Upload
others
View
5
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
Concepte, contribuții și acțiuni ale serviciilor secrete
românești în timpul celor două mari conflagrații mondiale
CUPRINS
CONȚINUT PAG.
Cuprinsul tezei de doctorat 1
Cuvinte cheie 4
Rezumat 4
CV 21
Lista de lucrări 25
Bibliografie 28
Summary 40
Keywords 43
Rezumat eng. 43
CV eng. 60
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
Introducere……………………………………………………………………………………………...……. 4
I. Aspecte conceptuale cu privire la serviciile secrete românești în timpul războaielor
mondiale…………………………………………………………………………………………………..…. 22
I.1 Organizare legislativă și metodologică…………………………………………………... 22
II.1.1 Scurt istoric al evoluției organizatorice a structurilor de informații
românești……………………………………………………………………………………….…… 22
II.1.2 Aspecte metodologice privind activitatea serviciilor de
informații………………………………………………………………………………….………… 38
II.1.2.a Activitatea informativă……………………………………………………….….…… 39
II.1.2.b Rolul serviciului secret de informații……………………………………….……….. 40
II.1.2.c Scopurile urmărite de serviciul secret………………………………………….……. 41
2
II.1.2.d Realizarea materialelor de informare………………………………….………….. 44
I.2 Pregătirea pentru activitate a ofițerilor de informații……………………....………… 45
II.2.1 Pregătirea profesională și specifică………………………………...…………….…………… 45
II.2.2 Pregătirea fizică și militară……………………………………………………..………...…… 49
I.3 Elemente de securitate acțională…………………………………………………………..… 53
II.3.1 Pregătirea contrainformativă a ofițerului de informații……………………….………...…… 53
II.3.2 Instrucțiuni pentru conduita ofițerului de informații……………………………..…….……. 59
I.4 Relația și colaborarea cu instituțiile statului………………………………………...…… 60
II.4.1 Relația și colaborarea cu reprezentanții conducerii statului român…………………….… 60
II.4.2 Colaborarea în cadrul comunității informative……………………………………….…….. 66
I.5 Contactele și modul de a gestiona relațiile cu alte serviciile secrete ………………. 69
II.5.1 Rapoartele și confruntările informative cu Intelligence
Service…………………………………………………………………………………………..…… 70
II.5.2 Statele Unite ale Americii - amenințarea de dincolo de
ocean……………………………………………………………………………………………..…… 77
II.5.3 Serviciul Special de Informații și Abwehr – cooperare și parteneriat secret pe parcursul
războiului……………………………………………………………………………..……………… 79
II.5.4 Episod al bunelor relații informative cu Deuxieme Bureau ……………………….……… 99
II.5.5 Acțiuni informative și contrainformative în spațiul sovietic...……………………………… 101
II.5.6 Combaterea informativă a acțiunilor promovate de revizionismul bulgar ..……...…….…. 112
II.5.7 Combaterea informativă a spionajului maghiar………………………................................. 114
I.6 Structuri informative distincte……………………………………………………………...…… 120
II.6.1 Serviciul de Informaţii şi Siguranţă al Deltei………………………………………….….… 121
II.6.2 Grupul cu sarcini informative condus de Vasile Chilian…………………………….…….. 128
II.6.3 Serviciul de Informaţii şi Contrainformaţii româno-rus……………………………..…….. 130
II.6.4 Misiunea specială condusă de Henri Berthelot………………………………………….….. 131
II.6.5 Eșalonul Mobil……………………………………………………………………….………. 135
II.6.6 Serviciul de informaţii regimentar……………………………………………………..…….. 143
II.6.7 Serviciul personal al lui Carol al II-lea condus de Ernest Urdăreanu…………..……….… 144
II. Contribuții și acțiuni ale serviciilor secrete românești în evoluția marilor conflagrații
mondiale…………………………………………………………………..……...……………………….… 145
II.1 Atentate dejucate……………………...……………………………………………..….....…..…… 145
II.1.1 Atentate asupra unor lideri politici……………………………………………..…………… 145
3
II.1.2 Atentate asupra unor capabilități militare………………………………………..………… 149
II.2 Cazuri de sabotaj și acte subversive…………………………………………………...……… 152
II.2.1 U.R.S.S.……………………………………………………….………………………...……. 153
II.2.2 Marea Britanie………………………………….……………………………………....….… 159
II.2.3 Ungaria……………………………………………………….………………………..…..… 161
II.2.4 Germania…………………………………………………….……………………….....…… 164
II.2.5 Afaceri ilegale în plan intern………………….……………………………………..…....… 169
II.2.6 Prevenirea actelor de spionaj și sabotaj în întreprinderi…………………………...….…… 170
II.3 Acțiuni externe și diplomatice …………………………………………………….……….… 176
II.3.1 Contraspionajul în regimul războiului mondial…………………………...……….…….… 176
II.3.2 Controlul informativ al legațiilor……………………………………………………....…… 178
II.3.3 Gestionarea optimă a rețelei de rezidenți……………………………………….……….… 181
II.4 Rolul serviciilor secrete românești în momentele cheie ale evoluției operațiunilor
militare ……………………………………………….....………………………………………….……… 186
II.4.1 Măsuri organizatorice adaptate evoluției războiului…………………...……….………… 186
II.4.2 Decizia intrării în război…………………………………………………………….……… 188
II.4.3 Pregătirea contraofensivei militare românești din anul 1916…………………….……..… 191
II.4.4 Dictatul de la Viena…………………………………………………………………….…… 194
II.4.5 23 august 1944 din perspectiva S.S.I.…………………………………...…….……….…… 197
II.5 Eșecuri acționale…………………………………………………………………………...……… 211
II.5.1 Gestionarea spețelor de spionaj…………………………………………..……….………… 211
II.5.2 Atragerea în campanii propagandistice …………………………………………….……… 212
II.5.3 Destructurare S.S.I.………………………………..…………………………..……..……… 214
II.5.3.a Impactul epurărilor………………………………………………...…….……… 220
III. Figuri reprezentative de ofițeri și agenți informativi care influențat evoluția
structurilor informative și paternul acțional în timpul celor două războaie
mondiale………………………………………………………………………………………….….……… 227
III.1 Agentura secretă……………………...………………………………..…………........…..……… 227
III.1.1 Evidența rețelei informative…………………….………………………………..……..…… 228
III.1.2 Tipologia informatorilor…………………………………………………….………….…… 229
III.1.3 Studiu de caz Maria Tănase………………………………...………………………..…...… 239
III.1.4 Rețele informative……………………………………...…………………………….....…… 254
4
III.2 Funcționari ai serviciului secret…………………………………………………………….… 264
III.2.1 Politica de personal…………………………………………………….…………….……… 264
III.2.2 Elita serviciului secret ……………………….………………...…………………….……… 267
III.2.3 Adversarii flagelului comunist………………………………………………...….……....… 288
IV. Concluzii……………………………………………………………………………….……..….…… 307
V. Bibliografie…………………………………………………………………………...…………...…… 320
VI. Lista anexe………………………………………………………………………..……………...…… 333
VI.1 Anexe…………………………………………………………………………..………....…… 334
CUVINTE CHEIE
Intelligence, istoria serviciilor secrete, serviciu secret, informații, contrainformații, spionaj,
comunitate de informații, securitate națională, interes național, țintă operativă, război mondial,
operațiuni militare, atentat, sabotaj, propagandă, contra-propagandă, infiltrare, intoxicare,
recrutare, acțiuni asimetrice, legendă informativă, combinație informativă, penetrarea
informativă a mediilor de interes informativ, protecție, auto-protecție, exploatare informativă,
filaj, instructaj operativ, raportare ierarhică, informare a decizionalilor, agent special, informator,
surse secrete umane, rezident, securitate acțională, eșecuri acționale, parteneriat secret, partizan,
interogatoriu, grupă mobilă, brigadă de siguranță, Mihail Moruzov, Eugen Cristescu, Traian
Borcescu, Henri Berthelot, Vasile Chilian, Gheorghe Fomino, Canaris, Chastelain, Ion
Antonescu, Ion Lissievici, Maria Tănase, flagel comunist.
REZUMAT
Motivația și relevanță.
Alegerea acestei teme a fost determinată de referințele superficiale / colaterale în tratarea
subiectului marilor războaie moderne din perspectiva rolului intelligence-ului în evoluția lor,
neajunsuri semnalate îndeosebi în agenda cercetărilor şi lucrărilor de istorie, ştiinţelor politice şi
relaţiilor internaţionale. Un al doilea motiv este legat de transformările serviciilor de informaţii
după 1989 şi constituie mai degrabă un imbold de natură particulară decât ştiinţifică, impunându-
se necesitatea unor delimitări clare din perspectiva acțiunilor și obiectivelor urmărite de
5
structurile de informații tradiționale, românești, antagonice celor conjuncturale, create sub
presiunea sovietică și care au marcat profund memoria colectivă a naţiunii noastre.
Am apreciat, de asemenea, că se impune și "tezaurizarea" anumitor concepte, idei de bază
și moduri de a judeca și aborda anumite spețe informativ-militare, respectiv cunoașterea
aportului unor ofițeri, funcționari de intelligence și chiar al unor oameni obișnuiți ignorați de
istoriografie, însă implicați în elaborarea unor idei, concepții și acțiuni nobile sau chiar eroice.
Deopotrivă sinteză și instrument de lucru, teza de doctorat este rodul cercetărilor și
acumulării investigative, intenția vizată fiind aceea de a analiza cât mai corect și profund
informațiile destul de disparate, dificil a fi sintetizate și care solicită un efort cronofag de
echilibrare, armonizare și transmitere către cititor, specialist sau pasionat de istorie, atât din
perspectivă expozitivă cât și poate ca element de cultură de securitate.
În fapt, trebuie remarcat că un subiect precum cel al lucrării de față este absolut
indispensabil înțelegerii mecanismului puterii informative și a manifestărilor prin care aceasta se
exercită într-un stat, dincolo de interesele de orice natură. Este vorba de înțelegerea efortului
acțional - prin definiție orientat către idealuri naționale - al structurilor de intelligence de prim
rang, a căror evoluție a fost determinantă de la apariția statului național și ale căror implicații
sunt în același timp recunoscute și blamate în prezent în mediile avizate.
De aceea, din punct de vedere istoriografic, al istoriei serviciilor secrete, s-a impus ca
necesitate realizarea unei ample analize a evoluției structurilor informative românești, mai ales
din perspectiva stabilirii existenței unor anumite tradiții și modele care le-au guvernat pe timp de
război. Ne-am propus, de asemenea, să investigăm în ce măsură simbolistica și modalitatea de a
concepe și a acționa au fost sau nu dependente de regimurile aflate la guvernare. Se impune în
mod absolut o delimitare între serviciile tradiționale și cele create sub presiune externă după 23
august 1944, deși o astfel de abordare cu siguranță ar putea conduce la unele polemici
istoriografice în mediul istoricilor contemporani.
Pe de altă parte, mai ales în zilele noastre, subiectul serviciilor de informații încă produce
întrebări, dileme, legende și născociri, cea mai des formulată fiind stabilirea justeței premisei
conform căreia serviciile de informaţii, intelligence-ul, nu reprezintă decât un adaos,
subansamble colaterale ale preocupărilor unui guvern sau însăși matricea performanței unui stat
atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional. Deși este fără dubiu faptul că structurile de
informații constituie unele dintre structurile principale ale puterii aflate în portofoliul statului,
planează, așadar, întrebarea asupra adevăratei vigori a acestora, respectiv asupra capacității lor
de potența, în momente critice cum sunt cele ale războiului, tăria celorlalte instrumente statale.
6
Sub aceste auspicii lucrarea noastră își propune să evalueze în ce măsură se poate
justifica afirmația că indiferent de resursele și de bugetul alocat sau de atitudinea guvernanților
în raport cu existența sa, structurile de informații românești au fost o necesitate și au reușit să se
ridice la înălțimea provocărilor mediului de securitate internațional, punând la dispoziție din timp
informări utile pentru buna gestionare a amenințărilor la adresa securității interne, militare și
aliate, și pe cale de efect, participând la asigurarea climatului optim de securitate a frontului. În
același timp prin teza de doctorat se vizează a fi demonstrat faptul că deși competențele lor au
fost limitate prin normative dictate de factorul politic, nu de fiecare dată bine intenționat, printr-o
gândire flexibilă a liderilor săi, serviciile de informații au fost elementul de continuitate în paza
și protejarea integrității și valorilor superioare ale României. Și de ce nu, lucrarea de doctorat
poate constitui un semn de întrebare la adresa instituțiilor în domeniu și a factorilor
guvernamentali, din perspectiva unei eventuale necesități de adaptare a conceptelor, perceptelor
și regulilor utilizate în perioada primei jumătăți a secolului al XX-lea la evoluțiile curente din
mediul intern și internațional.
Sursele și istoriografia problemei de cercetare.
Din perspectivă istoriografică trebuie subliniat faptul că istoria activității informative
românești în timpul războiului mondial nu este foarte bine reprezentată pe agenda istoriografică,
în ciuda elaborării unei vaste literaturi științifice care, mai mult sau mai puțin fundamentate pe o
analiză critică închegată, abordează acest subiect. Astfel, actualmente nu există o lucrare de
sinteză în care să fie analizată diferențiat (elemente teoretice, raționamente practice, resorturi
umane) activitatea structurilor de intelligence românești raportate la ansamblul implicării lor în
ambele conflagrații mondiale: formule metodologico-organizatorice, politici de cadre și norme
contrainformative, sisteme de pregătire profesională, forme de lucru combinat în raport cu
diferitele surse de amenințare, colaborare și subordonare în cadrul edificiului statal și al
comunității de informații, greșeli de abordare, respectiv din punctul de vedere al factorului uman
guvernant în raport cu gândirea organizațională.
Pe de altă parte, afluxul de lucrări de analiză de intelligence reprezintă pentru istoric și
pentru cei interesați de domeniu o adevărată provocare, multe dintre subiectele de analiză fiind
preluate, sintetizate și parafrazate după produsele științifice mai vechi îndeosebi ale profesorului
Cristian Troncotă, fără noutăți în abordare. De altfel puțini autori s-au încumetat să abordeze
problematica de ansamblu a evenimentelor desfășurate pe frontul secret dincolo de prezentarea
tradițională, cronologică, sau din perspectiva influențelor externe (în special cele sovietice,
sensibile dintotdeauna). Exceptând câteva studii de specialitate (pe cele principale le voi indica
7
mai jos) elementele de bibliografie rezumă aceleași surse bibliografice și trasează aceleași
concluzii. Totodată, din perspectiva surselor de arhivă primară, în situațiile în care acestea sunt
accesate, se "preferă" doar anexarea și menționarea lor însă fără asumări și în interpretare (sunt
pur și simplu reproduse, ca un glosar de texte și documente). Nu în ultimul rând informațiile
cuprinse în lucrările memorialistice sunt dificil a fi luate în considerare ca fiind veridice, fără o
prealabilă coroborare cu alte surse și fără a cunoaște în ansamblu resorturile ce au determinat
anumite acțiuni și inacțiuni, respectiv contextul instituțional și extern în care au acționat subiecții
acestor lucrări.
Plecând de la o astfel de reflectare am fost încredințat de faptul că pentru realizarea unei
lucrări care să reliefeze cât mai nealterat adevărul istoric, mai limpede sau mai tulbure așa cum a
fost perceput și trăit de cadrele de intelligence ale vremii, este necesar apelul la sursele primare
de informații. În acest sens am considerat că depozitarul care ar răspunde cel mai bine
necesităților critice de cercetare este Arhiva Serviciului Român de Informații. O astfel de sarcină
nu a fost însă una facil de realizat. Accesul la arhivă și la unele fonduri și dosare a fost și este
restricționat de obținerea unor aprobări instituționale, respectiv, în mod motivabil, de protejarea
unor persoane, obiective și misiuni de securitate națională ale căror valențe sunt difuzate până în
prezent. Totodată "nevoia de a cunoaște" a publicului larg (încă nepregătit) privind anumite
aspecte legate de istoria structurilor de informații a condiționat preluarea spre analiză a unor
dosare și documente inedite.
În ciuda acestor dificultăți întâmpinate în cercetare, remarc faptul că am beneficiat de
acces primar asupra unor dosare declasificate în perioada februarie 2016 - martie 2018 în cadrul
Arhivei SRI, însumând 50 dosare din fondurile Documentar, Penal și Informativ. Dosarele în
cauză, parte a moștenirii documentare culese de structurile informative ale Serviciului Special de
Informații (atât centrala cât și diferite sub-ansambluri informative provinciale) și care încă nu au
fost predate spre valorificare Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității, au
constituit "mină de diamante" pentru reconstituirea puzzle-ului istoric ce însuma lumea omului
de informații în vremurile de restriște ale conflagrațiilor mondiale.
Lucrări utile prin prisma economiei tezei de doctorat (din ansamblul celor 100 de
materiale edite studiate, exceptând aici sursele online de informații) au fost cele publicate de
N.D. Stănescu (Întâmplări și oameni din Serviciul Secret – lucrare memorialistică), Horia
Brestoiu și Vasile Bobocescu (Aspecte privind rolul informației în victoria armatei române în
vara anului 1917), Cezar Mâță (Serviciile secrete ale României în războiul mondial 1939-1945),
Mihai Șerban (Destructurarea SSI prin epurare), Horia Brestoiu (O istorie mai puțin obișnuită.
