98
Mod . Coal a № document. Semnat . Data Coala 1 UTM 581.4 012 ME Conducăto r Consultan t Grozavu V. Contr. norm. Aprobat l.s.Groza vuV Design interior al unui hol hotel cu sala de conferinta, or. Chisinau Litera Coli 60 UTM FUA DIN-091 Cebanu R. Elaborat CUPR INS: INTRODUCERE..................................................... ................................................................... ....3 1. ANALIZA ÎNAINTE DE PROIECT............................................................ ............................4 2. PARTEA ARHITECTURAL- CONSTRUCTIVĂ....................................................... ........23 2.1. Structura de planificare a incaperilor........................................................ ........................23 2.2. Soluţii constructive…………….………………………………………………………..23 2.2.1. Tavan…………….…………………………………………………..……………..23 2.2.2. Pereti……………………………………………………………………………….23 2.2.3. Pardosea……………………………………………………………………………23 3.SOLUŢII ARTISTICO- CONSTRUCTIV.................................................... ............................17 4. UTILAJ TEHNOLOGIC- INGINERESC…….................................................. .......................23 5. FIZICA CONSTRUCŢIILOR.................................................. ...............................................23

cuprins TNI

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: cuprins TNI

Mod.

Coala № document. Semnat. Data

Coala

1

UTM 581.4 012 ME

Conducător Consultant Grozavu V.Contr. norm. Aprobat

l.s.GrozavuVDesign interior al unui hol hotel cu sala de conferinta, or. Chisinau

Litera Coli

60

UTM FUA DIN-091

Cebanu R. Elaborat

CUPRINS:

INTRODUCERE............................................................................................................................3

1. ANALIZA ÎNAINTE DE PROIECT........................................................................................4

2. PARTEA ARHITECTURAL-CONSTRUCTIVĂ...............................................................23

2.1. Structura de planificare a incaperilor................................................................................23

2.2. Soluţii constructive…………….………………………………………………………..23

2.2.1. Tavan…………….…………………………………………………..……………..23

2.2.2. Pereti……………………………………………………………………………….23

2.2.3. Pardosea……………………………………………………………………………23

3.SOLUŢII ARTISTICO-CONSTRUCTIV................................................................................17

4. UTILAJ TEHNOLOGIC-INGINERESC…….........................................................................23

5. FIZICA CONSTRUCŢIILOR.................................................................................................23

5.1. Cerinţe faţă de iluminatul artificial...................................................................................23

5.2. Calculul iluminării artificiale pentru sala festiv-sportiva..............................................23

5.2.1. Date generale...........................................................................................................23

5.2.2. Aflam normarea iluminarii artificiale.......................................................................23

5.2.3. Efectuam calculul indicelui „i” incaperii..................................................................23

5.2.4. Efectuăm calculul ρmed.sup r.......................................................................................23

5.2.5. Efectuăm calculul numărul de instalaţii de lumină...................................................23

5.2.6. Concluzie..................................................................................................................23

5.2.7. Însorirea....................................................................................................................23

6. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE FINISARE.................................................................27

6.1. Descrierea secvenţei de lucrari de reparaţii si de finisare...............................................25

6.2. Explicarea materialului : Parchet masiv...........................................................................23

6.2.1. Tipul lucrarilor de finisaj alese sau a materialelor utilizate in proiectul propus

design interior……………………………………………..………………………………….……23

 6.2.2. Scopul acestui tip de finisare……………………..…………………………....….23

Page 2: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

6.2.3. Pregatirea suprafeţelor pentru efectuarea lucrărilor de finisare…………….…….23

6.2.4. Maşinile, mecanismele, sculele la lucrări de finisare……………………….…….23

6.2.5. Materialele pentru finisare si proprietaţile lor…………………………...………..23

6.2.6. Tehnologia de executare a lucrărilor date…………………………………….….23

6.2.7. Controlul calitaţii. Toleranţa………………………………………………………23

7. ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR.......................................................................................33

7.1. Determinarea costurilor de deviz....................................................................................33

7.2. Componenţa documentaţiei de deviz..............................................................................35

7.3. Metoda de resurse la întocmirea documentului de deviz................................................35

7.4. Plan marketing…………………………………………………………………………23

7.5. Plan organizatoric……………………………………………………………………..23

7.6. Plan de procedure………………………………….………………………………….23

7.7. Plan financiar………………………………………………………………………….23

7.8. Riscuri şi asigurari……………..………………………………………………………23

8. PROTECŢIA MUNCII ŞI SIGURANŢA EXPLOATĂRII..................................................62

8.1. Introducere........................................................................................................................63

8.2. Analiza condiţiilor de muncă............................................................................................64

8.3. Măsuri privind sanitaria industrială..................................................................................66

8.4. Măsuri privind tehnica securităţii.....................................................................................68

8.5. Măsuri privind profilaxia antiincendiară..........................................................................70

8.6. Masuri de protecţie a mediului ambiant...........................................................................73

8.7. Calculul ingineresc SSM sau PMA..................................................................................74

9. BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................75

10. ANEXE. PARTEA DIMENSIONALĂ A PROIECTULUI.................................................77

Page 3: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

INTRODUCERE

Proiectul de Design Interior propus reprezintă o soluţie de amenajare a interiorului

1. ANALIZA ÎNAINTE DE PROIECT

- Lista incăperilor şi structura de planificare.

După o cercetare a necesităţilor complexului în cauză, s-a făcut planul structurii, obţinînd

informaţia despre numărul de încăperi şi destinaţia acestora:

Parter:

Grupa mare

-Vestiar___________21.49 m2

-C de activităţi______61.63 m2

-B.T.S._ __________14.88 m2

- Dormitor_________44.40 m2

Grupa mica

-Vestiar___________22.40 m2

-C de activităţi______52.08 m2

-B.T.S._ __________12.72 m2

- Dormitor_________36.96 m2

Casa scarii______________17.25 m2

Sala sportivo-sportiva_____70.47 m2

- Caracteristicele constructive

Spaţiul ales prezintă 2 nivele la cotele 0.000 şi respectiv 3.300, gradiniţa de copii situată in s.

Ohrincea r. Criuleni.

Suprafaţa cuprinsă la parter este de 989.14 m2 , pentru etaj – 510.63 m2, suprafaţa totală a

grădiniţei fiind de 1499.77 m2. Clădirea constituie o structură cu schelet portant din beton armat

monolit, blocuri de calcar si grinzi din beton armat, ceea ce permite organizarea spaţiului cu maximă

flexibilitate.

În plan clădirea are dimensiunile de 59.3 m x 48.9 m în axe. Etajul la cota 0.000 are

înălţimea de 3,00 m, iar cel la cota 3.300 transversale de 6,300 m. Construcţia include 2

scări, 2 suplimentara de evacuare, cu ieşire în lateralul clădirii. Suprafaţa ce am executat-o in

proiect este de 335.47 m2.

- Orientarea funcţională

Page 4: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Proiectul ce mi-l-am propus sa il execut la lucrarea de diploma este o grădiniţă de stat ce are o

capacitate de 170 copii si angajeaza un numar mare de personal.

- Cerinţele social-psihologice

Grădiniţa pentru copii „Guguţă” a fost edificat ţinindu-se cont de exigenţele impuse de normativele

in construcţii. Avind in vedere că micuţii au nevoie de un climat psihologic deosebit pentru a se

forma ca personalităţi, amplasarea intr-o zona ecologică si linistită crează o ambianţă favorabilă

pentru dezvoltarea abilitaţilor copiilor. Un rol important pentru crearea confortului psihic a copiilor

o au frescele de pe faţadele edificiului ce reprezintă diverse scene din folclorul tradiţional, fapt ce

crează o amosferă de basm pentru copii.

- Amplasarea si condiţiile climaterice

Grădiniţa este amplasată intr-o zonă verde din centrul satului, relieful fiind unul domol, fară

diferenţe mari de cote. Pe terioriul grădiniţei sunt plantate diferite specii de copaci si plante

decorative. Condiţiile climaterice sunt proprii zonei centrale a republicii Moldova ce sunt

caracterizat de ierni blinde si veri călduroase.

2. PARTEA ARHITECTURAL-CONSTRUCTIVĂ

Construcţia clădirilor joacă un rol important în activitatea unui designer, care asigură

corectitudinea proiectării de interior şi a eventualelor modificări a pereţilor portanţi sau despărţitori.

Construcţiile au rolul să creeze condiţii optime de lucru, ţinînd cont de mediul, condiţiile

naturale care acţionează asupra muncii, vieţii.

2.1. Structura de planificare a incaperilor.

Oricare clădire dispune de spaţiu cu mărimi şi destinaţii diferite care definesc destinaţia

principală a clădirii. Aceste spaţii au relaţii bine determinate între ele, coordonate de normative.

Clădirea cuprinde mai multe categorii de spaţii, care se împart în:

1. spaţii de exploatare destinate scopului principal al etajelor ( recepția, sală de

conferinta, cafenea);

2. spaţii auxiliare (bucătărie, bloc tehnico-sanitar);

3. spaţii de circulaţii (hol, antreu, coridoare, casa scării, tambur)

La proiectarea spaţiului unei clădiri trebuie să se ţină cont de cerinţele funcţionale şi

arhitecturale printre care cele mai importante se referă la:

- orientarea favorabilă a încăperilor şi ferestrelor faţă de punctele cardinale;

Page 5: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

- asigurarea unei legături judicioase între spaţii din punct de vedere funcţional,

tehnologic, economic;

- amplasarea corespunzătoare a utilajelor, mobilierului şi a altor dotări precum şi a unei

circulaţii convenabile.

Elemente pentru montarea unor instalaţii în interiorul clădirii.

Montarea în poziţie de funcţionare a lucrărilor de instalaţii (conducte, cabluri, obiecte

sanitare, aparate, utilaje) se efectuează cu ajutorul unor elemente din lemn, metal, materiale plastice,

precum şi al materialelor care le fixează de elementele de construcţie a clădirii.

- montarea bateriilor de încălzire şi răcire : ele se montează în general pe dispozitive de

susţinere proprie, independente de canalele de aer şi sînt pe suporţi metalici care se reazemă pe

planşee.

- montarea conductelor de apă caldă şi rece se poate face aparent sau îngropată

(mascată sub tencuiala pereţilor sau sub pardosea). Eu am adoptat montarea îngropată a conductelor

ce se realizează cu ajutorul tencuielei executate pe rabiţ. Conductele verticale şi coloanele se fixează

cu cîte o brăţară la fiecare etaj deoarece înălţimea acestuia nu depăşeşte 3,5 m. Am folosit conducte

din PVC la montarea cărora se acordă o deosebită atenţie creării posibilităţii de dilatare sau

contracţie liberă ale acestora, care sunt de circa 7 ori mai mare decît la conductele metalice. La

trecera prin pereţi şi planşee, conducta de presiune din PVC se protejează cu un tub de protecţie al

cărui diametru interior este cu 5-10 mm mai mare decît diametrul exterior al ţevii pentru a nu crea

un punct fix. Spaţiul liber dintre ţeava din PVC şi tubul protector se completează cu pîslă minerală.

Tubul de protecţie se fixează bine în perete sau planşeu. Coloanele verticale sunt susţinute la circa 3-

4 cm sub mufa cea mai apropiată de punctul de susţinere. Distanţele pe orizontală a conductelor de

PVC variază cu temperatura de regim şi grosimea peretelui ţevii.

Goluri în pereţii şi planşeele clădirii

Canalele de ventilare naturală a clădirii.

Ventilarea naturală a clădirii se face de regulă cu ajutorul ferestrelor. În încăperile care nu au

ferestre spre exterior sau au ferestre exterioare dar au degajări mari de căldură sau umiditate

(bucătării, birouri, oficii) e necesară o ventilare naturală suplimentară care să realizează cu ajutorul

unor canale verticale executate în pereţii clădirilor.

Canalele pentru ventilarea naturală a clădirii pot fi:

- individuale pentru fiecare încăpere şi nivel folosite la clădiri care au pînă la P+4 etaje;

- cu canal colector central şi canale secundare de absorbţie pentru fiecare etaj şi

încăpere, utilizate la clădiri cu mai mult de P+4 etaje.

Page 6: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Deoarece canalele de ventilare sunt amplasate în pereţii portanţi de la începutul construcţiei şi

pînă în prezent, sunt amplasate pe toată înălţimea clădirii ieşind în afară, deasupra acoperişului.

Secţiunea canalului e dreptunghiulară cu dimensiunile de 380x1680. Canalele sunt executate din

zidărie din cărămidă şi se reazemă direct pe planşee.

Schimbări făcute în pereţii şi planşeele clădirii

Pornind de la lista încăperilor necesare şi cercetînd actele normative СНиП 2.08.02 – 89 «

Общественные здания и сооружения» , СНиП 2.09.04 – 87 «Административные и бытовые

здания» s-a găsit structura detaliată a încăperilor. Pentru a asigura funcţionalitatea utilizării spaţiilor

impartit zona auxiliara in 4 perti functiolal necesare: 1 bucatarie- cel mai importatn compartiment ce

necesita cea mai mare suprafata, ea se imparte in secţii cum sunt: secţia bucatariei fiebinţi,

respectind toate normele de constructii si utilajele necesate, dotata cu 2 depozite pentru pastrarea

combinelor frigorifice si a cazanelor. Si secţia bucatarii reci avind la dispoziţie un depozit pentru

pastrarea legumelor si fructelor si cel mai important este spalatoriea cu un depozit ce sunt efectuate

dupe SNiP din tab. 8 si depozitele cu o suptafata de minim 6 m2 fiecate. 2 administraţia – dotata cu

cabinetul metodic si recepţie avind iesire in interiorul cledirei pentru personal cit si afara pentru

parinţi sau alte persoane. 3 punctul medical- efecuat conform SNiP tab. 6 impartit in 2 zone: camera

medicului si sala de proceduri. 4 depozite si viceu pentru personal.

Pentru a realira toate incaperile dupa normativele propuse au fost demontaţi toţi pereţii

desparţitori cu grosimea de 200 mm din m zidarie de calcar, cu scopul de a spori gradul lor de

funcţionalitate. Din cauza lărgirei bucatăriei, schimbarea punctului medical si a apariţiei unui viceu

si a depozitelor, neprevăzute iniţial in proiect, se fac străpungeri in pereţii exteriori sau in

tavan(efectuind ventelarea in pod) pentru a asigura ventilarea acestor incăperi. În golul format de

200 x 200mm se instalează un ventilator electric automat.

La instalarea conductelor de apă, canalizare, încălzire, se fac străpungeri prin planşeele cu

goluri. După planul reconstruit se adaugă 4 puncte adăugătoare de canalizare şi alimentare cu apă

caldă şi rece. Dimensiunile golurilor sunt de 25 x 25 cm.. Străpungerea se poate realiza cu şpiţul sau

alte instrumente adecvate.

Alte schimbări care afectează elementele construcţiei se fac la montarea unor instalaţii cum

ar fi:

- montarea şi fixarea corpurilor de încălzire şi răcire. Condiţionerele se montează în general pe

dispozitive de susţinere proprie pe suporţi metalici care se reazemă pe planşee.

- montarea conductelor de apă caldă şi rece. Ele se montează aparent, se maschează cu ajutorul

tencuielei executate pe rabiţ. Conductele verticale se fixează cu cîte o brăţară la fiecare etaj. Cele

orizontale se suspendă pe console. La folosirea conductelor din PVC se crează posibilităţii de

Page 7: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

dilatare şi contracţie liberă ale acestora. Conductele din PVC se protejează cu un tub de protecţie al

cărui diametru interior este cu 5-10 mm mai mare decît diametrul exterior al ţevii penru a nu crea

un punct fix. Spaţiul liber dintre ţeava din PVC şi tubul protector se completează cu pîslă minerală.

Pentru a delimita zonele, odaie propuse in proiect de vor efectua pereti desparţitori din plăci de

gips masiv si gips carton in dependentă de destinaţia incăperilor, fiindcă e ecologic, usor si nu

necesită resurse mari pentru al monta.

2.2. Soluţii constructve

2.2.1. Tavan

Tavan suspendat din plăci mari (gips carton)

Printre materialele utilizate tot mai frecvent in amenajările de interior pentru tavanele

suspendate, se numară gips-cartonul, plăcile metalice sau pe baza de lemn, fiecare material oferind

posibilitaţi relativ extinse in ceea ce priveste designul si conformarea finală a tavanului. Tavanele

creează o impresie deosebită in designul unui interior, fiind in general acele elemente care

completează şi personalizează un interior.

