centre Zonale de Evaluare, s – a facut în ședința Consiliului
de Administrație al ISJ Alba din data de 17.06.2013, avându – se în vedere o repartiție echilibrată a
numărului de lucrări scrise.
Toate unitatile de invatamant au fost supravegheate video pe perioada desfasurarii examenului.
Din totalul de 3384 elevi înscriși în clasa a VIII – a în anul școlar 2012 – 2013, s – au înscris la
Evaluarea națională 3124 elevi, fiind prezenți 3074 la proba de Limba și literatura română și 3068la
proba de Matematică.
Evaluarea s – a realizat în 4 centre de evaluare cu 68 cadre didactice evaluatori Limba și
literatura română, 2 cadre didactice evaluatori Limba și literarura maghiară, 2 cadre didactice
evaluatori Limba și literarura germană și 68 cadre didactice evaluatori Matematică.
Rezultate înainte de contestații:
Disciplina Nr.
inscrisi
Nr.
prezenti
Nr.
eliminati
Nr. de
evaluati
1 –
1,99
2 –
2,99
3 –
3,99
4 –
4,99
5 –
5,99
6 –
6,99
7 –
7,99
8 –
8,99
9 –
9,99
10
Limba si
Literatura
Romana
3124 3074 0 3074 54 88 163 223 424 435 505 592 564 26
Limba
materna
110 110 0 110 2 2 2 2 17 23 24 21 17 0
Matematica 3124 3068 0 3068 66 220 262 316 371 264 312 387 690 180
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 106
TOTAL 3124 3068 0 3068 42 118 234 318 393 371 391 554 631 16
Număr de contestații depuse/soluționate: 145/45 din care:
- Limba si literatura română 105/29
- Limba și literature maghiară 1/0
- Matematică 39/16
Rezultate obținute după contestații:
Disciplina Nr.
inscrisi
Nr.
prezenti
Nr.
eliminati
Nr. de
evaluati
1 –
1,99
2 –
2,99
3 –
3,99
4 –
4,99
5 –
5,99
6 –
6,99
7 –
7,99
8 –
8,99
9 –
9,99
10
Limba si
Literatura
Romana
3124 3074 0 3074 54 88 163 223 425 435 503 584 573 26
Limba
materna
110 110 0 110 2 2 2 2 17 23 24 21 17 0
Matematica 3124 3068 0 3068 66 219 262 316 370 266 308 388 693 180
TOTAL 3124 3068 0 3068 42 118 232 318 395 370 391 548 638 16
Diferenta intre numarul absolventior de clasa VIII – a si numarul participantilor la evaluarea
nationala este data de numarul elevilor promovati dupa sesiunea de corigenta.
Rezultate EN 2013 pe tranșe de medii
0
100
200
300
400
500
600
700
1 –
1,99
2 –
2,99
3 –
3,99
4 –
4,99
5 –
5,99
6 –
6,99
7 –
7,99
8 –
8,99
9 –
9,99
10
Tranșe de medii
Nr.
can
did
ați
Tranșe de medii
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 107
Rezultate EN 2013 pe tranșe de medii și probe de examen
0
100
200
300
400
500
600
700
800
1 –
1,99
2 –
2,99
3 –
3,99
4 –
4,99
5 –
5,99
6 –
6,99
7 –
7,99
8 –
8,99
9 –
9,99
10
Tranșe de medii
Nr.
can
did
ați
Limba si Literatura Romana
Limba materna
Matematica
Rezultate EN 2013 pe mediu de proveniență și tranșe de medii
0
100
200
300
400
500
600
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
10
Tranșa de medii
Nr.
can
did
ați
Mediu urban:
Mediu rural:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 108
Rezultate EN 2013 fete/băieți și tranșe de medii
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
10
Tranșa de medii
Nr.
can
did
ați
Sex feminin:
Sex masculin:
Rezultatele obtinute pe transe de medii au o crestere liniara pana la intervalul 9 – 9,99, maximul fiind
inregistrat la 9 – 9,99, 638 candidati, 16 candidati obtinand media 10.
Rezultatele pe discipline respecta clopotul lui Gauss deplasat la reapta la Limba Romana, unde 26 de
elevi au obtinut nota maxima, 10 dar si 54 de elevi au obtinut note intre 1,00 si 1,99, la Matematica
180 de elevi au obtinut nota 10 si 66 elevi note intre 1,00 si 1,99.
Rezultate comparative pe tranșe de medii
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1-1.99 2-2.99 3-3.99 4-4.99 5-5.99 6-6.99 7-7.99 8-8.99 9-9.99 10
Transe de medii
Nr.
ele
vi
Media V-VIII
Rezultate evaluare
Exemple de unitati de invatamant cu multi elevi cu diferente mai mari de doua puncte intre media de
absolvire claselor V – VIII si media de la evaluarea nationala: SCOALA GIMNAZIALA BERGHIN – 11 elevi(din 15 elevi)
SCOALA GIMNAZIALA "ION BREAZU" MIHALT- 11 elevi(din 13)
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 109
SCOALA GIMNAZIALA FENES – 9 elevi din 9
SCOALA GIMNAZIALA ALMASU MARE – 9 elevi(din 11)
SCOALA GIMNAZIALA STREMT – 9 elevi(din 16)
SCOALA GIMNAZIALA GEOAGIU DE SUS – 6 elevi(din 9)
COLEGIUL NATIONAL "BETHLEN GABOR" AIUD – 19 elevi(din 44)
SCOALA GIMNAZIALA HOPIRTA – 5 elevi(din 8)
SCOALA GIMNAZIALA MIRASLAU – 10 elevi(din 12)
LICEUL TEORETIC "P.MAIOR" OCNA MURES – 18 elevi(din 54)
SCOALA GIMNAZIALA NOSLAC – 7 elevi(din 9)
SCOALA GIMNAZIALA "T. COCISIU" BLAJ – 27 elevi (din 77 elevi)
SCOALA GIMNAZIALA "I.M.MOLDOVAN" BLAJ – 9 elevi din 9
SCOALA GIMNAZIALA MANARADE – 5 elevi din 5
SCOALA GIMNAZIALA CENADE – 8 elevi (din 12)
SCOALA GIMNAZIALA ROSIA DE SECAS – 11 elevi din 12
SCOALA GIMNAZIALA"I.BIANU" VALEA LUNGA – 12 elevi(din 24)
LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI – 15 elevi(din 26)
SCOALA GIMNAZIALA BALCACIU – 8 elevi din 8
SCOALA GIMNAZIALA VESEUS – 10 elevi din 10
SCOALA GIMNAZIALA PETRESTI – 22 elevi (din 35)
SCOALA GIMNAZIALA DOSTAT – 10 elevi (din 13)
SCOALA GIMNAZIALA SASCIORI – 23 elevi (din 37 elevi)
SCOALA GIMNAZIALA LOMAN – 11 elevi (din 13)
SCOALA GIMNAZIALA RACHITA – 13 elevi (din 14)
SCOALA GIMNAZIALA SPRING – 4 elevi (din 6)
SCOALA GIMNAZIALA VINGARD – 6 elevi din 6
SCOALA GIMNAZIALA CUNTA – 7 elevi (din 14)
SCOALA GIMNAZIALA CIURULEASA – 6 elevi (din 11)
SCOALA GIMNAZIALA "E.RACOVITA" GIRDA DE SUS – 10 elevi (din 12)
SCOALA GIMNAZIALA GHETAR – 7 elevi din 7
SCOALA GIMNAZIALA MATISESTI – 12 elevi (din 20)
SCOALA GIMNAZIALA SCARISOARA – 7 elevi din 8
SCOALA GIMNAZIALA LAZESTI – 6 elevi din 7
SCOALA GIMNAZIALA VADU MOTILOR – 6 elevi (din 9)
LICEUL "DR. LAZAR CHIRILA" BAIA DE ARIES – 30 elevi (din 51)
SCOALA GIMNAZIALA OCOLIS – 5 elevi (din 8)
SCOALA GIMNAZIALA POSAGA DE JOS – 3 elevi (din 6)
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 110
Diferențe lb. română EN 2013
0
100
200
300
400
500
600
700
Diferențe
Nr.
ab
so
lven
ți
0.5p
1p
1.5p
2p
2.5p
3p
3.5p
0p
4p
>4p
- 0,5p
- 1p
- 1,5p
- 2p
>- 2p
Diferențe matematică EN 2013
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Diferențe
Nr.
ab
so
lven
ți
0.5p
1p
1.5p
2p
2.5p
3p
3.5p
4p
0p
>4p
- 0,5p
- 1p
- 1,5p
- 2p
>- 2p
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 111
Diferențe lb. maghiară EN 2013
0
2
4
6
8
10
12
14
16
1
Diferențe
Nr.
ab
so
lven
ți
0.5p
1p
1.5p
2p
2.5p
3p
3.5p
4p
0p
>4p
- 0,5p
- 1p
- 1,5p
- 2p
>- 2p
Diferențe lb. germană EN 2013
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
Diferențe
Nr.
ab
so
lve
nți
0.5p
1p
1.5p
2p
2.5p
3p
3.5p
4p
0p
>4p
-0,5p
-1p
-1,5p
-2p
>-2p
Din analiza diferentelor pe discipline se constata maximul inregistrat la 0,5 puncte, diferentele mai
mari de doua puncte la Limba romana fiind in procent de 12,37% si la Matematica de 15,03%.
II.3.2 Rezultatele elevilor la examenul de Bacalaureat 2012 – 2013
Comisia Judeţeană de Bacalaureat a nominalizat şi transmis Ministerului Educaţiei Naționale
prin adresa nr.2316/15.04.2013 unităţile de învăţământ desemnate centre de examen – 13 centre de
examen, unităţile şcolare arondate acestora şi centrele zonale de evaluare - 3 centre de evaluare,
pentru sesiunea iunie – iulie 2013. S-a respectat art. 31 din Anexa 2 la OMECTS nr. 4799 din
31.08.2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat 2011 și Ordinul MEN
nr. 5610 din 31.08.2012 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național -
2013, referitor la numărul candidaţilor înscrişi într-o comisie de examen.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 112
Comisia Națională de Bacalaureat a aprobat centrele de examen și de evaluare propuse și le – a
comunicat ISJ Alba prin adresa nr. 48422/05.06.2013.
Toate unitățile de învățământ au deținut suficiente camere de supraveghere video, majoritatea
unităților de învățământ liceal dispunând de sisteme centralizate de supraveghere video.
La nivelul Comisiei Județene de Bacalaureat 2013, în încăperea destinată descărcării
subiectelor probelor de examen, a fost instalată camera web de tip MICROSOFT LIFE CINEMA
STUDIO Q2F – 0000
La nivelul județului Alba, procentul de promovabilitate a examenului de Bacalaureat sesiunea
iunie – iulie 2013 a fost de 63,41% față de 56,4% la nivel național, repartiția pe promoția curentă și
promoție anterioară fiind:
- 68,24% promovabilitate promoție curentă la nivel de județ față de 63,1% la nivel național;
- 39,92% promovabilitate promoție anterioară la nivel de județ față de 31,7% la nivel național.
Rezultate obținute la examenul de bacalaureat sesiunea iunie – iulie 2013, înainte(IC) și după
contestații(DC) pe număr de elevi și procentual:
Forma
de
invata
mant
Nr
elevi
inscris
i
Nr. elevi
prezenti
Nr.
elevi
neprez
entati
Nr.
elevi
elimi
nati
Numar
de
candidati
respinsi
Din care cu
medii: Nr.
elevi
reusiti
Din care cu medii:
< 5 5 -
5.99 6 -
6.99
7 -
7.99
8 -
8.99
9 -
9.99 10
Total
IC 3408 3113 295 4 1172 972 200 1937 465 510 586 374 2
% 91,34 8,66 0,13 37,65 82,9
4 17.06 62,22
24,0
1
26,3
3 30,25 19,31 0,1
Total
DC 3408 3113 295 4 1135 939 196 1974 493 501 589 389 2
% 91,34 8,66 0,13 36,46 82,7
3 17,27 63,41
24,9
7
25,3
8 29,84 19,71 0,1
- Situația contestațiilor depuse pe discipline sesiunea iunie – iulie 2013:
Anatomie si fiziologie umana, genetica si ecologie umana 28
Biologie vegetala si animala 97
Chimie anorganica TEH Nivel I/II 8
Chimie organica TEH Nivel I/II 1
Chimie organica TEO Nivel I/II 3
Filosofie 1
Fizica TEH 6
Fizica TEO 4
Geografie 74
Informatica MI C/C++ 1
Informatica MI Pascal 14
Informatica SN Pascal 1
Istorie 98
Limba si literatura maghiara 4
Limba si literatura romana 372
Logica, argumentare si comunicare 10
Matematica MATE-INFO 44
Matematica PED 1
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 113
Matematica ST-NAT 16
Matematica TEHN 105
Sociologie 1
- Total contestații depuse 889, din care admise 302.
- Din contestațiile admise, 86 de note au scăzut iar 216 note au crescut.
Petru sesiunea a II-a a examenului de bacalaureat august – septembrie, au fost nominalizate 4 centre
de examen si un centru de evaluare.
S-au înscris 1341 candidati, au fost prezenţi 1118 candidati şi au promovat 259, procentul de
promovabilitate fiind de 23,17% fata de media pe tara de 21,5%.
Form
a de
invata
mant
Nr
elevi
inscri
si
Nr.
elevi
prezent
i
Nr.
elevi
nepre
zentat
i
Nr.
elevi
elimi
nati
Numar
de
candida
ti
respinsi
Din care cu
medii: Nr.
elevi
reusit
i
Din care cu medii:
< 5 5 -
5.99 6 -
6.99
7 -
7.99
8 -
8.99
9 -
9.99 10
Total
IC 1341 1118 223 10 863 682 181 245 197 42 5 1 0
% 83.37% 16.63
%
0.89
% 77.19%
79.0
3%
20.97
%
21.91
%
80.4
1%
17.1
4%
2.04
%
0,41
% 0
Total
DC 1341 1118 223 10 849 683 166 259 209
44
5 1 0
% 83.37% 16.63
%
0,89
% 75.94%
80.4
5%
19.55
%
23.17
%
80.6
9%
16.9
9%
1,93
%
0,39
% 0
Situația contestațiilor depuse pe discipline august septembrie 2013:
Anatomie si fiziologie umana, genetica si ecologie
umana 6
Biologie vegetala si animala 83
Chimie anorganica TEH Nivel I/II 3
Chimie organica TEH Nivel I/II 1
Fizica TEH 7
Fizica TEO 1
Geografie 25
Informatica MI Pascal 1
Istorie 10
Limba si literatura maghiara 1
Limba si literatura romana 145
Logica, argumentare si comunicare 2
Matematica MATE-INFO 5
Matematica ST-NAT 12
Matematica TEHN 75
Total lucrari contestate sesiunea august – septembrie 2013: 377
La 6 lucrări (limba și literatura română), notele după contestații s-au modifucat cu peste 1,5 puncte.
Cumulat pe cele 2 sesiuni au fost promovaţi 2231 absolvenţi
Rezultatele pe tranşe de note cumulat pe ambele sesiuni sunt următoarele;
< 5 5 - 5.99 6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10
I 939 196 493 501 589 389 2
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 114
II 683 166 209 44 5 1 0
Total 1622 362 702 545 594 390 2
Promovabilitate bac 2013 pe transe de note sesiunea I+II
0
100
200
300
400
500
600
700
800
6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10
Note intre valorile
Nr.
can
did
ati
Nr. candidatii
Pe total rezultatele, cu cei respinşi sunt următoarele:
Rezultate bac 2013 pe transe de note sesiunea I+II
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
< 5 5 - 5.99 6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10
Note intre valorile
Nr.
ca
nd
ida
ti
Nr. candidati
Pe forme de învăţământ am obţinut următoarele rezultate:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 115
Promovabilitate pe forme de invatamant bac 2013 sesiunea I+II
0
500
1000
1500
2000
2500
Zi Seral Fără frecvenţă Frecvenţă
redusă
Distanţă
Forma de invatamant
Nr.
can
did
ati
Nr. candidati promovati
Rezultatele statistice obţinute în cele 2 sesiuni pe probe si discipline sunt următoarele:
Promovabilitate bac 2013 pe transe de note si promotii sesiunea I+II
0
100
200
300
400
500
600
700
800
6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10
Note intre valorile
Nr.
can
did
ati
Nr. candidatii
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 116
Rezultate bac 2013 pe transe de note si promotii sesiunea I+II
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
< 5 5 - 5.99 6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10
Note intre valorile
Nr.
ca
nd
ida
ti
Nr. candidati
Promovabilitate pe forme de invatamant si promotii bac 2013 sesiunea
I+II
0
500
1000
1500
2000
2500
Zi Seral Fără frecvenţă Frecvenţă
redusă
Distanţă
Forma de invatamant
Nr.
can
did
ati
Nr. candidati promovati
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 117
Limba şi literatura română proba Ea)
Rezultate bac 2013 sesiunea I proba A limba romana pe forme de invatamant
0
100
200
300
400
500
600
700
800
5 - 5.99 6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10 Respinsi
Transe de note
Nr.
can
did
ati
Zi
Seral
La proba E a) Limba și literatura română scris – probă obligatorie pentru toate filierele,
distrtribuția notelor în intervalul 6,00 – 9,99, respectă curba lui Gauss.
Matematică Ec)
Rezultate bac 2013 sesiunea I proba Ec matematica pe forme de invatamant
0
100
200
300
400
500
600
5 - 5.99 6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10 Respinsi
Transe de note
Nr.
can
did
ati
Zi
Seral
La proba E c) Matematică scris - probă obligatorie pentru filiera tehnologică, filiera teoretică profil
real, filiera vocațională profil pedagogic și militar, distribuția notelor pe tranșe de medii între 6,00 și
9,99 este deplasată spre dreapta, existând și 57 note de 10, lucru datorat complexității subiectelor
diferențiate pe filieră, profil, specializare.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 118
Istorie Ec)
Rezultate bac 2013 sesiunea I proba Ec istorie
0
50
100
150
200
250
5 - 5.99 6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10 Respinsi
Transe de note
Nr.
can
did
ati
Zi
La proba E c) Istorie scris - probă obligatorie pentru filiera teoretică, profil uman și filiera
vocațională(excepție profilul pedagogic și militar), distribuția notelor pe tranșe de medii între 6,00 și
9,99 este aproximativ liniară.
Proba Ed), proba la alegere
La proba E d) probă la alegere, cei mai mulți candidați au optat pentru disciplinele Biologie și
Geografie.
La Informatică, numărul candidaților care au optat pentru această probă este în continuare mic, deși
toate liceele teoretice din județ au clase de matematică – informatică.
Din analiza repartitiei notelor pe transe de note la disciplinele la care numarul de candidati este
mai mare, se observa ca numarul maxim de respinsi este la Biologie, 296 candidati. Raportat la
numarul de candidati se remarca un numar mare de candidati respinsi si la Fizica, 41, acest lucru
datorandu – se si faptului ca majoritatea candidatilor provin de la filiera tehnologica.
In continuare numarul elevilor de la filiera teoretica, profil real, specializarea matematica –
informatica, care aleg ca si proba de examen Informatica, este redus in raport cu numarul
absolventilor, totusi in crestere fata de anul precedent, numarul maxim de optiuni fiind pentru
Biologie.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 119
Rezultate bac 2013 sesiunea I proba Ed
0
50
100
150
200
250
300
350
400
5 - 5.99 6 - 6.99 7 - 7.99 8 - 8.99 9 - 9.99 10 Respinsi
Transe de note
Nr.
can
did
ati
Fizica (Ed)
Chimie (Ed)
Geografie (Ed)
Informatica (Ed)
Biologie (Ed)
Situatia notelor de 10 obtinute pe discipline de studiu la Examenul de Bacalaureat 2012 – 2013,
este prezentata in graficul de mai jos, Matematica inregistrand un numar de 57 de note de 10, urmata
de Biologie, 22 de note de 10, Limba si literatura romana si Geografia la egalitate cu 18 note de 10.
Note de 10 la bac 2013 sesiunea I pe discipline
0
10
20
30
40
50
60
Lim
ba s
i
litera
tura
rom
ana
Isto
rie
Bio
logie
Filo
sofie
Info
rmatica
Socio
logie
Disciplina
Nr.
can
did
ati
Note de 10
Rezultatele pe licee sunt următoarele:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 120
Promovabilitate pe unitati de invatamant bac 2013 sesiunea I
0
20
40
60
80
100
120
COLE
GIU
L M
ILIT
AR LIC
EAL
"MIH
AI V
ITEAZU
L" A
LBA IU
LIA
COLE
GIU
L NATI
ONAL
"HOREA C
LOSCA
SI C
RIS
AN" A
LBA I.
..
COLE
GIU
L NATI
ONAL
"AVR
AM
IANC
U" C
IMPEN
I
COLE
GIU
L NATI
ONAL
"INOCHENTIE
MIC
U C
LAIN
" BLA
J
COLE
GIU
L NATI
ONAL
"LUC
IAN B
LAGA" S
EBES
COLE
GIU
L NATI
ONAL
"DAVID
PRODAN" C
UGIR
COLE
GIU
L NATI
ONAL
"TIT
U M
AIO
RESC
U" A
IUD
LICEUL TE
ORETIC
"PETR
U M
AIO
R" O
CNA-M
URES
LICEUL CU P
ROGRAM S
PORTI
V S
EBES
COLE
GIU
L ECONOM
IC "D
IONIS
IE P
OP M
ARTI
AN" A
LBA IU
LIA
LICEUL DE A
RTE
ALB
A IULI
A
LICEUL TE
ORETIC
TEIU
S
SEM
INARU
L TE
OLO
GIC
ORTO
DOX "
SFA
NTU
L SIM
ION S
TEFA
..
LICEUL CU P
ROGRAM S
PORTIV
ALB
A IULI
A
COLE
GIU
L TE
HNIC
"I.D
.LAZA
RESC
U" C
UGIR
LICEUL "C
ORNELIU M
EDR
EA" Z
LATN
A
LICEUL "D
R. L
AZAR C
HIR
ILA" B
AIA D
E A
RIES
LICEUL "H
OREA, C
LOSCA
SI C
RIS
AN" A
BRUD
COLE
GIU
L TE
HNIC
"APU
LUM
" ALB
A IULIA
COLE
GIU
L NATI
ONAL
"BETH
LEN G
ABO
R" A
IUD
LICEUL TE
HNOLO
GIC
JID
VEI
LICEUL TE
HNOLO
GIC
"STE
FAN M
ANC
IULE
A" B
LAJ
LICEUL TE
HNOLO
GIC
SIL
VIC C
IMPEN
I
LICEUL TE
HNOLO
GIC
SEB
ES
COLE
GIU
L TE
HNIC
"ALE
XANDRU D
OM
SA" A
LBA IU
LIA
COLE
GIU
L TE
HNIC
"DORIN
PAV
EL" A
LBA IU
LIA
COLE
GIU
L TE
HNIC
AIU
D
LICEUL TE
OLO
GIC
GRECO
-CATO
LIC "S
FANTU
L VAS
ILE C
E...
LICEUL TE
OLO
GIC
ROMANO-C
ATO
LIC "G
ROF
MAJL
ATH G
U...
COLE
GIU
L DE A
FACE
RI A
LBA IU
LIA
LICEUL TE
HNOLO
GIC
"TARA
MOTIL
OR" A
LBAC
LICEUL TE
HNOLO
GIC
AGRIC
OL "A
LEXA
NDRU B
ORZA
" CI...
LICEUL TE
HNOLO
GIC
OCNA M
URES
LICEUL TE
HNOLO
GIC
"TIM
OTE
I CIP
ARIU
" BLA
J
LICEUL TE
HNOLO
GIC
DE T
URIS
M S
I ALI
MENTA
TIE A
RIESE
NI
Unitatea de invatamant
Va
lori
Procent de promovabilitate
Unitati de invatamant cu procent de promovabilitate in prima sesiune a Examenului de
Bacalaureat 2012 – 2013 sub media pe judet(63,41%):
LICEUL "CORNELIU MEDREA" ZLATNA 63.04%
LICEUL "DR. LAZAR CHIRILA" BAIA DE ARIES 56.67%
LICEUL "HOREA, CLOSCA SI CRISAN" ABRUD 50.36%
COLEGIUL TEHNIC "APULUM" ALBA IULIA 47.18%
COLEGIUL NATIONAL "BETHLEN GABOR" AIUD 42.25%
LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI 41.38%
LICEUL TEHNOLOGIC "STEFAN MANCIULEA" BLAJ 38.71%
LICEUL TEHNOLOGIC SILVIC CIMPENI 36.84%
LICEUL TEHNOLOGIC SEBES 35.33%
COLEGIUL TEHNIC "ALEXANDRU DOMSA" ALBA IULIA 34.15%
COLEGIUL TEHNIC "DORIN PAVEL" ALBA IULIA 28.26%
COLEGIUL TEHNIC AIUD 27.70%
LICEUL TEOLOGIC GRECO-CATOLIC "SFANTUL VASILE CEL MARE" BLAJ 25.00%
LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC "GROF MAJLATH GUSZTAV KAROLY" ALBA
IULIA 22.73%
COLEGIUL DE AFACERI ALBA IULIA 22.22%
LICEUL TEHNOLOGIC "TARA MOTILOR" ALBAC 22.22%
LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL "ALEXANDRU BORZA" CIUMBRUD 21.43%
LICEUL TEHNOLOGIC OCNA MURES 18.75%
LICEUL TEHNOLOGIC "TIMOTEI CIPARIU" BLAJ 11.36%
LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTATIE ARIESENI 10.53%
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 121
Unitati de invatamant cu procent de promovabilitate de peste 90%:
COLEGIUL MILITAR LICEAL "MIHAI VITEAZUL" ALBA IULIA 100.00%
COLEGIUL NATIONAL "HOREA CLOSCA SI CRISAN" ALBA IULIA 98.96%
COLEGIUL NATIONAL "AVRAM IANCU" CIMPENI 96.26%
COLEGIUL NATIONAL "INOCHENTIE MICU CLAIN" BLAJ 93.98%
COLEGIUL NATIONAL "LUCIAN BLAGA" SEBES 91.84%
In prima sesiune a Examenului de Bacalaureat, promovabilitatea cea mai mica s – a obtinut in
cadrul filierei tehnologice, unde candidatii au provenit atat de pe ruta directa de profesionalizare cat si
de pe ruta progresiva de profesionalizare.
In cadrul filierei tehnologice, rezultatele mai bune sunt in cadrul profilului servicii, unde mediile de
acces in clasa a IX – a sunt mai mari decat in cazul profilului tehnic si resurse naturale si protectia
mediului.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 122
Promovabilitatea dupa cele 2 sesiuni ale Examenului de Bacalaureat:
Promovabilitatea de 41,41% la filiera Tehnologică, se datorează profilului Tehnic unde mediile de
admitere în clasa a IX – a sunt cele mai mici(domeniul mecanic, de exemplu, ultima medie de admitere
sub 5,00).
Prin aplicarea prevederilor art.90 alin 2 din Metodologie, s – au reevaluat de catre Comisia
Judeteana de Bacalaureat, un numar de 180 de lucrari (cate 60 de lucrari la limba romana, matematica
si instorie).
In prima sesiune de Bacalaureat Inspectoratul Scolar Judetean Alba a fost Centru Regional
de Contestatii pentru judetele Arad, Cluj, Sibiu si s-au evaluat 2647 de lucrari.
In a doua sesiune de Bacalaureat Inspectoratul Scolar Judetean Alba a fost Centru Regional
de Contestatii pentru judetele Sibiu si Hunedoara si s-au evaluat 573 de lucrari.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 123
Bacalaureat bilingv
Raportul cu privire la organizarea şi desfăşurarea probei anticipate susţinute în data de 31 mai 2013 de
către elevii secţiei bilingv francofone de la Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia
şi Colegiul Național „Avram Iancu” Cimpeni contine date statistice referitoare la rezultate pentru 30
elevi de la Colegiul National ”Horea, Closca si Crisan” Alba Iulia si 32 elevi de la Colegiul National
”Avram Iancu” Campeni.
Media generală a probei anticipate:
8,41 la Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia.
8,30 la Colegiul Naţional „Avram Iancu” din Cîmpeni.
II.3.3 Rezultatele obtinute la examenele de certificare a competentelor profesionale an
scolar 2012 – 2013 Organizarea si desfasurarea examenelor s-a facut conform Anexei 1 la Metodologia de
organizare si desfăşurare a examenelor de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor din
învăţământul profesional si tehnic preuniversitar aprobata cu OMECT nr.5172/29.08.2008 respectiv
graficul de examene aprobat OMECTS nr. din, in sesiunile februarie, iunie – iulie si august.
Au fost organizate Centre de examen in fiecare unitate de invatamant profesional si tehnic – 19
unitati de invatamant de stat, unitatile de invatamant particular autorizate fiind arondate pe langa
unitati de invatamant de stat.
- analiza rezultatelor obţinute de elevi în cadrul examenelor de certificare a competentelor
profesionale: Nivel de calificare Sesiunea de examen
de certificare
Nr. elevi inscrisi Nr. elevi prezenti Nr. elevi promovati
Nivel 2 ianuarie 55 51 51
iunie 71 69 69
Nivel 3 iunie 1311 1278 1274
august 401 378 377
Nivel 3 avansat august 155 155 155
ianuarie 60 60 60
Aspecte pozitive Aspecte negative Cauze / condiţii
-Temele lucrarilor au fost anuntate
conform Metodologiei candidatilor,
fiind alese corespunzător, cuprinzând
aspecte de importanţă practică şi
teoretică;
-Reprezentantii agentilor economici in
organizarea si desfasurarea
examenelor de certificare a fost
efectiva;
-Nu s – au semnalat incidente, au fost
respectate normele de securitate si
sanatate in munca.
-Nu toti elevii au respectat
graficul de elaborare al
proiectului stabilit de comun
acord cu profesorii indrumatori,
modul de implicare in realizarea
partii grafice fiind redus;
-Slaba dotare a unor laboratoare
pe domenii cum ar fi industria
alimentara.
- Aprecierea prin
calificative
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 124
Rezultatele examenului de certificare competente profesionale sesiunea iunie – iulie:
Pentru nivelul 3 de calificare, repartitia candidatilor pe profil si calificari, se prezinta conform
graficelor de mai jos:
Promovați certificare calificare profesională nivel 3 pe calificari
domeniul economic sesiunea iunie-iulie 2013
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Tehnician în
activităţi
economice
Tehnician în
turism
Tehnician in
achizitii si
contractari
Tehnician in
activitati in
comert
Tehnician în
gastronomie
Organizator
banqueting
Domeniul
Nr.
ab
so
lven
ți
fete
băieți
Pentru nivelul trei de calificare, profil tehnic, repartitia candidatilor pe calificari este conform
graficului de mai jos:
Promovați certificare calificare profesională nivel 3 profil tehnic pe
domenii sesiunea iunie-iulie 2013
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Domeniul
Nr.
ab
so
lven
ți
Electronică și automatizări
Electric
Fabricarea produselor din lemn
Mecanic
Materiale de construcții
Construcţii, instalaţii şi lucrări
publice
Industrie textilă-pielărie
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 125
Pentru profilul resurse naturale si protectia mediului, repartitia candidatilor pe calificari:
Promovați certificare calificare profesională nivel 3 profil resurse
naturale si protecția mediului pe domenii sesiunea iunie-iulie 2013
0
5
10
15
20
25
30
35
f b
Domeniul
Nr.
ab
so
lven
ți
Industrie alimentară
Agricultură
Repartitia candidatilor promovati sesiunea 2013, nivel de certificare 2, pe profil:
In anul scolar 2012 – 2013 a functionat invatamant profesional – stagii de practica, examenul de
certificare avand loc in luna mai 2012, promovabilitea fiin de 100%.
Repartitia candidatilor promovati pe calificari este ilustrata in figura de mai jos.
Promovați certificare competențe profesionale nivel 2 Stagii de pregatire
practică pe calificări sesiunea iunie-iulie 2013
0
5
10
15
20
25
30
f b
Categoria
Nr.
ab
so
lven
ți Operator ceramică f ină
tâmplar universal
Confecționer produse textile
mecanic auto
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 126
Rezultatele sesiunii august a examenului de certificare competente profesionale:
Promovați certificare calificare profesională nivel 3
sesiunea august-septembrie 2013
0
50
100
150
200
f b
Categoria
Nr.
ab
so
lve
nți tehnic
servicii
resurse naturale şi
protecţia mediului
II.3.6. Admiterea computerizata in licee( si SAM) 2006 - 2013
Numărul etapelor de admitere în licee şi şcoli de arte şi meserii în fiecare an şcolar a fost dictat
de către metodologia care reglementează acest tip de examen.
Numărul elevilor participanţi la etapa I a admiterii în perioada 2006 – 2013 a depins de
promovabilitatea de la examenele de Testare Naţională/Teze cu subiect unic/Evaluare Naţionala,
precum şi de numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a din anul şcolar respectiv. Din anul 2008, toţi
elevii care au susţinut Tezele cu Subiect Unic şi au promovat clasa a VIII-a, au putut opta pentru
admiterea în învăţământul liceal, începând cu etapa I a repartizării computerizate
Repartizati 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Etapa I 2484 2553 3121 3047 2975 3235 2630 2694
Etapa II 1271 1019 21 8 8 20 2 7
Etapa III Nu este cazul 124 115 55 73
Şedinţa
publica
Şedinţa
publica
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 127
Admitere - repartizati pe etape
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Anul
Nr.
ad
mis
i
Etapa I
Etapa II
Procentul scăzut de elevi nerepartizaţi în prima etapă este o consecinţă a unei bune orientări
şcolare a absolvenţilor de clasa a VIII-a. Procentul relativ ridicat de elevi nerepartizaţi în etapa a II-a se
datorează faptului că, raportat la zonele geografice de provenienţă a acestora, numărul locurilor rămase
a fost mai mic decât cererea. Cu toate acestea, prin redistribuţia claselor nerealizate spre unităţile
şcolare la care existau solicitări, cuprinderea absolvenţilor de clasa a VIII-a în învăţământul post-
gimnazial a fost peste 98% în fiecare an. Datorită schimbării fundamentale de acces la învăţământul
post-gimnazial apărută în anul 2008, toţi elevii care au dorit să urmeze o formă de învăţământ au fost
repartizaţi.
Nerep 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Etapa I 8 20 19 19 14 20 4 18+2 seria anterioara
Etapa II 42 21 0 0 0 0 0 7
Etapa III Nu este cazul 0 0 0 0 0 1
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 128
Admitere - nerepartizati pe etape
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Anul
Nr.
can
did
ati
Etapa I
Etapa II
Pentru anul şcolar 2013 – 2014 situaţia admiterii in licee pe etape se prezintă astfel:
Etapa I
La etapa I de repartizare computerizată au depus fise cu opţiuni un număr de 2718 de elevi din judeţul
Alba. Dintre aceştia 60 de elevi au depus opţiuni în afara judeţului, iar 24 au venit din alte judeţe.
Au fost repartizaţi 2694 de elevi, 20 elevi fiind nerepartizaţi datorită numărului insuficient de opţiuni şi
a exprimării unor opţiuni nerealiste.
Toţi cei 60 de elevi care au optat pentru unităţi şcolare din alte judeţe au fost repartizaţi, iar din cei 24
veniţi din alte judeţe, au fost repartizaţi 23, 1 elev din judeţul Cluj neavând trecute suficiente opţiuni.
Pentru locurile din învăţământul vocaţional au fost admişi un număr de 201 elevi, în învăţământul
militar 22 elevi. Pentru locurile speciale destinate elevilor de etnie romă au optat 50 de elevi, toţi fiind
repartizaţi. În învăţământul pentru deficienţi au fost repartizaţi 41 de elevi.
In cadrul Şcoalii „Sf. Iosif” Alba Iulia., 12 elevi au optat să continue studiile liceale.
Situaţia locurilor:
Prin planul de şcolarizare aprobat de MECTS judeţului Alba i-au fost repartizate un număr de 123
clase cu un total de 3388 de locuri, distribuite astfel:
11 clase (308 locuri) pentru învăţământul vocaţional.
112 clase (3136 locuri) pentru învăţământul liceal filierele teoretică şi tehnologică.
Etapa a II-a
Pentru etapa a II-a, au rămas nerepartizaţi un număr de 20 elevi din care:
au depus fişe cu opţiuni 7 elevi, aceştia fiind repartizaţi,
3 elevi au susţinut probe de aptitudini pentru învăţământul vocaţional (profil sportiv la Liceul
cu Program Sportiv Sebeş), fiind şi aceştia declaraţi admişi.
2 s-au înscris si au fost admişi in judeţul Sibiu
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 129
8 elevi au refuzat să se înscrie la admitere
Etapa a III-a
La etapa a III-a au participat elevii care au fost corigenţi şi elevii care nu s-au prezentat la examenul de
Evaluare Naţională. S-au înscris un număr de 203 de elevi din care:
3 elevi cu CES
3 elevi au fost admişi la vocaţional
1 elev nerepartizat datorită refuzului scris al părintelui.
196 au fost repartizaţi pe în şedinţa publică 548 locuri libere. Toţi au fost repartizaţi.
În fiecare an au fost rezervate locuri speciale pentru elevii de etnie rromă învăţămînt de zi, seral
frecvenţă redusă, absolvenţi de clasa a VIII-a. care nu participă la repartizarea computerizată
repartizarea acestora fiind făcută în şedinţa publică în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere
sau de absolvire, în prezenţa candidatului şi a părintelui/tutorului, după caz şi în funcţie de opţiuni
respectîndu-se metodologiile în vigoare la data respectivă.
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Locuri Liceu SAM Liceu SAM Liceu Liceu Liceu* Liceu* Liceu
Alocate 110 80 120 88 135 258 258 234 236
Ocupate 5 26 38 35 68 58 48 53 50
Procent
ocupare 4,55% 32,50% 31,67% 39,77%
50,37% 22,48% 18,60% 22,64% 21,18%
* Au fost alocate cate 2 locuri peste cifra de 30 de elevi pe clasa pentru fiecare clasa aprobata
Locuri speciale pt. elevii de etnie romă în învățământul de zi
0
50
100
150
200
250
300
Liceu SAM Liceu SAM Liceu Liceu Liceu* Liceu* Liceu
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Anul
Nr.
lo
cu
ri Locuri
Alocate
Ocupate
Unitati de invatamant si domenii de calificare/specializari la care media de admitere a fost sub
5,00
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 130
Având in vedere numărul mare de elevi a căror medie de admitere in prima etapa de repartiţie
computerizata a fost sub 5,00, se impun pentru anul şcolar 2013 – 2014 masuri speciale de recuperare
individuale in urma aplicării testelor iniţiale.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba îşi va propune inspecţii de monitorizare a aplicării masurilor de
recuperare prevăzute prin planul managerial de fiecare unitate de invatamant in cauza.
II.3.6.1 Admiterea in invatamantul profesional de 2 ani(dupa clasa a IX – a)
Conform Anexei 2 la O.M.E.C.T.S. nr. 3168 din 03.02. 2012 privind
”Calendarul pentru selecția şi înscrierea elevilor în învăț ământul profesional de 2 ani”,
inscrierea in invatamantul profesional de doi ani s – desfasurat in trei etape:
ETAPA I DE ÎNSCRIERE – 1 – 31 mai
Elevii din clasa a IX‐ a învățământ liceal şi candidații din seriile anterioare au
optat pentru una dintre calificările profesionale disponibile şi s-au înscriu la
unitatea de învățământ care şcolarizează calificarea pentru care au optat.
Numele liceului Specializarea Ultima notă
LICEUL TEORETIC TEIUS Filologie 4.99
LICEUL TEHNOLOGIC SEBES Fabricarea produselor din lemn 4.89
LICEUL TEHNOLOGIC OCNA MURES Mecanica 4.52
LICEUL TEHNOLOGIC OCNA MURES Electric 4.52
COLEGIUL TEHNIC AIUD Industrie textilă şi pielărie 4.36
LICEUL TEORETIC TEIUS Stiinte ale Naturii 4.19
COLEGIUL TEHNIC "ALEXANDRU DOMSA" ALBA
IULIA
Fabricarea produselor din lemn 4.16
LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI Agricultura 4.13
LICEUL "CORNELIU MEDREA" ZLATNA Protectia mediului 4.07
COLEGIUL TEHNIC "ALEXANDRU DOMSA" ALBA
IULIA
Electric 4,88
LICEUL "HOREA, CLOSCA SI CRISAN" ABRUD Mecanică 4,88
LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL „ALEXANDRU
BORZA „ CIUMBRUD
Mecanică 4,88
LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTATIE
ARIESENI
Turism si alimentatie 4,76
COLEGIUL TEHNIC "DORIN PAVEL" ALBA IULIA Electric 4,75
COLEGIUL TEHNIC "ALEXANDRU DOMSA" ALBA
IULIA
Electronică şi automatizări 4,44
LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL „ALEXANDRU
BORZA „ CIUMBRUD
Agricultura 4,40
LICEUL TEHNOLOGIC "TIMOTEI CIPARIU" BLAJ Mecanica 4,37
COLEGIUL TEHNIC "I. D. LAZARESCU" CUGIR Mecanică 4,35
COLEGIUL TEHNIC "DORIN PAVEL" ALBA IULIA Mecanică 4,30
COLEGIUL TEHNIC „APULUM” ALBA IULIA Industrie textilă şi pielărie 4,27
COLEGIUL TEHNIC "DORIN PAVEL" ALBA IULIA Constructii, instalatii si lucrari
publice 4,23
LICEUL TEHNOLOGIC "TIMOTEI CIPARIU" BLAJ Electric 4,02
COLEGIUL TEHNIC "ALEXANDRU DOMSA" ALBA
IULIA
Mecanic 3,96
COLEGIUL TEHNIC AIUD Mecanică 3,92
LICEUL TEHNOLOGIC SILVIC CIMPENI Silvicultura 3,90
LICEUL TEHNOLOGIC "STEFAN MANCIULEA" BLAJ Agricultura 3,86
LICEUL TEHNOLOGIC SILVIC CIMPENI Electronică şi automatizări 3,79
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 131
ETAPA a II‐ a DE ÎNSCRIERE-11–25iunie
Unitățile şcolare , prin reprezentanții săi şi prin consilierii şcolari au consiliat elevii
în vederea revizuirii opțiunilor pentru învățământul profesional. Au fost avute în
vedere în această etapă situațiile în care calificarea solicitată nu a
întrunit un număr suficient de opțiuni pentru organizarea unei formațiuni de studiu înunitatea de învățământ sau la nivelul județului
ETAPA a III‐ a DE ÎNSCRIERE - 27 – 31 august - pentru ocuparea locurilor
rămase libere în urma examenelor de corigențe
Nr.
crt.
Unitatea de
învățământ
Localitatea Oferta propusă de unitatea de învăţământ pentru
clasa a X-a înv.profesional
Domeniul de
formare
profesională
Calificarea Nr.
clase
Propun
eri nr.
locuri
Inscrisi
la
31.05.20
13
Inscrisi
la
25.06.20
13
Inscrisi
la
16.09.20
13
1
Colegiul
Tehnic
"Dorin Pavel" Alba-Iulia
Constructii
instalatii si
lucrari
publice
Zidar-pietrar-
tencuitor 1 28 14
7 16
2
Colegiul
Tehnic
"Alexandru
Domsa" Alba Iulia Mecanica Mecanic auto 1 28 60
28 31
Colegiul
Tehnic
"Alexandru
Domsa" Alba Iulia Mecanica Modelier 0,5 14 3
8 15
Colegiul
Tehnic
"Alexandru
Domsa" Alba Iulia Mecanica Turnator 0,5 14 0
6 0
Colegiul
Tehnic
"Alexandru
Domsa" Alba Iulia
Electromeca
nic
Electromeca
nic utilaje si
instalatii
industriale 1 28 0
34 31
3
Liceul
Tehnologic
Sebes Sebes
Industrie
Alimentara
brutar-
patiser-
preparator
produse
fainoase 1 28 19
21 20
Liceul
Tehnologic
Sebes Sebes
Fabricarea
Produselor
din lemn
timplar
universal 1 28 24
16 17
Liceul
Tehnologic
Sebes Sebes Mecanica
mecanic
utilaje si
instalatii in
industrie 1 28 38
28 24
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 132
Liceul
Tehnologic
Sebes Sebes
Industrie
Textila si
Pielarie
confectioner
produse
textile 1 28 20
21 20
4
COLEGIUL
TEHNIC
ION D.
LAZARESC
U CUGIR CUGIR
MECANIC
A STRUNGAR 1 28 33
28 30
5
Liceul
Tehnologic
"Timotei
Cipariu" Blaj
Fabricarea
produselor
din lemn
Tâmplar
universal 1 28 14
14 14
Liceul
Tehnologic
"Timotei
Cipariu" Blaj Mecanică
Operator la
maşini cu
comandă
numerică 0,5 14 14
14 12
Liceul
Tehnologic
"Timotei
Cipariu" Blaj Mecanică Rectificator 0,5 14 0
0 0
Liceul
Tehnologic
"Timotei
Cipariu" Blaj Mecanică
Frezor-
rabotor-
mortezor 0,5 14 5
8 11
Liceul
Tehnologic
"Timotei
Cipariu" Blaj Mecanică
Sculer
matriţer 0,5 14 14
14 12
6
Liceul
Tehnologic
"Ştefan
Manciulea"
Blaj Blaj
Agricultura Horticultor
1 28 6
7 0
7
COLEGIUL
TEHNIC
AIUD AIUD Mecanică Mecanic auto 1 28 15
15 18
8
Colegiul
National
Bethlen
Gabor Aiud
Turism si
alimentatie
Ospătar(chel
ner)vânzător
în unităti de
alimentatie 1 28 7
7 18
9 Liceul
Tehnologic
Ocna
Mures
Chimie
industriala
Operator
fabricarea si
prelucrarea
polimerilor
1 20
20
21 21
10 LICEUL
TEHNOLOG
IC SILVIC
Campeni
Mecanică
Mecanic
utilaje si
instalatii in
industrie 1 28 14
15 15
LICEUL
TEHNOLOG
IC SILVIC
Campeni Fabricarea
produselor
din lemn
Tamplar
universal
1 28
13
15 15
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 133
II.3.7. Rezultatele obtinute la olimpiade si concursurile scolare 2012 - 2013
Olimpiadele si concursurile scolare 2012-2013 s/au desfasurat in conformitate cu ORDINUL
3035/10.01.2012 privind aprobarea Metodologiei – cadru de organizare şi desfăşurare a competițiilor
şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative,
şcolare şi extraşcolare , Anexa 1 şi Anexa 2 la prezentul ordin în conformitate cu art. 57 alin. (4) din
Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare
La cele 32 de olimpiade nationale şcolare conform calendarului MECTS
26456/ 18.01.2013 8 concursuri finantate 26457/18.01.2013, si 33 concursuri fara finantare
26462/ 18.01.2013 s- au obtinut urmatoarele rezultate
Judet olimpiade : 790 premii
139 loc I
132 loc II
141 loc III
377 mentiuni/premii speciale
Judet concursuri fara finantare: 47
12 loc I
12 loc II
5 loc III
18 mentiuni/premii speciale
Interjudetean concursuri fara finantare
2 loc I
Judet concursuri cu finantare: 28
9 loc I
7 loc II
7 loc III
5 mentiuni/premii speciale
Nationala rezultate la olimpiade si concursuri: 63
7 loc I
8 loc II
12 loc III
2 medalii argint
6 medalii bronz
23 mentiuni
9 premii speciale
Concursuri Nationale cu finantare
1 mentiune speciale la Conc. National de chimie Petru Poni
1 loc I
1 loc II
1 premiu special
Concursuri internationale
2 mentiuni speciale internationale OLIMPIADA INTERDISCIPLINARA"STIINTELE
PAMANTULUI"
1 loc II Conc cu finantare CULTURA SI CIVILIZATIE IN ROMANIA, international, Dura Simina,
Col Militar Liceal Mihai Viteazul
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 134
1 premiu I David Darius Col. Ec. DPM IX
1 premiu special Popesu Georgiana IX
1 premiu II Megiesan Sergiu “Colegiul Naţional I. Micu Clain” Blaj
Olimpiade
scolare
Concursuri
fara finantare
Interj Concursuri
fara finantare
Concursuri cu
finantare
LOC I 139 12 2 9
LOC II 132 12 7
LOC III 141 5 7
MENTIUNI/PREMII
SPECIALE 377 18
5
Rezultate competitii scolare judetene 2012-2013
OLIMPIADE
CONCURSURI NATIONALE
CU FINANTARE
CONCURSURI
INTERNATIONALE
LOC I 7 1 1
LOC II 8 1 2
LOC III 12
MEDALII ARGINT 2
MEDALII BRONZ 6
MENTIUNI 23
PREMII SPECIALE 9 1 1
MENTIUNE
SPECIALA 1 2
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 135
Rezultate competitii scolare nationale 2012-2013
Diagrama raport premii judetene, nationale si internationale 2012-2013
II.3.8 Examenul pentru obţinerea definitivării în învăţământ
În anul 2013 a fost organizat un singur concurs, la nivel judeţean, pentru obţinerea definitivării în
învăţământ.
- Examenul pentru obţinerea definitivării în învăţământ - sesiunea 2013, a fost organizat la nivelul
centrului de concurs Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia, monitorizat de MEN prin
intermediul aplicaţiei informatice online DEFINITIVAT 2013;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 136
- Examenul a constat în inspecţii speciale la clasă şi proba scrisă susţinută în data de 18.07.2013 pe
baza subiectelor unice, elaborate de Centrul Naţional de Examinare Evaluare din cadrul ministerului
educaţiei;
- Inspecţiile speciale la clasă au fost susţinute până în data de 20 iunie 2013 la unităţile de
învăţământ la care au fost încadrate cadrele didactice înscrise la examen;
Date statistice referitoare la candidaţi
a. Total candidaţi cu fişe introduse în sistemul informatic al MEN – 129;
b. Din care au optat să participe la examen – 120:
c. Total candidaţi care au obţinut nota cel puţin 8,00 la inspecţia specială la clasă – 120;
d. Total candidaţi participanţi la proba scrisă – 111;
- din care retraşi în timpul probei scrise – 16.
e. Total lucrări scrise trimise la centrele naţionale de evaluare – 95.
- lucrări anulate la centrele de evaluare – 11;
- lucrări evaluate – 95:
o 40 - candidaţi cu nota cel puţin 8,00 (42,11%)
o 55 candidaţi cu note sub 8,00 (57,89%)
Cadrul legislativ pentru organizarea şi desfăşurarea examenului
f. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
g. Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare în
învăţământ, aprobată prin OMECTS nr. 6193/2012 cu modificările şi completările
ulterioare.
Distribuţia candidaţilor în funcţie de rezultatele obţinute la examenul pentru obţinerea definitivării în
învăţământ – sesiunea 2013 este reprezentată în diagrama alăturată.
Date statistice referitoare la evaluarea lucrărilor scrise în cadrul examenul pentru
obţinerea definitivării în învăţământ – sesiunea 2013
Lucrările scrise au fost arondate, în funcţie de specialitate, la centrele de evaluare naţionale.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 137
centre naţionale de evaluare a lucrărilor scrise – sesiunea 2013:
BRAŞOV;
BUCUREŞTI;
DÂMBOVIŢA;
IAŞI;
PRAHOVA;
SIBIU.
II.3.9. Date statistice referitoare la evaluarea lucrărilor scrise în cadrul concursului naţional
pentru ocuparea posturilor didactice – sesiunea 2013
Lucrările scrise au fost arondate, în funcţie de specialitate, la centrele de evaluare naţionale.
centre naţionale de evaluare a lucrărilor scrise – sesiunea 2013:
ALBA;
BUCUREŞTI;
CLUJ;
DÂMBOVIŢA;
GALAŢI;
GORJ;
IAŞI;
MEHEDINŢI;
PRAHOVA;
SIBIU;
VÂLCEA.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba a organizat evaluarea lucrărilor scrise, la nivel naţional, pentru
proba:
LIMBA SI LITERATURA ROMANA, PEDAGOGIA PRESCOLARA SI METODICA
DESFASURARII ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII.
Preşedintele comisiei: inspector şcolar general adjunct prof. MARCELA-EUGENIA DĂRĂMUŞ.
Au fost evaluate un număr de 4030 de lucrări primite din toate judeţele ţării.
Au fost selectaţi şi instruiţi un număr de 80 evaluatori, profesori pentru învăţământul primar şi
preşcolar.
Au fost înregistrate 996 de contestaţii din toate judeţele ţării.
Preşedintele comisiei: inspector şcolar general prof. DORIN GHEORGHE SANDEA.
Pentru soluţionarea contestaţiilor au fost selectaţi şi instruiţi un număr de 58 de evaluatori, profesori
pentru învăţământul primar şi preşcolar.
Diagrama cu rezultate finale:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 138
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1 1.01-4.99 5-5.99 6-6.99 7-7.99 8-8.99 9-9.99 10
Rezultate finale - evaluare naţională - educatoare 2013
II.4 Rezultatele educatiei pe piata muncii.
În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din
România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi Ancheta
asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt
comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă
parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii
din România.
BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO
asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica
europeană (EUROSTAT).Neexistând date la nivel judeţean indicatorii de piaţa muncii utilizează date
statistice din Balanţa forţei de muncă(BFM).
Principalii Indicatori din Balanta fortei de munca la sfirsitul anului 2011
RO R. Centru Jud. Alba
Resurse de muncă - mii pers. 14047,7 1667,4 243,4
Populaţia ocupata civilă - mii pers. 8365,5 1006,8 158,1
Şomeri înregistraţi - mii pers. 461,0 65,0 13,2
Populaţia activa civilă - mii pers. 8826,5 1071,8 171,3
Populaţia în pregătire prof. şi alte categ. de
pop. în vârstă de muncă - mii pers. 5221,2 595,6 72,1
Rata de activitate a resurselor de muncă (%) 62,8 64,3 70,4
Rata de ocupare a resurselor de muncă (%) 59,6 60,4 65,0
Rata şomajului înregistrat (%) 5,2 6,1 7,7
Sursa: INS, "Balanţa forţei de muncă" la 1 ianuarie 2012
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 139
Populaţia activă şi populaţia ocupată civilă
Analizând evoluţia indicatorilor furnizaţi de BFM pentru perioada 2002-2011, rezultă evoluţii similare
de scădere atât la nivel regional cât şi în judeţul Alba, a ratelor de activitate şi de ocupare. În schimb,
pe toată perioada analizată BFM raportează atât rate de activitate, cât şi rate de ocupare a
resurselor de muncă, mai ridicate la nivel judeţean decât cele agregate la nivel regional și național.
Sursa: INS, Anuarul statistic. Pentru 2009 date furnizate de ANOFM
La sfârşitul anului 2011 în evidenţele AJOFM erau înregistraţi 13,2 mii şomeri, în scadere faţă de anul
anterior .
În judeţul Alba, rata şomajului înregistrat2 a avut o tendinţă generală descrescătoare în perioada 2002-
2007, urmată de o creștere substanțială în 2008-2009 cu tendință de ameliorare în 2010 și 2011. Cu
toate acestea, rata şomajului în 2011 depăşeşte în judeţul Alba, pe cea la nivel naţional si regional.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 140
Numărul şomerilor sub 25 de ani în judeţul ALBA a scăzut continuu în perioada 2004-2007,
pentru ca în 2008 și 2009 să se înregistreze un salt semnificativ urmat de o tendință de scădere
progresivă în 2010 și 2011.
Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie
2010 – martie 2011, în contextul crizei economice şi financiare
Număr şomeri
la 31 martie 2011
Rata şomajului
la 31 martie
2011
TOTAL din care,
Femei
TOTAL
(%)
Femei
(%)
România 539.666 5.92 5.24
Regiunea
CENTRU
75.205 31.411
ALBA 15.513 6.586 8.48 7.34
BRASOV 14.260 5.971 5.67 5.48
COVASNA 8.480 3.458 9.06 7.37
HARGHITA 11.031 4.780 7.62 7.12
MURES 11.658 6.806 6.68 5.85
SIBIU 9.263 3.810 5.00 4.88
Sursa: ANOFM (www.anofm.ro)
La 31 martie 2011, cea mai mari rată a şomajului din regiune s-a înregistrat în judeţul Covasna
(7.37%) urmat de Alba (7.34%) si Harghita (7.12%).
Şomajul înregistrat are o rată mai mică în cazul femeilor decât al bărbaţilor
Cele mai multe întrări în şomaj în perioada octombrie 2010 - februarie 2011 au
provenit din rândul muncitorilor necalificaţi.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 141
Nr. şomeri
Nr. locuri de muncă
vacante
oct. 2010
feb.