În culisele frontului secret din România), Ion Bodunescu și Ion Rusu-Șirianu (Descifrarea unei
8
istorii necunoscute) sau Cristian Troncotă (Contribuția informativă a SSI pe frontul de est,
Mihail Moruzov și Serviciul Secret de Informații al Armatei române ș.a.). Totodată drept suport
pe baza căruia a putut fi rămurită cercetarea și s-au putut distinge concluziile personale au
reprezentat și lucrările istorico-documentare realizate de istorici reputați în domeniul
intelligence-ului ca Lionide Ochea, Ionel Calafeteanu, Pavel Moraru sau Mihai Pelin.
Consider drept utile și contribuțiile unor istorici care au preluat o multitudine de
documente şi date greu accesibile cercetătorului obișnuit și care au putut fi interpretate prin
coroborare cu alte mijloace ştiinţifice. Se detașează în acest sens lucrarea lui Radu Ioanid Lotul
Antonescu în ancheta SMERȘ, Moscova, 1944-1946 Documente din arhiva FSB, lucrare de
valoare în economia tezei de doctorat. Cu profil asemănător și benefică din perspectiva
identificării acelor dedesubturi care au cârmuit derularea unor acte istorice cu reverberații și în
zilele de astăzi (23 august 1944, instalarea regimului comunist în România) a fost și lucrarea
editată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului pe baza unor elemente de conținut
inedite obținute și îngrijite de Andrei Șiperco. Denumită "Confesiunile elitei comuniste. România
1944-1965: Rivalități, represiuni, crime…Arhiva Alexandru Șiperco", lucrarea cuprinde și 9
interviuri cu caracter neoficial ale lui Traian Borcescu, fost șef al Serviciului Special de
Informații și șeful Secției a II-a Contrainformații din același serviciu, așa cum acestea au fost
preluate de autor. Deși interviurile sunt mai greu inteligibile, cu fragmente și paragrafe care nu
au cursivitate între ele, unele nici în raport cu evenimentul / persoana aflată în discuție, respectiv
adevărul istoric reliefat este viciat de nota subiectivă în care Traian Borcescu explică anumite
fapte, lucrarea este utilă pentru înțelegerea unei părți a resorturilor acționale ce guvernau
activitatea SSI-ului. Nu în ultimul rând lucrarea poate fi utilă și din perspectiva valorii sale
memorialistice.
Totodată aș vrea să remarc și lucrarea lui Mihai Retegan denumită Povestea unei trădări.
Spionajul britanic în România 1940-1944, captivantă și utilă punere în pagină a unor date cu
profil documentar.
Lucrările sus-menționate, cât și toate celelalte studii și documente avute în atenție în
elaborarea tezei de doctorat, au fost cercetate din perspectiva apartenenței lor la o serie de
curente istoriografice. În cadrul documentării realizate, în funcție de modul de a abordare a
lucrării (serviciile secrete românești), respectiv locul și rolul lor pe scena politică și a relațiilor
internaționale, am identificat două tipuri de școli istoriografice pe seama perspectivei analitice
asupra istoriei serviciilor secrete. Raportat la modul de a aborda subiectul lucrării putem defini
un prim curent drept encomiastic în care mesajul vizat de autor este întotdeauna unul pozitiv
(chiar și aspectele problematice sunt expuse din perspectiva efortului susținut în a le combate,
9
indiferent de natura acțiunilor întreprinse și rezultatul obținut) și curentul critic în care rolul
asumat de autor este doar acela de observator, de fin narator care nu se identifică în nici un fel cu
subiectul tratat. Cu alte cuvinte, dacă ar fi să ținem cont de delimitarea în funcție de scop a
curentelor sau teoriilor despre intelligence, curentul encomiastic ar reprezenta un curent "pentru
intelligence", în favoarea serviciilor secrete românești, în timp ce curentul critic ar reprezenta un
curent "de intelligence", despre serviciile secrete românești. Curentul encomiastic se adresează
cu predilecție mediului academic și de cercetare, în timp ce curentul critic prezintă mai degrabă
valențe teoretico-practice pentru specialiștii / practicienii din domeniu.
Pe de altă parte, examinând modul în care istoricii au abordat locul și rolul serviciilor
secrete pe scena politică și a relațiilor internaționale putem defini alte două perspective:
perspectiva instituționalistă în care structurile de informații sunt analizate din perspectiva de
actor principal în subordinea statului și factor decisiv în cooperarea internațională și curentul
constructivist (curent asumat în complementaritate de puțini autori precum Cristian Troncotă sau
Mihai Șerban) în care serviciile de informații sunt analizate din perspectiva construcției propriei
identități și a modului în care această identitate a influențat construirea identității celorlalți
factori de pe scena politică și a relațiilor internaționale, cu rol determinant în fundamentarea
interesului național. În altă ordine de idei adepții curentului instituționalist sunt cercetători ai
organizațiilor de informații examinate dintr-o poziție externă, în timp ce adepții curentului
constructivist sunt cercetători mai curând ai evoluției interne organizaționale și a circuitului
procesului informațional.
În lumina celor menționate mai sus teza de doctorat a fost realizată mai degrabă din
perspectiva constructivistă, encomiastică, păstrând în unele subcapitole accente în prezentare din
perspectivă instituționalistă, coroborate cu aspecte de mentalitate colectivă, neo-tradiționalism,
politică socială, gândire strategică sau arta intelligence-ului. Astfel am apreciat drept oportună și
necesară tratarea subiectelor teoretice, de organizare și pregătire organizațională, sub prospect
instituțional, deziderat al înțelegerii clare a poziției ocupate de serviciile secrete în organigrama
statală. Totodată, principiile de asigurare a securității în acțiune și de lucru cu agentura
informativă s-au impus a fi abordate din perspectiva mentalităților colective, a modului de a
gândi al oamenilor din aceste servicii. În același timp, influențele neo-tradiționaliste, în esență
accente menite a promova tradiția și adaptarea sa în evoluția serviciilor de informații, sunt
evidente în același subcapitol dedicat securității acționale, dar și în subcapitolele în care este
creionat modul de a gestiona colaborarea cu structuri informative partenere, respectiv în
descrierea politicii de cadre.
10
Pe de altă parte pentru ilustrarea cât mai profundă al caracterului decadent, de degradare
umană și instituțională cauzat de influențele sovietice și comuniste am utilizat o formă de
prezentare afectată de un specific de politică socială. O ultimă rațiune în această abordare a fost
aceea de a prezenta, din perspectivă de gândire strategică și artă militar-informativă, care au fost
contribuțiile reale ale structurilor secrete atât în prevenirea, cât și în anularea, dezamorsarea sau
contracararea unor amenințări diverse. Prin această formă de prezentare au urmărit totodată să
evidențiez dincolo de orice impurități istoriografice, meritele harnașamentului războinic
dezvoltat și viciile practice ale acestuia.
Metode de cercetare.
În demersul de cercetare am procedat inițial la identificarea stadiului cercetărilor în
domeniu. În acest sens am consultat o serie de biblioteci generoase din punct de vedere al
fondului de carte și materiale dedicate temei noastre precum este cazul cu Bibliotecii Institutului
de Istorie Națională "Nicolae Iorga" din București. Am realizat, de asemenea, o atentă
investigare a bazelor de date și cataloagelor online, în special a catalogului mondial wordcat.org
și ale bibliotecilor naționale românești. Am procedat totodată la discuții cu specialiști în domeniu
precum Silviu-Marian Miloiu, Sorin Aparaschivei, Ioan Chiper, Florin Pintilie, Mihai Șerban.
Ulterior, prin studiul bibliografiei identificate, mi-am stabilit direcțiile de cercetare, am
analizat punctele de vedere ale autorilor, respectiv am identificat acele aspecte ce necesită
lămuriri / completări / verificări prin apel la sursele primare inedite, în speță la Arhiva
Serviciului Român de Informații.
Pe acest fundament am procedat ulterior la studiul critic al documentelor de arhivă. Cum
am amintit și anterior documente în cauză, deși profesionist grupate în Arhiva SRI pe anumite
problematici în cadrul dosarelor documentar, informativ și penal, nu au fost facil de analizat.
Multe dintre notele informative sunt scrise cu numele conspirative ale autorilor (nu există un
centralizator al acestora), activitățile raportate corespund și unor ordine verbale pe care în mod
evident nu le putem documenta, modul de redactare a sintezelor și notelor informative este
asimilabil limbajului cazon "de lemn" iar documentele din alte centre informative decât Centrala
SS / SSI sunt rare. Totodată, parte a documentelor studiate au unul sau mai mulți destinatari de
exploatare fiind întocmite diferit astfel încât să satisfacă cerințele individuale chiar și limitele de
cunoaștere ale acestora, pe altele se specifică clar ordinul de a fi distruse după luarea la
cunoștință, respectiv beneficiarul multora era doar directorul serviciului secret .
Pentru combaterea acestor dificultăți arhivistice am apelat la o analiză atentă, am căutat
să utilizăm în general documente ce păstrează o informație veridică, care să reziste unor
11
eventuale verificările ulterioare în raport cu alte izvoare arhivistică. Totodată, deși se regăsesc
doar într-o singură sursă inedită, alte informații, pe fondul impactului lor și valorii depozitarului,
nu au fost ignorate și au pigmentat lectura cititorului, bineînțeles cu mențiunile necesare asupra
veridicității și a faptului că realitatea poate fi interpretată subiectiv. Pe de altă parte, ulterior
grupării obiective a elementelor primare de arhivă pe un schelet al tezei de doctorat stabilit cu
rigoare împreună cu domnul profesor Silviu-Marian Miloiu, au fost îngemănate demersurile de
evaluare cu cele de inserție în câmpul cunoașterii istoriografice, respectiv au fost tratate cu
prioritate subiectele mai puțin cunoscute și nedezbătute istoriografic în detrimentul clasicelor
elementele de prezentare a organizării și conducerii structurilor de informații.
În elaborarea lucrării de doctorat o altă metodă de cercetare de care s-a ținut cont a fost
analiza de discurs. Astfel am lecturat cu atenție și examinat limbajul utilizat de funcționarii de
informații ai vremii1, scopul urmărit fiind acela de a înțelege cât mai corect modul în care aceștia
au perceput realitatea politică și militară, interacțiunile "la orizontală" și cu exponenții conducerii
sau ai altor medii cu care se intersectau, precum și măsura în care limbajul transpune întocmai
intențiile lor comunicative.
O atenție deosebită am alocat-o și urmăririi coerenței discursului, aspect necesar
îndeosebi în interpretarea proceselor verbale de interogatoriu și anchetator, în care comunicarea a
fost profund afectată de protejarea propriilor persoane, acțiuni, obiective, dar și a organizației.
Regăsim în aceste documente un periplu al propriului trecut, uman, relațional și instituțional, al
multor ofițeri care și-au dedicat toate energiile unor scopuri de moment ale statului, și care, ca
urmare a măsurilor asumate au fost supuși unor interogatorii dure, prelungite la 6-8 ore pe
parcursul mai multor zile, luni, sau chiar ani, în care teroarea și presiunea erau imense, fiecare
afirmație impunându-se a fi bine gândită, întrucât putea fi răstălmăcită imediat în defavoarea
celui anchetat. Scriitorul Bujor Nedelcovici remarca perfect în lucrarea sa "Un tigru de hârtie.
Eu, Nica și Securitatea" că trecutul face parte din ființa noastră, nu poți să îl negi și nici să îl uiți,
atitudine pe care mulți ofițeri dintre cei interogați au înțeles-o și adoptat-o.
Am realizat de asemenea și o analiză din perspectivă semantică a discursului, datele
rezultate fiind utile pentru deducerea unor concluzii cât mai nuanțate. Astfel am căutat să
identificăm acele date care sunt cu adevărat purtătoare de informație (date care au o
semnificație), am stabilit care sunt acele ambiguități de sens, care sunt referințele tematice,
subtemele și motivațiile ce îl stimulează pe emitent sau autor, respectiv le-am integrat în
conținutul tezei de doctorat în funcție de obiectivele cercetării.
1 O metodă similară a fost aplicată și în raport cu lucrările edite studiate.
12
Nu în ultimul rând, în abordarea și redarea cât mai corectă, respectiv înțelegerea
aspectelor conceptuale privind structurile de informații românești, am apelat și la discuții cu
ofițeri cu experiență în cadrul comunității informative, dintre aceștia menționându-i pe colonelul
activ Nevian Tunăreanu, colonelul în rezervă Carmen Dragnea, generalul în rezervă Adrian
Prundurel, fost șef al Secției de Informații Dâmbovița, și generalul în rezervă Florin Pintilie, fost
locțiitor al șefului Secretariatului SRI și șeful Arhivei centrale SRI. Generalul Florin Pintilie, în
luna martie 2018 mi-a oferit prilejul unei discuții cu caracter științific (de tip interviu
nestructurat) privind subiecte controversate din istoria serviciilor de informații tradiționale,
punctul de vedere al dumnealui fiind cel puțin vrednic de atenție. De asemenea pentru o
cercetare cât mai corect aplicată am consultat site-urile specializate ale instituțiilor în domeniu și
am studiat studiile și articolele publicate în revistele editate de cadrele militare în rezervă din
cadrul structurilor informative, respectiv revista Periscop (editată de Asociația Cadrelor Militare
și în Retragere din Serviciul de Informații Externe) și revista Vitralii. Lumini și Umbre (editată
de Asociația Cadrelor Militare și în Retragere din Serviciul Român de Informații).
Teorie și concepte.
Aspectele conceptuale care au fundamentat teza de doctorat considerăm a fi necesare
unele precizări. În primul rând lucrarea de față se dorește a fi o analiză complexă a istoriei
serviciilor secrete, o lucrare de intelligence care are specificitățile sale față de istoria politică.
Istoria serviciilor secrete este în esență o istorie a "cunoașterii", a organizațiilor ce aveau în
atribuție dobândirea acesteia, respectiv a procesului prin care informația cu relevanță de
securitate națională (date necunoscute, verificate și cu impact din acest punct de vedere) a fost
adusă la cunoștința beneficiarilor cu rol de decizie. Chiar dacă unele momente de răscruce ale
istoriei politice au fost determinate de acțiuni, interese sau scopuri ale serviciilor secrete, acestea
nu sunt prezentate de cele mai multe ori în ansamblul resorturilor, motivațiilor și efectelor
deduse, sau de cele mai multe ori se preferă "uitarea" lor. Pe aceste considerente prin lucrarea de
față ne-am propus prezentarea amplorii fenomenului intelligence în cele două războaie mondiale,
sub toate fațetele sale.
Un alt termen cheie specific tezei de doctorat îl reprezintă acela de serviciu secret, în
ansamblu organizația cu rolul de a desfășura activități informative. Deși structuri cu profil
informativ au fost concepute și au funcționat în cadrul tuturor instituțiilor ce au constituit
comunitatea informativă românească, am ales a acorda atenție prioritară celor pe care le
apreciem ca fiind decisive în evoluția istoriei serviciilor secrete: Serviciul Secret (și apoi Special)
13
de Informații și Secția a II-a Contrainformații din Marele Stat Major2. Termenul de decisiv nu
are o conotație pozitivă sau negativă, ci reflectă doar relevanța acțiunilor întreprinse și
capacitatea liderilor lor de a stimula factorul decizional statal.
Pe de altă parte inclusiv conceptul de activitate informativă merită unele explicații de
fond. Însumând demersurile de culegere de date și informații sensibile și secrete, verificare,
sintetizare și integrare a acestora în documente de informare a celor cu rol de decizie în stat,
activitatea informativă a fost o activitate ce trebuia derulată în mod discret în interesul național.
Este vorba de un interes superior, întrucât prin aceste informări funcționarii de informații aveau
în vedere să prevină anumite acte și evenimente ce puteau crea prejudicii României, sau să
promoveze unele acțiuni și valori românești. Nu în ultimul rând activitatea informativă
presupunea și o componentă de contrainformații, în accepțiunea populară informații îndreptate
împotriva acțiunilor și demersurile informative și de spionaj ale altor state. Pentru realizarea
acestor obiective funcționarii de informații utilizau cu precădere surse de informații umane,
persoane din acele medii în care se puteau produce anumite riscuri, vulnerabilități sau amenințări
la adresa factorului de securitate națională. Se lucra și organizat, împotriva unor anumite grupuri
ostile, membrii lor fiind păstrați în documente ca ținte sau vectori ai serviciilor de informații.
Totodată, alte aspecte conceptuale în baza cărora s-a conturat teza de doctorat sunt cele
cu rezonanță tipic informativă, ce descriu unele forme de spionaj și contraspionaj cum ar fi
sabotajul (acțiune ce grevează în mod intenționat activitatea unor valori și obiective de apărat al
activității informative), propaganda (acțiune de promovare a unei idei, persoane, instituții agreate
de un anumit grup de interese, stat, serviciu de spionaj), contra-propaganda (acțiune menită a
anula unei măsuri de propagandă), infiltrarea (acțiunea de a pătrunde în mod neobservat într-un
mediu țintă), intoxicarea (acțiunea menită a crea derută prin răspândirea unor informații
neadevărate), recrutarea (acțiunea de a atrage la colaborare prin mijloace și motivații diverse) sau
acțiunile asimetrice (acțiuni ce conțin în mod combinat aspecte specifice formelor de lucru
menționate).
Nu în ultimul rând, din perspectiva noțiunilor de bază ale lucrării, se impun a fi explicate
acele concepte ce descriu aspectele cotidiene prin care activitatea de informații putea fi
îndeplinită cu succes. Ne referim aici la acei termeni uzuali în activitatea serviciilor secrete,
absconși pentru cei ce nu sunt specialiști și care este absolut necesar a fi explicați pentru a face
lucrarea mai accesibilă. În această categorie putem defini așa-numitele legende (acoperiri
susținute cu elemente reale), combinații (îmbinare de resurse, mijloace și forme de lucru a cărui
2 În corpul tezei de doctorat pentru Marele Stat Major vom folosi acronimul MSM.