Plăcile de gips carton pot fi prelucrate foarte uşor, fiind constituite dintr-un sandwich (gips intre

două foi de carton) si se taie astfel: se trasează cu o linie dreaptă zona de tăiere. Apoi, cu un cutter se

crestează una din suprafete, se apucă partea de după taietura şi se indoaie in sensul foii de carton

care nu a fost crestata.

Sistemul de montaj este alcatuit din elemente metalice si poate fi folosit cu success pentru toate

materialele, permitand conformari simple sau complexe.

Placare  1. Placi de gips-carton RB, RBI 12,5 mm,

Structura se fixare 2. Profil metalic CD 60 - 06

Page 8: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

3. Profil metalic UD

4. Sistem de suspendare

4A. Sistem Nonius pentru CD 60

4B. Sistem tija list si piesa suspendare CD 60

4C. Sistem tija list si piesa suspendare rapida CD 60

4D. Sistem banda cu slitz si piesa de suspendare

CD 60 pentru banda cu slitz

Fixare  5.Diblu metalic DN6 pentru fixare sistem suspendare

6. Sistem de ancorare (încrucisare) profile CD 60

6A. Piesa de ancorare dubla pentru CD 60

(alternativ 2 piese de ancorare simplì pentru CD 60)

6B. Piesa de încrucisare CD 60 la nivel

suruburi autofiletante, interax max. 17 cm

Prelucrare cu spaclul  7. Pasta de rosturi Rigips

Banda de armare

Etansare 8. Banda de etansare sub profilele UD perimetrale

Izilare 9. Termoizolatie cu vata minerala

Page 9: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

2.2.2. Pereţi

a) Pereţi exterior din zidărie.

1

2

3

4

5

6

7

1. AplaTencoPlast – tencuiala decorativa texturata

2. AplaPrimEX/AplaPrimEX Color/AplaTencoPrimer - amorsa pentru exterior

3. Strat de armare :     - AplaStyrofix – masa de spaclu     - AplaMesh – plasa de armare     - AplaStyrofix – masa de spaclu     - dibluri

4. Placa de polistiren extrudat XPS / polistiren exapandat EPS AplaEfoam

5. AplaStyrofix /AplaFix/AplaFix EPS/– adeziv pentru polistiren 

6. Profil pentru inceperea montajului 

7. Zidarie

b) Pereţi desparţitori din gips carton

Page 10: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Placare  1. Placi de gips-carton 

Structura  2. Profile CW 50, 75 sau 100 - 06

3. Profile UW 50, 75 sau 100 - 06

Fixare   4. suruburi autofiletante, interax max. 20 cm

5. Dibluri pozitionate la max. 100 cm

Prelucrarea cu spachelu 6. Pasta de rosturi Rigips

Banda de armare

Etansate   7. Banda de etansare sau straifuri de vata minerala

bazaltica (pentru rezistentì la foc)

Izolare  8. Vata minerala

2.2.3. Pardosea.

Principalele caracteristici cerute in mod tradiţional la fiecare pardoseală bună, care facilitează

intinderea, durata in timp, aderenţa, aspectul estetic, confortul termo-acustic si elasticitatea, sunt pe

larg satisfacute de pardoselile din lemn.

Page 11: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

1. Pardoseala lemn cu elemente prinse in panouri din conglomerat lemnos (OSB)

Pentru un rezultat optim este indicată folosirea unor lamele de dimensiuni reduse si dispuse

asimetric.

2. Panou OSB

Montajul parchetului pe un panou OSB permite exploatarea din plin a caracteristicilor de

conductibilitate termica redusă şi a capacitaţilor izolante: pardoseala de lemn montată pe un panou

OSB furnizează o mare contribuţie la economia energiei si creşterea confortului termic, determinand

şi scăderea zgomotului făcut de paşi.

3. Film din polietilena

Panourile OSB sunt expuse deformării in conditii de umiditate. Tenax FL constituie o barieră

impotriva acesteia. Montajul TENAX FL determina protectia la uscarea sapei umede in primele zile

de montaj.

4. Sapă de grosime 6-7 cm cu plasă antifisurare.

Distribuţia incărcării depinde de tipul de pardoseală, o pardoseală inertă (PVC, cauciuc,

mochetă ...) nu distribuie incărcarile uniform. Pe cand pentru pardoselile rigide este necesar un

substrat cu o rezistenţă de circa 80 kg/m2, şi pentru pardoseli inerte si din lemn 130 Kg/m2.

Page 12: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

3. SOLUŢIILE ARTISTICO-CONSTRUCTIVE

3.1. Caracteristica deciziilor generale ale stilului.

Designul interior contemporan, cunoscut şi sub numele de stil modern, poate părea un stil

confuz, fără trasaturi ferme si greu de diferenţiat de alte stiluri de design contemporane. Stilul

contemporan este definit prin linii clare ce creeaza o atmosferă relaxantă, spatii deschise, elemente

şi materiale inspirate din natură.

Cea mai atragatoare calitate a stilului modern este accentul pus pe spaţii deschise. Spaţiul poate

fi accentuat vizual, in cazul in care nu beneficiaţi de o incăpere mare, cu ferestre mari prin care

lumina sa fie lasată sa patrundă in voie. Accesoriile atent alese sunt foarte importante in orice decor.

Stilul de amenajare modern se caracterizează prin linii curate si suprafeţe fine, fără detalii

complicate. Insă, acest lucru nu inseamnă că o locuinţă amenajată după principiile acestui stil trebuie

sa aibă o infăţişare rece, sterilă si rigidă.

Prea multă lume consideră că o incăpere modernă oferă imaginea unui spital, prin suprafeţele

albe si clare. Acest lucru insă nu este adevărat. Design-ul contemporan se joaca cu lumina si

culorile, formele si funcţiunile. Stilul de azi este o imbinare de elemente confortabile, locuibile care

creează o senzaţie sofisticată şi proaspătă.

Stilul modern se potriveşte atat pentru birouri, cat şi pentru apartamente, case sau gradiniţe. O

gradiniţă amenajata in stil contemporan poate fi liniştită si comfortabilă. Pentru a ajunge la acest stil

este important sa respectati nişte reguli de bază. Simplitatea, subtilitatea, texturile şi liniile clare va

ajută sa definiţi corect stilul modern. Trebuie de concentrat pe culoare, spaţiu şi forme. In

comparaţie cu alte stiluri, stilul contemporan se potriveşte de minune la efectuatea grediniţei propuse

avind incaperi cu spaţii mari şi luminoase.

Mobilierul piese cu linii curate, siluete fine, suprafeţe fără sculpturi sau ornamente. Lemn in

culori deschise. Mobilierul trebuie sa aibă formă geometrice. Tapiţeria este neagră, albă sau alte

tonuri şi este confecţionată din fibre naturale. Materialele au un aspect natural: piele, lană, bumbac,

mătase, iută si sunt texturate. Piesele de mobilier sunt simple, fără curbe sau elemente decorative.

Canapelele, scaunele şi fotoliile sunt şi ele simple, fără niciun fel de element decorativ. Pernele

trebuie sa aducă ceva culoare şi trebuie să aibă motive geometrice.

Tesăturile naturale, cum ar fi mătasea, lana sau bumbacul, sunt folosite pentru aspectul texturii

şi al nuanţelor neutre. Totusi, modele viu colorate sunt intalnite in covoare sau perne.

2.2. Decizia privind gama coloristică

Modul in care fiecare dintre noi vede culorile este unic. Vederea noastră este deosebit de

complexă şi de sensibilă. Numerosi factori externi, precum si lumina din incăpere si texturile

Page 13: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

suprafeţelor influenţează felul in care percepem culorile. Anumite culori pot provoca un raspuns

emotional puternic, in utilizarea inteligentă a luminii poate intensifica sau atenua starea sufletului.

Asa că, inainte de a decora odaile ne gindim cum trebuie sa se simtă copii in interiorul acestora, am

pertecut ceva timp in ele inainte de a mă decide asupra paletei finale.

Se ştie că unele grupe de culori inspiră anumite emoţii. Aceste emoţii pot fi schimbate

semnificativ, in funcţie de adincimea sau tonurile culorii.

Compoziţia culorilor conform В. К. Крауслер “Альбом колеров”

Nr. Denumirea culorii Nr.culorii Compozitia %din masa

1. Galben miere 81 Краска серо-желтая О-25

Мел

48.0

58.0

2. Galben-trandafiriu 68 Краска желтая ЖЛП-1 100.0

3. Ivoliu 69 Краска желтая ЖЛП-1

Мел

58.8

41.2

4. Sofran 83 Краска желтая ЖЛП-5

Краска красная К-10

90.0

10.0

5. Verde limenta 64 Краска серо-желтая О-25

Краска зеленая ЗП-10

94.4

5.6

6. Verde-mazare 58 Краска желтая ЖЛП-10

Краска синяя МО-5

77.3

22.7

7. Rosu-coral 93 Краска красная К-20 100.0

8. Roz-garoafa 94 Краска красная К-20

Краска желтая ЖЛП-10

Мел

53.2

5.9

40.9

9. Roz-spuma-de-capsuni 96 Краска красная К-1

Краска желтая ЖЛП-1

Краска красная К-10

66.6

25.1

8.3

10. Albastru-celest 28 Краска голубая МО-2

Краска желтая ЖЛП-5

Мел

51.0

1.9

47.1

Page 14: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

11. Albastru regal 23 Краска синяя У-50 100.0

12. Mahoniu 15 Краска красная К-20

Краска синяя У-50

Мел

26.6

18.1

55.3

2.3. Lucrările de finisare.

Finisajele unei clădiri cuprind următoarele lucrări: pardoseli, tencuieli, placaje, zugrăveli,

vopsitorii, tapete si tamplării, avand un rol funcţional, decorative si igienico-sanitar. Costul acestor

lucrări reprezintă cca. 15-20% din costul material si cca. 25-30% din cel salarial al unei construcţii,

fapt pentru care se impun măsuri de reducere a acestor cheltuieli prin:

-mecanizarea proceselor tehnologice ale lucrărilor de finisaje;

-prefabricarea elementelor de finisaj;

-folosirea de materiale eficiente;

-introducerea unor metode avansate de lucru;

-calificarea corespunzatoare a forţei de muncă.

Pardoselile. Sunt elemente de construcţie situate la faţă superioare a planseelor sau direct pe

pămant, care alcătuiesc suprafata plană, netedă şi rezistentă la uzură şi care au rol de a prelua şi

transmite incărcările date de circulaţie şi depozitare, precum şi un rol estetic, de izolare termică,

fonică, etc.

Ele cuprind:

-stratul-suport, rigid, constituit din beton simplu sau elastic, nisip, pietriş, piatră spartă;

-stratul de uzură, format din diverse materiale: pămant, lemn, piatră naturală, piatra artificiale,

bituminoase, materiale pe baza de polimeri sintetici, materiale speciale. Pardoselile trebuie să

indeplinească anumite condiţii:

-să fie rezistente la uzură produsă de circulaţia oamenilor, animalelor sau a vehiculelor;

-sa nu se deformeze la şocuri prin cădere;

-sa reziste la poansonare;

-sa fie durabile;

-sa fie termoizolante si fonoizolante;

-rezistente la foc;

-sa fie impermeabile;

Page 15: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

-sa fie estetice;

-sa fie usor de executat, intreţinut şi reparat.

O pardoseală nu poate indeplini in totalitate aceste condiţii alegerea tipului de pardoseală se face

in funcţie de destinaţia cladirii: social-culturala, de locuit, administrativă, industrială, agrozootehnică

etc. Un criteriu important in funcţie de care se pot clasifica pardoselile il constituie materialul din

care se execută statul de uzură.

Pardoselile pot fi:

-din lemn;

-din piatra naturală;

-din piatra artificială nearsă;

-din piatră artificială arsă;

-din produse pe bază de polimeri sintetici.;

-din sticlă.

Lucrarile de pardoseli se execută după ce au fost realizate tencuielile, montată tamplaria si

probate instalaţiile amplasate sub pardoseală.

Pardoselile din lemn, se folosesc in mod curent datorită unor calităţi ca: elasticitate mare,

termo şi fonoizolatoare, antiderapante, estetice.

Pardoselile pot fi: -

din dusumele brute care se utilizează la magazii, poduri sau dusumea oarba sub parchet;

-din parchete;

-din placi fibrolemnoase;

-din pavale de lemn.

Pardoseli din mocheta. Se folosesc foarte mult in locuinţe, camere de hoteluri, sali de teatre si

concerte, sali de conferinţă, biblioteci şi sali de lectură, magazine, birouri. Avantajele pardoselilor

din mochetă: estetice, termo si fonoizolatoare, se intreţin, se curăţă şi se monteaza usor.

Tencuielile reprezintă finisaje aplicate pe suprafata brută a unor elemente de constructie avand

urmatoarele roluri: decorative, igienic, de protecţie, de izolare termică, fonică si hidrofugă.

Calsificarea tencuielilor se face dupa anumite criterii: natura suprafeţei pe care se aplică, modul de

execuţie, liantul de preparare a mortarului (var, ipsos, argila, ciment, var hidraulic), modul de

prelucrare-finisare a fetei vazute (suprafata netezită sau driscuită, suprafata executată din materiale

si cu metode speciale), dupa poziţia lor in construcţie (tencuieli interioare si exterioare).

Dintre tencuielile obisnuite, cele mai intrebuinţate sunt:

-tencuieli brute;

Page 16: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

-tencuieli driscuite;

-tencuieli sclivisite;

-tencuieli gletuite.

Tencuiala se aplica in trei straturi: stratul de amorsaj (spritul), grundul si stratul vizibil (de

finisare).

Placaje. Lucrarile de placaj reprezintă lucrarile de finisaje prin care se aplică pe suprafaţa

pereţilor interiori sau exteriori, plăci sau panouri din diferite materiale.

Dupa natura materialelor folosite, placajele pot fi :

-placaje din plăci de faianţă, se fac din argile refractare, caolinuri, feldspati, acoperite pe o fată

cu smalt iar pe cealaltă cu striuri in relief. Se folosesc la placarea băilor, bucătăriilor, grupurilor

sanitare, laboratoarelor etc.;

-placaje din plăcuţe de striclă colorată. Plăcute de diferite culori, cu o fată dreaptă si cealaltă cu

striuri, se utilizează la finisarea cladirilor, cu placaje interioare si exterioare;

-placaje din lemn. Folosesc la interioare pentru lambriuri, utilizandu-se fibre din lemn (PFL) ,

plăci aglomerate din aşchii de lemn (PAL), tablii, scanduri;

Zugraveli si vopsitorii. Lucrările de finisaj prin care se aplică pe suprafeţa elementelor de

construcţie un strat subţire dintr-o suspensie de pigmenţi in apă şi numesc zugrăveli. Daca stratul

este alcătuit dintr-o suspensie de pigmenţi in ulei sau emulsii de lian in apă, lucrările de finisaj se

numesc vopsitorii.

Zugravelile se clasifică in: văruit (executat din lapte de var stins şi strecurat, cu ajutorul

bidinelei sau pompă), pe baza de clei, pe baza de vinarom (executate pe beton, cărămidă, lemn,

hartie, ţesături), in calcio-vechio (realizată prin stropire manuală sau mecanică), decorative (se

execută cu ajutorul unor pensule, bureţi de cauciuc, sabloane de hartie etc).

Vopsitoriile. Dintre tipurile de vopsitorii cele mai importante sunt:

-vopsitoriile in ulei pe tencuială, primul strat, grundul de imbibare, se chituieste, după uscare se

slefuieşte şi apoi se aplica 2-3 straturi pe direcţie verticală, ultimul strat se va da de sus in jos;

-vopsitoriile pe lemnarie, se aplică pe tamplaria uşilor, ferestrelor, a lambriurilor şi constau in

aplicarea a 2-3 straturi de vopsea pe suprafetele grunduite şi spăcluite cu chit de lac, ultimul strat

dandu-se in lungul fibrelor lemnului;

-suprafeţele metalice, se vopsesc după ce imprealabil au fost bine curăţate, inclusiv de rugină şi

grunduite cu miniu de plumb;

Tapetele reprezinta lucrări de finisaj ce constau in aplicarea la interior pe pereţi a unor faşii

decorative din: hartie, carton, stofa, matase, PVC etc. Suprafata-suport trebuie sa fie perfect plată,

Page 17: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

curată şi uscată. Pentru indepartarea tapetului vechi, acesta sa va umezi cu apă caldă si apoi se va

răzui cu spaclul.

