““ MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu..”” ((PPEETTRREE ÞÞUUÞÞEEAA))

ARMATEIACTUALITATE

Curierul

DIN LUMEAMILITARÃ

Anul VI Nr. 1 (141) 15 ianuarie 2004 16 pagini 3500 lei

ÎN FLANCUL STÂNG

S-A DAT UNDÃ VERDEPENTRU AFGANISTAN !

“VAREGII DE LAPONTUL EUXIN”

DETONICA, O ªTIINÞÃDE “RÃSUNET”

CERCETAREA ÎNTREREALITATE ªI

TRUCAJ

Anul competiþionalmilitar 2004

SS EE MM PP EE RR

PP RR II NN CC EE PP SS

UN SOLDATPRINTRESTELE

ACTUALITATE

CURIER SPORTIV

KAKI 100%

ACTUALITATE Curierul ARMATEIPagina 2Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004

SUA: Trei militari americani, vinovaþi deacte de torturã, au fost demobilizaþi. Trei sol-daþi americani, declaraþi vinovaþi de un tribunalmilitar pentru maltratarea unor prizonieriirakieni, au fost trecuþi în rezervã, a anunþat unpurtãtor de cuvânt al Pentagonului, marþi, 6 ia-nuarie. Printre militarii sancþionaþi figureazã ºi ofemeie, sergentul Lisa Girman. Ea a fost gãsitãvinovatã pentru cã a trântit la pãmânt un prizonierde rãzboi ºi l-a lovit în zonele genitale, în stomacºi la cap. Tribunalul militar i-a reproºat sergen-tului cã le-a cerut subordonaþilor sã îl supunã peprizonier unui tratament similar. Incidentul a avutloc la data de 15 mai 2003 la Camp Bucca, uncentru pentru prizonieri de rãzboi situat înapropiere de Nassiriyah (sudul Irakului). Ceipatru militari fãceau parte din Batalionul 302 alPoliþiei Militare. MAREA BRITANIE:Forþele britanice vor mai rãmâne un an înIrak. Forþele britanice vor rãmâne în Irak încãun an, “pentru a-i ajuta pe irakieni sã menþinãsecuritatea”, a anunþat, joi, 1 ianuarie, ministrulbritanic al Apãrãrii, Geoff Hoon, citat de AFP.Oficialitatea britanicã nu a precizat numãrul mi-litarilor, dar în prezent efectivele britanice dinIrak se ridicã la 11.000 de militari, în sectorulsudic din regiunea Basra. Hoon a declarat,referindu-se la armele de distrugere în masã, cãeste convins cã Grupul pentru inspecþii în Irak(ISG) va descoperi “dovezi” ale programuluidesfãºurat de fostul regim irakian. BULGAR-IA: Mai mulþi militari bulgari au refuzat sãparticipe la misiunea din Irak. Circa 30 de sol-daþi dintre cei 500 care vor înlocui batalionul bul-gar prezent în Irak au refuzat sã participe la mis-iune, dupã atacul de la Karbala, soldat cu cincimorþi în rândul militarilor bulgari, a anunþat sâm-bãtã, 3 ianuarie, ºeful Statului Major, generalulNikola Kolev, relateazã AFP, citatã de Mediafax.Cu o sãptãmânã în urmã, 19 persoane, dintre carecinci soldaþi bulgari ºi doi thailandezi – membriai forþelor sub comandã polonezã, au fost ucise laKarbala, în patru atacuri, aproape simultane, cumaºinã-capcanã. NATO: Jaap de Hoop Schef-fer este noul secretar general al NATO. Olan-dezul Jaap de Hoop Scheffer a preluat, luni, 5ianuarie, funcþia de secretar general al NATO,declarând cã va menþine relaþia dintre StateleUnite ºi Europa. De asemenea, o prioritate abso-lutã pentru Alianþa Nord-Atlanticã va fi reprezen-tatã de succesul actualei misiuni din Afganistan,a adãugat el. “Menþinerea relaþiilor dintre UE ºiNATO reprezintã una dintre prioritãþile mele”, amai adãugat noul secretar general. RUSIA:Relaþiile dintre Rusia ºi NATO trebuie sã con-stituie o prioritate. Autoritãþile ruse l-au felici-tat, luni, 5 ianuarie, pe olandezul Jaap de HoopScheffer, pentru preluarea funcþiei de secretargeneral al Alianþei Nord-Atlantice, exprimându-ºi speranþa cã relaþiile dintre Moscova ºi NATOvor constitui una dintre prioritãþile acestuia, trans-mite Mediafax. De asemenea, Rusia sperã cã“Jaap de Hoop Scheffer va continua politica defavorizare a unui dialog politic ºi a unei coop-erãri concrete între þãrile membre ale ConsiliuluiRusia-NATO”.

Maior Dragoº ANGHELACHE

RR AA II DD UU RR II PP EE GG LL OO BB În ziua de 23 decembrie 2003, ºefulStatului Major al Forþelor Terestre, dom-nul general-locotenent dr. EugenBÃDÃLAN a stat de vorbã cu ziariºtii -civili ºi militari - care au publicat articolecu referire la Forþele Terestre în anul ce toc-mai se încheia.

Cu aceastã ocazie a mulþumit tuturorpentru articolele “bune”, dar ºi pentru celecare prezentau neregulile descoperite;“pentru cã astfel s-au putut lua mãsuri ºis-au îndreptat multe lucruri”.

Apoi a prezentat realizãrile întreguluian începând cu: restructurarea, reorgani-zarea ºi desfiinþarea unitãþilor. A continuat

cu dinamica de personal ºi perspectivelepânã în 2012: “în 1994 în Forþele Terestreerau 320.000 de oameni, iar la finele lui2003 am ajuns la 76.600”. S-a discutat,apoi, despre participarea la întregul spectrude operaþii conduse de N.A.T.O. ºi la luptainternaþionalã împotriva terorismului.

Domnul general-locotenent dr. EugenBÃDÃLAN a încheiat discursul vorbinddespre modernizarea înzestrãrii Forþelorterestre. A urat toturor “sãrbãtori fericite ºiun an mai bun ºi mai rodnic”. A dãruit feli-citãri, calendare ºi agende.

Maior Ion PAPALEÞ

M U L Þ U M I R I P E N T R U Z I A R I ª T I

Militarii din Batalionul 811 Infanterie, dislocat în An Nassiria, au prins, în cursul acþiu-nilor derulate în ultimele zile, opt irakieni care încercau sã fure cablu din reþeaua magistralãde curent electric din apropierea oraºului Basra. Potrivit ofiþerului de relaþii publice al bata-lionului românesc, cãpitanul MIRCEA LEª, militarii români au organizat, în ultima zi aanului trecut, o operaþiune de prindere a hoþilor de cablu electric, în urma unor verificãri exe-cutate cu un avion fãrã pilot al armatei britanice.

Potrivit agenþiei Mediafax, o altã acþiune a avut loc în noaptea de Revelion, când 30 demilitari români au asigurat paza ºi securitatea magistralelor de curent electric, la 90 de kilo-metri vest de tabãra White Horse.

În urma acþiunilor similare desfãºurate în prima sãptãmânã a anului, militarii români auprins cinci irakieni care aveau în maºini materiale provenite de la reþeaua electricã. Alþi treiirakieni înarmaþi cu douã pistoale mitralierã AK 47 ºi muniþia aferentã au fost depistaþi în timpce încercau sã fure cablu din reþeaua de curent electric. Irakienii au fost reþinuþi ºi predaþipoliþiei din Nassiria, pentru cercetare. În timpul misiunii, subunitãþile româneºti au acþionatcu un elicopter de cercetare aparþinând forþelor militare italiene.

MaiorDragoº ANGHELACHE

Cu câteva zile înainte de sfânta sãrbãtoare a Crãciunului, copiii de la ªcoala Specialã nr.9au avut surpriza de a primi câte un cadou din partea personalului Corpului 1 Armatã Terito-rial. În jur de 170 de pacheþele ºi-au aºteptat rândul în sacul lui Moº Crãciun pentru a maiînveseli un pic sufletele celor mici care ºi aºa au fost cam oropsiþi de soartã. Bomboane,fructe, jucãrii au cãpãtat cu adevãrat valoare în mânuþele celor care s-au strãduit sã-imulþumeascã Moºului printr-un spectacol artistic pus în scenã cu mare artã. S-au cântat co-linde ºi s-au recitat poezii pregãtite încã din luna octombrie. Noi, cei invitaþi, am fost încân-

taþi ºi ne-am dat seama, poate încã odatã, cã aceastã mare sãrbãtoare acreºtinãtãþii nu înseamnã numaicozonac ºi sarmale pe masã, ci înseam-nã mai mult, sã dãruieºti celui de lângãtine din ceea ce ai. Tocmai de aceea, de8 ani încoace, avem o datorie moralã deîndeplinit la sfârºitul fiecãrui an. Noi nui-am uitat ºi nici nu aveam cum, maiales dupã ce le-am zãrit în ochi acelesclipiri de fulg de nea în timp ce ne cân-tau colinde lângã bradul de Crãciun fru-mos împodobit.

Cristina FRATU

Ca la noi, în România!

HHOOÞÞIIII IIRRAAKKIIEENNII DDEE CCAABBLLUU,, PPRRIINNªªII DDEE MMIILLIITTAARRIIII RROOMMÂÂNNII

NOI NU I-AAM UITAT !

ACTUALITATECurierul ARMATEI Pagina 3Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004

În secolele IX ºi X ale erei noastre, renumiþiinavigatori nordici “vikingii” au întreprinsnumeroase expediþii în mãrile limitrofe Penin-sulei Scandinavice. Odatã explorate aceste mãri,vikingii au intrat în Oceanul Atlantic ºi în MareaMediteranã ajungând pânã în capitala Imperiu-lui Bizantin, Constantinopol. Aici le-au fost apre-ciate calitãþile de buni navigatori ºi de foarte bunimilitari, fiind astfel asimilaþi de garda imperialãunde au purtat denumirea de “varegi”.

În perioada anilor 960-980 e.n., varegii aufost trimiºi la fruntariile nordice ale ImperiuluiBizantin, actuala Dobroge, unde au participat laapãrarea acestei zone, mãrturie a trecerilor prinaceste locuri fiind complexul rupestru monahalde la Murfatlar (Basarabi).

În perioada 02-12.12.2003, s-a desfãºurat laConstanþa exerciþiul “VIKING - 2003”, exerciþiula care au participat ºi militarii români din com-punerea Batalioanelor 341 Infanterie ºi 168Logistic aparþinând Brigãzii 34 Mecanizate Teri-torialã. Organizat de Suedia ºi S.U.A., Viking-2003 a fost un exerciþiu asistat pe calculator(C.A.X.) cu un scenariu complex, vizând per-fecþionarea pregãtirii comandanþilor ºi ofiþerilorde stat major în conducerea unor unitãþi ºi sub-unitãþi multinaþionale în vederea creºterii inter-operabilitãþii prin asigurarea posibilitãþii atâtunitãþilor implicate cât ºi organizaþiilor civile

nonguvernamentale de a-ºi îndeplini obiectiveleproprii de pregãtire.