14
scop îl constituia penetrarea, distrugerea, neutralizarea sau exploatarea în interes național a unui
context, grup sau situație), penetrări informative (identificarea locurilor, mediilor și cercului de
relații ale țintelor și interpunerea "în mod discret" în cadrul acestora a unor elemente proprii care
să le exploateze sau dirijeze), măsuri de autoprotecție sau contrainformative (măsuri menite a
proteja informația de manipulări malițioase, accesări neautorizate sau divulgări) sau exploatarea
informativă (obținerea de date de interes operativ de la o anumită persoană prin dirijarea
discuției în sensul vizat și fără ca interlocutorul să intuiască că este "exploatat"). În același timp
termeni utili a fi clarificați sunt aceia de filaj (urmărirea pe o anumită perioadă, sub toate
auspiciile, a unei persoane, locații, obiectiv), supraveghere operativă (acțiune cu profil similar,
însă caracter static), instructaj operativ (cumul de sarcini trasate informatorilor însoțite și de
orientări privind modul de a le realiza, respectiv comportamentul necesar a fi adoptat) sau
raportare (briefing realizat de funcționari în raport cu șefii ierarhici prin care erau prezentate
anumite cereri, propuneri, probleme sau modul în care anumite ordine au fost executate).
Structura tezei de doctorat.
Teza cuprinde în ansamblul său trei capitole mari ce surprind imaginea structurilor
informative românești în tranșeele informative belice în tot atâtea ipostaze: din ipostaza teoretică
și organizațional metodologică (descrierea "conceptelor"), din ipostaza acțional-participativă
respectiv din ipostaza factorul uman antrenat (descrierea "contribuțiilor" și "acțiunilor"). În
prologul lor am preferat să prezint un așa-zis preambul introductiv în care am încercat să
înfățișez pe scurt atmosfera și cultura de securitate din societatea românească de dinaintea
declanșării Primului Război Mondial. am definit unele elemente.
În primul capitol al lucrării mi-am propus să abordez într-o manieră diferită (dincolo de
clasica abordare cronologică) studiul serviciilor secrete românești prin delimitarea și explicarea
unor aspecte metodologice (nesupuse studiului istoriografic) ce guvernau, în mod obiectiv,
activitatea diferitelor structuri informative românești, cum sunt rolul serviciului de informații,
principalele scopuri pe care acesta le urmărea, respectiv modul în care se realizau și erau difuzate
produsele sale finite, în speță materialele de informare
Totodată, au fost stabilite, prin analiza diferitelor instrucțiuni, ordine și programe regăsite
în Arhiva SRI, respectiv pe fondul interpretării lucrării lui N.D. Stănescu, elemente privind
sistemul de desăvârșire a profesionistului de informații. Concluzia evidentă este aceea că se
urmărea formarea "soldatului informativ" perfect, conectat la ultimele evoluții teoretice și
informaționale, carismatic, bun manipulator al tehnicilor și tehnologiilor militare și de spionaj,
capabil combatant fizic, dar și abil instrument pentru realizarea unor activități mai puțin ortodoxe
15
la adresa inamicilor (asasinate, acte de sabotaj, propagandă). Avem în față un adevărat James
Bond al acelor timpuri, argumente în acest sens fiind preocuparea constantă a forurilor militare
pentru "perfecționarea" sa fizică și militară.
De asemenea, în primul capitol al lucrării de doctorat, au fost scoase la iveală și o serie de
elemente de securitate acțională, fără de care succesele informative, îndeosebi în plan preventiv,
nu ar fi fost posibile. Sunt dominante principiul secretizării (în fapt dezvoltarea unei anume
sensibilități și discipline privind protecția absolută a capabilităților fizice, umane, operaționale,
tehnice, metodologice, acționale, respectiv a resurselor de orice tip angrenate de serviciu) și
principiul compartimentării (a cărui substanță o constituie întocmai cutuma instituțională potrivit
căreia munca informativă trebuie condusă după "nevoia de a ști" și "nevoia de a cunoaște").
Deși abordată tangențial și în alte lucrări de istorie a serviciilor secrete, analiza legăturii
dintre liderii serviciilor de informații și conducătorii statului român (subcapitol aferent primului
capitol al lucrării prezente) a scos la iveală conexiuni epatante. Se poate concluziona că,
înțelegând în mod corect faptul că dezvoltarea serviciului și realizarea cu succes a misiunilor
încredințate este condiționată de o bună relație cu factorul guvernant, liderii serviciului secret au
pus în practică o gândire cameleonică, atrăgându-i de partea lor pe cei importanți, fie prin
solicitudinea și profesionalismul demonstrat, fie prin disponibilitatea dirijată de a le proteja
propriile interese. Avem de a face cu o legătură aproape simbiotică între directorii serviciului
secret și liderii de moment ai statului român, legătură din care fiecare a căutat să obțină maximul,
modul în care se realiza pregătirea teoretică și practică a acestora, respectiv elementele de
securitate acțională și de conduită ce caracterizau întreg sistemul.
Tot în acest capitol, pe baza analizei izvoarelor inedite am evidențiat elemente nebănuite
în colaborarea dezvoltată de serviciile de informații cu structurile decizionale statale și alte
organizații similare, cum ar fi faptul că Abwehr-ul a pus la dispoziția SSI o listă cu toți agenții
sovietici din România la scurt timp după semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, Intelligence
Service și-a găsit salvgardarea în baza informațiilor transmise de SSI cu privire la faptul că între
Germania și URSS se duc tratative secrete ce pot afecta ordinea globală, respectiv francezii au
mizat în cunoașterea intențiilor militare ale germanilor doar pe informațiile obținute în baza
colaborării cu serviciile române.
Mai merită precizat că, în ultimul subcapitol al primului capitol, am realizat o prezentare
succintă a unor structuri informative distincte / de nișă ce s-au remarcat în perioada supusă
investigației istorice, cum ar fi Serviciul de Informaţii şi Siguranţă al Deltei, Grupul cu sarcini
informative condus de Vasile Chilian sau Eșalonul Mobil.
16
În cel de al doilea capitol al lucrării mi-am propus să dezvălui problematica de ansamblu
cu care ofițerii și agenții de intelligence români s-au confruntat și pe care s-au străduit să o
gestioneze eficient, îndeosebi din postura de beligerant al țării noastre, în interesul apărării și
promovării valorilor și intereselor românești. Pe temeiul acestui raționament s-a impus (un alt
inedit al lucrării, atât conceptiv cât și informațional) delimitarea și explicarea în raport cu sursa
de agresiune a unor forme de război secret clasice și / sau asimetrice cu care au trebuit să se lupte
structurile informative atât în plan extern (tentative de atentat la adresa unor lideri politici și
asupra unor capabilități militare, propagandă negativă, intoxicații, acte de sabotaj și acțiuni
subversive), cât și în plan intern (prin combaterea unor afaceri dubioase).
Evident, dacă au fost supuse atenției și analizate elemente specifice perioadei de derulare
efectivă a operațiunilor de război, au fost investigate și elementele specifice pregătirii
contrainformative pre-conflict, fiind descoperite concepte și acțiuni originale în acest sens:
fasoane privind înființarea centrelor de siguranță, organizarea frontierelor sau crearea de baze
externe camuflate sub formă de întreprinderi ori afaceri prin intermediul cărora să poate fi
întreținut efortul de spionaj în timpul războiului.
În acest capitol au mai fost evidențiate aspecte pozitive privind implicarea structurilor
secrete românești în momentele cheie ale operațiunilor militare, o atenție și curiozitate deosebită
acordându-se momentului 23 august 1944 pe care l-am prezentat, în baza mărturisirilor unor
lideri informativi, drept gravă eroare politică. Informațiile de arhivă și declarațiile acestora au
confirmat faptul că fruntașii SSI s-au implicat în derularea acestui act în diferite maniere, fie au
participat activ la pregătirea momentului, respectiv gestionarea represaliilor ineluctabile ale
germanilor ce rezultau din consumarea acestuia, fie au încercat să dezvolte structuri aparte,
formate din patrioți dovediți, care să acționeze în scopul contracarării acțiunilor întreprinse de
sovietici în România.
Dacă primele patru subcapitole ale celui de al doilea capitol sunt elaborate din
perspectivă istorică, interpretării faptelor trecutului, ultimul subcapitol, consacrat eșecurilor
acționale, devoalează opinia autorului în ceea ce privește conceptualizarea unor greșeli în
gândire și acțiune, astfel încât prezentarea lor să se constituie într-un subiect de analiză și
reflecție. În această categorie a eșecurilor acționale (noutate absolută în istoriografie) au fost
integrate îndeosebi acțiunile brutale organizate de comuniști împotriva oamenilor și instituțiilor
informative în scopul impunerii unui model într-o societate ce respingea în mod tradițional
influențele ideologice răsăritene. În susținerea acestei afirmații acțiunile străine au fost analizate,
delimitate și conceptualizate și prin prisma rezistenței ideologice și organizatorice a serviciilor
de informații tradiționale în raport cu acestea – măsuri prezentate, în antiteză, ca formule de
17
protest administrativ. Analiza a fost extinsă și din perspectiva definirii unei tipologii a acțiunilor,
fiind astfel descrise măsuri de natură legislativă, în planul mentalităților colective, pe linie
identitar-naționalistă, respectiv pe linie operațional–partenerială.
În cadrul celui de al treilea capitol al lucrării au fost teoretizate, în funcție de mobilul ce
influența legătura acestora cu serviciile de informații și realizarea obiectivelor de siguranță
națională (pe baza căruia puteau fi tâlcuită și natura misiunilor încredințate) tipurile de
informatori ce au acționat în perioada supusă atenției, respectiv elita serviciului secret, în speță
agenții speciali însărcinați a lucra cu informatorii. În măsură posibilităților, aspect îngreunat de
lipsa unei baze de date cu referire la identitatea informatorilor, pentru fiecare categorie în parte
au fost prezentate și exemple edificatorii, unele rezultate fiind de-a dreptul neprevăzute.
Alte aspecte nesupuse examinării critice decât conjunctural în unele lucrări mai degrabă
beletristice, cărora, în acest al treilea capitol al tezei de doctorat, am căutat să le asigurăm corecta
valoare sunt cele legate de posibila colaborare a Mariei Tănase, tipul informatorului atipic, cu
serviciile de informații ale vremii (SSI, Deuxieme Bureau, Abwehr, SOE). În acest sens, au fost
prezentate argumente pro și contra în susținerea ipotezelor de colaborare, demers realizat pe baza
izvoarelor arhivistice, respectiv mărturiilor celor care au cunoscut-o, publicate atât în mass-
media, cât și în lucrări memorialistice dedicate marii artiste. Nu în ultimul rând, au fost scoase la
iveală personalitățile celor 13 adversari ai regimului comunist care, pe fondul activității derulate
pe Frontul de Est, respectiv contribuțiilor în plan intern împotriva mișcării comuniste, sub
influență sovietică, au fost arestați în data de 1 iulie 1954 de reprezentanții Serviciul C din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne.
Concluzii
Structurile de informații românești, pe parcursul celor două conflagrații mondiale, au
conștientizat din start faptul că orice decizie, mai ales în timp de campanie, trebuie bine
fundamentată pe informații cât mai exacte despre inamic, aspect nerealizabil în afara unei stricte
conduite contrainformative și morale a angajaților, respectiv fără dezvoltarea capabilităților
instituționale de a penetra serviciile și mediile de interes ale potențialilor adversari dar și aliați.
Astfel, deși la debutul primei confruntări mondiale, vicisitudinile remanente ale societății
românești (ce și-au pus amprenta chiar și în comportamentul liderilor statului) au perturbat
realizarea unor astfel de deziderate, nu au întârziat, grație abilității unor lideri informativi, să
apară și să se dezvolte forme incipiente de structuri de intelligence al căror scop era slujirea
interesului național înainte de toate. Dinamica mediului de securitate internațional impunea ca
18
România să se manifeste și să își asume principiile care guvernează agenda securității europene,
aspecte pe care nimfele informative românești le-au înțeles din timp.
Succesele lor operaționale, bazate pe secretism poate dus la extrem și elemente de
securitate acțională precise, au asigurat legitimitatea necesară oficializării și au scos la iveală
necesitatea funcționării lor. Totuși, în această fază, cu toate că erau animați de bune intenții,
permanent conștienți de ceea ce aveau nevoie în domeniul lor de activitate, dotați cu o imaginație
fecundă în proiectarea organizației și fundamentul teoretic, misiunea aleasă le-a fost grevată de
absența experienței naționale și modificările în planul hegemoniei informative globale, Europa
pierzând supremația.
În perioada interbelică, culminând cu prima parte a celui de-al doilea război mondial, a
reprezentat pentru serviciile de informații românești o perioadă de activitate surdă, scopul final
fiind acela de a se ralia la o serie de norme de conduită internaţională care să permită inițial
dezvoltarea pașnică a României și ulterior întregirea teritorială. Ulterior, pe perioada războiului
mondial, structurile de acest tip s-au adaptat organizatoric pozitiv la diferitele etape ale
operațiunilor militare, oferind în permanență și pe baza unui profesionalism de bună natură,
informații de profunzime cu privire la intențiile și iminentele acte viitoare a căror țintă o
reprezenta țara noastră.
Dacă în fazele de preambul ale confruntărilor militare, în tranșeele informative
amenințările au îmbrăcat forme de lucru banale (tentative de atentate, respectiv afaceri dubioase
în conformitate cu unele interese străine), odată cu angrenarea României din calitate de
beligerant, acestea au cunoscut complexe contururi subversive menite a anula, vicia sau chiar
prelua controlul asupra mecanismelor politico-militare și economice de protecție a statului
român. Adversarii au fost multiplii, din ambele tabere militare implicate, independent sau
conjugat, din calitate de aliat sau inamic conjunctural, pe plan intern sau extern, fiind supuse
atacurilor obiective militare, politice, ideatice, de mentalitate sau economice.
Pe linia contracarării lor au fost de cele mai multe ori consemnate succese operative,
rezultat al sporirii vigilenței și profesionalizării controlului prin monitorizare, deosebitei
capacități de adaptare instituțională, atitudinii leale în cadrul mecanismelor de cooperare
instituțională aferente comunității informative (vizându-se sporirea eficienţei şi operativităţii,
eliminarea suprapunerilor şi evitarea disipării resurselor informative disponibile) respectiv
corectelor măsuri ofensive și asimetrice întreprinse.
Totodată nu a fost neglijat nici climatul intern, fiind purtată o luptă eficientă în plan
contrapropagandistic, împotriva răspândirii unor curente ideologice, forme de manifestare
19
socială și civică guvernate de valențe externe sau împotriva unor terți care au vizat preluarea
controlului asupra unor capabilități economice naționale.
Evident că succesul acestor politici organizaționale menite a cunoaște sub toate formele
izvoarele din care pot ieși la suprafață amenințări la adresa stării de securitate domestice și
obiectivelor militar-unioniste ale țării noastre, nu putea fi realizabil în absența unor aparat tehnic
suplu, flexibil, de bună credință și racordat la cerințele și rigorile informative în timp de război.
Dacă în perioadele de pace relativă și la debutul confruntărilor militare, funcționarul de
informații nu trebuia să desfășoare activități ce depășeau rutina zilnică (cunoașterea vieții
extraprofesionale a potențialilor răufăcători, observarea activității militare a adversarilor în
proximitatea graniței ș.a.), asumarea de către România a calității de beligerant a impus
dezvoltarea și manifestarea fără răgaz a unor noi și desăvârșite aptitudini operative (ca urmare a
unor necesități propagandistice, de influență, de diseminare anticipativă a informației) menite a
asigura sustenabilitatea mecanismelor politico-militare și economice de protecție a statului
român.
Aceste aptitudini fără îndoială nu se puteau forma decât prin agentura dezvoltată, prin
profesionalizarea acesteia astfel încât, indiferent de adversarul la care serviciul trebuia să se
raporteze, România să fie protejată prin deținerea avantajului informațional. Pentru punerea în
practică a acestei axiome acționale s-a procedat la organizarea permanentă, reformarea și
dirijarea informatorilor în filiere și obiective din cele mai diverse (cunoaștere militară,
menținerea politicului în afara deviațiilor de gândire extremistă, asigurarea capabilităților
economice, menținerea unor stări de spirit propice implicațiilor militare ș.a.), cunoașterea
rezultată fiind de o precizie de neimaginat și cu o utilitate apreciată la adevărata valoare și de
către alte servicii partenere și beneficiare a produselor de intelligence.
În concluzie, structurile de informații românești, așa cum au judecat la acea vreme liderii
lor, au știut să se organizeze îndeosebi în raport cu aliații și adversarii de conjunctură,
contribuind decisiv la evitarea strivirii noastre ca națiune sau transformarea într-un spațiu de
experiențe. Se poate desprinde totodată și concluzia că nu informațiile au lipsit factorilor de
decizie de la București în fundamentarea unor decizii eficiente de apărare a granițelor României
Mari. Indiferența regelui de a-și urma propria cale, nedemnă poziției de suveran, și lipsa de
reacție a acestuia la documentele de informare primite de la structurile de informații au fost cele
ce au condus în mod incontestabil la distrugerea unității naționale. Pe de altă parte, aceeași
miopie politică și lipsă de reacție a unor lideri naționali (chiar și proprii) în fața unor acte de
prefacere ideologică din timp semnalate de structurile de informații, au condus în mod
incontestabil la consolidarea raptului teritorial și eliminarea din scena istorică a serviciului de
20
informații tradițional românesc. Acesta a fost înlocuit cu o copie funestă a modelului sovietic,
deservind drept mijloc și instrument al implementării și menținerii regimului comunist în
România.