2011
oct.
2010 feb. 2011
Alba 17.740 17.876 346 691
Braşov 17.841 16.335 661 546
Covasna 8.802 8.972 309 174
Harghita 12.565 12.068 423 392
Mureş 20.858
18.315 1009 969
Sibiu 10.636 10.118 1080 754
Total
regiune 88.442 83.684 3828 3526
Analiza pe ocupaţii a intrărilor în şomaj în perioada octombrie 2010-februarie 2011 completată
cu informaţiile privind disponibilizările anunţate in perioada ianuarie - martie 2011 în judeţele din
regiune pare să indice că cele mai afectate sunt cele provenind din activităţile economice dependente
de industria auto (fabricarea de componente şi accesorii pentru mijloace de transport), industria textilă
şi pielăriei, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea de echipamente electrice,
prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei. De asemenea, pe fondul reducerii generale a activităţilor
economice, au avut de suferit şi activităţile de transport. Reducerea puterii de cumpărare pe fondul
crizei economice pare să înceapă să afecteze şi alte sectoare (industria alimentară, comerţ) iar
dificultăţile de finanţare se răsfâng negativ într-o măsură mai mare sau mai mică în majoritatea
activităţilor economice. Un caz aparte este reprezentat de sectorul construcţiilor afectat de restrâgerea
investiţiilor şi a creditelor ipotecare. Pe de altă parte, în cazul construcţiilor trebuie ţinut cont că
perioada analizată (octombrie 2010-februarie 2011) s-a suprapus cu sezonul de iarnă. Este de aşteptat
ca investiţiile în infrastructură anunţate de guvern în cadrul măsurilor anticriză şi finanţările prin
programele europene să conducă la relansarea activităţilor de construcţii şi lucrări publice.
Evolutia somajului si a locurilor de munca vacante in randul absolventilor nivel liceal in
perioada 2009 – 2011 este prezentata in graficele de mai jos:
0500
100015002000250030003500400045005000
TOTAL A
DM
INIS
TRATIE
TOTAL A
GRIC
ULT
URA
TOTAL C
HIMIE
INDUST...
TOTAL C
OM
ERT
TOTAL C
ONSTR
UCTII,
...
TOTAL E
CONO
MIC
TOTAL E
LECTR
IC
TOTAL E
LECTR
OM
EC...
TOTAL E
LECTR
ONIC
A...
TOTAL E
STETICA S
I I...
TOTAL F
ABR
ICAR
EA ..
.
TOTAL F
ABR
ICAR
EA ..
.
TOTAL IN
DUS
TRIE A
L...
TOTAL IN
DUS
TRIE T
EX...
TOTAL M
ATERIA
LE D...
TOTAL M
ECAN
ICA
TOTAL P
ROTEC
TIA M
E...
TOTAL S
ERVIC
II
TOTAL S
ILVIC
ULT
URA
TOTAL T
URIS
M S
I AL.
..
Somaj 2009
Somaj 2010
Somaj 2011
Absolventi 2009
Absolventi 2010
Absolventi 2011
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 142
Repartitia somerilor din randul absolventilor pe domenii de pregatire
Repartitia somerilor din randul absolventilor pe domenii de pregatire releva numarul total de
someri foarte mare pe domeniul mecanic(2250in anul 2011 fata de 4646 in anul 2010) din care someri
proveniti din randul absolventilor doar 103 pentru anul 2011, pe domeniul comert(2066 in anul 2011
fata de 1064 in anul 2010) din care someri proveniti din randul absolventilor 297 in anul 2011 fata de
38 in anul 2010.
Locuri de munca inregistrate vacante in anul 2011 pe domeniul mecanic 945 iar pe domeniul
comert 700.
Balanta somaj locuri de munca vacante an 2009-2011
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
2009 2010 2011
Ani
Nr.
pers
oa
ne
Total somaj
Absolventi
Locuri de munca vacante
Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al
şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:
anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii
acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor
abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe
parcursul întregii vieţi
implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele
privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea
şcolii.
parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi
alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate
permanentă a managementului şcolar.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 143
II.5.Oferta şcolilor din ÎPT judeţean
II.5.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare
Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de
planificare în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 144
Evoluţia nr.elevi cl. a IX a , pe domenii
(plan şcolarizare realizat) - jud. ALBA
0
100
200
300
400
500
600
700
Nr.elevi
2004/2005
2005/2006
2006/2007
2007/2008
2008/2009
2009/2010
2010/2011
2011-2012
2012/2013
2004/2005 605 29 0 36 55 164 155 54 29 56 177 0 202 305 0 0
2005/2006 408 84 27 28 30 105 136 97 30 84 179 86 169 189 0 0
2006/2007 388 49 28 49 28 86 113 63 30 56 209 18 110 157 0 0
2007/2008 353 30 28 24 17 73 107 58 30 104 199 28 70 73 0 27
2008/2009 229 58 25 23 0 30 88 24 28 86 126 64 79 75 0 28
2009/2010 280 64 150 55 26 121 172 108 29 88 179 30 115 145 0 30 56 257
2010/2011 340 64 95 30 33 129 123 51 33 30 126 151 251 66 91 118 0 30
2011-2012 423 62 121 59 30 147 96 90 31 32 151 185 218 62 103 102 0 61
2012/2013 349 23 108 25 28 75 57 96 29 26 119 171 232 62 73 88 0 29
mecani
că
electro
mecani
că
electroni
că
automati
chimie
industria
la
material
e de
constru
electric
constru
cţii,insta
laţii şi
agricultu
ră
silv icult
ură
protecţia
mediului
***
comerţ
turism
şi
alimenta
econom
ic***
ind.
alimenta
ră
fabric.pr
od.din
lemn
ind.tex til
ă şi
pielărie
tehnici
poligrafi
ce
estetica
şi igiena
corpului
Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa a IX a
- jud. ALBA -
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013
Nr.elevi
Total cl.IX - realizat cl.IX ÎPT - realizat
cl. IX-realizat pe domenii cl.IX-realizat pe profile
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 145
Evoluţia nr. elevi cl. a IX a pe profile - liceu
tehnologic
(plan şcolarizare realizat) - jud. ALBA
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
-tehnic -servicii -resurse naturale şi
protecţia mediului
Nr. elevi 2003/2004
2004/2005
2005/2006
2006/2007
2007/2008
2008/2009
2009/2010
2010/2011
2011/2012
2012/2013
Evoluţia ponderii pe profile, cl. a IX a -
Liceu tehnologic (plan şcolarizare realizat) -
jud. ALBA
0
10
20
30
40
50
60
70
-tehnic -servicii -resurse naturale
şi protecţia
mediului
%
2002/2003*
2003/2004
2004/2005
2005/2006
2006/2007
2007/2008
2008/2009
2009/2010
2010/2011
2012/2013
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 146
II.5.2 Analiza ofertei curente – formare profesională iniţială - anul şcolar 2012 - 2013
Plan de scolarizare 2012-2013 clasa a IX-a liceu zi
0
20
40
60
80
100
120
140
planif icat realizat
Nr.
cla
se
Total clasa IX
Filiera teoretica
Filiera tehnologica
Filiera vocationala
II.5.3.1 Oferta la liceu tehnologic pe domenii de pregătire an scolar 2012 - 2013
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 147
Plan de scolarizare 2012-2013 clasa a IX-a liceu zi filiera tehnologica profil resurse
naturale şi protecţia mediului pe domenii
0
1
1
2
2
3
3
4
4
5
agriculturăs i l v i c u l t u r ă p r o t e c ţ i a m e d i u l u i i n d u s t r i e a l i m e n t a r ă
Domenii
Nr.
cla
se
Planificat
Realizat
Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o aliniere în general bună la ţintele
specifice şi tendinţele desprinse din PLAI.Se constată însă un deficit ( pondere sub limita inferioară)
pentru domeniile: construcţii instalaţii şi lucrări publice, industrie textilă şi pielărie, şi uşor excedent
pentru domeniul industrie alimentară, economic, turism şi alimentaţie.
Plan de scolarizare 2012-2013 clasa a IX-a liceu zi filiera tehnologica profil
servicii pe domenii
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
turism şi alimentaţie economic comert estetica şi igienacorpului omenesc
Domenii
Nr.
cla
se
Planif icat
Realizat
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 148
II.5.3.2 Oferta la invatamantul profesional pe domenii de pregătire an scolar 2012 - 2013
In anul scolar 2012 – 2013 au functionat clase de invatamant profesional cu elevi absolventi de
clasa a IX – a (12 clase proiectate, 12 clase realizate – una cu predare in limba maghiara) si clase de
stagii de practica cu elevi absolventi de clase a X – a( 7 clase proiectate, 6 clase realizate), repartitia pe
domenii de calificare fiind prezentata in graficele de mai jos.
Propunerile claselor de invatamant profesional cu elevi absolventi de noua clase s – au facut in
baza contractelor ferme incheiate de unitatile de invatamant cu agentii economici care ofera
oportunitatea realizarii instruirii practice la agentul economic.
Plan de scolarizare 2012-2013 invatamant profesional cu absolventi de clasa a IX-
a pe domenii profil tehnic
0
1
2
3
4
5
6
fabricare
a
pro
duselo
r din
lem
n
pro
ducţie
media
mecanic
ă
industr
ie textil
ă
şi p
ielă
rie
ele
ctr
om
ecanic
ă
tehnic
i
polig
rafic
e
Domenii
Nr.
cla
se
Planif icat
Realizat
Pentru profilul servicii, singurul domeniu pentru care s – a propus invatamant profesional dupa
clasa a IX – a este turism si alimentatie iar pentru profilul resurse naturale si protectia mediului
singurul domeniu reprezentat este industrie alimentara.
Plan de scolarizare 2012-2013 invatamant profesional cu absolventi de clasa
a IX-a pe domenii profil servicii
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
turism şi alimentaţie economic comert estetica şi igiena
corpului omenesc
Domenii
Nr.
cla
se
Planif icat
Realizat
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 149
Plan de scolarizare 2012-2013 invatamant profesional cu absolventi de clasa a IX-a
pe domenii profil resurse naturale şi protecţia mediului
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
agriculturăs i l v i c u l t u r ă p r o t e c ţ i a m e d i u l u i i n d u s t r i e a l i m e n t a r ă
Domenii
Nr.
cla
se
Planificat
Realizat
Repartitia claselor de invatamant profesional cu absolventi de clasa a IX – a pe unitati de invatamant: Nr.
crt.
Unitatea de învățământ Domeniul de formare
profesională
Calificarea
1 Colegiul Tehnic
"Al.Domsa"Alba Iulia Mecanica Mecanic auto
2 Colegiul Tehnic"Dorin
Pavel"Alba Iulia
C-tii, instalatii si lucrari
publice Zugrav-ipsosarvopsitor-tapetar
C-tii, instalatii si lucrari
publice Instalator instalatii tehnico sanitare si gaze
3 Colegiul Tehnic Aiud Mecanica Mecanic auto
4 Colegiul National "Bethlen
Gabor"Aiud Turism si alimentatie Ospatar(chelner)vanzator in unitati de alimentatie
5 Liceul Tehnologic "Stefan
Manciulea" Blaj Industrie alimentara Brutar-patiser-preparator produse fainoase
6 Liceul Tehnologic Sebes
Mecanica Mecanic utilaje si instalatii in industrie
Industrie textila si
pielarie Confectioner articole din piele si inlocuitori
Fabricarea produselor
din lemn Tamplar universal
7 Liceul Tehnologic "Timotei
Cipariu" Blaj
Mecanica Operator la masini cu comanda numerica
Fabricarea produselor
din lemn Tamplar universal
8 Colegiul Tehnic
"I.D.Lazarescu"Cugir Mecanica Strungar
9 Liceul Tehnologic Silvic
Cimpeni
Fabricarea produselor
din lemn Tamplar universal
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 150
II.5.4 Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2012 – 2013
Dintr-un număr de 19 unități de învățământ profesional și tehnic existente la nivelul județului, doar 3
mai sunt autorizate ca furnizor de formare pentru adulți, celelalte pierzându-și autorizarea sau nefiind
niciodată autorizate.În 2010 s-au derulat doar 5 programe, număr foarte mic raportat la total programe
derulate la nivelul judeţului Alba de furnizorii de programe de formare.
Şcoli autorizate de CNFPA ca furnizori de formare pentru adulţi
Judeţul Nr.
şcoli
din ÎPT
Nr. şcoli
autorizate
CNFPA
% şcoli
autorizate
CNFPA
Nr. programe
autorizate
Nr. programe
(cursuri) autorizate
derulate
Nr. pers.
formate
ALBA 19 3 15,8% 6 5 131
Sursa: CNFPA (Registrul naţional al furnizorilor acreditaţi - situaţia la01.03.2011) şi ISJ
Din cele 19 şcoli au fost autorizate 3 pentru un număr de 6 programe care acoperă împreună
5 calificări predominant din sectorul construcții.
În ciuda progresului semnificativ, lectura registrului furnizorilor acreditaţi pentru formarea
adulţilor oferă prilejul constatării că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea
reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de
care dispun şcolile.
III. CURRICULUM SI ASIGURAREA CALITATII
III.1. INSPECTIA SCOLARA
Prioritatea Inspectoratului Scolar Judetean Alba a fost in anul scolar 2012 - 2013 dezvoltarea
unei scoli deschise tuturor elevilor, la standarde europene de calitate, în care profesorul, elevul,
parintele si membri comunitatii sa conlucreze pentru a asigura elevilor dobandirea competentelor
necesare absolvirii invatamantului de baza, orientarea in cariera invatamantului preuniversitar, pe
filiere si specializari , orientarea spre piata muncii si spre invatamantul superior.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 151
Compartimentul „Curriculum şi controlul asigurării calităţii” a avut ca obiectiv prioritar
monitorizarea şi evaluarea calităţii procesului educaţional şi sprijinirea unităţilor şcolare în
vederea consolidării autonomiei instituţionale şi a îmbunătăţirii calităţii ofertei educaţionale. Consideram activitatea de indrumare si control ca fiind o componenta importanta in vederea
realizarii acestei prioritati.
Urmare a analizei rapoartelor inspectorilor scolari privind inspectiile scolare, inspectiile
generale, inspectiile de evaluare institutionala si inspectiile de revenire din ultimii 5 ani desfasurate in
unitatile de invatamant din judet, pentru îmbunatatirea managementului unitatilor scolare, evaluarea
procesului de învatamânt si cresterea calitatii activitatii desfasurate de personalul didactic, in
conformitate cu prevederile legale in vigoare, s – a realizat graficul inspectiei scolare in anul scolar
2012 – 2013, avand drept obiective:
Monitorizarea şi evaluarea implementării politicii educaţionale naţionale în unităţile de
învăţământ preuniversitar de stat şi particular din judeţ;
Monitorizarea şi consilierea conducerilor unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, a
personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru aplicarea integrală a Foii de
parcurs, a curriculei, conform planurilor cadru pe nivel, filiere şi specializări ;
Monitorizarea, consilierea şi evaluarea parteneriatului şcoală –familie - comunitate;
Monitorizarea, consilierea şi evaluarea unităţilor de învăţământ cu rezultate slabe la evaluarea
iniţială (septembrie 2012) şi la examenele de ieşire din sistem (evaluare naţională 2013,
bacalaureat 2013, examene de absolvire 2013), identificarea soluţiilor şi implementarea
metodelor specifice fiecărei unităţi de învăţământ ;
Documentele care au stat la baza planificării, organizării şi desfăşurării activităţii de inspecţie
şcolară de la nivelul ISJ Alba au fost:
- Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 ;
- Planul Managerial al ISJ Alba pentru anul şcolar 2012 – 2013;
- Planul Managerial al Compartimentului Curriculum şi controlul asigurării calităţii;
- Graficul Unic de Monitorizare şi Control al ISJ Alba;
- OMECTS 5547/26.10.2011-Regulament de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
- Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
(inspecţii tematice)
Organigrama Compartimentului Curriculum şi Controlul Asigurării calităţii
Nr.
crt
Departamentul
„CURRICULUM ŞI CONTROLUL ASIGURĂRII
CALITĂŢII”
Total norme
13
1. Insp.Inv. preprimar
1
2. Insp.Inv.primar 1
3. Insp.şc.de spec.pt.limba si literatura română 1
4. Insp.şc.de spec.pt. limbi straine 1
5. Insp.şc.de spec.pt. matematică+ informatica 1
6. Insp.şc.de spec.pt.
-fizică
-chimie
1
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 152
-biologie
7. Insp.şc.de spec.pt. istorie+ socio umane, geografie 1
8. Insp.şc.de spec.pt muzica si arte 0.5
9. Insp.şc.de spec.pt. religie 0.5
10. Insp.şc.de spec.pt. educatie fizică- sport 1
11. Insp.şc.de spec.pt. înv. profesional si tehnic 1
12. Insp.şc.de spec.pt.minorităţi
- Rromi
- Maghiara
1
0,5
13. Insp.şc.de spec.pt. înv. Special 0.5
14. Monitorizare curriculum descentralizat 1
Criterii care au stat la baza selectării unităţilor de învăţământ şi a cadrelor didactice inspectate:
disfuncţiile de management şi stările tensionate din cadrul colectivelor didactice sau dintre
şcoală şi părinţi sau alţi factori ai comunităţii locale;
diferenţele semnificative între mediile anuale obţinute în timpul şcolarizării şi media obţinută
la examenele naţionale;
absenteismul şi abandonul şcolar concentrat pe anumite unităţi
consilierea metodică şi pedagogică a cadrelor didactice debutante sau a celor cu rezultate slabe
în activitatea didactică;
unităţi şcolare cu rezultate bune în toate domeniile educaţionale: curriculum. resurse umane,
resurse materiale şi informaţionale, relaţii comunitare, ca exemple de modele de bune practici.
consilierea, monitorizarea cadrelor didactice debutante;
inscrierea la concursul pentru obţinerea gradelor didactice;
intervalul mare de timp scurs de la ultimul raport extern al şcolii;
graficul unic de monitorizare şi control ;
rezultatele obţinute la evaluările naţionale;
alte situaţii sesizate la ISJ. de catre parinti , parteneri educationali, institutii.
existenţa unor sesizări înregistrate la Inspectoratul şcolar Judeţean Alba
Selecţia s-a realizat astfel încât să fie cuprinse unităţi şcolare cu diferite forme de învăţământ,
respectându-se raportul urban/rural, respectiv licee teoretice/ grupuri şcolare/ şcoli gimnaziale.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 153
Statistica privind inspectia scolara pe tipuri de inspectii
Repartitia inspecvtiilor scolare in anul scolar 2012-2013 pe tipuri
de inspectii
10
10
313
15
498
inspectii generale
inspectii de revenire
inspectii tematice
inspectii pt. solutionare sesizari
inspectii in specialitate
A) Inspecţie şcolară generala/frontala
Nr. crt Nr. inspecţii de
planificate
Nr. inspecţii
realizate
Justificarea schimbărilor produse sau a nerealizării
1. 10 10 0
B) Inspecţie de revenire
Nr. crt Nr. inspecţii de
revenire planificate
Nr. inspecţii de
revenire
realizate
Justificarea schimbărilor produse sau a nerealizării
1. 8 6 0
C) Inspecţie şcolară tematică
Nr. crt Nr. inspecţii
tematice
planificate
Nr. inspecţii
tematice
realizate
Nr. de
unităţi de
învăţământ
planificate
pentru
inspecţie
Nr. de
unităţi
inspectate
Justificarea schimbărilor
produse sau a nerealizării
1 20 313 285 296
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 154
D. Inspectie scolară curentă si specială pentru definitivare în învătământ si obtinerea gradelor
didactice
Număr de
cadre
didactice
asistate
prin
inspectii
speciale pentru
obtinerea
gr. did.
definitiv
Număr de
cadre
didactice
asistate
prin
inspectii
curente pentru
obtinerea
gr. did II
Număr de
cadre
didactice
asistate
prin
inspectii
curente pentru
obtinerea
gr. did I
Număr de
cadre
didactice
asistate
prin
inspectii
speciale pentru
obtinerea
gr. did.II
Număr de
cadre
didactice
asistate
prin
inspectii
speciale pentru
obtinerea
gr. did.I
Observatii
TOTAL 143 244 219 169 115
Nr. cadre didactice inspectate an scolar 2012-2013
050
100150200
250300
inspectii
speciale
pentru
obtinerea gr.
did. definitiv
inspectii
curente
pentru
obtinerea gr.
did II
inspectii
curente
pentru
obtinerea gr.
did I
inspectii
speciale
pentru
obtinerea gr.
did.II
inspectii
speciale
pentru
obtinerea gr.
did.I
Tipuri de inspectii
Nr.
cad
re
Nr. cadre
E. Inspecţie şcolară pentru soluţionarea unor sesizări, reclamaţii pentru soluţionarea unor
conflicte etc.
Nr.
crt
Nr. inspecţii
realizate
Nr. inspecţii de
revenire
Justificarea schimbărilor produse sau a
nerealizării
1 15 15 0
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 155
Repartitia inspectiilor scolare pe unitati de invatamant an
scolar 2012-2013
10 10
313
inspectii generale
inspectii de revenire
inspectii tematice
Consideratii privind inspecția școlara
Inspecţie şcolară generală
verificarea respectării legalităţii tuturor activităţilor din unitate;
controlul activităţii instructiv-educative;
proiectarea activităţilor de toate tipurile;
colaborarea unităţii şcolare cu părinţii şi comunitatea locală;
evaluarea activităţii sectoarelor nedidactice din unitate
OBIECTIVE
Sprijinirea unităţilor şcolare şi a personalului didactic în îmbunătăţirea activităţii
Evaluarea ofertei educaţionale şi a nivelului de performanţă atins de elevi
ASPECTE URMĂRITE
Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi
Modul în care şcoala sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor
Calitatea activităţii personalului didactic
Calitatea managementului şcolar şi eficienţa cu care sunt folosite resursele
Calitatea curriculum-ului, calitatea activităţilor extracurriculare şi modul în care
curriculum-ul naţional şi cel local sunt puse în practică
Relaţiile şcolii cu părinţii
Relaţiile şcolii cu comunitatea locală
Respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor
Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează şcoala
Unități de învățămânânt în care au avut loc inspecții generale:
1. Scoala Gimnazială „Lucian Blaga” Ocna Mures
2. Liceul “Horea, Cloşca şi Crişan” Abrud
3. Colegiul National “David Prodan”Cugir
4. Liceul Tehnologic Jidvei
5.Clubul Sportiv Scolar Blaj
6. Şcoala Gimnazială „ Aron Cotrus”Cergaul Mare
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 156
7. Şcoala Gimnazială Rosia de Secas
8. Şcoala Gimnazială Vidra
9. Şcoala Gimnazială „P.P. Aron „ Blaj
10.Liceul Teologic Romano-Catolic “Grof Gustav Mailat” Alba Iulia
CONCLUZII
LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC “Grof Gustav Mailat” ALBA IULIA
Constatări/Aprecieri şi recomandări pentru fiecare arie tematică/domeniu:
A. Managementul scolar, managementul calitatii, dezvoltarea institutionala, eficienta atragerii
si folosirii resurselor (umane, finaciare, materiale si informationale), respectarea legislatiei in
vigoare si a regulamentelor
ICalificativ acordat: BINE
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectie scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar si a criteriilor de evaluare din fisa
de observare a lectiei
Constatări/ aprecieri Recomandări
-Au fost studiate documentele de analiză,
diagnoză, prognoză şi planificare;
-Materialele de analiză şi de planificare a
activităţilor au fost discutate în consiliile
profesorale şi sunt aprobate in Consiliul de
administratie;
-Există un plan de actiune al şcolii bazat pe o
atentă analiză a contextului în care funcţionează
unitatea scolară, fiind evidenţiate oportunitaţile şi
ameninţările venite din mediul extern;
-PDI este întocmit pe perioada 2010 – 2014,
planul managerial pe perioada 2012 – 2013
respectă PDI şi este sincronizat cu planul de
îmbunătăţire propus de unitate ;
-Regulamentul de ordine interioara a fost
dezvoltat din ROFUIP, a fost discutat si aprobat
atat in C.A. cât şi în Comitetul de păriţi al şcolii;
-Comisiile metodice, comisia de asigurare a
calităţii, comisia pentru burse etc. au fost
constituite în consiliul profesoral, responsabilii au
fost desemnaţi pe baza unor criterii stabilite şi
anunţate din timp, iar numirile sunt făcute pe baza
deciziilor date de director si inregistrate;
-Comisiile constituite îşi desfăşoară activitatea în
condiţii normale ;
-Largirea echipelor de realizare a analizelor si a
planului de actiune al scolii;
-Împărţirea sarcinilor de lucru în diverse comisii
să fie mai echitabilă, toate cadrele didactice din
coală să participe la aceste tipuri de activităţi;
-Evidentierea tuturor activitatilor de recuperare
sau pregatire suplimentara în condica de prezenţă
a cadrelor didactice;
-Participarea mai activă a cadrelor didactice la
cursurile de formare continuă, colaborarea cu
CCD Alba pentru iniţierea şi dezvoltarea de
cursuri de formare;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 157
-Consiliul profesoral şi de consiliul de
administraţie îşi desfasoară activitatea conform
graficelor şi tematicilor stabilite, ele sunt
constituite respectând legislaţia în domeniu;
-Activitatea de indrumare şi control este
planificată şi cuprinsă în planuloperaţional al
şcolii, sunt stabilite temele controalelor efectuate,
directorul unităţii participă la un număr însemnat
de asistenţe la lecţii;
-Exista o evidenta clara a participării cadrelor
didactice la activitatile specifice de dezvoltare
profesională prin cursuri de formare sau
participare la gradele didactice;
-Există fisele postului pentru director, cadre
didactice, didactic auxiliar si nedidactic, toate
documentele privind evidenţa salariaţilor sunt
întocmite la termen, conform prevederilor legale
în vigoare.
-Anual se realizează câte un proiect important de
reabilitare din fonduri externe, ca de exemplu
supraveghere video în aul școlar 2011 – 2012,
pentru anul în curs s-a propus reabiltarea sălii de
sport.
B. Modul de aplicarea curriculumului national, de dezvoltare si aplicarea curriculumului la
decizia scolii in dezvoltarea locala si calitatea activitatilor extracurriculare realizate de
personalul didactic şi unele categorii de didactic auxiliar
Calificativ acordat: BINE
Constatări / Aprecieri Recomandări
-Curriculumul naţional este cunscut şi respectat
de către toate cadrele didactice din unitatea
şcolară;
-Şcoala furnizează elevilor un curriculum
echilibrat, armonizând oferta pentru disciplinele
obligatorii şi disciplinele din cadrul
curriculumului la decizia şcolii;
-CDŞ este bine elaborat în concordanţă cu
vârsta elevilor şi cu atingerea standardelor
educaţionale de către aceştia, precum şi cu
asigurarea de şanse egale în educaţie. La
elaborarea CDŞ se pune accent pe studierea
suplimentară a limbii române deoarece un
număr mare de elevi prezintă dificultăţi de
comunicare, ceea ce se regăseşte ca punct slab
-Să se especte întocmai rocedura de stabilire a
opţionalelor la fiecare clasăm să fie consultaţi
atât elevii cât şi părinţii acestora înainte de
implementarea CDŞ-urilor;
-La elaborarea orarului şcolii să se ţină seama
de gradul de dificultate al unor discipline faţă
de altele, de grupurile de elevi afectaţi şi de
tipul de activitate desfăşurat. Programul
elevilor trebuie stabilit astfel încât ei să
reuşească să-şi însuşească cât mai mlte
cunoştinţe de bază încă de la rele de curs.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 158
în rezultatele de la examenele naţionale;
-Curriculumul contribuie la dezvoltarea
personală a elevilor, ţine cont de experienţa
anterioară a acestora;
-Planificarea curriculumului este conform cu
obiectivele propuse şi acoperă plaja de
competenţe existente la nivell fiecărei clase;
-Cadrele didactice îşi elaborează documentele
de proiectare, evaluare eficient şi lucrează în
concordanţă cu cerinţele curriculumului;
- Planificări realizate pe unităţi de învăţare şi
unităţi de conţinut, cu respectarea
Curriculumului Naţional, care dovedesc
înţelegerea raportului dintre competenţe şi
conţinuturi, respectiv criterii de evaluare şi
notare;
-se organizează un număr mare de activităţi
extraşcolare eficiente, al căror conţinut este
complementar şi îmbunătăţeşte oferta
curriculară realizată prin curriculumul naţional.
S-a reuşit printr-un proiect realizat împreună cu
părinţii finanţarea din fonduri extrabugetare a
programului şcoală după şcoalăm care
funcţionează pentru clasele I- VIII, elevii din
liceu fiind toţi internişti beneficiază şi ei de
pregătire suplimentară pe parcursul orelor de
după amiază ;
-Testele de evaluare iniţială, sumativă şi finală
sunt interpretate şi există atât în portofoliile
profesorilor cât şi în dosarele comisiilor
metodice;
-Există o planificare riguroasă a tuturor
activităţilor cultural artistice şi sportive,
structurate pe parcursul întregului an şcolar;
C. Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare-evaluare, reglare-remediere,
diferenţiere a demersului educaţional)
Calificativ: Bine
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologie de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitare
Constatări / Aprecieri Recomandări:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 159
-La Liceul Teologic Rom. Cat. GMGK din Alba
Iulia există în prezent 24 cadre didactice, din
care 10 sunt titulari, 1 detaşat şi 13 suplinitori
calificaţi. Nu există cadre didactice neclificate
iar pregătirea lor metodică este bună, 2 cadre
didactice au titlul ştiinţific de doctor, 5 cadre au
gradul didactic I, 6 au gradul didactic II, 9 au
definitivat şi doi sunt debutanţi. Pregătirea
profesională a tuturor cadrelor didactice este
bună, au atitudine pozitivă atât faţă de elevi cât
şi faţă de părinţi şi şcoală.
-Există participare la cursurile de formare
continuă (2 module din programul „Competenţe
crescute” – ianuarie –aprilie 2012)
-Portofoliile personale ale cadrelor didactice
sunt bine întocmite, reflectă cunoştinţe
întemeiate. Ele sunt vizate de directorul şcolii.
-Cadrele didactice aplică corect prevederile
Curriculum-ului Naţional, respectând
programele şcolare valabile.
-Toate cadrele didactice au aplicat teste iniţiale,
existând modele în portofoliile proprii.
-Implicarea cadrelor didactice în activităţi de
formare pe didactica disciplinei şi în realizarea
unui schimb de experienţă pozitivă şi bune
practici în procesul de instruire, prin cerc
pedagogic şi activităţi metodice.
-Cataloagele sunt completate la zi, conform
regulamentului şcolar şi nu s-au sesizat greşeli
de copletare. Se respectă principiile notării
ritmice, numărul de note este corespunzător la
fiecare disciplină.
-În ficare sală de curs sau pe holurile unităţii
şcolare sunt expuse produse sau lucrări
executate de către elevi.
-Utilizarea unor tehnici şi instrumente
moderne/altenative în procesul instructiv-
educativ, la toate un număr mare de discipline
valorificându-se lecţiile întocmite de către
cadrele didactice.
-Creșterea numărului de titulari ai unității de
învățământ, în limitele posibilităților;
-Descongestionarea şi esenţializarea conţinuturilor
nu este realizată în suficientă măsură.
- Unele cadre didactice nu abordează diferenţiat
activitatea la clasă și nu țin cont de particularităţile
de vârstă şi psihointelectuale ale elevilor.
- Stabilirea unor măsuri concrete pentru
responsabilizarea cadrelor didactice privind
pregătirea zilnică pentru lecţie şi de perspectivă,
pentru examenul naţional – Evaluarea Naţională.
- Evaluarea - se impune să fie realizată cu mare
responsabilitate prin utilizarea diferenţiată şi
corelată a tuturor instrumentelor specifice acestui
demers didactic şi prin luarea în consideraţie a
aspectelor psihopedagogice.
D. Nivelul performantelor realizate de elevi in invatare raportat la standardele educationale
(curriculare si de evaluare)
Calificativ Bine
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 160
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologie de aplicare a prevederilor privind inspecţia
şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitare
Constatări / Aprecieri Recomandări
-În urma interasistenţelor efectuate, consultarea
cataloagelor şi a lucrărilor elevilor se constată că
elevii demonstrează un nivel bun al cunoştinţelor,
la clasele de liceu mai ales la disciplinle umaniste.
Ei reuşesc să îşi însuşească cunoştinţele cerute, se
formează competenţele curriculare. Atitudinea
elevilor faţă de şcoală este una pozitivă, la
gimnaziu se obţin rezultate foarte bune atât la
examene cât şi la concursuri. Liceul fiind de profil
vocaţional – teologic, romano catolicm elevii
înscrişi sunt educaţi în spirit religios, prezintă
respect pentru tot ceea ce însemnă şcoală şi
educaţie. Ei au rezultate foarte bune la disciplinele
limba maghiară, istorie, filozofie, geografie; la
examenul de bacalaureat promovabilitatea la aceste
discipline find de 100%, însă datorită faptului că
provin din mediu în care u însuşesc aproape de loc
limba română un număr foarte mic din ei reuşeşte
să promoveze această probă;
-Portofoliile elevilor reflectă activitate intensă şi
bine proramată;
-Relaţiile elevilor cu profesorii sunt foarte bune;
-Elevii folosesc eficient ceea ce au achiziţionat în
cursul lecţiilor anterioare şi progresează în mod
corespunzător.
-Se aplică metodele moderne de predare, atât la
activităţile individuale şi la cele de grup, elevii
răspund bine la sarcinile de lucru din cadrul
metodelor activ-participative.
La Simularea Examenului Naţional din anul şcolar
2012-2013 din cei 19 elevi înscrişi au obţinut note
peste 5 la limba română, limba maghiră și istorie
un procent de 37% (7 elevi)
-Cadrele didactice sunt preocupate de creşterea
performanţelor elevilor în învăţare prin ore de
recuperare, consultaţii, prin analiza periodică a
rezultatelor testelor de progres.
Există rezultate bune obţinute la diferite
concursurile şcolare şi extraşcolare: Olimpiada de
limba, comunicare şi literatură maghiară,
Olimpiada de religie.)
Să se pună accent deosebit pe creşterea
promovabilităţii la examenul Naţional de
Bacalaureat, mai ales la disciplina Limba şi
Literatura Română.
Utilizarea metodelor activ- participative;
Participarea la un număr mai mare de concursuri
la diverse discipline.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 161
E. Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor
şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată),
respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse
Calificativ: Bine
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar si a criteriilor de evaluare din fisa
de observare a lectiei.
Constatari/aprecieri Recomandari
Din punct de vedere conceptual
(planificare, obiective, desfăşurare) activităţile
educative şcolare şi extraşcolare din cadrul
Liceului Romano-Catolic G.M.G.K. Alba Iulia
se realizează la parametrii foarte buni prin
proiectele ce s-au realizat sau urmează a se realiza
în anul şcolar în curs. Coordonatorul de proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare a
întocmit un Plan managerial propriu pentru
aceste activităţi, plan aflat în portofolilul său de
documente manageriale. De altfel doamna
profesoara Pop Liana, consilier educativ este
preocupat de realizarea activităţilor educative
stabilind ca obiectiv general dezvoltarea relatiilor
profesionale si interpersonale la nivel de scoala si
comunitate, in conformitate cu tinta strategica
formulata in Planul de dezvoltare institutionala al
Colegiului, acesta vizand valorificarea relatiilor cu
comunitatea, si nu numai, prin diferite activitati cu
caracter comunicational, informativ, social.
Calendarul activităţilor extraşcolare pentru
anul în curs, cuprinde proiecte repartizate ca
responsabilităţi pe toate cadrele didactice, cu
activităţi bine gândite şi fezabile. Aceste activităţi
caută să cuprindă cât mai multe dintre laturile
educaţiei permanente: serbări religioase,
evenimente aniversare, activităţi antiviolenţă ,
concursuri şcolare, activităţi de loisir precum
vizite, excursii, drumeţii, expoziţii, campanii
umanitare.
Şcoala are încheiate parteneriate cu diferite
şcoli din judeţ şi din tară, cu Poliţia, Primăria,
stransa colaborare cu Institutia de protectie sociala
a copilului, parteneriate cu străinătatea.
Atmosfera educaţională din şcoală
Să se realizeze asistenţe şi interasistenţe la
orele de dirigenţie.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 162
este foarte bună. Şcoala arată bine, cu multe
panouri de afişaj unde se oglindesc aspecte din
activităţile extraşcolare realizate, diferite expozitii
de desene.
Consiliul Şcolar al Elevilor este constituit
conform Regulamentului de organizare, exista
portofoliu cu activitatile elevilor cat si registrul de
procese verbale de la sedintele si intalnirile lor.
Colaborarea şcolii cu comunitatea locală
este şi ea foarte bună şi de aceea nevoile materiale
ale unităţii sunt satisfăcute foarte bine.
F. Relațiile unității de învățământ cu părinții și comunitatea locală
Calificativ: Bine
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar si a criteriilor de evaluare din fisa
de observare a lectiei.
Constatări / Aprecieri Recomandări
-Relaţia dintre şcoală, părinţi şi comunitate este
foarte bună, ei colaborează în permanenţă pentru a
realiza un sistem de educaţie cât mai favorabil
elevilor. Părinţii elevilor de liceu sunt chemaţi la
şedinţele cu părinţii, ocazii cu care se desfăşoară şi
programe extracurriculare comune – aceştia provin
din toată ţara şi nu pot participa la viaţa de zi cu zi a
şcolii. Părinţii elevilor preşcolari, de la nivel primar
şi gimnazial, îngrijitorii de la casa de tip familial de
unde provin un număr mare de elevi, participă
intens la viaţa colectivului. Ei au reuşit să
întocmescă un proiect prin care elevii beneficează
de programul şcolaă după şcoală.
-Colaborarea cu reprezentanţii autorităţilor locale
este una bună, aceştia sunt reprezentaţi în CEAC, în
CA şi participă la diverse activităţi cultural artistice
organizate de şcoală. Datorită faptului că numărul
de elevi din clase este destul de mic se solicită
întotdeauna finanţare suplimentară pentru
acoperirea cheltuielilor curente, cu sprijinul
Consiliului Local aceste finanţări se obţin.
-Informarea părinţilor şi schimbul de informaţii cu
şcoala se face prin prezentare de materiale la
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 163
G. Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţămant
Calificativ BINE
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar
Constatari/Aprecieri Recomandari
-Dat fiind profilul teologic al unităţii de învăţământ în
primul rând se poate sublinia educaţia morală şi
religioasă a elevilor, mai ales a celor de la liceu.
-În urma aplicării unui set de chestionare elevilor de
diferite vârste s-a constatat că aceştia prezintă
atitudine pozitivă faţă de şcoală şi învăţare. Ei îşi
respectă profesorii sunt mulţumiţi de modul în care
sunt pregătiţi de către majoritatea dintre aceştia.
-Fiind vorba despre o şcoală foarte frumoasă, aflată
într-o clădire istorică reabiltată, ei sunt foarte
mulţumiţi de mediul în care învaţă. Îşi iubesc şcoala,
motiv pentru care o şi respectă, o îngrijesc şi încearcă
să o facă cât mai frumoasă şi mai corespunzătoare
cerinţelor educaţionale. În şcoală exită 2 laboratoare
de informatică cu acces la internet la care au acces toţi
elevii şcolii, laborator de ştiinţe, sală de sport. Toate
acestea fac ca elevii să-şi defsăşoare activitatea într-un
mediu plăcut şi prielnic educaţiei.
-Ergonomia clasei de elevi este regândită din
perspectiva învăţării colaborative, crossdisciplinare,
-Regulamentul de ordine interioara să fie
afişat in fiecare sala de clasa pentru a fi
vizualizat mai usor de catre elevi.
-Popularizarea activiăţilor ca bune practici,
pentru elevii din alte instituţii de învăţământ.
şedinţele comune care abordează problematica
procesului instructiv-educativ din şcoală.
-Părinţii sunt informaţi în permanenţă referitor la
rezultatele şcolare şi absenţele elevilor.
-Se organizează activităţi comune cultural-artistice
de tipul sărbătorilor de iarnă, spectacole,
sponsorizări, pachete, cadouri pentru elevi din
contribuţiile părinţilor.
-Şcoala acordă un sprijin părinţilor, îi ajută pe
părinţi să înţeleagă ce fac copiii în timpul
activităţilor educaţionale. Aceasta ar putea însemna,
de exemplu: şedinţe cu părinţii la care se discută
probleme de curriculum.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 164
centrată pe elev şi bazată pe proiecte educţionale
-Elevilor li se permite un tip de învăţare personalizată
ca tendinţa de adaptarea conţinutului, la nevoile de
cunoaştere, ritm, stil de învăţare, obiective specificate
la nivel individual. Astfel în acest context se poate
observa o evolutie la nivel cognitiv privind examenele
naţionale.
-Elevii si-au dezvoltat capacitatea de a emite judecăţi
de valoare proprii, specifice varstei
-Unitatea de învaţămant are Regulamentul de
organizare internă (ROI) care încurajeaza elevii să
adopte un comportament civilizat in orice imprejurare,
dandu-le sentimentul de deplina siguranţă. Elevii se
autoanalizează şi prevăd consecinţele abaterilor.
- -Atmosfera din unitatea de învăţământ este propice
desfăşurării activităţilor educaţionale, îi ajută pe elevi
să capete încredere în ei înşişi şi în personal, astfel
climatul fiind conciliant şi colaborativ
-Unitatea de învăţământ consiliază şi comunică
eficient cu elevii şi părinţii acestora, iar aceştia se simt
parte integrata a sistemului educaţional al unităţii
şcolare
-Curriculumul cuprinde elemente care sprijină
dezvoltarea personală a elevilor şi care reflectă
nevoile, interesele şi dorinţele elevilor, părinţilor şi
comunităţii. Planul managerial al comisiei Consiliere
si orientare are în vedere politicile şi strategiile prin
care instituţia de educaţie asigură sprijin şi consiliere
pentru elevi şi părinţi.
-Consiliul scolar al elevilor isi desfasoara activitatea
conform reglementarilor legale, permitand implicarea
elevilor in luarea deciziilor la nivelul institutiei de
invatamant
-Unitatea de invatamant este procupata sa dezvolte
elevilor valori morale si civice prin implicarea
acestora intr-o serie de proiecte care sa le dezvolte
spiritul civic, îi învaţă pe elevi să se poarte civilizat,
să se raporteze unul la celălalt ca membri egali ai
comunităţii şi să contribuie la binele celorlalţi.
-Elevii sunt responsabilizati avand diferite functii atat
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 165
in cadrul clasei, cat si in cadrul scolii, orele de
dirigentie sunt tinute de catre prof. diriginti, elevii
cunoscand prevederile ROI, drepturile si indatoririle
elevului, activitatile extrascolare desfasurate cu elevii
scolii sau de fiecare clasa in parte.
-Scoala este implicata in activitati extrascolare la care
participa toti elevii. Activitatile sunt derulate in
parteneriat cu institutii care au expertiza in domeniu,
dupa cum urmeaza: Biserica, Primăria, Poliţie, ISU,
Dispensarul uman etc.
-Acordurile de parteneriat pentru educaţie sunt
încheiate cu scopul de a asigura condiţii optime de
derulare a procesului de învăţământ, prin implicarea şi
responsabilizarea părinţilor, în educaţia copiilor.
-există o revistă a școlii, în zilele de sâmbătă și
duminică se asigură programme educative elevilor de
la internat.
Constatari/aprecieri si recomandari pentru fiecare disciplina inspectată:
Disciplina : FIZICĂ- CHIMIE -BIOLOGIE
Calificativ: FOARTE BINE
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor
privind inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a criteriilor
de evaluare din fişa de observare a lecţiei
Constatări/ aprecieri:
Profesorii asistaţi au o experienţă
profesională bogată ce le permite să-şi
adapteze strategia didactică la nivelul şi
profilul claselor de elevi ;
fac dovada unei bune pregătiri în
specialitate şi metodică. Stăpânesc
tehnica proiectării didactice, corelează
proiectarea cu desfăşurarea activităţilor,
adaptează strategiile metodele şi
mijloacele la specificul claselor şi
nivelul de interes şi motivare al elevilor
Elevii au disponibilitate pentru învăţare,
răspund pozitiv la activităţile propuse
de profesor. Sunt atenţi şi responsabili
Se constată o relaţie bună profesor – elevi
dar şi elevi – profesor
Elevii se descurcă bine cu cerinţele
metodelor frontale de predare, sunt
Recomandări:
notarea ritmică şi stimularea interesului
pentru studiul chimiei/ fizicii prin
notarea elevilor activi în ora de curs;
stimularea elevilor în efectuarea temei
pentru acasă şi valorificarea acesteia prin
notă;
- expunerea de materiale, proiecte,
machete etc. – produse ale muncii
elevilor în cabinet
- menţionarea la toate planificările
calendaristice a programei şcolare în
vigoare şi a manualului avizat MEN
folosit ca instrument de lucru.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 166
familiarizaţi cu munca cu fişe de lucru;
Se folosesc eficient mijloacele de care
dispune unitatea şcolară;
- desfăşurarea lecţiilor de chimie şi
biologie în laborator stimulând elevilor
şi prin ambient conştientizarea
disciplinei biologie respectiv chimie ca
ştiinţă a naturii, precum şi caracterul
practic aplicativ al disciplinei;
- din cataloage reiese că profesorii
notează ritmic.
Disciplina : RELIGIE
Calificativ: FOARTE BINE
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor
privind inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a criteriilor
de evaluare din fişa de observare a lecţiei
Constatări/ aprecieri:
- Verificând documentele de
proiectare ale activității didactice,
semestriale, anuale și pe unitți de
învățare s-a constatat că sunt corect
întocmite, în conformitate cu
Curriculum-ul Național.
- Documentele parcurse și
elaborate demonstrează o bună
cunoaștere a Programei de Religie în
vigoare, a obiectivelor cadru și
raportarea acestora la tipurile de lecții
efectuate și la nivelul de vârstă al
elevilor.
- Abordarea conținuturilor
învățăriise realizează într-o manieră
activ-participativă. Întreg demersul
didactic s-a realizat în concordanță cu
cerințele metodologiei și ale didacticii
moderne.
- Strategia activă oferită de
profesor asigură orei un ritm bun de
lucru cu elevii prin implicaera lor la
predarea și înțelegerea noțiunilor
teologice.
- Remarcăm folosirea metodelor
activ-participative, clasice și moderne.
Recomandări:
Implicarea preotului profesor KOROM
EMERIC în realizarea de materiale
științifice: referate, comunicări și chiar
simpozioane.
Organizarea de evenimente istoric-
religioase.
Organizarea de excursii documentare.
Întâlniri cu tinerii teologi de credință
ortodoxă.
Organizarea de concursuri cu teme
teologice.
Atenția sporită față de sentimentul
religios, cultivarea lui și abordarea într-o
perspectivă ecumenică.
A se evita orice provocare de dispută
confesională.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 167
Disciplina: ISTORIE/GEOGRAFIE
Calificativ acordat: BINE
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar si a criteriilor de evaluare din
fisa de observare a lectiei.
Constatari/aprecieri Recomandari
-planificări de bună calitate având ca model
oferta MECTS, pe unități de învățare bine
segmentate și cu alocarea resurselor: număr de
ore, activități de învățare, conținuturi bine alese
și adaptate specificului școlii și claselor;
-proiecte didactice ale unităților de învățare care
au specificate: detalierile de conținut, activitățile
de învățare, sarcinile de lucru, resursa de timp,
resursele didactice;
-sunt consemnate activitățile de evaluare atât
cele de pe parcurs cât și cele sumative, bine
împletite, având ca scop evidența clară a
nivelului competențelor, la testul sumativ
mergându-se pe itemi cu grad de variabilitate;
-buna cunoaștere a conținuturilor, formularea
clară a scopurilor raportate la nivelul inițial al
claselor;
-metode variate cu accent pe conversația
euristică și pe claritate în explicații, pe definirea
corectă a terminologiei în scopul
operaționalizării acesteia în situații și contexte
noi, alternativă care asigură în bună măsură
învățarea în clasă;
-utilizarea cu succes a resurselor materiale:
harta, texte, imagini, fișe de lucru, rebusul
tematic, iar manualul este integrat pe parcursul
activității cu scopul atingerii valorii informative
și formative.
-o mai buna ritmicitate a notarii, mai ales in
conditiile efectivelor reduse de elevi,
-utilizarea in mai mare masura a materialelor
vizuale
Disciplina: EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ
Calificativ acordat: FOARTE BINE
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar si a criteriilor de evaluare din
fisa de observare a lectiei.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 168
Constatari/aprecieri Recomandari
-Proiectarea didactică respect programa școlară,
recomandările MEN, structura anului școlar.
-Activitățile proopuse corspund nivelului de
vârstă a elevilor.
-Materiale didactice foarte variate puse la
dispoziție de d-na professor.
-Activități frontale, multe activități practice, care
dezvoltă creativitatea elevilor, competențele de
comunicare, cultural și civile.
-Se insist pe utilizarea corectă a limbajlui de
specialitate, pe utilizarea corectă a elementelor
de așezare a mesei, pe regulile de comportament
în societate.
-Se transmit cunoștințe interdisciplinae.
-Exemplu de bună practică de comunicare cu
elevii, de integrarea mijloacelor didactice în
lecție, de realizare a temelor pentru acasă astfel
încât să fie accesibile elevilor.
Disciplina: TIC
Calificativ acordat: BINE
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar si a criteriilor de evaluare din
fisa de observare a lectiei.
Constatari/aprecieri Recomandari
- planificări de bună calitate având ca model
oferta MECTS, pe unități de învățare bine
segmentate și cu alocarea resurselor: număr de
ore, activități de învățare, conținuturi bine alese și
adaptate specificului școlii și claselor;
-proiecte didactice ale unităților de învățare care
au specificate: detalierile de conținut, activitățile
de învățare, sarcinile de lucru, resursa de timp,
resursele didactice;
-sunt consemnate activitățile de evaluare atât cele
de pe parcurs cât și cele sumative, bine împletite,
având ca scop evidența clară a nivelului
-utilizarea cunoştinţelor anterioare ale
elevilor;
-predarea la un nivel puţin mai ridicat;
-o mai buna ritmicitate a notarii, mai ales in
conditiile efectivelor reduse de elevi,
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 169
competențelor, la testul sumativ mergându-se pe
itemi cu grad de variabilitate;
Disciplina: LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ
Calificativ acordat: FOARTE BINE
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar si a criteriilor de evaluare din
fisa de observare a lectiei.
Constatari/aprecieri Recomandari
-pregătire de specialitate şi metodică bună;
-planificări de bună calitate având ca model oferta
MECTS, pe unități de învățare bine segmentate și
cu alocarea resurselor: număr de ore, activități de
învățare, conținuturi bine alese și adaptate
specificului școlii și claselor;
-proiecte didactice ale unităților de învățare care
au specificate: detalierile de conținut, activitățile
de învățare, sarcinile de lucru, resursa de timp,
resursele didactice;
-sunt consemnate activitățile de evaluare atât cele
de pe parcurs cât și cele sumative, bine împletite,
având ca scop evidența clară a nivelului
competențelor, la testul sumativ mergându-se pe
itemi cu grad de variabilitate;
-participare la programe europene şi cursuri de
formare continuă intensă.
-utilizarea la clasă a metodei citirii şi
înţelegerii textului cât de mult posibil.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 170
DISCIPLINA - EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Calificativ: Foarte Bine
Baza materială
Aspecte pozitive Aspecte negative Recomandări
- Sala de sport existent este
corespunzătoare pentru
desfasurarea orelor de educatie
fizica in conditii optime, avand in
dotare material didactic suficient
pentru parcurgerea programei
şcolare în condiţii normale cu
efectivele de elevi ale claselor.
Scola nu dispune de baza
sportiva in aer liber
Portofoliul profesorului
Aspecte pozitive Aspecte negative Recomandări
- Documentele de proiectare
didactică :
- eşalonarea anuală a unităţilor de
învăţare, planificări semestriale,
proiectarea unităţilor de învăţare,
sistemul propriu de evaluare –
sunt întocmite în conformitate cu
cerinţele curriculum-ului naţional
al disciplinei.
Se recomanda
particularizarea
planificariolr
calendaristice la baza
materiala existenta in
scoala
Calitatea predării
Aspecte pozitive Aspecte negative Recomandări
- Elevii participă cu echipament
sportiv corespunzător şi participă
activ la desfăşurarea orei de
educaţie fizică, sunt disciplinaţi,
sunt atenţi la explicţiile şi
indicaţiile profesorului.
- Exerciţiile şi structurile de
exerciţii sunt adaptate nivelului de
pregătire şi condiţiilor existente în
şcoală.
- Lecţiile asistate au avut o
densitate motrică
corespunzătoare, folosind baza
materială existentă din dotare şi
având în vedere participarea
activă a elevilor.
- Relaţia profesor – elev –
profesor este foarte bună.
In unele secvente a lectiei –
tonul folosit de catre d–l
profesor este ridicat.
Reglarea tonului folosit
pe tot parcursul
activitatilor didactice in
vederea realizarii unei
atmosfere placute de
lucru
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 171
Disciplina: Limba şi literatura română
Calificativ: BINE
Pe Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din
fisa de observare a lecţiei.
Constatări/Aprecieri
ÎN TIMPUL INSPECŢIEI: Evaluarea s-a făcut
prin fişe de muncă independentă, notandu-se
unii elevi pentru activitatea la oră. Munca pe
grupe a fost apreciată prin puncte care au stabilit
ordinea acestora, evaluându-i la sfârşitul
activităţii.
CALITATEA PREDĂRII
A fost asigurat conţinutul ştiinţific al lecţiilor,
profesoarele cunoscând bine conceptele
operaţionale şi metodica disciplinei.
Doamnele profesoare au utilizat metode activ-
participative, folosind conversaţia euristică,
munca individuală pe fişe de lucru, fiind
realizate de elevi într-un timp dat;o altă metodă
formativ –participativă vehiculată a fost
descoperirea care a solicitat reflexia. Atitudinea
calmă, apropiată de elevi, i-a încurajat în
realizarea cerinţelor.
Profesoarele stârnesc interesul elevilor care
participă activ, colaborează, sunt dornici de a–şi
însuşi noile conţinuturi. Atitudinea ludică nu
face rabat de la cunoştinţele care trebuie
însuşite, pentru că întrebările sunt alese
inteligent, acoperind toată aria necesară,
valorificând posibilele confuzii. Profesoarele
stăpânesc clasa prin solide cunoştinţe.
Doamnele profesoare încurajează gândirea
critică şi dezvoltă scrierea reflexivă,
personalizată a elevilor.
CALITATEA ÎNVĂŢĂRII ŞI PROGRESUL
ELEVILOR
Elevii au manifestat interes, muncind efectiv,
aşa că obiectivele lecţiilor au fost atinse.
Elevii sunt atenţi şi răspund la solicitările
profesoarelor, dar există şi elevi cu ritm mai
lent, care nu sunt neglijaţi. Elevii care au lucrat
în grupe au dovedit că ştiu să colaboreze în
echipă , atmosfera fiind plăcută, elevii nefiind
Recomandări
Sugerez accentuarea unor metode mai
eficiente pentru a-i determina să citească mai
mult.
Recomand energizarea elevilor pasivi prin
diferite exerciţii care să le capteze atenţia.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 172
timoraţi de asistenţa la ore.
Testul aplicat la clasa a VIII-a evidenţiază
dobândirea achiziţiilor anterioare şi însuşirea
conţinuturilor – media clasei: 6,60.
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CELE
DE MAI SUS
Profesoarele sunt bine pregătite ştiinţific şi
metodic , preocupate să-şi facă datoria cât mai
bine. Stăpânesc bine colectivele de elevi, dau
dovadă de seriozitate şi de implicare.
Elevii le respectă şi le face plăcere să lucreze în
stilul relevat de acestea.
Disciplina: LIMBI MODERNE (limba engleză, limba germana)
Calificativ acordat: BINE
Pe baza criteriilor și a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind inspecția
școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar și a criteriilor de evaluare din fișa de observare
a lecției
Constatări/Aprecieri:
In cadrul activităţii de inspecţie desfăşurată la Liceul
Romano Catolic GMGK Alba Iulia am fost in asistenta
la 1 ora de limba germana, prof. Katona Ferenc, si 1 ora
limba engleza, prof. Zsiga Emese.
Clasele inspectate au fost:
- clasa a IXa – limba germană – Calificativ: FB
- clasa a IXa- limba engleză – Calificativ: FB
Activitatile asistate dovedesc o bună pregătire metodică
a cadrelor didactice: planificarile respectă normele
metodologice ȋn vigoare, iar proiectul de lecţie este
întocmit corect.