Brigada din sud-estul Europei (SEEBRIG -având comandamentul la Constanþa),NORTHBRIG (Peninsula Scandinavicã) ºi oBrigadã Multinaþionalã la care au participat Esto-nia, Irlanda, Finlanda ºi Uzbekistan, punctul decomandã al exerciþiului a fost dispus în Suedia.Batalioanele 341 Infanterie ºi 168 Logistic auparticipat la acest exerciþiu în cadrul BrigãziiSEEBRIG cu câte o celulã de rãspuns, fiecarecelulã fiind condusã de cãtre comandanþii batal-ioanelor respective, mr. Vasile VREME ºi lt.col.Aurel BRANDABUR.

Pe parcursul desfãºurãrii exerciþiului, celedouã celule de rãspuns au primit ºi rezolvatfiecare, aproximativ 40 de incidente, îndeplinitecu succes de cãtre membri celulelor de rãspuns.Experienþa dobânditã de cãtre (varegii de la Pon-tul Euxin), astãzi, militarii celor douã batalioaneparticipante la exerciþii multinaþionale, precum“CORNER STONE - 2003; SEVEN STARS ºiCOOPERATIVE PARTNER” ºi-a spus cuvântul.Lucrul pe calculator, pe harta digitalã, transmisi-unile prin satelit, poºtã electronicã sau prin tele-fon a permis varegiilor sã demonstreze cã potrezolva situaþiile create în bune condiþii. Þinândcont de faptul cã, doar de-o lunã, se încheiase oaltã aplicaþie care a solicitat din plin efectivele

Batalionului 341 Infanterie, putem spune cã, ºi deaceastã datã, aceºti militari ºi-au fãcut cu priso-sinþã datoria. Comandantul batalionului, maiorulVASILE VREME ne-a declarat cã a fost o expe-rienþã utilã pentru comanda unitãþii în perspecti-va viitoarei evaluãri a Brigãzii SEEBRIG, undeaceastã unitate româneascã va participa. PentruBatalionul168 Logisticã, activitatea a avut un ca-racter de noutate, batalionul pregãtind subunitãþicare participã la activitãþi în cadrul SEEBRIG.

“Logistica este indispensabilã pentru oriceforþã atât pe timp de pace cât ºi pe timp de crizã.Participarea noastrã la VIKING-2003 a fosto provocare, dar ºi o mare responsabilitate,deoarece am avut de asigurat în cadrul exerciþi-ului suportul logistic pentru o brigadã multi-naþionalã, sarcinã de care ne-am achitat destul debine”, a declarat comandantul Batalionului 168Logistic, lt.col. Aurel BRANDABUR.

La încheierea exerciþiului, varegii de la Pon-tul Euxin au fost felicitaþi de cãtre comandantulBrigãzii SEEBRIG, generalul de brigadã GiovaniSULIS, pentru rezultatele obþinute. Astãzi, cândVIKING-2003 a intrat în istorie, putem spune cãvaregii sec. X au fost bine reprezentanþi de cãtrevaregii secolului XXI.

CãpitanGeorge PÃTRAªCU

Pe data de 19 decembrie 2003, la Brigada 282 Mecanizatã “UNIREAPRINCIPATELOR” s-a desfãºurat un ceremonial militar cu ocazia plecãriiBatalionului 280 Infanterie în teatrul de operaþii afgan. Unitatea participã lamisiunea ENDURING FREEDOM conform Hotãrârii Parlamentului nr.15din 15.06.2003, privind implicarea României la misiuni internaþionale deimpunere a pãcii ºi combatere a terorismului. La acest emoþionant evenimentau participat oficialitãþi militare, reprezentanþi ai comunitãþii locale, pri-etenii ºi rudele celor care pleacã în misiune, precum ºi ziariºtii militari ºicivili.

Militarii focºãneni, aparþinând Batalionului 280 Infanterie, au partici-pat la operaþiuni de menþinere a pãcii în Kosovo, începând cu luna noiem-brie a anului 2002. Ei au constituit succesiv în RO FND III, RO FND IV ºiRO FND V în componenþa Forþei multinaþionale de pace a N.A.T.O. Auexecutat misiuni logistice, misiuni de gardã, puncte de control trafic, MEDE-VAC ºi patrulãri în zona de responsabilitate stabilitã. De asemenea, s-auorganizat ºi paza unor obiective civile sau de cult ºi misiuni de securizare aunor zone cu grad mare de periculozitate. Împreunã cu partenerul italian s-a realizat intensiv pregãtirea ºi executarea unor misiuni complexe, inclusivcu întrebuinþarea elicopterelor.

Toate detaºamentele focºãnene, desfãºurate în aceastã încã fierbintezonã balcanicã, s-au întors în þarã cu aprecieri excelente. Militarii noºtri audemonstrat cã România îºi meritã locul printre naþiunile membre N.A.T.O.ºi U.E. Apogeul procesului de instrucþie este votul de încredere dat de cãtreParlamentul României ºi conducerea armatei, privind plecarea primuluibatalion al brigãzii în teatrul de operaþii afgan, la începutul acestui an, pen-tru a-i înlocui pe colegii lor din Iaºi.

Ministrul Apãrãrii Naþionale, domnul Ioan Mircea PAªCU, prezent laFocºani alãturi de ºeful S.M.G., domnul general Mihail POPESCU ºi ºefulS.M.F.T., domnul general-locotenent Eugen BÃDÃLAN, a adresat câtevacuvinte celor care urmeazã sã-ºi demonstreze profesionalismul alãturi de ali-aþii noºtri.

Discursul ministrului apãrãrii naþionale, la Revista de front a Batal-ionului 280 Infanterie din Brigada 282 Mecanizatã “Unirea Principatelor”– Focºani, 19 decembrie 2003 –

“Dumneavoastrã v-aþi oferit voluntar sã serviþi þara într-o astfel misiune,pentru cã securitatea României se apãrã ºi la mare distanþã de teritoriulnaþional. Activitatea noastrã în zonele de conflict nu este numai una purmilitarã, ci este, în acelaºi timp, un sprijin constructiv pentru revenirea aces-

tora la o stare de normalitate.ªtiu cã sunteþi conºtienþi de pericolele la care vã veþi expune, ºi vi le-aþi

asumat, în misiunea pentru care v-aþi pregãtit, una din cele mai complexe ºimai dificile executate de Armata Românã.

Sunt convins, asemenea tuturor militarilor români care au fost în misi-uni internaþionale, cã dumneavoastrã veþi demonstra o pregãtire la nivelulstandardelor Alianþei Nord-Atlantice ºi cã puteþi face faþã oricãrei situaþii.Trebuie doar sã vã puneþi în aplicare cunoºtinþele ºi competenþele profe-sionale, astfel încât sã vã achitaþi de îndatoriri în cele mai bune condiþii ºisã vã întoarceþi acasã cu bine.

Conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionale apreciazã cã sunteþipregãtiþi pentru aceastã misiune, pe deplin instruiþi ºi cã aveþi dotarea cores-punzãtoare, ceea ce vã face compatibili cu militarii care compun forþa multi-naþionalã de stabilizare.

ªtim, de asemenea, cã acasã rãmân membrii familiilor dumneavoastrã,care, timp de ºase luni, vã vor duce dorul ºi se vor îngrijora adeseori deceea ce vi s-ar putea întâmpla. Îi asigurãm cã Ministerul Apãrãrii Naþionaleva face tot ceea ce este omeneºte posibil pentru ca misiunea dumneavoas-trã sã se desfãºoare la parametrii pe care i-am proiectat, cu rezultatele scon-tate ºi fãrã incidente. Vom încerca sã le facem aºteptarea cât mai uºoarã,fãcând uz de posibilitãþile pe care le avem pentru a le asigura legãtura cudumneavoastrã.

Mergeþi cu bine, dragi ostaºi, ºi sã vã întoarceþi cu bine! Fiþi mândri demisiunea care vi s-a încredinþat ºi serviþi cu cinste culorile drapelului româ-nesc!” Cristina FRATU

SS-AA DDAATT UUNNDDÃÃ VVEERRDDEE PPEENNTTRRUU AAFFGGAANNIISSTTAANN !!

“VAREGII DE LA PONTUL EUXIN”

Pagina 4Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004 DEPEªELE “CURIERULUI” Curierul ARMATEI

Planul politicii naþionale a Republicii Moldova a intrat în vigoare luni, 5 ianuarie, dupãpublicarea în Monitorul Oficial, documentul fiind aprobat la data de 19 decembrie 2003,informeazã BASA-press. Aceta a fost iniþiat de preºedintele Vladimir Voronin ºi susþinut departidul de guvernãmânt, dar ºi de majoritatea liderilor minoritãþilor etnice, fiind contestatînsã de opoziþia parlamentarã, de cercuri academice ºi de anumite segmente ale societãþiicivile. Concomitent, varianta finalã a planului îi nemulþumeºte pe unii lideri ai minoritãþiloretnice, care insistã ca limba rusã sã fie consideratã cel puþin limbã oficialã. În document esteconfirmat statutul limbii ruse de “limbã de comunicare interetnicã”, precizându-se cã aceastãlimbã” poate fi folositã în diverse domenii ale vieþii sociale”.

Adversarii concepþiei au atras atenþia asupra mai multor formulãri vulnerabile, una din-tre acestea fiind neutralizarea, în conformitate cu legislaþia privind drepturile omului ºi cer-inþele constituþionale, a încercãrilor de negare a existenþei naþiunii moldoveneºti ºi a statu-lui moldovean.

Liderul grupului parlamentar al comuniºtilor, Victor Stepaniuc, a fost unul dintre ceimai perseverenþi promotori ai concepþiei care, între altele, recunoaºte în premierã minori-tatea naþionalã românã. (D.A.)