21
CV
INFORMAŢII PERSONALE
Alexandru Iordache
Nicolae Iorga, nr. 1, bloc 4, scara B, etaj 3, ap. 36, Târgoviște (România)
0767.450.940
Sexul Masculin | Data naşterii 17/09/1986
EXPERIENŢA PROFESIONALĂ
10/2009–Prezent Ofițer
U.M. 0724 Târgoviște, Târgoviște (România)
Activități și responsabilități prevăzute și descrise în Legea 51/1991
02/2009–08/2009 Agent vânzări
S.C. Terra Marketing Rib 2003 Târgoviște, Târgoviște (România)
Comercializare și promovare produse cu caracter igienico - sanitar, identificare clienți noi și încheierea
de contracte de furnizare cu aceștia
10/2008–01/2009 Consilier financiar
Citi Financial București, Agenția Târgoviște, Târgoviște (România)
Consiliere credite de nevoi personale, consiliere emitere carduri financiare, identificare clienți noi,
menținerea unei relații amiabile și eficiente cu clienții deja existenți, acapararea de noi colaboratori,
negociere și încheiere de noi contracte cu societățile comerciale importante din județ.
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
10/2015–Prezent Doctorand la specializarea Istorie Doctorat
Universitatea "Valahia" Târgoviște, Școala Doctorală de Științe Economice și Umaniste,
Târgoviște (România)
Disciplină principală studiată: Metodologia cercetării și scrierea academică. Aplicații în istoria sec. al
22
XX-lea.
Competențe profesionale obținute: viziune critică și afabilă, orientare spre rezultat, proactivitate,
seriozitate, dorința de a îmbunătăți continuu produsele activității realizate.
10/2009–01/2011 Master studii militare și de informații Master
Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” București, București (România)
Discipline principale studiate: Relații internaționale, Sociologie politică, Geopolitică și securitate, Istoria
serviciilor secrete românești, Bioterorism.
Competențe profesionale dobândite: eficiență, flexibilitate în abordarea situațiilor de lucru, capacitatea
de a lucra în echipă, inovare, adaptabilitate.
10/2008–07/2011 Master în „Unitatea Istoriei Europene’’ Master
Universitatea "Valahia" din Târgoviște, Facultatea de Științe Umaniste, Târgoviște
(România)
Discipline principale studiate: Principii și metode în cercetarea epocii contemporane, Relațiile
internaționale și unitatea europeană, Grupări politice și europene în Europa secolului XX.
Competențe profesionale dobândite: organizare-planificare, analiză-sinteză, competențe de cercetare
arhivistică și științifică, rigurozitate, gândire analitică și creativă.
10/2005–07/2008 Licență în ”Istorie’’ Licență
Universitatea "Valahia" din Târgoviște, Facultatea de Științe Umaniste, Târgoviște
(România)
Discipline principale studiate: Istoria mentalităților colective, Istoria integrării europene, Istoria Europei
Nordice și Baltice în epoca modernă și Contemporană.
Competențe profesionale dobândite: competențe de comunicare (verbală si scrisă), competențe
analitice și de cercetare, competențe interpersonale.
09/2001–06/2005 Învățător-educator Liceu pedagogic
Colegiul Național „Constantin Cantacuzino” Târgoviște, Târgoviște (România)
Discipline principale studiate: Pedagogie generală, Psihologie, Limba și literatura română/universală,
Limba latină, Informatică, Biblioteconomie.
Competențe profesionale dobândite: competențe didactice și educaționale.
COMPETENŢE PERSONALE
Limba(i) maternă(e) română
23
Limbile străine ÎNȚELEGERE VORBIRE SCRIERE
Ascultare Citire Participare la
conversaţie Discurs oral
engleză C1 C1 B2 B2 B2
Certificat de competență lingvistică eliberat de Universitatea Valahia din Târgoviște, Facultatea de Științe
Politice, Litere și Comunicare - Departamentul de Litere (nr. 6176/02.10.2015)
franceză B1 B1 A2 A2 B1
Niveluri: A1 și A2: Utilizator elementar - B1 și B2: Utilizator independent - C1 și C2: Utilizator experimentat
Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine
Competenţe de comunicare - spirit deschis, comunicativ, bun ascultător și spirit empatic - abilități dobândite ca urmare a liceului
absolvit (a impus o rigoare deosebită astfel încât să poți asigura o calitate superioară în actul didactic,
în special cel aplicat copiilor);
- bune abilități de persuasiune dobândite prin activitatea mea anterioară în mediul privat.
Competenţe dobândite la locul de
muncă
- capacități de instruire și formare a noilor angajați - responsabilități de mentor;
- capacități de negociere, de sesizare și evidențiere facilă a esențialului dintr-o situație/context,
respectiv de valorificare a maximului din aceasta;
- responsabilitate, discreție, seriozitate și ambiție constructivă, competențe specifice mediului cazon.
Competențele digitale AUTOEVALUARE
Procesarea
informaţiei Comunicare
Creare de
conţinut Securitate
Rezolvarea de
probleme
Utilizator
experimentat
Utilizator
experimentat
Utilizator
experimentat
Utilizator
experimentat
Utilizator
independent
Competențele digitale - Grilă de auto-evaluare
Permis de conducere B
INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Membru al Asociației Naționale de Balcanistică și Slavistică
24
Activități în cadrul Centrului de cercetare a Istoriei și Patrimoniului Cultural Grigore Gafencu;
Participare la activitățile de săpătură arheologică sistematică în cadrul șantierului arheologic
Bordușani-Popină;
Participări la olimpiade naționale și sesiuni de comunicare:(menționez locul III în cadrul Olimpiadei
Naționale de Pedagogie și Psihologie, Galați 2003, organizate la Liceul Pedagogic Costache Negri din
localitate);
Absolvent (2008) al modului psihopedagogic, nivelul I, organizat de Departamentului pentru Pregătirea
Personalului Didactic din cadrul Universității Valahia din Târgoviște;
Absolvent al cursului postuniversitar de Formare continuă a mentorilor, 18-22 aprilie 2016, Academia
Națională de Informații Mihai Viteazul București;
25
LISTĂ DE LUCRĂRI
LUCRĂRI PREZENTATE:
1. Serviciile secrete românești pe frontul nevăzut răsăritean (1917-1945, comunicare
susținută în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice a studenților și cadrelor didactice ISTORIE
ŞI ARHEOLOGIE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC - Dedicată celor 150 de ani de la instituirea
monarhiei în România (1866-2016) – sesiune organizată în data de 11 mai 2016 sub sigla
Centrului de cercetare a Istoriei Relațiilor Internaționale și Studii Culturale „Grigore Gafencu” și
Asociației Române pentru Promovarea Valorii;
2. Romanian Secret Services in defending the integrity of the state – actions within the
soviet area (1917-1945), comunicare susținută în cadrul 3rd International Conference
POLITICS. DIPLOMACY. CULTURE (CRAIOVA, 1 – 4 iunie 2016, ISSN 2457-4120) –
sesiune internațională de comunicări susținută sub sigla Bibliotecii Județene Alexandru & Aristia
Aman Craiova, Fundației Alexandru & Aristia Aman, Universității din Craiova și Academiei
Române - Institutul de Cercetări Socio-Umane CS Nicolaescu Plopșor.
3. Special Intelligence Service and Abwehr – cooperation and secret partnership during the
Second World War (1939-1944), comunicare susținută în cadrul 2rd International Conference
Contemporany Challenges for the Society in the Context of the Recent Economic and Social
Changes (Târgoviște, 23 – 24 iunie 2017) – sesiune internațională de comunicări științifice
organizată sub sigla Academiei Oamenilor de Știință din România – Filiala Târgoviște,
Universității Valahia din Târgoviște și Institutului francez CEDIMES;
4. 23 august 1944 din perspectiva Serviciului Special de Informații din România,
comunicare susținută în cadrul conferinței naționale Oltenia. Interferențe culturale, ediția a VIII
- a, Craiova, Muzeul Olteniei, 9-11 mai 2018;
5. Contribuții ale Rezistentei informative românești in realizarea României Mari,
comunicare susținută în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice a studenților și cadrelor
didactice ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC dedicată Comemorării celor
600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân (1418-2018) și împlinirii a 100 de ani de la
Marea Unire (1918-2018) organizată de Departamentul de Istorie din cadrul Universității
Valahia din Târgoviște și Centrul de cercetare a Istoriei și Patrimoniului Cultural „Grigore
Gafencu”, 24 mai 2018.
26
LUCRĂRI PUBLICATE:
1. Romanian Secret Services in defending the integrity of the state – actions within the
soviet area (1917-1945), Aman's Book of abstracts, 3rd International Conference POLITICS.
DIPLOMACY. CULTURE (pag. 89-90), ISSN 2457-4120;
2. Școala spionilor. Pregătirea pentru activitatea de informații în perioada interbelică în
Intelligence nr. 35 / 2017 (pag. 20-23), noiembrie 2017, ISSN 1844-7244. Articolul a fost preluat
online de Revista Intelligence în data de 20 decembrie 2017, http://intelligence.sri.ro/scoala-
spionilor-pregatirea-pentru-activitatea-de-informatii-perioada-interbelica/;
3. THE ROMANIAN SPECIAL INTELLIGENCE SERVICE AND ABWEHR –
COOPERATION AND SECRET PARTNERSHIP DURING THE SECOND WORLD WAR
(1939-1944) în Analele Universității din Craiova. Istorie, Anul XXIII, Nr. 1 (33) /2018, (pag.
121–133), ISSN-L: 1224-5704 Online ISSN: 2393–3682;
4. Contribuții ale Rezistentei informative românești in realizarea României Mari, în revista
Muzeului Olteniei Craiova Oltenia. Studii și comunicări. Istorie – Arheologie, vol. XXV, 2018,
în curs de publicare.
LUCRĂRI PUBLICATE în mediul ONLINE:
1. Regatul secretelor. Detalii despre activitatea serviciilor de informații interbelice, articol
publicat online de Revista Intelligence în data de 7 august 2017, http://intelligence.sri.ro/regatul-
secretelor-detalii-despre-activitatea-serviciilor-de-informatii-interbelice/;
2. Serviciile de informații românești în Primul Război Mondial. Eșecul păstrării secretului,
articol publicat online de Revista Intelligence în data de 2 martie 2018,
http://intelligence.sri.ro/serviciile-de-informatii-romanesti-primul-razboi-mondial-esecul-
pastrarii-secretului/.
ALTE LUCRĂRI SUSȚINUTE sau PUBLICATE:
1. Românii și războaiele balcanice, comunicare prezentată la Conferința studenților și
cadrelor didactice ale Universității Valahia din Târgoviște denumită Unitate și independență în
istoria românească și europeană (28 mai 2008) – conferință organizată sub sigla Centrului de
cercetare a Istoriei Relațiilor Internaționale și Studii Culturale „Grigore Gafencu”;
27
2. Gestionarea activităților cu impact în planul securității naționale a României derulate de
reprezentanții grupărilor extremiste de orientare naționalist autonomă. Studiu de caz Nicador,
în Buletin de informare profesională Patrie și Onoare, nr. 4 / 2016, Editura Academiei Naționale
de Informații Mihai Viteazul București, București, 2016;
3. SSI și Abwehr (Moruzov, Cristescu și Canaris): colaborare și parteneriat secret în
timpul celui de al Doilea Război Mondial, în Buletin de informare profesională Patrie și
Onoare, nr. 2 / 2017 (pag. 139-153), Editura Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul
București, București, 2017;
4. Rolul serviciilor secrete românești în momentele cheie ale evoluției operațiunilor
militare în perioada marilor conflagrații mondiale, în Buletin de informare profesională Patrie
și Onoare, nr. 4 / 2017 (pag. 89-100), Editura Academiei Naționale de Informații Mihai
Viteazul București, București, 2017.
28
BIBLIOGRAFIE
1. Arhive:
- Arhiva Serviciului Român de Informații:
a. fond Documentar: dosarele nr. 13/322 (volumul II), 3694, 3711, 3717, 3746 (volumul I),
3749, 4452, 4479, 4688, 4701, 4702, 4707, 4711, 4720, 5027, 5358, 5500, 5525, 6234, 7311,
7331, 7618, 7702, 7963 (volumele I și II), 8008, 8011, 8023, 8074, 8087, 8097, 8438, 9058,
9132, 9604, 10741;
b. fond Informativ: dosarele nr. 41502 (volum I), 48340 (volum 409), 72115, 88438 (volum
I);
c. fond Penal: dosar nr. 8536, dosar 17427 (volumul II), dosar 20954 (volumele I, II), dosar
22069 (volumul I), 22954 (volumul II), dosar 25374 (volumele I, II, III, IV, V, VI, VII).
- Arhivele Naționale Istorice Centrale:
a. fond Președinția Consiliului de Miniștri, SSI, dosarele 113/1941, 34/1941, 41/1941, 7/
1944, 5/1945, 13/1945;
b. fond Președinția Consiliului de Miniștri - Cabinet Militar Ion Antonescu, dosarele 31
/1940, 383/1942.
2. Culegeri de documente:
- BUZATU GHEORGHE, ACATRINEI STELA, ACATRINEI GHEORGHE: Românii
din arhive – studii și documente, Editura Mica Valahie, București, 2011;
- BUZATU GHEORGHE, BICHINEȚ CORNELIU: Arhive secrete, secretele arhivelor
(II), Editura Mica Valahie, București, 2011;
- DOBRE FLORICA, MANEA VASILICA, NICOLESCU LENUȚA: Armata română de
la Ultimatum la Dictat, anul 1940 - documente, Editura Europa Nova, București, 2000 – lucrare
realizată prin Centrul de cercetare și păstrare a arhivelor militare istorice;
- NEDELCOVICI BUJOR: Un tigru de hârtie. Eu, Nica și Securitatea, Editura Allfa,
București, 2004;
- PELIN MIHAI: Diplomație de război. România-Italia (1939-1945), Editura Elion,
București, 2005.
3. Jurnale, amintiri, memorii, mărturii:
29
- AVERESCU ALEXANDRU: Notițe zilnice din război, volumul 2 (Războiul nostru),
Editura Militară, București, 1992;
- CULCER IOAN: Fapte și cugetări asupra campaniei din 1916 – în special asupra
operațiunilor Armatei a I-a, Tipografia ziarului Tribuna, Iași, 1919;
- DUȚU ALESANDRU, NICOLESCU LENUȚA, OȘCA ALEXANDRU, Atașații militari
transmit…1938-1944, Editura Europa Nova, București, 2001;
- DUȚU ALESANDRU, NICOLESCU LENUȚA, OȘCA ALEXANDRU, NICOLAESCU
ANDREI, Atașații militari transmit…1938-1944 (Vol. II), Editura Europa Nova, București,
2002;
- MARGHILOMAN ALEXANDRU: Note politice, vol. II, Editura Institutului de arte
plastice Eminescu București, 1927;
- RONGE MAXIMILIAN: Spionaj și contraspionaj (Spionajul militar și industrial),
București, 1955;
- ȘIPERCO ANDREI: Confesiunile elitei comuniste. România 1944-1965: Rivalități,
represiuni, crime…Arhiva Alexandru Șiperco, Volumul I, Institutul Național pentru Studiul
Totalitarismului, București, 2015;
- STĂNESCU ND: Întâmplări și oameni din Serviciul Secret, Editura Enciclopedică,
București 2002;
4. Lucrări cu caracter general:
- BUZATU GHEORGHE: Din istoria secretă a celui de al doilea război mondial, Editura
Științifică și Enciclopedică, București, 1995;
- BOERESCU DAN-SILVIU: Secretele palatelor casei regale și ale bucureștenilor
celebri, Editura Integral, București 2017;
- BORȘA SERGIU-VIOREL: Problematica comunității de informații românești în context
european, teza de doctorat susținută la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, 2013;
- BRESTOIU HORIA: Impact la paralela 45, Editura Junimea, Iași, 1986;
- CAMPUS ELIZA: Din politica externă a României 1913-1947, Editura Politică,
Bucureşti, 1980;
- COSMA NEAGU, STĂNESCU ION: De la iscoadă la agentul modern în spionajul şi
contraspionajul românesc, Editura Paco, Bucureşti, 2001;
- DAMEAN SORIN LIVIU coordonator (DAN CLAUDIU DĂNIȘOR, MIHAI
GHIȚULESCU, ALEXANDRU OȘCA): Evoluția instituțiilor politice ale statului român din
1859 până astăzi, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014;
30
- DELETANT DENIS: British Clandestine Activities in Romania during the Second World
War, Editura PALGRAVE MACMILLAN, 2016;
- DEUVE JEAN: Serviciile secrete în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, traducere
de IONESCU ANCA IRINA, Editura Orizonturi, București, 2015;
- FALIGAT ROGER, KAUFER REMI: Istoria mondială a serviciilor secrete, Editura
Nemira, București, 2000;
- GIURESCU DINU C.: Istoria României în date, Editura Enciclopedică, București, 2003;
- GIURESCU DINU C.: România în al doilea război mondial, Editura All, București,
1999;
- KIRIȚESCU CONSTANTIN: Istoria războiului pentru întregirea neamului, 1916-1918,
ediția a II-a, volumul I, București, 1925;
- LAZĂR TRAIAN: Iuliu Maniu și serviciile secrete (1940-1944), Editura Mica Valahie,
București, 2006;
- NEGULESCU VICTOR: De la informaţii la contraspionajul militar, Editura Bibliotheca,
Târgovişte, 2000;
- OTU PETRE: Reforma militară și societatea în România (1878 - 2008) – relaționări
externe și determinări naționale, Editura Militară, București, 2010;
- PELIN MIHAI: Un veac de spionaj, contraspionaj și poliție politică, Editura Elion,
București, 2003;
- PREDA DUMITRU: România și Antanta. Avatarurile unei mici puteri într-un război de
coaliție 1916-1917, Institutul European, Iași, 1998;
- ROGOJAN AUREL: Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale,
Editura Compania, București, 2011;
- SCURTU IOAN: Istoria românilor de la Carol I la Nicolae Ceaușescu, Editura Mica
Valahie, București, 2011;
- ȘTEFĂNESCU PAUL: Agenți secreți și misiuni confidențiale, Editura Militară,
București, 1978;
- ȘTEFĂNESCU PAUL: Istoria serviciilor secrete românești, Editura Divers Press,
București, 1994;
- URECHE MARIAN, DORU BRATU: Istoria serviciilor secrete – volumul I – Marile
Puteri Tradiționale, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004.