Strategiile didactice sunt destul de variate și adaptate
obiectivelor propuse şi nivelului claselor. In principal se
respecta principiul: presentation-practice-production.
Portofoliul personal cuprinde toate documentele:
planificări anuale, pe unitate, proiecte de lectie,
materiale folosite la ore, proiecte făcute cu elevii,
precum si dovezi ale cursurilor de formare și
perfecționare.
Elevii sunt conștiincioși și perseverenți. Nivelul
cunoștințelor de limbă străină este unul mediu. Relatia
Recomandări:
Folosirea jocului ca metodă didactică la
clasele de incepatori.
Mobilierul să fie mutat astfel ȋncât să
faciliteze munca in echipă sau grup.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 173
elev profesor este una foarte buna. Elevii sunt
permanent incurajati si stimulati sa ia parte la
rezolvarea sarcinilor de lucru.
În ansamblu, se apreciază activitatea ca fiind bună.
Constatări/Aprecieri:
In cadrul activităţii de inspecţie desfăşurată la Liceul
Romano Catolic GMGK Alba Iulia am fost in asistenta
la 1 ora de limba germana, prof. Katona Ferenc, si 1 ora
limba engleza, prof. Zsiga Emese.
Clasele inspectate au fost:
- clasa a IXa – limba germană – Calificativ: FB
- clasa a IXa- limba engleză – Calificativ: FB
Activitatile asistate dovedesc o bună pregătire metodică
a cadrelor didactice: planificarile respectă normele
metodologice ȋn vigoare, iar proiectul de lecţie este
întocmit corect.
Strategiile didactice sunt destul de variate și adaptate
obiectivelor propuse şi nivelului claselor. In principal se
respecta principiul: presentation-practice-production.
Portofoliul personal cuprinde toate documentele:
planificări anuale, pe unitate, proiecte de lectie,
materiale folosite la ore, proiecte făcute cu elevii,
precum si dovezi ale cursurilor de formare și
perfecționare.
Elevii sunt conștiincioși și perseverenți. Nivelul
cunoștințelor de limbă străină este unul mediu. Relatia
elev profesor este una foarte buna. Elevii sunt
permanent incurajati si stimulati sa ia parte la
rezolvarea sarcinilor de lucru.
În ansamblu, se apreciază activitatea ca fiind bună.
Recomandări:
Folosirea jocului ca metodă didactică la
clasele de incepatori.
Mobilierul să fie mutat astfel ȋncât să
faciliteze munca in echipă sau grup.
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,Aron Cotruş” CERGĂU MARE
Constatări - aprecieri şi recomandări pentru fiecare arie tematică - domeniu
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 174
A. Managementul scolar ,managementul calitatii, dezvoltarea institutionala, eficienta atragerii
si folosirii resurselor (umane, finaciare, materiale si informationale), respectarea legislatiei in
vigoare si a regulamentelor
Calificativ acordat: BINE
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectie scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar si a criteriilor de evaluare din fisa
de observare a lectiei
Constatari/ aprecieri Recomandari
-Au fost studiate documentele de analiza,
diagnoza, prognoza si planificare;
-Materialele de analiza si de planioficare a
activitatilor au fost discutate in consiliile
profesorale si sunt aprobate in Consiliul de
administratie;
-Exista un plan de actiune al scolii bazat pe o
atenta analiza a contextului in care functioneaza
unitatea scolara, fiind evidentiate oportunitatile
si amenintarile venite din mediul extern;
-Planul de actiune al scolii este adaptat
conditiilor si cerintelor actuale ;
-Regulamentul de ordine interioara a fost
dezvoltat din ROFUIP, a fost discutat si aprobat
atat in C.A. cat si in Comitetul de parinti
reprezentativ al scolii;
-Comisiile metodice, comisia de asigurare a
calitatii au fost constituite in consiliul profesoral,
responsabilii au fost desemnati pe baza unor
criterii stabilite si anuntate din timp, iar numirile
sunt facute pe baza deciziilor date de director si
inregistrate;
-Exista documente de planificare si o evidenta a
activitatilor desfasurate in fiecare comisie;
-Consiliul profesoral si de consiliul de
administratie isi desfasoara activitatea conform
graficelor si tematicii stabilite, exista decizii de
numire pentru secretarul fiecarui consiliu;
-Activitatea de indrumare si control este
planificata si cuprinsa intr-un grafic operational,
sunt stabilite temele controalelor efectuate, sunt
elaborate fise de asistente la lectii;
-Exista o evidenta clara a participarii cadrelor
didactice la activitatile specifice de dezvoltare
profesionala prin cursuri de formare sau
participare la gradele didactice;
-Largirea echipelor de realizare a analizelor si a
planului de actiune al scolii;
-Stabilirea mai precisa a temelor si
responsabilitatilor, a modalitatilor de monitorizare
si evaluare;
-Evidentierea tuturor activitatilor de recuperare sau
pregatire suplimentara in condica de prezenta a
cadrelor didactice;
-Colaborarea cu CCD Alba pentru initierea si
dezvoltarea de cursuri de formare;
-Completarea fisei postului pentru fiecare angajat
cu activitatile suplimentare, acolo unde este cazul.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 175
-Exista fisele postului pentru director, cadre
didactice, didactic auxiliar si nedidactic.
B. Modul de aplicarea curriculumului national, de dezvoltare si aplicarea curriculumului la
decizia scolii in dezvoltarea locala si calitatea activitatilor extracurriculare realizate de
personalul didactic şi unele categorii de didactic auxiliar
Calificativ acordat: BINE
Constatări / Aprecieri Recomandări
-Şcoala furnizează elevilor un curriculum echilibrat, armonizând
oferta pentru disciplinele obligatorii şi disciplinele din cadrul
curriculumului la decizia şcolii;
-Şcoala a stabilit opţionalele prin consultarea părinţilor şi
elevilor, fapt dovedit de procesele-verbale existente în dosarul cu
opţionale;
-CDŞ este bine elaborat în concordanţă cu vârsta elevilor şi cu
atingerea standardelor educaţionale de către aceştia, precum şi cu
asigurarea de şanse egale în educaţie;
-Curriculumul contribuie la dezvoltarea personală a elevilor, ţine
cont de experienţa anterioară a acestora;
-Planificarea curriculumului este foarte bine structurată şi
eficace;
-Şcoala foloseşte schemele orare astfel încât curriculumul este
implementat eficient, curriculumul este evaluat şi dezvoltat
permanent pentru a se asigura că sunt luate în considerare
nevoile tuturor grupurilor de interese şi că se răspunde punctual
şi eficient tuturor nevoilor de învăţare identificate în şcoală;
-Cadrele didactice îşi elaborează documentele de proiectare,
evaluare eficient şi lucrează în concordanţă cu cerinţele
curriculumului;
- Planificări realizate pe unităţi de învăţare şi unităţi de conţinut,
cu respectarea Curriculumului Naţional, care dovedesc
înţelegerea raportului dintre competenţe şi conţinuturi, respectiv
criterii de evaluare şi notare;
-şcoala organizează activităţi extraşcolare eficiente, al căror
conţinut este complementar şi îmbunătăţeşte oferta curriculară
realizată prin curriculumul naţional;
-Testele de evaluare iniţială, sumativă şi finală sunt interpretate
şi există atât în portofoliile profesorilor cât şi în dosarele
comisiilor metodice;
-Există o planificare riguroasă a tuturor activităţilor cultural
artistice şi sportive, structurate pe parcursul întregului an şcolar;
-Profesorii îşi elaborează planificări de calitate, corespunzătoare
unui curriculum bazat pe competenţe şi în concordanţă cu
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 176
reglementările în vigoare;
C. Activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare-evaluare, reglare-remediere,
diferenţiere a demersului educaţional)
Calificativ: Bine
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologie de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitare
Constatări / Aprecieri Recomandări:
-În cadrul Şcolii Gimnaziale „Aron Cotruş”
Cergău Mare activează un număr de 17 cadre
didactice (3 educatoare titulare, 4 învăţători
titulari, 5 profesori titulari şi 5 profesori
suplinitori) toţi cu o bună pregătire profesională
şi angrenaţi în realizarea unui învăţământ de
calitate.
Există participare la cursurile de formare
continuă (2 module din programul „Competenţe
crescute” – ianuarie –aprilie 2012)
-Planificările întocmite pe unităţi de învăţare şi
detalieri de conţinut au fost verificate şi vizate
de doamna director Carmen Rascovici şi de
către şefii de catedră:
-Fiecare cadru didactic are portofoliu
funcţional,verificat şi vizat de către conducerea
unităţii şcolare, organizat pe structura
recomandată de către inspectorul şcolar de
specialitate.
-Majoritatea cadrelor didactice aplică corect
prevederile Curriculum-ului Naţional,
respectând programele şcolare valabile.
-Toate cadrele didactice au aplicat teste iniţiale,
existând modele în portofoliile proprii.
-Implicarea cadrelor didactice în activităţi de
formare pe didactica disciplinei şi în realizarea
unui schimb de experienţă pozitivă şi bune
practici în procesul de instruire, prin cerc
pedagogic şi activităţi metodice.
-Cataloagele sunt completate la zi, conform
regulamentului şcolar şi nu s-au sesizat greşeli
de copletare.Numărul de note este corespunzător
la fiecare disciplină.
-În ficare sală de curs sau pe holurile unităţii
-Descongestionarea şi esenţializarea conţinuturilor
nu este realizată în suficientă măsură.
- Unele cadre didactice nu abordează diferenţiat
activitatea la clasă și nu țin cont de particularităţile
de vârstă şi psihointelectuale ale elevilor.
- Stabilirea unor măsuri concrete pentru
responsabilizarea cadrelor didactice privind
pregătirea zilnică pentru lecţie şi de perspectivă,
pentru examenul naţional – Evaluarea Naţională.
- Evaluarea - se impune să fie realizată cu mare
responsabilitate prin utilizarea diferenţiată şi
corelată a tuturor instrumentelor specifice acestui
demers didactic şi prin luarea în consideraţie a
aspectelor psihopedagogice.
- Sprijinirea şi încurajarea cadrelor didactice în
abordarea interdisciplinară a unor teme prin
opţionale de sine stătătoare, care să atragă elevii în
procesul educativ axat pe competenţe.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 177
şcolare sunt expuse produse sau lucrări
executate de către elevi.
-Utilizarea unor tehnici şi instrumente
moderne/altenative în procesul instructiv-
educativ, la toate disciplinele valorificându-se
lecţiile întocmite de către cadrele didactice.
D. Nivelul performantelor realizate de elevi in invatare raportat la standardele educationale
(curriculare si de evaluare)
Calificativ Bine
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologie de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitare
Constatări / Aprecieri Recomandări
Potrivit surselor de informare consutate se poate concluziona,
referitor la acest aspect, faptul că elevii demonstrează un bun
nivel al utilizării cunoştinţelor, dezvoltă atitudini şi deprinderi în
situaţii de învăţare diverse, realizează conexiuni
interdisciplinare.
Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevii este
bun, corespunzător etapei şi particularităţilor de vărstă.
Surprinde în mod plăcut atitudinea faţă de învăţătură a elevilor
de gimnaziu, din testele de progres reiese faptul că cei mai mulţi
elevi cunosc metode de rezolvare a diverselor exerciţii/
probleme, au capacitate de analiză, sinteză, esenţializare, au
abilităţi practice, citesc şi scriu bine în limba română;
Caietele sunt în general îngrijite, relaţia elevilor cu profesorii
este foarte bună, bazată pe respect reciproc şi colaborare;
Elevii folosesc eficient ceea ce au achiziţionat în cursul lecţiilor
anterioare şi progresează în mod corespunzător.
La activităţile individuale şi de grup, elevii răspund bine la
sarcinile de lucru din cadrul metodelor activ-participative.
La Evaluarea Naţională din cei 16 de elevi înscrişi în anul şcolar
2011-2012 au fost 4 neprezentati
La disciplina Limba şi literatura română avem un procent de
42% din elevi au media peste 5, iar la disciplina Matematică 8%
din elevi au media peste 5.
La Simularea Examenului Naţional din anul şcolar 2012-2013
din cei 17 elevi înscrişi au obţinut note peste 5 la limba română
şţi matematică un procent de 52% (9 elevi)
Cadrele didactice sunt preocupate de creşterea performanţelor
elevilor în învăţare prin ore de recuperare, consultaţii, prin
analiza periodică a rezultatelor testelor de progres.
Utilizarea metodelor activ-
participative;
Evaluarea cunoştinţelor
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 178
Elevii din ciclul primar şi gimnazial sunt receptivi la activităţile
şcolare şi extraşcolare, participă la concursuri,
Există rezultate bune obţinute la diferite concursurile şcolare şi
extraşcolare: Olimpiada de limba, comunicare şi literatură
română, etapa zonală (Vlad nicoleta, clasa a VII-a, 101 puncte)
elevilor în mod permanent,
prin instrumente care să
încurajeze şi să mobilizeze
participarea elevilor la
activităţi.
Crearea unor seturi de
exerciţii/probleme axate pe
conţinuturile lacunare ale
elevilor.
E. Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor
şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată),
respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse
Calificativ: Bine
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar si a criteriilor de evaluare din fisa
de observare a lectiei.
Constatari/aprecieri Recomandari
Diriginţii au documentele de planificare
calendaristică pentru orele de dirigenţie întocmite
conform standardelor şi predate la responsabilul
comisiei dirigintilor prof. PETRINCA
CODRUTA ELENA şi la conducerea şcolii.
(Felicitati pentru dosarul comisiei). De asemenea
diriginţii au portofolii personale bogate, date
despre părinţi, fişe ale elevilor, etc.
Diriginţii au în portofoliu extrase din ROI,
norme de protecţie, componenţa comisiei, invitaţii
pentru şedinţele cu părinţii(modele), chestionare.
In şcoala există un cod de conduită pentru întregul
personal, pentru elevi, care încurajează un
comportament civilizat în toate împrejurările.
Curriculumul la decizia şcolii cuprinde elemente
care sprijină dezvoltarea personala a elevilor,
interesele şi dorintele părinţilor şi a comunităţii
locale.
Activitatea comisiei de prevenire şi
combatere a violenţei în mediul şcolar de la nivelul
unităţii de învăţământ este corespunzătoare.
Să se realizeze asistenţe şi interasistenţe la
orele de dirigenţie.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 179
Documentele sunt corect intocmite, obiectivele
propuse în cadrul Planului operaţional privind
reducarea fenomenului violenţei în mediul şcolar
sunt realizate. Responsabilul comisiei este prof.
ROSCA DACIANA, care a sustinut, in semestrul
I, lectia “Ce sunt deseurile ?Ce trebuie sa stim
despre reciclare ?”.
In scoala exista o atmosfera calda si prietenoasa, o
relatie de colegialitate si respect intre profesori,
intre copii si profesori.
F. Relațiile unității de învățământ cu părinții si comunitatea locală
Calificativ: Bine
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar si a criteriilor de evaluare din fisa
de observare a lectiei.
Constatări / Aprecieri Recomandări
Există activităţi comune ale şcolii derulate prin Consiliul reprezentativ al
părinţilor format din 8 persoane şi comunitatea locală.
Şcoala încurajează părinţii să se implice în educaţia copiilor
Informarea părinţilor şi schimbul de informaţii cu şcoala se face prin
prezentare de materiale la şedinţele comune care abordează problematica
procesului instructiv-educativ din şcoală.
Părinţii sunt informaţi în permanenţă referitor la rezultatele şcolare şi
absenţele elevilor.
Periodic, semestrial, sunt aplicate chestionare atât părinţilor cât şi elevilor
pentru a afla opiniile şi sugestiile lor care să ducă la îmbunătăţirea relaţiilor
cu familia. Există şi chestionare de evaluare a modului în care se realizează
schimbul de informaţii între părinţi şi unitatea de învăţământ.
Se preconizează activităţi comune cultural-artistice de tipul sărbătorilor de
iarnă, spectacole, sponsorizări, pachete, cadouri pentru elevi din contribuţiile
părinţilor.
Instituţia comunică eficient cu părinţii. La şedinţele pe şcoală există procese
verbale şi rapoarte statistice semestriale care atestă calitatea informaţiilor
trimise de unitatea şcolară părinţilor şi în care se fac referiri la progresul
copiilor şi la standardele pe care le-au atins.
Părinţii sunt implicaţi în managementul şcolii prin şedinţele comune cu
membrii consiliului de administraţie unde vin cu sugestii la managementul
procesului educativ şi măsuri disciplinare pentru elevi.
Activitatea părinţilor contribuie la educaţia copiilor.
Instituţia de învăţământ furnizează programe de educaţie pentru părinţi la
- cresterea
numarului de
actiuni privind
incurajarea
elevilor sa respecte
mediul;
- planificarea unor
activitati
suplimentare ale
cadrelor didactice
care sa raspunda
cererilor elevilor si
parintilor privind
acordarea de
sprijin individual
in invatare la
disciplinele de
examen
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 180
G. Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţămant
Calificativ BINE
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar
Constatari/Aprecieri Recomandari
- În urma aplicării unui chestionar personalizat, elevii au considerat ca
activităţile din şcoală îi spijină să exerseze principalele operaţii de gandire,
iar învăţarea este de tip colaborativ aplicand metode bazate pe imaginaţie,
creativitate şi inteligenţă emoţională.
-Elevii sunt pregătiţi sub aspect vocaţional/profesional în luarea corectă a
deciziilor, dezvoltand forţa de mobilizare.
-Ergonomia clasei de elevi este regandită din perspectiva învăţării
colaborative, crossdisciplinare, centrată pe elev şi bazată pe proiecte
educţionale
-Elevilor li se permite un tip de învăţare personalizată ca tendinţa de
adaptarea conţinutului, la nevoile de cunoaştere, ritm, stil de învăţare,
obiective specificate la nivel individual. Astfel în acest context se poate
observa o evolutie la nivel cognitiv privind examenele naţionale
-Elevii preferă jocul ca şi experienţă comună, întrucat sprijină ideea de
interacţiune socială
-Elevii si-au dezvoltat capacitatea de a emite judecăţi de valoare proprii,
specifice varstei
-Regulamentul de
ordine interioara sa
fie afişat in fiecare
sala de clasa pentru
a fi vizualizat mai
usor de catre elevi
lectoratele cu părinţii la nivelul fiecărei clase şi un lectorat pe semestru
pentru întreaga şcoală: la nivelul ciclului primar – Sărbătoarea şi familia
(dezbatere), iar la nivelul ciclului gimnazial Cum să comunic nonviolent cu
copilul meu (chestionar/dezbartere), Dependenţa copilului de calculator
(referat/discuţii), Programul zilnic al elevului (referat, chestionare, discuţii),
Situaţia la învăţătură după Simularea Evaluăriir naţionale la clasa a VIII-a
– măsuri ameliorative (dezbatere), Pedeapsa şi importanţa ei (dezbatere)
Şcoala acordă un sprijin părinţilor, îi ajută pe părinţi să înţeleagă ce fac
copiii în timpul activităţilor educaţionale. Aceasta ar putea însemna, de
exemplu: şedinţe cu părinţii la care se discută probleme de curriculum.
Astfel se stabilesc CDS-urile, opţionalele din şcoală pentru care există
aprobarea şi propunerea părinţilor şi elevilor consemnată în procesele
verbale de la fiecare şedinţă cu părinţii.
Părinhţii participă voluntar la acţiuni de igienizare a şcolii (văruit, vopsit,
tăiat şi transport lemne)
Şcoala, pentru a îmbunătăţi legăturile cu comunitatea, face o serie de
proiecte/parteneriate cu Primăria, Biblioteca Comunală, Biserica, Poliţia,
ISU, Departamentul de muncă şi protecţie socială
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 181
-Unitatea de învaţămant are Regulamentul de organizare internă (ROI) care
încurajeaza elevii sa adopte un comportament civilizat in orice imprejurare,
dandu-le sentimentul de deplina siguranţă. Elevii se autoanalizează şi prevăd
consecinţele abaterilor.
-Planul Managerial al Comisiei de prevenire si combatere a violentei si
Activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar de
la nivelul unităţii de învăţământ sunt corespunzătoare, existand si o strategie
de prevenire si interventie privind violenta in scoala, la care elevii sunt direct
implicati prin propuneri venite din partea Consiliului Şcolar al Elevilor
-Atmosfera din unitatea de învăţământ este propice desfăşurării activităţilor
educaţionale, îi ajută pe elevi să capete încredere în ei înşişi şi în personal,
astfel climatul fiind conciliant şi colaborativ
-Unitatea de învăţământ consiliază şi comunică eficient cu elevii şi părinţii
acestora, iar aceştia se simt parte integrata a sistemului educaţional al unităţii
şcolare
-Curriculumul cuprinde elemente care sprijină dezvoltarea personală a
elevilor şi care reflectă nevoile, interesele şi dorinţele elevilor, părinţilor şi
comunităţii. Planul managerial al comisiei Consiliere si orientare are în vedere
politicile şi strategiile prin care instituţia de educaţie asigură sprijin şi
consiliere pentru elevi şi părinţi.
-Consiliul scolar al elevilor isi desfasoara activitatea conform reglementarilor
legale, permitand implicarea elevilor in luarea deciziilor la nivelul institutiei
de invatamant
-Unitatea de invatamant este procupata sa dezvolte elevilor valori morale si
civice prin implicarea acestora intr-o serie de proiecte care sa le dezvolte
spiritul civic, îi învaţă pe elevi să se poarte civilizat, să se raporteze unul la
celălalt ca membri egali ai comunităţii şi să contribuie la binele celorlalţi.
Astfel, s-au derulat urmatoarele acţiuni: Martie-Mărţişor (confecţionare
mărţişoare /expoziţie, serbarea de 8 Martie, excursii tematice)
-Elevii sunt responsabilizati avand diferite functii atat in cadrul clasei, cat si
in cadrul scolii, orele de dirigentie sunt tinute de catre prof. diriginti, elevii
cunoscand prevederile ROI, drepturile si indatoririle elevului, activitatile
extrascolare desfasurate cu elevii scolii sau de fiecare clasa in parte.
-Relatiile dintre cadrele didactice si elevii sunt bazate pe respect, cooperare si
implicare autoresponsabilă
-Scoala este implicata in activitati extrascolare la care participa toti elevii.
Activitățile sunt derulate in parteneriat cu instituții care au expertiza in
- Pastrarea
atmosferei de
parteneriat intre
profesori si elevi,
intre profesori si
parinti, intre
profesori si
conducerea scolii, in
vederea păstrării
imaginii de scoala
prietenoasa,
stabila/echitabila şi
sănătoasă
-Sa existe informaţii
consemnate despre
evoluţia şcolară a
absolvenţilor.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 182
domeniu, dupa cum urmeaza: Biserica, Primăria, Poliţie, ISU, Dispensarul
uman etc.
-Parteneriatul Şcoală-Părinţi este foarte bun, elevii fiind monitorizaţi atent de
familii. Se înregistrează un număr mare de părinţi prezenţi la toate
activităţiile şcolii.
-Acordurile de parteneriat pentru educatie sunt incheiate cu scopul de a
asigura conditii optime de derulare a procesului de invatamant, prin
implicarea si responsabilizarea partilor, in educatia copiilor.
- Popularizarea
activitatilor ca
bune practici,
pentru elevii din
alte institutii de
invatamant.
Constatari/aprecieri si recomandari pentru fiecare disciplina inspectată:
Disciplina: Limba si literatura română
Calificativ: BINE
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectia scolară generală a unitătilor de învătământ preuniversitar
Constatări/Aprecieri
La nivelul unitătii de învătământ, documentele de
macro/micro proiectare didactică ale profesoarei sunt
întocmite în concordantă cu cerintele curriculumului
naţional şi local al disciplinei. Ele sunt respectate pe
parcursul activităţilor didactice, iar calitatea acestora
corespunde cerinţelor proiectării unui proces de
învăţare formativ, relevând activităti diferentiate care
tin cont de nivelul diferit de dezvoltare si perceptie la
care se află elevii.
Strategiile de predare-învăţare utilizate sunt în
general de tip formativ, activ-participativ, fiind alese
în conformitate cu resursele si continuturile
disponibile.
Atmosfera din timpul activitătilor si relatiile inter
personale create sunt bune, mai ales în situatiile când
se apelează la activitătile pe grupe, acestea îi
stimulează pe elevi.
În activitătile frontale, cadrul didactic dirijează
elevii în mod eficient, elaborând sarcini de lucru clare
si evaluându-i stimulativ.
Temele sunt bine selectate şi au un grad de
dificultate mediu.
Se apreciază utilizarea auxiliarelor aprobate de
MECTS si ISJ Alba.
ÎN TIMPUL INSPECŢIEI: Evaluarea s-a făcut prin
fişe de muncă independentă, prin lucru pe grupe şi s-
au notat unii elevi pentru activitatea la oră. Munca pe
Recomandări
Se sugerează practicarea unui management al
clasei care să asigure utilizarea eficace a tuturor
resurselor(de timp, spatiu, materiale si umane);
asigurarea unui climat de colaborare elev-elev.
Să urmărească si să faciliteze utilizarea în
lectie a tuturor resurselor materiale, auxiliarelor
didactice variate promovate de minister, ISJ si
CCD.
Să realizeze evaluari de progres in care să
identifice cauzele reale ale insuccesului scolar.
Crearea/găsirea unor metode prin care elevii sa
fie motivati spre lectură.
Se va urmări responsabilizarea elevilor în
propriul proces de învăţare şi in cel de
dezvoltare profesională.
Stimularea perseverenţei şi a concentrării la
elevi pentru dezvoltarea orizontului cunoaşterii.
Participarea elevilor la etapele olimpiadei de
limba si literatura română şi la alte concursuri de
specialitate.
Sugerez accentuarea gândirii critice a elevilor
şi dezvoltarea scrierii personalizate, reflexive.
Sugerez accentuarea unor metode mai eficiente
pentru a-i determina să citească mai mult.
Recomand energizarea elevilor pasivi prin
diferite exerciţii care să le capteze atenţia.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 183
grupe a fost apreciată prin puncte care au stabilit
ordinea acestora, evaluându-i la sfârşitul activităţii.
CALITATEA PREDĂRII
A fost asigurat conţinutul ştiinţific al lecţiilor,
profesoara cunoscând bine conceptele operaţionale şi
metodica disciplinei.
Doamna profesoara a utilizat metode activ-
participative, folosind conversaţia euristică, munca
individuală pe fişe de lucru, fiind realizate de elevi
într-un timp dat;o altă metodă formativ –participativă
vehiculată a fost descoperirea care a solicitat reflexia.
Atitudinea calmă, apropiată de elevi, i-a încurajat în
realizarea cerinţelor.
Profesoara stârneste interesul elevilor care participă
activ, colaborează în grupe, sunt dornici de a –şi
însuşi noile conţinuturi. Atitudinea ludică nu face
rabat de la cunoştinţele care trebuie însuşite, pentru
că întrebările sunt alese inteligent, acoperind toată
aria necesară, valorificând posibilele confuzii.
Profesoara stăpâneste clasa prin solide cunoştinţe.
CALITATEA ÎNVĂŢĂRII ŞI PROGRESUL
ELEVILOR
Elevii au manifestat interes, muncind efectiv, aşa că
obiectivele lecţiilor au fost atinse.
Elevii sunt atenţi şi răspund la solicitările profesoarei,
dar există şi elevi cu ritm mai lent, care nu sunt
neglijaţi. Elevii care au lucrat în grupe au dovedit că
ştiu să colaboreze în echipă , atmosfera fiind plăcută,
elevii nefiind timoraţi de asistenţa la ore.
La simularea examenului de evaluare naţională (clasa
a VIII-a) au participat 17 elevi din care 7 elevi au
obţinut note sub nota 5 (promovabilitate aprox 55%),
iar media clasei este 5,17.
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CELE DE
MAI SUS
Profesoara este bine pregătită ştiinţific şi metodic ,
preocupată să-şi facă datoria cât mai bine. Stăpâneste
bine colectivele de elevi, dând dovadă de seriozitate
şi de implicare.
Elevii o respectă şi le face plăcere să lucreze în stilul
reliefat de aceasta.
Recomandăm implicarea elevilor la diverse
concursuri de specialitate şi la olimpiada
şcolară.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 184
Disciplina: LIMBA ENGLEZĂ, LIMBA FRANCEZĂ
Calificativ acordat: BINE
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din fişa
de observare a lecţiei.
Constatări/Aprecieri Recomandări
Dna prof. ROŞCA DACIANA CRISTINA a fost
inspectată atât la limba engleză, cât şi la limba
franceză.
S-au verificat planificările anuale, semestriale şi pe
unităţi de învăţare, acestea fiind foarte bine elaborate,
cu obiective clar specificate. Alături de planificări,
portofoliul dnei prof. cuprinde şi materiale folosite la
clasă (fişe de lucru, teste), precum şi proiectele
educative ale activităţilor extracurriculare desfăşurate
în catedră.
Am asistat la două ore : la limba engleză (cls a VI-a)
şi la limba franceză (cls a V-a) ; la ambele s-au
prezentat lecţii de gramatică (la engleză : recapitularea
timpului Past Simple, cu accent pe verbele
neregulate ; la franceză : prezentarea formelor de
prezent ale verbelor vouloir şi pouvoir). Orele au
decurs normal, începând cu verificarea temei şi
continuând cu recapitularea teoriei de gramatică,
urmată de rezovarea exerciţiilor din manual sau de pe
fişele de lucru, audierea unui text (lb. engleză). Toţi
elevii au manuale de engleză şi franceză, iar fişele de
lucru sunt concepute în funcţie de nivelul clasei, elevii
cu nevoi speciale primind sarcini de lucru diferite,
mult mai uşoare. Pe parcursul orelor elevii sunt mereu
activaţi şi implicaţi în rezolvarea sarcinilor de lucru ;
elevii folosesc cu uşurinţă limbile engleză şi franceză
pe parcursul orelor, reuşind să înţeleagă şi să
îndeplinească atribuţiile destul de uşor. Informaţiie
transmise de dna prof. sunt clare, etapele lecţiei sunt
foarte bine organizate ; obiectivele propuse de dna
prof. au fost atinse în totalitate, la sfârşitul orei elevii
fiind capabili – la engleză să folosească formele de
Past Tense corect in context, - la franceză sa utilizeze
formele de prezent ale verbelor vouloir şi pouvoir
corect in propoziţii.
Atmosfera generală în clasă este plăcută, relaxantă.
Se recomandă redactarea unui plan de lecţie,
şi nu a schiţei.
De asemenea, se recomandă o mai multă
atenţie la limbajul ştiinţific folosit pe
parcursul orei (lb. engleză).
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 185
Disciplina: Matematică
Calificativ acordat: Bine
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din fişa
de observaţie a lecţiei
Constatări/Aprecieri Recomandări
In urma inspecţiei desfăşurate în data de 13.02.2013 la
Şcoala gimnazială „ Aron Cotruş ” din localitatea
Cergău Mare s-au constatat următoarele:
S-au asistat următoarele activităţi:
- Clasa a-V-a : Adunarea fracţiilor zecimale
- Clasa a-VIII-a : Funcţii.Grafice
- Clasa a-VI-a : Triunghiul dreptunghic
Planificările anuale şi semestriale sunt în conformitate
cu programele şcolare în vigoare din aria curriculară
matematică, gimnaziu.
Obiectivele operaţionale în domeniul cognitiv,
psihomotor şi afectiv emoţional propuse au fost
atinse.
Experienţa la catedră a domnului profesor îii permite
să desfăşoare activităţi fireşti specifice matematicii, în
care foloseşte o gamă variată de metode cum ar fi:
exerciţiul, demonstraţia, asaltul de idei, conversaţia
respectând particularităţile claselor de elevi cu care
lucrează. Ritmul de lucru este dens, elevii cu potenţial
mai bun sunt solicitaţi să lucreze suplimentar din
culegeri de probleme.
Evaluarea este continuă, în cazul în care greşesc,
elevii sunt atenţionaşi şi sunt corectaţi astfel încât
aceştia să înveţe corect noţiunile matematice. La
finalul li se comunică notele primite şi se justifică
evaluarea. Temele pentru acasă au un rol de fixare a
cunoştinţelor predate dar există şi câteva exerciţii şi
probleme care să lle stimuleze gândirea. Lecţiile sunt
bine conduse urmărind dezvoltarea abilităţilor copiilor
în studiul matematicii. Relaţia profesor-elev este una
corectă, elevii respectă profesorul, corectitudinea
cadrului didactic.
Clasele sunt dotate cu mese individuale, sunt
încălzite, curate, luminoase şi oferă un mediu bun de
desfăşurare a orelor de matematică.
La clsasa a V a, la rezolvarea problemelor
este bine să se tragă concluziile problemelor
rezolvate, astfel copiii conştientizează datele
problemei , cerinţele acesteia şi îi ajută să se
concentreze la rezolvarea acestora.
Disciplina : FIZICĂ- CHIMIE-BIOLOGIE
Calificativ lecţie BINE
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 186
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din fişa
de observare a lecţiei
Constatări/ aprecieri:
Profesoarele asistate fac dovada dorinţei de
perfecţionare în specialitate şi metodică, fiind
înscrise la gradul didactic definitiv (Prişcă
Rodica) respectiv gradul II (Marcu Ştefania).
Stăpânesc tehnica proiectării didactice, corelează
proiectarea cu desfăşurarea activităţilor,
adaptează strategiile metodele şi mijloacele la
specificul claselor şi nivelul de interes şi motivare
al elevilor
Elevii au disponibilitate pentru învăţare, răspund
pozitiv la activităţile propuse de profesor. Sunt în
marea majoritate atenţi şi responsabili
Se constată o relaţie bună profesor – elevi dar şi
elevi – profesor
Elevii se descurcă bine cu cerinţele metodelor
frontale de predare.
Se folosesc eficient mijloacele de care dispune
unitatea şcolară;
- desfăşurarea lecţiilor biologie şi fizică în
cabinet stimulând elevilor şi prin ambient
conştientizarea disciplinei fizică/biologie ca
ştiinţă a naturii, precum şi caracterul practic
aplicativ al disciplinei;
Recomandări:
-planificările calendaristice anuale/
semestriale să cuprindă manualul utilizat la
clasa şi programa şcolară avizată cu OM nr.;
-utilizarea rubricii de observaţii din
planificarea calendaristică semestrială cu rol
reglator;
-trecerea la un stil de predare-învăţare centrat
pe elevi;
-aplicarea metodelor active bazate pe munca
diferenţiată pe grupe de elevi;
-justificarea temei pentru acasă şi stimularea
elevilor în efectuarea temei pentru acasă
eventual valorificarea acesteia prin notă;
- eliminarea timpilor morţi în cadrul lecţiilor,
prin planificarea unor activităţi de muncă
suplimentară;
- notele acordate la finele lecţiei elevilor care
au activat mai mult, să fie motivate-
argumentate.
- implicarea şi antrenarea mai multor elevii în
dialog pe tot parcursul activităţii didactice ;
afişarea în laborator a unor produse ale
muncii elevilor în diferite proiecte derulate
în orele de fizică / biologie sau chimie,
deoarece spaţiul o permite.
Disciplina: Geografie
Calificativ: BINE
Pe baza criteriilor si a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspectia scolară generală a unitătilor de învătământ preuniversitar
Constatări/Aprecieri
Activitate de buna calitate fundamentata pe o
documentatie de planificare/proiectare, cu elemente de
creativitate in selectarea strategiilor, cautand cele mai
atractive formule care sa stimuleze sis a incurajeze
participarea elevilor.
Buna cunoastere a continuturilor stiintifice permite o
buna organizare a informatiei, o structurare a acesteia
în funcție de particularitățile claselor, o bună dozare a
Recomandări
Se recomanda o mai mare atentie asupra
dimensiunii vocabularului de specialitate la
clasa a V-a in conditiile in care programa
scolara este una de mare densitate si cu o
cantitate de notiuni si termeni cel putin dificili
pentru elevi.
.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 187
sarcinilor in conditiile in care se insista pe invatarea in
clasa.
Relatia profesor-elevi este una care favorizeaza
dialogul permanent, conversatia in baza unor metode
activ-participative.
In concluzie, un management al activitatii eficient in
crearea motivatiei necesare si in stimularea interesului
pentru cunoastere, elevii dobandind competentele
specific manifestate in cunostinte, deprinderi, atitudini.
Disciplina: Educaţie muzicală
Calificativ acordat: Bine
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din fişa
de observare a lecţiei
Constatări /aprecieri Recomandări
- Planificarile anuale şi semestriale sunt
realizate în conformitate cu programa şcolară
valabilă pentru anul şcolar 2012/2013.
- Activitatea de învăţare a cântecelor noi
urmează etapele specifice învăţării unui
cântec după auz.
- Repertoriul abordat este diversificat,
aparţinând unor stiluri/genuri muzicale
specifice: muzică populară, muzică
bisericească, muzică uşoară, cântece pentru
copii
- Foloseşte strategii moderne în realizarea
lecţiei de educaţie muzicală, una dintre ele
fiind audiţia muzicală care are scopul de a
întregi activităţile muzicale pe care elevii le
desfăşoară în şcoală
- Relaţia profesor – elev este una firească,
bazată pe încredere şi colaborare
- În planificările semestriale să se specifice clar
cele două elemente ale subiectului unei lecţii de
muzică în ciclul gimnazial: problema muzicală
(elementul teoretic) şi titlul cântecului (partea
practică)
- Când abordăm cântece aparţinând unor stiluri
diferite este bine să se facă o diferenţiere
teoretică a acestora: caracteristici, evoluţie,
reprezentanţi (Clasa a VI-a)
- La clasa a V-a nu se vorbeşte despre terţă ca
element muzical care determină caracterul
cântecului (major – terţă mare; minor – terţă
mică)
- Audiţia muzicală trebuie să fie mai bine
organizată, în aşa fel încât ea să devină
conştientă, cu obiective bine stabilite
- Cântecele să fie învăţate corect, în conformitate
cu partitura muzicală
Disciplina: EDUCAŢIE FIZICĂ
Calificativ acordat: BINE
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din fişa
de observare a lecţiei.
Constatări/aprecieri Recomandări
Studiind portofoliul profesorului am constatat o - Desfăşurarea activităţiilor sportive să se
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 188
bună planificare a activităţiilor didactice, potrivit
programelor în vigoare, corespunzător nivelului
de dezvoltare morfo-funcţională la nivelul fiecărei
clase.
Diversitatea strategiilor şi metodelor didactice
cuprinse în cadrul proiectării activităţiilor de
predare-învăţare-evaluare sunt bine structurate.
Activităţiile observate la clasa a V-a şi a VI-a
corespund acestei perioade: gimnastică
acrobatică.
Terminologia folosită de profesor în predarea
elementelor din gimnastica acrobatică corespund
din punct de vedere ştiinţific.
Activităţiile alese pentru realizarea temelor
lecţiei sunt simple şi eficace, demonstraţia
profesorului, corectările din timpul execuţiilor
conduc pe elev spre modelul final.
Comunicarea cu elevii este de cooperare în
vederea atingerii scopului.
Între elevi s-a creat o atmosferă plăcută de lucru,
aceştia fiind motivaţi în acţiuni, evaluându-şi
reciproc execuţiile.
Nivelul cunoştinţelor şi priceperilor motrice
corespund vârstei copiilor.
Elementele din gimnastica acrobatică sunt legate
diferit în exerciţiul pentru evaluarea finală.
Baza materială creată cu ajutorul Consiliului
local este deosebită.
Elevii aurezultate foarte bune la etapa pe zona
Blaj la Tenis de masă, Atletism, Fotbla, precum şi
la nivel judeţean.
realizeze cât mai mult în aer liber,
beneficiindu-se de o bază sportivă deosebită.
- Folosirea bazei sportive cu mare grijă pentru
a o păstra în bune condiţii, urmărindu-se şi
realizarea de venituri pentru Asociaţia
sportivă a şcolii „Aron Cotruş”.
Gradinita cu program normal Cergau Mare, Cergaul Mic
Domeniul: invatamant prescolar
Calificativ: BINE
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din
fişa de observare a lecţiei.
Constatări / aprecieri Recomandări
Planificarea si proiectarea activitatii didactice
Planificările sunt, in general, bine concepute, tematica este
adecvată obiectivelor specifice fiecărei grupe de vârstă, si grupei
combinate.
Completarea planificarii la
toate capitolele de catre
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 189
Tema activitatilor se integreaza in tema proiectului si vizeaza
atingerea unor obiective din domenii diferite.
Alegerea strategiilor didactice asigura intotdeauna realizarea unor
activitati in care copiii sunt implicati activ, se merge pe metode
traditionale, dar si activ-participative.
Materialele pregatite sunt diverse, adecvate temei si posibilitatilor
de utilizare de catre copii.
Desfasurarea activitatii didactice
Desfăşurarea activităţilor este o succesiune coerentă a etapelor.
Exista concordanţă între proiectare şi activitatea desfăşurată.
Se demonstrează cunoaşterea rolului şi locului fiecărei categorii
de activitate în curriculum.
Educatoarele dovedesc imaginaţie în crearea unor situaţii reale de
viaţă care determină participarea voluntară şi interesată a copiilor.
Oferă copiilor suport lingvistic adecvat şi şansa de a exersa şi
dezvolta deprinderile.
Se ating scopurile şi obiectivele propuse in activitatile asistate.
Nu la toate activitatile sunt stabilite criterii clare de evaluare.
La toate grupele se verifică înţelegerea şi se dă un feed-back
constructiv copiilor.
Materiale puse la dispoziţie de către educatoare conform temei
săptămânii permite copiilor să-şi folosească cunoştinţele într-un
mod inedit.
Din lucrările expuse în sălile de grupă se vede participarea cu
plăcere a copiilor la activităţile practice şi plastice.
Copiii grupei mari, pregătitoare au deprinderi bine formate de
manipulare a obiectelor, ştiu să ţină bine în mână instrumentele de
scris, pot reda semnele grafice componente ale literelor.
Atitudinea fata de invatare
În timpul activităţilor, copiii au un comportament civilizat,
relaţionează bine cu educatoarele şi cu colegii de grupă .
Colaborarea pentru realizarea sarcinilor este in formare, trebuie
lucrat in acest sens ca sa devina obisnuinta. Stabilirea
curriculumului local (opţionalul) este realizat luând în considerare
resursele umane şi materiale de care dispun grădiniţele şi prin
consultarea părinţilor.
Mediul educational
Salile de clasa sunt dotate cu mobilier adecvat, sunt materiale
suficiente pentru desfasurarea activitatilor. In timpul activitatilor
mobilierul este dispus diferit, in functie de tipul activitatii: pe
centre, lucru cu intreaga grupa. Educatoarele se straduiesc in
permanenta de innoirea materialelor ce se pun la dispozitia
copiilor, de cele mai multe ori cu eforturi proprii. Copiii au acces
la toate materialele de care dispune sala de grupa.
Lucrarile copiilor sunt expuse in salile de clasa si pe coridoare,
este creata o atmosfera de incluziune.
educatoare.
Intocmirea proiectelor tematice
dupa tipicul acestora, afisarea
hartii in sala de grupa pe
parcursul desfasurarii acestuia,
imbogatirea ei cu noi directii, in
functie de interesele copiilor.
Utilizarea sectoarelor
funcţionale, aşa cum programa
o recomandă, pentru
desfăşurarea diferitelor tipuri de
activităţi( individuale sau pe
grupe), astfel încât copiii să –şi
poată exprima dorinţele şi
interesele şi să exerseze liber
deprinderile şi cunoştinţele
însuşite;
În cadrul formării continue se
recomandă dezbaterea în cadrul
comisiei metodice a unor teme
care vizează ameliorarea/
perfecţionarea strategiilor
didactice şi evaluării.
Valorificarea propriei
experienţe în cadrul
schimburilor de experienţă /
parteneriate cu grădiniţele din
alte localităţi ale judeţului sau
din alte judeţe
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 190
Ele încurajează participarea părinţilor la educaţia copiilor şi vin în
sprijinul cunoaşterii de către aceştia a activităţii din grădiniţă prin
lecţii deschise susţinute în faţa lor, serbări cu diferite ocazii,
discuţii informale zilnice.
Alte observatii
Sunt instituite regulile grupei pe care să le cunosc (şi le respecta
de cele mai multe ori) copiii cât şi părinţii.
Educatoarele sa utilizeze
resurse bibliografice suficiente,
pentru a le permite o buna
documentare pentru activitatea
curenta.
Se recomandă să se urmărească
evaluarea fiecărui opţional.
Toate educatoarele sa se
antreneze in derularea
programelor educaţionale
desfăşurate în învăţământul
preşcolar din judeţ : Programul
educaţional “Să citim pentru
mileniul III”, Kalokagathia,
“Ecogrădiniţa.
Domeniul: Învăţământ primar
Calificativ acordat: Bine
Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind
inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din
fişa de observare a lecţiei.
Constatări / aprecieri Recomandări
In perioada inspecţiei a fost evaluată activitatea profesională a
tuturor invatatorilor care isi desfasoara activitatea la Scoala
gimnaziala Cergau.
Documentele de planificare si proiectare a activităţii respectă
curriculumul national pentru învăţământul primar şi sunt de
calitate, furnizând activităţi diferenţiate care ţin cont de nivelul
diferit la care se află elevii. Strategiile de predare bazate pe
metode active de învăţare prin cooperare, organizarea orelor,
Recomandăm cadrelor
didactice care isi desfasoara
activitatea la nivelul
invatamantului primar
promovarea unor activitati
diferentiate care sa asigure
progresul in ritm propriu al
tuturor elevilor in functie de
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 191
atmosfera din clasă şi realţiile interpersonale create sunt bune,
stimulative pentru elevi. Invăţătorii dirijează elevii în mod
eficient. Îi notează ritmic şi valorifică rezultatele în proiectarea
activităţilor viitoare. Modul echilibrat de a îmbina activităţile
ştiinţifice cu cele ludice motivează puternic elevii. Relaţia
învăţătorilor cu familia elevilor stimulează implicarea părinţilor
şi creşte perseverenţa elevilor în îndeplinirea sarcinilor
didactice.
Portofoliile învăţătoarilor au o structură impecabilă atât din
punct de vedere structural cât şi calitativ.
Spaţiile de învăţământ sunt amenajate si dotate corespunzător
unui invăţământ de calitate dar sunt si clase în care se impun
schimbari sau completari.
Competenţele si capacităţiile elevilor sunt foarte bine dezvoltate,
ei folosesc eficient ceea ce au învăţat si progresează vizibil.
stadiile si nevoile de
dezvoltare personala ale
acestora.
Calificativ la nivelul instituţiei de învăţământ: BINE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „Lucian Blaga”- OCNA MUREŞ
Nr.
crt.
Aria tematica si calificativul
acordat Constatări / aprecieri Recomandări
1. Managementul şcolar,
managementul calităţii,dezvoltarea
instituţională, eficienţa atragerii şi
folosirii resurselor (umane,
financiare, materiale şi
informaţionale), respectarea
legislaţiei în vigoare şi a
regulamentelor.
- Au fost studiate documente
de analiză, diagnoză,
prognoză și planificare;
- Materialele de analiză și de
planificare a activităților au
fost discutate în consiliile
profesorale și sunt aprobate
de Consiliul de administrație;
- Există un plan de acțiune al
școlii bazat pe o atentă
analiză a contextului în care
funcționează unitatea școlară
, fiind evidențiate
oportunitațile și amenințările
venite din mediul extern;
- Lărgirea echipelor de
realizare a analizelor
și a planului de
acțiune al școlii;
- Stabilirea mai
precisă a temelor și
responsabilităților , a
modalităților de
monitorizare și
evaluare;
- Evidențierea tuturor
activităților de
recuperare sau
pregătire suplimentară
în condica de prezență
Surse de informare:
- Ultimul raport extern asupra
unităţii de învăţământ;
- Procesele verbale de la consiliul
de administraţie şi consiliul
profesoral;
- Raportul anual de evaluare;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 192
- Schema orară;
- Graficul activităţilor
extracurriculare;
-Fişele posturilor
- Planul de acțiune al școlii
este adaptat condițiilor și
cerințelor actuale;
- Regulamentul de ordine
interioară este dezvoltat din
ROFUIP, a fost discutat și
aprobat atât în C.A. cât și în
Comitetul de părinți
reprezentativ al școlii;
- Comisiile metodice, comisia
de asigurarea calității au fost
constituite în consiliul
profesoral, responsabilii au
fost desemnați pe baza unor
criterii stabilite și anunțate
din timp, iar numirile sunt
făcute pe baza deciziilor date
de director și înregistrate;
- Există documente de
planificare și o evidență a
activităților desfășurate în
fiecare comisie;
- Consiliul profesoral și
consiliul de administrație își
desfășoară activitatea
conform graficelor și
tematicii stabilite, există
decizii de numire pentru
secretarul fiecărui consiliu;
- Activitatea de îndrumare și
controleste planificată și
cuprinsă într-un grafic
operațional, sunt stabilite
temele controalelor efectuate
, sunt elaborate fișe de
asistență la lecții;
-Există o evidență clară a
participării cadrelor didactice
la activitățile specifice de
dezvoltare profesională prin
cursuri de formare sau
participare la gradele
didactice;
-Există fisele postului pentru
director adjunct , cadre
didactice , didactic auxiliar și
a cadrelor didactice;
- Colaborarea cu CCD
Alba și ISJ pentru
inițierea și dezvoltarea
de cursuri de formare;
- Participarea egală a
echipei manageriale la
activitatea de
îndrumare și control,
valorizarea acestor
verificări sau a
asistențelor la lecții;
- Refacerea tuturor
deciziilor emise de
director, având în
vedere că s-a schimbat
de numirea unității
școlare;
- Completarea fișelor
postului pentru fiecare
angajat cu activitățile
suplimentare ,acolo
unde este cazul;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 193
nedidactic;
Calificativul acordat BINE
2. Modul de aplicare a curriculumului
naţional, dezvoltarea şi aplicarea
curriculumului la decizia şcolii /în
dezvoltare locală şi calitatea
activităţilor extracurriculare
realizate de personalul didactic şi
unele categorii de personal auxiliar.
- Şcoala furnizează elevilor
un curriculum echilibrat,
armonizând oferta
disciplinelor obligatorii şi
celor din cadrul
curriculumului la decizia
şcolii – prin disciplinele
opţionale – asigurând şanse
egale în educaţia copiilor.
- Curriculumul şcolar este
dezvoltat permanent pentru a
asigura nevoile tuturor
grupurilor de interese . În
vederea implementării
curriculumului, cadrele
didactice îşi elaborează
documentele de proiectare
didactică, de evaluare, de
reglare şi de remediere - în
concordanţă cu cerinţele
curriculumului aplicat.
- Şcoala organizează activităţi
extracurriculare eficiente al
căror conţinut este
complementar şi
îmbunătăţeşte oferta
curriculară realizata prin
curriculumul local, etnic şi
tradiţional.
- Curriculumul unităţii
de învăţământ trebuie
să ia în considerare –
în permanenţă - şi
opţiunile anumitor
categorii de elevi şi
părinţi în vederea
şcolarizării elevilor
pentru învăţământul
general obligatoriu.
- Folosirea unei
scheme orare pentru
implementarea
eficientă a
curriculumului;
- Diversificarea ofertei
curriculare CDS/CDL
pentru a răspunde
nevoilor tuturor
grupurilor de interese
(părinţi, elevi,
comunitate);
Surse de informare:
- Curriculumul unităţii de
învăţământ raportat la cel
naţional;
- Documentele curriculare ale
cadrelor didactice;
- Planul managerial al unităţii de
învăţământ;
- Planificările şi proiectele
didactice pentru fiecare
disciplină;
- Dosarele catedrelor / comisiilor
metodice;
- Strategiile de evaluare;
-Documente referitoare la
activităţile extracurriculare;
Calificativul acordat BINE
3. Activitatea personalului didactic
(proiectare, predare-învăţare,
evaluare, reglare / remediere,
diferenţiere a demersului
educaţional)
- Profesorii au documentele
de proiectare didactică şi de
planificări calendaristice
corect întocmite şi
funcţionale, în concordanţă
cu curriculumul naţional şi
local, adaptând programele în
aşa fel încât să contribuie la
dezvoltarea personală a
elevilor şi la succesul lor în
învăţare.
- Profesorii planifică –
organizează – desfăşoară şi
evaluează activităţi
- Planificările
calendaristice
,,model” trebuiesc
adaptate la condiţiile
concrete existente în
şcoală, cu privire la
condiţiile concrete
existente în şcoală (
materialul didactic
existent în cabinete /
laboratoare / baza
sportivă) şi nivelul
de pregătire al
elevilor.
Surse de informare:
- Documente: strategii si planuri,
proiecte ale unităţilor de
învăţare. Instrumente specifice de
proiectare şi evaluare din
portofoliul profesorului ,
proceduri specifice de reglare /
remediere / dezvoltare a
demersului didactic, tipologia
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 194
auxiliarelor curriculare originale
create de profesor, caietele
de notiţe ale elevilor, evaluări,
teste, cataloage, dovezi ale
progresului făcut de elevi;
- Discuţii cu directorii şcolii, şefii
de catedră, profesorii, elevii
şi părinţii;
- Observarea lecţiei;
diferenţiate de învăţare prin
care valorifică nivelul de
cunoaştere şi înţelegere la
care se află elevii. –
- Profesorii utilizează strategii
didactice moderne şi
tradiţionale, prin care îmbină
eficient diferite metode şi
forme de activitate, mijloace
didactice centrate pe nevoile
şi interesele elevilor.
Calificativul acordat BINE
4. Nivelul performantelor realizate de
elevi în învăţare, raportat la
standardele educaţionale naţionale
(curriculare şi de evaluare)
- Elevii au aptitudini de
ascultare activă, au
disponibilitate pentru
învăţare, răspund pozitiv la
activităţile propuse de
profesor, folosesc şi aplică
achiziţiile anterioare teoretice
si practice în rezolvare de
probleme.
- Sunt în marea majoritate
atenţi şi responsabili şi se
descurcă bine cu cerinţele
metodelor frontale de
predare, având uneori
dificultăţi cu cele activ
participative.
- Elevii citesc şi scriu bine în
limba română, având
deprinderi bune care le
înlesnesc studiul celorlalte
discipline.
- Elevii sunt în stare să
folosească eficient ceea ce au
achiziţionat până în prezent
prin lecţiile anterioare. –
- Elevii răspund foarte bine la
activităţile individuale şi de
grup propuse de cadrele
didactice ale şcolii, pot
prelucra informaţii, investiga,
cerceta şi elabora proiecte.
Elevii au rezultate bune la
examenele şi testele
naţionale.
- Participarea elevilor
la concursurile şi
olimpiadele şcolare
judeţene / naţionale la
toate disciplinele la
care se organizează
concursuri şcolare în
vederea echilibrării
rezultatelor pe aceeaşi
scara de evaluare la
nivelul învăţământului
preuniversitar.
- Motivarea elevilor
prin încurajări verbale
mai frecvente, prin
care li se apreciază
progresul.
Surse de informare:
- Rezultatele elevilor la examene şi
teste;
- Rrezultatele elevilor la clasă
conform evaluării interne;
- Discuţii cu elevii;
- Caietele de teme şi de notiţe ale
elevilor;
- Interviuri formale şi informale cu
elevii;
- Discuţii cu profesorii;
- Lucrări ale elevilor;
- Rezultatele la concursuri şi
activităţi extracurriculare
date colectate prin observarea
lecţiilor;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 195
Calificativul acordat BINE
5. Modul în care unitatea de
învăţământ sprijină şi încurajează
dezvoltarea personală a elevilor şi
motivaţia acestora în învăţare
(consiliere, orientare şcolară,
asistenţă individualizată )
respectând principiile educaţiei
incluzive şi asigurarea egalităţii de
şanse.
- În şcoală există un cod de
conduită pentru întregul
personal , pentru elevi , care
încurajează un comportament
civilizat în toate
împrejurările. Curriculumul la
decizia şcolii cuprinde
elemente care sprijină
dezvoltarea personală a
elevilor, interesele şi
dorinţele părinţilor şi a
comunităţii locale.
elevii se prezintă la şcoală în
uniformă, sunt mulţumiţi de
climatul din unitate;
- Numărul de absenţe este
foarte redus;
- Elevii participă la un număr
mare de activităţi extra –
curriculare împreună cu
diriginţii sau alţi profesori;
- Se realizează pregătiri
suplimentare atât pentru
performanţă cât şi pentru
elevii care întâmpină greutăţi
în învăţare;
- Nu există probleme
deosebite în ceea ce înseamnă
disciplina în şcoală;
- Se participă la un număr
mare de concursuri şi
olimpiade cu rezultate bune şi
foarte bune;
- Elevii sunt întrebaţi asupra
dorinţelor privind disciplinele
opţionale;
- Sunt mulţumiţi de prestaţia
profesorilor lor.