Tamplarie. Lucrările de tamplărie reprezinta elementele de construcţie ce se montează in

golurile lăsate special la execuţia pereţilor interiori şi exteriori ai clădirii pentru iluminare şi

ventilaţie naturală, intrare-ieşire, comunicare intre diferite incăperi. Ferestrele au rolul de a permite

intrarea aerului si a luminii solare in incăperile clădirii, dar şi posibilitatea ocupanţilor clădirii să

privească mediul extern.

Ferestrele se pot clasifica in funcţie de diferite criterii:

-metoda de deschidere (in interior, in exterior, in interior-exterior, prin glisare, prin pliere);

-materialul din care sunt executate (lemn, otel, aluminiu, PVC etc);

-dimensiuni.

In construcţii se folosesc numeroase sorturi de stricla:

-sticla translucidă, transmite lumina cu grede diferite;

-sticla opacă, este colorată;

-sticla armată cu retea de sarmă, la spargere nu se raspandesc cioburi;

-sticla care absoarbe caldură; -sticla care rezistă la socuri mecanice.

Usile. Pe langă rolul funcţional are si rol decorative. Forma si dimensiunile usilor sunt in funcţie

de rolul şi poziţia pe care o au in clădire.

Clasificarea uşilor se face dupa mai multe criterii:

-dupa poziţia pe care o au in construcţie (interioare si exterioare);

-dupa modul de deschidere (deschidere obişnuita, pivotanta, batante, culisante sau pliante,

turnante;

-dupa numarul de canaturi (cu un cant, cu doua sau mai multe);

-dupa materialele folosite (din lemn masiv, cu rame si tablii din lemn masiv, din lemn placate cu

placaj, din placi din aşchii de lemn aglomerat, din folii de materiale plastice, cu miez celular de

hartie, din placi din fibre de lemn, metalice, din materiale plastice).

In lucrările de tamplărie, pe langă ferestre si uşi, mai pot intra si obloanele si rulourile. Aceste

elemente folosesc contra intrării luminii sau soarelui in incăpere sau ca motiv de siguranţă la faţa

exterioare a uşilor şi ferestrelor.

Page 18: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

4.UTILAJUL TEHNOLOGIC INGINERESC

Lista utilajelor

Nr. Tipul Denumirea Cantitatea

1. Sanitar Chiuvete duble

Chiuvete duble 1

Lavuar

Lavuar mic

Lavuar (bs)

Cada

Vas ce closet mic

Biduar mic

Vas ce closet

Uscator de prosoape

4

2

2

6

1

2

6

1

1

2

2. Electric Uscator de maini 1

3. Incalzire Cazan

Calorifere

1

24

5. FIZICA CONSARUCTIILOR

5.1. Cerinţe faţă de iluminatul artificial

1. Iluminatul artificial şi utilajul electrotehnic trebuie să corespundă cerinţelor normativului în

construcţie II-4-79 “Iluminatul natural şi artificial. Norme de proiectare”. Valorile iluminării depind

de caracterul lucrului vizual, de mărimea detaliilor examinate şi contrastului lor cu fonul.

2. Nivelul iluminării locurilor de lucru pentru îndeplinirea lucrărilor fine ce se referă la

categoria 2 “v” de precizie (ateliere de reparaţie a ceasurilor, giuvaierelor etc.) trebuie să fie nu mai

puţin de 4000 lx în sistemul iluminării mixte (tuburi luminescente). Nivelul iluminării locurilor de

muncă în cazul utilizării tuburilor luminescente va fi: în atelierele de cusut - 600 lx (iluminare

generală) pentru suprafeţe de culoare deschisă şi de 4750 lx (iluminare combinată) pentru suprafeţe

întunecate; în atelierele de prelucrare a lemnului - 500 lx (iluminare generală); în atelierele de

prelucrare a metalului - 600 lx (iluminare generală) şi 1000 lx (iluminare combinată); în atelierele de

strungărie - 1000 lx (iluminare combinată); în atelierele de frezare - 1000 lx (iluminare combinată).

Cota iluminării generale în atelierele nominalizate va fi de 50%. La utilizarea becurilor cu

incandescenţă normele iluminării se vor micşora cu 1-2 trepte în dependenţă de gradul de precizie a

Page 19: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

lucrului. Nivelul iluminării (pe mese) în sălile de studii, aule şi laboratoare va fi de 300-500 lx,

cabinetul de desen tehnic - 500 lx, cabinetul de informatică - 300 lx.

3. În cabinetele de mijloace tehnice nivelul iluminării trebuie să permită posibilitatea de a scrie

în timpul folosirii mijloacelor didactice, iar iluminarea suprafeţei de lucru nu trebuie să fie mai mică

de 300 lx. La lecţiile cu folosirea mijloacelor tehnice pot fi utilizate următoarele dispozitive şi

aparate:

a) televizoare cu mărimea ecranului pe diagonală de 59-61 cm;

b) diaproiectoare cu condiţia respectării stricte a distanţei aparatului pînă la ecran de 3 m;

c) proiectoare etc.

Pentru condiţii mai bune de percepţie se vor folosi ecrane cu reflectarea difuză sau ecrane mate-

albe cu coeficientul refracţiei nu mai mic de 0,8. În atelierele de producere, cabinetele cu tehnologie

specială nivelul iluminatului se stabileşte în dependenţă de mărimea, exactitatea lucrului şi

contrastul obiectului cu fonul, conform normelor iluminării întreprinderilor industriale, dar nu mai

mic de iluminarea normativă pentru încăperile de studiu. Pentru aceasta se permite folosirea sistemei

de iluminare mixtă. Nivelul optim de iluminare pentru sălile sportive constituie 400 lx la nivelul

pardoselii, iar cel minimal -200 lx.

4. Pentru iluminarea generală a încăperilor de studii cu condiţii normale ale mediului (lipsa

pulberilor, umidităţii relative înalte şi a substanţelor chimice active) trebuie folosite sursele de

iluminare destinate iluminării generale a încăperilor clădirilor publice LPO 02.2х40, LPO 28-2х40,

LPO 02-2х40, LPO 46-4х18-005 şi altele similare după caracteristicile constructive şi tehnice.

5. Pentru iluminarea tablei trebuie să fie folosite sursele LPO -30-40-122(125), care se

montează paralel cu tabla, la o distanţă de 0,3 m mai sus de marginea ei superioară şi 0,6 m de la

suprafaţa tablei. Iluminarea tablei trebuie să fie nu mai mică de 500 lx.

6. Pentru încăperile de producere cu condiţii normale (lipsa temperaturii înalte, prafului,

umidităţii) şi dificile (prezenţa prafului, umidităţii înalte, substanţelor chimice active) se vor folosi

surse de iluminare în dependenţă de destinaţia lor. În ateliere se va utiliza atît sistema de iluminare

generală, cît şi cea combinată (generală şi locală). La executarea lucrului de categoria 1-4 se va

folosi sistema de iluminare combinată, unde cota iluminării generale va fi de 10%. Pentru iluminarea

generală se vor folosi tuburile luminescente, iar pentru iluminarea locală atît cele luminescente, cît şi

incandescente. Neuniformitatea iluminării (raportul nivelului iluminării maximale către cele

minimale) pentru categoriile 1-3 va fi de 1,3 pentru tuburile luminescente şi de 1,5 pentru altele, iar

pentru categoriile 4-6 - corespunzător 1,5 şi 2,0.

Page 20: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

7. Pentru iluminarea strungurilor de şlefuire se vor folosi surse din seria ЛКС 01. Pentru

iluminarea locală a diferitor strunguri de prelucrare a metalului trebuie să fie folosite surse cu becuri

incandescente.

8. Numărul necesar de lămpi se instalează în corespundere cu calculele corespunzătoare, luînd

în considerare mărimea coeficientului de rezervă.

9. În sălile de studii, cabinete, aule şi ateliere trebuie să se prevadă conectarea separată a

lămpilor pe rînduri şi iluminarea locală a tablei, prize pentru iluminarea locală şi un releu

fotoelectric, care automat conectează iluminarea artificială, în caz de micşorare a nivelului iluminării

naturale.

10. Sistemul de iluminare, la finele construcţiei sau reconstrucţiei, trebuie să fie recepţionat de

o comisie în componenţa căreia vor fi incluşi reprezentanţi ai beneficiarului, organizaţiei de montare

şi proiectare, centrelor de medicină preventivă, inspectoratului tehnic, organelor de stat de

supraveghere antiincendiară şi după necesitate din alte organe cointeresate.

5.2. Calculul iluminării artificiale pentru sala sportivo-festiva.

5.2.1. Date generale:

1. Localitatea de construcţie s.Ohrincea

2. Destinaţia încăperii Sala Festivitati-sportiva

3. Dimensiunile L.B.H 8 x 12.3 x 3

4. Tipul de iluminare Laterală

5. Orientarea ferestrelor 136 o – 225 o

6. Finisarea interioară din încăpere

a. gradul de reflectare a tavanului ρ1 – 0.60%

b. gradul de reflectare a pereţilor ρ2 – 0.45%

c. gradul de reflectare a pardoselei ρ3 – 0,20%

7. Dimensiunile golurilor de lumină

18 Spardoselei

8. Înălţimea suprafeţei de lucru Tab. 2 SNIP II – 4 – 79

9. Materialul de confecţionare a cercevelei duble Lemn

10. Sortul sticlei Obisnuita

11. Numărul de sticlă la geam Dublă

5.2.2. Aflam normarea iluminarii artificiale.

Page 21: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

În conformitate cu „СНиП II – 4 – 79” tab.2 ,p.1, pentru sala sportivo-festiva se

normează iluminarea artificială de En= 300Lx la nivelul suprafeţei de lucru orizontal, care se află la

nivelul pardoselei.

5.2.3. Efectuam calculul indicelui „i” incaperii.

i=

SH p⋅(a+b )

;

Unde: S – suprafaţa încăperii;

Hp – înălţimea calculată de la suprafaţa de lucru până la instalaţia de iluminare;

a,b – lungimea şi lăţimea încăperii;

S = a * b = 8 * 12.3 = 98.4 Hp = H - 0.8 = 3 – 0.8 = 2.2

S = 98.4 m2; Hp = 2.2;

i=

SH p⋅(a+b )

=

98 . 42. 2⋅(8+12 .3 ) =

98 .444 .66 = 2.2;

5.2.4. Efectuăm calculul ρmed.sup r:

ρmed.sup r=

ρt S t+ρ per Sper

S t+S per ;

Unde: St – suprafaţa tavanului;

Sper – suptafaţa pereţilor.

St = a * b = 8 * 12.3 = 98.4 Sper = (a * H)2 + (b * H)2 = 121.8

ρmed.sup r=

ρt S t+ρ per Sper

S t+S per =

0,6⋅98.4+0 , 45⋅121. 898 . 4+121.8 =

113. 85220 . 2 = 0.51 ≈ 0.5.

η = 0.535(conform tab.1,33 Гусев, Климов ‹‹Строительная физика››.

5.2.5. Efectuam calculul numărul de instalaţii de lumină

Page 22: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

N =

En⋅K r⋅Z⋅S

n⋅φ1⋅η

Unde: N – numărul instalaţiilor de lumină;

En – iluminarea normată în

Kr – coeficientul de rezervă conform tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”

Z – coeficient de ne uniformitate a luminii (pentru iluminarea medie Z = 1)

S – suprafaţa încăperii

n – numărul de becuri în instalaţii (n = 1)

φ1 - fluxul de lumină a lămpii

η – coeficientul de folosinţă

Coeficientul de folosinţă, η, se determină conform tab.1,33 Гусев, Климов ‹‹

Строительная физика››, cu ajutorul indicelui „i” al încăperii, coeficientului mediu de reflexie a

sunetului de către pereţi şi tavan ρmed.sup r , şi tipul luminatorului care în cazul dat reprezintă lumină

difuză.

Efectuăm calculul N:

En = 200Lx , S =98.4 m2, Kr = 1,2 (tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”),

Z =1, n =1, φ1= 2300;

N =

En⋅K r⋅Z⋅S

n⋅φ1⋅η =

200⋅1,2⋅1⋅98 .41⋅2300⋅0 ,535 =

236161230 .5 = 19.19 ≈ 20 (instalaţii de

lumină );

5.2.6. Concluzie:

Pentru sala sportivo-festiva se monteaza 20 instalaţii de lumină luminiscentă a câte 1 lămpi de

tip ЛД40-2 , , diametrul de 60 mm.

5.2.7. Însorirea

Conform” СНиП II – 07 – 07 – 89 , Urbanism, Planificarea şi construcţia oraşelor şi satelor”,

(punctul 9.19, pag.30), amplasarea şi orientarea clădirilor social – culturale şi de locuit, trebuie să

Page 23: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

asigure continu (neîntrerupt) însorirea odăilor şi teritoriilor: zonele aflate la Sud 50° Lat. Nord.,

timpul de însorire este de 2 ore si 30min. pe perioada 22 martie – 22 septembrie;

Zonele aflate mai la Nord de 50° Lat. Nord., trebuie să asigure 3 ore de însorire pe zi pe

perioada de 22 aprilie – 22 august.

Sala sportivo-festiva se află în s. Ohrincea, care este mai la sud de 50° Lat. Nord., ceea ce îi

asigură continuu (neîntrerupt) timpul de însorire de 2 ore şi 30min. pe perioada 22 martie – 22

septembrie.

6. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE FINISARE

6.1. Descrierea secvenţei de lucrari de reparaţii si de finisare

Lucrările de finisaj au rol constructiv, funcţional, decorativ şi igienico-sanitar şi se execută în

general, după ce întreaga clădire de roşu (fundaţii, pereţi, planşee, scări etc.) şi acoperişul (inclusiv

învelitoarea) au fost executate. Finisajele cuprind lucrări de: pardoseli, tencuieli, placaje, zugrăveli,

vopsitorii, tapete, tîmplărie.Din punct de vedere funcţional, ele trebuie să asigure: confortul, izolarea

termică, fonică, circulaţia, menţinerea curăţeniei etc.Lucrările de finisaj necesită un volum relativ

mic de materiale, dar cu un cost mai ridicat comparativ cu al materialelor folosite la lucrările

elementelor de structură, închideri, compartimentare etc.Executarea finisajelor se face în general

manual, numai unele procese tehnologice putînd fi realizate mecanizat şi necesită muncă de înaltă

calificare. Din această cauză, lucrările de finisaj reprezintă o parte importantă din valoarea unei

clădiri, influenţînd în mare măsură costul şi consumul de manoperă (circa 15...20% din costul total

şi respectiv 28...30% din manopera totală a lucrărilor de construcţii).

6.1.1. Elemente de interior.

- Montarea tavanelor

In primul rind stadilesc inalţimea la care voi monta tavanul. Pentru acest lucru folosind

furtunul de nivel trasez o linie orizontala la nivelul ochilor, de la aceasta linie se va masuta distanţa

pina la beton. Inalţimea tavanului trebuie de calculate astfel incit sa nu fie mai mică de 8 cm (1.2cm

placa de gips-carton + 3cm primul profil + 3cm al doilea profil + 1cm tolerant pentru montarea

bridei). Dupa ce am am stabilit inalţimea, folosind o sfera de trasat se traseaza pe tot perimetrul

camerei linia unde va fi montat profilul de contur, el se monteaza cu ajutorul diblurilor facind găuri

prin profil in pereţi. Apoi trecem la montarea primului rind de profile de camp care se asează paste

profilul de contur ce se aseaza la o distant de 80 cm. Dupa ce s-au asezat profilele se trece la

ancorarea lor in beton. Intinzandu-se o sfoară pe langă fiecare, din cap in cap se regleaza inălţimea

fiecăruia. Acest lucru este foarte important pentru a obţine un tavan perfect plan. Ancorarea se face

la cel mult un metru distanţă, folosind bride sau tije de ancorare.