5. Lucrări de sinteză:
31
- ALEXE VLADIMIR: Abwehr contra FBI. Secrete bine păzite, Editura Românul, Bucu-
reşti, 1992;
- ANDREW CHRISTOPHER, GORDIEVSKY OLEG: KGB, Istoria operaţiunilor sale
secrete de la Lenin la Gorbaciov, Bucureşti, Editura All, 1994;
- ANTON MIOARA: Propagandă și război. Campania din est 1941-1944, Editura
Tritonic, București, 2007;
- BANU FLORIAN, ȚĂRANU LIVIU: Securitatea 1948-1989, volumul I, Monografie,
Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016;
- BOBOCESCU VASILE: Momente din istoria Ministerului de Interne. Volumul I - 1921-
1944. Editura Ministerului de Interne, 2002;
- BODUNESCU ION, RUSU-ȘIRIANU ION: Descifrarea unei istorii necunoscute,
Editura Militară, 1973;
- BRESTOIU HORIA: O istorie mai puțin obișnuită. În culisele frontului secret din
România, Editura Politică, București, 1987;
- BUZATU GHEORGHE (în colaborare cu CHEPTEA STELA, DOBRINESCU V.F.,
SAIZU I.): Mareșalul Antonescu în fața istoriei, volumul II, Iași, 1990;
- BUZATU GHEORGHE: A History of Romanian Oil, Editura Mica Valahia, București,
2011;
- CALAFETEANU ION: Români la Hitler, Editura Univers Enciclopedic, București,
1999;
- CULITZA THEODOR: Poliţia de informaţiuni şi contrainformaţiuni, Tipografia
„Atheneu”, Bucureşti, 1938;
- DIACONESCU DAN: Contribuția SSI în planul relațiilor externe (1940-1945),
Târgoviște, 2011 – teză de doctorat;
- DUVENAGE BEER, HOUGH MIKE: The conceptual structuring of the intelligence and
counterintelligence processes: Enduring Holy Grails or Crumbling Axioms – Quo Vadis?,
Universitatea Pretoria;
- GUZUN VADIM: Hnat Porohivski, asul special al Serviciului Special de Informații:
publicații, documente, fotografii și scrisori, Editura Filos, București, 2014;
- IOANID RADU: Lotul Antonescu în ancheta SMERȘ, Moscova, 1944-1946 Documente
din arhiva FSB, Editura Polirom, 2006;
- MÂȚĂ CEZAR: Serviciile secrete ale României în războiul mondial 1939 – 1945", Casa
Editorială Demiurg, Iași, 2010;
- MORARU Pavel: Serviciile secrete și Basarabia, Editura Militară, București, 2008;
32
- OCHEA LIONIDE: Serviciul Special de Informaţii al României pe Frontul de Vest
(1940-1944), Editura Tipart, București, 2004;
- OROIAN TEOFIL, NICOLESCU GHEORGHE: Șefii Statului Major General Român
1859-2000, Editura Nova, București, 2001;
- POPESCU ALEXANDRU: Biografii secrete ale spionilor – viața personală a agenților,
Editura Cetatea de Scaun, 2014;
- PIETROWICZ III EDWARD J.: The battle for intelligence : how a new understanding of
intelligence illuminates victory and defeat in World War II, ProQuest LLC, Washington D.C.,
2011;
- PINTILIE FLORIN: Serviciul Special de Informații din România (1939-1947), Editura
Academiei Naționale de Informații, București, 2003;
- RETEGAN MIHAI: Povestea unei trădări. Spionajul britanic în România 1940-1944,
Editura RAO, București, 2010;
- RETEGAN MIHAI, DUȚU ALESANDRU: Război și societate. România 1941-1945,
Editura RAO, București, 2000;
- ROTARU JIPA, BURCIN OCTAVIAN, VLADIMIR ZODIAN, MOISE LEONIDA:
Mareșalul Antonescu la Odessa. Grandoarea și amărăciunea unei victorii. Editura Pandeia,
București, 1999;
- SEAMAN MARK: Special Operation Executive – A new instrument of war, Editura
Routledge, Londra, 2006;
- TIMOFTE ALEXANDRU-RADU: Originile şi mărirea, declinul şi renaşterea lumii
informaţiilor secrete, Editura Academiei Naționale de Informații, Bucureşti, 2004;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Eugen Cristescu. Asul serviciilor secrete româneşti. Memorii
(1916-1944), mărturii, documente, Editura „Roza Vânturilor”, Bucureşti, 1994;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Glorie şi tragedii. Momente din istoria Serviciilor de
informaţii şi contrainformaţii române pe Frontul de Est (1941-1944), Editura Nemira, Bucureşti,
2003;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Mihail Moruzov și Serviciul Secret de Informații al Armatei
române, Editura Evenimentul românesc, București, 1997;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Istoria serviciilor secrete românești: de la Cuza la Ceaușescu,
Editura Ion Cristoiu, București, 1999;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Istoria Serviciilor de Informații, fascicula I (1850-1918),
Editura Academiei Naționale de Informații, București, 2002;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Omul de taină al Mareșalului, Editura Elion, București, 2005;
33
- TRONCOTĂ CRISTIAN: România și frontul secret 1859-1945, Editura Elion, București,
2008;
- TRONCOTĂ CRISTIAN, BIDU IOAN, BLIDARU HORAŢIU: Serviciile Secrete ale
Franţei, Germaniei, Italiei, Spaniei şi Portugaliei înainte şi după Războiul Rece, Editura Elion,
Bucureşti, 2004.
6. Studii:
- AIOANEI CONSTANTIN, TRONCOTĂ CRISTIAN, Structurile organizatorice a
Serviciului Secret (Special) de informații și activitatea sa (1919-1951), în Buletin de Informare
profesională Patrie și Onoare, nr. 4 / 1993, București, 1993;
- AIOANEI CONSTANTIN, TRONCOTĂ CRISTIAN: Acțiunile informative desfășurate
pe teritoriul României de organele de informații și contrainformații bulgare în perioada 1913-
1950, în Buletin de Informare profesională Patrie și Onoare, nr. 1 / 1995, București, 1995;
- APARASCHIVEI SORIN: Serviciile de intelligence: de la războiul rece la noile
provocări, Revista Română de Studii de Intelligence nr. 1-2/decembrie 2009, București;
- BRESTOIU HORIA, BOBOCESCU VASILE: Aspecte privind rolul informației în
victoria armatei române în vara anului 1917, în Revista Arhivelor, anul IV, nr. 1/1978;
- BUZATU GHEORGHE: Activitatea lui N. Iorga pentru desăvârșirea unității de stat (noi
contribuții), extras din Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol, nr. 9 / 1972,
Editura Academiei Republicii Socialiste România, Iași;
- GOȘU ARMAND: Decembrie 1915 – în culisele unui atentat eșuat, Magazin istoric,
serie nouă, august 1991;
- ILIESCU IONUȚ: Acțiunea grupului de spionaj condus de Vasile Chilian 1916-1917, în
Analele Universității Dunărea de Jos Galați, seria 19, Istorie, Tom VI, 2007;
- MARMANDIU SORANA ORANIA, LESPEZEANU GABRIELA: Femeile pe frontul
văzut și nevăzut, în Buletin de Informare profesională Patrie și Onoare, nr. 2 / 2014, volumul II,
Editura Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul București, București, 2014;
- MÂȚĂ CEZAR: România în / și ofensiva spionajului maghiar, Dosarele Istoriei, anul V,
nr. 6 (46), 2000;
- MILOIU SILVIU, Basarabia între două anexări (1940-1944): Percepții finlandeze,
studiu publicat în volumul La frontierele civilizațiilor. Basarabia în context geopolitic,
economic, cultural și religios, Galați University Press, Galați, 2011;
- MUȘAT MIRCEA: Politica de forță și dictat în ajunul celui de-al doilea război mondial,
Magazin istoric, nr. 12 (273), decembrie 1989;
34
- OCHEA LIONEDE: Acțiuni desfășurate de structurile informative ungare pe teritoriul
României după intrarea Nord-Estului Transilvaniei în administrarea temporară a Ungariei, în
Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica, nr. II (2005);
- PAVEL LELIA: Monumentul eroilor vrânceni de la Vidra, Cronica Vrancei, nr. XIV,
august 2012;
- POPESCU ADRIAN: Mărturii istorice privind desfășurarea unor acțiuni de intelligence
prin serviciile poștale (partea a II-a), în Intelligence, nr. 32, 2016;
- ȘERBAN MIHAI: Destructurarea SSI prin epurare, în Buletin de Informare profesională
Patrie și Onoare, nr. 4 / 2016, Editura Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul
București, București, 2016;
- ȘERBAN MIHAI: Eforturi informative românești în timpul Primului Război Mondial, în
Buletin de Informare profesională Patrie și Onoare, nr. 1 / 2016, Editura Academiei Naționale
de Informații Mihai Viteazul București, București, 2016;
- ȘERBAN MIHAI: Istoria Serviciilor de Informații din România la începutul secolului al
XX-lea. Secția militară secretă din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea
României Mari, în Intelligence, nr. 28 (decembrie 2014 - martie 2015;
- ȘERBAN MIHAI: Preocupări informative în timpul Primului Război Balcanic, în
Buletin de Informare profesională Patrie și Onoare, nr. 3 / 2015, Editura Academiei Naționale
de Informații Mihai Viteazul București, București, 2015;
- ȘERBAN MIHAI: O cumpănă a istoriei. 1944 din perspectiva activității Serviciului
Special de Informații, în Intelligence, nr. 28 (decembrie 2014 - martie 2015);
- ȘERBAN MIHAI: Instruirea cadrelor Serviciului Special de Informații, în Buletin de
Informare profesională Patrie și Onoare, nr. 3 / 2014, Editura Academiei Naționale de Informații
Mihai Viteazul București, București, 2014;
- SPÂNU ALIN: Parașutiști sovietici în România. Grupa Obuhov - Sevcenko (iulie 1944),
în Revista Vitralii - Lumini și Umbre, anul IV, nr. 13, decembrie 2012-februarie 2013;
- TIBERIU TĂNASE, IOAN CODRUȚ LUCINESCU: Mărturii importante despre
momentul 23 august 1944, în Intelligence, nr. 28 (decembrie 2014 - martie 2015);
- TĂNASE TIBERIU: Aurelian Andra - Șeful Frontului de Vest, unul dintre cei mai buni
ofițeri de informații din istoria serviciilor de informații românești în Intelligence, nr. 20, august-
octombrie 2011;
- TĂNASE TIBERIU: Frontul de Est – subdiviziune informativă teritorială din cadrul
Secției I Informații a Serviciului Secret al Armatei Române și Serviciului Special de Informații,
în Intelligence, nr. 20, august-octombrie 2011;
35
- TĂNASE TIBERIU: Eșalonul Mobil – structură de intelligence a Serviciul Special de
Informații în al Doilea Război Mondial, în Intelligence, nr. 20, august-octombrie 2011;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Contribuția informativă a SSI pe frontul de est (decembrie
1940 – iunie 1941) (I), în Revista Istorică, serie nouă, tomul VIII, nr. 11 - 12 (noiembrie –
decembrie 1997), Editura Academiei Române – Institutul de Istorie Nicolae Iorga, 1997;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Contribuția informativă a SSI pe frontul de est (decembrie
1940 – iunie 1941) (II), în Revista Istorică, serie nouă, tomul IX, nr. 1 - 2 (ianuarie – februarie
1998), Editura Academiei Române – Institutul de Istorie Nicolae Iorga, 1998;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Nu suntem o țară în care se poate jena cineva, Dosarele
Istoriei, an III, nr. 3/1998;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Atentatul de la Sarajevo și România, Dosarele Istoriei, an IV,
nr. 6/1999;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Serviciile de informații ale armatei române și apărarea
granițelor României Mari, Dosarele Istoriei, an VI, nr. 6/46, 2000;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Contribuția SSI pe frontul de est (decembrie 1940 – iunie
1941) în Revista Istorică, serie nouă, tomul VIII, 1997, nr. 11-12 (noiembrie-decembrie), Editura
Academiei Române;
- VOIȘIAN IULIA: Scurtă istorie a serviciilor secrete ungare, în Buletin de Informare
profesională Patrie și Onoare, nr. 4 / 2016, Editura Academiei Naționale de Informații Mihai
Viteazul București, București, 2015.
7. Surse online:
- Caietele CNSAS, anul II, nr. 2 (4) / 2009, Editura CNSAS, București, 2010 -
http://www.cnsas.ro/documente/caiete/Caiete_CNSAS_nr_4_2009.pdf – accesat la 10.12.2016;
- www.revistaramuri.ro;
- ARITON NICOLAE: Mihail Moruzov – Spionul și Omul (partea a X-a),
https://mistereledunarii.wordpress.com/2014/11/24/mihail-moruzov-spionul-si-omul-partea-a-x-
a - accesat la 16.06.2016;
- AVRAM ANDREI : Un punct de cotitură – 23 august 1944,
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/un-punct-de-cotitura-23-august-1944 - accesat la
05.05.2018;
- BICHIR FLORIAN: Atentat la Mareșal! Cum a încercat NKVD-ul să îl lichideze pe Ion
Antonescu, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/atentat-la-maresal-cum-a-incercat-
nkvd-ul-sa-il-lichideze-pe-ion-antonescu - accesat la 23.04.2018;
36
- BORCEA ȘTEFAN: Vasile Chilian, eroul vrâncean condamnat la moarte în timpul
ocupației germane din Primul Război Mondial, http://adevarul.ro/locale/focsani/foto-vasile-
chilian-eroul-vrancean-condamnat-moarte-timpul-ocupatiei-germane-razboi-mondial-
1_538e0f460d133766a844872b/index.html - accesat la 10.06.2016;
- BORCEA ȘTEFAN: Cea mai tânără eroină din istoria României. Povestea tulburătoare
a Măriucăi, ofițerul de informații al armatei în Primul război mondial,
http://adevarul.ro/locale/focsani/cea-mai-tanara-eroina-istoria-romaniei-povestea-tulburatoare-
mariucai-ofiterul-informatii-armatei-razboi-mondial-1_560e1e56f5eaafab2c3a7d39/index.html -
accesat la 2 iunie 2017;
- CONSTANTINIU FLORIN: Generalul german Erik Hansen interogat de sovietici,
http://www.art-emis.ro/istorie/870-generalului-german-erik-hansen-interogat-de-sovietici.html -
accesat la 10.04.2018;
- COSTEA ADRIAN: Istoria din umbră: SSI și anul 1944,
http://adevarul.ro/cultura/istorie/istoria-umbra-ssi-anul-1944-
1_53f499ae0d133766a86e4513/index.html - accesat la 04.03.2018;
- CRISTOIU ION: Calvarul de după căderea de la putere de la Cuza, la Antonescu,
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/calvarul-dup-c-derea-putere-cuza-antonescu
- accesat la 30.12.2016;
- DOGARU C. BOGDAN: Scurt istoric al serviciilor secrete din județul Putna-Vrancea,
http://www.ziaruldevrancea.ro/opinii/1588815271-scurt-istoric-al-serviciilor-secrete-din-judetul-
putna-vrancea.html - accesat la 12.10.2016;
- DOLOGA LAURENȚIU: Eroii de la Stalingrad: rezistenta tragica si jertfa grupului
Lascar – Documentar, http://www.ziare.com/cultura/documentar/eroii-de-la-stalingrad-
rezistenta-tragica-si-jertfa-grupului-lascar-documentar-1109142 - accesat la 22.03.2017;
- DUMITRESCU IONEL-CLAUDIU: Obosirea și măcinarea armatei germane în
România în Primul război Mondial,
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/obosirea-macinarea-armatei-germane-
romania-primul-razboi-mondial - accesat la 09.06.2016;
- GRANDHOMME JEAN-NOEL, Generalul Berthelot, un francez cu suflet de român,
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/generalul-berthelot-un-francez-cu-suflet-de-
roman - accesat la 30.06.2018 ;
- IANCU MARIANA: Secretul pe care Mihail Moruzov, șeful Serviciului Secret, l-a luat
cu el în mormânt, http://adevarul.ro/locale/constanta/secretul-mihail-moruzov-seful-serviciului-
secret-l-a-luat-mormant-1_5a44fbedd7af743f8dcf8b05/index.html - accesat la 29.12.2017;
37
- ILIE CORNEL: Trădarea colonelului Sturza,
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tradarea-colonelului-sturdza - accesat la
22.05.2018;
- ION ALIN: Eroul învăţător Victor Popescu: a condus o bandă de partizani şi a provocat
mari pierderi nemţilor în Primul Război Mondial, http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/eroul-
invatator-victor-popescu-condus-banda-partizani-provocat-mari-pierderi-nemtilor-razboi-
mondial-1_57713f125ab6550cb85621e1/index.html - accesat la 27.11.2017;
- IONESCU SÂNZIANU: Cele 12 cuvinte prin care Regele Mihai a ordonat arestarea lui
Ion Antonescu. Cum a intrat Garda Regală în acțiune, http://adevarul.ro/locale/constanta/cele-
12-cuvinte-regele-mihai-ordonat-arestarea-ion-antonescu-intrat-garda-regala-actiune-
1_5a26cf055ab6550cb8e27b16/index.html#tab-comentarii – accesat la 07.12.2017;
- IONIȚĂ NICOLAE: Relatările unui martor ocular. Ziua de 23 august la SSI.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/relatarile-unui-martor-ocular-ziua-de-23-august-
1944-la-ssi - accesat la 25.10.2017;
- IORDACHE ALEXANDRU, Serviciile de informații românești în Primul Război
Mondial. Eșecul păstrării secretului, http://intelligence.sri.ro/serviciile-de-informatii-romanesti-
primul-razboi-mondial-esecul-pastrarii-secretului/;
- IORDACHE ALEXANDRU, Regatul secretelor. Detalii despre activitatea serviciilor de
informații interbelice, http://intelligence.sri.ro/regatul-secretelor-detalii-despre-activitatea-
serviciilor-de-informatii-interbelice/;
- IORDACHE ALEXANDRU, Școala spionilor. Pregătirea pentru activitatea de
informații în perioada interbelică, http://intelligence.sri.ro/scoala-spionilor-pregatirea-pentru-
activitatea-de-informatii-perioada-interbelica/;
- Col. MACOVEI REMUS: Distrugerea elitei militare românești, http://www.art-
emis.ro/istorie/1864-distrugerea-elitei-militare-romanesti.html - accesat la 02.11.2016;
- MORARU PAVEL: Dionisie Bădărău, basarabeanul ajuns unul din aşii serviciilor
secrete româneşti (1897–1966), în Revista Axa nr. 16 -
http://istoria.md/articol/826/Dionisie_B%C4%83d%C4%83r%C4%83u,_basarabeanul_ajuns_un
ul_din_a%C5%9Fii_serviciilor_secrete_rom%C3%A2ne%C5%9Fti – accesat la 12.12.2016;
- MUNTEANU IOAN: Ocupația germană din timpul primului război mondial, Brăila,
partea I-a, http://brailapebune.net/ocupatia-germana-din-timpul-primului-razboi-mondial-braila-
partea-i-a/ - accesat la 12.10.2016.