Anul acesta Ministerul Apãrãrii Naþionale vainstrui 27 de mii de militari, în trei cicluri deinstrucþie. Scãderea funcþiilor de militari în termeneste motivatã de profesionalizarea accentuatã aArmatei, proces accelerat în ultimii trei ani ºi caretrebuie finalizat în 2007, conform angajamentelorfaþã de NATO. Militarii români, aflaþi în teatrulde operaþiuni din Afganistan, au organizat, în2003, echipe mobile de instrucþie care au contribuitîn mod esenþial la pregãtirea soldaþilor afgani. Înbaza unei Hotãrâri a Parlamentului României, înperioada 11 iunie-15 decembrie 2003, detaºamen-tul ANA TRAINING 1, comandat de maiorulMIRCEA GOLOGAN, a participat la procesul deconstituire ºi operaþionalizare a noii ArmateNaþionale Afgane (ANA). Rotirea trupelorromâneºti din Nassiryia va avea loc între 19 ian-uarie-15 februarie, militarii Batalionului 811 Dejurmând a fi înlocuiþi de Batalionul 26 InfanterieCraiova (Scorpionii Roºii) care au participat la mi-siunea Enduring Freedom din Afganistan. Vacontinua participarea la Forþa de stabilizare ºireconstrucþie din Irak cu un batalion de infanterie(405 militari) lângã Al Nassiriya, o companie depoliþie militarã (100 de militari), 18 ofiþeri de StatMajor, doi ofiþeri de legãturã, un detaºament degeniu (149 de militari) lângã Al Hilah, undetaºament special (de informaþii) de 56 militari,alþi 12 ofiþeri ºi subofiþeri de stat major (aflaþi încompunerea forþelor din sectorul polonez). În2004 va continua în ritm susþinut ºi programulde modernizare a înzestrãrii forþelor terestre cuarmament performant realizat în mare parte încolaborare cu firme internaþionale de prestigiu. Estevorba despre: maºina de lupta a infanteriei MLI-84M “Jderul”, tancul românesc TR-85 M1 “Bizonul”,sistemul antiaerian 2x35 mm autopropulsat“Gepard”, sistemul antiaerian 2x35 mm tractat“Viforul”, sistemul lansator de muniþie APRA“LAROM”, sistemul de supraveghere ºi rãzboielectronic “Azur”. Principalul obiectiv al Mi-nisterului Apãrãrii Naþionale pentru anul 2004este legat de dezvoltarea profilului strategic ºi mi-litar al României în cadrul Alianþei Nord-Atlantice,în condiþiile transformãrilor care au loc în interi-orul acestei structuri. Adaptarea cadrului normativdin domeniul resurselor umane la standardele ºi ce-rinþele NATO (modificarea Legii statutului cadrelormilitare, adoptarea prin lege a statutului soldaþilorºi gradaþilor profesioniºti, revizuirea Ghidului cari-erei militare etc.) precum ºi îmbunatãþirea ma-nagementului resurselor umane, prin punerea înaplicarea a managementului carierei individualereprezintã, de asemenea, prioritãþi ale M.Ap.N. pe2004. Tot în acest an va continua reducerea ºirestructurarea personalului armatei potrivit ce-rinþelor programului de redimensionare a organis-mului militar, concomitent cu asigurarea mãsurilorde protecþie socialã personalului disponibilizat. În2004 va continua procesul de perfecþionare a sis-temului de management al personalului civil dinarmatã ºi introducerea ghidului de promovare petreptele ierarhiei militare a acestei categorii de per-sonal.

Locotenent-colonel Sorin BÃCILÃ

ªª TT II RR II LL EE PP EE SS CC UU RR TT Colectivul redacþiei mulþumeºte tuturor celor care, cu ocazia Sfintelor Sãrbã-tori ºi a Anului Nou au avut un gând bun pentru “Curierul Armatei”.

Mulþumim, de asemenea, pentru urãrile ºi felicitãrile adresate redacþiei decãtre domnii: gl.mr.dr. Mihai PALAGHIA, gl.bg.dr. Ion BÂRLOIU, gl.bg.dr.Septimiu CACEU, gl.bg.dr. Ilie GÂÞÃ, gl.bg. Ion BUCACIUC, col.dr. GheorgheJILAVU, col.dr. Virgil BÃLÃCEANU, col.Valentin CALENCIUC, col. MarinCIORANU, col. Ion-Georgicã BOLTINESCU, lt.col. Aurel BRANDABUR, lt.col.Mihai SICÃ, lt. col. Leon-Iosif GRAPINI, lt.col. Georgel RUSU, mr. DanielPETRESCU, col. Petre STOE, col. Gheorghe IRIMIA, col. Nicolae BURUIANÃ,col.(r) Gheorghe MOISE, col.(r) Nicolae DINU, col.(r) Ioan MÎRZA, lt.col. SergiuMARIN, mr. Mihai LUIGI, mr. Iulian MÃRGÃRIT, mr. Benone BUDÃU, lt.Florin LEONTE.

Tuturor le dorim un an bun cu sãnãtate, viaþã lungã ºi prosperitate.

LA MULÞI ANI!

Parlamentul European aadoptat, la sfârºitul lunii trecute,o rezoluþie care respinge cu fer-mitate panul propus de Rusiapentru federalizarea RepubliciiMoldova, a informat agenþia deºtiri Mediafax. Instituþia mai susamintitã considerã cã, dacãpropunerea Rusiei pentrurezolvarea situaþiei dinTransnistria ar fi aplicatã, ar fiun obstacol în calea democra-tizãtii þãrii.

Documentul adoptat laBruxelles menþioneazã cã Par-lamentul European susþinesuveranitatea ºi integritatea teri-torialã a Republicii Moldovadrept principiu de bazã pentruorice soluþie paºnicã a conflic-tului dintre Basarabia ºiTransnistria, anunþând totodatãcã aºteaptã cu interes din parteaChiºinãului alte propuneriprivind rezolvarea crizei. (D.A.)

UN AN BUN CU SÃNÃTATE ªI PLIN DE REALIZÃRI!

BasarabiaRUSA, LIMBÃ DE COMUNICARE INTERETNICÃ

Preºedintele bulgar, Gheorghi Pãrvanov, i-a transmis,luni 6 ianuarie, seara, omologului sãu polonez, AleksanderKwasniewski, cã doreºte “o ameliorare a coordonãrii” con-tingentului bulgar, a anunþat preºedinþia bulgarã, citatã deAFP.

Cinci militari bulgari au fost uciºi ºi alþi 64 rãniþi, înmai multe explozii produse la 27 decembrie, la Karbala,localitate situatã la sud de Bagdad. Contingentul bulgar,alcãtuit din 480 de militari care fac parte din divizia multi-naþionalã aflatã sub comandament polonez, are misiunea dea asigura securitatea la Karbala. Preºedintele Pãrvanov “asubliniat necesitatea unei ameliorãri a coordonãrii în bazaanalizelor ºi a mãsurilor propuse de comandamentele mi-litare ale celor douã þãri”, se aratã într-un comunicat difuzatde preºedinþia bulgarã, citat de agenþia Mediafax, ridicând,totodatã, “problema unei consolidãri a prezenþei forþeloraliate pentru susþinerea contingentului bulgar de la Kar-bala, pânã în momentul transferului suveranitãþii subautoritatea irakienilor”. Pãrvanov “a confirmat hotãrâreaþãrii sale de a-ºi îndeplini obligaþiile din Irak”, în pofidaacestui atentat. El a subliniat importanþa “consolidãrii con-tactelor benefice cu factorii locali ºi liderii irakieni, pentruredresarea situaþiei din aceastã þarã”, conform preºedinþiei.

Pe de altã parte, familia unuia dintre militarii uciºi aanunþat cã a decis sã acþioneze în justiþie statul bulgar, pecare îl acuzã cã nu a asigurat eficient securitatea bazei bul-gare de la Karbala.

O MAI BUNÃ COORDONARE CUCOMANDAMENTUL POLONEZ

UU..EE.. SSEE IIMMPPLLIICCÃÃÎÎNN TTRRAANNSSNNIISSTTRRIIAA

CURIER SPORTIVCurierul ARMATEI Pagina 5Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004

Calendarul sportiv pe anul 2004 al Corpului 1 Armatã Teritorial cuprinde principalele acti-vitãþi sportive, cu caracter predominant aplicativ-militar planificate conform prevederilor dinCalendarul sportiv pe anul 2004 al Forþelor Terestre ºi Instrucþiunilor privind managementulactivitãþii sportive în Armata României.

Privind activitatea competiþionalã din anul acesta, domnul maior Lucicã STROIE a fãcut,în materialul trimis la redacþie, anumite precizãri. Astfel, vor fi unele mari unitãþi ºi unitãþimilitare care vor participa cu loturi complete, iar altele care vor participa cu loturi restrânse con-form precizãrilor pentru fiecare concurs în parte. Domnul maior a mai precizat cã unitãþile mi-litare pot include în calendarele proprii ºi alte competiþii, probe sau reguli, dar fãrã a ieºi dinprevederile normativelor militare sau ale federaþiilor de specialitate în vigoare. Trebuie sã se

þinã cont de specificul armei, specialitãþii militare ºi condiþiilor con-crete existente.

Întrucât competiþiile aplicativ-militare ºi sportive sunt parte inte-grantã a programului de instruire, se mai specificã în document, par-ticiparea la etapele pe Corpul 1 Armatã Teritorial, etapele pe Forþele Te-restre ºi finalele pe Ministerul Apãrãrii Naþionale este obligatorie.Muniþia necesarã pentru tragerile prevãzute la probele aplicative ºi laantrenamente, se asigurã din rezerva comandanþilor de la toateeºaloanele, precum ºi din muniþia economisitã la trageri. Deoarece seurmãreºte obþinerea unor performanþe cât mai bune, prin documentul

trimis structurilor subordonate, se recomandã consiliilor sportive sã atragã sponsori în spriji-nul activitãþii sportive de masã ºi de performanþã. Dezvoltarea colaborãrii cu diferite forurilocale civile cu preocupãri în domeniu, pentru pregãtirea loturilor reprezentative ºi mediatizareaactivitãþilor sportive de masã ºi a competiþiilor ce se organizeazã la diferitele eºaloane ale Cor-pului 1 Armatã Teritorial sunt alte obiective care sunt aduse în atenþia celor responsabili.

Pentru stimularea sportivilor ºi echipelor clasate pe primele trei locuri, la toate etapele con-cursurilor se pot acorda cupe, plachete ºi diplome. Toate activitãþile prevãzute în Calendarulsportiv se vor desfãºura sub însemnele Olimpismului, se mai precizeazã în documentul primitla redacþie.

La prezentarea în garnizoanele unde sedesfãºoarã etapele pe Corpul 1 Armatã Teri-torial ale competiþiilor sportive aplicativ-militare, ºeful de lot va preda la secretaria-tul concursului douã tabele:

Tabel nominal de înscriere la concursaprobat de comandantul unitãþii ºi cu vizamedicul unitãþii pentru fiecare concurent.

Tabel nominal pentru accesul în uni-tatea în care se desfãºoarã concursul.

cParticipanþii vor avea asupra lor ºi

urmãtoarele documente, fãrã de care nu vorputea fi înscriºi în concurs:

Legitimaþia militarã, ordinul de servi-ciu ºi bani pentru masã - cadrele militare.

Carnetul de serviciu, ordinul de servi-ciu ºi biletul de subzistenþã - militarii în ter-men.

Þinuta militarã.Echipamentul sportiv adecvat fiecãrei

competiþii.

CUM SE VA CONCURA ANUL ACESTA? ÎN ATENÞIACONCURENÞILOR

Anul competiþional militar 2004

CALENDARUL SPORTIVNr. Denumirea concursului Etape ºi perioade de desfãºurare Locul de desfãºurare crt.