Page 24: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Urmatoarea etapă este de a monta profilele pe care vor fi prinse plăcile. Aceste se vor monta in

interiorul profilului de contur la distanţa de 60 cm interax. Prinderea de profilele de deasupra se va

face prin elemente de incrucisare. Urmează asezarea plăcilor, acestea se asează cap la cap, incepand

de la perete. După ce se completeaza un rand, se incepe de la perete opus astfel ca rosturile se fie

decalate. Plăcile se prind folosind holzsuruburi autofiletante. Acestea se strang pană ce floarea lor

este foarte puţin in interiorul foii de gips.

Dupa finisarea montarii gipsului se incleie plala la fisurile dintre gipso-carton pentru a reduce

la minim probabilitatea apariţiei fisurilor in timp. Tot dupa acest principiu se monteaza pereţii

despărţitori. Pereţii sunt acele subansambluri constructive ale clădirii cu rol de delimitare a spaţiului

interior in mai multe parţi funcţionale.

Pereţii sunt alcătuiţi din componente diverse:

--elementul de bază care poate fi din zidărie, beton, metal,,lemn, gips carton etc;lemn etc;

--elementul de finisaj (interior , exterior))sub forma de tencuieli, placaje, tapete etc;tencuieli,

pl c--elemente inglobate cum ar fi: usi, ferestre, coşuri de fum,,canale de ventilaţie, hidroizolaţii,

termoizolatii, izolaţii fonice etc.fonice

Spre final glituim cu atenţie toate suprafetele tavanului si pereţilor, indreptind unde este

nevoie. Dupa toţi acesti pasi pregătim vopseua cu culoarea necesară si o probăm pe o suprafaţă mică

pentru un rezultat mai bun se verifică culoarea a doua zi dupa testare. Pe pereţi voi combina vopsea

cu tapet.

- Montarea tapetului

Pentru a monta tapete avem nevoie de: Scara, masa montaj, creioane, cutter foarte ascuţit,

trafalet si recipient pentru adeziv, ruletă, boloboc si vinclu (pentru a taia la 90 de grade tapetul),

spatula de plastic, carpe umede si uscate curate.

Materiale necesare:

- Tapet (cumparat cu 10-15% in plus pentru pierderi pentru cel fara model si cu 30%-50% in

plus pentru cel cu model)

- Adeziv special pentru tapet (sub forma lichida sau fulgi)

- Baghetă polistiren pentru delimitare de tavan

In primul rand măsor peretele ales si estimez cate fasii de tapet vor intra in funcţie de lăţimea

acestuia. Daca tapetul are 50 cm laţime, măsor de la peretele din dreapta 40 cm si desenez pe perete

o verticală perfectă, aici voi monta ultima fasie de tapet si o voi tăia exact cum imi cere peretele, la

sfarsit. Prima fasie de tapet o voi monta in stanga liniei trasate. Aplic adeziv atat pe perete cat si pe

fasia de tapet taiata. Aplic tapetul de sus in jos cu spatula de plastic elimin tot adezivul in exces si

orice bula de aer ramasa. Urmatoarea fasie o voi tăia astfel: inalţimea peretelui plus 20 cm plus

Page 25: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

lungimea necesară pentru a sincroniza desenul de pe cele 2 role. Aplic fasie dupa fasie pana la coltul

peretelui. Aici decupez ultima fasie exact pe colţ sau o intoarc 2-3 cm pe peretele alaturat. Sterg cu

grija adezivul in exces care apare pe fasiile noi de tapet. După ce am montat tapetul tai perfect

resturile rămase sus si jos, in linie cu tavanul si respectiv cu plinta. Opţional punem si bagheta

polistiren la imbinarea cu tavanul.

Realizind tavanul si pereţii definitive putem monta pardoseaua klinker in blocul sanitar si

parchetul masiv in grupe.

de pardoseala klinker le aplicăm cu adeziv flexibil pe suprafete cu incălzire in pardoseală.

- Montarea pardoselelor klinker

Pe suprafetele mai puţin stabile aplic in prealabil o sapă autonivelantă,

dupa intărirea sapei aplic un strat de polisteren cel puţin de 4 cm pentru a nu permite pierderile de

căldură, apoi se intinde un strat de foizol. Derulăm covorasul pe toată suprafaţa incăperei, taiem

covorul in asa fel ca să ocolim obstacolele. Controlăm rezistenţa izolaţiei si rezistenţa covorului de

incalzire inainte, in timpul si dupa montare. Aplicăm un strat de sapă autonivelantă, dupa uscare

intindem adezivul cu ajutorul unei gletiere cu dinţi. Placile klinker le vom aseza pe pardosea prin

presare si miscari alternative stanga-dreapta.

 La montarea placilor klinker nu se folosesc distanţiere (cruciuliţe sau t-uri) ci se va verifica

liniaritatea randurilor cu ajutorul sforii de zidar.

La montare se vor verifica dimensiunile rosturilor. Diferenţele apărute datorită dimesiunilor diferite

a plăcilor se vor corecta in această etapă.

In cazul plăcilor klinker extrudate vom sesiza existenţa unor umeri mici pe muchiile orientate faţă in

faţă. Acestia se datoreaza procesului de fablricaţie a plăcilor. Trebuie să fim atenţi ca intotdeauna

acesti umeri sa fie orientaţi in aceeasi direcţie la montaj.

Dimensiunea minima pe care o recomandăm pentru rost este 8mm. Fabricantul recomandă rostul de

minim 10mm.

Pentru rosturile pardoselilor klinker trebuie să se folosească materiale speciale pentru rosturi late la

pardoseli reci.

Roaturile le efectuăm in modul urmator:

 - Mortarul de rosturi se va amesteca si se va introduce in rost in mod obisnuit.

 - Asteptăm ca materialul sa se intărească pană cand are consistenta betonului

 - Stropim toată suprafaţa pardoselii uniform cu apa

 - Curăţăm toata suprafaţa cu ajutorul buretelui de rosturi. Vom avea grijă sa spălăm cat mai des

buretele.

 - Mortarul de rost ajuns accidental pe suprafata pardoselii se va indeparta cu detartrant care-l va

Page 26: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

dizolva.

Montarea pardoselelor din parchet masiv cu incalzire de regulă are acelea-si etape de lucru. După

uscarea sapei autonivelante montajul parchetului se face prin lipire pe suprafata sapei autonivelante

cu ULTRABOND P990 1K.

  6.2. Explicarea materialului : Parchet masiv

6.2.1. Tipul lucrarilor de finisaj alese sau a materialelor utilizate in proiectul propus

design interior.

Parchet masiv

In zilele noastre lemnul ocupă o poziţie exclusivă in ierarhia materialelor cele mai potrivite

pentru a exprima in modul cel mai elocvent valorile vietii actuale si ale arhitecturii moderne. Fie ca

este vorba de locuintă dumneavoastra privată, la lucru sau in ambientul facilitaţilor de relaxare si

odihnă, acest produs raspunde tuturor ambiţiilor si dorinţelor, exprimand valori simbolice diferite –

asa cum sunt tradiţia, eleganţa, modernitatea si bunul gust.

Prin utilizarea diferitelor tipuri de parchet masiv de diverse lungimi se alege o variantă ecologică si

naturală pentru innobilarea pardoselilor cladirilor publice sau  a celor private. Lemnul pentru

parchet este obţinut din pomii care reprezintă in mod simbolic legatura dintre pămant si cer. 

 6.2.2. Scopul acestui tip de finisare.

Scopul folosirii acestui material de finisare este in primul rind esthetic şi funcţional. Dar nu

trebuie sa uităm ca majoritatea clădirilor castigă la capitolulele privind intimitatea si climatul

ambiental atractiv, daca in privinţa pardoselii se opteaza pentru parchet masiv, in momentul

construcţiei acestora. Aerul de caldură emanat de lemnul natural imprima locuintei un aspect

atrăgător familial, conferind spaţiilor de locuit un confort termic unic. Prin porii sai deschisi el se

evidenţiază pentru capacitatea sa de a regla umiditatea aerului in incăperile de lucru sau de locuit,

fiind foarte indicat deci si pentru cei alergici.

Alaturi de atractivitate parchetul mai posedă multe alte proprietăti pozitive care-l caracterizează. In

mod special putem enunţa durata lui foarte lunga de folosinţă, care-l face atat de indrăgit. El işi

păstrează ani de zile nobleţea dacă este protejat si ingrijit in mod corespunzator, fiind in acelaşi

timp foarte robust, igienic si indurator.

 6.2.3. Pregatirea suprafeţelor pentru efectuarea lucrarilor de finisare.

Prima operaţiune este de şlefuire a suprafeţei pardoselii existente cu o maşină monodisc

prevăzut cu pastile diamantate. Această operaţiune are rolul de a indepărta eventualele urme de

reziduuri antiaderente (tratamente cu ceara, uleiuri, grasimi) şi de a asperiza puţin dar uniform

Page 27: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

suprafaţa dalelor de ciment. Asperizarea suprafeţei va creşte simţitor aderenţa sapei autonivelante

care se va turna ulterior.

In cazul in care la pregatirea mecanică a suprafeţei, vor rezulta desprinderi ale pardoselii, se vor

indepartă şi se vor reface volumetric, dalele sau porţiunile desprinse. Materialele de reparaţii sunt

de tip mortare cu uscare rapidă tip Nivorapid, Mapecem Pronto sau Topcem Pronto.

Pregătirea suprafeţelor din beton, gen sapa grosiera, placa din beton, pardoseli existente pe

bază de raşini epoxidice sau poliuretanice impun indepărtarea laptelui de ciment, deschiderea

porilor sau indepartarea finisajului prelucrarea mecanica a suprafeţelor prin sablare cu bile de oţel,

frezare, inăsprirea suportului cu monodisc cu disc diamantat, periere mecanică.

6.2.4. Masinile, mecanismele, sculele la lucrări de finisare.

Nivelarea suportului

Monodiscul sau maşina de şlefuit se folosesc dupa frezare pentru diminuarea rugozitaţii.

Principiul de funcţionare a maşinilor monodisc sau a maşinilor de şlefuit, se bazează pe acţiunea

unui motor care pune in mişcare unul sau mai multe discuri. La randul lor discurile acţionează

asupra suprafeţei si prin frecarea indepărteaza stratul superficial al betonului sau a suprafeţei. Ca

accesorii, discurile pot fi foarte diferite. Astfel intalnim discuri pentru abraziune profundă, cu

pastile diamantate diferite in funcţie de duritatea betonului, discuri de finisare cu diverse granulaţii,

discuri de buciardare etc. Maşinile funcţionează legate la un aspirator care creaza vacuum aspirand

praful, evitandu-se in acest fel contaminarea ambientului. 

Maşinile de şlefuit se folosesc la pregătirea şi recondiţionarea suprafetelor din beton sau a

suprafeţelor pe bază de ciment inainte de efectuarea unor operaţiuni de aplicare a unor straturi sau

finisaje. 

Pregatirea suportului prin slefuire se aplică pe diferite suprafeţe, orizontale sau cu panta mică, cum

ar fi: pardoseli din beton fără strat de uzură, pardoseli din beton sau sape de egalizare grosiere care

au pe suprafaţa urme de lapte de ciment sau cu suprafată murdară.

Viteza de deplasare a maşinii de şlefuit si utilizarea diferitelor tipuri de accesorii pe suport au ca si

consecinţă indepărtarea unui strat cu grosime mai mică sau mai mare din suport.

In timpul lucrului viteza de inaintare a maşinii este controlată manual de către operator. 

Maşinile sunt alimentate cu motoare care pot fi monofazice sau trifazice.

Gama de maşini de şlefuit cuprinde modele foarte diverse, cu greutăti diferite.

şlefuirea suportului are ca rezultat indepărtarea stratului superficial, deschiderea porilor, creşterea

aderenţei urmatoarelor straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica.

Frezarea suportului

Page 28: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Procedura de frezare se aplică cu succes pe suprafeţe unde nu este posibilă sau nu da

randament sablarea.

Principiul de funcţionare a maşinilor de frezare, se bazează pe acţiunea mecanică a unui motor

electric care angreneaza tamburi prevazuti cu stelute diamantate montate pe un ax metalic. Fiecare

cilindru consta din trei axe metalice cu stelute. Stelute metalice pot fi de mai multe feluri, avand

geometrie diferită, in funcţie de duritatea suportului. Prin invartirea cilindrului se produce lovirea

şi buciardarea suprafeţei. Ca rezultat, prin frezare se indeparteaza stratul superficial al betonului.

Suprafaţa betonului rămane puternic rugoasă, cu dungi si canale, ca o urmă de pieptene. Maşinile

de frezat funcţionează atat pe suport uscat cat si umed. Se pot atasa la un aspirator industrial

automat, evitandu-se in acest fel contaminarea mediului, cand se lucrează la interior.

O caracteristică aparte a maşinilor este aceea că sunt gandite, că prin folosirea diverselor accesorii,

să poată fi transformate şi utilizate ca maşini de FREZAT, DE PERIERE si DE NIVELARE. 

Masinile de frezat sunt construite in vederea pregătirii şi recondiţionării suprafeţelor din beton sau

a suprafeţelor pe bază de ciment inainte de efectuarea unor operaţiuni de turnare si aplicare a altor

straturi sau finisaje. 

Pregătirea suportului prin frezare se foloseste pe suprafeţe orizontale sau cu pantă mică, cum ar fi:

pardoseli din beton cu sau fără stat de uzură, placă de ciment sau beton cu denivelări rezultate de la

turnare, pardoseli din beton sau sape de egalizare grosiere care au suprafaţă puternic contaminată,

impregnată si murdară cu uleiuri, substante grase, substanţe antiaderente etc, sape autonivelante

care trebuiesc indepărtate etc.

Viteza de deplasare a masinii de frezat si numărul de treceri peste suport au ca si consecinţă

indepărtarea unui strat cu grosime variabilă din suport, iar in cazul betoanelor o rugozitate ridicată

si expunerea mai accentuată a agregatelor.

Maşinile de frezat sunt dotate cu motoare monofazice sau trifazice, cu motor pe benzină, cu

transmisie hidrostatică si pot fi prevăzute cu sistem de reglare hidraulică a presiunii tamburului pe

suport.

Gama de maşini de frezat cuprinde modele cu suprafaţă activă de lucru cu front de la 10 cm la

cativa zeci de cm, cu posibilitatea de a indepartă, la o trecere, pana la 8-10 mm in grosime din

suprafaţa suportului.

Frezarea suportului are ca rezultat indepărtarea stratului superior, contaminat, a stratului de uzura

degradat, creşterea puternică a rugozitaţii suprafeţei şi in consecinţă şi cresterea aderenţei

urmatoarelor straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica.

Sablarea suportului

Page 29: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Principiul de funcţionare a maşinilor de sablare cu bile de oţel, se bazează pe acţiunea unei

turbine cu pale care proiectează pe suport un material abraziv constituit din bile de oţel. La

impactul bilelor cu suprafaţă, energia cinetica a bilelor se materializează prin indepartarea stratului

superficial al betonului sau a suprafeţei. Maşsina funcţionează numai legată la un aspirator care

crează vacuum aspirand praful şi bilele. Un separator recuperează bilele, le curăţă şi le bagă din

nou in circuit iar praful este separat şi trimis la aspirator, evitandu-se in acest fel poluarea cu praf a

ambientului. Eventualele resturi de bile de oţel, rămase in urma trecerii masinii de sablat, sunt

stranse cu ajutorul unui rol metalic magnetizat (matura magnetica) care este plimbat pe suprafaţa

sablata iar apoi bilele sunt refolosite.

Maşinile de sablat sunt construite in vederea pregătirii şi recondiţionării suprafeţelor din beton sau

a suprafeţelor pe bază de ciment inainte de efectuarea unor operaţiuni de aplicare a unor straturi

sau finisaje. 

Pregătirea suportului prin sablare se aplică pe diferite suprafeţe, orizontale sau cu panta mică, cum

ar fi: pardoseli elicopterizate cu strat de uzură pe baza de ciment, placă de ciment, pardoseli din

beton sau sape de egalizare grosiere care au pe suprafaţa urme de lapte de ciment sau suprafaţaă

impregnata s murdară.

Viteza de deplasare a maşinii de sablat şi numarul de treceri peste suport au ca şi consecinţă

indepărtarea unui strat cu grosime mai mare din suport, iar in cazul betoanelor expunerea mai

accentuata a agregatelor.