- Să nu se facă selecţie
la împărţirea claselor
în funcţie de nivelul
de cunoştinţe la o
anumită materie;
- Să se amenajeze
curtea şcolii;
Surse de informare:
- Planuri operaţionale şi
procedurile specifice unităţii de
învăţământ;
- Regulamentul de ordine
interioară;
- Documente ale comisiei de
prevenire şi combatere a
violenţei în mediul şcolar de la
nivelul unităţii de învăţământ
- Situaţia elevilor după absolvire;
- Discuţii cu profesorii şi elevii;
- Documente care să ateste
existenţa consiliului elevilor în
conducerea instituţiei şcolare;
- Documente care să ateste
consultarea elevilor cu privire la
modul în care curriculumul
înlesneşte dezvoltarea personală
a elevilor;
- Documente care să ateste
existenţa resurselor-
extracurriculare care sa fie
folosite pentru lărgirea
experienţei elevilor, înţelegerea şi
stimularea dezvoltării lor
ca persoane.
Calificativul acordat BINE
6. Relaţiile unităţii de învăţământ cu
părinţii şi cu comunitatea locală
- Şcoala asigură o comunicare
eficientă cu părinţii prin
telefon, prin corespondenţă,
prin vizite spontane la şcoală,
prin solicitarea şcolii şi a
- Daca este nevoie de
pregătiri suplimentare
pentru pregătirea
zilnică la clasă , elevii
solicită sprijin şi
Surse de informare:
- Planul managerial al unităţii de
învăţământ;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 196
- Documentele instituţiei de
educaţie care se referă la relaţia
cu părinţii;
- Informaţii recente furnizate de
către părinţi;
- Carnetele de note ale elevilor;
- Măsurile disciplinare luate
împotriva anumitor elevi;
- Discuţii cu directorul;
- Discuţii cu părinţii;
dirigintelui;
- Părinţii sunt organizaţi în
comitetul de părinţi pe scoală,
care sprijină activitatea
elevilor prin diferite acţiuni
voluntare extracurriculare şi
extraşcolare –
material şi financiar.
- Părinţii sunt mulţumiţi de
abilităţile dobândite de copii
lor în şcoala prin activităţile
organizate.
- CDS / CDL şi activităţile
extracurriculare se
armonizează cu aşteptările de
natura economică, socială,
culturală ale comunităţii
locale.
- Şcoala îşi proiectează oferta
educaţională în acord cu
oportunităţile oferite de
comunitate şi se implică în
parteneriate cu instituţiile si
organizaţiile locale.
- Activitatea reprezentanţilor
părinţilor şi ai autorităţilor
locale în consiliul de
administraţie este eficientă şi
responsabilă.
- Echipa managerială a
unităţii de învăţământ
consultă în permanenţă
comunitatea locală, este în
permanentă legătură şi
comunicare cu instituţiile
partenere, cu inspectoratul
şcolar, cu părinţii elevilor, cu
organizaţii
nonguvernamentale şi se
preocupă în sensul dezvoltării
de parteneriate viabile şi
durabile.
primesc ajutor
calificat din partea
cadrelor didactice;
Calificativul acordat BINE
7. Atitudinea elevilor faţă de educaţia
pe care le-o furnizează unitatea de
învăţământ.
- Elevii se implică în
activităţile artistice organizate
la nivel de scoală, au o
- Să se organizeze
activităţi de sprijin
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 197
Surse de informare:
- Statistici privind frecvenţa;
- Comportamentul şi notele elevilor
rezultatele la testările stabilite de
şcoală , la testările
naţionale şi la concursuri;
- Participarea elevilor la activităţile
facultative;
- Discuţii cu profesorii, elevii şi
părinţii;
- Observarea comportamentului
elevilor în clasă şi în afara
clasei, atitudinea lor faţă de
învăţătura şi relaţiile dintre ei;
atitudine pozitivă faţă de
şcoală, faţă de colegi şi faţă
de profesori.
- Din chestionarul aplicat
elevilor din clasele
gimnaziale se pot formula
destule aprecieri;
- Cu argumente pertinente
elevii se declară mulţumiţi de
desfăşurarea orelor de curs;
- Majoritatea elevilor nu au
participat la activităţi care să-
i sprijine suplimentar în
învăţare;
- S-au constituit
colective/grupuri şi s-au
desfăşurat ore de pregătire
suplimentară în vederea
participării la concursurile
şcolare;
- Se constată lipsa de manuale
la unele clase;
- Există activităţi extraşcolare
- elevii solicitând implicarea
tuturor profesorilor în astfel
de activităţi;
- Se menţine o bună legătură
cu părinţii;
- Curtea şcolii arată ca un
spaţiu total neîngrijit lipsind
şi gardul de împrejmuire şi
poarta de intrare.
- Elevii au un comportament
civilizat, dovedesc respect
faţă de profesor şi colegi;
- Prezenţa la cursuri este
bună.
Se implică responsabilii în
desfăşurarea activităţilor.
Ei participa în număr mare la
activităţile extracurriculare şi
cu anumite ocazii ei înşişi
suplimentar cu acei
elevi care prezintă
deficienţe vizibile de
lectură şi învăţare
- Să se constituie
grupuri de lucru pe
discipline de
învăţământ cu elevii
capabili de
performanţă în
vederea participării la
olimpiade şi
concursuri;
- Implicarea serioasă
şi responsabilă, prin
iniţiative proprii, a
tuturor profesorilor la
activităţile
extracurriculare;
- Afirmarea unui spirit
gospodăresc în
problema curţii şcolii,
a gardului de incintă, a
porţii de intrare;
- Să se folosească
eficient mijloacele de
care dispune unitatea
şcolară;
- Încurajarea
deopotrivă a tuturor
elevilor în vederea
creşterii încrederii
acestora în forţele
proprii şi încurajarea
acestora pentru studiu
individual;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 198
organizează astfel de
activităţi.
- Majoritatea elevilor pot
comunica şi pot să facă
legături interdisciplinare, cu
raportare la experienţa lor ;
- Toţi elevii au competenţe de
a utiliza calculatorul;
Calificativul acordat BINE
Constatări / aprecieri şi recomandări pentru fiecare disciplină inspectată:
Nr.
crt.
Disciplina şi
calificativul acordat Constatări / aprecieri Recomandări
Limba si literatura
română
Calificativul acordat:
BINE
La nivelul unitătii de învătământ,
documentele de macro/micro proiectare
didactică ale cadrelor didactice sunt
întocmite în concordantă cu cerintele
curriculumului national si local al
disciplinei. Ele sunt respectate pe parcursul
activitătilor didactice, iar calitatea acestora
corespunde cerintelor proiectării unui
proces de învătare formativ, relevând
activităti diferentiate care tin cont de nivelul
diferit de dezvoltare si perceptie la care se
află elevii.
Strategiile de predare-învăţare utilizate
sunt în general de tip formativ, activ-
participativ, fiind alese în conformitate cu
resursele si continuturile disponibile.
Atmosfera din timpul activităţilor şi
relaţiile inter personale create sunt bune,
mai ales în situaţiile când se apelează la
activităţile pe grupe, acestea îi stimulează
pe elevi.
În activitătile frontale, cadrele didactice
dirijează elevii în mod eficient, elaborând
sarcini de lucru clare si evaluându-i
stimulativ.
Temele sunt bine selectate şi au un grad
de dificultate mediu.
Se apreciază utilizarea auxiliarelor
aprobate de MECTS si ISJ Alba.
ÎN TIMPUL INSPECŢIEI: Evaluarea s-a
făcut prin fişe de muncă independentă, prin
lucru pe grupe şi s-au notat unii elevi
pentru activitatea la oră. Munca pe grupe a
Se sugerează practicarea
unui management al clasei
care să asigure utilizarea
eficace a tuturor resurselor
(de timp, spatiu, materiale si
umane); asigurarea unui
climat de colaborare elev-
elev.
Să urmărească si să
faciliteze utilizarea în lectie a
tuturor resurselor materiale,
auxiliarelor didactice variate
promovate de minister, ISJ si
CCD.
Să realizeze o evaluare de
progres la finele fiecărui
semestru în care să identifice
cauzele reale ale insuccesului
scolar.
Să realizeze evaluari de
progres in care să identifice
cauzele reale ale insuccesului
scolar.
Crearea/găsirea unor
metode prin care elevii sa fie
motivati spre lectură.
Se va urmări
responsabilizarea elevilor în
propriul proces de învăţare şi
in cel de dezvoltare
profesională.
Stimularea perseverenţei şi
a concentrării la elevi pentru
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 199
fost apreciată prin puncte care au stabilit
ordinea acestora, evaluându-i la sfârşitul
activităţii.
CALITATEA PREDĂRII
A fost asigurat conţinutul ştiinţific al
lecţiilor, profesoarele cunoscând bine
conceptele operaţionale şi metodica
disciplinei.
Doamnele profesoare au utilizat metode
activ-participative, folosind conversaţia
euristică, munca individuală pe fişe de
lucru, fiind realizate de elevi într-un timp
dat;o altă metodă formativ –participativă
vehiculată a fost descoperirea care a
solicitat reflexia. Atitudinea calmă,
apropiată de elevi, le-a încurajat în
realizarea cerinţelor.
Profesoarele stârnesc interesul elevilor care
participă activ, colaborează în grupe, sunt
dornici de a –şi însuşi noile conţinuturi.
Atitudinea ludică nu face rabat de la
cunoştinţele care trebuie însuşite, pentru că
întrebările sunt alese inteligent, acoperind
toată aria necesară, valorificând posibilele
confuzii. Profesoarele stăpânesc clasa prin
solide cunoştinţe.
CALITATEA ÎNVĂŢĂRII ŞI
PROGRESUL ELEVILOR
Elevii au manifestat interes, muncind
efectiv, aşa că obiectivele lecţiilor au fost
atinse.
Elevii sunt atenţi şi răspund la solicitările
profesoarelor, dar există şi elevi cu ritm mai
lent, care nu sunt neglijaţi. Elevii care au
lucrat în grupe au dovedit că ştiu să
colaboreze în echipă , atmosfera fiind
plăcută, elevii nefiind timoraţi de asistenţa
la ore.
Testele aplicate evidenţiază următoarea
situaţie: clasa a VIII-a A (media 8,20) si
clasa a VIII-a C (7,30)
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
CELE DE MAI SUS
Profesoarele sunt bine pregătite ştiinţific şi
metodic , preocupate să-şi facă datoria cât
mai bine. Stăpânesc bine colectivele de
dezvoltarea orizontului
cunoaşterii.
Participarea elevilor la
etapele olimpiadei de limba
şi literatura română.
Sugerez accentuarea unor
metode mai eficiente pentru
a-i determina să citească mai
mult.
Recomand energizarea
elevilor pasivi prin diferite
exerciţii care să le capteze
atenţia.
Recomand implicarea
elevilor la diverse concursuri
de specialitate şi la olimpiada
şcolară.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 200
elevi, dau dovadă de seriozitate şi de
implicare.
Elevii le respectă şi le face plăcere să
lucreze în stilul reliefat de acestea.
Limba
engleză/franceză
Calificativul acordat:
BINE
In cadrul activităţii de inspecţie desfăşurată
la Scoala Gimnazială „Lucian Blaga” Ocna
Mureş au fost asistați 3 profesori:
- dna prof. Man Rodica – limba engleză
- dna prof. Balazs Ramona– limba engleză
- dl. prof. Tiutiu Alin – limba franceză.
Clasele inspectate au fost:
Miercuri, 14.11.2012:
- clasa a VIIIa - limba engleză – Calificativ:
FB
Joi, 15.11.2012
- clasa a VIIa A- limba engleză –
Calificativ: FB
- clasa a VIa A- limba franceză –
Calificativ: FB
- clasa a VIIa C- limba engleză –
Calificativ: FB
Activitatile asistate dovedesc o bună
pregătire metodică a cadrelor didactice:
planificarile respectă normele metodologice
ȋn vigoare, iar proiectul de lecţie este
întocmit corect.
Strategiile didactice sunt variate și adaptate
obiectivelor propuse şi nivelului claselor.
Portofoliile profesorilor cuprind toate
documentele: planificări anuale, pe unitate,
proiecte de lectie, materialele folosite la ore,
proiecte făcute cu elevii, precum si dovezi
ale cursurilor de formare și perfecționare.
Se insistă pe folosirea limbii străine ȋn
timpul orelor, limba română fiind utilizată
foarte puțin.
Tema pentru acasă este verificată cu
rigurozitate şi corectata în prima parte a
orei, la tablă.
Elevii sunt conștiincioși și perseverenți.
Nivelul cunoștințelor de limbă străină este
unul bun la clasele cu regim de predare
intensiv și mediu spre slab la celelalte clase.
Se folosesc resurse variate: manualul, tabla,
- Introducerea regulată a
materialelor audiovizuale în
ora de limbi străine.
- La clasele cu regim de
predare normal al limbii
engleze ar fi bine să se
folosească mai mult jocul ca
metodă didactică și să nu se
mai insiste prea mult pe
metoda tradițională de
predare a gramaticii.
- Mobilierul să fie mutat
astfel ȋncât să faciliteze
munca în echipă sau grup.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 201
caietele de notite, fişe de lucru individuale,
casetofon, calculator, dicționare și desene
făcute de elevi.
În ansamblu, se apreciază activitatea
cadrelor didactice de limba engleză şi limba
franceză ca fiind bună.
Biologie/Fizică/Chim
ie
Calificativul acordat:
BINE
- Profesorii asistaţi au o experienţă
profesională bogată ce le permite să-şi
adapteze strategia didactică la nivelul şi
profilul claselor de elevi ;
- Profesorii asistaţi fac dovada unei bune
pregătiri în specialitate şi metodică.
Stăpânesc tehnica proiectării didactice,
corelează proiectarea cu desfăşurarea
activităţilor, adaptează strategiile
metodele şi mijloacele la specificul
claselor şi nivelul de interes şi motivare al
elevilor;
- Elevii au disponibilitate pentru învăţare,
răspund pozitiv la activităţile propuse de
profesor. Sunt în marea majoritate atenţi şi
responsabili;
- Se constată o relaţie bună profesor –
elevi dar şi elevi – profesor;
- Elevii se descurcă bine cu cerinţele
metodelor frontale de predare, dar şi cu
cele activ participative;
- Se folosesc eficient mijloacele de care
dispune unitatea şcolară;
- Desfăşurarea lecţiilor de chimie,
biologie şi fizică în laborator / cabinet
stimulând elevilor şi prin
-Aplicarea metodelor active
bazate
pe munca diferenţiată pe
grupe de elevi;
-Planificările calendaristice
anuale/ semestriale să
cuprindă manualul utilizat
la clasa şi programa şcolară
- Justificarea temei pentru
acasă şi stimularea elevilor
în efectuarea temei pentru
acasă eventual valorificarea
acesteia prin notă;
-Eliminarea timpilor morţi
(la chimie şi fizică) rezultaţi
prin copierea textelor
prezentate la
videoproiector, de către
elevi, în condiţiile în care
şcoala dispune de copiatoare;
-Punerea unui mai mare
accent pe
notarea ritmică. Fiind
săptămâna 10 a sem I la
fizică există o notă în
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 202
ambient conştientizarea disciplinei
fizică/biologie respectiv chimie ca ştiinţă a
naturii, precum şi caracterul practic
aplicativ al disciplinei;
catalog, la biologie 2 note, iar
la chimie doar 6 elevi au o
notă.
Invăţământul primar
Calificativul acordat:
BINE
In perioada inspecţiei a fost evaluată
activitatea profesională a tuturor
învăţătorilor care îşi desfăşoară activitatea
la Şcoala gimnazială „Lucian Blaga” Ocna-
Mureş .
Documentele de planificare şi proiectare a
activităţii respectă curriculumul naţional
pentru învăţământul primar şi sunt de o
calitate remarcabilă, impresionantă efectiv,
furnizând activităţi diferenţiate care ţin cont
de nivelul diferit la care se află elevii.
Strategiile de predare bazate pe metode
active de învăţare prin cooperare,
organizarea orelor, atmosfera din clasă şi
realţiile interpersonale create sunt foarte
bune, stimulative pentru elevi. Învăţătoarele
dirijează elevii în mod eficient. Îi notează
ritmic şi valorifică rezultatele în proiectarea
activităţilor viitoare. Modul echilibrat de a
îmbina activităţile ştiinţifice cu cele ludice
motivează puternic elevii. Relaţia
învăţătoarelor cu familia elevilor stimulează
implicarea părinţilor şi creşte perseverenţa
elevilor în îndeplinirea sarcinilor didactice.
Demne de a fi prezentate drept exemple
unele portofolii ale învăţătoarelor au o
structură impecabilă atât din punct de
vedere structural cât şi calitativ.
Spaţiile de învăţământ sunt amenajate si
dotate corespunzător unui învăţământ de
calitate dar sunt şi clase în care se impun
schimbări sau completări.
Competenţele şi capacităţiile elevilor sunt
foarte bine dezvoltate , ei folosesc eficient
ceea ce au învăţat şi progresează vizibil.
- Recomand cadrelor
didactice care îşi desfăşoară
activitatea la nivelul
învăţământului primar
promovarea unor activitaţi
diferenţiate care să asigure
progresul în ritm propriu al
tuturor elevilor în funcţie de
stadiile şi nevoile de
dezvoltare personală ale
acestora.
Istorie, geografie,
socio-umane
Calificativul acordat:
BINE
Au fost verificați și asistați profesorii:
Popovici Pantilimon și Goga Mircea
- Se recomandă consecvență
în aplicarea metodelor active-
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 203
-planificări calendaristice și proiecte ale
unităților de învățare corecte, cu
respectarea curriculum-ului, cu o logică
asociere conținuturi-activități de învățare-
competențe;
-se propun și se utilizează strategii didactice
active, bazate în cea mai mare măsură pe
dialog și conversație, dar și pe comparație,
studiu de caz, analiză de text, toate
demonstrând o bună cunoaștere a disciplinei
și deosebită măiestrie în organizarea și
desfășurarea activității:
-se lucrează frontal, individual și pe grupe și
această alternanță permite o evaluare bine
motivată și fundamentată pe implicare,
activism, participare bine argumentată pe
secvențele create în baza unor situații-
problemă;
-se remarcă un management de bună calitate
al activității pe toate segmentele scenariului
didactic, o tratare diferențiată care relevă o
atenție sporită acordată acelor elevi care
prezintă dificultăți de învățare;
-în context, aprecierea deosebită pentru cele
două cadre didactice trebuie suplimentată cu
un plus valoric, la cel mai înalt standard
pentru profesorul Popovici Pantilimon.
participative ce permit
găsirea acelor soluții care să
cointereseze elevii, să-i
motiveze, să le trezească
dorința de cunoaștere,
curiozitatea și să îi ajute să
învețe cât mai mult în clasă.
Matematică
Calificativul acordat:
BINE
- Documentele de proiectare didactică ale
cadrelor didactice sunt întocmite în
concordanţă cu cerinţele curriculumului
naţional al disciplinei. Ele sunt respectate pe
parcursul activităţilor didactice, iar calitatea
acestora corespunde cerinţelor proiectării
unui proces de învătare formativ, relevând
activităţi diferenţiate care ţin cont de nivelul
diferit de dezvoltare la care se află elevii;
- Strategiile de predare-învăţare utilizate
sunt în general de tip formativ, activ-
participativ, fiind alese în conformitate cu
resursele şi conţinuturile disponibile;
- Atmosfera din timpul activităţilor şi
relaţiile inter personale create sunt bune,
mai ales în situaţiile când se apelează la
activităţile pe grupe, acestea stimulându-i
- Se recomandă utilizarea
unor instrumente informatice,
a unor mijloace moderne în
procesul de predare-învăţare
a matematicii.
- Se recomandă munca
diferenţiată, în special cu acei
elevi care au lacune mari în
cunoştinţele matematice.
- Programarea orelor în
cabinetul de matematică, în
funcţie de nivelul clasei şi de
dificultatea temelor abordate,
astfel încât cabinetul de
matematică să fie folosit la
maximum.
- Să se urmărească şi să se
faciliteze utilizarea în lecţii a
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 204
pe elevi;
- În activitătile frontale, cadrele didactice
dirijează elevii în mod eficient, elaborând
sarcini de lucru clare şi evaluându-i
stimulativ;
- Temele sunt bine selectate şi au un grad
de dificultate mediu.
- Se apreciază utilizarea auxiliarelor
aprobate de MECTS si ISJ Alba.
CALITATEA PREDĂRII
- A fost asigurat conţinutul ştiinţific al
lecţiilor, cadrele didactice asistate
cunoscând bine conceptele operaţionale şi
metodica disciplinei;
- Cadrele didactice au utilizat metode activ-
participative, folosind problematizarea,
munca individuală pe fişe de lucru, munca
prin descoperire; - Atitudinea calmă,
apropiată de elevi, le-a încurajat în
realizarea competenţelor;
- Cadrele didactice stârnesc interesul
elevilor care participă activ, colaborează în
grupe, sunt dornici să–şi însuşească noile
conţinuturi. Atitudinea ludică nu face rabat
de la cunoştinţele care trebuie însuşite,
pentru că întrebările sunt alese inteligent,
acoperind toată aria necesară, lămurind
posibilele confuzii. - - -
- Cadrele didactice stăpânesc clasa printr-un
management foarte bun;
CALITATEA ÎNVĂŢĂRII ŞI
PROGRESUL ELEVILOR
- Elevii au manifestat interes, muncind
efectiv, aşa încât competenţele operaţionale
ale lecţiilor au fost atinse;
- Elevii sunt atenţi şi răspund la solicitările
profesoarelor, dar există şi elevi cu ritm mai
lent, care nu sunt neglijaţi. Elevii care au
lucrat în grupe au dovedit că ştiu să
colaboreze în echipă , atmosfera fiind
plăcută, elevii nefiind timoraţi de asistenţa
la ore.
- Testele aplicate evidenţiază faptul că
evaluările se fac corect şi notele acordate au
acoperire în cunoştinţe;
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
tuturor resurselor materiale, a
auxiliarelor didactice variate
promovate de minister, ISJ şi
CCD.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 205
CELE DE MAI SUS
- Cadrele didactice sunt bine pregătite
ştiinţific şi metodic , preocupate să-şi facă
datoria cât mai bine; - Stăpânesc bine
colectivele de elevi, dau dovadă de
seriozitate şi de implicare;
- Elevii respectă profesoarii şi efectiv
manifestă plăcere să lucreze în stilul reliefat
de aceştia;
Tehnologia
informaţiei
Calificativul acordat:
BINE
- Proiectarea didactica este în concordanţă
cu cerinţele programei şcolare.
- Strategia didactică şi metodele didactice
folosite sunt adaptate nivelului de pregătire
al elevilor.
- În unitatea de învăţământ inspectată există
3 persoane are aparţin acestei arii
curriculare, una dintre acestea predă
tehnologie şi TIC, iar celelalte două TIC (pe
lângă matematică).
- Toţi profesorii din arie sunt bine pregătiţi,
au gradul I.
- Există o deficienţă majoră datorată dotării
laboratorului AEL, şcoala dispune pe
moment doar de o reţea AEL formată din 10
calculatoare.
- Deoarece efectivele claselor sunt ridicate
(în medie 23 - 24) este foarte greu să se
lucreze cu elevii în acest laborator. Din
acest motiv nu se ţin de loc ore AEL, iar
orele de TIC se ţin cu mare greutate.
- Se recomanda folosirea
soft-urilor informatice.
- Instalarea în cel mai scurt
termen a reţelei de
calculatoare care există în
unitate;
- Folosirea laboratorului AEL
conform unui program
prestabilit pentru efectuarea
orelor la diferite discipline;
- Înnoirea SOFT-urilor
Religie
Calificativul acordat:
BINE
- În urma verificării documentelor de
proiectare ale activităţilor didactice
semestriale, anuale şi pe unităţi de învăţare,
s-a constatat că sunt corect întocmite, în
conformitate cu curriculumul naţional.
- Documentele elaborate şi folosite
demonstrează o bună cunoaştere a
programei de religie în vigoare, a
obiectivelor cadru şi adaptarea acestora la
tipul lecţiilor efectuate şi la nivelul de vârstă
al elevilor;
- Abordarea conţinuturilor învăţării se
realizează într-o manieră activ-participativă;
- Întreg demersul didactic s-a realizat în
concordanţă cu cerinţele metodologice
- Implicarea doamnei
profesoare Ioana Ofelia
Bordean în realizări de
materiale ştiinţifice: referate,
simpozioane, etc.
- Organizarea de evenimente
religioase cu prilegiul
sărbătorilor creştine;
- Întâlniri semestriale cu
părinţii elevilor pentru a-i
determina să se implice în
formarea religioasă a copiilor
lor;
- Atenţie sporită faţă de
cultivarea sentimentului
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 206
actuale şi ale didacticii moderne;
- Ritmul bun de lucru cu elevii, prin
implicarea lor în predarea şi perceperea
noţiunilor religioase, demonstrează folosirea
de către profesor a unor strategii active;
- Remarcăm folosirea metodelor activ-
participative: conversaţia euristică , munca
prin descoperire, jocul didactic, îmbinate cu
metodele clasice;
- S-a constatat că lecţiile asistate sunt
trecute în condica de prezenţă şi corespund
cu planificarea calendaristică, iar portofoliul
doamnei profesoare dovedeşte că este un
cadru didactic activ şi complet;
religios, astfel încât ora de
religie să fie mereu dorită şi
aşteptată de către elevi;
Educatie Fizică
Calificativul acordat:
BINE
BAZA MATERIALĂ:
- Aspecte pozitive:
Sala de sport standard cu dimensiunile
terenului de handbal, avand o dotare
corespunzatoare – instalaţii pentru jocurile
sportive şi material didactic suficient
(aparate pentru gimnastică, saltele, mingi,
etc) pentru desfăşurarea orelor de educaţie
fizică si sport în condiţii optime.
- Aspecte negative:
Nu există bază sportivă în aer liber.
PORTOFOLIUL PROFESORULUI:
- Aspecte pozitive:
Documentele de proiectare didactică în ce
priveşte
eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare şi
planificările semestriale sunt întocmite bine.
- Aspecte negative:
Documentele de proiectare didactică nu sunt
finalizate, nu sunt terminate în totalitate,
constatând că uneori sunt întocmite
superficial.
PORTOFOLIUL PROFESORULUI:
- Aspecte pozitive:
- Elevii au echipament sportiv adecvat şi
participă la desfăşurarea orei de educaţie
fizică.
- Exerciţiile şi structurile de exerciţii sunt
adaptate nivelului de pregătire şi condiţiilor
- Amenajarea unui teren de
sport în aer liber, în curtea
şcolii.
- Finalizarea documentelor
de proiectare didactică
conform metodologiei şi
cerinţelor programelor
şcolare valabile pentru anul
şcolar în curs.
- Munca diferenţiată la nivel
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 207
existente în şcoală.
- Aspecte pozitive (Baciu Ioan):
Lecţiile asistate au avut o densitate motrice
corespunzătoare, folosind baza materială
existentă din dotare.
Ritmul de lucru cu elevii este bun, elevii
participă activ la desfăşurarea orelor de
educaţie fizică.
- Relaţia profesor /elev este foarte bună.
- Aspecte pozitive (Decean Anton):
In urma discuţiilor purtate după prima ora
de educaţie fizică, d-l profesor s-a încadrat
în buna organizare a activitatii didactice, în
respectarea structurii lecţiei de educaţie
fizică şi în folosirea materialelor didactice
necesare.
- Aspecte negative (Decean Anton):
- Nu este consecvent în dirijarea demersului
didactic, la prima oră de educaţie fizică
domină haosul, organizarea defectuoasă a
activitaţii didactice.
- Aspecte pozitive (Popa Marius):
- Elevii participă cu echipament sportiv
corespunzător şi participă activ la
desfăşurarea orei de educaţie fizică, sunt
disciplinaţi, sunt atenţi la explicţiile şi
indicaţiile profesorului.
- Exerciţiile şi structurile de exerciţii sunt
adaptate nivelului de pregătire al elevilor.
- Lecţiile asistate au avut o densitate
motrice corespunzătoare, folosind baza
materială existentă din dotare.
- Relaţia profesor /elev este foarte bună.
de clasă impune dozarea
diferită a efortului la fete faţă
de baieţi.
- Respectarea timpului
afectat orelor de educaţie
fizică şi respectarea structurii
lecţiei de educaţie fizică şi
sport.
Consiliere şi orientare
Calificativul acordat:
BINE
- Portofoliul Consilierului educativ este
bine relizat şi structurat tematic.
- Planificarea Activităţilor
extracurriculare este organizată pe cicluri
de învăţământ (primar/gimnazial) şi pe
clase, însoţită de Procese-verbale aferente
fiecărei activităţi desfăşurate.
- Sunt stabilite Comisiile pe arii
curriculare (responsabil, membri, sarcini).
- Există Parteneriate educative cu alte
instituţii de învăţământ din oraş/ din alte
oraşe/ organitaţii.
- O mai mare implicare a
părinţilor (familiei) în
susţinerea activităţilor
extracurriculare.
- Promovarea acestor
activităţi prin realizarea unor
panouri (cu imagini surprinse
în timpul activităţilor) care să
fie expuse pe holul principal
al şcolii.
- Ataşarea la dosar a unor
dovezi ( modele, imagini,
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 208
- Elevii sunt implicaţi în activităţi educative
extraşcolare (corul şcolii, echipa de dansuri
populare, excursii tematice în afara
oraşului).
- Evidenţa lectoratelor cu părinţii este
păstrată într-un Portofoliu, respectând
procedurile aferente.
- Portofoliul responsabilului cu Formarea
continuă a cadrelor didactice conţine
informaţii documentate (prin copii ale
actelor de studii, perfecţionare) privind
cursurile de formare sau obţinere a gradelor
didactice ale cadrelor didactice. Fluxul
informaţional se desfăşoară prin expunerea
la afişier sau redirecţionarea mail-urilor.
- Portofoliul Comisiei Metodice a
diriginţilor conţine planificările, planul
managerial, tematica activităţilor.
poze) din timpul activităţilor
extracurriculare.
- Implicarea tuturor cadrelor
didactice în aceste activităţi,
chiar dacă nu sunt diriginţi la
clase.
- Dosarul dirigentului ( pe
clasă) să conţină o fişă cu
parcursul educaţional al
elevilor de la începutul până
la finalizare unui ciclu
educativ.
- Existenţa unei evidenţe a
corespondenţei şcoală-
diriginte-familie.
- Interasistenţa la orele de
dirigenţie şi folosirea unor
metode active-participative care să stimuleze elevul în
exprimarea opiniilor.
- Elevii să aibă un portofoliu
(caiet) şi pentru ora de
dirigenţie, unde să îşi
păstreze fişele de lucru,
materialele.
Proiecte şi Programe
Educaţionale
Europene
Calificativul acordat:
BINE
- - Lipsa documente şi implicit a unui
- portofoliu pentru proiecte şi programe
- educaţionale;
- - Existenţa deciziei Nr. 35 din 20.09.2012
- în care este numit responsabilul comisiei
- de proiecte în persoana d-nei profesor
- Victoratos Teodora;
- - Existenţa unui voluntar SUA care
- completează activitatea catedrei de limba
- engleză. Se observă că elevii au reuşit sa
- dobândească cunoştinţe de limba engleză
foarte bune;
- Întocmirea unui portofoliu
separat pentru proiecte şi
programe educaţionale
europene;
- Organizarea unor
activităţi de informare şi
promovare a programelor
europene;
- Organizarea unor întâlniri
de lucru pentru a spori
numărul aplicaţiilor pentru
cadrele didactice;
- O mai mare deschidere
spre colaborare cu alte şcoli
europene pentru sporirea
calităţii în educaţie;
- Dezvoltarea de proiecte
finanţate prin Programul
Comenius, Leonardo da
Vinci, Parteneriate Grundtvig
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 209
2013;
Discipline
tehnologice:
Calificativul acordat:
BINE
- Cadrul didactic asistat dispune de o
experienţă vastă, este bine pregătită, are un
portofoliu bogat;
- Planificarea didactică este conformă
legislaţiei în vigoare şi se adaptează
cerinţelor fiecărui grup de elevi. Sunt
utilizate diverse metode active de predare,
mijloace de lucru şi strategii adecvate;
- Elevii colaborează cu profesorul, există
relaţii bune între aceştia şi sunt dornici de a
învăţa şi a cunoaşte;
- Notarea este ritmică, fiecare elev are
minim două note;
- Documentele şcolare sunt întocmite
conform legislaţiei în vigoare.
- Activizarea elevilor mai
retraşi;
- Lucrul diferenţiat pe echipe.
Clubul Sportiv Scolar Blaj
Constatări / aprecieri şi recomandări pentru fiecare arie tematică:
Aria tematica si
calificativul acordat
Constatari / aprecieri Recomandari
1 Managementul
scolar, managementul
asigurarii calitatii,
dezvoltarea
institutionala,
eficienta atragerii si
folosirii resurselor,
respectarea legislatiei
in vigoare si a
regulamentelor
Există un plan de dezvoltare institutionala(PDI)
foarte bine întocmit, din care se desprinde o viziune
limpede şi o direcţie de dezvoltare durabilă a clubului
sportive scolar.
Analiza ,,PEST” cuprinde toti factorii, care pot
contribui la mentinerea si dezvoltarea bazei material
a clubului pe termen mediu si lung.
Analiza ,,SWOT” se refera la curriculum, resurse
umane si materiale si dezvoltare de relatii
comunitare si de parteneriat.
Regulamentul intern este aprobat de CA al clubului
sportiv si este functional atat pentru elevi cat si
pentru cadrele didactice.
Programul / orarul antrenamentelor este respectat de
catre toate cadrele didactice, in condica de prezenta
nu sunt consemnate absente de la activitati.
Directorul asigură o conducere corespunzătoare,
democratică, sprijinită pe consiliul de administraţie,
ceea ce reflectă o bună cunoaştere a legislaţiei în
vigoare, a noilor acte normative subsecvente Legii
Educaţiei Naţionale.
Consiliul de administratie a clubului sportiv scolar
utilizeaza eficient resursele financiare pentru
parcurgerea calendarului sportiv, pentru mentinerea
Actualizarea
registrului de
inscriere a
elevilor cu
documentele
existente la
nivelul sectiilor
clubului
Organizarea de
sedinte
saptamanale –
de regula in ziua
de luni – cu care
ocazie se vor
prezenta
rezultatele
obtinute in
competitiile
sportive la care
au participat si
prezentarea
prioritatilor
pentru
perioada care
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 210
si dezvoltarea resurselor materiale.
Directorul clubului consulta in permanenta
comunitatea locala, parintii si anticipeaza solutii
pentru a rezolva problemele curente a calendarului
competitional la care participa elevii / echipele
clubului.
urmeaza
Calificativul acordat B
2 Modul de aplicare a
curriculumului
national
Proiectarea didactică este realizata în concordanţă cu
cerintele curriculumului national de specialitate – pe
discipline sportive, practicate in cadrul clubului
sportiv si cu cerintele programei scolare pentru
invatamantul sportiv suplimentar.
Conţinuturile planificării anuale şi semestriale sunt
structurate pe mezocicluri. Dozarea efortului si
mijloacele folosite sunt abordate diferentiat in functie
de nivelul grupei si de perioada de pregatire pentru
care se lucreaza.
Elaborarea la
nivelul sectiilor
sportive a unor
norme si bareme
de promovare de
la un an la altul
de
pregatire
Calificativul acordat B
3 Activitatea
personalului didactic
(proiectare, predare-
invatare, evaluare,
reglare / remediere,
diferentiere a
demersului
educational)
Lectiile de antrenament se desfasoara conform
orarului si locatiilor stabilite de la inceputul anului
scolar.
Proiectarea didactică s-a realizat în concordanţă cu
conţinuturile planificării anuale şi semestriale
structurată pe mezocicluri.
Strategiile didactice au ca element de creativitate
plierea conţinuturilor pe caracteristicile somato-
motorii ale elevilor.
Continuturile si dozarea efortului se modifica in
functie de promovarea echipelor / sportivilor in
esaloanele superioare la nivelul categoriilor de varsta.
Pe tot parcursul antrenamentului explicaţiile oferite
elevilor au fost clare , scurte şi concise ceea ce a
conferit lecţiei o densitate pedagogică si motrica
corespunzătoare.
In cataloagele de grupa sunt consemnate: frecventa
elevilor la antrenamente, rezultatele la probele de
control si rezultatele la competitiile sportive.
Calificativul acordat B
4 Nivelul
performantelor
realizate de elevi in
competitiile sportive
nationale si
internationale
Atletism: - an. sc. 2011 - 2012
Locul I. - Cupa Romanie la Cros Jun. III. (Cristea
Darius, Pintea Alexandru, Oancea Alin, Gorcea
Calin, Maier Alexandru)
Adrian Dordea Locul II.la C.N. de Cros Jun.II. – si
Locul III la 1500 m, Locul III.
la Campionatul Balcanic de alergare Montana -
Participarea
elevilor /
echipelor la
cantonamentele
de pregatire /
competitiile
neoficiale in
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 211
Bulgaria
Gorcea Calin - Locul III. la 400 m la C.N. Scolare
Locul III. la Campionatul Balcanic de Jun I 4X400m
- Turcia
Locul V. la Campionatul Balcanic jun II - 400m –
Serbia
Campionatul National de Cros Baile Felix Dordea
Adrian Locul II.
Echipa de cadeti Locul IV. (Dordea Adrian, Maier
Alexandru , Pintea Alexandru , Stoica Iulian , Gorcea
Calin ,Maier Cosmin, Cristea Darius)
Campionatul National de copii II : Man Bogdan
Locul I. - 500m 1:23
Sportivi lotul national de atletism
Dordea Adrian Lotul National de alergare Montana
Juniori I
Gorcea Calin Lotul National de Juniori II si Lotul
National de Juniori I
Fotbal: - an. sc. 2011 - 2012
8 jucatori promovati in grupa de performanta
Locul III Camp.Jud. Jun. ,,C ”
Locul III Camp.Jud. Jun. ,,D “
Volei Fete:
Minivolei 2009 - 2010 locul 1 , faza finala
2010 - 2011 locul 2 , faza finala
2011 - 2012 locul 3 , faza semifinala
Sperante : 2009 - 2010 locul 7 , faza finala
2010 - 2011 locul 3 , faza finala
2011 - 2012 locul 8 , faza finala
Cadete : 2011- 2012 locul 2 , faza finala
Volei Baieti:
Minivolei : 2010 - 20011 locul 6 , faza finala
2011 - 2012 locul 5 , faza finala
Sperante : 2010 - 2011 locul 3 , faza interjudeteana
2011 - 2012 locul 4 , faza
interjudeteana
Juniori: 2009 - 2010 locul 4 ,faza semifinala
2010 - 2011 locul 6 faza finala
2011 - 2012 locul 4 faza semifinala
afara tarii se
face cu finantare
din alte surse
(Consiliul Local
/ Judetean si
Sponsori).
Inscrierea sectiei
de fotbal in
campionatul
national de
juniori
(solicitarea
parintilor –
existenta unui
campionat de
nivel national si
la sectia de
fotbal)
Calificativul acordat B
5 Modul in care
unitatea de
invatamant sprijina si
incurajeaza
dezvoltarea
personala a elevilor
La nivelul unitatii de invatamant exista un cod de
conduita atat pentru personalul didactic / nedidactic,
cat si pentru elevii sportivi. Curriculumul cuprinde
elemente care contribuie la selectia – pregatirea si
promovarea elevilor la practicarea sportului de
performanta.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 212
Cadrele didactice sunt preocupate in permanenta, in
cadrul orelor de antrenament si in cadrul activitatilor
competitionale, la care participa cu elevii, de
combaterea violentei verbale si fizice si de
promovarea fair play-ului si a unei atitudini de
,,sportiv”
Fiecare profesor are caietul de evidenta a grupei, care
cuprinde datele personale ale sportivilor, rezultatele
la diferite probe de control, rezultatele din
competitiile sportive la care participa – in perioada
cat frecventeaza clubul sportiv scolar.
Calificativul acordat B
6 Relatiile unitatii de
invatamant cu
parintii si cu
comunitatea locala
Clubul Sportiv Scolar asigura o comunicare eficienta
cu parintii prin intalniri individuale, din propria
initiativa a parintilor si prin solicitarea profesorului
sa vina la club.
Colaborare parinti – antrenor, este buna si foarte
buna si la foarte multe competitii participa si parintii
(cu preponderenta la competitiile organizate in
localitate)
Parintii sunt multumiti de atitudinea profesorilor fata
de copii, constata ca ,,profesorul este dedicat in
totalitate meseriei de antrenor”
Comunitatea locala asigura un sprijin deosebit
practicarii sportului scolar de peformanta, asigura
deplasarea echipelor la competitiile oficiale, asigura
dezvoltarea bazei materiale (construirea
minihotelului, mentinerea bazei sportive si
dezvoltarea bazei materiale)
Echipa managerială a clubului se consultă în
permanenţă cu comunitatea locală, este în
permanentă legătură şi comunicare cu instituţiile
partenere din judet.(Directia Judeteana de Tineret si
Sport, Consiliul Judetean )
Dezvoltarea si
diversificarea
parteneriatelor
cu agentii
economici din
zona, cu ceilalti
factori de
educatie.
Calificativul acordat B
7 Atitudinea elevilor
fata de educatia pe
care le-o furnizeaza
unitatea de
invatamant.
Au fost chestionati elevii din grupele de avansati si
de performanta (cate cinci elevi pe grupa).Elevii sunt
determinati de practicarea sportului de performanta
din propria initiativa (pasiune), indrumati de parinti
sau de prieteni. Accepta programul de antrenament si
participa in competitii sportive.
Relatiile de colaborare la nivel de grupe de pregatire
si cu profesorul antrenor sunt bune si constructive si
sunt multumiti de conditiile de antrenament la nivelul
clubului.
Colaborarea parinți – antrenor, este bună si foarte
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 213
bună și la foarte multe competiții participă si părinții
(cu preponderenta la competitiile organizate in
localitate)
Prezenta la antrenamente este foarte buna, in special
la grupele de avansati si de performanta.
Calificativul acordat B
Constatări / aprecieri şi recomandări pentru fiecare disciplină inspectată:
Nr.
crt.
Disciplina şi
calificativul
acordat
Constatări / aprecieri
1. Atletism
,, BINE ”
Lectia de antrenament s-a desfasurat pe stadionul clubului.
Conditiile de lucru: vreme rece, ceata. Elevii sun echipati coerespunzator
pentru programul de antrenament.Se respecta structura lectiei de
antrenament, prof. se afla in mijlocul grupului de elevi si mentine o
atmosfera stimulativa de lucru.
In lectia de antrenament domina volumul mare de lucru cu intensitate
moderata 50 – 60 %.Dupa programul de antrenament elevii au acces la un
dus cald.
2. Fotbal
,, BINE ”
Pe tot parcursul antrenamentului sportiv am observat la elevi implicare
totala şi responsabilitate. Aceasta rezulta din conştinciozitatea cu care
ascultau explicaţiile profesorului, din modul în care încercau să le execute,
din abnegatie si dăruire.
Din discutiile purtate cu elevii inaintea antrenamentului rezulta ca acestia
il pretuiesc foarte mult pe cei doi profesori si antrenamentele se
desfasoara intr-un mediu placut.
Relaţia dintre profesor şi elevi a fost una buna, relaţie prin care profesorul
a încercat întotdeauna să încurajeze execuţiile elevilor, să-i evidenţieze, să
le reexplice sau sa demonstreze dacă era cazul la unele executii gresite, să-
i motiveze.
Relaţia dintre elevi foarte buna,exista doi lideri in echipa care-i
mobilizeaza foarte bine pe ceilalti coechipieri si se constata o colaborare
permanenta.
3. Volei
,, BINE ”
Antrenamentele la volei s-au desfăşurat în sala de sport a CSS Blaj si la
Liceul Greco-Catolic din Blaj.
Din discuţiile purtate cu profesorii de volei, din analiza planificării şi
proiectării, din modul în care s-au desfăşurat activitatile practice, rezultă
că se cunoaste foarte bine continutul disciplinei si cerintele programei
scolare pentru invatamantul sportiv.
Descrierea tehnică a procedeelor, succesiunea exerciţiilor metodice care le
includ au fost în deplină concordanţă cu caracterul ştiinţific al acestora.
Strategiile didactice au ca element de creativitate, plierea conţinuturilor pe
caracteristicile somato-motorii ale elevilor.
Pe tot parcursul antrenamentului explicaţiile oferite elevilor au fost clare ,
scurte şi concise ceea ce a conferit lecţiei o densitate motrica
corespunzătoare.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 214
ŞCOALA GIMNAZIALĂ VIDRA
Constatări/Aprecieri şi recomandări pentru fiecare arie tematică/domeniu:
Nr.
crt.
Aria tematică/Domeniul şi
calificativul acordat Constatări/Aprecieri
Recomandă
ri
1. Managementul şcolar,
managementul calităţii,
dezvoltarea instituţională,
eficienţa atragerii şi folosirii
resurselor (umane,
financiare, materiale şi
informaţionale), respectarea
legislaţiei în vigoare şi a
regulamentelor
Calificativul acordat:
documentele manageriale, Raportul anual de
evaluare (RAE);
- Există plan managerial 2012-2013
Există RAEI dar a fost elaborat
procesele-verbale de la şedinţele consiliului
profesoral şi ale consiliului de administraţie;
- Există în dosarul de procese verbale
schemele orare ale unităţilor de învăţământ şi
orarul cadrelor didactice;
- Există orarul unității școlare /orarul cadrelor
didactice afișat în cancelarie
politicile şi procedurile;
- Nu Există proceduri elaborate:
- graficul activităţilor extracurriculare;
- este afișat la intrarea în unitatea școlară și
la CDI și în dosarul CEAC aprobat în CA
fişele posturilor;
- Sunt păstrate la compartimentul secretariat
, elaborate la zi și date cadrelor didactice
sub semnătură
informaţii statistice cerute de inspector;
- informații privind absenteismul, violența
în școală și statistici privind rezultatele la
examenul de evaluare națională 2012,
2011 și simulare 2013
bugetul instituţiei de educaţie şi planul
financiar;
- Toate documentele referitoare la bugetul
instituției sunt în regulă, unitatea școlară a
fost verificată în luna septembrie 2011 de
Curtea de Conturi.
- Pe anul 2012, bugetul există
- Se lucrează la bugetul 2013
discuţii cu personalul de la diferite niveluri din
cadrul structurii manageriale;
- Personalul didactic colaborează în cadrul
structurii managerial;
- Personalul didactic este multumit de
aprecierea conducerii unității asupra
propriei activități;
discuţii cu elevii şi cu personalul;
Recomanda
m proceduri
Recomandă
m ca
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 215
- Personalul didactic comunică cu părinții
elevilor, foloseste metode active
participative la clasă, asigură feedback,
dorește dotarea cu material didactic nou,
atragerea părinților în activități școlare,
efectuarea unui program individualizat
pentru elevii cu CES, realizarea de
parteneriate cu alte unități școlare;
- Elevii apreciază pozitiv modul de
desfășurare a orelor; au carnete de note cu
note trecute; există comunicare și
înțelegere între elevi.
regulamentul de ordine interioară;
- Este afișat în cancelarie, actualizat pe anul
școlar 2012-2013 și se poate consulta
îndosariat fiind în direcțiune
reglementările care privesc situaţia copiilor;
- Elevii cunosc ROI, există tabele cu
semnăturile acestora
dosarele cu actele şi documentele elevilor;
- În compartimentul secretariat se află
dosarele cu datele personale ale elevilor,
registrele matricole fiind completate la zi
sancţiuni aplicate elevilor;
- Conform statutului elevului si ROI sunt
prevăzute sancțiuni elevilor. Nu este cazul
de aplicare a sancțiunilor deosebite.
codul de conduită sau normele care
reglementează relaţiile dintre cadrele didactice şi
elevi şi dintre personalul didactic auxiliar şi
administrativ şi elevi;
- Conform ROI
măsurile pe care le-a luat instituţia de educaţie
pentru sănătatea şi siguranţa elevilor, de
exemplu, în laboratoare, pe terenul sau în sala
de sport;
- Conform Plan de măsuri în domeniul
situațiilor de urgență, Plan de măsuri
pentru combaterea violenței în
școală,Comisia pentru paza și stingerea
incendiilor, Contract Inspectoratul pentru
situații de urgență
reglementări privind însoţirea elevilor în timpul
vizitelor în afara instituţiei de educaţie;
- Sunt prevăzute în ROI
orice alte reglementări şi proceduri care se
profesorii
diriginți să
îl
popularize-
ze în fiecare
semestru
elevilor
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 216
referă la protecţia copilului;
- Conform Planului de măsuri pentru
combaterea violenței
proceduri şi reglementări care se referă la
cazarea elevilor;
- nu este cazul
discuţii cu părinţii şi cu reprezentanţii
organizaţiilor care sprijină unitatea de
învăţământ.
2. Modul de aplicare a
curriculumului naţional,
dezvoltarea şi aplicarea
curriculumului la decizia
şcolii/în dezvoltare locală şi
calitatea activităţilor
extracurriculare realizate de
personalul didactic şi unele
categorii de personal
didactic auxiliar
Calificativul acordat:
curriculumul unităţii de învăţământ raportat la
curriculumul naţional;
- Sunt respectate planurile cadru
- Curriculumul la decizia școlii este elaborat
conform procedurii ISJ Alba, părinții și
elevii fiind consultați
- La disciplinele: limba și literature română,
limbi străine, istorie, geografie, biologie
există teste inițiale interpretate de către
profesorii respectivi
- Se desfășoară activități extracurriculare
specifice vârstei elevilor conform
programului de activitate pe anul in curs
cu implicarea
documentele curriculare ale cadrelor didactice;
- Există documente curriculare ale cadrelor
didactice: portofolii personale, dosarele
comisiilor metodice
planul managerial al unităţii de învăţământ;
- planul managerial este succint
planificările şi proiectele didactice pentru fiecare
disciplină;
- există planificările vizate pentru fiecare
disciplină
dosarele catedrelor şi comisiilor metodice;
- există două comisii metodice : Comisia
învățătorilor și Comisia profesorilor cu
dosare corespunzătoare
- există subcomisii: Programe educative
școlare și extra școlare, CEAC, Comitetul
de sănătate și securitate în muncă, Comisia
tehnică de prevenire și stingere incendii,
Comisia de acordare a burselor pentru
elevi și alte forme de sprijuin, Comisia
pentru prevenirea și combaterea violenței
ăn școală, Comisia orarului, Comisia de
Completare
a
planificării
la toate
capitolele
de către
educatoare.
Întocmirea
proiectelor
tematice
dupa tipicul
acestora,
afișarea
hărții în sala
de grupă pe
parcursul
desfașurării
acestuia,
îmbogățirea
ei cu noi
direcții,în
funcție de
interesele
copiilor.
Se
recomandă
să se
urmărească
evaluarea
fiecărui
opţional.
Toate
educatoare-
le să se
antreneze în
derularea
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 217
inventariere anuală a patrimoniului,
Comisia de orientare școlară și
profesională, Comisia pentru programul
cornul și laptele, Responsabil cu proiecte
educaționale, comunitare, consiliere și
orientare, Responsabil proiecte europene,
Responsabil cu perfecționare.
strategiile de evaluare;
- se folosesc strategii de evaluare
diversificate: sumative și formative
documente referitoare la activităţile
extracurriculare;
- există documente relevante doar la
activitățile desfășurate prin CDI
Şcoala are încheiate parteneriate cu diferite
şcoli din judeţ şi din tară(Şcoala Gimnazială Ursi-
Stoileşti-jud. Vâlcea, Şcoala Gimnazială Slatina),
cu Poliţia, Primăria, Biserica, Direcţia de Sănătate
Publică Alba, Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă Alba, Crucea Roşie Alba, Clubul de
Ecologie şi Turism Montan “Albamont” Centrul
de Cultură “Augustin Bena” Alba, parteneriate cu
străinătatea.
-
portofoliile educaţionale ale elevilor.
- Elevii au portofolii, mai ales cei de la
învăţământul primar
programelor
educaţiona-
le
desfăşurate
în
învăţămân-
tul preşcolar
din judeţ :
Programul
educaţional
“Să citim
pentru
mileniul
III”,
Kalokagathi
a,
“Ecogrădini
ţa.
Recoman-
dăm
actualizarea
documente-
lor din cele
două dosare
cu
rapoartele
de activitate
semestriale.
3. Activitatea personalului
didactic (proiectare, predare-
învăţare, evaluare,
reglare/remediere,
diferenţiere a demersului
educaţional)
Calificativul acordat:
a)documente: strategii şi planuri, planificări,
proiecte ale unităţilor de învăţare, instrumente
specifice de proiectare şi evaluare din portofoliul
profesorului, proceduri specifice de
reglare/remediere/dezvoltare a demersului
didactic, tipologia auxiliarelor curriculare
originale create de profesori, caietele de notiţe
ale elevilor, caietele de teme ale elevilor,
evaluări, teste, cataloagele, dovezi ale
progresului făcut de elevi (dosare, caiete),
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 218
lucrări ale elevilor/proiecte expuse în instituţia
de educaţie;
- au fost verificate următoarele documente:
plan managerial, planificări, proiecte ale
unităților de învățare, portofoliile cadrelor
didactice, proceduri existente , auxiliare,
caietele de notițe ale elevilor, cataloage,
lucări ale elevilor expuse în unitate.
b)discuţii cu directorii, şefii de catedră,
profesorii, elevii şi părinţii;
- s-au purtat discuții cu directorul unității,
responsabilii comisiilor metodice și de
lucru, cadre didactice, elevi și părinți
c)observarea lecţiei;
- s-au observant lecții la învățământul
preșcolar, primar și gimnazial la limba și
litaratura română, limba engleză, limba
franceză, matematică, istorie, geografie,
biologie, chimie, fizică, ed. Tehnologică,
ed. Fizică , ed. muzicală, religie
d)portofoliile educaţionale ale elevilor.
- elevii au portofolii educaționale
Recoman-
dăm
organizarea
pe
discipline /
tematică a
portofoliilor
4. Nivelul performanţelor
realizate de elevi în învăţare,
raportat la standardele
educaţionale naţionale
(curriculare şi de evaluare)
Calificativul acordat:
rezultatele elevilor la examene şi teste
2010-2011
Elevi înscrişi Elevi promovaţi Procent Observaţii
143 143 100%
2011-2012 130 129 99,2% Şcoala
Primară
Bobăreşti-
1 elev
repetent pe
caz de
boală
discuţii cu elevii;
- Elevii preferă doar discipline ca: muzica,
desen și educaie fizică
caietele de teme şi de notiţe ale elevilor;
- Există caiete de teme
interviuri formale şi informale cu elevii
(eşantion corect stabilit);
- nu e cazul
discuţii cu profesorii;
- cadrele didactice sunt mulțumite de
activitatea personală
Elaborarea
unui plan
remedial
pentru
creșterea
rezultatelor
la examenul
național
2012-2013
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 219
lucrări ale elevilor;
- există lucrări ale elevilor expuse la loc
vizibil în imediata apropiere a sălilor de
clasă;
rezultatele la concursuri şi activităţi
extracurriculare;
- “Tinere talente,, , “Martie-ziua
mărţişorului,, , “Felicitări,, , “Satul
copilăriei mele,, organizat şi premiat de CJ
Alba
date colectate prin observarea lecţiilor.
- Conform rapoartelor pe disciplină detaliate
mai jos
Recoman-
dăm
revizuirea
activității la
clasă
raportat la
rezultatele
elevilor.