1Concursurile aplicativ - militare de iarnã

Etapa pe Corpul 1 Armatã Teritorial 12 - 17. 01.2004 Câmpulung Muscel

2 Finala pe M Ap. N. 08 - 17.02.2004 Predeal sau Vatra Dornei

3Campionatul militar de orientare

Etapa pe Corpul 1 Armatã Teritorial 15- 20.03.2004 Craiova

4 Finala pe M Ap. N 26 - 31.03.2004 Roman

5Campionatul militar de pentatlon

Etapa pe Corpul 1 Armatã Teritorial 05 -10.04.2004 Braila

6 Finala pe M Ap. N 25-30.04.2004 Constanþa

7Campionatul militar de judo ºi taekuando

Etapa pe Corpul 1 Armatã Teritorial 12 - 16.04.2004 Bucureºti

8 Finala pe M Ap. N 04 - 14.05.2004 Bucureºti

10Competiþii aplicativ militare ºi sportive de varã

Etapa pe Corpul 1 Armatã Teritorial 20 - 25.05.2004 Ploieºti

11 Finala pe M Ap. N 12 - 20.06.2004 Alba-Iulia

12Campionatul militar de tenis

Etapa pe Corpul 1 Armatã Teritorial 25 - 26.06.2004 Bucureºti

13 Finala pe Ministerul Apãrãrii Naþionale 28.06.-11.07.2004 Govora

14 Competiþii aplicativ-militare de iarnã pentruvânãtorii de munte.

Finala pe F.T.: Memorial “Col.NicolaeNeagu” 23 - 27.02 2004 Predeal sau Vatra Dornei

15 Alpiniada vânãtorilor de munte (S.M.F.T.)21-26.06.2004 Predeal

16 Concursurile aplicativ - militare de paraºutism

Campionatul militar de patrule

Finala pe Ministerul Apãrãrii Naþionale 15- 20.08.2004 Buzãu

17 Etapa finalã pe S.M.F.T. 29.09- 02.10 2004 Predeal sau Vatra Dornei

Paginã realizatã demaior Dragoº ANGHELACHE

Pagina 6Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004 ÎN FLANCUL STÂNG Curierul ARMATEI

SingurãtateaO lume crudã, fãrã rost –Doar Dumnezeu o ºtieÎn care-adesea eu am fost:Singurãtatea – aprigã fãclie.

Pentru ce…?Pentru ce sunt vinovat?Pentru inima ce mi s-a dat,Pentru grija ce-am purtat,Pentru asta-s vinovat?Pentru ce sunt vinovat?Dragostea c-am aºteptat?Pentru asta-s vinovat?Pentru ce îs vinovat?Pentru cã te-am cãutatªi-am dorit neîncetat?Pentru asta-s vinovat?Pentru ce îs vinovat?Pentru visul ce-am visat?Pentru dorul legãnat?Pentru asta-s vinovat?Pentru ce îs vinovat?Pentru cã m-am întrebat,Pentru cã nu te-am uitat?Pentru asta-s vinovat?

MereuDin clipa tristeþii fost-am nãscutªi-n clipa tristeþii rãmas-am tãcutPe mal de genune mereu am trãit,Pe veºtede frunze mereu am iubit.Chemat-am mereu clipa iubirii,Mereu rãspunse clipa pãrãrsirii…Viaþa-mi chemase fericireaªi n-a rãspuns decât dezamãgirea.Cu cât-am sã urc munþii de jaleZadarnic! Cãzut-am la vale,În valea cea neagrã a plângeriiUnde nicicând n-au fost îngerii.

Steaua stelelorE noapteºi stelele pe cer au apãrut…Din clipa-n careîn ochi þi-am apãrutAm ºtiutcã eºti steaua mea cãlãuzitoareAstrul nopþii-mi eºti,Îmi eºti ºi astrul zilei –Lumina, sufletului meu…Steaua stelelor,

începutul viselor,Iubita inimii mele,începutul dorinþelor.

Dragã melancolieÎntr-o ziam întâlnit pe o câmpieo micã ºi frumoasã ciocârliecare mi-a spuscã s-ar puteaîn urma eisã vinã dragostea.Iar eu,trist în sufletul meu,i-am spus cã dragosteao s-o aºtept mereu,oricât de multar întârzia.Eu sunt aicica sã pot înviadin propria cenuºã.Ca Phoenix sã zborspre-a dragostei uºã.I-am spus atunci: “Dragã melancolie,micã ºi frumoasã ciocârlie, spune-i iubiriicã o mai aºteptatâta cât inima-miva bate în piept.Dragã melancoliepasul îþi grãbeºte,mai spune-i iubiriicã cineva o iubeºte,

undeva,într-un loc

fãr’ de norocde mult o aºteaptãsã vinã,dar cu foc.”Vino, iubitã iubire,sã-mi mai pot veniºi eu în fire!

Vino, iubire iubitã, în ziua

ce-mi este sortitã!

Trecutul-gând

Fie pâinea cât de rea,tot mai bine-n þara mea!În þara mea, a ta ºi-a lui,În þara Românului.Românul, pentru þara sa,Cu toate neamurile luptatu-s-a,pentru fiece palmã de pãmânt,pentru cã i-a fost, îi esteºi îi fi-va sfânt.Cu toate cã e greu –ªi greu va fi mereu –români, sã nu vã pierdeþinãdejdea-n Dumnezeu!Cãci El de nu ne-ajutã,cine ne mai poate ajuta?Sã credeþi în elcãci bine vom afla!ªi, fraþilor, iubiþipãmântul þãrii noastre,pentru ca pâinea –rea sau bunã –sã o putem mâncaºi sã sfinþim glia strãbunã.

Paginã realizatã de maior Ion PAPALEÞ

Cu ceva timp în urmã am primit, în redacþie, vizita unuimilitar în termen. Un soldat ca toþi soldaþii români, mai în vârstãpuþin, dar cu niºte ochi foarte expresivi. Ei trãdau vocea inimiiºi freamãtul gândurilor.

Fruntaºul Ionel SCORÞA scrie poezii. Este la început, nua publicat niciodatã, dar, în cuvinte simple, el pune pe hârtieimaginile ce-i cutreierã mintea. Unele dintre ele sunt de o marefrumuseþe.

Este nãscut în municipiul Tecuci la 16 august 1979. A ter-minat profesionala de Construcþii hidrotehnice. “N-am prea fãcutpracticã. Din cauza vremurilor. Dupã ’90 nu s-au mai construitbaraje. Am fost nevoit sã lucrez, o vreme, într-o fabricã de ulei,apoi… în legumiculturã.

“Acasã?”“Acasã am un teren micuþ, dar lucram la alþii, cu ziua. Am

fost, apoi, încorporat în februarie 2003. Voiam sã fac armata.Îmi doream. Într-un fel, ºi pentru ca sã scap de-o grijã. Ca sã mãpot apuca de ceva serios.

Pentru cã nu prea sunt dipus la schimbãri, aºa sunt eu, m-amadaptat mai greu la viaþa de unitate. Mi-a trebuit cam o lunã.«Perioada» am fãcut-o la Buzãu, iar când am ajuns laBucureºti…, a urmat o altã perioadã de acomodare.

Au fost destui bucureºteni care au rãmas la Buzãu. Eu amvenit aici. Nu înþeleg de ce. Din cauza distanþei mari faþã deTecuci, trebuia sã împrumut bani ca sã plec acasã. Ca sã vin, iarmã împrumutam.

Pentru toate acestea ºi multe altele, îmi vãrsam amarul ladomniºoara psiholog Adriana GHIMBOSCHI.

Viaþa într-o nouã colectivitate este grea. Majoritatea cautãsã le fie bine numai lor. Dacã e ceva de fãcut sã facã altul. Mereuîntrebam: «De ce? Tu eºti mai deºtept ºi eu mai prost?»

ªtiþi, eu la 24 de ani judecam lucrurile altfel. Fãceam maiîntâi ce era mai urgent de fãcut ºi apoi distracþiile ºi celelalte.

Eu cred cã ºefii, comandanþii noºtri, vedeau aceste lucruri,dar nu-i prea interesa. Spuneau: «Trebuie sã vã înþelegeþi întrevoi!» Într-un fel este de înþeles. Dânºii plecau acasã dupã 16.00ºi noi tot împreunã rãmâneam.

Frãmântându-mã toate aste, îi povesteam domniºoarei psi-holog. ªi mã mai certa: «Pentru lucrurile astea mãrunte…, dacãunul face ceva ºi altul nu… de ce te bagi?» Eu nu pot sã tac. ªisunt multe lucruri din astea.

Unora li se pare deosebit – spun cã eºti «pocãit» când teduci la culcare devreme, la ora stingerii. Nu poþi sã te rogi, sã-þifaci o cruce cã iau totul în râs: «ce te rogi sã nu dea alarmã?»

Îþi faci inimã rea pentru alþii ºi pe ei nu-i doare nici capul.Ne declarãm ortodocºi, dar mulþi nu ºtiu ce înseamnã.

Nu se gândesc absolut la nimic.Dumnezeu nu doarme noaptea, dar când îi mai dã unuia

câte o “loviturã la urechi” tot el sare: «De ce tocmai eu?» Dacãei nu cred, nici alþii nu trebuie sã creadã.

Bucureºtenii sunt cei mai… cu moþ: «voi sunteþi de la þarã,noi de la oraº…» ªi ce dacã? Eu nu vãd nici o diferenþã. Suntchiar mai rãu…”

“Cum te-ai apucat sã scrii poezie?”“Mi-a plãcut poezia de mic, de când bunica mã punea sã-i

spun poezii. Când nu mai ºtiam (le terminam de spus pe cele carele ºtiute...) improvizam: «Poezie, poezie…»

S-a mai întâmplat sã rescriu poeziile, în manuscris, ale unuiunchi, pentru mãtuºa mea ºi atunci am început sã scriu «Înîntuneric». Aºa s-a numit prima poezie. Era vorba despre viaþaasta grea, în care încercãm sã facem ceva pentru cei apropiaþi,pentru familie. Începutul era pesimist dar am terminat-o opti-mist.

Aici, în momentele mele mai triste, când îmi era dor decasã, dupã stingere, în sala de studiu, mai scriam câte ceva.

Omul scrie când simte cã nu mai poate ºi când constatã cãcei cu care discutã nu înþeleg prea multe. Poate înþeleg alþii…Pe nimeni nu intereseazã durerea altuia pânã nu ajunge în situ-aþii asemãnãtoare. Chiar am scris ceva legat de asta…”

“Ce-þi doreºti acum?”“Mi-aº dori ca toþi colegii ºi toþi oamenii sã creadã ºi ei în

ceva! Nu-i înþeleg pe cei care spun cã «Dacã crezi în Dumnezeu,acesta vine cu bascula la poartã sã-þi dea de mâncare?»

Mi-aº dori ca toþi sã facem ceva. Þara e bogatã, dar suntpuþini cei care înþeleg cã trebuie sã mai ºi munceºti.