In timpul lucrului se poate controla constant viteza de inaintare a maşinii şi cantitatea de material

abraziv. 

Maşinile sunt alimentate cu motoare care pot fi monofazice sau trifazice dar există si variante cu

motor diesel.

Gama de maşini de sablat cuprinde modele cu suprafaţa activă de lucru cu front de la 20 cm in sus.

Sablarea asupra suportului are ca rezultat indepartarea stratului superficial, contaminat sau vopsit,

deschiderea porilor, creşterea rugozitaţii suprafeţei şi in consecinţă si creşterea aderenţei

urmatoarelor straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica

6.2.5. Materialele pentru finisare si proprietaţile lor.

Sapa de egalizare 

Se realizează o sapă de egalizare cu grosimea de aproximativ 4-5 cm cu mortar MAPECEM

PRONTO. Mortarul se amestecă numai cu apa. Sapa poate fi turnata in aderenţă sau separată faţă

de stratul suport, şi se poate arma cu plasa metalică sudata sau cu fulgi de polipropilenă.

MAPECEM PRONTO este un mortar predozat cu priză si uscare rapidă, cu contracţie controlată,

Page 30: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

cu emisie foarte redusă de substanţe organice volatile (VOC) certificată GEV-EMICODE ca

EC1R, marcat CE in conformitate cu norma SR EN 13813 CT-C60-F10-A1fl. Dupa punerea in

opera va rezulta o sapă de ciment, cu priza si uscare foarte rapidă, cu rezistenţe la compresiune de

60 N/mmp.

Este indicat ca suprafaţa sapei de egalizare, să se prelucreze printr-o driscuire grosiera pentru a

ramane rugoasa. Acest tip de finisare, va creste substanţial aderenţa sapei autonivelante. 

Amorsa 

Pe sapa de egalizare, dupa doar 3 ore de la turnare, cand este pietonabila, se aplic ă cu

trafaletul, PRIMER G, o amorsă acrilică fără solventi, cu emisie foarte redusă de substanţe

organice volatile (VOC) certificată GEV-EMICODE ca EC1. Amorsa se dilueaza cu apă in raport

1:2 sau 1:3. Timpul de uscare este de 2 ore, in functie de absorbtia stratului suport. Dupa uscarea

amorsei se toarna sapa autonivelantă.

Aplicarea amorsei se va face astfel incat sa nu creeze un film pe suprafaţă sapei de egalizare.

Amorsa trebuie sa patrunda in sapă, sa reducă şi sa uniformizeze absorbţia de apa. 

Sapa autonivelanta 

Se toarnă ULTRAPLAN, o sapa autonivelanta pe baza de ciment, cu emisie foarte redusă de

substanţe organice volatile (VOC) certificata GEV-EMICODE ca EC1, marcată CE in

conformitate cu norma SR EN 13 813 CT-C30-F7-A2fl. ULTRAPLAN are priza si uscare

ultrarapida, se poate turna in grosime de pana la 10 mm pe strat, are un efect autonivelant excelent,

se lucrează usor, iar pentru controlul uniformitaţii amestecului are in componenta un pigment de

culoare gri rozaliu, care coloreaza amestecurile preparate. Dupa intărire, daca sapa turnată are o

culoare uniformă, fapt ce indică respectarea corecta a cantitaţii de apa prevazută de fisa tehnică, are

rezistenta mecanică inaltă ajungand dupa 28 zile la o rezistentă la compresiune de 30 N/mmp.

Timpul de uscare variază in functie de grosimea de turnare, de conditiile de temperatura si

umiditate, fiind cuprins intre 24 ore si 2-3 zile

6.2.6. Tehnologiea de executare a lucrerilor date.

Montajul parchetului se face prin lipire pe suprafaţa sapei autonivelante cu ULTRABOND

P990 1K, un adeziv monocomponent poliuretanic, cu emisie foarte redusa de substante organice

volatile (VOC) certificată GEV-EMICODE ca EC1. ULTRABOND P990 1K este un deziv fără

apa, mai fluid si are timp deschis extins. Dupa intarire, adezivul este elastic, asigura o fixare foarte

buna parchetului, avand o are o mare putere de lipire, deci rezistenţa la smulgere, testele

evidenţiind urmatoarele valori de aderentă: lemn pe beton >2,5 N/mmp; lemn pe ceramica >1,8

N/mmp. Acest tip de adeziv se poate folosi pentru parchet masiv, parchet stratificat, parchet

Page 31: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

triplustratificat, parchet industrial, etc, pe suport absorbant, suport neabsorbant şi pe pardoseli

prevăzute cu sistem de incalzire incorporat in sapa grosiera.  

Chiar daca adezivul este flexibil, parchetul se va monta cu rosturi perimetrale de cca. 10 mm fata

de pereti.

Montarea şi lipirea plintelor se face cu un adeziv acrilic tip ULTRABOND ECO 575.

Folosirea adezivului nu exclude, in funcţie de caz, de mărimea si grosimea plintelor şi utilizarea

cuişoarelor de beton care asigură prinderea mecanică.

In cazul in care noua pardoseala se execută din parchet gata lacuit, eventualele urme de

adeziv, se şterg din proaspat sau in decurs de 4 ore de la montaj cu detergentul special Cleaner L.

6.2.7. Controlul calitaţii. Toleranţa.

Verificaţi parchetul inaintea instalării, acordind atenţie asupra culorii, finisajului si a

calităţii. Diferenţele constatate sunt luate in consideraţie numai inaintea instalării. Se acceptă o

toleranţa a defectelor de 5%.

Verificaţi suprafaţa pe care urmează a fi lipit parchetul, astfel a accepta sa fie perfect curate,

dreapta, plată, fără defecte, complet uscată (maxim 14% unitati relative).

Instalarea parchetului pe podea din lemn vechi sau pardosea oarba, noua sau veche,

presupune si verificarea acesteia la rigiditate, la existent fenomenului de scirţait. Orice deficient se

vor remedia inainte de instalarea parchetului.

7. ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR7.1. Rezumat

In cele ce urmează veţi găsi detalii cu referire la proiectul de modernizare al grădinitei din s.

Ohrincea analizat din punct de vedere economic. Firma LuxDESIGN s-a angajat la realize acestui

proiect va aducem la cunoştinta despre avantajele in colaborare cu firma noastra, planul de

marketing, analiza SWOT, planul organizatoric, tehnologic si financiar, care include si costul acestui

proiect, dar si un management al riscurilor.

Proiectul dat reprezintă o investiţie semnificativă pentru ridicarea prestigiului satului Ohrincea

cit si a raionului Criuleni, motiv din care s-ă se planifice folosirea unor materiale moderne, de inaltă

calitate, cu o durabilitate sporită si care dau un estetic deosebit incăperilor proiectate.

7. 2. Denumirea firmei. Descriere.

LuxDESIGN SRL prestează servicii de amenajare interioară, a locuinţelor, birourilor,

buticurilor, a instituţiilor publice etc. Firma a apărut pe piaţa din Moldova în anul 2005, aducând

Page 32: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

concurenţă puternică în acest domeniu. În cadrul firmei activează personal calificat, dintre care: 10

designeri, 5 ingineri, 1 manager si 1 contabil ce au o experienţă bogată şi activeaza în proiecte locale

şi internaţionale.

Proiectele fiind realizate la nivel înalt, clientela beneficiind de o maximă atenţie şi

profesionalism din partea angajaţilor. Prin urmare aceştia fiind satisfăcuţi de investiţia facută.

Angajaţii dispun de cele mai noi softuri şi de un mediu de lucru favorabil pentru îndeplinirea

cererilor clienţilor.

7.3.Descrierea serviciilor.

Firma LuxDESIGN oferă o gamă largă de servicii in domeniul designului, fiind :

Designul oricarui tip de interior, cu alegerea oricarui stil.

Designul detaliilor de mobilier.

Calculele necesare pentru oferirea unui mediu confortabil si ergonomic.

Calculele iluminarii naturale cit si artificiate.

Garanţie pentru toata gama de lucrari executate.

Servicii Consultanţa Design Interior pentru dezvoltare proiect.

La inceput programam o vizita iniţiala cu unul sau doi reprezentanţi pentru a stabili cererile

si pentru intocmirea unui rezumat. Analizam informatiile si bugetul proiectului respectiv, stabilim

scopul construcţiei, si desfasurarea proiectului.

Concept Design Interior Realizam: relevee, desene-schiţe, idei pt proiectul de design interior,

planuri schematice 2D , rendere 3D. Formulam conceptul pentru un design interior preliminar

cautand sa fie atat din punct de vedere estetic cat si funcţional apropiat cu asteptarile clientului

pentru a-si putea imagina cum va arata conceptil final al obectivului.

Proiectul detaliat de Design Interior include:plan releveu, plan demontare, plan montare, plan

pardosea, plan mobilier, secţiuni, plan tavan, detalii de execuţie, materiale si finisaje, mobilier si

accesorii cat si colaborare cu alte specialitaţi (etapa opţionala): rezistenţa, instalaţii, echipe care se

ocupa de finisajele interioare.

Mostre si finisaje pentru o Amenjare Interioara de calitate. Achiziţionarea mostrelor si

finisajelor de la furnizori . Ne ocupam de selectarea celor mai bune produse, finisaje, materiale care

se potrivesc ambientului in limitele pieţei si a bugetului pentru: pardoseli, pereţi, bucatarie, baie,

dormitor, tamplarie, iluminat. Realizam calculele de finisaje / materiale pentru fiecare spatiu in parte

pentru a va face cunostinţa cu cheltuielile preventive asupta proiectului de design interior.

Page 33: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Importam mobilier de o calitate foarte buna fiind conceput pentru o ambianţa placuta pentru

satisfacerea variatelor idei de amenajare interioara. Dispunem de o oferta variata de mobilier stilat

ce poate satisface toate dorinţele celor mai capriciosi clienţi.

Management si administrare proiect de amenajare interioara include coordonarea proiectului de

design, ofertarea si faza negocierii. Deci designerul poate lua sub-antrepriza lucrarea de amenajare

interioara sau poate oferi servicii de project manager. Coordonarea cu toate specialitaţile

(electricieni, arhitecti, ingineri), monitorizam progresul lucrarii pe intreaga desfasurare a etapelor de

amenajare interioara si coordonam zilnic activitatea lucrarilor prin urmarirea de santier.

7.4. Plan marketing.

Analiza Swot a firmei LuxDESIGN SRL este pentru a preciza etapa la care este din punct

de vedere a calităţii prestarii serviciilor , a deservirii clientelei , a situatiei mănăgeriale , gradul de

efectivitate al acesteia , colaborarea cu experţi straini , experienţa , publicitate , recenzii ,

recomandări , a participării sociale şi a măsurilor de rezolvare a momentelor de confruntare cu

dificultaţi financiare , promovare , venit si profit , respectiv salarizarea .

Analiza macromediului şi micromediului. Analiza mediului extern şi intern în care LuxDESIGN SRL

îşi desfăşoară activitatea reprezintă o problemă foarte importantă datorită influenţei pe care o area

supra magazinului, stimulând sau frânând activitatea desfăşurată de aceasta .

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează capacitatea

întreprinderii de a concura în domeniul său de activitate, dar şi posibilitatea şi disponibilitatea

consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri şi servicii. Intre factorii care influenţează puterea de

cumpărare se numără rata inflaţiei, evoluţia preţurilor, modelele de consum ale populaţiei, rata

şomajului, veniturile reale, strucura comerţului cu ridicata, exportul şi importul de bunuri. Aceste

aspecte legate de situaţia economică a zonei în care firma LuxDESIGN SRL îşi desfăşoară

activitatea, se reflectă, direct sau indirect, şi determină volumul şi structura ofertei de mărfuri,

nivelul veniturilor, mărimea cererii de mărfuri, mişcarea preţurilor şi nivelul concurenţei. Rata

inflaţiei are un impact important asupra eforturilor de marketing ale firmei LuxDESIGN SRL - o

rată înaltă înseamnă o economie în dificultate şi prin urmare un potenţial de marketing scăzut. De

asemenea, când veniturile nominale depăşesc rata inflaţiei are loc o creştere a veniturilor  reale şi

consumatorii îşi pot procura cantităţi sporite de bunuri şi servicii. Astfel, o rată a inflaţiei înscădere,

este un moment în care firma trebuie să acorde o importanţă ridicată produselor alimentareşi să

încerce o reducere a preţurilor la cele nealimentare pentru a stimula vânzările.

Preţurile pentru design interior incep de la:

7 EUR / mp pentru Proiect de design interior pentru locuinţe

12 EUR / mp pentru Proiect de design interior pentru companii

Page 34: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Pentru clienţii care doresc sa faca amenajari interioare tot impreuna cu firma noastra, li se ofera

reduceri de 20 % din valoarea totala a proiectului.

Preţurile sunt exprimate in EURO si nu conţin TVA.

Preţuri orientative :          

Consultarea Designului interior:

- 5 Euro pentru proiect

- pentru clienţii permanenti - gratis

  Proiectul de Consultanta conţine:

-schiţe de mana pt fiecare spaţiu (2 perspective);

-schiţa plan mobilare;

-schiţa plafoane in care sunt indicate corpurile de iluminat;

-tablou finisaje in format digital;

-layout cu mobilierul inclus/corpuri de iluminat.

 *NOTA: Preţurile indicate sunt aproximatie si pretul depinde de suprafata totala,

  complexitatea proiectului, stilul abordat si cerintele clientului.

 *NOTA: In preturile indicate nu sunt incluse avizele si autorizatiile (in cazul modificarilor) si nici 

 urmarirea de santier.

*NOTA: Preturi fara TVA

*Preturi orientative

Mediul tehnologic în care operează firma este alcătuit din numeroşi factori ce concură

larealizarea produselor şi serviciilor, precum : nivelul tehnic al utilajelor şi echipamentelor, calitatea

tehnologiilor, activitatea de cercetare - dezvoltare, licenţe şi brevete înregistrate, capacitatea de

creaţie – inovaţie - invenţie. Această componentă a macromediului implică firma atât ca beneficiar,

cât şi ca furnizor, în principal, prin intermediul pieţei. Considerat, de regulă, factorul cu cel mai

puternic impact asupra activităţilor umane, cunoaşterea mediului tehnologic prezintă o importanţă

deosebită pentru firmă, deoarece creează modalităţi noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor,

permite identificarea unei cereri latente, ajută la descoperirea unor noi segmente de consumatori,

modifică modelele cererii şi stilul de viaţă, poate modifica natura concurenţei într-o industrie şi

amplifică eficienţa activităţilor de marketing, utilizând tehnici avansate.

Mediul natural deţine un rol din ce în ce mai important în perioada actuală în proiectarea şi

desfăşurarea activităţilor economice. Condiţiile naturale determină modul de localizare, de

distribuţie în spaţiu a activităţilor unităţii economice, influenţând în mod nemijlocit obiectivul

activităţii. Şi în cadrul mediului natural se înregistrează o serie de tendinţe, puse în evidenţă prin

Page 35: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

criza materiilor prime, creşterea costului energiei şi implicaţiile legate de influenţa reliefului, a

climei.

Mediul cultural reprezintă ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori,obiceiurile,

tradiţiile, credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate. Aceste elemente

formează comportamentul de cumpărare şi consum, delimitează segmentele de piaţă şi delimitează

tipologiile specifice ale cumpărătorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei

anumite pieţe, condiţionând atât felul produselor şi maniera distribuirii lor, cât şi conţinutul şi forma

comunicaţiilor firmei cu piaţa, ale mesajelor transmise. Impactul mediului cultural asupra activităţii

firmei este condiţionat de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezistă în timp,

fiecare cultură este compusă din culturi secundare, valorile culturale secundare se transformă în

timp.

Furnizori LuxDESIGN SRL . Furnizorii de mărfuri reprezintă veriga centrală a întregii afaceri a

firmei, iar de modul în care se asigură termenele şi condiţiile de livrare depinde întregul circuit

intern al mărfurilor încadrul magazinului. Obiectivul central al firmei LuxDESGN SRL este

obţinerea sortimentului care să satisfacă nevoile cât mai multor clienţi asigurând un nivel crescut al

vânzărilor şi maximizarea profitului, motiv pentru care furnizorii sunt analizaţi după mai multe

criterii : criterii sortimentale, criterii financiare, criterii de performanţa şi criterii relaţionale.