38
- Col. dr. NIȚĂ DAN: Istoria serviciilor de protecție românești, pag. 21,
http://www.spp.ro/content/Istoria%20serviciilor%20de%20protectie%20si%20paza%20romanes
ti.pdf – accesat la 16.10.2015;
- OANE SORIN, ILIE OANA: 23 august 1944 – Salvarea României sau trădare națională?,
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/23-august-1944-salvarea-romaniei-sau-tradare-
nationala - accesat la 05.05.2018;
- PĂTRAȘCU ZAMFIRACHE COSMIN: Povestea Mariei Bălan, regina spionajului din
România. Comparată cu „Mata Hari“, a fost cea mai temută iscoadă pe frontul de est în Primul
Război Mondial, http://adevarul.ro/locale/botosani/povestea-mariei-balan-regina-spionajului-
romania-comparata-mata-hari-fost-cea-mai-temuta-iscoada-frontul-est-razboi-mondial-
1_56028dbdf5eaafab2ce8bfba/index.html - accesat la 08.01.2017.
- POPESCU ALEXANDRU: Dispute / Femeile și spionajul (II). Primul război mondial,
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/dispute-femeile-si-spionajul-ii-primul-razboi-mondial-
5098114 - accesat la 14.09.2016;
- POPESCU ALEXANDRU: Istorii secrete: Nume de cod, spioni și rețele de spionaj,
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/istorii-secrete-nume-cod-spioni-retele-
spionaj - accesat la 14.09.2016;
- POPESCU ALEXANDRU: Din istoria universală a spionajului (IX),
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/din-istoria-universala-a-spionajului-xi-al-doilea-razboi-
mondial-de-dr-alexandru-popescu-8418086 - accesat la 10.12.2016;
- POPESCU ALEXANDRU: Căderea agenților – cum se prinde un spion?,
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/caderea-spionilor-cum-se-prinde-un-agent, -
accesat la 14.09.2016;
- ALEXANDRU POPESCU: Profesia favorită a spionilor : JURNALIST,
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/profesia-favorita-a-spionilor-jurnalist - accesat
la 03.01.2017;
- SÎMBETEANU IULIAN: Cine a fost regina spionajului românesc. Povestea româncei
care a fost comparată cu Mata Hari, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cine-a-fost-
regina-spionajului-romanesc-povestea-romancei-care-a-fost-comparata-cu-mata-hari - accesat la
18.10.2017;
- SCURTU IOAN: Cucoanele mareșalului Antonescu,
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/cucoanele-maresalului-antonescu - accesat la
29.12.2017;
39
- SPÂNU ALIN, Spionajul românesc, de la Cuza până în prezent,
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/spionajul-rom-nesc-cuza-p-na-n-prezent -
accesat la 23.12.2016;
- TĂNASE MIRCEA: Analiza de intelligence sau cum sa înțelegem
valoarea informațiilor, https://studiidesecuritate.wordpress.com/2012/01/04/analiza-de-
intelligence-sau-cum-sa-intelegem-valoarea-informatiilor/ - accesat la 03.07.2016;
- TĂNASE TIBERIU: Frontul de Est - Subdiviziuni informativ teritoriale, http://www.art-
emis.ro/istorie/2804-frontul-de-est-subdiviziuni-informativ-teritoriale.html - accesat la
04.01.2017;
- TĂNASE TIBERIU: Spionajul românesc în primul război mondial,
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/spionajul-rom-nesc-n-primul-r-zboi-mondial
- accesat la 15.10.2015;
- TĂNASE TIBERIU: Aspecte din istoria serviciilor de informații românești în timpul
primului război mondial, http://www.art-emis.ro/istorie/2617-aspecte-din-istoria-serviciilor-de-
informatii-romanesti-in-timpul-primului-razboi-mondial.html - accesat la 18.10.2015;
- TĂNASE TIBERIU: Serviciile speciale de informații – scurtă cronologie,
http://www.art-emis.ro/istorie/2936-serviciile-speciale-de-informatii-din-romania-scurta-
cronologie.html - accesat la 18.10.2015;
- TĂNASE TIBERIU: Lt. col. Traian Borcescu – mărturii despre momentul 23 august
1944, http://www.art-emis.ro/istorie/2949-lt-col-traian-borcescu-marturii-despre-momentul-23-
august-1944.html - accesat la 27.10.2016;
- TĂNASE TIBERIU: Puncte de vedere privind conducerea Serviciului Special de
Informaţii în anul 1944, http://www.art-emis.ro/istorie/3114-puncte-de-vedere-privind-
conducerea-serviciului-special-de-informatii-in-anul-1944.html - accesat la 21 03.2016;
- TĂNASE TIBERIU: Personalități ale frontului secret în istoria serviciilor de informații
românești: Ion Lissievici, http://intelligence.sri.ro/personalitati-ale-frontului-secret-istoria-
serviciilor-de-informatii-romanesti-ion-lissievici/ - accesat la 16.01.2017;
- TRONCOTĂ CRISTIAN: Din secretele intelligence-ului românesc sub Mihail
Moruzov…și taina compartimentării din Serviciul Special de Informații al Armatei Române,
http://romaniabreakingnews.ro – accesat la 10.06.2016;
- A intrat Romania in Primul Război Mondial cu un spion german in fruntea Armatei? -
http://www.unstory.com/a-intrat-romania-in-primul-razboi-mondial-cu-un-spion-german-in-
fruntea-armatei.html - accesat la 22.10.2015.
40
SUMMARY
II. Foreword ...……………………………………………..…………………………………….…….. 4
III. Conceptual aspects regarding the Romanian secret services during the world wars
……………………………………………………………………………………………………………….….. 22
II.1 Legislative and methodological organization …………………………………………... 22
II.1.1 Brief History of the Organizational Evolution of the Romanian Information Structures
……………………….………………………………………………………… …………….…… 22
II.1.2 Methodological aspects regarding the activity of intelligence services
………………………………………………………………………………….…… ………….… 38
II.1.2.a Informative activity …………………………………………………………….…… 39
II.1.2.b The role of the secret intelligence service ……………….………...……….……….. 40
II.1.2.c The goals pursued by the secret service ……………………………………….……. 41
II.1.2.d Making information materials ………………………………….…………..…….. 44
II.2 Training for intelligence officers …………………………………………………………… 45
II.2.1 Professional and specific training ………………………………...……......………………… 45
II.2.2 Physical and military training …………………………………………..……..…...………… 49
II.3 Elements of security of actions ………………………………………...………...………..… 53
II.3.1 Counter-informative training of the intelligence officer ……………………..………...…… 53
II.3.2 Instructions for the conduct of the intelligence officer ………………………………..……. 59
II.4 Relationship and collaboration with state institutions …………………..................… 60
II.4.1 Relationship and collaboration with representatives of the leadership of the Romanian state
……………………………………………………………………………………………………........ 60
II.4.2 Collaboration within the informative community …………………………………..…...….. 66
II.5 Contacts and way to manage relations with other secret services ..…...…..………. 69
II.5.1 Reports and information confrontations with Intelligence
Service……………………………………………………………………………………...…..…… 70
II.5.2 United States of America – the threat beyond the
ocean…………………………………………………………………………………………….…… 77
II.5.3 Special Intelligence Service and Abwehr – cooperation and secret partnership during the
war………………………………..………………………………………………………..........…… 79
II.5.4 Episode of good informative relationships with Deuxieme Bureau ………………………. 99
41
II.5.5 Informative and counter-informative actions in the Soviet area...………………..……..… 101
II.5.6 Informative fight against the actions promoted by Bulgarian revisionism...……......….…. 112
II.5.7 Informative combat of Hungarian espionage …………………............................................ 114
II.6 Distinctive information structures ……………………………………………………….…… 120
II.6.1 Delta Information and Safety Service ……………………………..…………………..…… 121
II.6.2 The group with informative tasks led by Vasile Chilian……………………………...…….. 128
II.6.3 The Romanian-Russian Intelligence and Counterintelligence Service …… ……………. .130
II.6.4 The Special mission led by Henri Berthelot……………………………………………..….. 131
II.6.5 The mobile echelon…………………………………………………..……...……….………. 135
II.6.6 Regimental intelligence service ……………………………………………...………..…….. 143
II.6.7 Personal service of Carol II led by Ernest Urdăreanu…………..………………….…….… 144
III. Contributions and actions of the Romanian secret services in the evolution of the great
world wars…………………………………………………………………..……...………………….….. 145
III.1 Thwarted attempts ……………………...………………………………………......…...…..….. 145
III.1.1 Attempts on political leaders ……………………………………………..……….…..….… 145
III.1.2 Attempts to military capabilities ………………………………………..…………......…… 149
III.2 Cases of sabotage and subversive acts ……………………………………………………… 152
III.2.1 URSS……………………………………………………….…………………………..……. 153
III.2.2 Great Britain…………………………………….………………………………...…....…… 159
III.2.3 Hungary……………………………………………………….……...………...……..…..… 161
III.2.4 Germany.…………………………………………………….……………...……….....…… 164
III.2.5 Internal suspicious dealings ………………………………………………..…………...… 169
III.2.6 Prevention of spying and sabotage in enterprises ………………………..…….....……… 170
III.3 External and diplomatic actions …………………………………………………………… 176
III.3.1 Counter-espionage during world war………….…………………………......…….……… 176
III.3.2 Informational control of the legations……………………………………………………… 178
III.3.3 Optimal management of the network of residents …………… ……………….……….… 181
III.4 The role of Romanian intelligence services at the key moments of the evolution of
military operations ……………………………………………….....………….……………….……… 186
III.4.1 Organizational measures adapted to the evolution of the war …………………........…… 186
III.4.2 The decision to enter the war ……………………………………………………….……… 188
III.4.3 Preparing the Romanian Military Offensive in 1916………………………………………. 191
42
III.4.4 The Vienna dictate.…………………………………………………………………….…… 194
III.4.5 August 23, 1944 from the perspective of SSI ………………………… ………...………… 197
III.5 Actions failures …………………………………………………………………………...… …… 211
III.5.1 Managing espionage situations ………………………………………….. …….………… 211
III.5.2 Attracting in propaganda campaigns ……………………………………………….……… 212
III.5.3 The destruction of SSI…………………………..…………………………….……..……… 214
III.5.3.a Impact of purges…………………………………….……………...…….……… 220
IV. Representative figures of officers and informants who influenced the evolution of
informational structures and the action pattern during the two world wars
…………………………………………………………………………………………..………….….……… 227
IV.1 The secret agency……………………...…………………………………………........…...…...… 227
IV.1.1 Evidence of the informative network …………………….……………………….…..….… 228
IV.1.2 Typology of informants …………………………………………………….………….….… 229
IV.1.3 Case study Maria Tănase………………………………...……………………...…..……… 239
IV.1.4 Informational networks ………………………………………………………………..…… 254
II.2 Secret Service Officials ……………………..…………………………………………….....…… 264
IV.2.1 Staff policy…………………………………………………….…………….……...…..…… 264
IV.2.2 The secret service elite ……………………….………………...………………...….……… 267
II.2.3 The opponents of the communist flagellum……………………………………...……..…… 288
V. Conclusions……………………………………………………………………………….…...….…… 307
VI. Bibliography ………………………………………………………………………...………….…… 320
VII. List of annexes……………………………………………………………………………...……… 333
VII.1 Annexes…………………………………………………………………………..….……… 334
43
KEYWORDS
Intelligence, the history of secret services, secret service, information, counterintelligence,
espionage, community of information, national security, national interest, operational target,
World War, military operations, bombing, sabotage, propaganda, counter-propaganda,
infiltration, intoxication, recruitment, asymmetrical actions, legend of information, informative
combination, penetration of media of interest to obtain information, protection, self-protection,
informative exploitation, informative combination, tracking, operational training, hierarchical
reporting, information of decision-makers, special agent, information provider, human secret
resources, resident, security of actions, failures in action, secret partnership, sympathizer,
questioning, mobile group, safety brigade, Mihail Moruzov, Eugen Cristescu, Traian Borcescu,
Henri Berthelot, Vasile Chilian, Gheorghe Fomino, Canaris, Chastelain, Ion Antonescu, Ion
Lissievici, Maria Tănase, communist flagellum
SUMMARY
Motivation and relevance.
The choice of this theme has been mainly determined by superficial / collateral references
regarding the role played by intelligence during the world wars, this situation being particularly
referred to in the agenda of historical works and studies, political sciences and international
relationships. A second reason has been connected to the major changes undergone by the
intelligence services after 1989 and represents an approach which is more particular than
scientific. It has imposed clear limitations regarding the actions and objectives of traditional
Romanian secret services, in opposition to the circumstantial structures created under the Soviet
pressure, which strongly made their mark on the collective memory of our nation.
I have also taken into consideration the necessity of ”hoarding” some concepts, basic
ideas and ways of approaching and interpreting some informative-military cases, as well as
acknowledging the contribution of certain officers, intelligence workers and even common
people, who either developed important ideas and concepts or carried out heroic actions, without
being mentioned by historiographers.
44
Being a synthesis and a working instrument at the same time, this doctoral disertation is
the result of specific research and investigation, whose aim is to appropriately and thoroughly
analyse some information which is quite dissimilar and difficult to interpret. This implies time
and effort in order to be balanced, harmonized and then sent to the readers, specialists or history
enthusiasts, not only from an expositive perspective, but also as an element of security education.
In fact, it must be stated that such a theme is absolutely necessary for understanding the
power of intelligence and the way in which it is exercised in a state, irrespective of interests of
any kind. It is also important to understand the actional effort (mainly oriented towards national
ideals) of the first class intelligence structures, whose evolution has been decisive ever since the
appearance of the national state and whose implications are today at the same time
acknowledged and contested in the professional environment.
Hence, from a historiographic point of view I have considered the necessity of drawing
up an extensive analysis on the evolution of the Romanian secret services, with regard to the
perspective of settling down some patterns and traditions which could be traced during the war.
Another goal has been to investigate upon the way in which the symbology and the decision to
take action were imposed by the system of government. Thus, it is necessary to make a
difference between the traditional secret services and those created under pressure after August
23, 1944, although such an approach could determine the appearance of historiographic debates
among the contemporary historians.
On the other hand, especially nowadays, the subject of the secret services still raises a lot
of questions, dilemmas, legends and made-up stories, the most common of them having the aim
to settle the soundness of the belief which considers intelligence structures as an appendix, a
collateral subunit carrying out the policy of the government-in-chief or even the very matrix of
the state performance, both on internal and international level. Although intelligence services
undoubtedly represent the most important and powerful instrument of the state, their real power
has been often questioned, as well as their ability to maximize the strength of the other state
instruments during moments of crysis and particularly at war.