Toþi vor sã vândã lucruri proaste pe bani mulþi. Când reuºescse laudã cu ce fapte au fãcut. Nu-i mai intereseazã nimic altce-va… Nici de pãrinþi nici de fraþi…

Ar trebui sã înþelegem cã totul depinde de noi… dacã nedorim…, dacã ne rugãm ºi… cel mai important, dacã punemmâna la muncã.

Gata! Cred cã am spus destule…”

Debut

KAKI 100%Curierul ARMATEI Pagina 7Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004

Anul trecut, în luna noiembrie, am avutbcuria sã pot participa, fie ºi ca observator, laaplicaþia “DUNÃREA ALBASTRà —2003”, organizatã ºi condusã de Brigada 34Mecanizatã Teritorialã. A fost o aplicaþie “cape vremuri”, în teren, cu militari care s-auambarcat pe vedete dunãrene pentru a sedeplasa într-o altã zonã, unde operaþiile demenþinere a pãcii le reclama prezenþa... con-form scenariului. O activitate care s-a execu-tat dupã regulamentul nescris al militarilor: aînceput pe burniþã, s-a continuat pe lapoviþãºi s-a terminat pe zãpadã.

A fost o activitate care s-a încheiat cu unbine meritat calificativ maxim ºi care, cu si-guranþã, a îmbogãþit experienþa tuturior mi-litarilor, indiferent de gradele purtate pe umãr.Am avut astfel ocazia sã cunosc ºi pe cei care,în astfel de situaþii, stau “în spatele scenei” ºiacþioneazã pentru a informa societatea civilã— aºa cum este normal — în legãturã cu acti-vitãþile militarilor: biroul de presã. O de-numire destul de pretenþioasã pentru doioameni plin de suflet, doamna Daniela STANºi domnul cãpitan Gabriel PÃTRAªCU, ceicare, pe întreaga desfãºurare a aplicaþiei, auinformat mass-media dobrogeanã în legãturãcu activitãþile militarilor Brigãzii 34 Meca-nizate Teritorialã.

Obosit, dupã trei zile petrecute la tem-

peraturi situate în vecinãtatea lui 00C, plin denoroi, pentru cã a þinut sã însoþeascã jur-naliºtii oriunde aceºtia au dorit sã meargã, cuochii strãlucind de satisfacþie, domnul cãpitanspunea la sfârºitul aplicaþiei: “A fost o acti-vitate amplã, care a implicat foarte multãresponsabilitate. A trebuit sã încheiem proto-coale cu administraþiile din nouã localitãþi,ceea ce dã ºi dimensiunea teritorialã pe cares-a desfãºurat aplicaþia: 1.500 km2.” Amremarcat cã nu este totuºi un lucru obiºnuit caziariºtii civili sã participe activ la

desfãºurarea aplicaþiei, chiar dacã a fostvorba de o conferinþã de presã “deînvãþãmânt”, cu scopul de a-l antrena peconamdantul de batalion.

“În cei trei ani de când rãspund de relaþi-ile publice ale brigãzii am reuºit o colaborarefoarte bunã cu presa constãnþeanã; o relaþiecare se bazeazã pe bun-simþ ºi respect reci-proc. Ei sunt niºte oamnei deosebiþi, care îºifac foarte bine meseria ºi au înþelesfenomenul militar ºi rolul Brigãzii 34 Meca-nizatã Teritorialã în Dobrogea.”

Vorbind despre colega dumnealui, cãpi-tanul PÃTRAªCU spunea cã “Este un omdeosebit. Vedeþi, pentru o aplicaþie la care auparticipat peste 400 de oameni ºi s-adesfãºurat pe o suprafaþã mai mare de 1.000km2, se organizeazã un birou de presã careare în compunere cam 20 de oameni. Or laaceastã activitate am reuºit sã furnizãm infor-maþii presei locale, celei naþionale ºi celeimilitare doar noi doi. Iar aparatura pe caream avut-o la dispoziþie a constat într-un com-puter arhaic, fãcut din lipituri.” Or, în acestecondiþii — completa domnul cãpitan — cândera vorba de imaginea în exterior a mariiunitãþi, de a prezenta munca oamenilor carelucreazã acolo, fãrã ajutorul dumneaei totuls-ar fi fãcut cu mult mai multã greutate.

Maior Dragoº ANGHELACHE

“Exploatarea informaþiei este acþiunea de a obþine avantaje dinorice informaþie achiziþionatã. Aceasta implicã interceptarea mesajeloradversarului, denaturarea ºi manipularea capacitãþilor sale infor-maþionale.

Digitizarea informaþiei faciliteazã transportul ºi difuzarea acesteia,dar faciliteazã ºi trucajul. Va fi din ce în ce mai greu de ºtiut dacãinformaþiile sau imaginile recepþionate sunt reale sau fabricate. Estedin ce în ce mai evident cã orice rãzboi fizic este întreþinut ºi susþi-nut de un rãzboi informaþional, care a devenit un aliment cotidian.Acest lucru i-a determinat pe specialiºtii în domeniu sã considere ci-vilizaþia secolului nostru o civilizaþie a imaginilor, iar planeta un satelectronic, în care comunicãm din ce în ce mai mult ºi, se pare, cã neînþelegem din ce în ce mai puþin…

Noþiunea de cercetare o depãºeºte pe aceea de informare.Cunoaºterea unui inamic nu se poate limita la un simplu exerciþiu decontabilitate, care constã în inventarierea numãrului de blindate. Efor-tul de analizã trebuie sã se îndrepte ºi spre factorul uman – moralultrupelor, capacitatea ºi motivarea comandanþilor. Iatã de ce instruireacercetaºilor nu este deloc uºoarã, ei aflându-se întotdeauna acolo undeeste greu. Cercetaºii sunt camarazii noºtri cu care începem ºi ter-minãm toate acþiunile militare, fie ele ºi numai de menþinere a pãcii…Dreptul lor de a greºi este în mod necesar limitat, deoarece metodolo-gia cercetãrii respinge orice amatorism.

Structurile de cercetare ale Brigãzii 282 Mecanizate “UNIREAPRINCIPATELOR” ºi-au impus o exigenþã maximã în pregãtire petimpul antrenamentelor ºi aplicaþiilor desfãºurate. Diferitele teme tac-tice se bazeazã pe sfidãrile începutului de mileniu. Pregãtirea fizicã,instrucþia în teren muntos, traiul în condiþii de izolare ºi reþeta

supravieþuirii în orice condiþii se învaþã în zile ºi nopþi de muncã ºistudiu. Despre toate acestea pot sã vã povesteascã maiorul CornelALUCULESEI, locotenentul Ciprian LUNGU, locotenentul RomeoANGHEL, locotenentul Laurenþiu JONGHIU ºi mulþi alþii.

Dorim structurilor de cercetare ale brigãzii dãinuire ºi evoluþie,pentru a rãspunde în orice moment cerinþelor strategiei militare aRomâniei!”

A consemnat pentru dumneavoastrã domnul locotenent-colonelIulian GRIGORAª, ºeful unui compartiment care se ocupã în prin-cipal cu demascarea “trucurilor” din ce în ce mai performante ºi maiabile în mascarea realitãþii la care ne raportãm ºi de care avem atâtanevoie!

Cristina FRATU

CERCETAREA ÎNTRE REALITATE ªI TRUCAJ

U N O M D I N S P A T E L E S C E N E I

REPORTAJ Curierul ARMATEIPagina 8Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004

UUUU NNNN AAAA NNNN NNNN OOOO UUUU CCCC UUUU PPPP RRRR OOOO BBBB LLLL EEEE MMMM EEEE VVVV EEEE CCCC HHHH IIII

Când vine vorba despre logis-ticã îmi place sã spun —parafrazând sun slogan pu-

blicitar ultracunoscut — cã este “esenþamiºcãrii”. Iar misiunile pe care unitãþilenoastre le-au îndeplinit ºi le îndeplinescpeste hotare în ultimii ani, demonstreazã cuprisosinþã acest lucru. Dar, dacã sprijinullogistic al acestora are partea sa de specat-col, fiind mediatizat de fiecare datã cânddecoleazã câte un “Hercules” cu destinaþiaAfganistan sau Irak, existã o laturã maipuþin vizibilã a acestei acitivitãþi, ceadesfãºuratã de cãtre batalioanele de trans-port.

Acestea sunt uniãþile care corespund pedeplin sloganului mai sus menþionat ºi ºi-audeonstrat cu prisosinþã utilitatea odatã cureforma armatei când, o serie de unitãþi ºimari unitãþi s-au restructurat ori s-au desfi-inþat. Au rezultat a serie de materiale caretrebuiau redistribuite sau trebuiau trans-portate în unitãþi special destinate depo-zitãrii acestora. Unul dintre aceste bata-lioane de transport este cel comandat dedomnul maior Iulian MÃRGÃRIT.

Peste 300 de kilometripe drumurile României

Anul trecut unitatea a fãcut trans-porturi pe o distanþã care depãºeºtepeste 300.000 de kilometri, auto-camioanele batalionului reuºind sãtreacã, pentru prima datã, râul Siret.

Începutul lui 2004 i-a gãsit în par-cul auto, aºa cum este ºi normal dealt-fel pentru o unitate unde majoritateapersonalului este compusã din ºoferi.Pentru cã luna ianuarie este mailiniºtitã ºi, pe dealtã parte, datoritãinformaþiilor neoficiale primite în

privinþa acti-vitãþilor spe-cifice din fe-b r u a r i e ,c o m a n d a n þ i ide subunitãþiprofitã de o-cazie pentru adegaja de zã-padã cãile deacces, pentrua face unelereparaþii lamaºini. De-

oarece, aºa cum spunea locþiitorulcomandantului, maiorul GabrielBÃLAN, o maºinã care merge tot tim-pul se întreþine mai bine. Asta în cazulîn care ar exista pisele de schimb nece-sare.

Sistem americanaplicat româneºte

Cu aproape doi ani în urmã scriam înpaginile “Curierului...”, cu ocazia unei con-vocãri pentru trecerea la exploatareasezonierã de varã, despre noua concepþieprivind asigurarea unitãþilor cu materialepiese de schimb din domeniul auto. Ideeaera sã se meargã pe o centralizare a achi-ziþiilor. Astfel, piesele mai importante ºimai costisitoare urmau sã se asigure prinbaza, respectiv brigadalogisticã, repartizându-seapoi unitãþilor în funcþiede crerile înaintate decãtre acestea. Unitãþile nuar mai avea nevoie, înacest caz, decât sã îºi pro-cure “mãrunþiºuri”: be-curi, relee, bujii ºi camatât. Adicã ceea ce ºi-arcumpãra cetãþeanul o-biºnuit penru maºina per-soanlã.