5. Modul în care unitatea de
învăţământ sprijină şi
încurajează dezvoltarea
personală a elevilor şi
motivaţia acestora în
învăţare (consiliere,
orientare şcolară, asistenţă
individualizată) respectând
principiile educaţiei
incluzive şi asigurarea
egalităţii de şanse
Calificativul acordat:
planurile operaţionale şi procedurile specifice
unităţii de învăţământ;
- Există reglementări cuprinse în ,,Plan de
măsuri în domeniul situațiilor de urgență”
și ,,Plan de măsuri pentru combaterea
violenței în școală” care ajută la
menținerea ordinii în unitate și la
conservarea patrimoniului acesteia
- Există o atmosferă propice studiului, elevii
nu sunt deranjați în timpul desfășurării
activităților educaționale
- Se desfășoară activităţi de informare,
consiliere şi orientare şcolară şi
profesională în cadrul şedinţelor cu
părinţii, în special ai claselor a VIII-a.
documente ale comisiei de prevenire şi
combatere a violenţei în mediul şcolar de la
nivelul unităţii de învăţământ;
- Sunt îndosariate : decizii, plan şi procese
verbale
situaţia elevilor după absolvire;
Anul şcolar
Elevi înscrişi Elevi cu note
sub 5
Elevi cu
note
peste 5
Promovabilitate
2010-2011 19 0 19 100%
2011-2012 12 5 7 58,33%
discuţii cu profesorii şi elevii;
- Unitatea şcolară desfăşoară activităţi care
încurajează dezvoltarea personală a
elevilor- activităţi extraşcolare- care
Recoman-
dăm
realizarea
unei
statistici cu
privire la
parcursul
școlar dupa
finalizarea
clasei a
VIII-a
Recoman-
dăm
aprobarea
programului
de activități
extracurricu
lare în CA
Recoman-
dăm
completarea
dosarului
comisiei
diriginților
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 220
respectă egalitatea de şanse
activităţile care se desfăşoară cu clasa şi în
instituţia de educaţie, care ar putea furniza
indicii dacă aceasta le acordă elevilor
responsabilităţi şi le dă ocazia să ia decizii;
- Există elevi responsabili cu serviciul pe
şcoală
- Există elevi responsabili pe clase:
curăţenie, conduiă, conservarea
patrimoniului
documente care să ateste existenţa consiliului
elevilor sau a oricărei alte forme de reprezentare
a elevilor în conducerea instituţiei de educaţie;
- nu este cazul
orice documente de uz intern, cum ar fi: codul de
conduită a elevilor, indicaţii pentru personal
asupra modului în care să trateze elevii etc.;
In şcoala există un cod de conduită pentru întregul
personal, pentru elevi, care încurajează un
comportament civilizat în toate împrejurările
documente care să ateste modul în care percep
părinţii instituţia de educaţie;
- Părinţii sunt mulţumiţi de felul în care se
prezintă unitatea şcolară – cea de la Vidra:
s-a investit mult în reabilitarea clădirilor,
s-au construit grupuri sanitare
- Părinţii apreciază pozititiv activitatea
desfăşurată de cadrele didactice
- Părinţii participă la activităţi
extracurriculare
documente care să ateste consultarea elevilor cu
privire la modul în care curriculumul înlesneşte
sau nu dezvoltarea personală a elevilor;
-există în dosarul comisiei de curriculum
documente care atestă consultarea elevilor
cu privire la alegerea opţionalelor
documente care să ateste existenţa resurselor
extracurriculare care să fie folosite pentru
lărgirea experienţei elevilor, înţelegerea şi
stimularea dezvoltării lor ca persoane.
- Programul de activităţi extracurriculare
este adaptat nivelului şcolar şi cuprinde
activităţi educative cultural locale şi
judeţene pe arii curriculare diverse
-
Recoman-
dăm
plasarea la
loc vizibil a
tabelului
nominal cu
responsabili
i acestor
activităţi
Recoman-
dăm
elaborarea
unui cod
etic al
elevului
Recoman-
dăm
consultarea
sub formă
nominală,
cu
semnătură,
a elevilor
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 221
6. Relaţiile unităţii de
învăţământ cu părinţii şi cu
comunitatea locală
Calificativul acordat:
planul managerial al unităţii de învăţământ
preuniversitar;
- Planul managerial al unităţii are prevăzut
realizarea unui parteneriat şcoală părinţi –
comitetul de părinţi pentru creşterea
actului educativ
documentele instituţiei de educaţie care se referă
la relaţiile cu părinţii;
- Procese verbale ale şedinţelor cu părinţii
pe clase sau pe şcoală;
- Registrul de evidenţă corespondenţă
- Participare la activităţi educative
informaţii recente furnizate de comitetul de
părinţi;
- Părinţii solicită rezolvarea urgentă a
situaţiei centralei termice care nu face faţă
necesarului de căldură iar soluţia folosirii
vechilor sobe este total improprie
carnetele de note ale elevilor;
- Elevii au carnete de note
orice documente care se referă la contactele
avute de profesori cu părinţii;
- Registrul de intrari iesiri corespondenţă
măsurile disciplinare luate împotriva anumitor
elevi;
- Nu sunt cazuri de măsuri disciplinare
materialele informative trimise de unitatea de
învăţământ preuniversitar părinţilor;
- Au fost trimise părinților materiale
informative cu caracter educativ primite
de la ISJ Alba, prefectură , ISU, primărie
sau oferte educaționale
discuţii cu părinţii, inclusiv cu părinţii care sunt
membri ai consiliului de administraţie al unităţii
de învăţământ;
- părinţii solicită asigurarea condiţiilor
utilizării internetului de către copii lor
orice informaţie privind legăturile instituţiei de
educaţie cu comunitatea;
- Există o foarte bună colaborare a școlii cu
comunitatea locală
CDŞ, pentru a sesiza orice aspect care priveşte
legătura acestora cu comunitatea locală;
Implicarea
comunităţii
locale în
soluţionarea
problemelor
referitoare
la încălzirea
spaţiilor de
învăţământ
Recomandă
m aducerea
la zi a
situaţiei
şcolare a
elevilor în
carnetele
fiecăruia.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 222
- Nu este cazul
orice alte documente, cum ar fi: fotografii,
articole din ziare care dovedesc legăturile cu
comunitatea;
- Dovezi vizuale şi scrise: fotografii,
articole, procese verbale ale activităților
educative desfășurate, acțiuni de
voluntariat de igienizarea Arieșului Mic și
plantare arbuști
interviuri cu reprezentanţi ai comunităţii locale
şi discuţii cu reprezentantul/reprezentanţii
primarului şi reprezentantul/ reprezentanţii
consiliului local care sunt membri ai consiliului
de administraţie al unităţii de învăţământ.
- Burz Sorin-reprezentant Consiliu Local
- Bota Dan Vasile – viceprimar-
- Popa Daniela președinte Consiliul
reprezentativ al părinților-
7. Atitudinea elevilor faţă de
educaţia pe care le-o
furnizează unitatea de
învăţământ
Calificativul acordat:
statistici privind frecvenţa, comportamentul şi
notele elevilor;
- Frecvența este cea normală
- Elevii nu au abateri disciplinare
- Notele elevilor sunt bune cu
vărfuri/participări la olimpiade;
rezultatele la testările stabilite de unitatea şcoală,
la testele naţionale şi la concursuri;
Anul şcolar
Elevi înscrişi Elevi cu note
sub 5
Elevi cu
note
peste 5
Promovabilita
te
2010-2011 19 0 19 100%
2011-2012 12 5 7 58,33%
participarea elevilor la activităţile facultative;
- Se participă la activitățile din planificarea
extracurriculară
discuţii cu profesorii, elevii, părinţii şi personalul
instituţiei de educaţie;
- Între părinții, elevii și cadre didactice
există respect și comunicare
observarea comportamentului elevilor în clasă
şi în afara clasei, atitudinea lor faţă de
învăţătură şi relaţiile dintre ei.
- Elevii au relații bune unii cu alții
- În afara instituției nu se observă un
comportament neadecvat
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 223
- Elevii au o atitudine corespunzătoare față
de activitatea didactică
Parcursul elevilor după absolvirea clasei a VIII-
a
Ani şcolari Nr. de elevi care au
absolvit cabsolvit clasa a
VIII-a
Au continuat studiile Nu au continuat
studiile
2010-2011 19 19 0
2011-2012 12 12 0
Constatări/aprecieri şi recomandări pentru fiecare disciplină inspectată:
Nr.
crt.
Disciplina şi
calificativul acordat Constatări/Aprecieri Recomandări
Aria Curriculară
Învățământ preșcolar
Calificativ: B
Planificarea si proiectarea activitatii
didactice
Planificările sunt întocmite conform
curriculumului pentru învăţământ preşcolar în
care se regăsesc a fi parcurse cele 6 mari teme
anuale şi în care cade accentual pe dezvoltarea
globală a copilului preşcolar.
Evalurea este făcută progresiv, după fiecare
mare temă abordată sau la începutul anului
şcolar şi urmăreşte progresul copiilor
Desfasurarea activitatii didactice
Desfăşurarea activităţilor este o succesiune
coerentă a etapelor.
Exista concordanţă între proiectare şi activitatea
desfăşurată.
Se demonstrează cunoaşterea rolului şi locului
fiecărei categorii de activitate în curriculum.
Educatoarele dovedesc imaginaţie în crearea
unor situaţii reale de viaţă care determină
participarea voluntară şi interesată a copiilor.
Oferă copiilor suport lingvistic adecvat şi şansa
de a exersa şi dezvolta deprinderile.
Se ating scopurile şi obiectivele propuse in
activitatile asistate.
Nu la toate activitatile sunt stabilite criterii clare
de evaluare.
La toate grupele se verifică înţelegerea şi se dă
un feed-back constructiv copiilor.
Materiale puse la dispoziţie de către educatoare
conform temei săptămânii permite copiilor să-şi
folosească cunoştinţele într-un mod inedit.
Desfăşurarea zilnică de
activităţi integrate cu copiii
preşcolari, să îmbine
armonios mai multe
discipline şi să opteze cu
încredere pentru varianta cea
mai potrivită de activitate
integrată.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 224
Din lucrările expuse în sălile de grupă se vede
participarea cu plăcere a copiilor la activităţile
practice şi plastice.
Copiii grupei mari, pregătitoare au deprinderi
bine formate de manipulare a obiectelor, ştiu să
ţină bine în mână instrumentele de scris, pot
reda semnele grafice componente ale literelor.
Atitudinea fata de invatare
Copii au o atitudine pozitivă faţă de ceea ce au
de făcut în ziua respectivă, sunt activi,
colaborează între ei, cooperează şi se ajută
reciproc, au formate deprinderi de muncă
intelectuală
Mediul educational
În toate locaţiile, spatiile şi amenajările făcute
permit dezvoltarea liberă a copiilor şi permit
acestora o explorare activă, o interacţiune
variată cu materialele puse la dispoziţia lor, cu
colegii din grupă sau cu educatoarele.
Sălile de grupă sunt luminoase, călduroase,
spaţioase iar ambientul creat de d-nele
educatoare este plăcut şi primitor pentru oricine
trece pragul acestor grupe.
Alte observatii
Esistă relaţii pozitive între educatoare şi părinţi
iar rolul familiei în grădiniţă este acela de
partener. Părinţii cunosc şi participă în mod
activ la educarea copiilor lor în grădiniţă.
Părinţii primesc în permanenţă informaţii din
partea educatoarelor despre activitatea copiilor
la grădiniţă, uneori primesc sfaturi bune
progresează precum şi potenţialul lor.
Aria curriculară
Învățământ primar
Calificativ: B
Planificarea si proiectarea activitatii
didactice
Planificarea și proiectarea didactică respectă
CNÎP
Între obiectivele documentelor și curriculum
este o bună corelație
Desfasurarea activitatii didactice
Strategiile respect stadiile și nevoile de formare
ale elevilor
Învățătorii îmbină armonios activitatea directă
cu munca independent; stăpânesc conținuturile
predate cu explicații clare și organizează bine
informațiile; respectă specificul clasei și
diferențiază până la individualizare; conduc bine
Prezentarea și validarea
documentelor de planificare
și proiectare a activității în
comisia metodică a
învățătorilor.
Expunerea produselor
activității elevilor
Aplicarea de jocuri didactice
Organizarea unei
minibilioteci după modelul
celor existente la unele clase
primare.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 225
activitatea didactică, aplică instrumente de
evaluare eficiente, temele date sunt echilibrate.
Atitudinea fata de invatare
Elevii au o atiudine pozitivă față de școală și
învățătură ; si-au dezvoltat competențele de
comunicare orală sau scrisă fiind capabili să le
aplice în context noi progresul fiind vizibil
Mediul educational
Sala de clasă este dotată și amenajată
corespunzător, mobilierul este funcțional.
Aria curriculară
Limbă și comunicare
Calificativ : B
Disciplina: Limba
engleză, limba
franceză, limba și
literatura română
Planificarea si proiectarea activitatii
didactice
Documentele de macro-micro proiectare
didactică a le cadrelor didactice sunt întocmite
în concordanţă cu cerinţele curriculumului
naţional şi local al disciplinei. Ele sunt
respectate pe parcursul activităţii didactice, iar
calitatea acestora corespunde cerinţelor
proiectării unui process de învăţare formative,
reliefând activităţi care ţin cont de nivelul de
dezvoltare şi percepţie la care se află elevii.
Desfasurarea activitatii didactice
Strategiile de predare utilizate sunt în general de
tip formative, active-participative, fiind alese în
conformitate cu resursele şi conţinuturile
disponibile.
Se utilizează metode şi procedee specifice
disciplinei: conversaţia, explicaţia, traducerea,
exerciţiul.
Atitudinea fata de invatare
Atmosfera din timpul activităţilor şi relaţiile
inter personale create sunt bune, mai ales în
situaţiile când se apelează la activităţile pe
grupe, acestea îii stimulează pe elevi.
În activităţile frontale, cadrele didactice
dirijează elevii în mod efficient, elaborând
sarcini de lucru clare şi evaluându-i stimulativ.
La unele clase se lucrează diferenţiat în acest
sens profesoarele elaborează fişe de lucru în
funcţie de particularităţile psiho+motrice ale
unor elevi.
Temele sunt bine selectate şi au un grad de
dificultate mediu.
Mediul educational
Atmosferă antrenantă, dinamică, naturaleţe în
Se sugerază practicarea unui
management al clasei care să
asigure utilizarea eficace a
tuturor resurselor (de timp,
spaţiu, materiale şi umane);
asigurarea unui climat de
colaborare elev-elev.
Să urmărească şi să faciliteze
utilizarea în lecţie a tuturor
resurselor materiale,
auxiliarelor didactice variate
promovate de minister, ISJ şi
CCD.
Să realizeze o evaluare de
progress la finele fiecărui
semestru în care să identifice
cauzele reale ale insuccesului
şcolar.
Se recomandă mai multă
atenţie la limbajul folosit în
timpul lecţiilor
Sugerez accentuarea unor
metode mai eficiente pentru
a-I determina să citească mai
mult.
Recomand energizarea
elevilor pasivi prin diferite
exerciţii care să le capteze
atenţia.
Recomand implicarea
elevilor la diverse concursuri
de specialitate şi la olimpiada
şcolară.
Participarea la cursuri de
specialitate - limbi straine.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 226
predare şi relaţionare cu elevii. Organizare
eficientă a momentelor lecţiilor.
Selectarea elevilor cu
potenţial în vederea
participării la olimpiadele
şcolare.
Aria curriculară
Matematică și științe
Disciplina
matematică, biologie,
fizică, chimie
Calificativ: B.
Planificarea si proiectarea activitatii
didactice
Există documente de planificare și proiectare a
activităților didactice în conformitate cu
metodologia.
Buna cunoaștere a disciplinei și organizarea
riguroasă duce la atingerea obiectivelor.
Desfasurarea activitatii didactice
Se lucrează cu 4/5 elevi la tablă, ritm de lucru
bun, predare diferențiată
Explicații clare însoțite de exemple specific,
învățare prin descoperire.
Atitudinea fata de invatare
Elevii sunt activi, colaborează cu cadrul
didactic, este o relație de respect și încredere
între profesor și elev, profesorul cunoaște elevii
după nume și prenume individual, există
autoevaluare, verificare permanent
Mediul educational
Mobilierul este adecvat, există materiale
didactice aflate în dotare.
Folosirea planșelor.
Verificarea funcționării PC-
urilor
Aerisirea claselor în pauză
Implicarea elevilor în mai
multe concursuri scolare.
Aria curriculară Om
și societate
Disciplina istorie, ed.
muzicală, ed. plastică,
ed. fizică, religie
Calificativ: B
Planificarea si proiectarea activitatii
didactice
Documente conform cerinţelor, planificări
structurate pe unităţi de învăţare cu corecte
precizare a conţinuturilor şi o bună asociere cu
competenţele
Desfasurarea activitatii didactice
Desfăşurarea activităţii este concordantă cu cele
proiectate – alternanţă de formule de activitate
frontală sau individuală. Elevii sunt stimulaţi
spre a-şi exprima punctele de vedere proprii
bazate pe asrgumente. Se utilizează studiul de
caz, se integrează bine manualul în funcţie de
particularităţile grupului de elevi. Ritmul de
lucru este moderat care propune accesibilizarea
conţinuturilor, predarea diferenţiată.
Evaluarea este ritmică, constantă fiecare
intervenţie fiind cuantificată constituind o
incurajare a elevilor.
Management al activităţii care favorizează
dezvoltarea interesului şi curiozităţii.
Mai mare atenţie la
dimensionarea u.î.
Specificarea cu exactitate a
numărului şi datei programei
şcolare utilizate.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 227
Atitudinea fata de invatare
Atitudine care denotă un interes pentru
dezvoltarea sarcinilor de lucru.
Relaţii de colaborare şi cooperare profesor elev.
Se formează competenţe de identificare,
relaţionare şi utilizare a termenilor specifici, de
comparaţie şi formulare a unor opinii cu grad de
originalitate
Mediul educational
Mobilierul este adecvat, există materiale
didactice aflate în dotare. Terenul de sport
trebuie reamenajat. Se folosesc auxiliarele.
Orientare şi consiliere
Calificativ: B
Am verificat portofoliul personal al doamnei
profesoare Vesa Elena Nadia Ramona-
diriginte clasa aVI a şi a VIII a.
Documentele de planificare sunt corect
intocmite,cadrul didactic demonstrează o bună
adaptare a demersului didactic la nivelul şi
nevoile educaţionale ale elevilor, având o bună
pregătire ştiinţifică şi metodică.
Activitatea planificată pentru ora de dirigenţie
are ca temă “Stima de sine” având ca obiectiv
principal dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă
de sine ca persoană unică şi valoroasă.
Alege strategii potrivite pentru indeplinirea
obiectivelor.
Metodele şi mijloacele de învăţământ prevăzute
a fi aplicate pentru această temă respectă
particulariţătile de vârstă ale elevilor.
Produsele activităţii elevilor sunt adunate in
portofolii care demonstrează o preocupare
permanentă.
Activităţi extraşcolare
Calificativ: B
Din punct de vedere conceptual ( planificare,
obiective, desfăşurare) activităţile educative
şcolare şi extraşcolare din cadrul Scolii
Gimnaziale Vidra se realizează la parametrii
foarte buni prin proiectele ce s-au realizat sau
urmează a se realiza în anul şcolar în curs.
Coordonatorul de proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare este preocupată
de realizarea activităţilor educative stabilind ca
obiectiv general dezvoltarea relaţiilor
profesionale şi interpersonale la nivel de şcoală
şi comunitate, în conformitate cu ţinta strategică
formulată în Planul de dezvoltare institutională
al şcolii, acesta vizând valorificarea relaţiilor cu
Recomand continuarea
activităţilor extraşcolare şi
implicarea unui număr cât
mai mare de elevi, părinţi .
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 228
comunitatea, şi nu numai, prin diferite activităţi
cu caracter comunicaţional, informativ, social.
Calendarul activităţilor extraşcolare
pentru anul în curs, cuprinde proiecte repartizate
ca responsabilităţi pe toate cadrele didactice, cu
activităţi bine gândite şi fezabile. Aceste
activităţi caută să cuprindă cât mai multe dintre
laturile educaţiei permanente: serbări religioase,
evenimente aniversare, activităţi antiviolenţă,
concursuri şcolare, activităţi de loisir precum
vizite, excursii, drumeţii, expoziţii, campanii
umanitare.
Colaborarea şcolii cu comunitatea locală
este şi ea foarte bună şi de aceea nevoile
materiale ale unităţii sunt satisfăcute foarte bine.
Diriginţii au documentele de planificare
calendaristică pentru orele de dirigenţie
întocmite conform standardelor şi predate
responsabilului comisiei dirigintilor, care este
tot prof. Vesa Elena Nadia Ramona.
De asemenea diriginţii au portofolii
personale bogate, date despre părinţi, fişe ale
elevilor, responsabilitatile elevilor etc.
În portofoliul comisiei există extrase din
ROI, norme de protecţie, componenţa comisiei,
invitaţii pentru şedinţele cu părinţii(modele),
chestionare.
Atmosfera educaţională din şcoală este foarte
bună. Şcoala arată bine, cu multe panouri de
afişaj unde se oglindesc aspecte din activităţile
extraşcolare realizate, diferite expozitii.
Activitatea comisiei de prevenire şi
combatere a violenţei în mediul şcolar de la
nivelul unităţii de învăţământ este
corespunzătoare. Obiectivele propuse în cadrul
Planului operaţional privind reducerea
fenomenului violenţei în mediul şcolar sunt
realizate.
Comunicarea cu părintii se situează pe
primul plan pentru toti dirigintii, pentru ca
împreună să găsească soluţii pentru toate
problemele copiilor.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 229
Scoala cu clasele I – VIII Noslac
ASPECTE CE FACE ŞCOALA BINE CE TREBUIE SĂ MAI DEZVOLTE
1.1 Nivelul atingerii
standardelor
educaţionale de către
elevi
Caută adaptarea demersului
didactic la posibilităţile elevului
respectand curricula.
Caută sa creeze un climat
favorabil desfăşurării procesului
educaţional.
Să folosească metodele interactive
la toate disciplinele.
Să organizeze concursuri pentru
dezvoltarea spiritului de
competitie.
Să creeze material didactic
împreună cu elevii, şi să-l aşeze pe
pereţii sălilor de clasă şi a
coridoarelor.
1.2 Contribuţia şcolii la
dezvoltarea personală a
elevilor
Dezvoltă relaţii bune profesor –
elev, elev-elev;
Să se desfăşoare activitati
extracurriculare, care să nu
necesite bani, la nivel local;
Pentru elevii cu rămâneri în urmă
să se aplice un tratament adecvat
nivelului lor.
Activităţi care să-i
responsabilizeze pe elevi,
dezvoltarea bazei didactice prin
munca cu elevii. Utilizarea lotului
şcolar pentru activităţi practice cu
elevii.
Să dezvolte capacităţile de decizie
ale şcolii.
1.3 Calitatea predării Se respectă şi se aplică Planul
cadru.
Proiectarea este în conformitate
cu CN
Participarea cadrelor didactice la
cursuri de formare continuă.
Adaptarea strictă a CDS în funcţie
de specificul şcolii.
Realizarea unor activităţi metodice
la nivel local care să răspundă
nevoilor de formarea ale elevilor.
Activitatea cadrelor didactice să
fie adaptată elevilor, nevoilor
speciale ale acestora.
1.4 Managementul şcolii Utilizarea resurselor umane
Relaţii corecte: director-cadre
didactice; cadre didactice- elevi,
parinti;
Climat pozitiv, propice
învăţării.
Responsabilizarea cadrelor
didactice şi a factorilor de decizie
de pe raza localităţii.
Informare riguroasă pe domeniul
completării actelor de studii
Studiu şi documentare aprofundată
a legislaţiei în vigoare
1.5 Calitatea curriculum- Planul managerial este construit
pornind de la condiţiile
Oferta educaţională să ţină cont de
situaţia concretă existentă în zonă.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 230
ului naţional şi local. specifice localităţii.
Proiectarea didactică respectă
structura aprobată de MECTS.
1.6 Relaţia şcolii cu
părinţii Şcolile au un program de
activitate cu părinţii intensă,
părinţii participând activ în
procesul instructiv-educativ
Cadrele didactice şi conducerea
şcolii să manifeste mai mult
interes pentru dezvoltarea
învăţământului pe plan local.
Pentru comunitatea rromă din
zonă, şcoala trebuie văzută ca o
sursă de civilizare a părinţilor
elevilor, cu efect şi-n şcolarizarea
copiilor.
1.7 Relaţia cu
comunitatea locală program de activităţi cu biserica
interes crescut dovedit în relația
cu Primaria Noșlac și Consiliul
local
existența autorizației sanitare de
funcționare în regim permanent
existența unui centru de
informare dotat în cadrul școlii
accesul la educaţie şi formare a
grupurilor minoritare
Implicarea mai mare a comunităţii
pentru îmbunătăţirea activităţilor
şcolare în general.
relaţia cu alte unităţi similare din
comunitate / judeţ, în vederea
realizării unor parteneriate
eficiente.
Program de redotare cu material
didactic pentru disciplinele
dificitare în utilizarea acestora
(chimie, fizică, biologie)
1.8 Respecterea
legislaţiei în vigoare Există Planul cadru
ROFUÎPS
ROI
Buletinele Informative editate
de ISJ
Planul managerial conţine o
parte din elementele necesare
desfăşurării unei activităţi
educative de calitate
Adaptarea ROI la specificul şcolii
şi al zonei
Îmbunătăţirea cunoștințelor de
ordin legislativ la completarea
actelor de studii, registrelor
matricole, a cataloagelor școlare
Respectarea programului zilnic de
lucru, cu activitatea la clasă de 50
de minute.
1.9 Atitudinea elevilor
faţă de educaţia pe care
le-o furnizează şcoala
Comportamentul este încadrat
între limitele normalului.
Atitudinea faţă de cadrele
didactice este una de respect ,
de colaborare.
Comportamentul elevilor este
bun
Relaţiile între elevi sunt
normale
Îmbunătăţirea frecvenţei elevilor la
şcoală .
Conştientizarea tuturor elevilor cu
privire la importanţa învăţării
pentru dezvoltarea personală
intelectuală şi integrarea în
societate.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 231
Grup Scolar de Turism Arieseni
Nr.
crt.
Aria tematica si calificativul
acordat Constatări / aprecieri Recomandări
1. Managementul şcolar,
managementul
calităţii,dezvoltarea
instituţională, eficienţa
atragerii şi folosirii resurselor
(umane, financiare, materiale
şi informaţionale),
respectarea legislaţiei în
vigoare şi a regulamentelor.
- Există un plan de dezvoltare (PDI) bine
întocmit, din care se desprinde o viziune
limpede şi o direcţie de dezvoltare
durabilă a unităţii şcolare. Ţintele şi
obiectivele strategice din PDI sunt
operaţionalizate cu atenţie în planurile
manageriale anuale şi sunt reflectate
corespunzător în graficul de monitorizare
şi control întocmit de conducerea unităţii,
transpunerea în practică a acestuia putând
asigura cu certitudine un proces
managerial de calitate.
- Echipa managerială asigură o conducere
corespunzătoare, democratică, sprijinită
pe consiliul de administraţie, ceea ce
reflectă o bună cunoaştere a legislaţiei în
vigoare, a noilor acte normative
subsecvente Legii Educaţiei Naţionale.
- Şcoala respectă legislaţia şi
regulamentele privind curriculumul,
evaluarea, finanţarea, drepturile elevilor
şi protecţia acestora. –
- Resursele curriculare, umane şi
materiale sunt gestionate responsabil, cu
eficienţă, fiind subordonate procesului de
învăţare, asigurând accesul egal la
educaţie de calitate şi încurajând
performanţele elevilor. Echipa
managerială a instituţiei monitorizează
accesul la formarea continuă a resurselor
umane, este interesată permanent de
formarea continuă a cadrelor, încurajează
folosirea unor metode adecvate şi
iniţiativele ce vizează ajustarea
curriculumului. Managerii unităţii de
învăţământ monitorizează soluţionarea
punctelor slabe identificate şi menţionate
de către CEAC în raportul specific,
raportându-se la standardele naţionale de
calitate.
- Echipa managerială a unităţii de
învăţământ consultă în permanenţă
- Dezvoltarea
sistemului de
parteneriate cu
instituţii similare din
judeţ şi din ţară, cu
Colegiul Economic
„D.P. Marţian” Alba
Iulia.
- Elaborarea unui plan
de măsuri pentru
ameliorarea
rezultatelor la
examenele naţionale
de bacalaureat.
- Introducerea
elementelor de
strategie pentru
ameliorarea imaginii
instituţiei în
comunitate.
- Elaborarea de
proceduri pentru
diminuarea
absenteismului şi a
abandonului şcolar.
- Stabilirea unor
sarcini pentru cadrele
didactice de serviciu
referitor la
supravegherea elevilor
în curtea şcolii, în
vecinătatea spaţiilor
aflate în construcţie
sau reabilitare.
- Revizuirea
componenţei
comitetului de cantină,
a regulamentului
intern cu privire la
serviciul din cantină,
elaborarea unui
regulament separat
Surse de informare:
ultimul raport extern asupra
unităţii de învăţământ
procesele verbale de la
consiliul de administraţie şi
consiliul profesoral
raportul anual de evaluare
schema orară
graficul activităţilor
extracurriculare
fişele posturilor
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 232
comunitatea locală, este în permanentă
legătură şi comunicare cu instituţiile
partenere, cu inspectoratul şcolar, cu
părinţii elevilor, cu organizaţii
nonguvernamentale şi se preocupă în
sensul dezvoltării de parteneriate viabile
şi durabile.
- Regulamentul de ordine interioară
prevede explicit norme de protecţia
muncii în spaţiile specifice procesului
didactic, extrase din ROI sunt afişate în
spaţiile respective.
Nu sunt înregistrate reclamaţii şi sesizări
nesoluţionate la adresa echipei
manageriale, a cadrelor didactice, elevilor
sau personalului din sectorul
administrativ.
- Spaţiile de cazare sunt separate
corespunzător de spaţiile de învăţământ şi
urmează a fi reabilitate şi aduse la
standarde moderne.
Cantina şi sala de mese au fost reabilitate
şi modernizate, oferind elevilor şi
cadrelor didactice condiţii optime servirii
mesei.
pentru acest sector de
activitate
Calificativul acordat BINE
2. Modul de aplicare a
curriculumului naţional,
dezvoltarea şi aplicarea
curriculumului la decizia
şcolii /în dezvoltare locală şi
calitatea activităţilor
extracurriculare realizate de
personalul didactic şi unele
categorii de personal auxiliar.
- Şcoala furnizează elevilor un
curriculum echilibrat, armonizând oferta
disciplinelor obligatorii si celor din
cadrul curriculumului la decizia şcolii –
prin disciplinele opţionale – asigurând
şanse egale în educaţia copiilor.
- Curriculumul şcolar este dezvoltat
permanent pentru a asigura nevoile
tuturor grupurilor de interese . În vederea
implementării curriculumului, cadrele
didactice îşi elaborează documentele de
proiectare didactică, de evaluare, de
reglare şi de remediere - în concordanţă
cu cerinţele curriculumului aplicat.
- Şcoala organizează activităţi
extracurriculare eficiente al căror
conţinut este complementar şi
îmbunătăţeşte oferta curriculară realizata
prin curriculumul local, etnic si
tradiţional.
- Curriculumul unităţii
de învăţământ trebuie
să ia în considerare –
în permanenţă - şi
opţiunile anumitor
categorii de elevi şi
părinţi în vederea
şcolarizării elevilor
pentru învăţământul
general obligatoriu.
- Folosirea unei
scheme orare pentru
implementarea
eficientă a
curriculumului;
- Diversificarea ofertei
curriculare CDS/CDL
pentru a răspunde
nevoilor tuturor
grupurilor de interese
Surse de informare:
curriculumul unităţii de
învăţământ raportat la cel
naţional
documentele curriculare ale
cadrelor didactice
planul managerial al unităţii
de învăţământ
planificările şi proiectele
didactice pentru fiecare
disciplină
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 233
dosarele catedrelor /
comisiilor metodice
strategiile de evaluare
documente referitoare la
activităţile extracurriculare
(părinţi, elevi,
comunitate);
Calificativul acordat BINE
3. Activitatea personalului
didactic (proiectare, predare-
învăţare, evaluare, reglare /
remediere, diferenţiere a
demersului educaţional)
- Profesorii au documentele de proiectare
didactică şi de planificări calendaristice
corect întocmite şi funcţionale, în
concordanţă cu curriculumul naţional şi
local, adaptând programele în aşa fel
încât să contribuie la dezvoltarea
personală a elevilor şi la succesul lor în
învăţare.
- Profesorii planifică – organizează –
desfăşoară şi evaluează activităţi
diferenţiate de învăţare prin care
valorifică nivelul de cunoaştere şi
înţelegere la care se află elevii. –
- Profesorii utilizează strategii didactice
moderne şi tradiţionale, prin care îmbină
eficient diferite metode şi forme de
activitate, mijloace didactice centrate pe
nevoile şi interesele elevilor.
- Planificările
calendaristice
,,model” trebuiesc
adaptate la condiţiile
concrete existente în
şcoală, cu privire la
condiţiile concrete
existente în şcoală (
materialul didactic
existent în cabinete /
laboratoare / baza
sportivă) şi nivelul
de pregătire al
elevilor.
Surse de informare:
documente: strategii si
planuri, proiecte ale
unităţilor de învăţare.
Instrumente specifice de
proiectare şi evaluare din
portofoliul profesorului ,
proceduri specifice de reglare
/ remediere / dezvoltare a
demersului didactic, tipologia
auxiliarelor curriculare
originale create de profesor,
caietele de notiţe ale elevilor,
evaluări, teste, cataloage,
dovezi ale progresului făcut
de elevi.
Discuţii cu directorii şcolii,
şefii de catedră, profesorii,
elevii şi părinţii.
Observarea lecţiei.
Calificativul acordat BINE
4. Nivelul performantelor
realizate de elevi în învăţare,
raportat la standardele
educaţionale naţionale
(curriculare şi de evaluare)
- Elevii au aptitudini de ascultare activă,
au disponibilitate pentru învăţare,
răspund pozitiv la activităţile propuse de
profesor, folosesc şi aplică achiziţiile
anterioare teoretice si practice în
rezolvare de probleme.
- Sunt în marea majoritate atenţi şi
responsabili şi se descurcă bine cu
cerinţele metodelor frontale de predare,
având însă dificultăţi cu cele activ
participative.
- Elevii citesc şi scriu bine în limba
română, având deprinderi bune care le
înlesnesc studiul celorlalte discipline.
Participarea elevilor
la concursurile şi
olimpiadele şcolare
judeţene / naţionale la
toate disciplinele la
care se organizează
concursuri şcolare în
vederea echilibrării
rezultatelor pe aceeaşi
scara de evaluare la
nivelul învăţământului
preuniversitar.
Motivarea elevilor
prin încurajări verbale
Surse de informare:
rezultatele elevilor la
examene şi teste
rezultatele elevilor la clasă
conform evaluării interne
discuţii cu elevii
caietele de teme şi de notiţe
ale elevilor
interviuri formale şi
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 234
informale cu elevii
discuţii cu profesorii
lucrări ale elevilor
rezultatele la concursuri şi
activităţi extracurriculare
date colectate prin
observarea lecţiilor.
- Elevii sunt în stare să folosească eficient
ceea ce au achiziţionat până în prezent
prin lecţiile anterioare. –
- Elevii răspund foarte bine la activităţile
individuale şi de grup propuse de cadrele
didactice ale scolii, pot prelucra
informaţii, investiga, cerceta şi elabora
proiecte. Elevii au rezultate modeste la
examenele şi testele naţionale.
mai frecvente, prin
care li se apreciază
progresul.
Calificativul acordat BINE
5. Modul în care unitatea de
învăţământ sprijină şi
încurajează dezvoltarea
personală a elevilor şi
motivaţia acestora în învăţare
(consiliere, orientare şcolară,
asistenţă individualizată )
respectând principiile
educaţiei incluzive şi
asigurarea egalităţii de şanse.
- În şcoală există un cod de conduită
pentru întregul personal , pentru elevi ,
care încurajează un comportament
civilizat în toate împrejurările.
Curriculumul la decizia şcolii cuprinde
elemente care sprijină dezvoltarea
personală a elevilor, interesele şi
dorinţele părinţilor şi a comunităţii
locale.
- După absolvire, instituţia de învăţământ
are o baza de date completă care conţine
informaţii despre evoluţia şcolară /
profesională şi integrarea socială a
fiecărui elev.
- Spaţiile de cazare sunt separate
corespunzător de spaţiile de învăţământ şi
urmează a fi reabilitate şi aduse la
standarde moderne.
- Cantina şi sala de mese au fost
reabilitate şi modernizate, oferind elevilor
şi cadrelor didactice condiţii optime
servirii mesei.
Surse de informare:
planuri operaţionale şi
procedurile specifice unităţii
de învăţământ
regulamentul de ordine
interioară
documente ale comisiei de
prevenire şi combatere a
violenţei în mediul şcolar de
la nivelul unităţii de
învăţământ
situaţia elevilor după
absolvire
discuţii cu profesorii şi elevii
documente care să ateste
existenţa consiliului elevilor
în conducerea instituţiei
şcolare
documente care să ateste
consultarea elevilor cu
privire la modul în care
curriculumul înlesneşte
dezvoltarea personală a
elevilor
documente care să ateste
existenţa resurselor
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 235
extracurriculare care sa fie
folosite pentru lărgirea
experienţei elevilor,
înţelegerea şi stimularea
dezvoltării lor ca persoane.
Calificativul acordat BINE
6. Relaţiile unităţii de
învăţământ cu părinţii şi cu
comunitatea locală
- Şcoala asigură o comunicare eficientă
cu părinţii prin telefon, prin
corespondenţă, prin vizite spontane la
şcoală, prin solicitarea şcolii / dirigintelui
şi altele...
- Părinţii sunt organizaţi în comitetul de
părinţi pe scoală, care sprijină activitatea
elevilor prin diferite acţiuni voluntare
extracurriculare şi extraşcolare –
material şi financiar.
- Părinţii sunt mulţumiţi de abilităţile
dobândite de copii lor în şcoala prin
activităţile organizate.
- CDS / CDL şi activităţile
extracurriculare se armonizează cu
aşteptările de natura economică, socială,
culturală ale comunităţii locale.
- Şcoala îşi proiectează oferta
educaţională în acord cu oportunităţile
oferite de comunitate şi se implică în
parteneriate cu instituţiile si organizaţiile
locale.
- Activitatea reprezentanţilor părinţilor şi
ai autorităţilor locale în consiliul de
administraţie este eficientă şi
responsabilă.
- Echipa managerială a unităţii de
învăţământ consultă în permanenţă
comunitatea locală, este în permanentă
legătură şi comunicare cu instituţiile
partenere, cu inspectoratul şcolar, cu
părinţii elevilor, cu organizaţii
nonguvernamentale şi se preocupă în
sensul dezvoltării de parteneriate viabile
şi durabile.
Daca este nevoie de
pregătiri suplimentare
pentru pregătirea
zilnică la clasă , 26%
din cei chestionaţi
solicită acest sprijin,
iar 60 % solicita
cunoaşterea limbilor
moderne (străine).
Surse de informare:
planul managerial al unităţii
de învăţământ
documentele instituţiei de
educaţie care se referă la
relaţia cu părinţii
informaţii recente furnizate
de către părinţi
carnetele de note ale elevilor
masurile disciplinare luate
împotriva anumitor elevi
discuţii cu directorul
discuţii cu părinţii.
Calificativul acordat BINE
7. Atitudinea elevilor faţă de
educaţia pe care le-o
furnizează unitatea de
învăţământ.
- Elevii se implică în activităţile artistice
organizate la nivel de scoală, au o
atitudine pozitivă faţă de şcoală, faţă de
colegi şi faţă de profesori.
- Să se organizeze
activităţi de sprijin
suplimentar cu acei
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 236
Surse de informare:
statistici privind frecvenţa,
comportamentul şi notele
elevilor
rezultatele la testările
stabilite de şcoală , la testările
naţionale şi la concursuri
participarea elevilor la
activităţile facultative
discuţii cu profesorii, elevii şi
părinţii
observarea comportamentului
elevilor în clasă şi în afara
clasei, atitudinea lor faţă de
învăţătura şi relaţiile dintre ei.
- Din chestionarul aplicat elevilor din
clasele liceale se pot formula destule
aprecieri;
- Cu argumente pertinente elevii se
declară mulţumiţi de desfăşurarea orelor
de curs;
- Majoritatea elevilor nu au participat la
activităţi care să-i sprijine suplimentar în
învăţare;
- Nu s-au constituit colective/grupuri şi
nu s-au desfăşurat ore de pregătire
suplimentară în vederea participării la
concursurile şcolare;
- Se constată lipsa de manuale la unele
clase;
- Puţine activităţi extraşcolare - elevii
solicitând implicarea serioasă a
profesorilor în astfel de activităţi;
- Se menţine o bună legătură cu părinţii;
- Curtea şcolii arată ca un spaţiu total
neîngrijit lipsind şi gardul de împrejmuire
şi poarta de intrare.
- Elevii au un comportament civilizat,
dovedesc respect faţă de profesor şi
colegi;
- Prezenţa la cursuri este bună.
Se implică responsabilii în desfăşurarea
activităţilor.
Ei participa în număr mare la activităţile
extracurriculare şi cu anumite ocazii ei
înşişi organizează astfel de activităţi.
- Consiliul elevilor este activ şi
desfăşoară activităţi, programe şi proiecte
implicând un număr mare de elevi.
- Majoritatea elevilor pot comunica şi pot
să facă legături interdisciplinare, cu
raportare la experienţa lor ;
- Toţi elevii au competenţe de a utiliza
calculatorul;
elevi care prezintă
deficienţe vizibile de
lectură şi învăţare (în
special elevii de clasa
a IX-a)
- Să se constituie
grupuri de lucru pe
discipline de
învăţământ cu elevii
capabili de
performanţă în
vederea participării la
olimpiade şi
concursuri;
- Remedierea grabnică
a problemei
manualelor;
- Implicarea serioasă
şi responsabilă, prin
iniţiative proprii, a
tuturor profesorilor la
activităţile
extracurriculare;
- Afirmarea unui spirit
gospodăresc în
problema curţii şcolii,
a gardului de incintă, a
porţii de intrare;
- Rezolvarea urgentă a
problemei încălzirii
şcolii de la primele
ore din program.
- Să se folosească
eficient mijloacele de
care dispune unitatea
şcolară;
- Încurajarea
deopotrivă a tuturor
elevilor în vederea
creşterii încrederii
acestora în forţele
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 237
proprii şi încurajarea
acestora pentru studiu
individual;
Calificativul acordat BINE
Şcoala cu cls.I-VIII ,,Ştefan cel Mare” Cetatea de Baltă
Aria tematica si calificativul
acordat
Constatari / aprecieri Recomandari
1 Managementul scolar,
managementul calitatii,dezvoltarea
institutionala, eficienta atragerii si
folosirii resurselor (umane,
financiare, materiale, si
informationale), respectarea
legislatiei in vigoare si a
regulamentelor.
Echipa managerială a unitătii
de învătământ stabileste
politicile de dezvoltare în
acord cu strategiile
educationale generale,
selectează cele mai potrivite
metode de aplicare a acestora
si defineste clar modalitătile de
aplicare.Consiliul de
administratie al unitătii de
învătământ utilizează eficient
resursele financiare pentru
mentinerea si dezvoltarea
resurselor materiale si umane.
Deciziile consiliului de
administratie sunt în acord cu
obiectivele strategice ale
unitătii de învătământ si cu
legislatia generală si specifică
în vigoare.
Directorul se interesează
permanent de trasarea si
mentinerea unei directii bune
de dezvoltare, cooperează în
mod eficient cu consiliul de
administratie si cu personalul
didactic, acceptând un dialog
constructiv. Echipa
managerială a institutiei de
educatie monitorizează accesul
la formarea continuă a
resurselor umane, este
interesată permanent de
formarea continuă a
profesorilor, încurajează
folosirea unor metode
Revizuirea PDI în
conformitate cu
noile exigenţe
derivate din
legislaţia din
domeniul educaţiei.
Revizuirea deciziilor
interne, actualizarea
şi adecvare cadrului
legal.
Mobilizarea CEAC,
dezvoltarea de
planuri de
îmbunătăţire a
activităţii,
dezvoltarea de
proceduri
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 238
adecvate. Deasemenea
monitorizează solutionarea
punctelor slabe identificate si
mentionate de către comisia de
asigurare si evaluare a calitătii
în raportul specific,
raportându-se la standardele
nationale de acreditare.
Supervizează starea clădirilor,
si sprijină biblioteca/CDI în
achizitionarea fondului de
carte, asigurându-se că toate
acestea permit elevilor o
învătare eficientă.Echipa
managerială a unitătii de
învătământ consultă în
permanentă comunitatea locală
si părintii si anticipează solutii
pentru a satisface în mare
măsură asteptările acestora.
Resursele financiare, materiale
si umane sunt subordonate
procesului de învătare,
asigurând accesul egal la
educatie de calitate si
încurajând performantele
elevilor. Responsabilii de
catedre/comisii/compartimente
lucrează conform obiectivelor
stabilite în PDI/PAS si
raportează periodic
îndeplinirea acestora. Nu sunt
înregistrate reclamatii si
sesizări nesolutionate la adresa
directorului. Scoala respectă
legislatia si regulamentele
privind curriculumul,
evaluarea, finantarea,
drepturile elevilor si protectia
acestora.
Școala are sisteme si proceduri
de monitorizare si evaluarea
modului în care sunt respectate
cerintele legale, în special
celece privesc protectia
muncii. Aceste aspecte sunt în
Monitorizarea mai
susţinută a activităţii
sectorului nedidactic
Elaborarea unui
program pentru
folosirea bazei
sportive
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 239
atentia conducerii scolii, căreia
îi revine responsabilitatea de a
le analiza si de a le
revizui.Scoala are pentru o
parte din situatii politici,
proceduri si regulamente
adecvate referitoare la
protectia muncii. Legile si
regulamentele sunt expuse în
locuri vizibile. Scoala se
asigură că personalul si elevii
cunosc aceste legi si
regulamente.
Cuprinderea în ROI
a unor măsuri
specifice de
protecţie a muncii în
perimetrul bazei
sportive
Calificativul acordat B
2 Modul de aplicare a curriculumului
national, dezvoltarea si aplicarea
curriculumului la decizia scolii / in
dezvoltare locala si calitatea
activitatilor extracurriculare ralizate
de personalul didactic si unele
categorii de personal auxiliar.
Scoala furnizeaza elevilor un
curriculum echilibrat,
armonizand oferta disciplinelor
obligatorii si celor din cadrul
curriculumului la decizia scolii
– prin disciplinele optionale –
sa asigure sanse egale in
educatia copiilor. Curriculumul
scolar este dezvoltat permanent
pentru a asigura nevoile tuturor
grupurilor de interese . In
vederea implementarii
curriculumului, majoritatea
cadrelor didactice isi
elaboreaza documentele de
proiectare didactica, de
evaluare, de reglare si de
remediere - in concordanta cu
cerintele curriculumului
aplicat.
Scoala organizeaza activitati
extracurriculare eficiente al
caror continut este
complementar si imbunatateste
oferta curriculara realizata prin
curriculumul local, etnic si
traditional.
Curriculumul unitatii
de invatamant
trebuie sa ia in
considerare – in
permanenta - si
optiunile anumitor
categorii de elevi si
parinti in vederea
scolarizarii elevilor
pentru invatamantul
general obligatoriu.
Calificativul acordat B
3 Activitatea personalului didactic
(proiectare, predare-invatare,
evaluare, reglare / remediere,
Profesorii, majoritatea, au
documentele de proiectare
didactica si de planificari
Planificarile
calendaristice
,,model” trebuiesc
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 240
diferentiere a demersului
educational)
calendaristice corect intocmite
si functionale, in concordanta
cu curriculumul national si
local, adaptand programele in
asa fel incat sa contribuie la
dezvoltarea personala a
elevilor si la succesul lor in
invatare. Profesorii planifica –
organizeaza – desfasoara si
evalueaza activitati diferentiate
de invatare prin care valorifica
nivelul de cunoastere si
intelegere la care se afla elevii.
Profesorii utilizeaza strategii
didactice moderne si
traditionale, prin care imbina
eficient diferite metode si
forme de activitate, mijloace
didactice centrate pe nevoile si
interesele elevilor.
adaptate la conditiile
concrete existente in
scoala ( materialul
didactic existent in
cabinete /
laboratoare / baza
sportiva ) si nivelul
de pregatire al
elevilor.
Calificativul acordat B
4 Nivelul performantelor realizate de
elevi in invatare, raportat la
standardele educationale nationale
(curriculare si de evaluare)
Elevii au, in cea mai mare
parte, aptitudini de ascultare
activă, au disponibilitate
pentru învăţare, răspund
pozitiv la activităţile propuse
de profesor, folosesc si aplică
achizitiile anterioare teoretice
si practice în rezolvare de
probleme.
Sunt în marea majoritate atenţi
şi se descurcă destul de bine cu
cerinţele metodelor frontale de
predare, dar şi cu cele activ
participative.
Elevii citesc si scriu bine in
limba romana si in limba
materna, avand deprinderi care
le inlesnesc studiul celorlalte
discipline. Elevii, o mare parte,
sunt in stare sa foloseasca
eficient ceea ce au achizitionat
pana in prezent prin lectiile
anterioare. Elevii raspund
destul de bine la activitatile
individuale si de grup propuse
Participarea elevilor
la concursurile si
olimpiadele scolare
judetene / nationale
la toate disciplinele
la care se
organizeaza
concursuri scolare.
Motivarea elevilor
prin încurajări
verbale mai
frecvente, prin care
li se apreciază
progresul.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 241
de cadrele didactice ale scolii.
Elevii au rezultate bune la
examenele si testele nationale.
Calificativul acordat S
5 Modul in care unitatea de
invatamant sprijina si incurajeaza
dezvoltarea personala a elevilor si
motivatia acestora in invatare
(consiliere, orientare scolara,
asistenta individualizata ) respectand
principiile educatiei inclusive si
asigurarea egalitatii de sanse.
In scoala exista un cod de
conduita pentru intregul
personal , pentru elevi , care
incurajeaza un comportament
civilizat in toate imprejurarile.
Curriculumul la decizia scolii
cuprinde elemente care sprijina
dezvoltarea personala a
elevilor, interesele si dorintele
parintilor si a comunitatii
locale.
Trebuie antrenati
elevii in stabilirea
normelor si
urmarirea respectarii
lor.
Calificativul acordat B
6 Relatiile unitatii de invatamant cu
parintii si cu comunitatea locala
Scoala asigura o comunicare
eficienta cu parintii prin
telefon (30%), prin
corespondenta (4%), prin
vizite spontane la scoala (38
%), prin solicitarea scolii /
dirigintelui (20 %) si altele 8%
Parintii sunt organizati in
comitetul de parinti pe scoala.
Parintii, in mare parte, sunt
multumiti de abilitatile
dobandite de copiii lor in
scoala prin activitatile
organizate.
CDS / CDL si activitatile
extracurriculare se
armonizeaza cu asteptarile de
natura sociala, culturala ale
comunitatii locale. Scoala isi
proiecteaza oferta educationala
in acord cu oportunitatile
oferite de comunitate si se
implica in parteneriate cu
institutiile locale.
Activitatea reprezentantilor
parintilor si ai autoritatilor
locale in consiliul de
administratie este eficienta si
responsabila.
Este nevoie de
pregatiri
suplimentare pentru
pregatirea zilnica la
clasa , considera
46% din cei
chestionati si solicita
acest sprijin.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 242
Calificativul acordat B
7 Atitudinea elevilor fata de educatia
pe care le-o furnizeaza unitatea de
invatamant.
Elevii se implica in activitatile
artistice organizate la nivel de
scoala, o mare parte au o
atitudine pozitiva fata de
scoala, fata de colegi si fata de
profesori. Sunt insa si elevi
care au absente repetate sau
care nu sunt interesati de ceea
ce le ofera scoala.
Elevii, cea mai mare parte, au
comportament civilizat,
dovedesc respect fata de
profesor si colegi ;
Prezenta la cursuri este bună(la
Scoala Cetatea de Balta), si
mai putin buna la Tatirlaua. O
parte dintre elevi
se implică responsabil în
desfăsurarea activitătilor.
Ei participa in numar destul de
mare la activitatile
extracurriculare.
Majoritatea elevilor pot
comunica si pot sa faca
legaturi interdisciplinare, cu
raportare la experienta lor ;
O parte dintre elevi au
competente de a utiliza
calculatorul;
Sa se foloseasca
eficient mijloacele
de care dispune
unitatea şcolară;
Incurajarea
deopotriva a tuturor
elevilor in vederea
cresterii increderii
acestora in fortele
proprii şi încurajarea
acestora pentru
studiu individual;
Calificativul acordat B
Inspectii tematice efectuate:
NR
CRT
SAPTĂMÂNA OBIECTIVUL INSPECTIEI TEMATICE
1. 24-28
septembrie 2012
Inspecţie tematică :
Unitatile de invatamant care scolarizeaza elevi in clasa
pregatitoare
2. 01-05 octombrie
2012
Inspecţie tematică :
Proiectarea activitatii didactice pentru semestrul I: parametrii
calitativi
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 243
3. 8-12 octombrie 2012 Inspecţie tematică :
1.Verificarea stadiului de confort creat în unităţile de
învăţământ, spaţii şcolare ( igienizare săli de clasă, cabinete,
laboratoare, iluminat, etc. )
2.Constituirea formaţiunilor de lucru:
- personal didactic – titular,
calificat, suplinitori
- existenţa documentelor
privind încadrarea, repartiţia orelor,
respectarea nr. de ore alocate directorilor
– min/max.
3.Constituirea claselor de început de ciclu şcolar – min/max.
număr elevi/clasă ( minim 12 elevi clasă)
4.Existenţa avizului medical/psihologic/de medicina muncii
pentru întreg personalul şcolii ( conform legii 1/2011 art. 233
alin. 2) şi existenţa autorizaţiei sanitare de funcţionare.
5Constituirea
- comisiilor/catedrelor/şefilor de catedră;
- comitetului de părinţi;
- Consiliului de administraţie;
4. 15-19 octombrie
2012
Inspecţie tematică :
1.Verificarea prezentei la cursuri a cadrelor didactice si a
elevilor la clasele de seral din judetul Alba;
2.Semnarea condicii de prezenta de catre cadrele didactice;
Intocmirea si vizarea planificarilor calendaristice pentru
semestrul I an scolar 2012-2013 la toate disciplinele de
invatamant
5. 03-07 decembrie
2012
Inspecţie tematică :
Evaluarea rezultatelor scolare si masuri ce se impun privind
promovabilitatea
6. 17—21 decembrie
2012
Inspecţie tematică :
Prevenirea abandonului scolar, monitorizarea absenteismului
la sfarsitul semestrului I
7. 14-18 ianuarie 2013 Inspecţie tematică :
1.Monitorizarea modului de implementare a activităţilor
remediale pentru elevii cu cerinţe educative speciale
2. Situatia la invatatura dupa un semestru scolar , evaluarea
rezultatelor scolare si masuri ce se impun privind
promovabilitatea
8. 21-25 ianuarie 2013 Inspecţie tematică :
1. Proiectarea activitatii didactice pentru semestrul II
parametrii calitativi
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 244
2. Activitatea personalului didactice in comisii/catedre
3. Simularea la nivel judetean a examenelor nationale
9. 28 ianuarie- 1
februarie 2013
Inspecţie tematică :
Controlul activitatii educative si a activitatii extrascolare
10. 04-08 februarie 2013 Inspecţie tematică :
Activitatea comisie de Evaluare si Asigurare a Calitatii:
-sistem de evaluare(criterii)
Comisia pentru prevenirea si combaterea violentei din scoli
11. 04-08 martie 2013 Inspecţie tematică :
Tematica generală: Activitatea profesorului diriginte
Tematica specifică: Interventia la nivel individual pentru
prevenirea delicventei juvenile
12. 25-29 martie 2013
Inspecţie tematică :
Vizite de monitorizare externa in unitatile de invatamant cu
P.J.
13. 01-05 aprilie 2013
Inspecţie tematică
Monitorizarea actiunilor extracurriculare desfasurate in
programului „ Scoala altfel „
14. 22-26 aprilie 2013
Inspecţie tematică :
Verificarea incadrarilor pentru anul scolar 2013-2014
15. 29 aprilie-03mai
2013
Inspecţie tematică:
Indrumarea si controlul efectuat in scoala de catre director\
director adjunct/ responsabil de catedre si comisii (
consilierea debutantilor , a celor inscrisi la grade didactice ,
consilierea in catedre si comisii, interasistentei,
managementul orei).
16. 13-17 mai 2013 Inspecţie tematică:
Verificarea avizarii curriculumului la decizia scolii pentru
anul scolar 2013-2014 si a respectarii procedurii de alegere a
optionalelor
17. 20-24 mai 2013 Inspecţie tematică:
Monitorizarea modului de pregătire a centrelor de examen
pentru examenele naţionale, a frecvenţei elevilor şi a
ritmicităţii notării
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 245
18. 03-07 iunie 2013 Inspecţie tematică:
Monitorizarea graficului de desfăşurare a tezelor pe semestrul
al II-lea, a rezultatelor elevilor in cursul anului scolar şi a
programelor de pregătire suplimentară a elevilor în vederea
sustinerii examenelor naţionale.