Under these auspices, the present disertation intends to evaluate the possibility to justify
the assertion stating that, irrespective of resources and assigned budget or of the governors`
attitude towards their existence, the Romanian secret services represented a necessity and
succeded in living up to the expectations and challenges imposed by the international security
environment. Thus, they provided in advance useful information for a good management of the
45
threats directed to the internal, military and allied security, assuring in this way the optimum
security background of the front.
At the same time, this doctoral thesis aims to demonstrate that, owing to their leaders`
flexible way of thinking, the intelligence services have represented an element of continuity in
guarding and protecting the integrity and major values of Romania, although their competence
used to be limited by norms imposed on politic grounds. This disertation can also question the
activity of competent institutions and government representatives, in the likelihood of adapting
the concepts, percepts and rules used in the first half of the 20th century to the present evolutions
which characterize the internal and external environment.
Sources and historiography of the research matter.
From a historiographic perspective it must be underlined the fact that the history of
Romanian intelligence activities during the world wars has not been very well represented on the
historiographic agenda, in spite of the existence of a broad scientific literature which deals with
this subject, more or less based on a formed critical analysis. Thus, nowadays there is not any
synthesis in which the activity of Romanian intelligence structures could be analised separately
(in point of theoretical elements, practical judgements and human competence), according to the
general effect of their involvement in both world wars: methodological and organisational
formulas, staff policies and counterinformative norms, systems of professional training, working
methods applied to different sources of threat, cooperation and subordination within the state and
the intelligence community, approaching mistakes, as well as from the perspective of the
prevailing human factor over the organizational way of thinking.
On the other hand, the great amount of works on intelligence analysis represent a real
challenge not only for historians but also for other people keen on history, as many of the topics
have been taken over, synthetized and paraphrased, with no significant contributions to their
approach, after previous scientific products - most of them belonging to Professor Cristian
Troncotă. Moreover, only a few authors have had the innitiative of approaching the overall
problems regarding events which took place on the secret front in a way which differs from the
traditional chronological presentation or from the external influence perspective (especially the
Soviet one, which generally represented a sensitive matter). With the exception of some studies
of speciality (which are mentioned below), the bibliography elements generally include the same
sources and authors and draw similar conclusions. At the same time, in the situations in which
primary archive sources are accessed, authors prefer only to add and mention them (being simply
46
copied as a glossary of texts and documents), in the detriment of assuming and interpreting these
sources. Last but not least, the pieces of information presented in the memorialists` works are
difficult to be considered veridical without a previous corroboration with other reliable sources
and without knowing the overall resorts which determined some actions or inactions, or the
internal and external contexts in which the subjects of these works performed their actions.
Starting from such a reflection I realised that it is important to appeal to primary sources
of information in order to write a paper which can set off the historical truth in the clearest and
less unaltered way, as it was perceived and experienced by the intelligence personnel of the time.
In this respect, I have considered that the best research could be done only by studying The
Archives of the Romanian Intelligence Service, which is definitely not an easy task to perform.
The acces to archives and particularly to some stocks and files has always been restricted
because of the necessity of obtaining institutional approvals, due to the reason that certain
persons, objectives and missions of national security have to be protected up to present times. At
the same time, the ”need to know” of the large public (not ready yet to find out some aspects
related to the history of the secret services) has imposed access to the study of unpublished
documents and files.
In spite of the difficulties I have been confronted with during my research, I would like to
mention the fact that I was granted primary acces to fifty files from the Documentary, Penal and
Informative Stocks of The Archive of the Romanian Intelligence Service, which were
declassified between February 2016 and March 2018. These files, belonging to the documentary
heritage of the Special Intelligence Service (central and county units alike), have not been
handed in yet to The National Council for Studying the Archives of Security Services, thus
representing a real ”gold mine” in reconstructing the historical puzzle of the intelligence realm
during the hard times of world wars.
Useful pieces of work in the economy of the doctoral thesis (from a total of 100 studied
materials, excepting on-line sources of information) have been those published by N.D. Stănescu
(Stories and people from the Secret Service – memorialistic piece of work), Horia Brestoiu and
Vasile Bobocescu (Aspects regarding the role of information in the victory of Romanian army in
the summer of the year 1917), Cezar Mâță (Romanian Secret Services in the world war 1939-
1945), Mihai Șerban (The destruction of SIS by means of filtering), Horia Brestoiu (A rather
unusual history. In the backstage of the Romanian secret front), Ion Bodunescu and Ion Rusu-
Șirianu (Deciphering an unknown story) and Cristian Troncotă (The informative contribution of
47
SIS on the eastern front. Mihail Moruzov and The Secret Intelligence Service of the Romanian
Army etc.).
In addition, the documentary writings of reputed historians in the realm of intelligence,
such as Lionide Ochea, Ionel Calafeteanu, Pavel Moraru and Mihai Pelin, have represented a
solid ground for research and also for settling down personal conclusions.
At the same time, I have considered as extremely useful the contributions of some
historians who took over numerous documents and dates which are hardly accessible to the
common researcher and which could be interpreted in connection to other scientific means. In
this respect, a piece of work which stands apart in the economy of this doctoral thesis is
Antonescu`s part in the investigation of SMERS, Moscow, 1944-1946. Documents from the
archive of FSB, written by Radu Ioanid. A similar piece of writing, based on previously
unknown elements of content obtained and interpreted by Andrei Șiperco, was published by The
National Institute for the Study of Totalitarianism under the title Confessions of the communist
elite. Romania 1944-1965: Rivalries, repressions, crimes ... The Archive of Alexandru Șiperco.
Being very useful in identifying the hidden parts of the historical period which started with
August 23, 1944 and the instauration of the communist system in Romania, the above-mentioned
work also includes nine unofficial interviews with Traian Borcescu, former head of The Special
Intelligence Service and of The Second Unit - Counterinformation, under the form in which they
were taken by the author. Although the interviews are barely intelligible, with excerpts and
paragraphs which often lack fluency and are not connected to the person or the event under
discussion, while the historical truth is affected by the subjective way in which Traian Borcescu
explained certain facts, the work is useful for understanding a part of the actions specific to the
activity of SIS. Last, but not least, it can be also considered important for its memorialistic value.
I would also like to make special remarks on Mihai Retegan`s writing entitled A story of
betrayal. The British espionage in Romania 1940-1944, which is a useful and captivating
presentation of documentary information.
The above-mentioned writings, as well as all the other studies and documents chosen as a
research basis for the doctoral thesis, have been studied in connection to their affiliation to a
series of historiographical trends. During the process of documentation, according to the
approach of the Romanian secret services and the part they played on the political stage and on
international relationships, I have identified, from an analytical perspective upon the history of
the secret services, two types of historiographical schools. The first is represented by the
encomiastic trend, in which the author always brings up a positive message (even the
troublesome aspects are presented from the perspective of the sustained effort in fighting against
48
them, irrespective of the nature of the achieved actions and the obtained result), while the second
is the critical trend, in which the author assumes the part of observer and narrator, without
getting involved in the topic displayed. In other words, if we consider the aim of the trends or
theories on intelligence matters regarding the Romanian secret services, the encomiastic one is in
favour of intelligence and addresses mainly to the academic and research realm, while the critical
one represents an intelligence trend and has especially theoretical and practical value for the
professionals and experts working in the secret services.
On the other hand, if we take into consideration the way in which historians approached
the place and role of the secret services on politics and international relationships, we can
identify two other perspectives: the institutional trend, in which intelligence structures are
analyzed as leading players subordinated to the state and representing a decisive element in the
international cooperation, and the constructivist trend (assumed in complementarity only by a
few authors, such as Cristian Troncotă and Mihai Șerban), in which intelligence services are
analized from the perspective of founding their own identity as well as the way in which this
identity influenced the existence of other factors on the stage of politics and international
relationships, thus playing a decisive role in fundamenting the national interest. Along a different
line, the proponents of the institutional trend are researchers of the intelligence structures
examined from an external standpoint, while the partisans of the constructivist trend are
investigators of the internal organisational evolution and of the informational process circuit.
According to the above-mentioned facts, this doctoral thesis has been written mainly in
the encomiastic / constructivist perspective, although some subchapters contain traces which are
representative for the institutional approach, combined with elements of collective mentality,
neotraditionalism, social politics, strategical thought or intelligence mastery.
As a result, I have appreciated that it is opportune and neccessary to approach the
subjects referring to theory, structure and organisational training from the institutional
perspective, in order to express in a clear way the positions held by the secret services within the
state organization chart. On the other hand, the principles of assuring the security of the actions
and working with the informative agents have been considered from the perspective of collective
mentalities and the outlook of people working in the secret services. At the same time, the
neotraditionalist influences, which promote tradition and its adjustment to the evolution of the
intelligence services, are obvious in the subchapter dedicated to national security and also in the
subchapters which refer to the way of managing the cooperation with the partner informative
structures or to the description of personnel politics.
49
Moreover, I have used a form of presentation influenced by a specific social policy, in
order to get a deeper insight on the decadent character, on the human and institutional
degradation caused by the Soviet and communist influences. Another reason of this approach has
been to present, from the perspective of strategical thought and military intelligence mastery, the
real contributions of the secret structures both in preventing and revocating, defusing or
counteracting different kinds of threats. By means of this form of presentation I have aimed to
highlight, beyond any historiographic inaccuracies, the merits of the developed war harness as
well as its practical vices.
Methods of research.
The beginning of the research process meant the identification of the stages of anterior
research on similar matters. In this direction I consulted the specific book stocks of some well-
known institutions, the most relevant being the library of The Institute of National History
”Nicolae Iorga” in Bucharest. I also made a close investigation of online catalogues and data
bases, particularly wordcat.org and some of the Romanian national libraries, and I discussed
with specialists in history, such as Silviu-Marian Miloiu, Sorin Aparaschivei, Ioan Chiper, Florin
Pintilie and Mihai Șerban.
After having studied the settled bibliography, I decided on the ways of research,
analyzed the authors` outlook and identified the aspects which needed to be explained,
completed and verified by appealling to the primary sources, particularly to The Archive of the
Romanian Intelligence Service.
On this basis I began the critical study of the archived documents, which - as I mentioned
before - were quite difficult to be analysed. Many of the informative notes are written under the
conspiratorial names of the authors, without having a synoptic table, some reported activities
were also related to verbal orders which are obviously impossible to be documented, the
syntheses and informative notes were written in a rigid military language, and the documents
from other informative centers except SS /SIS Centre were scarce. At the same time, some of the
documents which I studied had one or more addressees, thus being differently composed, in
accordance to their individual requirements and limits of understanding. On some documents the
order to be destroyed after having taken notice was clearly stated and many other documents
were destined only to the director of the secret services.
In order to surpass all these difficulties I have resorted to a thorough analysis and tried to
use documents which carry veridical information and can be subjected to further verifications
50
connected to other archive sources. At the same time, I could not overlook some information
which come from one original source only, as they have a great value and a strong impact on the
reader, so I included them together with the necessary notes regarding their veracity and
subjective way of interpretation.
On the other hand, after the objective arrangement of the primary archive elements in the
framework of the doctoral thesis and under the close supervision of Professor Silviu-Marian
Miloiu, I have combined the evaluation approach with the insertion in the field of historiographic
knowledge, namely I have given priority to less known subjects, which have not been
historiographically debated, to the detriment of the classical elements of presenting the
organization and management of intelligence structures.
Another research method I have taken into consideration for working on the doctoral
thesis has been the discourse analysis. Thus, I have carefully read and examined the language
used by intelligence workers of the time3, aiming to appropriately understand not only the way in
which they perceived the political and military reality, the interactions they had with their peers,
with superiors or with the representatives of other institutions of interest for their activity, but
also the way in which they used their language in order to convey their communicative
intentions.
A special attention has been given to following the discourse coherence, a necessary
aspect especially in the interpretation of the official reports of cross-examination and
investigation, in which communication was deeply affected by the need to protect the own
persons, actions, objectives as well as the organization itself. In these documents we could find
out about a journey which many officers, who dedicated their energy to the temporary interests
of the state, made into their own human, relational and institutional past. As a result of the
assumed measures, they became subjects of tough cross-examinations which were extended to 6
up to 8 hours for days, months or even years in a row. Under such a tremendous pressure and
even terror, every uttered statement should have been well-thought in advance so that it could
not be misinterpreted and turned against the interrogated person. In a writing called ”A paper
tiger. I, Nica and the Security Services”, Bujor Nedelcovici made an excellent remark by saying
that the past represents a part of ourselves which cannot be denied or forgotten, an attitude which
was understood and adopted by many of the interrogated officers.
I have also accomplished a discourse analysis from a semantic perspective, the resulting
dates being useful for drawing some nuanced conclusions. Thus, I have tried to identify the
3 A similar method has been also applied in connection to the edit works which have been studied.
51
significant dates, I set out the ambiguities of meaning, the thematic references, the subthemes as
well as the author`s motivation, and I have integrated them in the doctoral thesis according to the
research objectives.
Last but not least, in the most correct approach and rendering, namely the understanding
of conceptual aspects regarding the Romanian intelligence structures, I also discussed with
experienced officers in the intelligence community, among which I can mention colonel Nevian
Tunăreanu, colonel(r) Carmen Dragnea, General(r) Adrian Prundurel, former Chief of
Dâmbovița Information Division, and General(r) Florin Pintilie, former deputy head of the
Secretariate Departament and Head of the Central Archive of the Romanian Intelligence
Services. In March 2018 General(r) Florin Pintilie offered me the opportunity of a scientific
discussion (in the form of an unstructured interview) on controversial issues in the history of
traditional intelligence services, his point of view being really worthwhile. Also, for a most
accurately applied research, I consulted the specialized websites of the institutions in this field
and read the studies and articles published in the magazines edited by the reserve military staff
within the informative structures, namely Periscop (edited by the Association of Military Cadres
in Reserve from the Foreign Intelligence Service) and Vitralii. Lights and Shadows (edited by the
Association of Military Cadres in Reserve from the Romanian Intelligence Service).
Theory and concepts.
In my opinion, there are necessary some clarifications regarding the conceptual aspects
which substantiated this doctoral thesis. First of all, the disertation is intended to be a complex
analysis of the history of secret services, a work of intelligence that has its specificities related to
political history. The history of secret services is mainly a history of "knowledge", of the
organizations that were responsible for acquiring it, and of the process by which the relevant
information for the national security (unknown, verified and impact-related data) was directed to
the beneficiaries who had the power of decision. Although some turning points in the political
history were determined by the actions, interests or goals of the secret services, they are not
usually presented as an overall view of actions, motivations and deduced effects, or they are
simply "forgotten". On these grounds, I have meant to present, from different angles, the
amplitude of the intelligence phenomenon during the time of the two world wars.
Another key term specific to the doctoral thesis is that of secret service, with reference to
the institution in charge of conducting informative activities. Although informative structures
have been designed and functioned within all the institutions forming the Romanian intelligence
52
community, I have chosen to give priority attention to those considered to be decisive in the
evolution of the history of secret services: Secret (and then Special) Intelligence Service and
Section II Counter-information in The General Military Staff4. The term ”decisive” does not
have a positive or negative connotation, reflecting only the relevance of the actions which were
taken and the ability of their leaders to stimulate the decision of state representatives.
On the other hand, the concept of informative activity also deserves some fundamental
explanations. Taking the steps of collecting sensitive and secret data and information, checking,
synthesizing and integrating them into informative documents sent to the decisional
representatives of the state, the informative activity had to be carried out discreetly in favour of
the national interest. This is a superior interest, as information officers have been trained not only
to promote some Romanian actions and values, but also to prevent certain acts and events that
could bring prejudice to Romania. Last but not least, the informative activity also involved a
component of counterinformation, which in the popular sense meant intelligence directed against
informative actions and espionage activities carried out by other states. In order to achieve these
objectives, intelligence officers used mostly human information sources, people within those
environments where certain risks, vulnerabilities, or threats to the national security factor could
occur. They worked in an organized way, directed against certain hostile groups, whose
members were mentioned in documents as targets or vectors of the intelligence services.
At the same time, other conceptual aspects important for outlining the doctorate thesis are
those with a typical informative resonance, describing some forms of espionage and counter-
intelligence such as sabotage (the action that intentionally strikes the activity of some values and
objectives which are to be defended by the informative activity), propaganda (the action which
promotes ideas, people or institutions agreed by a certain group of interests, state or espionage
service), counter-propaganda (the action which is meant to cancel a propaganda activity),
infiltration (the action to penetrate a target environment without being noticed), intoxication (the
action which creates confusion by spreading false information), recruitment (the action to
convince people to collaborate through various means and motivations) or asymmetric actions
(actions that combine specific aspects of the above-mentioned forms).
Last but not least, from the perspective of the basic notions of the paper, it is necessary to
explain those concepts describing the everyday aspects by means of which the information
activity could be successfully performed. I refer here to some usual terms in the work of secret
services, which seem difficult for those who are not specialists and which are necessary to be
4 In the doctoral thesis MSM is the acronym which stands for The General Military Staff.
53
explained in order to make the work more accessible. In this category, we can include the so-
called ”legends” (real-life coverings), combinations (a blend of resources, means and forms of
work whose purpose was to penetrate, destruct, neutralize or exploit a context, group or
situation, for reasons connected to national security), informative penetrations (identifying
places, environments and relashionships connected to a target person, and "discreetly" including
their own representatives in order to accordingly exploit or direct them), measures of self-
protection or counter-measures (measures to protect information from misinterpretation,
unauthorized access or disclosure) or informative exploitation (obtaining data of operative
interest from particular persons by directing the discussion in the intended sense and without the
interlocutors knowing that they are "exploited"). At the same time, useful terms to be clarified
are those of stalking (tracking persons, locations or objectives for a certain period, by all
possible means, in order to get relevant information about them), operative surveillance (action
similar to stalking, but with static character), operative instruction (connected tasks given to the
informants and guidelines on how to do them, respectively the necessary behaviour to be
adopted) or reporting (briefing made by officials in relation to their superiors, by means of
which they mentioned certain requests, proposals, problems, or explained how certain orders
were executed).