Produsele comercializate de LuxDESIGN SRL sunt majoritar provenite din import. Furnizorii de

textile , mobila si accesorii de interior si sculptura ai magazinului sunt producatori din Spania, India,

Olanda. LuxDESIGN SRL colaboreaza cu designeri, se preocupa în permanenţa de cunoasterea,

cercetarea si testarea de noi produse. Realizeaza cercetari calitative si cantitative privind percepţiile

clienţilor, firma se informeaza din reviste de specialitate, de la târguri de ambient. Tine pasul în

permanenta cu tendinţele europene.

Forţa de muncă . Angajaţii sunt o sursa importantă a firmei LuxDESIGN SRL . Planul de formare

este organizat în beneficiul personalului LuxDESIGN SRL la care toţi vor participa. Un punct

forte al politicii de resurse umane al firmei este promovarea internă.

Clienţii LuxDESIGN SRL sunt toate persoanele care apreciază esteticul, bunul gust si care sunt

interesate de cele mai recente idei în domeniul decoraţiunilor interioare pentru case si birouri.

LuxDESIGN SRL se bucură si de fidelitatea unor restaurante, cafenele si hoteluri de marcă din

Chisinău si Milano .

Prestatorii serviciilor de marketing reprezintă agenţii economici care ajută firma să-şi

promoveze şi să-şi creeze imaginea serviciilor, dar şi a unităţii. Acest tip de legătură stabilită cu

prestatorii, contribuie într-un mod hotărâtor atât la politica de promovare a produselor sale, cât şi la

notorietatea şi imaginea activităţii firmei. În ceea ce priveşte promovarea serviciilor, firmele

Page 36: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

prestatoare de produse si servicii ce colaborează cu firma LuxDESIGN SRL se grupează în funcţie

de media prin care se face cunoscută imaginea sau spotul publicitar, în : publicitate scrisă : Vip

Magazin; Home Design , Design Interior , World Architecture ; manifestaţii şi expoziţii : Mold

Expo; Seoul International Exhibition; panouri şi afişe promoţionale: Design Presa. O altă categorie

a prestatorilor de servicii este cea a intermediarilor financiari, în cadrul cărora se înscriu băncile şi

organismele de credit, societăţile de asigurări. Cel mai important intermediar financiar este Banca

Bussines Bank ce facilitează tranzacţiile cele mai importante, de la controlul fluxului de numerar

zilnic, până la acordarea salariilor angajaţilor firmei prin intermediul serviciilor card.

Concurenţa .

Printre concurenţii direcţi al firmei LuxDESIGN SRL din Chisinau putem enumera urmatoarele

firme:

Art&Co.Conceptul de comerţ este asemănător cu cel promovat de Reinem SRL , respectiv

comenzi de decoraţiuni interioare. Compania promoveaza prestarea serviciilor pe parcursul

a mai multor ani.

Compania ARH-CLD se ocupă de proiectări arhitecturale a clădirilor rezidenţiale si publice,

precum si de design interior de apartamente si in locurile publice - restaurante, buticuri si

magazine. Elaboreaza proiecte individuale si profesioniste pentru orice tip de construcţii,

precum si design interior.

ARTDECOR GRUP efectuează un complex de lucrări, de finisaj si decorative, artistice

pentru punerea in aplicare a proiectelor de design.

Această companie efectuează design interior de autor de apartamente si clădiri publice.

Designerii companiei intotdeauna furnizează clienţilor nostri un proiect de design exclusiv

creat pentru a se potrivi cerinţelor  individuale, inţelegerea lui de estetică, dar de asemenea

specificul spaţiului.

In plus faţă de frumusete, design interior la apartamente  trebuie să combine confortul si

funcţionalitatea tuturor obiectelor şi a componentelor.

Analiza SWOT

Puncte tari: ponderea vanzărilor creste in fiecare an; firma beneficiază de un management

modern; structura organizaţională a societaţii este modernă, cuprinzând sectoarele, secţiile şi

compartimentele necesare unei intreprinderi moderne; societatea are o structura de cercetare;

complexul de servicii , blog-uri si portofolii este destinat pentru toate categoriile de consumatori;

preţurile sunt rezonabile; cresterea capacităţii de producţie; participarea anuala la diferite expoziţii;

Reţinem SRL deţine un colectiv tanăr, bine pregatit, fără mulţi sefi; se lucrează in serie; firma prin

Page 37: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

serviciile sale si preţurile atractive ale acesteia, are o imagine favorabilă pe piată , situandu-

se printre liderii de piaţă; efectuarea training-urilor; inovaţie: atragerea segmentului feminin si

masculin şi păstrarea acestuia prin permanetă inovaţie ; posedarea unor brevete de invenţii de

produse si /sau tehnologii şi servicii sau comenzi de interioare diverse din oras si din străinatate

care confera firmei avantaj competitiv; legitimitate tehnică ; mână de lucru ieftină , marjă mare

de profit ; investiţii mari în publicitate ; campanii de sponsorizare.

Puncte slabe :  concurenţa dură; inexistenţa unei direcţii strategice clare; erodarea imaginii

firmei in percepţia deţinatorilor de interese; instabilitatea personalului angajaţii stau o perioadă

scurtă (in medie) de timp, ei primesc o parte de instruire profesională iar apoi pleacă la altă firmă;

vulnerabilitatea la presiunile concurenţei; salarizarea: salariul se calculeaza in funcţie de cat

lucrează fiecare, iar la o zece mie de lei realizată, se primesc doua tichete de masă (bonus);

program lucru: 9.00-17.00 cu doua pauze a cate 30min; strategie publicitară inadaptată noului

context ; ineficienţa deservirii în momentul fluxului mare de comenzi.

Oportunitaţi:  lărgirea pieţei de desfacere; lărgirea sortimentului ( existenta cererii de noi

produse pe pietele existente sau pe piete noi) ; manifestarea unei stări de stagnare sau regres la

firmele concurente (Chisinau Proiect) ; posibilitati de incheiere a unor aliante, acorduri etc.

avantajoase.

Ameninţări : micsorarea capacitaţii de procurare; fluctuaţiile monedei naţionale faţă de

moneda EURO sau DOLAR; intrarea intr-o perioadă de recesiune economică la nivel

naţional , ceea ce ar determina : puterea crescândă de negociere a furnizorilor ; creştere mai

lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei; intrarea unor noi competitori pe piaţa; adoptarea unor

reglementari legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil.

CONCLUZII :

Concluzia efectuata in urma identificarii punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunita ţilor

şi a ameninţarilor firmei LuxDESIGN SRL :

-are servicii diverse şi de bună calitate;

-are o piaţă de desfacere stabilă;

-are un pret de cost al serviciilor competitiv;

-a obţinut profit constant;

-are un management modern;

-are o structură organizatorică optima;

-are posibilitatea si condiţiile de diversificare a prestarilor;

-exista posibilitatea de a se menţine printre liderii de piată zonali. Pentru menţinerea si

accentuarea dezvoltarii firmei LuxDESIGN SRL , se poate poate pune in aplicare :

Page 38: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

-dezvoltarea sectorului de desfacerea directa către clienţi a produselor;

-largirea sortimentului de prestare a serviciilor, existenta cererii de noi comenzi pe pie ţele

existente sau pe piete noi din strainatate.

7.5. Plan organizatoric.

Structura organizatorica a intreprinderii reprezinta un ansamblu de relaţii şi funcţii care asigura

dirijarea sistemului spre obiectivele propuse.

Organizarea şi funcţionarea întreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale în sensul că

fiecare componentă organizatorică sau acţiune trebuie să corespundă unor cerinţe clar definite

reiesite din obiectivele acesteia.

Sistemele de conducere a unei întreprinderi reprezintă totalitatea elementelor componente şi a

relaţiilor dintre acestea structurate într-un anumit cadru organizatoric în care se desfaşoară proceslee

de conducere ale activitaţii în ansamblul său.

Sistemul de conducere al unei întreprinderi şi componentele sale se prezinta astfel: Există un sistem

alcatuie din două componente principale:

1. structura de conducere

2. procesul de conducere.

La rândul sau, structura de conducere cuprinde structura organizatorică şi sistemul informaţional.

Procesul de conducere este structurat în 4 componente si anume:

- structura informală, metodele si tehnicile de conducere utilizate, stilurile de conducere precum şi

metodele de fundamentare şi transmitere a deciziilor.

Se mai poate spune că sistemul de conducere a unei întreprinderi este definit de următoarele

componente şi anume: subsistemul decizional sau conducător; subsistemul operaţional sau condus;

subsistemul informaţional sau de legatura.

Elementele care formeaza cadrul organizaţional sunt decisive pentru existenţa, funcţionarea şi

dezvoltarea întreprinderii.

Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice şi

al relaţiilor dintre acestea astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice adecvate

realizarii obiectivelor prestabilite.

Structura organizatorică poate fi considerată drept scheletul firmei şi cuprinde două parţi:

a) structura de conducere sau funcţională;

b) structura de producţie sau operaţională.

În cadrul acestor părţi se regăsesc componentele primare si anume postul, funcţia, compartimentul,

relaţiile organizatorice, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic.

Page 39: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilităţilor

desemnate pe anumite perioade de timp fiecărui component al firmei. Obiectivele postului se

regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor firmei. O altă componentă a postului este autoritatea

formală sau competentă organizaţională ce poate fi ierarhică atunci când acţionează asupra

persoanelor şi funcţională când se exercită asupra unor activităţi.

În afară autorităţii formale, titularii postului deţin si autoritate profesională exprimată de nivelul de

pregatire si experienţă de care dispune o persoană.

Funcţia constituie factorul care generalizează posturi asemănatoare din punct de vedere al ariei de

cuprindere, a autoritătii si responsabilitătii.

Funcţiile pot fi grupate în:

- funcţii de conducere

- funcţii de execuţie.

Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi si funcţii cu continut similar si/sau

complementar reunind persoane care desfasoară activităţi relativ omogene şi solicită cunostinţe

specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spatiu si subordonate nemijlocit

unei singure persoane.

Compartimentele pot fi:

- operaţionale

- funcţionale.

Relaţiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legaturilor dintre componentele structurii

stabilite prin reglementări oficiale. Relaţiile organizatorice pot fi:

- autoritate

- cooperare

- de control

- de reprezentare.

DirectorContabil şef

Inginer sef

Manager tehnic

Manager de întreţinere

Page 40: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Structura organizatorică aleasă pentru această afacere este structura de conducere sau funcţională.

Este caracteristică unitătilor mari si mijlocii in care activităţile pot fi grupate in

funcţiuni(ex.productie,marketing,finante,personal),iar acestea sunt divizate in compartimente.

Avantaje Dezavantaje-mijloace de control simple-relatii directe cu toate compartimentele-responsabilitati clare-evitarea suprapunerilor functionale-decizii strategice centralizate-eficienta sporita

-coordonare dificila intre functii-aglomerarea prsonalului de conducere cu sarcini de rutina-divergente intre functii care duc la neglijarea produsului-acordarea unei atentii scazute aspectelor strategice-pericol de specializare ingusta in randul personalului

Acest tip de structură este eficientă intr-un mediu concurenţial stabil,iar in cazul in care apar

schimbări in acest mediu,unitatea economică trebuie să-ai modifice structura funcţională iniţială.

7.6. Plan de proceduri

Principiul de lucru constă intr-o varietate detaliată a expunerii ideii de design interior şi

concepţii in comparative cu alte firme si beneficiarul intotdeauna rămane primordial prin gustul şi

preferinţele cerute.

Amenajări interiorului: pereti desparţitori, tavane suspendate, tavan casetat, decorare pereţi din

gips, placarea gresiei şi faianţei, placarea parchetului masiv, vopsirea pereţilor şi a tavanului.

Instalaţii sanitare, termice, electrice, precum si transportarea mobile la comandă.

Iată cum decurge proiectul de design interior pentru grădiniţă (deşi fiecare proiect este unic,

urmează etape asemănatoare, indiferent dacă este vorba de un spaţiu rezidenţial sau de amenajarea

unei companii):

Releveul – crearea unui plan la scară al spaţiului de amenajat (plan cu cote)

Brief – discuţie detaliată cu clientul pe baza dorinţelor si stilului sau de viaţă. Pentru a ne

cunoaste mai bine completam impreuna un chestionar pe baza caruia incepem sa ne cunoaştem

reciproc şi sa ne imaginam in ce mod am putea sa iţi cream casa ta de vis.

Variaţie in plan (2D) – pornind de la cerinţele clientului propunem 2-3 variante de amenajare a

spaţiului cu vizualizare in plan. Discutăm despre funcţionalitate, compartimentare, amplasarea

Designeri Secţia de ingineri

Page 41: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

mobilierului, despre fluxuri de circulaţie, puncte de interes, despre soluţiile practice de a rezolva

nevoile clientului.

Selecţie varianta finală plan (2D) consiliem clientul pentru a face cea mai bună alegere din punct

de vedere estetic şi funcţional pentru amenajarea casei lui.

Imagini tridimensionale ale fiecarei camere (3D) sunt generate pentru a se vedea fiecare detaliu

de mobilare, decorare si amenajare a camerei.

Amenajarea salii de baie pe baza placajelor ceramice alese impreuna cu clientul se creaza atat

imagini tridimensionale cat si planuri la scara ce pot fi folosite pentru executia propriu zisa a

montajului gresiei si faiantei si a obiectelor sanitare.

Propunere amplasare corpuri de iluminat – un plan pentru combinarea armonioasă a corpurilor

de iluminat pentru a crea o ambianţă specifică.

Plan de tavane false / alte elemente volumetrice – pentru execuţia propriu zisă a lucrărilor.

Combinaţie coloristică – selecţionarea culorilor conform randarilor de pe un paletar comun

agreat cu clientul.

Achiziţii – selectionarea de la diversi furnizori pe baza cataloagelor si mostrarelor noastre sau

prin vizita la showroom-ul acestora, a diverselor materiale sau decoruri (mobilier, parchet, usi,

perdele, corpuri de iluminat, etc.)

In stadiul acesta, Proiectul de Design Interior este finalizat si clientul poate continua execuţia

acestuia cu echipele noastre.

7.7. Plan financiar.

Oferta de pret pentru un proiect de design interior se stabileste avand doar planul cotat al

obiectului şi anumite aşteptări, cerinţe legate de acesta.

Preţurile se calculeaza ţinand cont de doua aspecte importante: dimensiunea şi complexitatea

lucrarii. Cu cat o lucrare este mai mare, cu atat pretul pe m2 va fi mai mic.

Complexitatea este data de:

gradul si tipul de compartimentare.

stilul amenajarii.

accesibilitatea locatiei.

cerinţele clientului.

In cadrul devizului, fiecare lucrare din manopera va avea un preţ calculat la metru patrat. In

funcţie de suprafeţe, complexitate si tipul lucrarilor efectuate, costul total pentru amenajarea unui

apartament mediu de bloc poate varia in funcţie de complexitatea lucrarii.

Page 42: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Devizul este calculat in funcţie de necesităţile clientului, astfel incat dacă bugetul nu

corespunde schimbărilor pe care doriţi sa le efectuaţi, găsim soluţii alternative pentru ca efectul

vizual sa fie acelasi, insa la un prêt mai mic.

Costul Proiectului

Cheltuieli directe

Materiale

Material Pret Unitate

de masura

Cantitate Total

Tavan

Gips carton 40 m² 265 m² 10600 lei

Profil CD 4 m.l. 936 m.l. 3744 lei

Profil UD 4 m.l. 400 m.l. 1600 lei

Plasa sticla CBC-20 5 m² 223 m² 1115 lei

Amestec uscat mp 75 70 sac 45 sac 3150 lei

Apestec uscat eurofin SP 96 sac 10 sac 960 lei

Pereti

Amestec uscat Knauf mp 75 70 sac 89 sac 6860 lei

Amestec uscat eurofin SP 60 sac 26 sac 1560 lei

Chit 476 caldare 19 caldare 9044 lei

Grunt 25 l. 17 l. 425 lei

Vopsea 60 Kg. 230 kg. 13800 lei

Tapet de vinil 52 m² 36 m² 1872 lei

Page 43: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Pardosea

parchet masiv 325 lei m² 331.68 m² 107796 lei

Adezivi 110 lei kg 210 kg 23210 lei

Lac 70 lei l 99.5 l 9695 lei

Plinte 30 lei m.l. 121.3 m.l. 3639 lei

Total materiale: 200070 lei

Manopera:

Conform legislaţie Republicii Moldova, salariul unui lucrator este stabilit de a fi 23,82 lei,

insa in proiectul dat, care reprezinta o investiţie semnificativa pentru imaginea ţarii, s-a stabilit

salariul de 75 lei, intrucat este nevoie de oameni calificaţi si un lucru calitativ.