Celelalte materiale,cum sunt amvelopele,prelatele, bateriile de acu-mulatoare, pompe deinjecþie ºi ceea ce mai estenecesar sã se achizi-þioneze pentru reparaþiileautovehiculelor, urmândsã se procure de cãtreeºaloanele superioare,

care, având o vedere de asnamblu asupraunitãþilor, le pot repartiza mai judicios iarfondurile ar fi cheltuiete astfel cu mai multãeficienþã. Mai mult, din organizarea unitãþiia dispãrut ºi atelierul, rãmânând doar ogrupã tehnicã ºi una de întreþinerreîncadratã destul de “subþire”. Iarãºi omãsurã justificatã, deoarece unitatea nu arenevoie sã îºi facã decât reparaþiile de nivel1 (cele curente). Celelalte, de nivel 2 ºi 3(medii ºi capitale), urmând sã se execute înbatalioanele de mentenanþã.

O gândire corectã, prin care unitateaeste degrevatã de o serie de responsabilitãþi,ei ne mai rãmânându-i astfel decât grijamisiunii de bazã: cea a transporturilor. Asta,bineînþeles, dacã s-ar aplica într-o þarã occi-dentalã. Pentru cã, la noi, dacã teoria esteaproape de perfecþiune, practica încã maiºchioapãtã. ªi ºchioapãtã de ceva timp pen-tru cã, aºa cum am aflat de la comparti-mentul tehnic, de doi ani unitatea are“îngropate” la Batalionul 84 Mentenanþã înjur de 20 de camioane, trimise, bineînþeles,la reparat. De ce? În nici un caz din rea-voinþã, pentru cã este ultimul lucru de carepot fi acuzaþi meseriaºii din unitatea dereparaþii, ci datoritã cauzelor mult preacunoscute. Aºa cã s-a apelat la singurametodã care nu dã greº: “Sfânta des-curcãrealã”.

REPORTAJCurierul ARMATEI Pagina 9Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004

Cercul viciosal pieselor de schimb

Aceasta este soluþia “salvatoare” la carese apeleazã mai ales în situaþia în careordinele de distribuþie curg unul dupã altul.Or, char dacã este “de distribuþie” ordinultrebuie executat ca atare. “Noi suntem mi-litari — spune maiorul Gabriel BÃLAN —ºi avem conºtiinþa faptului cã trebuie sã neîndeplinim misiunile. Dar nu este corect sãne menþinem maºinile aºa cum facem noi!”.Adicã luând de pe o maºinã ºi punând pealta sau... fãcând uz de imaginaþie.

“Acum doi ani am primit ordine de dis-tribuþie ca sã luãm maºini de pe teritoriu —continuã domnul maior. Am adus de laCraiova, de la Caracal, de pe unde s-au maidesfiinþat unitãþi. Maºinile au fost în stareatehnicã pe care o cunoaºtem.” Au primitapoi ordin, în martie anul trecut, sã trimitãmaºinile la Turnu Mãgurele sã transportemateriale de la o unitate de geniu. “Amtrimis zece camioane ºi le-au fãcut zob! Autrântit podurile, barjele ºi ce mai aveau ei,de au rupt podelele. Ce era de fãcut? Amtãiat crengile mai groase de la plopii dincazarmã (ai noºtri le spun acum «palmieriilui Agathon»), le-am dus la un m.a.c. de-alnostru din Corneºti ºi ne-am reparatpodelele. Ne-am descurcat, dar nu estecorect!”

Amvelope la pachetÎn mod normal, reparaþia trebuia fãcutã

la batalionul de mentenanþã dar, avâd expe-rienþa celor 20 de camioane caresataþioneazã acolo de mai bine de doi ani,oamenii s-au lipsit ºi au apelat la soluþii“neconvenþionale”.

Aceasta atunci când se poate. Pentru cã,dacã vine vorba de piesele de schimb, aiciîncepe din nou tragedia. ªi nu fiind cã uni-tatea nu ar înainta cererile la timp, cidatoritã faptului cã, aºa cum preciza ºefulde stat major al unitãþii, maiorul AdrianDUMITRU, “din ceea ce solicitãm ni seasigurã în general cam 15-20%”.

Este clar cã atunci când punga esteaproape goalã ºi împãrþirea banilor estedestul de dificilã. Dar, atunci când se puneproblema unor piese care þin de siguranþacirculaþiei, problema devine destul deapãsãtoare. Totuºi ºi în condiþiile acesteaoamenii s-ar împãca cu situaþia, dacã n-ar

da peste “cerberii” de la depozite, care îipun pe solicitanþi în situaþii copiate parcãdin romanele lui Kafka.

“A fost ceva ca pe vremurile de «tristãamintire», când te duceai la alimentara ca sãcumperi salam ºi þi se spunea: «nu dãmdecât cu gheare de pui!» — povesteºtemaiorul Gabriel BÃLAN.” Delegatulunitãii s-a dus la Baza 2 Logisticã Sud sãridice bateriile de acumulatori ºiamvelopele pentru autocamioanele FA16215. “A ajuns delegatul acolo — conti-

nuã domnul maior — ºi le-a spus: «Amvenit dupã baterii ºi amvelopele pe care mile-aþi cumpãrat!» «Bine, dar ia ºiamvelopele astea de Vola» «Pãi, n-am ceface cu ele, pentru cã mie-mi trebuie deFA!» «Lasã, cã gãseºti tu cui sã le dai!» ªiuite aºa, am stat aproape un an de zile cuniºte cauciucuri mari cât casa, de le mutamdin depozit în depozit, pentru cã nu aveamloc de ele. Pânã la urmã situaþia s-a rezol-vat, cu ajutorul domnului colonel MiºuNAON de la Corp.”

Frumoasa cãlãtorie amotorinei “euro”

Nu este câtuºi de puþin o aluzie la piesade teatru omonimã “Frumoasa cãlãtorie aurºilor panda” a lui Matei VIªNIEC, atâtde inspirat jucatã de Adriana TRANDAFIRºi Horaþiu MÃLÃELE. Este vorba, pur ºisimplu, de modul în care o unitate militarã,care este “gard în gard” cu rafinãria Perto-brazi, primeºte motorina tocmai de laTârgu-Jiu.

“Motorinã care — explicã locþiitorulcomandantului ºi ºeful de stat major — larândul lor, cei de la Târgu-Jiu o cumpãrãtot de la Brazi, de lângã noi”.

Cei din unitate înþeleg cã este vorba deaprovizionare centralizatã ºi cã nu se pot“alimenta” singuri de la combinat, cu toatecã, vorba domnului maior IulianMÃRGÃRIT, “aº da butoaiele de-a duradin poarta combinatului ºi pânã în poartaunitãþii”. Dar, se întreabã ei pe bunã drep-tate, de ce trebuie batalionul sã consume

750 litri de motorinã ca sã vinã cu doãzecide tone de combustibil tocmai de la Târgu-Jiu, când cisterna lor trece pe lângã poartaunitãþii? “Se cunoaºte de la început de an cemisiuni avem de fãcut, cererile noastre suntînaintate, deci se ºtie ºi cantitatea de moto-rinã de care avem nevoie. Ar putea sã ne-olase aici, dacã nu e posibil sã ne-o luãm noidirect din rfinãrie, sã ia actul de primire ºisã plece mai departe.”

A rãmas un mister, la fel de “misterios”ca cel privind reparaþia cisternelor. Dacãsunt necesare intervenþii ºi la partea auto ºila partea specialã, pentru ceea ce þine de CLse merge la un atelier de lângã Piteºti, iarpentru partea de auto maºina se trimite labatalionul de mentenanþã din Bucureºti. ªiajungi sã te întrebi: oare nu s-o gãsi nimeniprin apropiere ca sã repare o cisternã? Sau,vorba lui Itzic: “Nu-i bine nici aici, nici înIsrael, dar drumul e aºa de frumos...”

LLLL AAAA BBBB AAAA TTTT AAAA LLLL IIII OOOO NNNN UUUU LLLL DDDD EEEE TTTT RRRR AAAA NNNN SSSS PPPP OOOO RRRR TTTT

Pagini realizate de Maior Dragoº ANGHELACHE

Pagina 10Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004 UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEI

Între Tisa, între Nistrubântuie un râu sinistru...dinspre soare-nu-rãsarelupii vin în goana mare.Haite de priviri flãmânderâuri sumbre, sângerândecurg într-una, nãpãdind,secolele înghiþind.

Vai de bietu-mi trup, sãracul!Îndãrãt tot dã ca racul...Araratul ºi Mont-Blanculnu îi mai susþin, azi, flancule strãin la Balticaºi Adriatica...Inima-i din Tronul Carpici-e strãpunsã mai amarnic...bântuie prin ea ciulinii,a pustie urlã câinii..

Cei din soare-nu-rãsareîmi sunt, astãzi, mãdulare...Lanu-mi nesecat de stupizumzãie, acu, de lupi...

ªtefane, Mãria Ta!Oare cât oi mai rãbda?!Inima-mi-cununa plângeCând vãd trupul cum sestinge...

Dintr-o-ntreagã mare tracãam rãmas numai eu, daca...

Liviu ZAMFIR

LLUUIIEEMMIINNEESSCCUU.. .. ..

VEACULMILENAREI DOINE

Cea de a doua zi dupã Botezul Domnului este închinatã Sfântului Ioan, deopotrivãProoroc ºi Înaintemergãtorul Mântuitorului, “pecetea celor douã testamente”, cel care adezvãluit lumii cã domnul Iisus este cu adevãrat Mesia, cel trimis de Dumnezeu ºi aºtep-tat de toatã lumea. Aceastã chemare este întãritã chiar prin naºterea sa, vestitã de îngertatãlui sãu, Zaharia, care, asemeni soþiei sale, era trecut de vârsta zãmislirii de prunci.

Cu o deplinã conºtiinþã a misiunii sale, Sf. Ioan, întrebat cine este, a rãspuns: “Nu sunteu Hristosul”. Ca apoi sã urmeze: “Eu botez cu apã; dar în mijlocul vostru se aflã Acelape care voi nu-l ºtiþi, Cel care vine dupã mine, Cel care înainte de mine a fost ºi Cãruiaeu nu-i sunt vrednic sã-i dezleg cureaua încãlþãmintei.”

Puterea credinþei lui a fost atât de mare, încât doi dintre ucenici, Andrei ºi Petru,L-au urmat pe Hristos. Mai mult, atunci când unii dintre ucenici au încercat a-l ispiti, Sfân-

tul Ioan rãspunde cu ofermitate cutremurã-toare: “Un om nu poatelua nimic dacã nu estedat de sus. Cel ce vinedin cer este mai presusde toþi. Trebuia ca El sãcreascã ºi eu sã mãmicºorez”. Este, cumscria Î.P.S. BartolomeuAnania, “raþiunea pen-tru care ultimul de subhar e mai mare decâtprimul de sub lege”.

Cuvânt de învãþãturãSOBORUL SFÂNTULUI IOAN BOTEZÃTORUL

A vorbi despre poet este ca ºi cum ai stri-ga într-oi peºterã vastã... Nu poate sã ajungãvorba pânã la el, fãrã sã-i supere tãcerea.Numai graiul coardelor ar putea sãpovesteascã pe harfã ºi sã legene dindepãrtare delicata lui singuratecã slavã.