19. 10-14 iunie 2013 Inspecție tematică:
Monitorizarea probelor de evaluare a competenţelor
lingvistice la limba română şi limba maternă, proba A,
respectiv proba B din cadrul examenului de bacalaureat 2013
In perioada 08 - 12 octombrie 2012 a avut loc inspectia tematica:
“Asigurarea climatului optim de desfăşurare a activităţilor şcolare în semenstrul I al anului
şcolar 2012 – 2013.
Monitorizarea modului în care unităţile de învăţământ au asigurat climatului optim de
desfăşurare a activităţilor şcolare în semenstrul I al anului şcolar 2012 – 2013 cu urmatoarele
obiective:
O1.Verificarea stadiului de confort creat în unităţile de învăţământ, spaţii şcolare (igienizare,
aprovizionare cu combustibil, apă curentă, iluminat).
O2.Constituirea formaţiunilor de lucru: personal didactic; existenţa documentelor privind
încadrarea orelor.
O3.Consitituirea claselor de început de ciclu şcolar ( nr.min/max de clase si elevi/clasă);
O4.Existenţa avizului medical pentru întreg personalul şcolii precum şi autorizaţia sanitară de
funcţionare;
O5.Constituirea comisiilor din şcoală, a comitetului de părinţi şi a Consiliului de Administraţie;
Număr de unităţi şcolare monitorizate : 78
Din mediul rural: 47
Din mediul urban: 31
Procentul unităţilor şcolare în care s-a efectuat inspecţia tematică din totalul unităţilor şcolare cu
personalitate juridică din judeţ: 53,42%.
Analiza SWOT
Obiectivul CONSTATĂRI RECOMANDĂRI
O1.
Verificarea
stadiului de
confort creat
în unităţile de
învăţământ,
spaţii şcolare
(igienizare,
aprovizionare
cu
combustibil,
- la nivelul unităţilor de
învăţământ inspectate s-au creat,
în general, stadiile de confort
necesare desfăşurării procesului
educaţional;
- au fost igienizate sălile de clasă,
laboratoare, cabinetele de
specialitate, s-au făcut reparaţiile
necesare acolo unde era cazul;
- aproximativ toate şcolile
inspectate au curent electric iar
- dispunerea de utilităţi (apă curentă şi
canalizare) pt. grădiniţele care aparţin de
Şc. Sântimbru;
- clădirea şcolii gimnaziale din Câlnic
necesită reparaţii capitale fiind o clădire
retrocedată în care nu s-au mai efectuat
reparaţii de mult timp; se recomandă
găsirea unor soluţii pentru construirea
toaletelor în interiorul şcolii, ele
funcţionând în prezent în curtea şcolii;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 246
apă curentă,
iluminat)
pentru crearea condiţiilor de
căldură s-au aprovizionat fiecare,
după caz (gaz metan, lemne, etc);
- la Şcoala din Războieni nu
există centrala termică;
- Colegiul Nat. „B. Gabor” Aiud -
reabilitare capitală;
O2.
Constituirea
formaţiunilor
de lucru:
personal
didactic;
existenţa
documentelor
privind
încadrarea
orelor;
- pentru realizarea condiţiilor de
bună desfăsurare a procesului de
învăţământ, au fost întocmite
documentele şcolare de încadrare
ale cadrelor didactice, conform
metodologiilor în vigoare;
- s-au respectat regulamentele şi
formele de încadrare conform
planurilor şcolare pe profiluri de
unităţi şcolare şi discipline;
- formaţiunile de lucru s-au
constituit din: profesori titulari,
suplinitori, detaşaţi, pensionari,
PCO, persoane asociate;
- există unităţi şcolare în care personalul
TESA este sub efectiv (Şc. gimnazială
„M. Eminescu” Alba Iulia are 2
îngrijitoare la 41 clase, la fel şi Şc.
gimnazială din Pianu de Sus);
O3.
Consitituirea
claselor de
început de
ciclu şcolar
( nr.min/max
de clase si
elevi/clasă);
- sunt verificate documentele
privind aprobarea (acolo unde este
cazul) claselor cu un nr. de elevi
peste/sub efectiv;
- cl preg. si cl. I sunt simultan la
şcoala Doştat şi Boz;
- cl a V-a sub efectiv la Boz;
- lipsă cl pregatitoare, cl I-IV sunt
simultan la fel şi cl V-VI la
Ohaba;
- există o cl. de învăţământ
special la Liceul Tehnologic
Sebeş;
- cl preg., cl. I, II şi a III-a sunt
simultan la şc. Oiejdea la fel şi cl.
de Mghiară;
- cl I, II şi a III-a sunt simultan iar
cl a V-a cu 14 elevi la şc. Benic;
- cl. I, III şi a IV-a sunt simultan la
Şc. Cetea;
- cl. I, III şi a IV-a sunt simultan la
Şc. Galda de Sus;
- Grădiniţa nr.12 Alba Iulia –
- se recomandă verificarea avizelor de
funcţionare a claselor cu elevi sub efectiv
la toate unitaţile şcolare în cauză.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 247
depăşeşte nr. de copii admis intr-o
grupă;
- clase cu nr. de elevi sub efectiv
sau cls. în regim simultan la şcolile
din: Sântimbru, Mirăslău,
Livezile, Sâncel, Ciugud,
Bucium, Roşia Montană, Mogoş,
Feisa, Tătârlaua, Cut, Reciu si
Cărpinis - Gârbova), Lopadea
Nouă ( nu exista cls. pregătitoare),
Lunca Mureşului (sectia
maghiară), Rimetea, Liceul
teologic Romano-catolic Alba
Iulia, Liceul tehn. Agricol „Al.
Borza” Ciumbrud, Pianu de Sus,
Almaşu Mare, Meteş, Cricău,
Tibru, Săliştea, Tărtăria,
Vinerea, Blandiana;
O4.
Existenţa
avizului
medical
pentru întreg
personalul
şcolii precum
şi autorizaţia
sanitară de
funcţionare;
- sunt verificate documentele
privind analizele medicale,
examenul psihologic şi cel de
medicina muncii, acestea fiind
întocmite sau în curs de efectuare
conform programării medicului
de specialitate;
- autorizaţiile sanitare de
funcţionare sunt aprobate sau în
curs de aprobare, după caz;
- următoarele şcoli nu au aviz
sanitar de funcţionare sau
lucrările de reparaţii/întreţinere
nu sunt terminate la data
inspecţiei: Căpud, Sântimbru
Fabrică, Totoi, Bucium,
Veseuş, Tătârlaua, Reciu şi
Cărpiniş (Gârbova), Câlnic,
Cricău (lipsă canalizare),
Craiva, Horea cu structurile:
Fericet, Giurgiuţ, Preluca,
GPN Horea, GPN Mătişeşti,
GPN Trifeşti, Ponorel,
Vârtăneşti, Bebăreşti, Valea
Morii, Dealu Goeşti, GPN
Vinerea, Ceru Băcăinţi;
- se recomandă remedierea situaţiei
privind lipsa apei potabile de la şcolile
din Tău, Ungurei (Roşia de Secaş) pentru
avizarea autorizaţiei sanitare;
- se recomandă urgentarea finalizării
lucrărilor la utilităţi pt. obţinerea avizului
sanitar de funcţionare la Şcoala din
Mihalţ şi la toate şcolile care nu deţin
acest aviz;
O5.
Constituirea
- sunt constituite comisiile
catedrelor cu şefii de catedre,
- remedierea situaţiiilor datorită lipsei
stabilirii comisiilor metodice şi a
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 248
comisiilor din
şcoală, a
comitetului de
părinţi şi a
Consiliului de
Administraţie;
planificările cadrelor didactice sunt
realizate şi avizate de către
directori;
- s-au desfăşurat sau sunt în curs de
desfăşurare lectoratele cu părinţii
pentru alegerea reprezentantului
părinţilor în Consiliile de
Administraţie;
- C.A. funcţionează cu 13, 11 sau 9
membrii în funcţie de nr. de clase
al şcolii;
- sunt eliberate sau urmează să fie
eliberate deciziile de funcţionare a
CA (unde este cazul);
- sunt verificate registrele de
procese verbale ale Consiliilor de
Administraţie cu privire la
Regulamentul de Ordine Interioară
şi cel al Protecţiei muncii.
obligaţiilor/portofoliilor acestora în unele
şcoli;
In perioada 5 - 9 decembrie 2011 s – a desfasurat inspectia tematica „MĂSURILE LUATE ÎN
ŞCOLI PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEREA ACTELOR DE DELICVENŢĂ ÎN MEDIUL
ŞCOLAR”, cu urmatoarele obiective:
Monitorizarea modalitaţii de cuprindere în Regulamentul intern al şcolii a prevederilor cu privire la:
Planul de siguranţa al şcolii
Protocolul incidentelor în şcoală
Regulile comportamentale
Monitorizarea documentelor cu privire la înregistrarea incidentelor in şcoala
Activitatea echipei de consiliere sociala în şcoala; monitorizare elevilor cu risc social de catre scoala
a)Puncte tari
Existenţa planului de măsuri pentru asigurarea protecţiei unităţilor şcolare, a siguranţei elevilor şi
personalului didactic
Existenţa comisiei pentru prevenirea violenţei în şcoală, care are plan de măsuri, proceduri de
desfăşurare a activităţi, modalităţi de comunicare cu instituţiile abilitate pe astfel de probleme
La nivelul comisiei de prevenire şi combatere a actelor de violenţă a fost elaborat Planul operaţional
minimal privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar cuprinzând măsuri/activităţi pentru
obiectivele propuse
în Regulamentul intern al şcolii există:
un plan al şcolii care prevede încheierea unor protocoale cu ISJ Alba, Poliţia, Primăria;
procedură privind comportamentul elevilor în timpul programului şcolar şi extraşcolar
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 249
incidentele din unitatea şcolară sunt înregistrate în Caietul de procese verbale a profesorului de servici;
sunt monitorizate şi soluţionate de către conducerea şcolii
existenţa în şcoală a unui dosar în care se regăsesc referatele întocmite de diriginţi referitoare la
situaţiile de indisciplină şi comunicările către părinţi
în unitatea şcolară există o echipă de consiliere formată din profesori diriginţi, consilierul educativ care
monitorizează elevii cu risc social sau psihologul şcolar care cu ajutorul diriginţilor monitorizează
elevii cu risc social
informarea părinţilor elevilor în legătură cu prevederile Regulamentului de ordine interioară, fiind
încheiat un Acord de parteneriat pentru Educaţie semnat de către unitatea şcolară – părinte/tutore legal
– elev
prevederile din ROI referitoare la regulile de comportare ale elevilor sunt afişate în spaţiile destinate
procesului didactic
Puncte slabe
unităţile din mediul rural nu dispun în organigramă de post de pază sau de portar, sarcinile acestuia
fiind preluate de personalul de îngrijire şi întreţinere
in rural multi elevi provin din mediu social defavorizat sau cu parinti plecati in strainatate, ceea ce
duce la deficit de comunicare din partea scolii
numarul mare de locatii(structuri care apartin unei scoli) face greoi procesul de monitorizare.
Situaţii speciale / exemple de bună practică
Şcoala cu cls. I-VIII “I. Agârbiceanu” Alba Iulia : echipa de consiliere şcolară a încheiat un protocol
cu CPECA Alba şi a demarat campania “Absentul” la clasa a VIII-a cu privire la consumul de droguri
Şcoala cu cls. I-VIII “M. Eminescu” Alba Iulia : amenajarea unui panou tematic “Stop violenţei”,
dezbateri organizate la nivelul claselor de către învăţători şi diriginţi
Şcoala cu cls. I-VIII nr.2 Cugir : implicarea cadrelor didactice şi elevilor în activităţi pentru
combaterea fenomenului violenţei “Tineri împotriva violenţei”, “Mesajul meu antidrog”
Şcoala cu cls. I-VIII Crăciunelul de Jos: a fost organizat un marş antiviolenţă în cadrul proiectului
educativ “Ziua mondială a toleranţei” în parteneriat cu Colegiul Naţional “Horia, Cloşca şi Crişan”
Alba Iulia, la care au participat toţi elevii şcolii
Şcoala cu cls. I-VIII Gârbova: pentru dezvoltarea strategiei anti-violenţă la nivelul şcolii şi colectarea
de informaţii relevante privind fenomenele de violenţă şcolară a fost aplicat un chestionar la clasa a
VII-a la ora de dirigenţie, care a urmărit identificarea formelor de violenţă la nivelul şcolii şi frecvenţa
acestora
Scoala cu cls.I-VIII Cetatea de Balta s-a intocmit fisa de urmarire a elevilor a caror parinti sunt plecati
in strainatate, de catre fiecare invatator/diriginte.
Recomandări / soluţii propuse
realizarea unei proceduri privind protocolul incidentelor în şcoală
deschiderea unui registru pentru consemnarea cazurilor de abateri disciplinare şi măsurile luate pentru
sancţionarea elevilor şi cele de remediere a situaţiilor semnalate
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 250
accentuarea colaborării cu familiile elevilor în vederea ameliorării situaţiilor conflictuale din şcoală şi
conştientizarea părinţilor de rolul pe care îl au în educarea propriilor copii
reactualizarea şi completarea Planului operaţional al unităţii şcolare privind reducerea fenomenului
violenţei
organizarea unor activităţi cu teme referitoare la combaterea actelor de deleicvenţă în mediul şcolar de
către echipa de consiliere socială în şcoală cu sprijinul reprezentanţilor Primăriei şi asistentul social
completarea ROI cu prevederi legate de accesul în incinta şcolii, planul de siguranţă şi protocolul de
înregistrare a evenimentelor şi incidentelor din şcoală
realizarea la nivelul unităţii de învăţământ a unei evidenţe cu elevii aflaţi în risc social sporit
o mai puternica implicare a mediatorului scolar in rezolvarea absenteismului scolar si a violentei
datorate mediului din care provin elevii.
In perioada 17-21 decembrie 2012 s – a desfasurat inspectia cu tema:” Prevenirea abandonului
şcolar, monitorizarea absenteismului la sfârşitul semestrului I”, avand ca obiective:
Monitorizare acţiunilor unităţilor de învăţământ cu privire la prevenirea, reducerea şi eradicarea
absenteismului şcolar;
Verificarea corectitudinii şi a transparenţei cu care unitatea şcolară recunoaşte existenţa unor
elevi în stare de abandon şcolar;
Studierea dinamicii absenteismului pentru fiecare şcoală de care este responsabil inspectorul
şcolar şi monitorizarea celor care au o tendinţă de creştere;
Verificarea acţiunilor la nivelul şcolilor pentru reducerea absenteismului şi eficienţa acestora;
Monitorizarea documentelor cu privire la activitatea comisiei de monitorizare a absenţelor din
şcoală.
Număr de unităţi şcolare monitorizate: 43
Din mediul rural: 17
Din mediul urban: 26
Analiza SWOT
Unităţi şcolare Puncte tari Puncte slabe
Centrul pentru Educatie
Incluziva Alba Iulia
Legatura cu DGASP Alba
Existenta deciziilor pentru comisiile
de monitorizare si control a
absenteismului
Masuri de sanctionare conform ROI
3 elevi care nu frecventeaza
scoala, din clasa III;
1 elev plecat in strainatate
3 elevi care menifesta rea
vointa
Cresterea numarului de
absente in ultimii trei ani
scolari
Colegiul Tehnic „Dorin Pavel”
Alba Iulia
Existenta unui plan de masuri
privind reducerea absenteismuluisi
combaterea abandonului scoalr;
Existenta comisiei de monitorizare a
absentelor;
Exista comunicare intre parinti si
profesorii dirigintii conform PV;
Existenta unei activitati speciale a
Cresterea numarului de
absente la invatamantul liceal;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 251
cabinetului psihopedagogic in
special pentru elevii care absenteaza
Scaderea nr. de absente in luna dec.
2012 fata de luna septembrie –
octombrie 2012 la inv. primar si
gimnazial;
-Liceul Teoretic Teius
Scoala gimnaziala „Ioan de
Hunedoara” Santimbru
Existenta deciziei de numire a
Comisiei pentru verificarea
documentelor scolare, monitorizarii
frecventei si a notarii ritmice a
elevilor;
Exista Plan de actiune la nivelul
scolii care vizeaza reducerea
absenteismului si abandonului
scolar;
Masuri care se intreprind: notarea
sistematica a absentelor in cataloage,
discutii cu parintii, evidentierea
clasei cu cea mai buna frecventa la
ore, deplasarea la domiciliul elevilor
a profesorilor insotiti de politisti de
zona.
Cresterea absenteismului in
luna dec. 2012 fata de lunile
anterioare in procent mai
amre la inv. liceal;
Elevii care absenteaza provin
de familii dezorganizate.
Scoala gimnaziala „Sebes Pal-
Rimetea
Liceul Romano-Catolic
GMGK Alba Iulia
Existenta deciziei de constituire a
comisie de monitorizare a
absenteismului
Nu se inregistreaza absente fiind
vorba de invatamant minoritar;
Elevii externi sunt cazati in
internatul colegiului.
Liceul de muzica si arte
plastice Alba Iulia
Unitatea scolara monitorizeaza
permanent frecventa elevilor
Existenta comisiei de monitorizare a
absentelor
Nu exista cazuri de abandon scolar
Existenta unui plan de masuri pentru
reducerea absentelor
Colegiul National „H.C.C.”
Abrud
Scoala gimnaziala”Avram
Iancu” Abrud
Existenta comisiei de monitorizare a
frecventei;
Nu exista cazuri de abandon scolar;
Exista un plan de masuri pentru
reducerea absenteismului
Exista o comunicare eficienta elev-
profesor, vizite la domiciliul elevilor
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 252
cu probleme
-Scoala Gimnaziala „Simion
Barnutiu” Tiur
Scoala Gimnaziala
„I.M.Moldovan „ Blaj
Exista decizie de numire a comisiei
de monitorizare a absentelor
Existenta unui plan de masuri pentru
reducerea si eradicarea
absenteismului
Nu exista abandon scolar
Numarul mare de absente
nemotivate se datoreaza
frecventei reduse a elevilor
romi
Liceul Tehnologic Greco-
Catolic „Sf. Vasile cel Mare”
Blaj
Scaderea numarului de absente pe
sem I 2012-2013 raportat la sem I
2011-2012
12 cazuri de scaderi a notei la
purtare dintr-un total de 276
elevi, din cauza absentelor
Scoala gimnaziala” Mihai
Eminescu” Alba Iulia
Scoala gimnaziala “Vasile
Goldis” Alba Iulia
Existenta deciziei de constituire a
comisiei pentru monitorizarea
frecventei;
Existenta unui plan de masuri pentru
reducerea absenteismului
Nu exista cazuri de abandon scolar
Liceul Tehnologic Silvic
Câmpeni
Colegiul National „Avram
Iancu” Câmpeni
Scoala gimnaziala Câmpeni
Existenta unei comisii privind
notarea ritmica si parcurgerea
programei scolare;
Verificari saptamanale cu Politia
orasului a locurilor din apropierea
unitatilor scolare
Absente inregistrate datorita
motivelor sociale
Colegiul National „Titu
Maiorescu”Aiud
Liceul cu Program Sportiv
Alba Iulia
Exista constituite comisiile pentru
monitorizarea absentelor
Scaderea procentului de absente
raportat lunii noiembrie fata de luna
octombrie
Scoala gimnaziala „Ion Pop
Reteganul” Sâncel
Scoala gimnaziala Ciugud
Scoala gimnaziala „Ion
Agarbiceanu”Alba Iulia
Scoala gimnaziala Berghin
Exista plan operational pentru
prevenirea abandonului scolar;
Existenta comisiei de ritmicitate a
notarii;
Scoala Iclod, procentaj ridicat
de absente nemotivate aferent
unui grup de elevi romi care
nu frecventeaza scoala;
Un elev al Scolii gimnaziale
Ciugud absenteaza pe motiv
ca este retinut de parinti
pentru a presta diverse munci,
familia avand o situatie
finanaciară precară
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 253
Scoala gimnaziala Daia
Romana
Scoala gimnaziala Dostat
Liceul Tehnologic Sebes
Scoala gimnaziala Petresti
Existenta comisiei pentru notarea
ritmica si monitorizarea frecventei;
Existenta unui parteneriat scoala-
parinti;
Imbunatatirea frecventei scolare la
sf. sem I fata de prima luna a
aceluiasi semestru- scaderea cu 75%
a numarului de absente la Scoala
gimnaziala Petresti;
Scaderea nr. de absente in ultima
luna a sem.I fata de prima luna la
Liceul Tehnologic Sebes
Colegiul Tehnic
„I.D.Lazarescu” Cugir
Colegiul National „David
Prodan” Cugir
Membrii CA monitorizeaza
frecventa si notarea ritmica a
elevilor;
Exista un plan de actiune care
vizeaza reducerea absenteismului
Cresterea nr. de absente in
luna noiembrie fata de luna
octombrie a sem.I
La clasa X exista 1 elev care
nu a frecventat cursurile
Exista constituita comisia de
monitorizare a absentelor, a
frecventei si a notarii ritmice;
Exista plan de actiune pentru
reducerea absenteismului
Cresterea nr. de absente in
luna noiembrie fata de luna
octombrie cu 476 absente
Exista la clasa IX C un caz de
abandon scolar
Exista situatii in care parintii
nu se intereseaza de frecventa
scolara a copiilor lor nici cand
sunt apelati prin scrisori sau
telefonic.
Colegiul National”Horea
Closca si Crisan” Alba Iulia
Existenta deciziilor de numire a
comisiei de monitorizare a
absentelor;
Comparativ cu sem. I al anului
scolar precedent, numarul de absente
nemotivate pe sem.I al anului scolar
in curs a scazut
Numar total de absente mare
datorate unor cazuri de boala
Scoala gimanziala Livezile
Scoala gimnaziala Hoparta
Scoala gimnaziala Radesti
Scoala gimnaziala Miraslau
Un elev scoalrizat la domiciliu
datorita problemelor de sanatate
Un numar mare de absente in
special la elevii de etnie roma
din localitatea Silivas
Recomandari:
-intensificarea relatiilor cu parintii elevilor, realizarea de parteneriate scoala-parinti;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 254
-implicarea primariilor si politiei locale in activitatea intreprinsa de unitatile scolare referitoare la
reducerea abandonului scolar si imbunatatirea frecventei;
- implementarea masurilor din planul de actiune pentru reducerea absenteismului si imbunatatirea
acestora acolo unde nu a scazut numarul de absente;
-controale prin sondaj la clasele cu numar mare de absente nemotivate;
- monitorizarea actiunilor prevazute in planul de masuri de catre mambrii CA din unitatile scolare;
- comunicare eficienta diriginte-elev-parinte;
- monitorizarea absentelor pana in ultima zi de scoala;
In perioada 14-18 ianuarie 2013 s – a desfasurat inspectia cu temele:
1. Monitorizarea modului de implementare a activitatilor remediale pentru elevii cu
cerinte educative speciale;
2. Situatia la invatatura dupa un semestru scolar, evaluarea rezultatelor scolare si masuri
ce se impun privind promovabilitatea.
avand ca obiective:
O1.Monitorizarea modului de implementare a activitatilor remediale pentru elevii cu cerinte
educative speciale;;
O2.Situatia la invatatura dupa un semestru scolar, evaluarea rezultatelor scolare si
masuri ce se impun privind promovabilitatea.
Analiza SWOT
Obiectivul Puncte tari Puncte slabe
1. Monitorizarea
modului de
implementare a
activitatilor
remediale pentru
elevii cu cerinte
educative speciale;
- Majoritatea unităților de învățământ au
identificați elevii cu nevoi speciale;
- Sunt Unități de învățământ care au programe de
adaptare curriculară pentru elevii cu CES:
- In urma analizei rezultatelor la testele inițiale,
unele unități de învătământ au planificate
activități de recuperare planificate prin anexa la
”Planificare calendaristică semestrul I” – Exemlu:
Colegiul Tehnic APULUM Alba Iulia la
disciplinele Matematică și Limba și Literatura
Română;
- Majoritatea unităților de învățământ au
programe remediale la disciplinele care fac
obiectul Examenelor Naționale;
- Exemplu de buna practică: proiectul finanțat din
FSE al cărui beneficiar este ISJ Alba ”
Performanțe crescute pentru învățământul
preuniversitar” în care vor fi cuprinși elevii din
clasele V – VIII cu medii la Limba și Literatura
Română și Matematică sub 7,00, pentru pregătire
suplimentară.
- Nu toate unitățile de
învățământ au
comunicat programul
remedial solicitat de
ISJ: Școala
Gimnazială Sohodol,
Școala Gimnazială
Ocoliș, Școala
Gimnazială Ohaba,
Colegiul Național
”Titu Maiorescu”
Aiud, Școala
Gimnazială ”Avram
Iancu” Alba Iulia,
Școala Gimnazială
Poșaga de Jos, Școala
Gimnazială
Blandiana, Școala
Gimnazială ”Nicodim
Ganea” Bistra, Școala
Gimnazială Gârde,
Școala Gimnazială
Stremț, Școala
Gimnazială Geoagiu
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 255
de Sus, Școala
Gimnazială
Ciuruleasa, Școala
Gimnazială ”Simion
Balint” Roșia
Montană, Școala
Gimnazială ”Avram
Iancu” Avram Iancu,
Școala Gimnazială
Târsa, Școala
Gimnazială ”Lucian
Blaga” Lancrăm,
Școala Gimnazială
”Emil Racoviță”
Gârda de Sus, Școala
Gimnazială Ghețar,
Colegiul Național
”H.C.C.” Alba Iulia,
Seminarul Teologic
Ortodox ”Mitropolit
Simion Ștefan” Alba
Iulia, Școala
Gimnazială Fărău,
Școala Gimnazială
”Axente Sever” Aiud,
Școala Gimnazială
Lăzești, Școala
Gimnazială Vadu
Moților, Școala
Gimnazială Berghin,
Școala Gimnazială
Râmeț, Școala
Gimnazială Mătișești,
Liceul de Muzică și
Arte Plastice Alba
Iulia, Școala
Gimnazială Horea,
Școala Gimnazială
”Ion Breazu” Mihalț,
Colegiul Economic
”D.P.Marțian” Alba
Iulia, Școala
Gimnazială Ciuguzel,
Liceul cu Program
Sportiv Sebeș,
Colegiul Național
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 256
”Lucian Blaga” Sebeș,
Liceul Tehnologic de
Turism și Alimentație
Arieșeni
2. Situatia la
invatatura dupa
un semestru
scolar, evaluarea
rezultatelor
scolare si masuri
ce se impun
privind
promovabilitatea.
- Raportat la unitatile de invatamant care au
introdus datele solicitate prin anexa, rezultatele se
prezinta astfel pe nivel de invatamant:
Nivel
invatamant
In
scrisi
Pro
movati
Co
rigenti
Prom.
Primar 13044 12511 237 95,91%
Gimnazial 11709 10375 1208 88,60%
Liceal 12537 9367 2123 74,71%
Profesional 367 259 53 70,57
- Unitati de invatamant liceal cu promovabilitate
de peste 90%: Colegiul National ”H.C.C.” Alba
Iulia, Colegiul National ”Titu Maiorescu” Aiud,
Liceul Teoretic ”Petru Maior” Ocna Mures,
Colegiul National ”David Prodan” Cugir;
- Unitati de invatamant gimnazial cu
promovabilitate de peste 90%: Scoala Gimnaziala
”Vasile Goldis” Alba Iulia, Scoala Gimnaziala
”Mihai Eminescu” Alba Iulia, Scoala Gimnaziala
”Simion Lazar” Lunca Muresului;
- Toate unitatile de invatamant au prevazute in
Planul Managerial activitati pentru cresterea
promovabilitatii cu responsabilitati;
- Multe unitati de invatamant au analizat
rezultatele la testele initiale, corelate cu
activitatile remediale si rezultatele la invatatura la
finele semestrului I, cu plan de imbunatatire a
rezultatelor la semestrul II – exemplu – Colegiul
Tehnic APULUM Alba Iulia;
- Majoritatea unitatilor de invatamant au informat
elevii si parintii sub semnatura, privitor la
simularea examenelor nationale;
- Număr mare de
corigenți la clasa a IX
– a la o disciplină –
Exemplu: clasa a IX –
a Colegiul Tehnic
APULUM –
Disciplina Istorie – 67
elevi corigenți/ 5
clase.
- Numar mare de
corigenti in raport cu
elevii promovati la:
Scoala Gimnaziala
”Ioan de Hunedoara”
Santimbru – 27 elevi
corigenti, 42 elevi
promovati –
invatamant gimnazial,
Scoala Gimnaziala
”Mihail
Kogalniceanu” Sebes
– 55 elevi corigenti,
129 elevi promovati –
invatamant gimnazial,
Scoala Gimnaziala
Garbova – 28 elevi
corigenti, 52 elevi
promovati –
invatamant gimnazial,
Scoala Gimnaziala
”Mihai Eminescu”
Ighiu – 18 elevi
corigenti, 41 elevi
promovati –
invatamant gimnazial,
Scoala Gimnaziala
Sard –25 elevi
corigenti, 50 elevi
promovati –
invatamant gimnazial,
Colegiul Tehnic
”Dorin Pavel” Alba
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 257
Iulia – 109 elevi
corigenti, 100 elevi
promovati –
invatamant liceal,
Colegiul Tehnic ”Al.
Domsa” Alba Iulia -
252 elevi corigenti,
293 elevi promovati –
invatamant liceal,
Liceul ”H.C.C.”
Abrud – 144 elevi
corigenti, 323 elevi
promovati –
invatamant liceal,
Liceul Tehnologic
Sebes – 289 elevi
corigenti, 578 elevi
promovati –
invatamant liceal;
- Nu au completat
macheta solicitata:
Colegiul Economic
”D.Pop Martian” Alba
Iulia, Scoala
Gimnaziala Mihalt,
Scoala Gimnaziala
Ohaba, Scoala
Gimnaziala Stremt,
Scoala Gimnaziala
Geoagiu de Sus,
Scoala Gimnaziala
Rosia Montana,
Scoala Gimnaziala
”Avram Iancu” Avram
Iancu, Scoala
Gimnaziala Tarsa,
Scoala Gimnaziala
”Sebes Pal„ Rimetea,
Scoala Gimnaziala
”Axente sever” Aiud,
Scoala Gimnaziala
Poiana Vadului,
Scoala Gimnaziala
Berghin, Scoala
Gimnaziala Ramet,
Liceul de Muzica si
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 258
Arte Plastice Alba
Iulia, Liceul cu
Program Sportiv
Sebes, Liceul
Tehnologic si de
Turism Arieseni.
Recomandări/soluţii propuse:
- Revizuirea Planului de masuri privind activitatea remediala la semestrul II pe baza analizei
promovabilitatii pe discipline la semestrul I insotit de Plan de monitorizare cu responsabilitati pe
membri Consiliului de Administratie si CEAC;
- Plan de masuri insotit de plan de monitorizare la nivelul fiecarei catedre de specialitate pe cadre
didactice;
- Evidenta clara la nivelul fiecarui diriginte si a consilierului educativ acolo unde este cazul, privind
elevii cu CES si cei care necesita adapătare curriculara;
- Monitorizarea implementarii adaptarii curriculare.
Concluzii:
- Rezultatele obtinute la testele initiale, coroborate cu rezultatele la semestrul I, au dus in unele unitati
de invatamant la programe remediale cu planificare clara de recuperare si aprofundare a unor teme
identificate;
- Majoritatea unitatilor de invatamant au planificate activitati de pregatire a examenelor nationale;
- Existenta unui numar mare de corigenti in invatamantul liceal tehnologic, in invatamantul gimnazial
din mediul rural.
In perioada 21-25 ianuarie 2013 s – a desfasurat inspectia cu temele:
1.Proiectarea activității didactice pentru semestrul II, parametrii calitativi
2.Activitatea personalului didactic în comisii/catedre
3.Simularea la nivel județean a examenelor naționale
avand ca obiective:
O1. O1 Proiectarea activității didactice pentru semestrul II, parametrii calitativi
O2. Activitatea personalului didactic în comisii/catedre
ANALIZA SWOT
Obiectivul Puncte tari Puncte slabe
O1 Proiectarea
activității didactice
pentru semestrul II,
- Școala gimnazială ,,Vasile
Goldiș” Alba Iulia documentele
sunt foarte bine concepute calitativ
- Documente incomplete la unele
școli monitorizate.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 259
parametrii
calitativi
- O foarte bună organizare a
documentelor la Colegiul
Naţional ,,HCC” Alba Iulia,
Școala gimnazială ,,Mihai
Eminescu” Alba Iulia,
Școala gimnazială nr.3
Cugir
O2 Activitatea
personalului
didactic în
comisii/catedre
- Comisiile funcționează în
conormitate cu Legea 1
Număr mare ce comisii pentru
școlile mici din rural
Din analiza simulării la Evaluare națională pe judeţ avem următoarele situaţii:
1. Limba și literatura română
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 260
2. Matematică
Matematică rural
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 261
Matematica urban
Limba maternă (maghiară)
Limba germană
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 262
Rezultatele statistice în zona AIUD matematică rural
Bacalaureat
Limba și literatura română
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 263
Matematică
Istorie.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 264
Limba maghiară
3. Sursa Baza de date a ,,comisiei de simulare județeană”
Concluzii:
Simulare Evaluare națională
Limba și literatura romană 72.3% din elevi au note peste 5
Matematică 41,9% din elevi au note peste 5
Limba maternă- maghiară 92,4% din elevi au note peste 5
Limba maternă- germană 60% din elevi au note peste 5
Simulare Baclaureat
Limba și literatura romană 38,2% din elevi au note peste 6
Matematică 19,9% din elevi au note peste 6
Limba maternă- maghiară 54,4% din elevi au note peste 6
Istorie 58,6% din elevi au note peste 6
Recomandări/soluţii propuse:
Avand în vedere rezultatele la simularea examenului de Evaluare Națională și Bacalaureat
din luna ianuarie 2013, Inspectoratul Școlar Județean Alba vă solicită să luați măsuri urgente privind
pregătirea elevilor pentru acest examen.Pentru aceasta vă recomandăm ca în fiecare unitate școlară să
existe un calendar/orar al orelor de pregătire suplimentară a elevilor cu rezultate slabe la aceste
simulări. Totodată vă solicităm ca în fiecare școala să existe o evidență a orelor de pregătire efectuate
și a numărului de participanți la aceste ore. Această evidență va fi monitorizată permanent de
inspectori școlari de zonă.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 265
In perioada 28 ianuarie- 1 februarie 2013 s – desfasurat inspectia tematica „Controlul activităţii
educative şi a activităţii extraşcoalre”
Cu urmatoarele obiective:
Monitorizarea acţiunilor unităţilor de învăţământ cu privire la activităţile educative
extraşcolare;
Verificarea acţiunilor la nivelul şcolilor;
Monitorizarea documentelor cu privire la activitatea comisiei.
Număr de unităţi şcolare monitorizate: 12
Din mediul rural: 4
Din mediul urban: 8
ANALIZA SWOT
Unităţi şcolare Puncte tari Puncte slabe
Şcoala Gimnazială „Avram
Iancu” Abrud
Existenta planului managerial şi a
calendarului activităţilor
educative
Existenta comisiei pentru
consiliere şi activităţi extraşcolare
si a deciziei
Optimizarea organizării timpului
liber al elevilor
Intocmirea unu raport dupa
derularea fiecarei activităţi cu
privire la numărul elevilor
participanţi şi eficienţa
activităţii şi impactul asupra
elevilor
Liceul H.C.C. Abrud Existenţa deciziei de constituire a
comisiei
Respectarea calendarului
activităţilor extraşcolare
Existenţa deciziei coordonatorului
pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare
Intocmirea unu raport dupa
derularea fiecarei activităţi cu
privire la numărul elevilor
participanţi şi eficienţa
activităţii şi impactul asupra
elevilor
Colegiul Tehnic „Alexandru
Domşa” Alba Iulia
Existenţa comisiei pentru
consiliere şi activităţi extraşcolare
Existenţa planificărilor, a planului
managerial, a activităţilor
organizate la nivelul şcolii
Existenţa echipelor de majorete,
dansuri populare, muzică
populară, obiceiuri şi tradiţii
folclorice
Intocmirea unu raport dupa
derularea fiecarei activităţi cu
privire la numărul elevilor
participanţi şi eficienţa
activităţii şi impactul asupra
elevilor
Liceul Tehnologic Ocna Mureş Stabilirea calendarului
activităţilor educative
Implicarea elevilor in diferite
activiităţi extracurriculare
Existenţa unei reviste Experiment,
care a câştigat Premiul I la
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 266
Expoziţia Naţională –
Concurs „Anelisse” de la
Iasi(reviste stiintifice)
Parteneriate cu diferite ONG-
uri.Implicarea in Proiectul
CEZAR, proiect POSDRU
Liceul Teoretic Petru Moior
Ocna Mureş
Atingerea obiectivelor propuse, în
primul semestru
Optimizarea organizării timpului
liber al elevilor prin implicarea
acestora in activităţi diverse Ziua
internaţională a limbilor vorbite,
Ziua internaţionala a bibliotecii
şcolare, Ziua cătţii, Comemorarea
Holocaustului, Ziua internaţională
oentru toleranţă, a drepturilor
copilului împotiva abuzului
asupra copilului, pentru
eliminarea violenţei asupra
femeii, 1 Decembrie- zi de
sărbătoare , diferite expoziţii
Ezistenţa în şcoli a unui club de
dezbateri, echipa de fotbal, volei,
corul şcolii,
Intocmirea unu raport dupa
derularea fiecarei activităţi cu
privire la numărul elevilor
participanţi şi eficienţa
activităţii şi impactul asupra
elevilor
Colegiul Naţional
BethlemGabor Aiud
Existenţa planului managerial
privind activităţile educative
Activităţile planificate sunt bine
stabilite cu responsabilităţi
concrete pentru diriginţi şi cadre
didactice implicate în derularea
lor
Intocmirea unu raport dupa
derularea fiecarei activităţi cu
privire la numărul elevilor
participanţi şi eficienţa
activităţii şi impactul asupra
elevilor
Şcoala Gimnazială „Mihai
Eminescu” Alba Iulia
Buna colaborare intre elevi,
abordarea relaţiei
interdisciplinare, deschiderea spre
experienţe de viaţă noi,
îmbunătăţirea ambientului şcolar
şi stimularea învăţării
Existenţa planului managerial
Activităţile desfăşurate sunt
însoţite de proiecte
Scoala a obţinut locul II la
competiţia « Scoala de nota 10 » –
acţiune organizată de Consiliul
Judeţean Alba
Existenţa parteneriatelor cu
comunitatea locală
Monitorizerea constantă şi
generală a activităţilor tuturor
elevilor şi cadrelor dicactice din
şcoală prin care să urmărească
îmbunătăţirea frecvenţei
elevilor, atragerea familiilor în
procesul educativ, sporirea
colaborării cu autorităţile locale
în demersul educativ şi
prevenirea manifestărilor de
violenţă verbală şi fizică din
rândul elevilor
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 267
Şcoala Gimnazială „Aron
Cotruş” Cergău Mare
Existenţa planului managerial al
activitătilor educative
Efectele tematicii activitătilor
educative relevă interrelaţionarea
dintre elevi, metode de bună
practică şi stimularea învăţării
Existenţa parteneriatelor cu
comunitatea locală
Accentuarea colaborării cu
autoritătile locale şi cele de la
Blaj în demersul educativ
Şcoala Gimnazială „Simion
Lazăr” Lunca Mureşului
Existenţa unui numar mare de
activităţi educative
Existenţa parteneriatelor cu
comunitatea locală
Şcoala Gimnazială Roşia de
Secaş
Existenţa unei planificări anuale Constituirea unui dosar specific
cu activităţile educative
extraşcolare – îndosarierea
tuturor proiectelor
Monitorizarea prin decizie a
responsabilului comisiei
Palatul Copiilor Alba Iulia Existenţa planului managerial al
activitătilor educative
Respectarea calendarului
activităţilor
Existenţa parteneriatelor cu
comunitatea locală, cu diferite
ONG-uri, palate şi cluburi ale
copiilor din ţară
Recomandări
Intensificarea relaţiilor cu părinţii elevilor, realizarea de parteneriate
Monitorizarea acţiunilor prevăzute în planul managerial de către CA
Comunicare eficentă diriginte-elev-părinte
In perioada 04- 08 februarie 2013a avut loc inspectia tematica 1.Activitatea comisiei de Evaluare și
Asigurare a Calității - Sistem de evaluare (criterii)2.Comisia pentru prevenirea și combaterea violenței
cu urmatoarele obiective:
O1 Realizarea RAEI
O2 Existența comisiei de combatere a violenței
Număr de unităţi şcolare monitorizate: 31
Din mediul rural: 11
Din mediul urban: 20
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 268
Procentul unităţilor şcolare în care s-a efectuat inspecţia tematica din totalul unităţilor şcolare cu
personalitate juridică din judeţ: 21.6 %.
ANALIZA SWOT
Obiectivul Puncte tari Puncte slabe
O1 Realizarea
RAEI
- 117 unități școlare au
trimis RAEI-ul 2012 la ISJ
Alba si apoi la ARACIP
- Până în 28 februarie 2013
95% din unitățile
personalitate juridică au
elaborat RAEI 2012 - toate unitățile școlare au eleborat
proceduri operaționale pentru bunul
mers al activității
- 20 unități școlare nu au trimis
RAEI iar 5 au trimis incomplet.
O2 Existența
comisiei de
combatere a
violenței
- Comisiile funcționează în
conformitate cu Legea 1
- Școlile au elaborat planuri
operaționale, cu privire la:
- Cunoașterea de toți
angajații a legislației în vogoare
- Afișarea regulilor de acces
în școală,
- Monitorizarea elevilor cu
absențe nemotivate,
- Identificarea elevilor
problemă,
- Integrarea elevilor în
activități extrașcolare.
Recomandări/soluţii propuse:
Avand în vedere Legea 87 /2006 cu privire la asigurarea calității, toate unitățile școlare, de stat
și particulare trebuie evaluate extern periodic o data la 5 ani. Pentru aceasta se vo lua măsuri de
pregătire a vizitelor ARACIP ăn școli.
Pentru combaterea violenței în școli se vor intensifiva acțiunile de prevenire a actelor de
violență prin dialog cu elevii și pprinții acestora, și prin implicarea tuturor factorilor decizionali.
ANALIZA SWOT
Obiectivul Puncte tari Puncte slabe
Monitorizarea
activităţii în
învăţământul
preuniversitar
o Şcoala Postliceală Sanitară ,,Carol
Davila” Blaj este înfiinţată în 2001
şi are în medie 130 de elevi anual.
o Colegiul de Afaceri Alba Iulia este
Nu a obţinut acreditarea şi
funcţionează ca si autorizată
Multe clase de postliceal, cu
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 269
particular acreditat din anul 2010 pe o
specializare (Asistent medical
generalist) şi autorizat pentru
Asistent de farmacie. Conform legii
75 din 2006 nivelul liceal este
acreditat, şi periodic se acordă burse
de studiu pentru elevii de la zi.
o Şcoala Postliceală FEG Alba Iulia
funcţionează autorizat în judeţ cu 2
specializări , asistent medical
generalist ş asistent medical de
farmacie
o Şcoala Sf. Iosif din Alba Iulia este
acreditată din 2011 pe toate
nivelurile iar în 2012 a solicitat
autorizare pe nivel liceal Ştiinţele
Naturii
o Şcoala Postliceală Henri Coanda
Sebeş funcţionează în acest an
şcolar la Sebeş fiind autorizată
provizoriu
o Grădiniţa cu PN Licurici este
autorizată din anul 2010 şi
funcţionează 2 grupe de preşcolari
o Grădiniţa cu PN Emanuel
funcţionează provizoriu din anul
2004
posibilităţi reduse de a face stagiile
de practică în spital
Şcoala Postliceală Henri Coanda
Cîmpeni funcţionează în acest an
şcolar la Cîmpeni nefiind
autorizată provizoriu.
Nu a solicitat acreditare
Monitorizarea
situaţiei provind
absenteismul
Absenţe relativ puţine trecute în
catalog, majoritate motivate.
Existenţa fisei psihopedagogice
pentru fiecare elevi din Colegiul de
Afaceri Alba Iulia
Nu întotdeauna se trec absenţele în
totalitate.
Absenteism mare la seral
Măsurile luate de
conducerea şcolilor
pentru reducerea
absenteismului şi
abandonului şcolar
Discuţii permanente cu elevii (toţi
majori şi mulţi cu locuri de muncă)
Verificarea
existenţei
parteneriatelor de
colaborare pentru
instruirea practică la
clasele de liceu
postliceal
Colegiul de Afaceri Alba Iulia are
parteneriate semnate în vederea
efectuării practici elevilor.
Şcoala Post liceală ,,Henri
Coandă” din Alba Iulia nu are
parteneriate semnate cu spitalele
din oraş
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 270
In perioada 11-15 iunie 2012 a avut loc inspectia tematica “Pregătirea unităţilor de învăţământ pentru
examenele naţionale”, cu urmatoarele obiective:
1. monitorizarea măsurilor întreprinse pentru asigurarea dotării cu echipamentele necesare
desfăşurării optime a examenelor naţionale;
2. legalitatea înscrierii candidaţilor la examen;
3. arondarea elevilor la centrele de examen/centrele de evaluare;
4. informarea elevilor şi a părinţilor acestora referitor la metodologia examenelor şi la calendarul
fiecărui examen;
5. existenţa spaţiilor de afişaj cu privire la organizarea şi desfăşurarea examenelor naţionale.
Număr de unităţi şcolare arondate (liceu+ gimnaziu): 134
Număr de unităţi şcolare monitorizate (gimnaziu): 32
Din mediul rural: 13
Din mediul urban: 19
CONCLUZII DESPRINSE DIN RAPOARTELE DE INSPECTIE:
1. GRADUL DE REALIZARE A ACTIVITĂŢILOR DE PREGĂTIRE PENTRU
EXAMENELE NAŢIONALE:
1.1. Existenţa unui număr suficient de săli de examen pentru a se respecta prevederile
metodologiilor examenelor naţionale referitoare la desfăşurarea examenelor 100%
1.2. Dotarea sălilor de examen cu camere de supraveghere video care respectă specificaţiile tehnice
minime recomandate în Anexa 2 a OMECTS 4286/30 mai 2012: dotarea tuturor sălilor de examen
78,12%; dotarea sălilor de preluare/multiplicare a subiectelor şi preluare/predare a lucrărilor
46,87%
1.3. Existenţa unui responsabil cu supravegherea video numit prin decizie a directorului unităţii
şcolare centru de examen/evaluare; în dintre cazuri acesta este asistat asistat de un specialist IT
care îi acordă sprijin tehnic 18,75%
1.4. Inscrierea elevilor la examenele naţionale cu respectarea condiţiilor legale 100%
1.5. Arondarea elevilor la centrele de examen/centrele de evaluare 100%
1.6. Informarea elevilor şi a părinţilor acestora referitor la metodologia examenelor şi la calendarul
fiecărui examen 100%
1.7. Existenţa spaţiilor de afişaj cu privire la organizarea şi desfăşurarea examenelor naţionale
100%
2. RECOMANDĂRI ALE INSPECTORILOR ŞCOLARI CARE AU EFECTUAT
MONITORIZAREA:
Finalizarea dotării cu echipamentele de supraveghere video şi asigurarea logisticii necesare
(echipamente IT, servicii şi utilităţi, consumabile) desfăşurării în bune condiţii a examenelor naţionale.
Respectarea documentelor legale în vigoare referitoare la evaluarea naţională.
Înştiinţarea imediată a Comisiei judeţene pentru evaluarea naţională a elevilor din clasa a VIII-a cu
privire la oricare disfuncţionalitate apărută, respectiv oricare situaţie specială care nu este precizată în
Metodologiile şi procedurile specifice emise de MECTS.
In Rapoartele de desfasurare a Examenelor Nationale este cuprins faptul ca in timpul
examenelor toate centrele de examen au asigurat conditii optime de desfasurare atat in ceea ce priveste
resursa umana cat si camerele de supraveghere video.
Inspecţia şcolară de specialitate:
În evaluarea şi consilierea cadrelor didactice în cadrul inspecţiei de specialitate s-a urmărit cu
precădere:
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 271
Cunoaşterea programei şcolare
Gradul în care demersul didactic este conceput din perspectiva atingerii obiectivelor de
referinţă sau competenţelor specifice incluse în cadrul programei şcolare
Asocierea în cadrul planificării şi proiectării didactice a conţinuturilor în funcţie de obiectivele
de referinţă sau competenţele specifice
Utilizarea unor strategii didactice bazate pe metode moderne şi alternarea formelor de
activitate
Gradul de adecvare al strategiei didactice la particularităţile claselor de elevi
Realizarea unor conexiuni inter şi trans-disciplinare
Evaluarea activităţii didactice din perspectiva eficienţei învăţării
Examenul de definitivat a fost organizat in anul 2012 in baza Anexei la OMECTS 5560/2011
privind aprobarea METODOLOGIEI CADRU PRIVIND MOBILITATEA PERSONALULUI
DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ÎN ANUL ŞCOLAR 2012-2013, Capitolul
V, Organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare în învăţământ, rezultatele fiind
afisate pe site – ul www.isj.albanet.ro, probele scrise fiind precedate de doua inspectii la clasa pentru
fiecare candidat.
Concluzii pe discipline a inspectiei scolare de specialitate
Invatamant prescolar
Puncte tari
Puncte slabe
Inspectii in specialitate
o tot mai buna pregatire metodica
a educatoarelor
intelegerea si buna aplicare a
conceptului de activitate integrata
folosirea metodelor activ
participative in activitatea
didactica
cresterea numarului de proiecte
educative la nivelul gradinitelor
Inspectii generale
relatia gradinita – scoala s-a
imbunatatit
comunicarea interinstitutionala
functioneaza la parametrii
acceptabili
relatia cu parintii trebuie
imbunatatita sub forme diferite,
agreate de catre acestia
consecventa in pregatire a
educatoarelor debutante
prin desfiintarea personalitatii
juridice a gradinitelor activitatea
acestora a avut de suferit
nevoile gradintelor sunt mai putin
cunoscute/sustinute de catre scolile
coordonatoare
Invatamant primar
Puncte tari
Puncte slabe
grad ridicat de calificare – statutul de titular se impune lucrul diferenţiat cu
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 272
al profesorilor pentru învățământul primar;
funcţionalitatea planificărilor calendaristice
în situaţiile de învăţare
proiectare corectă – esenţializare şi
sistematizare a elementelor de conţinut ;
operaţionalizare a obiectivelor;
se au în vedere competenţele prevăzute de
programă
elevii precum şi stabilirea unui
algoritm de abordare metodică ;
se exclud , pe alocuri, operaţiile
elementare de înţelegere a textului ,
profesorii acordând o pondere mai
mare unor analize şi sinteze „
preţioase”, neînţelese de elevi ;
se pierde din vedere modul în care
cunoştinţele acumulate îl ajută pe
elev să- şi dezvolte trăirile
interioare şi standardele
existenţiale;
Aspecte pozitive Aspecte de imbunatatit
PROIECTARE
• capacitatea de a elabora documente de
planificare şi proiectare/
evaluare/reglare/remediere/dezvoltare în
concordanţă cu curriculumul naţional şi
local
• capacitatea de elaborare a programelor de
curs opţional;
• planificarea unor activităţi de
reglare/dezvoltare, adecvate problemelor
identificate prin procesul de evaluare
continuă;
• planificarea unor activităţi extraşcolare
adecvtae intereselor copiilor;
PREDARE – ÎNVĂŢARE
• abordarea intra-, inter-,pluridisciplinară, a
învăţării;
• frecvenţă bună a utilizării exerciţiilor-joc
atractive pentru elevi;
• competenţă în selectarea şi utilizarea
metodelor activ – participative, calitatea
metodelor, tehnicilor şi procedeelor
utilizate, ponderea mare a metodelor activ
– participative utilizate în procesul de
învăţare; accesibilizarea conţinutului
învăţării;
• crearea în lecţiile de ştiinţe / cunoaşterea
mediului a unor situaţii de învăţare bazate
pe observarea cu caracter explorator, pe
utilizarea experimentului;
• asigurarea caracterului practic-aplicativ al
PROIECTARE
• slaba preocupare pentru proiectarea,
organizarea, desfăşurarea şi evaluarea
diferenţiată a activităţilor de învăţare ;
• slaba adaptare a programele şcolare astfel
încât să contribuie în mare măsură la
dezvoltarea personală a elevilor şi la
succesul lor în învăţare;
• slaba preocupare pentru planificarea
sprijinului ce trebuie acordat elevilor care
au un ritm mai lent sau pentru cei care au
dificultăţi de învăţare;
• lipsa programelor remediale dintr-un
număr mare de şcoli;
• lipsa planurilor de interventie
personalizată pentru elevii cu dificultăţi de
învăţare;
PREDARE - ÎNVĂŢARE
• slaba integrare a resurselor TIC în
activităţile cu elevii.
• raportul dintre durata afectată explicaţiilor
şi cea afectată implicării efective a elevilor
– pondere mare acordată explicaţiilor şi
dialogului învăţător - elev;
• valorificarea redusă a experienţei de viaţă
a elevilor in procesul de învăţare, a
achiziţiilor dobândite de elevi in familie,
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 273
lecţiilor;
• alternarea eficienta activităţilor de
învăţare: frontal/activitate
individuala/activitate grupală;
• monitorizarea activităţii de lucru în grup;
adecvarea tipului de sarcină la modul de
organizare a învăţării;
•
• preocuparea cadrelor didactice pentru
valorificarea achiziţiilor anterioare ale
acestora in procesul de învăţare;
• crearea unor situaţii de învăţare care
încurajează interacţiunea elev – elev;
•
• utilizarea unor mijloace de învăţământ
care facilitează procesul de învăţare şi care
sunt adecvate conţinuturilor învăţării şi
particularităţilor de vârstă ale elevilor;
• menţinerea interesului elevilor pentru
activitatea de învăţare prin introducerea în
lecţii a unui material didactic atractiv;
•
• expunerea în sala de clasă a unor
materiale permanente care sunt bine
vizualizate de către elevi;
• utilizarea materialelor de manipulare şi a
jocurilor didactice în învăţarea
matematicii;
•
• dispunerea adecvată a mobilierului(
corespunzător modului de organizare a
activităţii, a tipului de sarcină);
• interesul învăţătorilor pentru pregătirea
suplimentară a elevilor capabili de
performanţă;
•
• adecvarea volumului temei pentru acasă la
vârsta elevilor;
• existenţa in clasă a unor reguli;
• calitatea relaţiei stabilite cu elevii –
climatul educaţional;
• calitatea comunicării verbale, paraverbale,
nonverbale în lecţii;
• implicarea cadrelor didactice în asigurarea
unui mediu şcolar şi a unui climat
în diverse activităţi informale;
• ponderea slabă a jocului didactic şi a
jocului de rol;
• preponderenţa sarcilor de lucru cu caracter
algoritmic în detrimentul activităţilor
practice şi al dezvoltării gândirii critice şi
creatoare a elevilor;
• număr mare al activităţilor de învăţare
dintr-o lecţie, ceea ce determină abordarea
superficială a învăţării;
• număr redus de secvenţe de lectură, de
citire conştientă a unor texte de către elevi,
de descifrare a mesajului, prin propriul
efort al acestora, în cadrul altor discipline
decât limba şi literatura română;
• utilizarea în lecţiile de matematică a unor
materiale manipulative care nu sunt
adecvate preocupărilor şi intereselor
copiilor;
• slaba preocupare pentru dezvoltarea
capacității de exprimare liberă a opiniilor
elevilor;
• evidenţierea sporadică a utilităţii
cunoştinţelor dobândite în activităţile
cotidiene;
• preocupare redusă pentru dezvoltarea
gândirii critice şi a creativităţii elevilor;
• timp insuficient alocat fiecărui elev pentru
citire şi pentru înţelegerea textului citit;
• slabă varietate a resurselor utilizate în
lecţiile de lectură;
• slaba preocupare pentru stimularea
dezvoltării gândirii critice şi creatoare a
elevilor, implicarea elevilor în analiza
critica a informaţiilor pe care ei înşişi le
cercetează;
• respectarea parţială a algoritmului specific
proiectării evaluărilor de sinteză (
sumative);
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 274
educaţional prietenos, a unui afişaj
adecvat nivelului de vârstă al elevilor;
• amenajarea în sala de clasă a unui spaţiu
pentru lectură, a minibibliotecilor utilizate
pentru popularizare de carte şi pentru
facilitarea lecturii;
•
• atmosfera stimulativă de lucru susţinută
prin activităţi de învăţare atractive;
• implicarea elevilor în activităţi
extraşcolare variate;existenţa unor dovezi
(procese verbale, fotografii, produse ale
activităţii) ale desfăşurării diferitelor
activităţi.