The structure of the doctoral thesis.
The thesis contains three large chapters that capture the image of the Romanian
intelligence structures during the world wars in three hypostases: the theoretical and
organizational methodological hypostasis (the description of "concepts"), the active-participative
hypostasis, respectively the hypostasis of the trained human factor (the description of
”contributions” and ”actions”). In their prologue, I have chosen to introduce a so-called
introductory preamble in which I tried to present briefly the atmosphere and the culture of
security in the Romanian society before the beginning of the First World War and to define some
elements.
In the first chapter of the disertation I intended to approach the study of the Romanian
secret services in a different way (beyond the classical chronological approach), by delimiting
and explaining some methodological aspects (not subject to the historiographical study) that
objectively governed the activity of different Romanian informative structures, such as the role
of the intelligence service, its main objectives, as well as the way in which its finished products
were produced and disseminated, respectively the informative materials.
54
At the same time, due to the analysis of various instructions, orders and programs found
in The Archive of The Romanian Intelligence Services, respectively on the basis of the
interpretation of the writing of N.D. Stănescu, I established some elements regarding the training
system of the intelligence professionals. The obvious conclusion is that this system intended to
form the perfect ”intelligence soldier”, connected to the latest theoretical and informational
evolutions, charismatic, good manipulator of the military and espionage techniques and
technologies, capable of being a physical combatant, but also a skillful instrument for performing
less orthodox activities directed against enemies (assassinations, acts of sabotage, propaganda
etc.). Thus, we have a true embodiment of a James Bond character of those times, arguments in
this sense being the constant concern of the military decisionals for his physical and military
"refinement".
Also, in the first chapter of the doctoral thesis, I have also revealed a series of active
security elements, without which intelligence successes, especially in the act of prevention,
would not have been possible. The principle of secrecy (in fact the development of a certain
sensibility and discipline regarding the absolute protection of physical, human, operational,
technical, methodological and actional capabilities, respectively of any kind of service-related
resources), and the principle of partitioning (the substance of which is exactly the institutional
norm according to which the informative work must be guided by the "need to know" principle).
Though tackled tangentially in other historical works on secret services, the analysis of
the relationship between the leaders of the intelligence structures and the rulers of the Romanian
state (subchapter related to the first chapter of the present paper) has revealed astounding
connections. It can be concluded that, by properly understanding the fact that the development of
the services and the success of the assigned missions were conditioned by a good relationship
with the governants, the leaders of the secret services put into practice a chameleonic thinking,
attracting on their side the most important representatives of the state, either by means of
solicitude and professionalism, or by the willingness to protect their own interests. In fact, there
was an almost symbiotic connection between the heads of the Romanian secret services and the
leaders of the state, a connection from which each sought to obtain the most, according to the
way in which their theoretical and practical training was achieved, respectively the elements of
security conduct that characterized the whole system.
In this chapter, based on the analysis of original sources, I have also highlighted some
unpredictable elements in the collaboration between the intelligence services and the head state
structures or other similar organizations, such as the fact that the Abwehr provided the Secret
Intelligence Services (SIS) with a list of all the Soviet agents in Romania, shortly after the
55
signing of the Ribbentrop-Molotov Pact. The Intelligence Service found its salvation on account
of the information sent by SSI regarding the fact that the secret talks between Germany and the
USSR were likely to affect the world order, respectively the French based their knowledge of the
German military intentions only on information obtained from the collaboration with the
Romanian services.
It is worth mentioning that in the last subchapter of the first chapter, I have briefly
presented some distinct / niche informative structures that were remarked in the period
undergoing the historical investigation, such as The Delta Intelligence and Safety Service, The
Informative Group led by Vasile Chilian or The Mobile Echelon.
In the second chapter of my paper I have aimed to reveal the overall problem the
Romanian intelligence officers and agents had to face, trying to manage it in an efficient way,
especially from the belligerent position of our country, in the interest of defending and
promoting Romanian values and interests. On the basis of this reasoning it was imposed (another
novelty of the work, both conceptual and informational) the delimitation and explanation in
relation to the source of aggression of some forms of classical and / or asymmetrical secret
warfare which the informational structures had to fight with both externally (attempts to attack
some political leaders and military capabilities, negative propaganda, intoxication, sabotage, and
subversive actions) and internally (by fighting against dubious affairs).
Obviously, if the elements of the actual wartime operation were subjected to attention and
analysis, the specific elements of the pre-conflict counterintelligence training were also
investigated, so that original concepts and actions were discovered: forms in the establishment of
safety centers, border organization or the creation of external camouflaged bases in the form of
enterprises or affairs by means of which the espionage activity could be continued during the
war.
In this chapter, I have also underlined some positive aspects regarding the involvement of
the Romanian secret structures in the key moments of the military operations, a special attention
being given to the moment of August 23, 1944, which I have presented as a major political error,
based on the confessions of some informative leaders,. The archive information and those
leaders` statements confirmed that SIS head representatives were involved in the development of
this action in various manners. They either participated actively in the preparation of the
moment, managing the ineluctable reprisals of the Germans resulting from its consumption, or
attempted to develop particular structures, formed by true patriots, which aimed to counteract the
operations taken by the Soviets in Romania.
56
While the first four subchapters of the second chapter are elaborated from a historical
perspective, interpreting the facts of the past, the last subchapter, referring to the action failures,
unveils the author's opinion regarding the conceptualization of mistakes in thought and action so
that their presentation represents a subject of analysis and reflection. In this category of action
failures (absolute novelty in historiography) I have included the brutal actions organized by the
communists against people and informative institutions in order to impose a model in a society
that traditionally rejected the eastern ideological influences. In support of this assertion, foreign
actions were analyzed, delimitated and conceptualized also through the ideological and
organizational resistance of traditional intelligence services in relation to them - measures
presented in antithesis as formulas of administrative protest. The analysis was extended also
from the perspective of defining a typology of actions, thus describing measures of a legislative
nature, at the level of collective mentalities, on the identity-nationalist line, respectively on the
operational-partnership line.
Within the third chapter of the thesis, according to the mobile that influenced their
connection with the intelligence services and the achievement of the national safety objectives
(on the basis of which the nature of the tasks entrusted to them could be interpreted), I have
theorized the types of informers who acted in that period, respectively the elite of the secret
services, in this case the special agents who were entrusted to work with informants. In spite of
the fact that there was not a database on the identity of the informants, I have also included
illustrative examples for each category, some results being completely unpredictable.
Other aspects, which were subjected to critical examination only in some literary works
and whose real value is presented in the third chapter of the doctoral thesis, are those related to
the possible collaboration of Maria Tănase, an atypical informant, with the intelligence services
of that period of time (SIS, Deuxieme Bureau, Abwehr, SOE). In support of the premises of this
collaboration, I have included some pros and cons of the matter, based on archive sources and
confessions (published both in the media and in memorial works) of some people who were
close to the great artist. Last but not least, I have revealed the personalities of the 13 opponents
to the communist regime who were arrested on July 1, 1954 by representatives of the C Service
within the Ministry of Internal Affairs, on the background of their work on the Eastern Front and
their internal contributions against the communist movement, under the Soviet influence.
Conclusions
In the hard times of the two world wars the Romanian intelligence structures realized
from the start that any decision they took, especially during the campaign, had to be be well
57
founded on the most accurate information about the enemy. This objective was difficult to reach
without a strict counterinformative and moral conduct of the employees, respectively without the
development of institutional capabilities in order to penetrate the services and areas of interest of
both potential enemies and allies.
Thus, although at the beginning of the first world confrontation, the residual vicissitudes
of the Romanian society (which put a mark even on the behavior of the state leaders) disrupted
the achievement of such desiderata, they did not delay, due to the ability of some informative
leaders, the appearance and development of incipient forms of intelligence structures, whose
purpose was to serve the national interest first and foremost. The dynamics of the international
security environment required that Romania manifest itself and assume the principles governing
the European security agenda, aspects that the Romanian informative nymphs understood in due
time.
Their operational successes, based on extreme secrecy and elements of precise actional
security, ensured the legitimacy required for their officialisation, and revealed the necessity of
their existence. However, at this stage, in spite of having good intentions, being permanently
aware of what they needed in their field of activity, and endowed with a fertile imagination in
designing the organization and the theoretical foundation, their chosen mission was affected by
the lack of national experience and by the changes in the global information hegemony, when
Europe lost its supremacy.
The period between the two world wars, and particularly the first part of the Second
World War represented for the Romanian intelligence services a time of undercovered activity,
the ultimate goal being to adhere to a series of rules of international conduct that would allow at
first the peaceful development of Romania and later the territorial integration of the state.
Subsequently, during the World War, structures of this type were positively adapted to various
stages of military operations, providing continually and on the basis of good-natured
professionalism, valuable information about the intentions and imminent future acts whose target
was our country.
In the preamble of the military confrontations, the threats in the informative trenches
were connected to common forms of work (attempted attacks or dubious affairs according to
some foreign interests), while after the engagement of Romania as a belligerent, they got
complex subversive contours which were meant to cancel, affect or even take control of the
politico-military and economic mechanisms protecting the Romanian state. There were lots of
opponents from both military groups involved, independently or conjointly, as allied or
58
conjunctural enemies, internally or externally, who were subjected to military objectives,
political, ideological, mental or economic attacks.
On the line of their counteracting, operative successes were most often recorded as a
result of the increased vigilance and professionalisation of controlling through monitoring,
special capacity for institutional adaptation, loyal attitude within the institutional cooperation
mechanisms related to the informative community (aiming to increase efficiency and operability,
eliminate superpositions and avoid dissemination of available information resources),
respectively the correct offensive and asymmetric measures taken.
At the same time, the internal climate was not neglected, and an efficient struggle was
directed against counterpropagandism, spreading of ideological currents, forms of social and
civic manifestation governed by external values or even against third parties aiming to take
control over national economic capabilities.
Obviously, the success of these organizational policies (meant to know the sources in
which the threats to the state of domestic security and to the military-union objectives of our
country could emerge in all their forms) was difficult to be be achieved without a good technical
apparatus, which had to be faultless, flexible, and aligned with the informative requirements and
rigors during the war. Although in the periods of relative peace and at the onset of the military
confrontations, the intelligence officer did not have to carry out activities that exceeded the daily
routine (such as knowing the extraprofessional life of potential evildoers, observing the military
activity of the opponents in the proximity of the border, etc.), the moment Romania assumed its
belligerent status imposed the development and the immediate manifestation of new and perfect
operative skills (due to propagandistic, influential, and anticipatory informative dissemination
needs), which were meant to ensure the sustainability of the politico-military and economic
mechanisms for protecting the Romanian state.
These skills could be set up only by means of a developed agency and by
professionalizing it, so that Romania would be protected by having an informational advantage,
irrespective of the adversary to whom the services were supposed to report. In order to put into
practice this action axiom, the secret structures initiated the permanent organization, reforming
and directing the informers to various branches and objectives (military knowledge, maintaining
the politics outside the extremist thinking deviations, ensuring the economic capabilities,
preserving the spirits favorable to the military implications, etc.), the resulting knowledge being
of an unimaginable precision, being highly appreciated by other services and partners of the
intelligence products.
59
In conclusion, the Romanian intelligence structures, under the direction of their leaders,
were capable of organizing themselves in relation to their allies or conjunctural opponents,
having a decisive contribution in avoiding our destruction as a nation or conversion into a space
of experiences. It can also be concluded that the decisional factors in Bucharest could not call
upon the absence of information in substantiating some effective decisions to defend the borders
of Great Romania. It was the king's indecision (unworthy of his sovereign position) to follow his
own path, as well as his lack of reaction to the informative documents received from the
intelligence structures which undoubtedly caused the destruction of national unity. On the other
hand, the similar political shortsightedness and lack of reaction proved by some national leaders
with regard to some ideological transformations (already reported by the intelligence structures)
undoubtedly led to the consolidation of the territorial rapture and the removal from the historical
stage of the traditional Romanian intelligence service, which was unfortunately replaced by a ill-
fated copy of the Soviet model, serving as a means and instrument for the implementation and
consolidation of the communist regime in Romania.
60
CV ENG..
PERSONAL INFORMATION
Alexandru Iordache
Nicolae Iorga, nr. 1, bloc 4, scara B, etaj 3, ap. 36, Târgoviște ,Romania
0767.450.940
Sex Male | Date of birth 17/09/1986
PROFESSIONAL EXPERIENCE
10/2009–Present Intelligence Officer
U.M. 0724 Târgoviște, Romania
Activities and responsibilities as stated by Law 51/1991
02/2009–08/2009 Sales Agent
S.C. Terra Marketing Rib 2003 Târgoviște, Romania
Marketing and advertising of sanitary products; finding new clients and signing delivery contracts with
them
10/2008–01/2009 Financial Adviser
Citi Financial Bucharest, Târgoviște Agency, Romania
Counselling for obtaining personal credits and / or financial cards, finding new clients as well as
keeping appropriate and amiable relationships with existing clients, finding new partners, negotiating
and signing new contracts with the main commercial societies in Dâmbovita county.
EDUCATION AND TRAINING
10/2015–Present Ph.D. candidate in History Doctorate
The University of ”Valahia” in Târgoviște, Romania, Doctoral School of Economics and
Social Studies
61
Main subject: Methodology of research and academic writing. Applications in the History of the 20th
century.
Professional competence acquired: critical and affable opinion, result-centred orientation, pro-active
attitude, responsibility, constant interest in the improvement of individual activity.
10/2009–01/2011 Master in Intelligence and Military Studies Master
” Mihai Viteazul” National Academy of Intelligence, Bucharest, Romania
Main subjects: International Connections, Political Sociology, Geopolitics and Security, History of the
Romanian Secret Services, Bioterrorism.
Professional competence acquired: efficiency, flexibility in solving working situations, teamwork
abilities, innovation, adaptability.
10/2008–07/2011 Master in ’’The Unity of European History’’ Master
The University of "Valahia" in Târgoviște, Romania, The Faculty of Social Studies
Main subjects: Principles and methods in the study of the contemporary age, International
Connections and European Unity, Political and European Groups in the 20th century.
Professional competence acquired: organization-planning, analysis-synthesis, abilities in the archive
and scientific research, accuracy, analytical and creative thinking.
10/2005–07/2008 University degree in History Licence
The University of "Valahia" in Târgoviște, Romania, The Faculty of Social Studies
Main subjects: History of Collective Mentalities, History of European Integration, History of Northern
and Baltic Europe in the Modern and Contemporary Ages.
Professional competence acquired: Speaking Abilities (oral and written), analytical and research
abilities, interpersonal management.
09/2001–06/2005 Form teacher-nursery school teacher Pedagogic Institute
”Constantin Cantacuzino” National College in Târgoviște, Romania
Main subjects: General Pedagogy, Psychology, Romanian Language and Literature, Compared
Literature, Latin, Informatics, Library Science.
Professional competence acquired: Didactical and Educational Abilities.
PERSONAL COMPETENCE
Native Language Romanian
62
Foreign Languages UNDERSTANDING SPEAKING WRITING
Listening Reading Conversation Abilities Oral Discourse
English C1 C1 B2 B2 B2
Certificate of Linguistic Competence granted by The University of ”Valahia” in Tărgoviște, Faculty of Political
Sciences, Languages and Communication – The Language Department (nr. 6176/02.10.2015)
French B1 B1 A2 A2 B1
Levels: A1 and A2: Elementary user - B1 and B2: Independent user - C1 and C2: Experimented user
Communication Skills - open-minded, empathic and communicative character – abilities acquired during the attendance of
pedagogical institute and teaching practice (which imposed a particular accuracy in assuring a
superior quality of the teaching process, especially in the case of very young learners);
- good persuasive abilities acquired while working in the private enterprise.
Abilities acquired at the present
working place
- training and forming new employees – mentor responsibilities;
- negotiating skills, fast ability of understanding and emphasizing the essential of a situation/context as
well as making the most of it;
- responsibility, discretion, seriousness and constructive ambition; specific competence for the military
background.
Digital Competence SELF-EVALUATION
Information
processing Communication
Content
creation Security
Problem
solving
Experimented user Experimented user Experimented user Experimented user Independent user
Digital competence – Self-evaluation grid
Driving licence B category
FURTHER INFORMATION
Member of the National Association of Balkan and Slavonic Studies
Activities within ”Grigore Gafencu” Centre of History and Cultural Heritage Research;
63
Participant in the systematic archaeological digging activities at Bordușani-Popină site;
Participant in the national sessions of communication and school olympiads (3rd prize at The National
Olympiad of Pedagogy and Psychology, Galați 2003, organized by ”Costache Negri” Pedagogical
Institute);
Graduate of the psycho-pedagogical module – 1st level (2008) , organized by The Department for
Training the Teaching Staff within The University of ”Valahia” in Târgoviște;
Graduate of the post-university course ”The Continuous Training of Mentors”, organized by ”Mihai
Viteazul” National Academy of Intelligence in Bucharest, 18-22 April 2016;