16 oameni x 30 zile x 8h x 75 lei = 288000 lei

Asigurare sociala si medicale:

26,5 % x 288000 = 76320 lei

Utilaj: 100000 lei

Total cheltuieli directe: 200040 + 288000 + 76320 + 100000 = 664390 lei

Cheltuieli Indirecte:

14.5 % x 664390 lei = 96337lei

Profit de deviz:

6 % x (664390 + 96337) = 45590 lei

Costul de deviz:

664390+96337 + 45590 = 806137 lei

Page 44: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

T.V.A.:

806137 x 20 % = 161263 lei

Total:

2138037 lei

Mobilier:

Mobilier Pret Unitate de masura Cantitate Total

Scaune pt copii 180 lei 1 buc. 24 4320 lei

Scaun cub 200 lei 1 buc. 20 4000 lei

Mese duble 470 lei 1 buc. 12 5640 lei

Masa cub 350 lei 1 buc. 20 7000 lei

Masa ed. 1050 lei 2 buc. 1 2100 lei

Scaun ed. 420 lei 2 buc. 1 840 lei

Tabla simpla 2600 lei 1 buc. 2 5200 lei

Tabla magnetica 6000 lei 1 buc. 1 6000 lei

Set de joaca pt copii 1 17500 lei 1 buc. 1 17500 lei

Set de joaca pt copii 2 7500 lei 1 buc. 1 7500 lei

Pat dublu 2700 lei 1 buc 22 59400 lei

Dulap pt haine mic 1600 lei 1 buc 11 17600 lei

Dulap pt haine mare 2200 lei 1 buc 5 11000 lei

Total 148100 lei

Page 45: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Total = 2138037 lei + 148100 lei = 2286137 lei

Profit personal:

2286137 lei x 20% = 457227 lei

Costul proiectului:

2286137 lei + 457227lei = 2743364 lei

7.8. Riscuri si asigurari.

La nivel microeconomic

Nivelul si competenţa personalului;

Planificarea atenta a afacerii;

Controlul financiar permanent si prevenirea fraudelor;

Probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit;

Posibilitatea ca veniturile viitoare sa fie diferite faţa de cele estimate a se obţine;

Variabilitatea probabila a rentabilitaţii viitoare a activului;

Variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului;

Furnizorii de marfuri;

Prestatorii de servicii;

Furnizorii fortei de munca;

Concurenţii.

8. PROTECŢIA MUNCII ŞI SIGURANŢA EXPLOATĂRII

In componenţa proiectului de diplomă ,, Design interiorul al unei gradinitei de copii, situat

in s. Ohrincea r. Criuleni ” capitolul „Protecţia muncii” trebuie să se execute următoarele întrebări:

8.1. Introducere.

8.2. Analiza condiţiilor de muncă.

8.3. Măsuri privind sanitaria industrială.

8.4. Măsuri privind tehnica securităţii.

Page 46: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

8.5. Măsuri privind profilaxia antiincendiară.

8.6. Masuri de protectie a mediului ambiant.

8.7. Calculul ingineresc SSM sau PMA.

8.1. Întroducere

Protecţia Muncii – este o sistemă de acte legislative şi corespunzător lor măsuri şi mijloace

social-economice organizatorice, tehnice, care asigură securitatea angajării şi păstrarea a

capacităţii de muncă în procesul de lucru.

Problemele protecţiei muncii şi a mediului înconjurător ocupă un loc important în activitatea

profesională a unui designer. Proiectantul trebuie să impună o atenţie deosebită creării condiţiilor

sănătoase de muncă nepericuloase şi inofensive.

Caile de asigurarea securitatii muncii sunt:

1.Organizarea instruirii in domeniul protecţiei muncii la toate nivelurile incluzind lecţii

practice cu demostrarea procedeelor sanatoase şi nepericuloase de munca.

2.Instruirea tuturor muncitorilor inainte de a fi admişi la munca şi apoi periodic in

conformitate cu prevederile actelor normative.

3.Organizarea cursurilor speciale pentru angajaţi ce deservesc maşini ,mecanisme ,utilaje

faţa de care sunt inaintate cerinţe sporite de tehnica securitaţii.

4.Controlul periodic a cunoştinţelor personalului inginero-tehnic nu mai rar de o data la

180 zile.

Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul unităţii se

efectuează în timpul programului de lucru şi este considerată timp de muncă.

Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze:

   a) instruirea introductiv-generală;

   b) instruirea la locul de muncă;

   c) instruirea periodică.

La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite

mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz,

vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistată la calculator.

8.2. Analiza conditiilor de munca.

Caracteristica condiţiilor igienico - sanitare, a factorilor periculoşi şi dăunători de

producţie la lucrările de reparaţie şi design.

Factorii condiţiilor de muncă Aprecierea condiţiilor de muncă

Page 47: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

vizuală după proiect

1 2 3

1. Factorii sanitaro igienici

1.1 Microclimatul:

temperatura ºC,

umiditatea relativa a aerului,

viteza mişcării aerului,

1.2 Iluminatul

natural lateral c.i.n, %

artificial general, lx

1.3 Ventilaţia

aeraţia naturală

artificială afluientă

21º - 23ºC

40-60%

0,1

+

+

+

+

Perioada an.

calda

21º - 28ºC

60%

0,1 - 0,3

rece

20º - 24ºC

75%

0,1

0.5

200 lx

2m3/h

2m3/h

2. Caracteristicile încăperilor

(zonelor)

2.1 Grupa încaperilor după lucrul

vizual

a) Sala sportivo-festiva

b) Grupa mare

c) Grupa mica

2.2 Clasificarea condiţiilor de

lucru după gradul de

electrosecuritate

a) Lucrări de zidărie

b) Lucrări de tencuire inclusiv

lucru cu instrumente electrice

2.3 Categoria industriei după

II

I

I

Condiţii cu pericol

ridicat

Condiţii cu pericol

ridicat

C

II

I

I

II

II

C

Page 48: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

pericolul exploziv şi incendiar

2.4 Gradul de rezistenţă la foc a

clădirii

II II

3. Factorii periculoşi şi nocivi de

Producere

3.1 Electrici

genul curentului

tensiunea

frecvenţa

3.2 Mecanici

vibraţie GOST 12.1.012-78

zgomot GOST 12.1.003-83

zborul asciilor de materiale

şi instrumente

3.3 Chimice GOST 12.1.007-76

lichide

3.4 Praf ( pulbere)

organic

neorganic

3.5 Termici

detalii incalzite

+

+

+

+

perforator

+

vopsele

lacuri

acetona

Praf de lemn

Praf de ciment

La lucrari de

sudare

curent continuu

220 V

50 Hz

109 dB

85 dB A

Condiţii cu pericol ridicat

CMA =5 mg/m3

CMA =300mg/m3

CMA =10mg/m3

CMA = 6 mg/m3

CMA = 6 mg/m3

La lucrari de sudare

8.3. Masuri privind sanitariea industriala.

In scopul efectuarii acestui compartiment am evidentiat doi factori nocivi ce influenteaza

negativ asupra sanatatii, si anume:

- Iluminatul de producţie

- Praful de productie

Iluminatul de producţie

Page 49: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

In proiectul “Gradinita GUGUTA” tipul iluminatului va fi – natural (creat de lumina directă

şi reflectată a cerului). În timpul luminos al zilei iluminatul încăperilor de producţie este efectuat

de către sursa naturală de lumină (soarele, bolta cerească). Iluminatul natural este bilateral si

lateral, prin ferestrele din pereţii exterior. Golurile de fereastra fiind de dimensiunile de

2100 x 2000 mm permit patrunderea unei cantitati enorme de lumina in timpul zilei in incapere

ceea ce permite indeplinirea lucrarilor de interior fara a folosi sursa de lumina artificiala si

faciliteaza munca muncitorilor.

In cazul prelungirii lucrărilor de interior si reţinerea muncitorilor pe timp de seară se va

folosi o alta sursă de iluminat– artificial. În calitate de surse de lumină pentru iluminatul artificial

se vor folosi lămpile halogene. In ultimii ani о răspandire largă au capatat lămpile cu incandescent

cu ciclul iodic - lămpile halogene. Prezenţa în balon a vaporilor de iod dă posibilitatea de a spori

temperaturi de incandescenţă a filamentului; vaporii de wolfram ce se formează la această

temperatură se imbină cu iodul şi se depun din nou pe filamentul din wolfram impiedicînd

dispersarea filamentului. Termenul de funcţionare a acestor lămpi - pînă la 3000 ore, randamentul

luminos ajunge la 40 lm/W, spectrul emiterii se apropie de cel natural ,ceea ce sporeste continuarea

lucrarilor sip e timp de seara.

Sursele de lumină electrică

Sursele de lumina sunt principalele părţi componente ale instalaţiilor de iluminat al

gradinitei. Alegerea corectă a tipului şi puterii lămpilor exercită о influenţă hotărîtoare asupra

calităţilor de exploatare şi eficacităţii economice a instalaţiilor de iluminat, asupra corespunderii

iluminatului artificial cerinţelor înaintate faţă de el.

La iluminarea spatiului de activare a muncitorilor este folosita următoarea sursa de

iluminare: - Lămpile halogene.

- Lămpile incadescente.

- Lămpile fluorescente.

Praful de producţie

Un şir de procese tehnologice în construcţii, sunt însoţite de formarea şi răspîndirea în mediul

de producţie a prafului, care influenţează negativ asupra organismului uman, îndeosebi, asupra

organelor respiratorii. Praful de producţie influenţează negativ nu numai asupra organismului uman,

adesea el înrăutăţeşte mediul de producţie (vizibilitatea, orientarea) în limitele zonei de lucru, duce

la uzare rapidă a pieselor şi agregatelor supuse frecării.

Page 50: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Se va raspindi praf de lemn, in urma taierii si placarii peretilor cu lemn. CMA a lemnului

fiind de 6 mg/m3 ,in cazul depasirii a acestei concentratii se vor lua urmatoarele masuri de

protectie:

a) Ventilarea;

b) Curatarea aerului;

c) folosirea mijloacelor de protecţie individual: respiratoare, ochelari de protecţie, mănuşi

de latex.

La lucrarile de zugravire si finisare se va degaja praf de ciment cu CMA = 6 mg/m3

Metodele de protecţie în funcţie de concentraţia substanţei nocive pot fi următoarele:

a) ventilarea;

b) curăţarea aerului;

c) ermetizarea utilajului unde se degajă substanţe nocive;

d) mecanizarea şi automatizarea proceselor tehnologice;

La lucrarile de taiere a metalului se va degaja praf metalic cu CMA = 2 mg/m3

Metodele de protecţie în funcţie de concentraţia substanţei nocive pot fi următoarele:

a) ventilarea;

b) curăţarea aerului;

c) ermetizarea utilajului unde se degajă substanţe nocive;

Substanţele dăunătoare

Ca angajaţii să demonstreze o productivitate de muncă maximă este necesar de asigurat

puritatea aerului şi condiţii meteorologice optime în zona de lucru. Zona de lucru este spaţiul cu

înălţimea pînă la 2 m de la suprafaţa unde se găsesc locurile de muncă. În câmpul muncii un şir de

procese tehnologice sunt însoţite de degajări de diferite substanţe sub formă de gaze, vapori,

particule solide şi lichide, care acţionează dăunător asupra organismului uman. Vaporii şi gazele

formează cu aerul amestecuri, iar particulele solide şi lichide – aerozoli.

Masuri de protecţie

În cazul, cînd metodele de desprăfuire a aerului zonei de muncă nu asigură micşorarea

concentraţiei prafului pînă la valoarea admisibilă sau curăţarea mediului aerian este imposibilă sau

neefectivă ,pentru protecţia vremelnică a organelor omului sunt folosite haine speciale şi mijloace

individuale de protecţie.

- echipamentul de protecţie antipraf se alege în conformitate cu normele existente

"îmbrăcăminte, încălţăminte specială şi echipament de protecţie" elaborat de Institutul Central de

Cercetare în Domeniul Protecţiei Muncii.

Page 51: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

- imbrăcămintea specială trebuie să protejeze corpul angajatului de acţiunea

nefavorabilă a factorilor mediului de natură mecanică, fizică şi chimică.

- respiratorul prezintă prin sine un filtru amplasat pe o semimască cu sistem de fixare

care se lipeşte strâns de faţă şi izolează de mediul prăfuit numai organele de respiraţie.

La executarea lucrărilor cu formare excesivă de praf se recomandă folosirea respiratoarelor

filtrante, care oferă o protecţie sigură, datorită gradului înalt de reţinere a particulelor fine de praf de

către filtre. Filtrele pot fi schimbate uşor la necesitate.

8.4. Masuri privind tehnica securitatii.

Tehnica securitatii la lucrarile de finisare.

Lucrari de tencuire.

Un volum considerabul de lucrari de tencuire se executa la inaltimi mari, ceea ce necesita o

deosebita atentie fata de instalarea si exploatarea mijloacelor de esafotaj utilizare.

Lucrările interioare se execută de pe esafodaje sau mese mobile instalate pe podele sau sau

podine continue amplasate pe grinzile planseului. La executarea lucrărilor in casa scării se vor

utiliza esafodaje cu lungime diferită a sprijinelor. Podina de lucru trebuie sa fie orizontală cu

ingraditură si scindura de margine.

Uscarea incăperilor pe timp de iarnă trebuie efectuată cu aparate ce nu degajă in incăpere

produse ale arderii. Deoarece lucrarile de tencuire creaza in incaperi umezeala sporita, marind

astfel pericolul electrocutării.

Lucrări de zugrăvire.

La executarea lucrărilor de zugrăvire sunt folosite un sir se substante chimice care pot

influenta dăunator asupre organismului uman, dacă sunt neglijate cerintele de securitate.

Muncitorii vor folosi numaidecit haine special si echipamente de protectie.

La executarea lucrărilor cu degajări nocive trebuie asigurată ventilarea efectivă a incăperilor

ca să nu fie depăsite concentratiile maxime admisibile.

In timpul vopsirii cu component pe bază de apă reteaua electrică trebuie deconectată.

Locurile de pregătire a vopselelor vor fi dotate cu ventelatie mecanică.

Muncitorii-zugravi trebuie sa respecte streit regulile igienei personale, folosind alifii si paste

ce impiedică vătămarea pielei, iar la sfirsitul lucrarilor minile le vor spăla cu săpun.

Cerintele pentru a păstre materialele:

- reteauă elecrtică si armature sistemei de iluminat in aceste depozite sa fie de executie

antigrizutoare.

- constructiile din material rezistente la foc sau cu iesire direct afară.

Page 52: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

- interzicerea folosirii focului deschis.

- pastrarea ambalajului gol.

Lucrările de montare a geamurilor.

Pentru a monte geamuri lucrătorii trebuie sa fie asiguraţi cu hainele special, mănusi, ochelari

de protecţie, incălţaminte ne lunecoasă. Taietorul sticlei este obligat sa lucreze in minecare si sort

ce acoperă picioarele pină la genunchi.

Zonele unde se execută lucrarile de montare a geamurilor se ingrădesc, iar locul de muncă se

curaţă. Pina la inceperea lucrărilor se controlează starea si rezistenţa ramelor ce trebuiesc stecluite.

Sub locul de lucru se amplasează o podina continuă de scinduri sau placaj ce protejează de caderea

sticlei. La trensportarea sticlei manual muncitorii vor folosi numaidecit mănusi, iar pe marginile

ascuţite se vot amplasa permute din material moale.

Taierea sticlei se efectuează pe mese special acoperite cu pinză si dotate cu riglă. Inainte de

taierea sticlei trebuie stearsă măcar pe linia de tăiere.