EVALUARE
• utilizarea metodelor de evaluare
tradiţională, în mod special, dar şi
alternativă (observarea sistematică,
proiectul, portofoliul)
•
• deplasarea accentului de la evaluarea
cunoştintelor memorate de catre elevi prin
lecţiile de istorie la evaluarea unor
capacitati ale elevilor: de a reprezenta
timpul si spatiul istoric, de a utiliza
informatiile din surse istorice, de a opera
cu termeni istorici, de a interpreta fapte
istorice, de a-si exprima opinii personale
referitoare la fapte istorice;
• utilizarea unor itemi de evaluare
corespunzători obiectivelor lecţiilor,
elaboraţi pe baza descriptorilor de
performanţă;
• acordarea feedback-ul imediat,
constructiv;
• teme nediferenţiate;
EVALUARE
• ponderea redusă a autoevaluării şi a
interevaluării pentru îmbunătăţirea
învăţării;
• timp insuficient acordat reglării şi oferirii
feedback-ului;
• insuficienta utilizare a informaţiilor
obţinute prin procesul de evaluare în
cadrul activităţilor de reglare - ameliorare;
• slabă preocupare pentru interpretarea
datelor colectate cu prilejul evaluării
iniţiale şi utilizarea acestora în proiectarea
unităţilor de învăţare, a optimizării
timpului alocat realizării unora dintre
obiectivele de referinţă care ridică
dificultăţi;
• diversitate scăzută a metodelor de
cunoaştere psihopedagogică a elevilor, în
vederea stabilirii măsurilor remediale;
• slaba preocupare pentru cunoaşterea de
către elevi a criteriilor de evaluare ;
• slaba implicare a elevilor în procesul de
autoevaluare, de automonitorizare a
progresului, de gestionare a propriei
învăţări, de conştientizare a dificultăţilor
în învăţare;
• competenţe slabe de autoevaluare a
activităţii didactice;
Limba si Literatura Romana
Puncte tari
Puncte slabe
Proiectarea didactică reliefează
operaţionalizarea obiectivelor,
esenţializarea şi sistematizarea
elementelor de conţinut,
estimarea resurselor de învăţare
Unele cadre didactice nu-şi
elaborează proiecte de
tehnologie didactică decât
atunci când sunt asistate la lecţii
în vederea susţinerii gradelor
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 275
şi a strategiilor, proiectarea
itemilor, configurarea unor
situaţii de învăţare;
Macroproiectarea şi
microproiectarea didactică sunt
corect elaborate, fiind consultate
ghidurile metodologice realizate
de MECTS, CNCIP, ISJ;
Din perspective componentei
acţional pragmatică, demersul
didactic respectă succesiunea
logică a situaţiilor de învăţare
pentru asigurarea feed-back-
ului, pentru evaluarea
performanţei şi intensificarea
retenţiei;
Conţinutul ştiinţific este relevat
prin selectarea şi ordonarea
cuantumului de cunoştinţe
prevăzut de programa şcolară;
Relaţia binomului educaţional
profesor – elev este amiabilă;
Profesorii urmăresc dezvoltarea
capacităţii de receptare a
mesajului oral şi scris, de
argumentare şi gândire critică;
Unităţile şcolare folosesc
modalităţi alternative de
evaluare (portofolii, referate),
ceea ce le oferă elevilor
posibilităţi multiple de
manifestare şi de autoevaluare;
Profesorii desfăşoară diverse
activităţi extracurriculare şi
extraşcolare apreciate de elevi
(excursii, spectacole, momente
omagiale, concursuri,
simpozioane);
didactice şi în inspecţiile şcolare
generale;
În unele situaţii obiectivele de
referinţă sunt reliefate prin
coduri, nefiind detaliate;
Lecţiile asistate, raportul
informativ-formativ nu este
echilibrat, primează latura
informativă în defavoarea părţii
formative, iar caracterul
intra/inter şi transdisciplinar al
activităţii didactice este realizat
parţial;
Sunt situaţii în care nu se
actualizează cunştinţele predate,
elevii au o atitudine pasivă în
demersul didactic, nu
elaborează fişe de studiu
individual, nu realizează
portofolii;
Strategiile didactice sunt axate
mai mult pe metode tradiţionale
şi parţial pe cele moderne;
Elevii posedă cunoştinţe
teoretice, dar nu sunt capabili să
le utilizeze în situaţii noi de
învăţare;
Nu se lucrează diferenţiat nici
cu elevii capabili de
performanţă, nici cu elevii cu
nevoi speciale;
Abordarea textului literar este
clişeizată;
Etapa feed-back-ului este
neglijată, ceea ce face
proiectarea ineficientă, iar
rezultatele aproximative;
În unele cazuri, manualele au
fost alese pe diferite criterii,
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 276
Se manifestă deschidere către
inovaţia didactică, demersul
didactic este bine structurat şi
condus, strategiile didactice
sunt active, resursele bine
utilizate, iar managementul
clasei eficient.
nerespectându-se importanţa
specificului clasei;
Elevii au un vocabular sărac, în
general, le lipseşte originalitatea
şi creativitatea, axându-se pe
abilităţi reproductive;
Vehicularea portofoliilor la
orele de limba şi literatura
română este parţială.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Accentuarea implicării
profesorilor în diferite
proiecte de formare vizând
metodele activ participative
Diversificarea strategiilor de
predare – învăţare prin
metode care să reflecte
abordarea centrată pe elev şi
pe formarea complexă a
personalităţii acestora.
Pregătirea metodică slabă a
unor profesori debutanţi;
Neimplicarea unor profesori
în realizarea diverselor
proiecte interşcolare şi în
participarea la diferite
formări.
Puncte tari
Puncte slabe
Proiectarea didactică reliefează
operaţionalizarea obiectivelor,
esenţializarea şi sistematizarea
elementelor de conţinut, estimarea
resurselor de învăţare şi a
strategiilor, proiectarea itemilor,
configurarea unor situaţii de
învăţare;
Macroproiectarea şi
microproiectarea didactică sunt
corect elaborate, fiind consultate
ghidurile metodologice realizate de
MECTS, CNCIP, ISJ;
Din perspective componentei
acţional pragmatică, demersul
didactic respectă succesiunea logică
Unele cadre didactice nu-şi
elaborează proiecte de tehnologie
didactică decât atunci când sunt
asistate la lecţii în vederea
susţinerii gradelor didactice şi în
inspecţiile şcolare generale;
În unele situaţii obiectivele de
referinţă sunt reliefate prin coduri,
nefiind detaliate;
Lecţiile asistate, raportul
informativ-formativ nu este
echilibrat, primează latura
informativă în defavoarea părţii
formative, iar caracterul intra/inter
şi transdisciplinar al activităţii
didactice este realizat parţial;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 277
a situaţiilor de învăţare pentru
asigurarea feed-back-ului, pentru
evaluarea performanţei şi
intensificarea retenţiei;
Conţinutul ştiinţific este relevat prin
selectarea şi ordonarea cuantumului
de cunoştinţe prevăzut de programa
şcolară;
Relaţia binomului educaţional
profesor – elev este amiabilă;
Profesorii urmăresc dezvoltarea
capacităţii de receptare a mesajului
oral şi scris, de argumentare şi
gândire critică;
Unităţile şcolare folosesc modalităţi
alternative de evaluare (portofolii,
referate), ceea ce le oferă elevilor
posibilităţi multiple de manifestare
şi de autoevaluare;
Profesorii desfăşoară diverse
activităţi extracurriculare şi
extraşcolare apreciate de elevi
(excursii, spectacole, momente
omagiale, concursuri, simpozioane);
Se manifestă deschidere către
inovaţia didactică, demersul
didactic este bine structurat şi
condus, strategiile didactice sunt
active, resursele bine utilizate, iar
managementul clasei eficient.
Sunt situaţii în care nu se
actualizează cunştinţele predate,
elevii au o atitudine pasivă în
demersul didactic, nu elaborează
fişe de studiu individual, nu
realizează portofolii;
Strategiile didactice sunt axate mai
mult pe metode tradiţionale şi
parţial pe cele moderne;
Elevii posedă cunoştinţe teoretice,
dar nu sunt capabili să le utilizeze
în situaţii noi de învăţare;
Nu se lucrează diferenţiat nici cu
elevii capabili de performanţă, nici
cu elevii cu nevoi speciale;
Abordarea textului literar este
clişeizată;
Etapa feed-back-ului este neglijată,
ceea ce face proiectarea ineficientă,
iar rezultatele aproximative;
În unele cazuri, manualele au fost
alese pe diferite criterii,
nerespectându-se importanţa
specificului clasei;
Elevii au un vocabular sărac, în
general, le lipseşte originalitatea şi
creativitatea, axându-se pe abilităţi
reproductive;
Vehicularea portofoliilor la orele
de limba şi literatura română este
parţială.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Accentuarea implicării
profesorilor în diferite proiecte
de formare vizând metodele
activ participative
Diversificarea strategiilor de
Pregătirea metodică slabă a
unor profesori debutanţi;
Neimplicarea unor profesori în
realizarea diverselor proiecte
interşcolare şi în participarea la
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 278
predare – învăţare prin metode
care să reflecte abordarea
centrată pe elev şi pe formarea
complexă a personalităţii
acestora.
diferite formări.
Limbi straine
PUNCTE TARI (S)
*diminuarea semnificativă a numărului de
cadre necalificate
* Interesul sporit al profesorilor pentru/si
participarea lor la activitatile de formare
continua si invatare pe tot parcursul vietii
* Existenta in scoli a unui numar mare de
CDI
* Utilizarea mijloacelor mass-media in
achizitionarea competentelor specifice
studierii limbilor moderne
*rezultate foarte bune obţinute la
concursurile naţionale-engleză, franceză,
italiană, germană
* Oferta bogata de materiale auxiliare din
partea centrelor culturale ale ambasadelor,
editurilor si universitatilor
PUNCTE SLABE (W)
*predominanţa strategiilor
tradiţionale
*centrarea proiectării didactice pe
conţinuturi, nu pe
competenţe/obiective
*resursa timp nu este suficient
valorificată de către toţi profesorii
OPORTUNITAŢI (O)
*atribuirea unui nr.de ore peste normă prof.
titulari (plata cu ora) conduce la scăderea
nr. de ore predate de necalificaţi
*derularea programului de formare in
specialitate a favorizat parcurgerea stagiilor
de formare in domeniul didacticii moderne
*asigurarea egalităţii de şanse
AMENINTARI (T)
*creşterea ratei de absenteism
*se menţine polarizarea pe grupe
de vârstă (25-35 de ani, respectiv
45-55) a cadrelor didactice de
specialitate
*termenele foarte scurte in care
programele elaborate trebuie să
fie aplicate nu permit studierea
lor aprofundată si elaboratrea
unor portofolii tematice adecvate
de către profesori
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 279
Puncte tari Puncte slabe
Ocuparea unui număr mare de posturi cu
profesori calificaţi
La nivel liceal, manualele alternative nu sunt
achiziţionate în număr suficient de către elevi
(L2-limba franceză)
Interesul sporit al profesorilor pentru
participarea la activităţi de formare continuă şi
învăţare pe tot parcursul vieţii
Mulţi profesori de limbi moderne continuă să
utilizeze tehnicile tradiţionale de predare-
învăţare, chiar dacă, teoretic, cunosc metode
alternative şi strategii educative noi
Reabilitarea clădirilor şi realizarea în unele
unităţi şcolare unor condiţii propice de
desfăşurare a activităţilor didactice
Insuficienta implicare a profesorilor de limbi
moderne în implementarea proiectelor europene
interdisciplinare care presupun utilizarea
limbilor moderne ca instrument privilegiat de
comunicare
Existenţa în unele instituţii şcolare a unor
structuri info-documentare de tip centru de
documentare şi informare (CDI) care permit
derularea unor proiecte educative inovatoare
Insuficienta utilizare a noilor tehnologii în
procesul de predare-învăţare
Existenţa unui număr semnificativ de profesori
de limbi moderne formatori
Insuficienta implicare a profesorilor formatori
în acţiuni reale de demultiplicare a informaţiilor
primite la cursurile de formare
Îndrumarea şi pregătirea elevilor pentru
obţinerea unor diplome cu recunoaştere
internaţională
Implicarea elevilor în competiţii internaţionale
de profil (2 premii internaţionale pentru limba
franceză obţinute în anul 2012)
Oportunităţi Ameninţări
Existenţa, începând cu anul 2012, a două
programe de formare continuă, a cadrelor
didactice din judeţul Alba pentru utilizarea
resurselor informatice moderne în predarea
eficientă a limbii engleze/franceze şi evaluarea
la nivel european a competenţelor lingvistice
Insuficienta armonizare a echipelor de profesori
de limbi moderne din cadrul aceleiaşi unităţi
şcolare
Judeţul Alba este, începând cu anul 2012,
judeţ pilot în proiectul bilateral „Profil
FLE.Programul franco-român de modernizare
a predării-învăţării limbii franceze în sistemul
educativ românesc”
Demotivarea profesorilor pentru creşterea
calităţii actului educativ din cauza salarizării
nesatisfăcătoare
Existenţa, începând cu anul 2012, a unui site
specializat destinat informării profesorilor de
limbi moderne şi schimbului de practici
pedagogice
Posibilitatea publicării experienţelor
pedagogice pe site-uri specializate de tipul
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 280
Matematica
Puncte tari Puncte slabe
- Documentele de planificare calendaristică sunt corect
întocmite, pe unităţi de învăţare realizate în funcţie de
competenţele urmărite.
- Cadrele didactice au documente personale şi dovezi ale
activităţii desfăşurate inserate în portofolii bine puse la
punct.
- În majoritatea unităţilor şcolare există dotări bune cu
material didactic real şi virtual.
- Există preocupări din partea cadrelor didactice pentru a
procura pentru elevi culegeri de exerciţii şi probleme.
- Pentru elevi, în general, nu se realizează portofolii, dar se
insistă pe existenţa caietelor de temă şi a caietelor de notiţe
evaluate periodic de cadrele didactice.
- În unităţile şcolare există programe suplimentare de
pregătire a elevilor la matematică pentru examenele
naţionale.
- În pregătirea suplimentară a elevilor foarte buni şi în
pregătirea suplimentară a profesorilor se utilizează într-un
număr apreciabil Gazeta matematică (peste 400 de
exemplare la nivel de judeţ).
- În acest an participarea la evaluarea externă Luminamath a
unităţilor şcolare a fost deosebit de bună (au participat
1900 elevi).
- În majoritatea unităţilor şcolare evaluarea curentă a elevilor
la matematică şi la informatică se realizează cu multă
obiectivitate fiind asigurată ritmicitatea notării şi
monitorizându-se activitatea fiecărui elev pe perioade lungi
de timp.
- Există situaţii în care termenele
calendaristice din documentele
de planificare nu sunt respectate
din diverse motive, iar directorii
unităţilor de învăţământ nu
urmăresc aceste situaţii în sensul
stabilirii unor masuri de
recuperare planificată a materiei
nepredate.
- În multe unităţi şcolare mai
ales din mediul rural
organizarea şi funcţionarea
eficientă a colectivelor de
catedră sau de arie curriculară au
un grad ridicat de formalism.
- Utilizarea materialului didactic
la orele de matematică este
destul de sporadică, chiar dacă el
există în şcoală.
- Se utilizează destul de puţin
laboratoarele AEL motivându-se
adesea faptul că aplicaţia nu este
foarte prietenoasă cu profesorul
de matematică.
- Se constată că au apărut situaţii
în care părinţii sunt în general
nemulţumiţi de prestaţia
profesorilor de matematică unde
notele obţinute de elevi nu sunt
pe măsura aşteptărilor părinţilor.
- Există unităţi şcolare unde nu
se oferă şanse de pregătire
suplimentară eficientă a elevilor
la matematică pentru examenele
naţionale.
- Există unităţi şcolare în care
evaluarea curentă a elevilor la
matematică lasă de dorit nefiind
asigurată ritmicitatea notării şi
neasigurându-se monitorizarea
fiecărui elev pe perioade mai
lungi de timp.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 281
Puncte tari Puncte slabe
- Documentele de planificare
calendaristică sunt corect întocmite, pe
unităţi de învăţare realizate în funcţie
de competenţele urmărite, cu termene
de realizare clar precizate şi respectate.
- Cadrele didactice au documente
personale şi dovezi ale activităţii
desfăşurate inserate în portofolii bine
puse la punct.
- În majoritatea unităţilor şcolare există
dotări bune cu material didactic real şi
virtual.
- Există preocupări din partea cadrelor
didactice pentru a procura pentru elevi
culegeri de exerciţii şi probleme.
- Existenţa portofoliilor elevilor se
materializează prin caietele de notiţe şi
caietele de teme, evaluate periodic de
către cadrele didactice.
- În unităţile şcolare există programe
suplimentare de pregătire a elevilor la
matematică pentru examenele
naţionale.
- În pregătirea suplimentară a elevilor
foarte buni şi a profesorilor se
utilizează constant un număr de 400 de
abonamente la Gazeta matematică.
- În acest an participarea la evaluarea
externă Luminamath a unităţilor şcolare
a fost deosebit de bună (au participat
1853 elevi).
- În majoritatea unităţilor şcolare
evaluarea curentă a elevilor la
matematică se realizează cu multă
obiectivitate fiind asigurată ritmicitatea
notării şi monitorizându-se activitatea
fiecărui elev pe perioade lungi de timp.
- Există situaţii in care termenele
calendaristice din documentele de
planificare nu sunt respectate din diverse
motive, iar directorii unităţilor de
învăţământ nu urmăresc aceste situaţii în
sensul stabilirii unor masuri de
recuperare planificată a materiei
nepredate.
- În multe unităţi şcolare mai ales din
mediul rural organizarea şi funcţionarea
eficientă a colectivelor de catedră sau de
arie curriculară au un grad ridicat de
formalism.
- Utilizarea materialului didactic la orele
de matematică este destul de sporadică,
chiar dacă el există în şcoala respectivă.
- Se utilizează destul de puţin
laboratoarele AEL motivându-se adesea
faptul că aplicaţia nu este foarte
prietenoasă cu profesorul de matematică.
- Se constată că au apărut situaţii în care
părinţii sunt în general nemulţumiţi de
prestaţia profesorilor de matematică
unde notele obţinute de elevi nu sunt pe
măsura aşteptărilor părinţilor.
- Există unităţi şcolare unde pregătirea
suplimentară a elevilor pentru examenele
naţionale se face superficial.
- Există unităţi şcolare în care evaluarea
curentă a elevilor la matematică lasă de
dorit nefiind asigurată ritmicitatea notării
şi neasigurându-se monitorizarea fiecărui
elev pe perioade mai lungi de timp.
- Există situaţii în care profesorii de
matematică nu au găsit încă soluţii de
eficientizare a temelor pe care le
realizează acasă.
- Există situaţii în care profesorii
de matematică nu au găsit încă
soluţii de eficientizare a temelor
pe care le realizează acasă.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 282
- Elevii din judeţul Alba participă cu
regularitate şi cu rezultate bune la
concursurile de matematică.
Fizica, Chimie, Biologie
Puncte tari
Puncte slabe
-Elaborarea documentelor de planificare calendaristica
anuale,semestriale si pe unitati de invatare
-Portofoliul profesorilor cuprinde toate documentele de proiectare
didactica(Planificari calendaristice anuale,semestriale,pe unitati de
invatare),planuri de lectii,fise, teste aplicate etc.
-Pregatire psihopedagogica si de specialitate buna;
-Majoritatea profesorilor de fizica,chimie si biologie au urmat un
program de perfectionare in ultimii 3 ani
-Promovarea strategiilor moderne in abordarea actului invatarii
-Adaptarea strategiilor si metodelor , la specificul claselor si la
nivelului de cunoastere al elevilor;
-Relaţia profesor-elev este in general,bună.
-Pregatirea metodica si de
specialitate a unor cadre didactice
-Lipsa unor metode de popularizare
a experienţei pozitive
-Strategii de tip discurs informativ
-Utilizarea sporadică a
experimentului în demersul
didactic,cu precădere al celui
demostrativ;
-Evaluare subiectivă şi
inconsecventă
-Dificultăţi/rezultate slabe
înregistrate în pregătirea elevilor;
-Utilizarea lentă şi parţială a AeL în
comunicare şi instruirea la clasă;
-Utilizarea laboratoarelor/cabinetelor
de fizică chimie şi biologie ca săli de
clasă;
-Depozitarea necorespunzătoare şi
ineficientă a materialului didactic şi
substanţelor necesare desfăşurării
orelor cu caracter experimental
Puncte tari
Puncte slabe
-Elaborarea documentelor de planificare
calendaristica anuale,semestriale si pe unitati
de invatare
-Pregatirea metodica si de specialitate a unor
cadre didactice
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 283
-Portofoliul profesorilor cuprinde toate
documentele de proiectare didactica(Planificari
calendaristice anuale,semestriale,pe unitati de
invatare),planuri de lectii,fise, teste aplicate
etc.
-Pregatire psihopedagogica si de specialitate
buna;
-Majoritatea profesorilor de fizica,chimie si
biologie au urmat un program de perfectionare
in ultimii 3 ani
-Promovarea strategiilor moderne in abordarea
actului invatarii
-Adaptarea strategiilor si metodelor , la
specificul claselor si la nivelului de cunoastere
al elevilor;
-Relaţia profesor-elev este in general,bună.
-Lipsa unor metode de popularizare a
experienţei pozitive
-Strategii de tip discurs informativ
-Utilizarea sporadică a experimentului în
demersul didactic,cu precădere al celui
demostrativ;
-Evaluare subiectivă şi inconsecventă
-Dificultăţi/rezultate slabe înregistrate în
pregătirea elevilor;
-Utilizarea lentă şi parţială a AeL în
comunicare şi instruirea la clasă;
-Utilizarea laboratoarelor/cabinetelor de fizică
chimie şi biologie ca săli de clasă;
-Depozitarea necorespunzătoare şi ineficientă a
materialului didactic şi substanţelor necesare
desfăşurării orelor cu caracter experimental
Istorie – Socio - Umane
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
-buna pregătire de specialitate, activități la clasă bine
apreciate,
-documente de macro și micro proiectare didactică
corecte și utile în procesul de predare-învățare-
evaluare,
-demersuri didactice antrenante, activizante,
-management al activității eficient cu direcționare spre
asigurarea feed-back-ului,
-metode variate de evaluare bine combinate și
motivate/motivante.
-unele deficiențe pe linia esențializării
conținuturilor,
-unele probleme în dimensionarea unităților
de învățare în contextul neprecizării cu
exactitate a activităților de evaluare,
-un anume formalism în privința
disciplinelor opționale,
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 284
ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE:CURRICULUMUL APLICAT,
STRATEGIILE DIDACTICE ȘI METODELE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE UTILIZATE,
INSTRUMENTELE DE EVALUARE APLICATEȘI REZULTATELE ELEVILOR LA
EVALUAREA CURENTĂ
Puncte tari Puncte slabe
-aplicarea în toate unitățile școlare a programelor
precizate prin OMECTS, inclusiv disciplinele
opționale cu programe propuse la nivel național,
-în cazul disciplinelor opționale s-a procedat și la
întocmirea și avizarea unor proiecte personalizate pe
elemente de istorie locală; acestea au fost propuse,
respectând toate procedurile, spre avizare Consiliilor
pentru curriculum ale școlilor, câte un exemplar fiind
transmis și ISJ-ului; au fost respectate de propunători
criteriile și indicatorii de evaluare ținând de
respectarea structurii standard a programei, a
suportului de curs/bibliografiei, a elementelor de
calitate și a corelației conținuturi/competențe/ situații
de învățare,
-cursuri opționale:istoria comunismului; istoria
evreilor. Holocaustul în 2, respectiv 3 unități școlare,
-au fost întocmite documente de planificare
calendaristică anuală/semestrială structurate pe unități
de învățare, în general, bine segmentate cu alocarea
unui număr de ore potivit conținuturilor și activităților
propuse,
-în mare măsură au fost preluate modelele de
planificare calendaristică propuse de MECTS,
-la nivelul catedrelor au existat documente de
proiectare didactică a unităților de învățare cu
precizarea detalierilor de conținut, a activităților de
învățare/sarcini de lucru, a numărului de ore,
specificarea concretă a activităților de evaluare,
-metode de predare active, antrenante, implicante, cu o
bună imbinare tradițional-modern,
-efort evident în direcția esențializării conținuturilor,
-utilizarea unor resurse variate: culegeri te texte, fișe
de lucru, surse bibliografice,
-lucrul cu manualul cu deosebire în acele unități
școlare cu probleme,
-o bună dozare a timpului de lucru pe secvențele
lecției, cu activități de învățare și sarcini de lucru
adecvate scopului asigurării învățării în clasă,
-activități pe grupe-instrumente de evaluare bazate mai
-un anume grad de formalism în adaptarea
modelelor de planificare calendaristică
propuse de MECTS la situația concretă
specifică școlii,
-la disciplinele opționale, deși aparent au
fost respectate toate etapele avizării
acestora, există suspiciunea că în unele
situații nu s-a ținut seama decât de interesul
conducerilor de școli de a rezolva problema
încadrării personalului didactic,
-formalism în predare din partea unor
profesori având ca dominantă expunerea,
-unele situații, mai ales în școli cu probleme
când profesorul recurge la dictare pentru a-
și menține ordinea,
-lipsa manualelor la clasele XI, XII,
-superficialitatea evaluării la clasă, în unele
cazuri, bazată pe clasicile lucrări de control,
-nivelul scăzut de cunoștințe în multe medii
școlare din cauza lipsei lecturii,
-evaluarea pe baza de portofolii nu reflectă
o pregătire a elevului.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 285
ales pe teste,
-asigurarea evaluării pe unități de învățare, activitatea
fiind precizată și documentar,
-catalogul propriu al unor profesori pentru o corectă
evaluare sumativă,
-la clasele XII se insistă în evaluare pe modelul
subiectelor de bacalaureat și se ajunge astfel la situația
că rezultatele de la clasă concordă în cea mai mare
parte cu cele de la bacalaureat.
1. ANALIZA CALITĂȚII EDUCAȚIEI DIN PERSPECTIVA MONITORIZĂRII EXTERNE
RELIZATE PRIN INSPECȚIA ȘCOLARĂ
Puncte tari Puncte slabe
-buna pregătire de specialitate, activități la clasă bine
apreciate,
-documente de macro și micro proiectare didactică
corecte și utile în procesul de predare-învățare-
evaluare,
-demersuri didactice antrenante, activizante,
-management al activității eficient cu direcționare spre
asigurarea feed-back-ului,
-metode variate de evaluare bine combinate și
motivate/motivante.
-unele deficiențe pe linia esențializării
conținuturilor,
-unele probleme în dimensionarea unităților
de învățare în contextul neprecizării cu
exactitate a activităților de evaluare,
-un anume formalism în privința
disciplinelor opționale,
2. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE:CURRICULUMUL
APLICAT, STRATEGIILE DIDACTICE ȘI METODELE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE
UTILIZATE, INSTRUMENTELE DE EVALUARE APLICATEȘI REZULTATELE
ELEVILOR LA EVALUAREA CURENTĂ.
Puncte tari Puncte slabe
-aplicarea în toate unitățile școlare a programelor
precizate prin OMECTS, inclusiv disciplinele
opționale cu programe propuse la nivel național,
-în cazul disciplinelor opționale s-a procedat și la
întocmirea și avizarea unor proiecte personalizate
pe elemente de istorie locală; acestea au fost
propuse, respectând toate procedurile, spre
avizare Consiliilor pentru curriculum ale școlilor,
câte un exemplar fiind transmis și ISJ-ului; au fost
respectate de propunători criteriile și indicatorii de
evaluare ținând de respectarea structurii standard
a programei, a suportului de curs/bibliografiei, a
elementelor de calitate și a corelației
conținuturi/competențe/ situații de învățare,
-un anume grad de formalism în adaptarea
modelelor de planificare calendaristică propuse de
MECTS la situația concretă specifică școlii,
-la disciplinele opționale, deși aparent au fost
respectate toate etapele avizării acestora, există
suspiciunea că în unele situații nu s-a ținut seama
decât de interesul conducerilor de școli de a
rezolva problema încadrării personalului didactic,
-formalism în predare din partea unor profesori
având ca dominantă expunerea,
-unele situații, mai ales în școli cu probleme când
profesorul recurge la dictare pentru a-și menține
ordinea,
-lipsa manualelor la clasele XI, XII,
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 286
-cursuri opționale:istoria comunismului; istoria
evreilor. Holocaustul în 2, respectiv 3 unități
școlare,
-au fost întocmite documente de planificare
calendaristică anuală/semestrială structurate pe
unități de învățare, în general, bine segmentate cu
alocarea unui număr de ore potivit conținuturilor
și activităților propuse,
-în mare măsură au fost preluate modelele de
planificare calendaristică propuse de MECTS,
-la nivelul catedrelor au existat documente de
proiectare didactică a unităților de învățare cu
precizarea detalierilor de conținut, a activităților
de învățare/sarcini de lucru, a numărului de ore,
specificarea concretă a activităților de evaluare,
-metode de predare active, antrenante, implicante,
cu o bună imbinare tradițional-modern,
-efort evident în direcția esențializării
conținuturilor,
-utilizarea unor resurse variate: culegeri te texte,
fișe de lucru, surse bibliografice,
-lucrul cu manualul cu deosebire în acele unități
școlare cu probleme,
-o bună dozare a timpului de lucru pe secvențele
lecției, cu activități de învățare și sarcini de lucru
adecvate scopului asigurării învățării în clasă,
-activități pe grupe-instrumente de evaluare
bezate mai ales pe teste,
-asigurarea evaluării pe unități de învățare,
activitatea fiind precizată și documentar,
-catalogul propriu al unor profesori pentru o
corectă evaluare sumativă,
-la clasele XII se insistă în evaluare pe modelul
subiectelor de bacalaureat și se ajunge astfel la
situația că rezultatele de la clasă concordă în cea
mai mare parte cu cele de la bacalaureat.
-superficialitatea evaluării la clasă, în unele
cazuri, bazată pe clasicile lucrări de control,
-nivelul scăzut de cunoștințe în multe medii
școlare din cauza lipsei lecturii,
-evaluarea pe baza de portofolii nu reflectă o
pregătire a elevului.
Geografie
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
-buna pregătire de specialitate, activități la clasă bine
apreciate,
-documente de macro și micro proiectare didactică corecte
și utile în procesul de predare-învățare-evaluare,
-demersuri didactice antrenante, activizante,
-unele deficiențe pe linia esențializării
conținuturilor,
-unele probleme în dimensionarea
unităților de învățare în contextul
neprecizării cu exactitate a activităților
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 287
-management al activității eficient cu direcționare spre
asigurarea feed-back-ului,
-metode variate de evaluare bine combinate și
motivate/motivante.
de evaluare,
-un anume formalism în privința
disciplinelor opționale,
-lipsa de seriozitate a acelor cadre
didactice înscrise la gradul didactic I
care nu și-au finalizat lucrările
metodico-științifice la timp.
2. ACTIVITATEA DE PREDARE ÎNVĂȚARE: curriculumul aplicat, strategiile didactice și metodele
de predare învățare utilizate, instrumentele de evaluare utilizate și rezultatele elevilor la evaluarea
curentă
Puncte tari Puncte slabe
-aplicarea în toate unitățile școlare a programelor precizate
prin OMECTS, inclusiv disciplinele opționale cu
programe propuse la nivel național,
-în cazul disciplinelor opționale s-a procedat și la
întocmirea și avizarea unor proiecte personalizate pe
elemente de geografie/istorie locală; acestea au fost
propuse, respectând toate procedurile, spre avizare
Consiliilor pentru curriculum ale școlilor, câte un
exemplar fiind transmis și ISJ-ului; au fost respectate de
propunători criteriile și indicatorii de evaluare ținând de
respectarea structurii standard a programei, a suportului de
curs/bibliografiei, a elementelor de calitate și a corelației
conținuturi/competențe/ situații de învățare,
-au fost întocmite documente de planificare calendaristică
anuală/semestrială structurate pe unități de învățare, în
general, bine segmentate cu alocarea unui număr de ore
potivit conținuturilor și activităților propuse,
-în mare măsură au fost preluate modelele de planificare
calendaristică propuse de MECTS,
-la nivelul catedrelor au existat documente de proiectare
didactică a unităților de învățare cu precizarea detalierilor
de conținut, a activităților de învățare/sarcini de lucru, a
numărului de ore, specificarea concretă a activităților de
evaluare,
-la licee s-a realizat indentificarea elevilor care au optat
pentru disciplina geografie ca probă la examenul de
bacalaureat și în consecință catedrele au întocmit și derulat
programe de pregătire suplimentară, măsură care s-a
tradus printr-un procent de promovabilitate consistent-
94,00%.
Strategiile didactice propuse de profesori s-au dovedit
antrenante, activizante, cu un real beneficiu în atragerea
elevilor pentru disciplina geografie.
-un anume grad de formalism în
adaptarea modelelor de planificare
calendaristică propuse de MECTS la
situația concretă specifică școlii,
-la disciplinele opționale, deși aparent
au fost respectatetoate etapele avizării
acestora, există suspiciunea că în unele
situații nu s-a ținut seama decât de
interesul conducerilor de școli de a
rezolva problema încadrării personalului
didactic.
-lipsa manualelor la clasele de liceu
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 288
Majoritatea profesorilor au căutat să introducă materialul
didactic modern în activitatea la clasă și au respectat
planificările calendaristice întocmite după modelul
MECTS, dar adaptate la condițiile specifice fiecărei unități
școlare în funcție de nivel de clasă, profil, număr de ore
pe săptămână. Aceeași situție se poate consemna și pentru
disciplinele opționale care au respectat întrutotul
procedurile, fiind avizate de Consiliile pentru curriculum
ale școlilor, câte un exemplar fiind trimis cătri ISJ; au fost
respectate de către propunători criteriile și indicatorii de
evaluare ținând de respectare structurii standard a
programei, a suportului de curs/ bibliografiei, a
elementelor de calitate și a corelației
conținuturi/competențe/ situații de învățare.
EEvvaalluuaarreeaa aa ffoosstt cceennttrraattăă ppee vveerriiffiiccaarreeaa ccoommppeetteennţţeelloorr,, ppee
aapplliiccaarreeaa şşii ppee ttrraannssffeerruull ccuunnooşşttiinnţţeelloorr îînn rreecceeppttaarreeaa şşii îînn
pprroodduucceerreeaa mmeessaajjeelloorr..
--AApplliiccaarreeaa tteesstteelloorr ffaavvoorriizzeeaazzăă eevvaalluuaarreeaa uunnoorr
ccoommppoorrttaammeennttee aassoocciiaattee uunnoorr nniivveellee ttaaxxoonnoommiiccee ddiiffeerriittee
((ccuunnooaaşştteerree,, îînnţţeelleeggeerree,, aapplliiccaarree șșii ssiinntteezzăă))
--TTeesstteellee aauu ffoosstt ddee nniivveell mmeeddiiuu ddee ddiiffiiccuullttaattee șșii aauu ppeerrmmiiss
rreezzoollvvaarreeaa cceerriinnțțeelloorr ccuu iitteemmiiii ffoorrmmuullaațții ccllaarr,, pprreecciiss,,
rreessppeeccttâânndd pprrooggrraammaa șșccoollaarrăă șșii nniivveell ddee ccllaassăă
--iinnffoorrmmaattiiiillee ssttiiiinnttiiffiiccee uuttiilliizzaattee ccaa ssuuppoorrtt aauu ffoosstt sseelleeccttaattee
îînn ccoonnccoorrddaannțțăă ccuu ppaarrttiiccuullaarriittăățțiillee ddee vvâârrssttăă aallee eelleevviilloorr,,
eettcc
--s-a realizat o bună relaţionare a elementelor şi
fenomenelor din realitate (natură şi societate) cu
reprezentările lor cartografie şi grafice, pe imagini
satelitare sau modele
Educatie fizica si sport
ANALIZA SWOT
Puncte tari
Puncte slabe
- Unitatile de invatamant inspectate respecta
legislatia scolara in vigoare privind incadrarea
parsonalului didactic, stabilirea dirigintilor la
clase, efectivele de elevi pe clase, stabilirea
optionalelor CDS si CDL si cu privire la
protectia unitatilor scolare.
- Personalul didactic inspectat pentru inscrierea
si obtinerea gradelor didactice este bine pregatit,
privind documentele de proiectare didactica cat
- La intocmirea documentelor de
planificari, majoritatea cadrelor didactice
folosesc documentele de proiectare
didactica ,,model” elaborate de catre
MECTS fara sa fie adaptae la conditiile
concrete existente in scoli – in
special scolile din mediul rural.
- Mai sunt profesori de educatie fizica si
sport care nu folosesc material
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 289
si activitatea didactica la clasa.
- Majoritatea scolilor beneficieaza de sali de
sport
sau de sali special amenajate pentru activitatea
de educatie fizica si sport pe timp nefavorabil.
didactic suficient pentru formarea
deprinderilor motrice de tehnica sportiva.
- Profesorii de educatie fizica si sport nu-si
trec notele / absentele in catalog la timpul
potrivit.
(cel putin - saptamanal),
- Se constata un mare absenteism la orele
de educatie fizica pe motive de
scutiri medicale sau alte motive mai putin
obiective.
- In urma inspectiilor scolare / de
specialitae, se constata cazuri in care
orele de educatia fizica la nivel de
invatamant primar sunt predate de
invatatori, chiar daca in scoala este
profesor de educatie fizica calificat – nu s-
a respectat incadrarea profesorilor de
specialitate, conform normelor legale
existente in vigoare.
- Responsabilitatea revine directorilor din
unitatile de invatamant.
Puncte tari
Puncte slabe
- Unitatile de invatamant inspectate respecta
legislatia scolara in vigoare privind incadrarea
parsonalului didactic, stabilirea dirigintilor la
clase, efectivele de elevi pe clase, stabilirea
optionalelor CDS si CDL si cu privire la
protectia unitatilor scolare.
- Personalul didactic inspectat pentru inscrierea
si obtinerea gradelor didactice este bine
pregatit, privind documentele de proiectare
didactica cat si activitatea didactica la clasa.
- Majoritatea scolilor beneficieaza de sali de
sport
sau de sali special amenajate pentru activitatea
de educatie fizica si sport pe timp nefavorabil.
- Pe parcursul semestrului II. s-a desfasurat
evaluarea potentialului biomotric a populatie
scolare din judetul Alba, pentru clasele I, a V-
a,
a IX-a si a XII- a.
- La intocmirea documentelor de planificari,
majoritatea cadrelor didactice folosesc
documentele de proiectare didactica ,,model”
elaborate de catre MECTS fara sa fie adaptae
la conditiile concrete existente in scoli – in
special scolile din mediul rural.
- Mai sunt profesori de educatie fizica si sport
care nu folosesc material didactic suficient
pentru formarea deprinderilor motrice de
tehnica sportiva.
- Profesorii de educatie fizica si sport nu-si trec
notele / absentele in catalog la timpul potrivit.
(cel putin - saptamanal), ceea ce s-a constatat si
la controlul efectuat de catre Corpul de Control
al Ministrului – in perioada 16 – 20.11.2011.
- Se constata un mare absenteism la orele de
educatie fizica pe motive de scutiri medicale
sau alte motive mai putin obiective.
- In urma inspectiilor scolare / de specialitae, se
constata cazuri in care orele de educatia fizica
la nivel de invatamant primar sunt predate de
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 290
invatatori, chiar daca in scoala este profesor de
educatie fizica calificat – nu s-a respectat
incadrarea profesorilor de specialitate, conform
normelor legale existente in vigoare.
- Responsabilitatea revine directorilor din
unitatile de invatamant.
Religie
ANALIZA SWOT
Puncte tari
Puncte slabe
Inspectii in specialitate
grad ridicat de calificare – statutul de
titular al profesorilor ;
funcţionalitatea planificărilor
calendaristice în situaţiile de învăţare
proiectare corectă – esenţializare şi
sistematizare a elementelor de conţinut
; operaţionalizare a obiectivelor;
se au în vedere competenţele prevăzute
de programă
elevii nu sunt suficient motivaţi pentru
studiu ;
se impune lucrul diferenţiat cu elevii
precum şi stabilirea unui algoritm de
abordare metodică ;
-verificarea permanenta a temei de clasa si
corectarea ei frontal
-integrarea lectiilor experimentale acolo
unde este cazul, notarea observațiilor
experimentale în caiet
-verificarea caietelor elevilor și corectarea
eventualelor greșeli strecurate
se pierde din vedere modul în care
cunoştinţele acumulate îl ajută pe elev
să- şi dezvolte trăirile interioare şi
standardele existenţiale
Muzica si Arte Plastice
ANALIZA SWOT
Puncte tari
Puncte slabe
respectarea planului cadru la toate
unităţile de învăţământ şi a
curriculumului pentru aria
curriculară „Arte”
funcţionarea parteneriatului
instituţie şcolară – instituţii de
nu există documente de planificare
pentru unii profesori care predau
discipline din aria curriculara arte,
în completarea normei didactice
nu sunt resurse suficiente pentru
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 291
cultură (alte organizaţii din cadrul
comunităţii locale )
formarea cadrelor didactice
pentru predarea centrată pe elev şi
aplicarea la clasă a noilor metode
active de lucru la clasă
Respectarea ROFUIP cu privire la:
o functionarea consiliului de
administratie ;
o incadrarea cu personal
didactic conform
metodologiei ;
o respectarea numarului de
norme aprobate ;
o stabilirea catedrelor si
comisiilor metodice ;
o stabilirea si functionarea
comisiilor permanente si
temporare ;
o evaluarea rezultatelor
elevilor;
o comunicare cu personalul
scolii si cu autoritatile
locale ;
o protocoale incheiate la nivel
local ;
o parteneriate si colaborari la
nivel european.
o În majoritatea şcolilor
activităţile din aria
curriculara ARTE sunt bine
reprezentate, atât ca
proiectare, cât şi ca
realizare.
o organizarea consfătuirilor şi
a întâlnirilor de lucru cu
membrii Consiliului
achiziţii de cărţi şi publicaţii /
albume de specialitate
nu sunt cunoscute suficient de catre
părinţi, elevi, şi profesorii de
gimnaziu cerinţele în pregătirea
studiului individual şi nici ponderea
acestuia pentru obţinerea unor
rezultate performante.
material didactic insuficient, care să
asigure aplicarea metodelor
moderne în actul de învăţare
/predare/evaluare
lipsa planurilor de lectie pentru
profesorii incepatori si slaba lor
pregatire pentru lectiile de muzica
menţinerea relaţiei profesor - elev
în forma clasică, prin dialog
unidirecţionat în anumite cazuri;
-predominanţa strategiilor
tradiţionale didactice;
-monotonia unor scenarii didactice;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 292
Consultativ şi metodiştii de
specialitate;
-comisia de evaluare internă a
proceselor didactice şi a rezultatelor
actului educaţional în Liceul de
Muzică şi Arte Plastice va
monitoriza calitatea actului de
evaluare curentă şi sumativă;
Puncte tari Puncte slabe
respectarea planului cadru la toate
unităţile de învăţământ şi a
curriculumului pentru aria curriculară
„Arte”
funcţionarea parteneriatului
instituţie şcolară – instituţii de cultură
(alte organizaţii din cadrul comunităţii
locale )
formarea cadrelor didactice
pentru predarea centrată pe elev şi
aplicarea la clasă a noilor metode active
de lucru la clasă
Respectarea ROFUIP cu privire la:
o functionarea consiliului de
administratie ;
o incadrarea cu personal didactic
conform metodologiei ;
o respectarea numarului de
norme aprobate ;
o stabilirea catedrelor si
comisiilor metodice ;
o stabilirea si functionarea
comisiilor permanente si
temporare ;
o evaluarea rezultatelor elevilor;
o comunicare cu personalul scolii
nu există documente de planificare
pentru unii profesori care predau
discipline din aria curriculara arte, în
completarea normei didactice. (
Clubul Copiilor de la Ocna Mures,
Sc. Cu cls. I-VIII Sasciori )
nu sunt resurse suficiente pentru
achiziţii de cărţi şi publicaţii /
albume de specialitate
nu sunt cunoscute suficient de catre
părinţi, elevi, şi profesorii de
gimnaziu cerinţele în pregătirea
studiului individual şi nici ponderea
acestuia pentru obţinerea unor
rezultate performante.
material didactic insuficient, care să
asigure aplicarea metodelor moderne
în actul de învăţare /predare/evaluare
lipsa planurilor de lectie pentru
profesorii incepatori si slaba lor
pregatire pentru lectiile de muzica
menţinerea relaţiei profesor - elev în
forma clasică, prin dialog
unidirecţionat în anumite cazuri;
-predominanţa strategiilor
tradiţionale didactice;
-monotonia unor scenarii didactice;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 293
si cu autoritatile locale ;
o protocoale incheiate la nivel
local ;
o parteneriate si colaborari la
nivel european.
o În majoritatea şcolilor
activităţile din aria curriculara
ARTE sunt bine reprezentate,
atât ca proiectare, cât şi ca
realizare.
o organizarea consfătuirilor şi a
întâlnirilor de lucru cu membrii
Consiliului Consultativ şi
metodiştii de specialitate;
-comisia de evaluare internă a proceselor
didactice şi a rezultatelor actului
educaţional în Liceul de Muzică şi Arte
Plastice va monitoriza calitatea actului
de evaluare curentă şi sumativă;
Invatamant Tehnologic
ANALIZA SWOT
1. Analiza calităţii educaţiei din perspectiva monitorizării externe realizate prin inspecţia
şcolară (inspecţii tematice, inspecţii conform Ordinului MECTS nr. 5.547/6.10. 2011, publicat în M.O.
Nr. 746. /24.10.2011), inspecţii de validare a rapoartelor de autoevaluare privind asigurarea calităţii
educaţiei)
Aspecte pozitive Aspecte negative Cauze / condiţii
Existența ROI care respectă legislația
în vigoare
Există documente manageriale
prevăzute de legislația în vigoare și de
reglementările interne
Existența managementului resurselor
umane : decizii, registre de procese
verbale, date personale ale angajaților
Există organigrama organizației
furnizoare de educație cu prevederea
clară a liniilor de decizie, comunicare
și raportare
Există metode de comunicare formală
Lipsa unor proceduri specifice
comunicării interne, sau externe
cu părinții.
Există documente doveditoare
pentru aspectele pozitive dar nu
toate sunt centralizate pe
specificații.
Scoli care functioneaza in
mai multe locatii
Parinti care nu detin mijloce
de comunicare (telefon,
internet) si/sau nu cunosc
tehnologii de comunicare
Volumul foarte mare de
documente, lipsa spatiilor de
pastrare, arhivare a acestora.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 294
internă cu personalul propriu
Există metode de comunicare formală
externă cu părinții
Există comunicare cu agenții
economici
Există dovezi ale comunicării
eficiente cu Inspectoratul școlar,
CCD, CJRAE
Există un sistem de evidență a
documentelor intrate/ieșite
Există acces la informație
Există dovezi ale existenței
modalităților de promovare a ofertei
școlare
Există dovezi ale desfășurării
corespunzătoare a activității școlare:
condică de prezență, orarul unității
școlare, sancțiuni împotriva
personalului și a elevilor
Asigurarea serviciilor medicale pentru
elevi chiar în incinta instituției școlare
Există un sistem de asigurare a
securității tuturor celor implicați în
activitatea școlară în timpul
desfășurării programului: acorduri de
partaneriate cu jandarmeria, poliția și
plan de măsuri pentru situații de
urgență
Există servicii de orientare și
consiliere pentru elevi conform
legislației în vigoare prin cabinetul
propriu de Asistență și
Psihopedagogie
Există bază materială proprie/ spații
școlare adecvate pentru desfășurarea
activității didactice: săli de clasă,
laboratoare,cabinete informatica/AeL,
ateliere, sală de sport, bibliotecă cu
fond de carte, acces pentru persoanele
cu nevoi speciale
2. Calitatea activităţii de predare-învăţare (inspecţii de specialitate şi speciale, inspecţii
generale, tematice, conform Ordinului MECTS nr. 5.547/6.10. 2011, publicat în M.O. Nr. 746.
/24.10.2011)
- curriculumul aplicat
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 295
- strategiile didactice şi metodele de predare-învăţare utilizate
- instrumentele de evaluare utilizate
- rezultatele elevilor la evaluarea curentă
Aspecte pozitive Aspecte negative Cauze / condiţii
- Utilizarea curriculumului național
sau alternativ aprobat de MEN si ISJ
- Existența unei proceduri de
dezvoltare-proiectare a curriculumului
la decizia școlii pentru fiecare
- Planificările calendaristice relevă
concordanţa dintre competente şi
tematica anuală
- Proiectarea didactică se bazează pe
principiul predării integrate a
conţinuturilor
- Proiectarea unităților de învățare
promovează și încurajează centrarea
pe elev
- Stabilirea mijloacelor de învăţământ
se face în raport cu obiectivele
activităţii, conţinutul acesteia,
particularităţile de vârstă ale elevilor,
stilurile de invatare
- Majoritatea ecadrelor didactice cu
gradul didactic II şi I manifestă
creativitate în alegerea conţinuturilor
învăţării, a strategiilor didactice, cât şi
în realizarea unor mijloace didactice
care sa raspunda stilurilor de invatare.
- un număr tot mai mare de cadre
didactice proiectează scenarii
didactice în care se îmbină activităţi
de învăţare de tip expozitiv cu cele de
tip conversativ-euristic sau explorativ
– creative, individualizarea sarcinilor
de lucru prin fişe de lucru
- majoritatea cadrelor didactice
activează constant elevii creând
situaţii de învăţare cu valenţe
formative;
- menţionăm capacitatea de aplicare
a cunoştinţelor dobândite în
contexte/situaţii noi de învăţare;
- se constată extinderea practicii de
organizare a colectivului de elevi pe
stiluri de invatare/ grupuri de
-proiectele didactice ale
debutantilor sunt, în general,
construite pe scenarii didactice
unice, fără a fi proiectate
secvenţe didactice de performare
/ameliorare/recuperare,având ca
grupuri ţintă elevii cu nevoi
speciale
-metodele didactice alese nu sunt
întotdeauna cele mai potrivite
obiectivelor propuse şi
particularităţilor de vârstă ale
elevilor
-la elaborarea curriculumului in
dezvoltare locala in unele cazuri
agentul economic este implicat
formal
- centrarea proiectării didactice in
unele cazuri pe conţinuturi, nu pe
obiective/competenţe;
- cadrele didactice debutante şi
uneori şi cele cu experienţă nu
aplică în mod constant strategii
de diferenţiere, menite să
conducă la integrarea elevilor cu
nevoi speciale în învăţământul de
masă;
- abordarea exclusiv frontală
aclasei la unele activităţi,
predominanţa dialogului
unidirecţionat;
- resursa timp e insuficient
valorificată în unele cazuri;
- cadrele didactice cunosc, în
general, principiile de elaborare a
unor probe/fişe de evaluare în
funcţie de tema parcursă, dar nu
stabilesc măsuri ameliorative;
- se utilizează prea mult
evaluarea prin fişe de lucru în
detrimentul altor metode
relevante pentru stabilirea
- mentoratul in cazul cadrelor
didactice debutante
nefunctional;
- dotari insuficiente;
- implicarea agentilor
economici in eleborarea
curriculumului in multe
cazuri formala;
- formarea insuficienta a
cadrelor didactice pe tematica
evaluarii pe competente.
-
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 296
nivel/sferă de interese/atribuirea de
responsabilităţielevilor;
- ponderea sporită a strategiilor activ-
participative in vederea dezvoltarii
competentelor de lucru in echipa, de
comunicare
- cadrele didactice cunosc, în general,
principiile de elaborare a unor
probe/fişe de evaluare în funcţie de
competente, au capacitatea de a stabili
măsuri ameliorative şi le aplică;
- se practică tot mai mult metoda
proiectului tematic; - utilizeaza fise de evaluare pe competente in cazul certificarii nivelului de calificare
evoluţiei elevilor
- nu se utilizeaza in toate cazurile
evaluarea pe competente
Activitatea de proiectare – programare:
Puncte tari
Puncte slabe
Ameliorări
1. planificările
calendaristice relevă
concordanţa dintre
competente şi tematica
anuală
2.proiectarea didactică se
bazează pe principiul
predării integrate a
conţinuturilor
3.stabilirea mijloacelor de
învăţământ se face în raport
cu obiectivele activităţii,
conţinutul acesteia,
particularităţile de vârstă ale
elevilor, stilurile de invatare
4.majoritatea ecadrelor
didactice cu gradul didactic
II şi I manifestă creativitate
în alegerea conţinuturilor
învăţării, a strategiilor
didactice, cât şi în realizarea
unor mijloace didactice care
sa raspunda stilurilor de
invatare.
-proiectele didactice ale
debutantilor sunt, în general,
construite pe scenarii didactice
unice, fără a fi proiectate secvenţe
didactice de performare
/ameliorare/recuperare,având ca
grupuri ţintă elevii cu nevoi
speciale
-metodele didactice alese nu sunt
întotdeauna cele mai potrivite
obiectivelor propuse şi
particularităţilor de vârstă ale
elevilor
-la elaborarea curriculumului in
dezvoltare locala in unele cazuri
agentul economic este implicat
formal
-organizarea de cursuri de
formare continuă la CCD
în colaborare cu inspectorii
de specialitate şi
formatorii locali pe
curriculum pe
componentele:
1. proiectarea activităţii
anuale/semestriale şi pe
unitate de invatare tinand
cont de stilurile de invatare
2.elaborarea unei
programe de CDL si CDS
3.elaborarea de itemi /alte
instrumente de evaluare
la aceste cursuri vor
participa atât cadrele
didactice inspectate şi cu
nevoi de formare evidente
cât şi alte cadre didactice
care solicită aceasta.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 297
Claritatea şi corectitudinea stabilirii obiectivelor: concordanţă între obiectivele operaţionale şi
cele de referinţă, adecvarea conţinuturilor de instruire la obiective; relaţia obiective – strategii –
metode, utilizarea resurselor (umane, materiale şi de timp), strategii didactice utilizate
(pondere), capacitatea de a construi, realiza şi evalua situaţiile de învăţare, relaţia profesor –
elev, elevi – elevi, climatul clasei, nivelul achiziţiilor (cunoştinţe, deprinderi, competenţe):
puncte tari
puncte slabe
ameliorări
1.un număr tot mai mare de
cadre didactice proiectează
scenarii didactice în care se
îmbină activităţi de învăţare
de tip expozitiv cu cele de
tip conversativ-euristic sau
explorativ – creative,
individualizarea sarcinilor
de lucru prin fişe de lucru
2. majoritatea cadrelor
didactice activează constant
elevii creând situaţii de
învăţare cu valenţe
formative;
3. menţionăm capacitatea
de aplicare a cunoştinţelor
dobândite în
contexte/situaţii noi de
învăţare; se constată
extinderea practicii de
organizare a colectivului de
elevi pe stiluri de invatare/
grupuri de nivel/sferă de
interese/atribuirea de
responsabilităţielevilor;
4. ponderea sporită a
strategiilor activ-
participative in vederea
dezvoltarii competentelor
de lucru in echipa, de
comunicare
- centrarea proiectării didactice in
unele cazuri pe conţinuturi, nu pe
obiective/competenţe;
- cadrele didactice debutante şi
uneori şi cele cu experienţă nu
aplică în mod constant strategii
de diferenţiere, menite să conducă
la integrarea elevilor cu nevoi
speciale în învăţământul de masă;
- abordarea exclusiv frontală
aclasei la unele activităţi,
predominanţa dialogului
unidirecţionat;
- resursa timp e insuficient
valorificată în unele cazuri;
- studiul individual
- participarea la activităţi
metodice care evidenţiază
exemple de bună practică
- participarea cadrelor
didactice la cursurile de
formare continuă
Metode şi procedee de evaluare utilizate:
Puncte tari Puncte slabe Ameliorări
- cadrele didactice cunosc,
în general, principiile de
elaborare a unor probe/fişe
de evaluare în funcţie de
competente, au capacitatea
- cadrele didactice cunosc, în
general, principiile de elaborare a
unor probe/fişe de evaluare în
funcţie de tema parcursă, dar nu
stabilesc măsuri ameliorative;
- formarea cadrelor
didactice ca evaluatori
pentru certificare
competente profesionale si
examen de bacalaureat
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 298
de a stabili măsuri
ameliorative şi le aplică;
- se practică tot mai mult
metoda proiectului tematic;
- utilizeaza fise de evaluare
pe competente in cazul
certificarii nivelului de
calificare
- se utilizează prea mult evaluarea
prin fişe de lucru în detrimentul
altor metode relevante pentru
stabilirea evoluţiei elevilor
- nu se utilizeaza in toate cazurile
evaluarea pe competente
Calitatea activităţii colectivelor de catedră, nr. asistenţe realizate de responsabilul de catedră,
valorificare, organizarea interasistenţelor la nivelul catedrei: număr, calitate, eficienţă,
valorificare, organizarea mentoratului pedagogic la nivelul catedrei, activitatea de planificare –
organizare la nivelul catedrei, gestionarea procesului instructiv – educativ, calitatea activităţilor
proiectate şi realizate, calitatea materialelor prezentate, pertinenţa autoanalizelor şi a analizelor
realizate în urma asistenţelor şi interasistenţelor, soluţii de ameliorare aplicate şi rezultate
obţinute:
În general, activitatea comisiilor metodice se înscrie în practica didactică modernă reuşind să
depăşească formalismul clasic. Documentele aflate în dosarul comisiilor metodice respectă
structura stabilită în cadrul consfătuirilor de la începutul anului şcolar si cerintelor impuse de
implementarea sistemului de asigurare a calitatii;
Se practică mentoratul pedagogic (acceptat şi asumat atât de membrii catedrei de specialitate
cât şi de cadrul didactic debutant);
Remarcăm de asemenea, eficienţa activităţilor metodice organizate în parteneriat cu scolile
PHARE.