În toate veciile vizitate de atleþii ºi bici-cliºtii filosofiei, el îºi are vecia lui deosebitã,închisã. Trebuie vorbit pe ºoptite...

Într-un fel, Eminescu este sfântul preacu-rat al ghiersului românesc. Din tumultul dra-matic al vieþii lui s-a ales un Crucificat.

Pentru pietatea noastrã depãºitã, dimen-siunile lui trec peste noi, sus ºi peste vãz-

duhuri.Fiind foarte român,

Eminescu e universal.Asta o ºtie oricine citeºte:cu pãrere de rãu cã lacã-tul limbilor nu poate fidescuiat cu cheile strãine.

Tudor ARGHEZI

Eminescu este, cu siguranþã, poetulromân cãruia i s-au dedicat mii de pagini învolume cu poezii antume, postume sau pu-blicisticã sau, trecând în domeniul criticii oliteraturã impresionantã ce cuprinde ediþiicritice, studii, prelegeri academice ori dis-cursuri. Mai mult, viaþa ºi opera i-au fostdisecate, analizate, comentate, a fost lãudat,a fost renegat.

Se pune întrebarea: ce publicaþie nouã armai fi putut trezi românilor interesul despreo legendã care se studiazã încã dinainte dea ajunge în bãncile ºcolii? Bineînþeles, ocarte virtualã!

Editura “Casa radio” a pariat pe tehnolo-gia informaþiei ºi a lansat, în colecþia “Bi-blioteca de poezie româneascã”, un CD inti-tulat “Mihai Eminescu – Poemenecunoscute”. Ea este prefaþatã (o prefaþã vor-bitã) de scriitorul MIRCEA CÃRTÃRESCU ºioferã cititorilor o dublã plãcere: în timpul lec-turii celor douãzeci ºi trei de poeme necunos-cute - alese de acelaºi MIRECEACÃRTÃRESCU ºi reconstituite de PETRUCREÞIA - ei pot asculta versurile recitate deADRIAN PINTEA.

Este o experienþã care meritã încercatã,chiar dacã preþul de librãrie al produsuluimultimedia este de 240.000 lei.

Maior Dragoº ANGHELACHE

EMINESCU, SFÂNTULPREACURAT AL

GHIERSULUI ROMÎNESC

23 DE POEMENECUNOSCUTE PE

SUPORT MULTIMEDIA

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEI Pagina 11Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004

Nu se putea ca, dupã simpozionul internaþional din vara anului tre-cut, care a avut ca temã rolul presei militare pe câmpul de luptã, pres-tigoasa publicaþie a Arhivelor Militare Române, revista “Document”,sã nu cuprindã între coperþile sale aspecte din mediile de informareîn masã din timpul conflagraþiilor care au zguduitultimele douã sute de ani ale omenirii.

Sunt prezentate astfel, în cele 64 de pagini alepublicaþii, reacþiile mass-media mondiale privindtrecerea României de partea Naþiunilor Unite încel de Al Doilea Rãzboi Mondial, cu consecinþeleimediate în ceea ce priveºte grãbirea înfrângeriiGermaniei. Alte articole – bazate pe documente dearhivã – prezintã puncete de vedere asupraradioului ca mijloc prin care se poate realiza atâtinformarea cât ºi dezinformarea, precum ºi “Influ-enþarea psihologicã a soldaþilor români prin emi-siunea «Ora armatei» (1941-1945)”, articol apãrutsub semnãtura domnei DOINA TALAªMAN ºi adomnului locotenent-colonel dr. CORNEL CARP.

Presa militarã românã apãrutã în timpul rãzboiului este prezentatãpe cuprinsul a zece pagini, unde domnul locotenent-colonelVALENTIN MARIN consemneazã publicaþiile militare importanteapãrute în perioada anilor 1859-1878, 1879-1918 ºi 1919-1945. În

articolul doamnei NINETA NICOLAE, “Gazetade front «România» (1917-1918)” îi putem întâl-ni pe MIHAIL SADOVEANU ºi OCTAVIANGOGA în posturi cu totul deodebite de cele dinmanualele de literaturã: director ºi respectiv primredactor ai gazetei. Pentru a rãmâne tot în sferaliteraturii, trebuie menþionat articolul domnuluicolonel dr. PETRE OTU “Roºu, galben ºi albas-tru... sub cenzurã”; este vorba de romanul poetu-lui simbolist ION MINULESCU, în care acestasurprinde Primul Rãzboi Mondial din postura“învârtitului” care ºtie sã se fereascã de arsuraglonþului ºi de noroaiele tranºeelor.

MaiorDragoº ANGHELACHE

Revista “Document”

INSTANTANEE DIN PREASA MILITARÃ ROMÂNEASCÃ

Ca o alternativã la prezenþa militarã sovieticã înRomânia si Ungaria, participanþii au propus sã semenþinã dreptul de tranzit ºi sã se permitã gãrzilor sãînsoþeascã transporturile dar, din documentele Con-siliului miniºtrilor de externe al celor trei puteri, nureiese faptul ca aceste propuneri au fost prezentatesovieticilor.

În legãturã cu acest subiect, organele de infor-maþii ale Statelor Unite aduceau, printr-un studiu,problema liniilor de comunicaþie, într-o luminã mairealã. Astfel, se sublinia ca în proporþie de 75%, sovi-eticii îºi asigurau din resurse locale, necesarul pen-tru trupele din zona de ocupaþie austriacã. Se anticipaun trafic redus de persoane din ºi spre Uniunea Sovi-eticã.

O altã analizã întreprinsã în aceeaºi perioadãsublinia faptul cã sovieticii puteau foarte bine uti-liza ºi alte rute: “De la Varºovia, prin Sasnowic ºiKatowice, pâna la Viena se puteau transporta 9.500tpe zi; de la Brest-Litovsk, prin Devlin, Krakovia ºiZilina, tot 9.500t pe zi”. Drumurile prin Polonia ºiCehoslovacia, cãtre Viena ºi Budapesta, ofereau ocapacitate logisticã superioarã celor din Balcani. Maimult, prin achiziþiile teritoriale fãcute dupã rãzboipe seama Cehoslovaciei, Uniunea Sovieticã obþinusefrontierã comunã cu Ungaria, ceea ce îi asigura ocale de comunicaþie mult mai scurtã, dar pânã în1956, URSS nu a recunoscut oficial acest avantaj.

Faptul ca Uniunea Sovieticã a insistat sã obþinãcea mai lungã cale de acces cãtre Austria, prin Româ-nia ºi Ungaria este cât se poate de semnificativ. Esteevident cã staþionarea trupelor sovietice în Româ-nia, pentru mai mult timp, nu a fost, dupã pãrereanoastrã, motivatã de nevoia protejãrii liniilor decomunicaþie cu Austria.

În ce constã deci importanþa strategicã aRomâniei pentru Uniunea Sovieticã? Sovieticii auintrodus în mod oficial noþiunea de “zone de secu-ritate”. Potrivit unor analize americane, “controlulmilitar asupra României oferã Uniunii Sovieticeacces direct la drumurile cãtre Bulgaria, Iugoslaviaºi Europa Centralã, cât ºi dominatia asupra Dunãriiºi un control sporit asupra Mãrii Negre”. Se consi-derã cã sovieticii aspirau sã transforme cordonul sa-nitar interbelic într-un scut de state prietene, cu ade-

varat sau de nevoie. Scopul final al Uniunii Soviet-ice era deci sã ocupe militar, în condiþii cât mai putindefinite, þãrile cucerite.

Prezenþa trupelor sovietice de ocupaþie înEuropa de Est dupã semnarea tratatelor de pace areprezentat un important pas înapoi faþã de promisi-unile ºi obligaþiile asumate de puterile victorioase încel de-al doilea rãzboi mondial.

Aºa cum s-a spus în timpul dezbaterilor din par-lamentul britanic în 1947, prevederile tratatelor depace erau anulate de faptul cã i se permiseserã sãmenþinã un numãr nespecificat de trupe în aceastãparte a Europei.

Dumitru Popescu afirmã cã decizia finalã s-aluat din aprilie pânã în iulie 1957, o perioadã carecoincide cu încheierea acordului privind statutul tru-pelor din România, consemnat de noi anterior, pre-cum ºi cu preluarea de cãtre Hrusciov a întreguluicontrol al Kremlinului.

Vom face în continuare o scurtã trecere în revistãa celor mai importate faze ale procesului de luare adeciziei de retragere a trupelor sovietice. Mai întâi,între iunie ºi august 1955, datele celor douã viziteîntreprinse de Nikita Hrusciov în România, liderulsovietic putea sã îºi formeze planul pentru o nouãdeschidere cãtre Occident: o miºcare unilateralã deretragere limitatã a trupelor din Europa de Est, careputea conduce la o acþiune bilateralã, unilateralã saunegociatã din partea puterilor occidentale. O aseme-nea miºcare nu putea submina nici balanþa militarãîn Europa nici avantajele militare ale sovieticilor înanumite domenii ale armamentelor convenþionale.

Potrivit memoriilor lui Nikita Hrusciov, în tim-pul celei de-a doua vizite în România, din august1955, Emil Bodnãraº i-a sugerat retragerea trupelorsovietice, tinând cont de poziþia ei strategicã ºiimportanþa ei în reducere, dupã dispariþia planurilorexpansioniste ale lui Stalin.

“Câþiva ani mai târziu, sublinia Nikita Hrusciov,am încercat sã reducem efectivul armatei sovietice,micºorând-o aproape la jumatate din ce fusese subStalin”. În acest moment, percepþia personalã a luiNikita Hrusciov a fost, se pare, cel mai importantfactor în procesul de luare a deciziei.

Purtarea României se dovedise a fi fãrã greºealã

în timpul intervenþiei sovietice din Ungaria. În plus,revolta maghiarã i-a oferit lui Nikita Hrusciov veri-ga lipsã din planul sãu: sã-ºi retragã trupele dinRomânia, fãrã sã reducã prezenþa totalã a sovieti-cilor în zonã.

Ultimul stadiu al deciziei s-a produs dupã ceNikita Hrusciov a preluat controlul deplin la Krem-lin ºi înainte de întâlnirea lui cu Tito, de la Bucureºti,din august 1957. La acea datã, avusese pe deplinposibilitatea sã discute în Biroul politic ºi cu coman-danþii militari problema sub toate aspectele.

“Am avut un schimb de opinii în conducereaComitetului Central, precum ºi cu comandanþii mi-litari ºi am ajuns la concluzia cã am putea retragetrupele din Polonia, Ungaria si România. Nu aveamnici un fel de trupe în Cehoslovacia sau Bulgaria.Am lãsat trupe numai în Germania. Era perfect clarpentru oricine cã pânã când foºtii noºtri aliaþi – careau organizat N.A.T.O. – nu vor adera la un Tratat depace, trupele noastre vor trebui sã staþioneze în Ger-mania de rãsãrit”.