Electrosecuritatea

Particularităţile exploatării instalaţiilor electrice în construcţie

Energia electrică este folosită în construcţie pentru acţionarea maşinilor şi mecanismelor,

diferitor utilaje, iluminat, sudare, uscare, prelucrare termică a betoanelor, tăierea metanelor şi

betoanelor, implantarea piloţilor etc. Curenţii de fresvenţă înaltă sunt folosiţi la sudarea şi lipirea

maselor plastice, uscarea lemnului, încălzirea tehnologică a materialelor.

Pericolul electrocutării la exploatarea instalaţiilor electrice este determinat de aceea, că

părţile conductoare sau corpurile maşinilor ce au nimerit sub tensiune în rezultatul unor deferente

de izolaţie nu emit semnale, care ar preîntîmpina omul despre pericol. Reacţia omului la curentul

electric apare doar după trecerea lui prin corpul uman.

Cauzele electrotraumatismului în construcţie

Analiza accidentelor produse de influenţa curentului electric a permis determinarea

următoarelor cauze a lor:

- încălcarea regulilor de construcţie a instalaţiilor electrice, regulilor de exploatare a

lor, cerinţelor normelor şi regulilor de securitate;

- atingerea părţilor metalice neconductoare ce au nimerit sub tensiune în rezultatul unor

deferente de izolaţie;

- folosirea utilajului electric, conductoarelor, cablurilor, sculelor electrice deferente;

- repararea conductorului neutru fără deconectarea reţelei monofazice;

- executarea lucrărilor în instalaţiile ce se află sub tensiune;

Page 53: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

- folosirea tipurilor de conductoare şi cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate,

punerea incorectă a lor sub tensiune;

- alimentarea mai multor consumatori de la un dispozitiv de pornire cu protecţie prin

siguranţe calculate pentru cel mai puternic consumator.

8.5. Masurile de protectie contre incendiilor.

Securitatea impotriva incendiilor a obectivului si parţilor sale componente trebui sa fie

asigurata atit in timpul exploatarii, cit si in cazurile reconstructiei, reparatiei sau situatiilor de

avarie.

Cauzele incendiului:

- Tehnica- instalatii tehnice necorespunzatoate sau defecte. Retele de cabluri electrice uzate. Cu

instalaţia de calitate rea.

- Neglijenta- este folosirea neglijenta a surselor folosite de foc(chibrite, luminari etc.)

- Naturale- fulgerul sau autoaprinderea unir substanţe ce ajung in contact cu aierul.

Clasificarea incaperilor dupa pericolul de incendiu si expozie.

Prin rezistenţa la foc se subintelege capacitatea elementelor de construcţie de a se opune

acţiunii temperaturii inalte si focului deschis. Timpul după care construcţia isi pierde capacitatea

portanta sau de izolare termică si etanseetate se numeste limită de rezistenţă la foc si se măsoară in

ore de la inceputul probării construcţiei la RF pina la apariţia unuia din urmatoarele criterii:

Formarea in construcţie a fisurilor prin care poate patrunde flacăra.

Ridicarea temperaturii pe suprafata neincalzită a construcţiei.

Pierderea de către construcţie a capacităţii portante.

Gradul de RF se stabileste in dependenţă de destinaţia cladirii, numarul de etaje, suprafaţa

etajului intre pereţii antifoc, si prezenţa sistemelor de stingere a focului.

Măsurile de protecţie împotriva incendiilor.

Măsurile de protecţie împotriva incendiilor se împart în urmaioarele grupe: organizatorice,

de exploatare, tehnice şi speciale.

- Măsurile organizatorice: instruirea angajaţilor privind regulile cu privire la securitatea

împotriva incendiilor, organizarea lecţiilor, convorbirilor, editarea instrucţiunilor, materialelor

ilustrative ele.

- Măsurile de exploatare prevăd exploatarea corectă a sistemelor de încălzire, ventilare,

utilajului tehnologic şi maşinilor, întreţinerea exemplară a clădirilor, instalaţiilor şî teritoriilor etc.

Page 54: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

- Măsurile tehnice - respectarea normelor şi regulilor cu privire la securitatea împotriva

incendiilor la instalarea sistemelor de incendiere, ventilaţie, protecţiei antifulger, utilajului

tehnologic, precum şi la edificarea clădirilor.

- Măsurile speciale - interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis în locurile cu pericol

de incendiu, fumatului în locurile nestabilite, respectarea obligatorie a normelor şî regulilor la

executarea lucrărilor cu substanţe periculoase din punct de vedere exploziv şi incendiar etc.

Măsurile tehno-organizatorice

Măsurile tehno-organizatarice trebuie să includă:

- organizarea protecţiei împotriva incendiilor (în ordinea strabilă) de tip corespunzător

(profesională, benevolă ş.a.), efectiv anumit ţi dotare tehnică;

- atragerea pe scară largă a maselor de oameni la soluţionarea problemelor ce ţin de

securitatea împotriva incendiilor;

- confecţionarea ţi folosirea mijloacelor demonstrative de agitaţie privind asigurarea

securităţii împotriva incendiilor.

- elaborarea masurilor de activitate a administratiei, angajatilor si populatiei in in caz

de aparitie a incendiului si organizarii evacuarii oamenilor.

Mijloacele de stingere a incendiilor.

Mijloacele primare de stingere a incendiilor sunt: hidrantele de incendiu interioare,

stingâtoarele de mână, pompele de mână, hidromonitoarele, butoaiele cu ap,. lăzile cu nisip.

învelitoarele din azbest sau prelată, inventarul şi sculele pompiereşti de mâna (căldări, topoare,

răngi, lopeţi, târnăcoape, căngi, standuri şi panouri pompiereşti etc).

Mijloacele de stingere a focarelor de incendiu care pot fi folosite cel mai electiv la stadiul

iniţial sunt hidrantele interioare, stingătoarele, Invelitoarele. nisipul.

In practica lichidării incendiilor sunt folosite următoarele procedee de întrerupere a arderii:

a) izolarea focarului de ardere de aer sau micşorarea conţinutului de oxigen în spaţiul aerian

din zona focarului până la concentraţii insuficiente pentru întreţinerea procesului de ardere

b) răcirea focarului de ardere mai jos de temperatura critică

c) micşorarea intensivă a vitezei reacţiei chimice de oxidare;

d) ruperea mecanică a flăcării cu şuvoi puternic de apă, gaze, prafuri,

e) crearea condiţiilor de barare a focului, adică astfel de condiţii la care flacăra nu se poate

răspândi prin canale înguste.

Page 55: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Ca mijloace de stingere ale incendiilor se poate de folosit apa, spumele, gazele inerte

(azotul, argonul, heliu, dioxidul de carbon), solutii apoase de saruri (bicarbonat de natriu , clorura

de calciu), hidrocarbohalogenii, prafurile stingatoare ( carbonati si bicarbonati de natriu si calciu),

nisipul, invelitoarele ( paturi din azbest).

8.6. Masuri privind protectia mediului ambiant.

Protecţia mediului ambiant este o ştiinţă care studiază legăturile omului cu mediul

înconjurător, influenţa activităţii lui în dezvoltarea biosferei. Are rolul de dezvoltare a bazelor

ştiinţifice de producţie fără deşeuri sau cu deşeuri reduse, în procesele tehnologice, în direcţia

folosirii raţionale a resurselor naturale.

In proiectul dat se va tine cont de masurile privind protectia mediului ambiant, si anume:

- protecţia aierului atmosferic.

- protecţia şi folosirea raţionala asurselor de apa.

Protectia aierului atmosferic.

Sursele de poluare ale aerului atmosferic

Conform structurii şi caracterului influenţei asupra atmosferei, poluanţii pot fi grupaţi în

modul următor: poluanţi chimici, mecanici, acustici, termici, electromagnetici şi radioactivi.

După provenienţă poluanţii aerului pot fi care se formează la arderea diferitor tipuri de

combustibil, lucrul unităţilor de transport, degajări industriale, activitatea agricolă cu toate

atributele ei.

Poluanţii atmosferei terestre, ce rezultă din activitatea societăţii umane, constituie:

90 % - substanţe gazoase

10 % - aerosolurile.

Centralele energetice termice şi cazangeriile folosesc peste 1/3 din combustibilul extras pe

glob şi se situează pe primul loc între sursele de poluare ale atmosferei. Deşeurile la producerea

energiei prin arderea cărbunelui depăşesc de patru ori masa combustibilului folosit. Cei mai

periculoşi poluanţi pentru aerul atmosferic sunt oxizii de sulf.

Protecţia aerului atmosferic de poluare

Măsurile de protecţie ale aerului atmosferic de poluare pot fi grupate în modul următor:

măsuri planificatoare, tehnologice, tehnico-organizatorice, sanitaro - igienice şi juridice.

Page 56: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Măsurile tehnologice - prevăd aplicarea tehnologiilor avansate la întreprinderile existente şi

cele nou construite - tehnologii fără deşeuri sau cu puţine deşeuri, care exclud degajările de

substanţe nocive în aer.

Măsurile tehnico-organizatorice - prevăd interzicerea dării în exploatare a întreprinderilor

noi fără instalaţii de purificare a degajărilor, acelaşi lucru fiind prevăzut şi pentru întreprinderile ce

se reconstruiesc, iar în cazuri excepţionale reprofilarea întreprinderilor ce au influenţă negativă

asupra mediului.

Măsurile sanitaro-igienice - aceste măsuri prevăd stabilirea concentraţiilor maxime admise

pentru substanţele poluante ce nimeresc în aerul atmosferic al localităţilor şi a zonelor sanitare de

protecţie ce despart întreprinderile industriale de spaţiul locativ.

Protectia si folosirea rationala asurselor de apa.

Sursele de poluare ale apelor de suprafaţă şi subterane

Se consideră sursă de poluare a apelor sursa care aduce în bazinele acvatice substanţe

poluante, microorganisme sau căldură.

Cauza principală a poluării bazinelor acvatice de suprafaţă o constituie deversarea în ele a

apelor reziduale neepurate sau epurate necorespunzător de către întreprinderile industriale,

gospodăria comunală şi agricolă.

Apele reziduale comunale constituie circa 20 % din volumul total de deversări, însă volumul

lor creşte în permanenţă, datorită creşterii numărului populaţiei şi cerinţelor igienico-sanitare.

Apele comunale au un regim de poluare relativ stabil, ceea ce permite

prognozarea calităţii apei în obiectul acvatic, unde acestea sunt deversate, considerându-se

volumul lui, regimul hidrologic, capacitatea de autopurificare şi cantitatea de substanţe poluante,

determinată de numărul populaţiei. La apele reziduale comunale sunt atribuite scurgerile

bucătăriilor, băilor, spălătoriilor, cantinelor, spitalelor şi altor servicii comunale. O formă aparte de

scurgeri o constituie apele fecale, atât organizate şi concentrate, precum şi neorganizate şi

dispersate.

Apele reziduale comunale necesită o atenţie deosebită, datorită poluării bacteriale, deoarece

pot fi cauză a diferitor boli infecţioase.

Sursele de poluare a apelor subterane pot fi:

1) locurile de păstrare şi transportare a producţiei industriale

şi deşeurilor;

2) locurile de acumulare a deşeurilor comunale (gunoiştile);

3) sectoarele de infiltrare a precipitaţiilor atmosferice poluate.

Page 57: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Măsurile de protecţie şi folosire raţională a resurselor acvatice

Măsurile de bază pentru protecţia şi folosirea raţională a resurselor de apă includ:

- controlul calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;

- respectarea normelor sanitare la crearea şi exploatarea punctelor de captare a apei;

- mărirea numărului de întreprinderi care folosesc apa în ciclu închis sau repetat, trecerea la

tehnologii fără deversări de apă sau fără folosirea apei;

- trecerea de la răcirea cu apă la răcirea cu aer sau combinată , utilizarea căldurii degajate şi

a căldurii apelor reziduale pentru alimentarea tehnică cu apă;

- elaborarea şi aplicarea în masă a metodelor efective de epurare a apelor cu captarea şi

utilizarea deşeurilor şi sedimentelor;

- ridicarea nivelului de exploatare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, sigurarea

etanşeităţii şi înlăturarea scurgerilor de apă din ambele reţele.

8.7. Calculul ingineresc SSM sau PMA.

Problema II.1.

De calculat iluminatul natural al incaperii de productie dupa dupa urmatoarele date

(incaperea este o sala sportivo-sportiva)

Dimensiunile incaperei: l = 12.3

b = 8

h = 3

Inaltimea ferestrelor este de 1.8 m.

De determinat suprafata peretilor.

Page 58: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Fig. II.1.1. Schema incaperii.

Nota. P.C.- punctul de calcul.

S.C.L.- suprafata conditionala a lucrarii.

Rezolvare:

1. Determinam valoarea normala a C.Z. pentru R. Moldova.

e,V n = e,1

n *m = 1.0 * 0.8 = 0.8

m = 0.8 – pentru R. Moldova, care este asociata grupei a 5-a de ale raioane

administrative ale Rusiei, conform SNiP 32-05-95.

Suprafata geamurilor se determia din urmatoarea fornula

Sf =

S pen kr η f kcl

100 τ or1

2. Determinam suprafata pardoselei

Sf = l*b = 12.3 * 8 = 98.4 m2.

Page 59: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

3. Determinam ηf = 16.63 in dependenta de raportul

lin

B =

12 .38 = 1.53 si raportul

Bh 1 =

81. 8 = 4.44

4. Din tab. 1.1. determinam kr = 1.3.

5. Din tab. 1.1. determinam kcl = 1 (nu exista cladiri are acopera cladirea).

6. Determinam τo din relatia τo= τ1 τ2 τ3 τ4 τ5

τ1 = 0.8 (sticla dubla); τ2 = 0.5 (cercevele cu geam triple)

τ3 = 1 (iluminarea laterala) τ4 = 1 (stocuri si jaluzee reglabile)

τ5 = 1 (pentru iluminarea laterala)

Atunci, τo= 0.8* 0.5 * 1 * 1 * 1 = 0.32.

7. Determinam r1 , din tab. 1.6, dupa urmatoarele date:

gm = 0.4;

lin

B = 1.53;

Bh 1 = 4.44;

lB = 0.75.

Prin interpolare gasin r1 = 1.75

8. Determinam suprafata ferestrelor

Sf =

S pen kr η f kcl

100 τ or1 =

98 . 4∗1∗16 .63∗1 .3∗1100∗0 .32∗1. 75 =

2127 .3156 = 37.98m2.

9. Determinarea lungimei totale a ferestrelor, stiind da inaltimea lor este de 1.8 m.

lf =

S f

h f =

37 . 981.8 = 21.1.

Primim prin iluminare 2 ferestre conform schitei (fig II.1.1.) cu dimensiunile b * h = (4.3 * 1.8)

m, cu suprafata totala de

Sf = 2*( 4.3*1.8)= 15.48m2.

9 BIBLIOGRAFIE

1. СНиП II-64-80 «Строительные нормы и правила»

2. СНиП 2.09.04-87 «Административные и бытовые здания»

Page 60: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

3. СНиП 2-01-97 «Пожарная безопасность зданий и сооружений»

4. СНиП 23-05-95 «Естественное и искусственное освещение»

5. СНиП II-4-79 Гусевб, Климов «Строительная физика»

6. Indicii metodice nr. 18 pentru FUA

7. Tehnica secutitatii in constructii: nr. 28 pentru FUA

8. Efim Olaru, Nicolae Soroceanu, Oleg Marian „Sanitaria industrială şi igiena muncii” –

Chişinău, 2000.

9. Efim Olaru, “Protectia mediului ambiant” – Chişinău, 2000.

10. Efim Olaru, Iuliana Olaru “Protecţia împotriva incendiilor” – Chişinău, 2000.

11. Татьяна Буймистру “Колористика” 2007

12. В. К. Крауклис “Альбом колеров” 1983

13. Anna Starmer “Ghidul culorilor” 2009 Litera International

14. Nicholas Springman, Jane Chapman “Tehnica designului interior”- Oradea, 1993.

15. Judith Miller “ Culorile. De la stilul clasic la cel contemporan” – Oradea, 1993.

16. Vilidfrid Coh «Энциклопедия архитектурных стилей» - Moscova, 2005.

17. Tina Satton, Braid Vilen « Гармония цвета» - Moscova, 2004.

Page 61: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Page 62: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME

Page 63: cuprins TNI

Mod Coala

№ document. Semnat.

Data

Coala4

UTM 581.4 012 ME