Fisele de observare a lectiilor folosite in interasistente sunt cele stabilite prin OMEC, numarul
cadrelor didactice asistate la nivelul catedrelor fiind relativ mare.
Invatamant Special
Puncte tari Puncte slabe
respectarea planului cadru la toate
unităţile de învăţământ şi a
curriculumului pentru aria
curriculară a specialităţii
funcţionarea parteneriatului
instituţie şcolară – instituţii de
cultură (alte organizaţii din cadrul
comunităţii locale )
formarea cadrelor didactice
pentru predarea centrată pe elev şi
aplicarea la clasă a noilor metode
active de lucru la clasă
Respectarea ROFUIP cu privire la:
nu există documente de planificare
pentru unii profesori care predau
disciplina specialităţii în înv.
special, în completarea normei
didactice. (
nu sunt resurse suficiente pentru
achiziţii de cărţi şi publicaţii
nu sunt cunoscute suficient de catre
părinţi, elevi, şi profesorii de
gimnaziu cerinţele actului
terapeutic necesar pentru
reabilitarea deficienţelor.
material didactic insuficient, care să
asigure aplicarea metodelor
moderne în actul de învăţare
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 299
o functionarea consiliului de
administratie ;
o incadrarea cu personal
didactic conform
metodologiei ;
o respectarea numarului de
norme aprobate ;
o stabilirea catedrelor si
comisiilor metodice ;
o stabilirea si functionarea
comisiilor permanente si
temporare;
o evaluarea rezultatelor
elevilor;
o comunicare cu personalul
scolii si cu autoritatile
locale ;
o protocoale incheiate la nivel
local ;
o parteneriate si colaborari la
nivel european.
o În majoritatea şcolilor
activitatea învăţământului
special estede bună calitate
atât ca proiectare, cât şi ca
realizare.
o organizarea consfătuirilor şi
a întâlnirilor de lucru cu
membrii Consiliului
Consultativ şi metodiştii de
specialitate;
-comisia de evaluare internă a
proceselor didactice şi a rezultatelor
actului educaţional în unitîţile de
învăţământ special va monitoriza
calitatea actului de evaluare curentă
şi sumativă;
/predare/evaluare
lipsa proiectelor de lectie şi a PIP
pentru profesorii incepatori si slaba
lor pregatire pentru lectiile predate
menţinerea relaţiei profesor - elev
în forma clasică, prin dialog
unidirecţionat în anumite cazuri;
-predominanţa strategiilor
tradiţionale didactice;
-monotonia unor scenarii didactice;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 300
Minoritatea rroma
ANALIZA SWOT
Puncte tari
Puncte slabe
-Cadre didactice calificate in scolile cu un
numar mare de elevi rromi.
-Participarea cadrelor didactice la diferite
forme de perfecţionare.
-Conducerea scolii este interesata
implicarea lor in diferite proiecte prin care
sa sprijine elevii rromi in activitatea scolara
-Numarul elevilor rromi nu este in scadere
ci se mentine sau creste.
-In unele unitati elevii romi lipsesc mult de
la scoala.
-Relatia scoala –comunitatea rroma nu
functioneaza bine.
-Lipsa mediatorilor scolari pentru unele
comunitati de rromi.
Puncte tari Puncte slabe
-Cadre didactice calificate in scolile cu un
numar mare de elevi rromi.
-Participarea cadrelor didactice la diferite
forme de perfecţionare.
-Conducerea scolii este interesata
implicarea lor in diferite proiecte prin care
sa sprijine elevii rromi in activitatea scolara
-Numarul elevilor rromi nu este in scadere
ci se mentine sau creste.
-In unele unitati elevii romi lipsesc mult de
la scoala.
-Relatia scoala –comunitatea rroma nu
functioneaza bine.
-Lipsa mediatorilor scolari pentru unele
comunitati de rromi.
Minoritati nationale(maghiara, germana)
Puncte tari Puncte slabe
Existenţa documentelor curriculare-planuri
de înv, programe şc. Etc.
Responsabilităţile cadrelor didactice sunt
bine delimitate- pe comisii constituite
Participarea cadrelor didactice la diferite
forme de perfecţionare (grade didactice,
cursuri de formare, cursuri
postuniversitare)
Preocuparea conducerii şcolii pentru
realizarea obiectivelor propuse în Planurile
manageriale
Crearea unui climat favorabil în relaţiile
interpersonale prof.-elev; prof.-conducere;
cadre did,-.- părinţi
-existenţa cabinetelor de consiliere
psihopedagogică.
Predarea simultană la ciclul gimnazial la
unele unităţi de învăţământ ( Rimetea,
Ocna Mureş, Lunca Mureşului, „T.
Cocişiu” Blaj)
Lipsa personalului calificat la disciplinele
matematică, biologie ( Sânmiclăuş)
Înscrierea mai multor elevi de etnie
maghiară la şcoli cu predare în limba
română (primar, gimnazial)
Inexistenţa unor manuale şcolare la clasele
de liceu-ciclul superior
Existenta sporadica a unor acte de violenta
din partea dascalilor.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 301
Activitatea educativa
Puncte tari Puncte slabe
În majoritatea şcolilor activităţile
extracurriculare şi cele de consiliere şi
orientare sunt bine reprezentate, atât ca
proiectare, cât şi ca realizare.
O foarte bună colaborare cu celelalte
instituţii judeţene în proiectarea şi
desfăşurarea activităţilor extracurriculare şi
extraşcolare.
Număr mare de proiecte cuprinse în CAEN
şi CAER.
Profesorii documentarişti inspectaţi sunt
bine pregătiţi din punct de vedere metodic
şi pedagogic.
Fişe psihopedagogice ale elevilor sumar
completate.
Activităţi programate şi nerealizate.
Unele şcoli nu au o ofertă proprie pentru
activităţi extracurriculare şi extraşcolare.
Slab interes al părinţilor pentru traseul
educaţional al elevilor.
Partea biblioteconomică nu este bine
stăpânită de profesorii documentarişti.
Proiecte şi programe educaţionale
ANALIZA SWOT
Puncte tari
Puncte slabe
Interesul sporit al profesorilor pentru/si
participarea lor la activitatile de formare
continua si invatare pe tot parcursul vietii
- participarea la concursuri cu tematică
europeană a unui numar restrâns de şcoli;
Proiectele oferă oportunitatea unor noi
parteneriate europene manifestându-se un
real interes pentru noua generație de
programe 2014-2020 aceste proiecte
deschizând căi noi de colaborare prin
concursuri, proiecte și activități cu caracter
non-formal.
-număr redus de cadre didactice implicate
în activităţile din proiectele în curs de
implementare;
-respectarea obiectivelor şi activităţilor
propuse
- număr redus de cadre didactice care ştiu
să redacteze o cerere de finanşare
riguroasă;
-creşterea calităţii actului didactic pentru
profesorii implicaţi în proiecte sau cei care
participă la cursuri de formare continuă în
străinătate
- neimplicarea unor şcoli în acţiuni
legate de promovarea dimensiunii europene
- participarea la activităţi cu tematica
europeana ale şcolilor
- optimizarea comunicării între inspector
proiecte educaţionale europene şi
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 302
responsabilii din şcoli
- oportunitatea pentru şcoli de a depune
proiecte pentru atragerea de fonduri
structurale
-creșterea motivației profesorilor de se
dezvolta profesional
-creșterea motivației elevilor pentru
educație
-îmbunătățirea competențelor lingvistice
-pentru creșterea calității și eficienței
predării și învățării se folosesc instrumente
TIC moderne, tehnici de artă dramatică
-Proiectele oferă oportunitatea unor noi
parteneriate europene manifestându-se un
real interes pentru noua generație de
programe 2014-2020 aceste proiecte
deschizând căi noi de colaborare prin
concursuri, proiecte și activități cu caracter
non-formal.
Puncte tari Puncte slabe
- echipe de proiect active şi implicate
în derularea parteneriatelor şcolare
- Interes crescut pentru
implementare bunelor practici
europene în urma participării la
stagii de formare prin burse de
mobilitate individuală
- respectarea obiectivelor şi
activităţilor propuse în cadrul
parteneriatelor şi diseminării
realizate în urma participării la
stagii de formare prin burse de
mobilitate individuală
- Creşterea numărului de aplicaţii
depuse şi aprobate în vederea
participării la stagii de formare prin
burse de mobilitate individuală
- număr redus de cadre didactice implicate
în activităţile din proiectele în curs de
implementare
- lipsa unor strategii comune la nivelul
parteneriatelor pentru evaluarea
activităţilor
- bugetul redus al ANPCDEFP care
finanţează un număr redus de proiecte
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 303
Educatie permanenta
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
-grad ridicat de calificare – statutul de
titular al profesorilor ;
- funcţionalitatea planificărilor
calendaristice în situaţiile de învăţare
-proiectare corectă – esenţializare şi
sistematizare a elementelor de conţinut ;
operaţionalizare a obiectivelor;
- se au în vedere competenţele prevăzute de
programă
-elevii nu sunt suficient motivaţi pentru
studiu ;
-se impune lucrul diferenţiat cu elevii
precum şi stabilirea unui algoritm de
abordare metodică ;
-verificarea permanenta a temei de clasa si
corectarea ei frontal
-integrarea lectiilor experimentale acolo
unde este cazul si exista materialele
necesare in laborator,notarea observațiilor
experimentale în caiet(ex. p.p. –culoarea)
- scrierea corectă a formuleleo chimice
-verificarea caietelor elevilor și corectarea
eventualelor greșeli strecurate
-se pierde din vedere modul în care
cunoştinţele acumulate îl ajută pe elev să-
şi dezvolte trăirile interioare şi standardele
existenţiale;
-
IV.ACTIVITATEA INSPECTORATULUI SCOLAR JUDETEAN IN
COLABORARE CU CASA CORPULUI DIDACTIC ALBA
IV.1. Activități științifice, metodice și culturale
O1 şi O2: Calitatea ofertei de acţiuni ştiinţifice, metodice şi culturale a fost o preocupare
permanentă pentru CCD Alba care, prin politicile promovate şi prin strategiile specifice de aplicare
a acestora, urmăreşte să asigure cadrul de realizare a generării şi menţinerii calităţii în sistemul
educaţional al judeţului Alba. Prin activităţile iniţiate sau la care am participat în calitate de
colaboratori, s-a urmărit pe de o parte eliminarea carenţelor din pregătirea iniţială a cadrelor
didactice (în special a celor tinere) pe latura metodică sau psiho-pedagogică, iar pe de altă parte să
contribuie la dezvoltarea personală a tuturor cadrelor didactice. În acest sens, s-a elaborat Agenda
Metodică pentru anul şcolar 2012-2013 şi s-au organizat şi derulat diverse activităţi:
Organizarea de simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice:
Coordonarea acţiunilor dedicate Lunii Internaţionale a bibliotecii şcolare.
Organizarea de concursuri şi activităţi culturale:
Proiecte educative în parteneriat:
Proiect de activitate culturală „Săptămâna muzicii clasice” Acest proiect s-a desfăşurat anual în
luna octombrie. Proiectul are ca scop familiarizarea cadrelor didactice şi elevilor cu operele unor
compozitori celebrii, realizarea unor acţiuni care să dezvolte gustul pentru muzica elevată. Proiectul a
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 304
avut ca parteneri : Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, Colegiul Naţional „HCC” Alba Iulia, Liceul
Sportiv Alba Iulia, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia, Colegiul Tehnic „Apulum”
Alba Iulia.
S-au desfăşurat următoarele activităţi:
- Planificarea atelierelor de audiţie împreună cu cadrele didactice implicate.
- Alcătuirea planului de audiţii muzicale –bibliotecara Viorica Onişoru de la Casa Corpului
Didactic Alba, prof. Mihaela Gornic, Liceul de Muzică şi Arte Plastice Alba Iulia. - Procurarea
înregistrărilor necesare - bibliotecara Viorica Onişoru de la Casa Corpului Didactic Alba, prof.
Mihaela Gornic, Liceul de Muzică şi Arte Plastice Alba Iulia
- Desfăşurarea acţiunii propriuzise în atelierele propuse.
Perioada de desfăşurare a fost 22-26 octombrie 2012 în timpul programului de activitate al bibliotecii
C.C.D. Alba. Participanţi au fost cadre didactice şi elevi.
Ateliere propuse au fost:
1. Atelier de audiţie muzicală propriu zisă :
În cadrul acestui atelier s-au făcut audiţii muzicale în timpul desfăşurării programului de
activitate la biblioteca CCD Alba (în timpul programului cu publicul) şi la sediul ISJ Alba (în
rest). Selecţia muzicii a fost prestabilită, dar în funcţie de cerere s-a adaptat momentului.
La dispoziţia ascultătorilor au stat şi cărţi pe tematica muzicală cu regim de sala de
lectură.
2. Ateliere de educaţie muzicală:
Aceste ateliere s-au desfăşurat cu elevii, în cadru unor ore special organizate, au fost audiate
înregistrări după un program prestabilit, precedate de explicaţii privitoare atât la operele prezentate cât
şi la muzica clasică în general, la manierele de concert, la semnificaţia socială a muzicii clasice, la
efectele terapeutice, etc. Informaţiile vor au fost adaptate nivelului de vârstă şi de cunoştinţe al
elevilor participanţi.
Pentru elevii clasei a treia în program a intrat şi vizionarea unor desene animate cu temă
muzicală.
Proiect de activitate cultural educativă “Carte frumoasa, draga-mi eşti” organizat de către Grupul
Şcolar HCC Abrud, în care biblioteca CCD a fost partener. Proiectul a avut ca scop dezvoltarea
interesului pentru lectură şi a consta în numeraose activităţi specifice. Participarea bibliotecii CCD a
constat în acordarea de asistenţă bibliotecarei atat la faza de concepere a proiectului cât şi pe parcurs,
selectarea unor cărţi cu potenţial de interes pentru elevii implicaţi (inclusiv din biblioteca personală) şi
punerea lor la dispoziţia elevilor implicaţi în proiect.
Implicarea în proiectul organizat de Colegiul Naţional HCC Alba Iulia (bibl. Bîrz Lucreţia) – “O carte
pentru CDI” în care am pus de asemenea la dispoziţia elevilor implicaţi o selecţie de cărţi din
biblioteca proprie.
Simpozionul interjudeţean de didactică modernă „Adresa mea: România, Europa” desfăşurat la
Şcoala cu clasele I – VIII „Axente Sever” Aiud, în data de mai 2013;
În cadrul Proiectului Educativ „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor”, s-a desfăşurat
un Concurs Judeţean (ianuarie 2013- aprilie 2013), cu 5 secţiuni pentru elevi şi 4 secţiuni
pentru profesori, la care au participat 42 elevi şi 18 cadre didactice.
În cadrul Proiectului Educativ „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor”, s-a desfăşurat
un Concurs Naţional (ianuarie 2013-mai 2013), cu 5 secţiuni pentru elevi şi 4 secţiuni pentru
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 305
cadre didactice. La concurs s-au primit în un număr de lucrări de la 33 elevi şi 15 cadre
didactice.
Simpozionul A fi dascăl azi! s-a desfăşurat în 5 octombrie 2012 la Sala de şedinţe a ISJ Alba şi
au participat 85 de cadre didactice cu 60 de lucrări înscrise.
Festivalul Naţional al Şanselor tale, ediţia a XIII-a a avut loc în perioada 19 -25 noiembrie
2012 iar participarea a fost una de mare amploare, respectiv 136 cadre didactice.
Simpozionul Educaţie pentru dezvoltare durabilă a României în context european desfăşurat în
15 decembrie 2012 a avut 18 participanţi .
Simpozionul Primăvara şcolii – convorbiri didactice la Alba Iulia s-a desfăşurat în 29 martie
2013 şi au participat 55 de cadre didactice cu 38 de lucrări.
Simpozionul judeţean Zilele Şcolii Albei, cu tema Demersul educaţional în contemporaneitate
– ediţia a 13- a – s-a desfăşurat în 14 iunie 2013, în parteneriat cu I.S.J. Alba şi Universitatea
„1 Decembrie 1918” Alba Iulia, şi a cuprins un simpozion desfăşurat la Colegiul Naţional HCC
Alba Iulia (203 participanţi) şi sesiuni de referate şi comunicări (11 secţiuni) în cadrul cărora s-
au prezentat 123 lucrări. A fost tipărite si înmânate 203 diplome pentru fiecare participant.
Lucrările prezentate, de către participanţi se regăsesc pe CD-ul simpozionului.
IV.2. Editare si difuzare de carte si publicatii
În 2012-2013 s-au editat următoarele cărţi:
Contract Nume Titlu Format Cod ISBN
60/ 31.
08.2012
Dobra Mirela
Lavinia
Monografia Casei Corpului
Didactic Alba
CD ISBN: 978-606-8131-44-3
ccd simpozion Arc peste timp CD ISBN: 978-606-8131-49-8
62/
01.2013
Stăvar Gligor „Valorificarea valenţelor
educative ale textelor literare
la clasele I-IV”
CD ISBN: 978-606-8131-50-4
63/
01.2013
Bădilă Zorina „Aplicaţii ale Teoriei funcţiilor
de o variabilă complexă în
studiul unor mişcări fluide
incompresibile”
CD ISBN: 978-606-8131-51-1
64/
01.2013
Bădilă Zorina „Ghid metodic de evaluare-
clasa a V-a”
CD ISBN: 978-606-8131-52-8
65/
01.2013
Bădilă Zorina „Ghid metodic de evaluare-
clasa a VII-a”
CD ISBN: 978-606-8131-53-5
66/
01.2013
Bădilă Zorina „Didactica matematicii şi
provocările interdisciplinare”
CD ISBN: 978-606-8131-54-2
67/
01.2013
Bădilă Zorina „Studii structurale electronice
şi magnetice în compusul
ceramic complex Pb2Mg1-
xCuxWO6”
CD ISBN: 978-606-8131-55-9
68/
01.2013
Bădilă Zorina „Ghid metodic de evaluare-
clasa a VI-a”
CD ISBN: 978-606-8131-56-6
69/
01.2013
Bădilă Zorina „Ghid metodic de evaluare-
clasa a VIII-a”
CD ISBN: 978-606-8131-57-3
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 306
70/
02.2013
Cigher
Daniela
Împărăţia divină versus
împărăţia satanică. Binele şi
răul ilustrate în Noul
Testament şi în literatura
română veche
CD ISBN: 978-606-8131-58-0
71/
02.2013
Comaniciu
Cristina
Lucrări şi aplicaţii în
laboratorul de chimie
CD ISBN: 978-606-8131-59-7
72/ 02.
2013
Muntean
Liana
L’exploitation de la grammaire
dans un texte argumentatif
gastronomique en clase de
francaise
CD ISBN: 978-606-8131-60-3
73/
03.2013
Cristina
Cîmpean
Sprijin psihopedagogic pentru
elevii cu cerinţe educative
speciale, din ciclul primar al
învăţământului de masă, la
limba română
CD ISBN: 978-606-8131-61-0
75/3.06.
2013
Croitoru
Felicia
Melania
Lucrarea ROMÂNIA –
LOCURI MINUNATE
CD ISBN: 978-606-8131-62-7
76/5.06.
2013
Chivoiu Elena Album „Primul an al meu de
şcoală”
tiparita ISBN: 978-606-8131-63-4
Revista „Universul Şcolii” a CCD Alba, revistă de informare, opinie şi cercetare pedagogică,
a ajuns în al XV-lea an de existenţă. Revista şi-a continuat apariţia în format on-line pe site-ul CCD-
lui.
Editura a ajutat la popularizarea lucrărilor apărute sub egida noastră prin prezentarea acestora
pe site-ul CCD Alba, la sediul editurii şi la reuniuni metodico-ştiinţifice. De asemenea, au fost
publicate în paginile revistei „Universul Şcolii”, la rubrica Noutăţi editoriale, recenzia cărţilor apărute
prin editura noastră.
În ceea ce priveşte activităţile de marketing, în vederea popularizării imaginii editurii şi a
pachetului de servicii pe care îl punem la dispoziţia cadrelor didactice, s-a tipărit şi multiplicat şi un
pliant care a fost distribuit la întâlnirile metodice şi la cercurile pedagogice.
De asemenea, s-au mai publicat editoriale şi diverse informări în revista Casei Corpului
Didactic şi pe site-ul CCD Alba. Editura Universul Şcolii şi-a întocmit colecţia de publicaţii, care este
afişată într-o expoziţie permanentă din incinta Liceului Sportiv Alba Iulia, la sala de lectură a
bibliotecii CCD şi care va fi îmbogăţită pe măsură ce se editează noi lucrări.
IV.3. PARTENERIATE
O1: Realizarea de parteneriate: au fost realizate parteneriatele din următorul tabel, am specificat şi
activitatea pentru care a fost realizat parteneriatul.
Nr crt Unitatea şcolară Titlul proiectului / parteneriatului Perioada
colaborării
1. Ministerul Educaţiei Naţionale Concursul Naţional „Laudă
seminţelor celor de faţă şi-n veci
tuturor”
Ian – aprilie
2013
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 307
2. ISJ şi CCD din ţară Concursul Naţional „Laudă
seminţelor celor de faţă şi-n veci
tuturor”
Ian – mai
2013
3. Primăria municipiului Sebeş
Fundaţia Culturală Lucian Blaga
Sebeş
Centrul Cultural Lucian Blaga
Sebeş
Concursul Naţional „Laudă
seminţelor celor de faţă şi-n veci
tuturor”
Mai 2012
4. Şcoala Română de Afaceri a
Camerei de Comerţ şi Industrie
filiala Alba Iulia
„Mentorat de stagiatură” acreditat
de MECTS.
Începând cu
data de 20.09.
2012
5. Asociaţia „Sunetul muzicii „
Petreşti
Colaborare pe teme culturale în
vederea promovării valorilor
culturale
Începând cu
data 27. 03.
2012
6. Parteneriat cu Şcoala cu clasele
I-VIII IM Moldovan Blaj
Colaborare privind organizarea
„Cupa Voicu” – concurs
interjudeţean cu tematică rutieră
02.05.2012-
27.05.2013
7. Arhiepiscopia Ortodoxă Alba
Iulia, prin Centrul de Resurse
Dynamis
Parteneriat pe programe de
formare continuă a cadrelor
didactice.
14.02.2012 –
14.02.2013
8. Parteneriat cu:
IŞJ Alba, CCD Alba, Primăria
Municipiului Sebeş, Liceul
Tehnologic – Şcoala Gimnazială
Silviu Cărpinişanu Sebeş, ONG
Gisas Sebeş
Concurs interjudeţean
„Monumente istorice- mărturii
ale trecutului localităţii mele”
2012- 2013
9. Parteneriat cu:
Casa Corpului Didactic Alba,
Inspectoratul Şcolar judeţean
Alba, Consiliul Judeţean Alba,
Colegiul Tehnic „Apulum” Alba
Iulia
Concursul naţional „PC – între
util şi plăcut” sub genericul Eu şi
calculatorul – cine impune
limitele?, ediţia a I-a
Martie –aprilie
2013
10. Parteneriat cu şcoala Gimnazială
„Lucian Blaga” Ocna Mureş,
ONG Asociaţia „Pro Copilăria”
Ocna Mureş,
Centrul de zi „Sfântul Mucenic
Ciprian”
Primăria şi Consiliul Local
Ocna Mureş, Biblioteca „Mircea
Cenuşă” Ocna Mures
Simpozion Naţional „Mândria de
a fi român” Ediţia a II-a.
Aprilie –mai
2013
11. Universitatea „1 Decembrie
1918” Alba Iulia , ISJ Alba,
Şcoala cu clasele I-VIII “Ion
Agarbiceanu” Alba Iulia
Simpozion Naţional „Ion
Agârbiceanu şi scriitorii ardeleni”
ediţia a IV-a
Mai - iunie
2013
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 308
12. Colegiul Economic DPM Alba
Iulia
Simpozionul judeţean „A fi
dascăl azi”
Octombrie
2012
13. Colegiul Economic DPM Alba
Iulia
Simpozionul judeţean „Educaţie
pentru dezvoltare durabilă a
României în context european”
Noiembrie-
Decembrie
2012
14. Colegiul Economic DPM Alba
Iulia
Simpozion judeţean „Primăvara
Şcolii – convorbiri didactice la
Alba Iulia”
Martie 2013
15. CCD Brăila Concurs interjudeţean de
materiale didactice auxiliare
„Materiale didactice 2011”
propuse de cadre didactice din
învăţământul preuniversitar
Martie – iunie
2013
16. Şcoala cu clasele I – VIII Daia
Română, Gârbova de Sebeş şi
Pianu de Sus , Liceul cu
program Sportiv Sebeş, Colegiul
Tehnic Apulum Alba Iulia
Satul transilvănean în imagini Nov – ianuarie
–mai 2013
17. Colegiul Naţional HCC Alba
Iulia
Zilele Şcolii Albei Iunie 2013
18. Şcoala cu clasele I – VIII
Axente Sever Aiud
Adresa mea, România, Europa Mai 2013
19. Şcoala cu clasele I – VIII M.
Eminescu Alba Iulia
Concursuri de matematică şi
interdisciplinare
Anul şcolar
2012-2013
20. Şcoala cu clasele I – VIII
Decebal Cricău
O lume minunată – concurs
judeţean
Februarie –
iunie 2013
21. Şcoala cu clasele I – VIII
„Silviu Cărpinişanu” Sebeş
Concurs interjudeţean
„Monumente istorice- mărturii
ale trecutului localităţii mele”
Aprilie – mai
2013
22. Academia Naţională de
Informaţii „Mihai Viteazul”
Bucureşti
Proiect „Dezvoltarea
competenţelor manageriale ale
personalului didactic cu funcţii de
conducere, îndrumare şi control
din sistemul preuniversitar, în
societatea cunoaşterii” –
OSCINT 2009, ID 63376
Martie 2012 –
august 2013
23. Centrul Cultural Britanic cu
sediul în Bucureşti, (British
Council – Cluj Napoca)
Desfăşurare programe de formare Iulie 2012 –
Iulie 2013
24. Parteneriat cu ISJ Alba,
Institutul Naţional de Cercetare
Dezvoltare în Informatică, SC
Editura Niculescu SRL,
Universitatea „1 Decembrie
1918” Alba Iulia
14 mai 2013 Organizarea
Forumului
Educaţional
MAGISTER
destinat
profesorilor de
limba şi
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 309
literatura
română,
matematică,şi
învăţători.
25. Centrul Naţional de Evaluare şi
Examinare,
Liceul Sportiv Alba Iulia,
Colegiul I.M.Clain Blaj,
Colegiul I.D.Llăzărescu Cugir
Proiect „Cadru de referinţă al
curriculumului naţional pentru
învăţământul preuniversitar: un
imperativ al reformei curriculare”
Aprilie 2013
IV.4 Programe de formare continua
a). Programe de formare ale casei corpului didactic, acreditate de MEN
Denumirea programului Nr.
deciziei
de
acredita
re
Nr.
credite
Număr
participa
nţi
Cost
total
Cost
credit/
cursant
Tehnici Informaţionale
Computerizate
M3
OMECT
S 3001/
05.01.20
11
30 400 111540
9.29
Managementul clasei
M2
OMECT
S
4486/23.
06.2011
16 950 186588
12.27
Proiectarea şi implementarea
curriculumului centrat pe
competenţe
M1
OMECT
S
4486/23.
06.2011
16 825 162963
12.34
Integrare interdisciplinară a
curriculumului
M5
OMECT
S
4486/23.
06.2011
5 350 19187
10.96
Managementul calităţii activităţii
didactice
M6
OMECT
S
4486/23.
06.2011
10 650 80557
12.39
Noţiuni de elaborare a auxiliarelor
curriculare
OMECT
S 5 725 43155
11.90
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 310
M7 6545/12.
12.2011
Metode interactive de predare
învăţare
M4
OMECT
S
6170/07.
11.2011
10 850 105343
12.39
Total programe 7 - - 4750 709333
b). Programe de formare ale altor instituţii, acreditate de MEN derulate prin CCD:
Furnizor
ul
program
ului
acreditat
Denumirea
programului
Nr.
deciziei
de
acredita
re
Număr
credite
Nr .
participa
nţi
Cost
total
Cost
credit/
cursant
Academia
Naţională de
Informaţii
„Mihai
Viteazul”
Bucureşti
Proiect „Dezvoltarea
competenţelor
manageriale ale
personalului didactic
cu funcţii de
conducere, îndrumare
şi control din sistemul
preuniversitar, în
societatea cunoaşterii”
– OSCINT 2009, ID
63376
Adresa
MECTS-
DGMRUR
S nr. 509/
07.02.2012
25 74 Fonduri UE
IŞJ Neamţ Proiect
„Profesionalism la
toate nivelele
invatamantului
preuniversitar” – ID
63038
23 97 Fonduri UE
Centrul Naţional de
Evaluare şi
Examinare
„Cadru de referinţă al
curriculumului naţional
pentru învăţământul
preuniversitar: un
imperativ al reformei
curriculare” – ID
25088
Adresa
MECTS-
DGMRUR
S nr. 3425/
20.03.2013
15 150 Fonduri UE
Total 2 224
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 311
c). Programe în concordanţă cu obiectivele strategice în domeniul resurselor umane ale MEN
organizate prin casa corpului didactic
Nr.
crt. Tema programului
Nr.adresei
MEN de
convocare
Grup
tinta Durata
Nr.
cursanţi
Cost
total
Cost oră /
cursant
Nu au fost cazuri
d). Programe de formare continuă din oferta de programe a CCD, avizată de MEN
Nr.
crt Tema
Durata
(ore)
Nr.
cursanţi
Cost total Cost
oră /
cursant
1 Didactica specialităţii
2 Management educaţional / instituţional
3 Management de proiect
4 TIC şi utilizarea calculatorului
5 Tehnici documentare în CDI
6 Educaţie pentru drepturile omului
7 Educaţia pentru protecţia mediului
8 Educaţia pentru egalitatea de şanse
9 Educaţie antreprenorială
10
Alte
programe
Iniţiere în elaborarea de
proiecte cu finanţare
comunitară şi/ sau fonduri
structurale
28
27 1061 1.40
Formarea şi modelarea
caracterului
25
26
Nu a fost
platit
formatorul
Total 53
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 312
IV.5. SITUAŢII STATISTICE PRIVIND BENEFICIARII PROGRAMELOR DE FORMARE
ŞI MEDIUL LOR DE PROVENIENŢĂ
a).
Categoria de personal
Nr. posturi-cf.
machetei
transmise de
ISJ
Nr.
personal
existent
în judeţ
Nr. personal
participant la
acţiuni de formare
desfăşurate în anul
şcolar 2012-2013
Personal didactic:
- educatoare 679 679 281
- învăţători/institutori 803 803 463
- profesori 2162 2621 1134
- maiştri instructori 83 94 41
- personal didactic cu funcţii de
conducere, de îndrumare şi de
control
187 189 152
Personal didactic auxiliar 456 520 97
Personal nedidactic 1048 1249 -
Total 5418 6155 2168
b).
Mediul Număr programe derulate Număr participanţi
a. urban 13 1303
b. rural - 865
TOTAL 13 2168
V.ACTIVITATEA CENTRULUI JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA
EDUCATIONALA
Date generale despre instituţie:
Începând cu data de 01.01.2007, pe baza ordinului nr. 5418 / 08.11.2005 emis de ministrul
educaţiei şi cercetării, funcţionează şi în judeţul Alba, Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă
Educaţională, ca unitate conexă a învăţământului preuniversitar subordonată Ministerului Educaţiei
Cercetării, Tineretului si Sportului şi coordonată metodologic de Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba.
Actualmente, CJRAE Alba funcţionează în baza Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale şi OMECTS
nr. 5555/ 2011, având un numar de 55 norme(personal didactic( consilieri şcolari şi logopezi), didactic
auxiliar(asistent social, secretar, contabil) şi nedidactic.
CJRAE Alba analizeaza anual modul în care este acoperit numărul de copii/elevi necesar pentru
normarea unui post, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi sunt completate efectivele,
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 313
acolo unde ele sunt insuficiente, prin arondări de noi unităţi. În acest fel, profesorii consilieri şi
logopezi acordă servicii de specialitate unui număr mai mare de unităţi.
VIZIUNEA CJRAE constă în oferirea de şanse egale, promovarea demnităţii şi
valorii individuale pentru creşterea calităţii vieţii copiilor/elevilor.
MISIUNEA CJRAE este coordonarea, monitorizarea si evaluarea, la nivel judeţean, a
activităţii şi serviciilor educaţionale oferite de către:
- Centrul Judeţean si cabinetele de asistenţă psihopedagogică
- Cabinetele logopedice
- Mediatorii şcolari
pentru a asigura:
• copiilor/ elevilor / tinerilor accesul la o educaţie de calitate, ca baza a adaptării şcolare şi
integrării sociale;
• cadrelor didactice premise pentru dezvoltare profesională;
• optimizarea colaborării şcoală -familie-comunitate. CJRAE Alba
Obiective asumate din Planul managerial al ISJ
- Sprijinirea şcolilor pentru integrarea în învăţământul de masă a copiilor cu CES.
- Diminuarea fenomenelor de abandon şcolar, devianţă/ delincvenţă juvenilă a elevilor cu risc
comportamental.
- Organizarea de activităţi comune cu factori de răspundere din domeniu, consiliere pentru elevii din
grupurile ţintă, întâlniri cu cadre didactice.
- Participare la demersurile întreprinse de ISJ pentru adecvarea reţelei şcolare la cerinţele pieţei muncii
- Realizarea de studii, analize, întâlniri cu factori din comunitatea locală, cu conducerile şcolilor, cu
elevi; participare activă în cadrul Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru
Formare Profesională
- Oferirea de sprijin în realizarea programelor de pregătire metodică a cadrelor didactice
- Organizarea de dezbateri, seminarii, activităţi demonstrative, realizarea de materiale de sprijin,
acordarea de consultanţă.
- Activităţi metodice comune educatoare, învăţători, întâlniri cu părinţii, consultanţă psihopedagogică.
- Oferirea de consultanţă managerilor unităţilor şcolare pentru elaborarea strategiilor şcolare de
combatere a violenţei în mediul şcolar.
- Sprijin în realizarea comisiilor la nivelul fiecărei şcoli privind îmbunătăţirea disciplinei în şcoli şi
combaterea violenţei în şcoli.
POZIŢIA:
RELAŢII DE SUBORDONARE:
Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului
Consiliul Judeţean Alba
RELAŢII DE COORDONARE METODOLOGICĂ: Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba
RELAŢII DE COLABORARE - PARTENERI:
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 314
Casa Corpului Didactic Alba
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Alba Iulia
Primăria – Direcţia de Servicii Sociale
Asociatia ACAS, Alba Iulia
Asociatia PRO TINEREŢE, Alba Iulia
Asociatia FILANTROPIA ORTODOXĂ, Alba Iulia
Inspectoratul de Politie al judetului Alba, Compartimentul de analiza si prevenire a
Criminalitatii
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba
Unităţile de învăţământ din judeţ
Centrul de sănătate mintală Alba
OBIECTIVE PRIORITARE STABILITE ÎN PLANUL MANAGERIAL
- Creşterea aportului CJRAE/CJAPP în pregătirea psihopedagogică şi metodică a cadrelor didactice
şi profesorilor din reţeaua de Cabinete Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică şi a Cabinetelor
logopedice
- Organizarea de întâlniri metodice, organizarea de stagii de pregătire, participarea la activităţile
comisiilor metodice din şcoli, oferirea de consultanţă şi materiale de sprijin
Reactualizarea bazei de date cu copii cu CES incluşi în învăţământul de masă, în urma orientării lor de
către SEOSP al CJRAE Alba
- Orientarea activităţii de consiliere şi orientare profesională către elevii din anii terminali din mediul
rural şi cei defavorizaţi;
- Creşterea numărului şi diversificarea activităţilor destinate elevilor din grupurile ţintă (consiliere
individuală şi de grup, testarea aptitudinilor şi intereselor de cunoaştere) întâlniri cu reprezentanţi ai
Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă; implicare în organizarea „Târgului Ofertelor
Educaţionale”, „Zilele porţilor deschise”; editarea „Ghidului de orientare şcolară şi profesională” ,
studii, analize.
- Sprijinirea şcolilor în demersul de îmbunătăţire a activităţii educative, proiectarea unor programe
atractive cu caracter activ prin continuarea programelor existente şi iniţierea de programe noi în
domeniul educaţiei axate pe problemele grave care ameninţă viaţa şi viitorul elevilor: consumul de
droguri, prevenirea devianţei / delincvenţei juvenile, traficul de fiinţe umane, exploatarea prin muncă
şi violenta asupra copiilor, copiii cu CES
- Îmbunătăţirea colaborării cu partenerii din învăţământ, din comunitatea locală, prin realizarea de
programe şi activităţi comune care vizează o mai bună acoperire a nevoilor grupurilor ţintă.
- Organizarea de activităţi comune şi participarea în programe de parteneriat cu următoarele instituţii:
Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Agenţia pentru Sănătate Publică, Centrul de
Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba, Poliţia Judeţeană, Direcţia Judeţeană pentru Protecţia
Drepturilor Copilului, Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Alba,
ONG-uri.
- Dezvoltarea instituţională prin armonizarea obiectivelor şi deciziilor cu cele ale Inspectoratului
Şcolar Judeţean, Casei Corpului Didactic şi ale partenerilor educaţionali; dezvoltarea fondului
documentar, a instrumentelor de lucru, realizarea de materiale suport şi materiale de sprijin pentru
cadre didactice.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 315
Obiective asumate la solicitarea altor agenţi/instituţii altele decât I.S.J. - Semnalarea şi monitorizarea cazurilor de exploatare prin forme grave de muncă a copiilor – solicitare
din partea Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului
- Integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă, solicitare din partea Direcţiei Judeţene pentru
Protecţia Drepturilor Copilului
Scurtă informare referitoare la programele importante derulate de CSAP
1. Alege sa nu fii o victima! Activitate de consiliere de grup desfasurata cu elevi ai claselor a XI-a
, cun implicarea consilierilor şcolari, diriginţilor şi IPJ Alba— Compartimentul de
Analiza si Prevenire a Criminalitatii
2. Saptamana Voluntariatului Activitate de ecologizare
3. Activitate de combatere a fenomenului de absenteism si abandon scolar.
Actiune desfasurata cu sprijinul Politiei, a reprezentantului Romilor, a invatatorilor si profesorilor.
4. Activitate de consiliere cu parintii: “Familia, un bun mediu educativ” la care au participat
parintii elevilor .
5. "Marsul nonviolentei" din cadrul proiectului "Nu violenta ne face mai puternici", activitate
desfasurata impreuna cu scolile şi a urmarit sensibilizarea comunitatii privind cresterea cazurilor de
violenăţă de orice fel..
6.Proiectul “Traieste sanatos, mananca inteligent” - proiect ce are ca grup tinta elevii, in
vederea realizarii unui stil corect de alimentatie si a respectarii regulilor principale de igiena, derulat cu
DSP Alba
7. Proiectul : “Scoala elevilor si a parintilor” – în curs de derulare
8. Marşul persoanelor cu handicap, Cursa inimii, cursa cetăţii- proiect judeţean al DGASPC
9. Cupa ACAS -proiect al ONG ACAS Alba
10. Proiectul : “Dăruiţi şi împliniţi vise-acţiuni prilejuite de sărbătorile de iarnă.
11. Activitati cu parintii- programe de informare pe teme punctuale.
12. Proiect national- “Necenzurat”- prevntia consumului de alcool, droguri, fumat.
PROIECTE CU FINANŢARE EUROPEANĂ DERULATE ÎN PARTENERIAT CU ALTE
INSTITUȚII:
Curs de formare : “Necenzurat”- prevenirea consumului de droguri la adolescenţi, proiect
POSDRU- 30 ore
Nivel de formare: naţional
Formator: Agenţia Naţională Antidrog şi MECTS.
Curs de formare derulat la nivel naţional “Eu şi copilul meu” - 25 de ore
Nivel de formare naţional
Formator: Agenţia Naţională Antidrog în cadrul proiectului RO 0047 Formare familială în abilităţi
educative privind prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri.
Cursuri de formare/perfecţionare:
1.Evaluarea psihologică(computerizată) a copiilor şi adolescenţilor ;
2.Diagnoză, prevenţie şi intervenţie în tulburările de atenţie şi hiperactivitate(ADHD);
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 316
3.Utilizarea instrumentelor TIC în evaluarea şi promovarea sănătăţii mintale la copil şi adolescent;
4.Diagnoza, intervenţia şi prevenţia anxietăţii la copii şi adolescenţi.
5.Metode online de promovare a sănătăţii mintale.
6.Formare familială în abilităţi educative pentru prevenirea consumului de tutun, alcool, droguri
Nivel de formare: naţional
Formator - Cognitrom Cluj Napoca, APR şi ASCR., în cadrul unor proiecte POSDRU
Curs de formare: Psihoterapie cognitiv comportamentală- 2 ani
Nivel de formare: naţional
Formator: Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj Napoca – Facultatea de „Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei” ; MECTS- proiect POSDRU
Curs de formare :“ Dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale ale copiilor în vârstă de 3 - 10 ani” – 40
ore
Nivel de formare naţional
Formator: Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj Napoca – Facultatea de „Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei” ; MECTS- proiect POSDRU
Curs perfecţionare: “ Competenţe crescute pentru cadrele didactice” -
Nivel de formare: judeţean
Formator :Inspectoratul Şcolar judeţean Alba şi MECTS, proiect POSDRU
Curs formare:“Cum să devii Educator Parental?” -
Nivel de formare naţional
Formator: Fundaţia Holt Braşov, în cadrul Proiectului Zep(Zone Prioritare de Educaţie) naţional
de prevenire a abandonului şcolar “Hai la Şcoală”!
Curs perfecţionare: “Recunoaşte ADHD –Iubeşte-mă, înţelege-mă, învaţă-mă”.
Nivel de formare naţional
Formator: Centrul de sănătate mintală Alba, Firma “Elly Lily”, Bucureşti, MECTS. ,
Cursul perfecţionare:,,Metode si tehnici de relaxare pentru reducerea stresului''.
Formatori: Psih. educational principal Sanda Farcas - supervizor
Psih. clinician principal Monica Contra – supervizor
Curs perfecţionare: “Prelucrarea doliului la copii şi adolescenţi”
Formator: Psih. clinician principal Skolka Eniko, psihoteraput, supervizor.
Curs perfectionare: „ Tehnici si metode de terapie logopedica”
Formator: Psih. educational principal Sanda Farcas - supervizor
Activităţi de formare/perfecţionare şi dezvoltarea resurselor umane din
CJRAE/CJAP/CSAP/CL
1. Influenta desenelor animate asupra dezvoltării psihice a copilului.- Modalitaţi de prevenţie şi
intervenţie.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 317
Evaluarea logopedica complexa-exemplificare.
2. Comportamente deviante ale elevilor- dezbatere de cazuri.
3. Modalităţi de prevenire şi intervenţie în înlăturarea eşecului şcolar.
Dezvoltarea limbajului creativ la copii.
4. Diseminare proiect: „Hai la şcoală”.
5. Diseminare- implicare in proiecte Comenius şi Grundving
6.Modalitati de preventie a esecului scolar
7. Copilul cu CES- orientarea scolara si profesionala.
8. Metode moderne de interventie logopedica in dislalii.
9. Copiii de azi
Date cantitative privind beneficiarii serviciilor de consiliere individuală, de grup, OSP,
logopedie- Activitati desfasurate conform Registrului de activitati de la cabinetul de asistenta
psihopedagogica şi logopedică, desprinse din rapoartele de activitate:
1 Informarea si
consilierea
elevilor :
Nr. copii consiliati
individual Nr. copii consiliati in cadrul grupurilor
10486 19272
1. Cunoastere si
autocunoastere
1256 4436
2. Adaptarea
elevilor la mediul
scolar
4641 1572
3. Adaptarea
scolii la nevoile
elevilor in
conformitate cu
standardele
curriculare
506 2272
4. Optimizarea
relatiei elevi-
parinti-profesori
1252 3942
5. Stil de viata
sanatos
560 4400
6. Prevenirea
comportamentelor
agresive
536 564
7. Consecintele
abandonului
scolar
712 1330
8. OSP 1023 756
B. Informarea si
consilierea
parintilor
Nr.
parinti
consiliati
individual
Nr. sedinte
consiliere
individuala
Nr. parinti
consiliati in
cadrul
grupurilor
Nr. sedintelor de consiliere de
grup
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 318
454 548 440 106
1. Cunoastere si
autocunoastere
82 104
2. Adaptarea
elevilor la mediul
scolar
68 30
3. Adaptarea
scolii la
necesitatile
elevilor
70 96
4. Optimizarea
relatiei elevi-
parinti-profesori
70 96
5. Stil de viata
sanatos
72 70
6. Prevenirea
comportamentelor
agresive
52 34
7. Consecintele
abandonului
scolar
32 10
8. Alte activităţi 6 0
C. Informarea si
consilierea
profesorilor
Nr.
profesori
consiliati
individual
Nr. sedinte
consiliere
individuala
Nr. profesori
consiliati in
cadrul
grupurilor
Nr. sedintelor de consiliere de
grup
466 500 560
1. Cunoastere si
autocunoastere
78 124
2. Adaptarea
elevilor la mediul
scolar
48 38
3. Adaptarea
scolii la
necesitatile
elevilor
80 80
4. Optimizarea
relatiei elevi-
parinti-profesori
64 120
5. Stil de viata
sanatos
46 78
6. Prevenirea
comportamentelor
agresive
44 40
7. Consecintele 32 40
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 319
abandonului
scolar
8. Strategii
didactice
moderne
74 60
2 Lectii de consiliere educationala cu tematica specifica (in afara obligatiei de catedra) –tematica:
Autocunoaştere şi dezvoltare personală. Cine sunt eu.
Comunicarea pasivă, agresivă sau asertivă?
Comunicarea. Tipuri. Studii de caz.
Valorile mele - planurile mele de viitor
Consilierea în carieră-
Stil de viaţă sănătos-
Managementul învăţării
Ce este toleranţa-
Violenţa – un drum catre nicaieri
Rolul consilierului şcolar
Percepţii asupra unui conflict-
3 Intalniri
metodice :
- la nivel de judet 8
d) alte activitati -
4. Problematica
(cazuistica) cu
cea mai mare
frecventa
inregistrata in
unitatea dvs si
modalitatile de
solutionare
-dificultăţi de relaţionare;
-absenteism;
-motivaţie/interes scăzută pt. activ şcolară,
-tulburări de limbaj;
- dificultăţi de învăţare;
-necesitatea activităţilor de sprijin psihopedagogic
- violenţa
-stil de viaţă sănătos(colaje, desene, exerciţii)
-strategii de învăţare;
- adaptarea la mediul şcolar
-rezolvarea de probleme,
- neatenţia la ore, hiperactivitatea
-relaţie deficitară părinte-copil
Modalităţi de soluţionare:
- dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale;
-identificarea surselor de stres;
-managementul timpului;
-dezvoltarea abilităţilor de comunicare(discuţii, jocuri de rol, studii de caz,
poveşti terapeutice, dramatizări, vizionare de filme);
-vizite la domiciliu, consilierea elevilor, diriginţilor, părinţilor;
-întărirea comportamentelor dezirabile,
-metode noi de predare;
- adaptarea şcolii la nevoile elevilor;
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 320
5. Copii cu CES (cu
diagnostic/cu
certificat de
orientare)
Nr. cazuri in
unitatăţile
scolare
Nr copii in proces de consiliere la nivelul cabinetelor
485 485 353
Situatia cazurilor de violenta scolara:
Numar cazuri de violenta identificate la nivelul
unitatilor scolare, din care:
TOTAL
6682
Numar de elevi consiliati individual 510
Numar de elevi consiliati in grup 5474
Numar de parinti consiliati individual (parinti ai
copiilor identificati avand comportamente
violente)
220
Numar cazuri ameliorate in urma procesului de
consiliere
478
Masurile de remediere la care s-a apelat in procesul de consiliere a cazurilor de violenta scolara:
1. - Activităţi de autocunoaştere şi dezvoltare personală- calităţi, puncte tari şi puncte slabe,
atitudine pozitivă faţă de sine.
2. Conştientizarea consecinţelor actelor violente.
3. Înlăturarea dispoziţiilor afective negative.
4. Tehnici de autocontrol.
5. Consilierea părinţilor pe tema violenţei
6. Identificarea unor metode de evitare a conflictelor: comunicarea interpersonală,
comunicarea eficientă în cadrul familiei, rezolvarea situaţiilor conflictuale, solicitarea ajutorului unui
adult în situaţiile de conflict.
7. Dezvoltarea toleranţei şi toleranţei la frustrare, comunicarea asertivă, dezvoltarea
emoţională
8. Peer mediation- acţiunile voluntarilor – mediatorii violenţei.
9. Activitati comune scoala –politie
10. Studii de caz-prezentari
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 321
TERAPIE LOGOPEDICĂ-
Terapie logopedică individuala:
Tulbu
rări
de
limba
j
(dislal
ii)
Dificult
ăţi de
învăţare
(disgrafi
i,
dislexii,
discalcu
lii)
Planuri
de
interven
ţie
personal
izată
Inada
ptare
şcolar
ă
Activi
tăţi cu
elevi
cu
C.E.S
.3
Examin
are
(preşcol
ari/tate)
Formula
re
diagnost
ic/progn
ostic
Fişe
individu
ale de
depistar
e
Nr.
cazuri
rezolv
ate
Consi
liere
cu
educ./
înv./
prof
Consi
liere
cu
părinţ
ii
Altele
Nr.
elevi 864 314 864 - 116 186 1178 1178 294
de
cate
ori a
fost
nevoi
e
1-
2/sem
.
Terapie logopedică colectivă:
Tulb
urări
de
limb
aj
(disl
alii)
Exami
nare
(preşc
olari/el
evi)
Dificul
tăţi de
învăţar
e
(disgra
fii,
dislexi
i,
discalc
ulii)
Acti
vităţi
cu
elevi
cu
C.E.
S.
Plan
uri
de
inter
venţi
e
pers
onali
zată
Comu
nicare
Famili
arizare
a
elevilo
r cu
tehnici
de
învăţar
e
Comb
aterea
stresul
ui la
şedinţe
le de
terapie
logope
dică
Cunoaşterea
particularită
ţilor de
vârstă ale
elevilor cu
care se
lucrează
Altele
-
Nr. ore 540 186 250 648 - 120 142 240 1178
Alte activităţi:
Ore/activităţi
desfăşurate cu
grupa/clasa
Şedinţe cu
părinţii
(Nr. întâlniri)
Comisii metodice ale
educatorilor/învăţătorilor
(Nr. întâlniri)
Nr. întâlniri organizate de
C.J.R.A.E. la care s-a participat
212 108 46 8/o act. pe lună
Activitatea celor 9 mediatori şcolari sprijiniţi de C.J.R.A.E a continuat în comunităţile lor, având
ca obiectiv prioritar reducerea abandonului şcolar, în principal la elevii de etnie rromă, îmbunătăţirea
prezenţei elevilor la şcoală, consilierea părinţilor pentru a veni în sprijinul copiilor şi a se implica în
viaţa şcolii.
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA
RAPORT ASUPRA STARII SISTEMULUI JUDETEAN DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
AN SCOLAR 2012 - 2013 322
Mediatorii şcolari participă la întâlnirile temate lunare organizate de CJRAE. Împreună cu ei, s-au
stabilit obiective de urmărit în continuare, inclusiv implicarea acestei categorii de elevi în activităţi
extraşcolare, unde participă cu plăcere, fapt ce-i determină să frecventeze mai mult şcoala.
Considerăm că intervenţia mediatorilor şcolari a schimbat în bine situaţia acestor elevi pe care îi
monitorizeaza permanent. Intrucat in conformitate cu OMECTS nr. 5555/2011, si aceasta categorie de
personal didactic auxiliar se afla in structura CJRAE Alba, vom face toate demersurile necesare catre
Consiliul judetean Alba pentru preluarea posturilor da catre CJRAE, incepand cu anul financiar
urmator si eventual, suplimentarea posturilor de mediatori scolari in unitati cu un numar mare de elevi
de etnie roma.
In cadrul Serviciului de Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională din cadrul CJRAE Alba, au
fost evaluaţi în acest an scolar, un număr de 590 de elevi cu CES, integraţi în CSEI/clase în şcoli
integratoare/individual în şcolile de masă, carora li s-au eliberat Certificate de orientare şcolară şi
profesională. De asemenea, s-a oferit consultanta de specialitate cadrelor didactice care au solicitat
acest lucru, privind adaptarea curriculara pentru elevii cu CES integrati individual in scoala de masa.
La sfarsitul fiecarei luni, SEOSP inainteaza prin CJRAE Alba, Rapoarte de activitate catre Consiliul
Judetean Alba si trimestrial, Ministerului Muncii, prin intermediul DGASPC Alba privind situatia
Si in acest an, in baza unei metodologii elaborate de MEN, prin Comisii constituite din profesori
psihologi la nivelul fiecarei zone a judetului, au fost realizate evaluari psihosomatice ale copiilor in
vederea inscrierii in clasa pregatitoare/intai. Astfel, intr-un interval de doua saptamani(aprilie 2013) au
fost evaluati si s-au eliberat recomandari unui numar de 1024 copii, evaluarea realizandu-se in
prezenta parintilor, fara incidente sau sincope. Activitatea s-a prelungit apoi pana la inceperea anului
scolar 2013-2014, astfel incat a fost asigurat accesul tuturor copiilor care se incadrau in criterii, la
activitatea de tip scolar.
În cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară în perioada 5 noiembrie 2012 – 9 noiembrie
2012 s-a desfăşurat proiectul “SĂPTĂMÂNA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR DONATE”,
acţiune la care au participat profesorii consilieri, cadre didactice şi elevi si profesori voluntari din 15
unităţi de învăţământ din judet. Scopul proiectului a fost acela de a cultiva sentimente de respect si
intrajutorare fata de persoanele aflate intr-o situatie dificila şi a constat în strângerea, din donaţii, de
legume şi fructe care apoi au fost dăruite fie direct, fie prin intermediul bisericii sau primăriei, unor
familii cu copii, aflate în dificultate sau unor aşezăminte sociale. Tot în cadrul acestui program au fost
derulate activităţi cu prilejul sărbătorilor religioase şi altor evenimente, programe artistice sau
educative. La concursul SNAC, “Impreuna pentru viitor”, formatia de dans modern “ Spiridusii
albastri” de la Sc. Gimnaziala “T. Cocisiu”, Blaj si Lic. Tehnologic ”T.Cipariu”, Blaj, coordonati de
d.na prof. Gavrilut Doina, s-au clasat la faza regionala de la Brasov, pe locul II. De asemenea, elevii
din Sc. Gimnaziala “T. Cocisiu”, Blaj si Li. “HCC” Abrud, au participat la concursurile nationale
SNAC, “ Scrisoare prietenului meu” si de eseuri « Dincolo de cuvintele rostite ».
Considerăm că activitatea realizată de colectivul C.J.R.A.E a fost bună şi că personalul nostru
constituie un sprijin real pentru problematica cu care se confruntă unităţile de învăţământ pe care ei le
deservesc.