Urmatoarea întrebare care trebuie luatã în calculeste: Când le-a anunþat Nikita Hrusciov românilordecizia sa? În memorii, liderul sovietic se refera lao a doua discuþie cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, dedata aceasta privind dependenþa trupelor sovieticeîn România. Potrivit datelor existente, o asemeneadiscuþie ar fi putut avea loc în noiembrie 1956, cânddelegaþia românã, aºa dupa cum am mai arãtat, a vi-zitat Moscova pentru a negocia acordul economic; înaugust 1957, când Nikita Hrusciov a vizitat Româ-nia pentru întâlnirea cu Tito; în noiembrie 1957 cuocazia ceremoniilor legate de revoluþia din octombriesau în cursul întâlnirii de la Moscova a þãrilor dinpactul de la Varºovia de la sfârºitul lunii mai 1958,când s-a anunþat decizia.

Dupã cum am mai subliniat, Gheorghe Gheo-rghiu-Dej nu a fãcut parte din delegaþia din noiem-brie 1957, deci mai ramân doar celelalte douã date.Credem cã trebuie exclusã ipoteza cã liderii româniau aflat decizia abia la întâlnirea Tratatului þinutã laMoscova, deoarece rapoartele diplomatice occiden-tale apreciau cã documentele adoptate fuseserãpregãtite dinainte.

PREZENÞA SOVIETICÃ ÎN ROMÂNIA - 1947-1958

Locotenent-colonel Sergiu MARIN

Pagina 12Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004 INTERACTIV Curierul ARMATEI

Earmarked for assignment - Forþeprevãzute a fi puse la dispoziþie - Statutulforþelor, asupra cãrora naþiunile au cãzut deacord sã le punã sub comanda ºi controluloperaþional ale unui comandant N.A.T.O. lao datã viitoare oarecare. Destinând acesteforþe, naþiunile trebuie sã specificetermenele când acestea vor fi disponibile,conform înþelegerii cu Comitetul Militar alN.A.T.O.

Earmarking of stocks - Stabilireastocurilor a fi puse la dispoziþie - Aranja-mentul prin care naþiunile sunt de acord sãidentifice, de regulã pe timp de pace, aceaparte de produse selecþionate din stocurilede rezervã pentru rãzboi, care pot fi puse ladispoziþie la cererea comandanþilorN.A.T.O. specificaþi.

Echelon - Eºalon - 1. Subdiviziune aunui comandament: eºalon înaintat, pre-cursor, eºalon de spate. 2. Nivel (ierarhic)separat de comandã. Exemplu: pentru regi-ment, divizia este un eºalon mai înalt, batal-ionul este un nivel mai scãzut. 3. Fracþiunea unei comenzi, ca entitate, din faþã cãtreadâncime, cãreia i s-a repartizat o misiunede luptã principalã. Exemplu: eºalon de atac,eºalon de sprijin, eºalon de rezervã.

Echelon force - Forþã de angajare -Forþã neangajatã iniþial, dar a cãrei anga-

jare este vitalã succesului misiunii unuicomandant.

Echeloned displacement - Deplasarepe eºaloane - Miºcarea unei unitãþi dintr-opoziþie în alta, fãrã a fi afectatã continuitateacapacitãþii de îndeplinire a funcþiei princi-pale.

Electro-explosive device - Dispozitivelectroexploziv - Dispozitiv ce are o com-ponentã explozivã sau pirotehnicã, ce iniþi-azã un lanþ de declanºare exploziv, prinardere, electric sau mecanic ºi este activatprin aplicarea energiei electrice.

Electromagnetic radiation hazard -Risc legat de radiaþiile electromagnetice -Situaþie care ar expune personalul, echipa-mentele, muniþiile sau carburanþii la un nivelpericulos de radiaþii electromagnetice.

Electromagnetic vulnerability - Vul-nerabilitate electromagneticã - Caracteris-tici ale unui sistem ce îi produc degradareaperformanþelor sau îl pun în imposibilitateade a executa sarcinile, ca urmare a interfe-renþei electromagnetice.

Electronic security(ELSEC) - Secu-ritatea electronicã - Componentã a secu-ritãþii semnalelor, referitoare la alte semnaledecât cele utilizate în comunicaþii.

Cristina FRATU

DDIICCÞÞIIOONNAARR NN..AA..TT..OO..II NN FF OO BB LL II TT ZZ

Palatul Cercului MilitarNaþional stã la dispoziþiadumneavoastrã

Bursa locurilor de muncãpentru persoanele de peste45 de ani

Simulare pentru testelenaþionale

Obiectivul urmãrit pe timpul pregãtirii activitãþilor practiceîn teren este planificarea protecþiei mediului.Pentru aceasta seîntocmeºte Planul de protecþie a mediului (conform SMO50067/2002) dupã care se stabilesc materialele necesare pentru pro-tecþia mediului. Potrivit “Ghidului activitãþilor de protecþie a me-diului” acestea constau în: colectoare de picãturi, paleþi din lemn, pâl-nii largi, laveta, pânzã groasã ºi câlþi pentru absorbþie deversãri,folie de plastic, unelte genistice care nu produc scântei, materialepentru ancorarea containerelor cu materiale periculoase. În ceea cepriveºte materialele pentru protecþia personalului acestea sunt celeprevãzute în Legea 4/3 din 2000 ºi de OG 7/1993 (echipament pentru protecþie ºi lucru).

Pe timpul desfãºurãrii activitãþii obiectivul avut în vedere este prevenirea poluãrii me-diului. Acesta se realizeazã colectând picãturile pe timpul staþionãrii tehnicii sau pe timpul exe-cutãrii lucrãrilor de mentenanþã. Se folosesc în acest scop bidoane de plastic sau tablã, canistre,butoaie, containere.

Rampa de spãlare a tehnicii militare trebuie dispusã cât mai departe de sursele de apãproaspãtã ºi este necesar sã aibã stãvilare de filtrare a apelor uzate înainte de deversare. Par-cul auto va fi dispus, pe cât posibil, pe un teren fãrã rãdãcini ºi, dupã posibilitãþi, pavat saubetonat.

Punctul de alimentare cu carburanþi ºi lubrifianþi trebuie sã fie împrejmuit cu materialeabsorbante (saci de nisip), sã fie prevãzut cu folie de plastic pentru a limita scurgerea de CLîn sol ºi sã nu lipseascã colectoarele de picãturi. Personalul trebuie sã lucreze cu ochelari deprotecþie ºi mãnuºi.

Locurile de fumat ºi pichetele PSI se vor amenaja în conformitate cu reglementãrile speci-fice. (continuare în numãrul viitor)

Maior ªtefan MOLDOVAN

Protecþia mediuluiPROTECÞIA MEDIULUI PE TIMPUL

ACTIVITÃÞILOR DESFêURATE ÎN TEREN

Bucureºtenii, dar ºi cei care au avut drum prinCapitalã în primele douã sãptãmâni de dupã AnulNou ºi au avut timpul ori dispoziþia necesarã pen-tru a trece pe la Cercul Militar Naþional, au avutparte de o serie de evenimente culturale deosebite.Doamna Geanina STAN, din compartimentul derelaþii publice, ne-a informat cã vineri, 9 ianuarie,orele 17, a avut loc, în sala “Foaier”, vernisajulexpoziþiei de acuarelã “Aquarium” a artistului plas-tic Octavian UNTILÃ. O jumãtate de orã mai târ-ziu, la “Sala rondã”, artistul Constantin Boerescu îºideschidea expoziþia de icoane. Lucrãrile celor doipictori pot fi admirate pânã pe data de 18 ianuarie,între orele 10 ºi 18.

De la culori de apã ºi uleiuri trecem la culori deluminã pe suport de hârtie ºi halogenuri de argint,deoarece Ministerul de Externe, asociaþia GeorgeC. Marshal, Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi revista“Diplomat News” au vernisat, la Galeria Artelor,expoziþia fotograficã “Terorism versus liberate”,care poate fi vizitatã zilnic pânã pe data de 18 alelunii.

Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþelor deMuncã va organiza anul acesta ºapte burse alelocurilor de muncã astfel:

5 martie – Bursa locurilor de muncã (BLM)pentru femei.

2 aprilie – Bursa generalã a locurilor demuncã.

23 aprilie – BLM pentru rromi.7 mai – BLM pentru studenþi.14 mai – BLM pentru persoane cu handicap.24 septembrie – BLM pentru absolvenþi.15 octombrie – BLM pentru persoanele de

peste 45 de ani.

Elevii din clasa a VIII-a vor susþine în luna fe-bruarie simulãrile pentru testele naþionale. Acestease vor susþine la limba românã, matematicã, limbamaternã ºi istorie sau geografie, având rolul de a-iobiºnui pe elevi cu modul în care sunt realizatesubiectele.

Testele naþionale vor înlocui, din acest an, exa-menul de capacitate în baza cãruia se fãcea repartiþiala licee. Spre deosebire de anii trecuþi, nota deadmitere la liceu se va calcula pornind de la mediaclaselor V-VIII (50 la sutã) ºi media obþinutã latestele naþionale (50 la sutã).

Cursurile elevilor din ultimul an de gimnaziu sevor încheia pe 4 iunie, iar testele naþionale se vorsusþine în perioada 14-17 iunie.

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEI Pagina 13Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004

DD EE TT OO NN II CC AA ,, OO ªª TT II II NN ÞÞ Ãà DD EE ““ RR Ãà SS UU NN EE TT ””Rolul detonicii s-a afirmat începând

cu sfârºitul anilor ‘70. Interese politiceºi militare au antrenat progrese fãrãprecedent în domeniul armamentului,între care realizarea tancurilor din þãriletratatului de la Varºovia, dezvoltareatancului “Leclerc”, la care blindajul con-stituie o componentã aparte, apariþianecesitãþii de a se realiza muniþii cu riscatenuat, de a se rezolva modul de lovirea obiectivelor întãrite (problemã apãrutãîn urma rãzboiului din Golf), de redu-cere a vulnerabilitãþii forþelor de inter-venþie rapidã angajate în cadrul operaþi-ilor de menþinere a pãcii.

În 1981 Centrul de studii de la Gra-mat a devenit Centrul tehnic al De-legaþiei Generale pentru Armament îndomeniul detonicii clasice. Aceastadatoritã experienþei acumulate în acti-vitatea pe care a desfãºurat-o anterior îndomeniul nuclear. Centrul de cercetãriºi studii CREA are o lungã tradiþie îndomeniul cercetãrii materialelor ºiblindajelor. La sfârºitul anilor ‘70mecanismele de funcþionare a muniþiilorºi a blindajelor nu erau cunoscute decâtparþial, prin intermediul modeleloranalitice simple. Prin simplã observarenu era posibilã decât utilizarea instanta-neelor fotografice sau cronometrice,optimizãrile tehnice necesitând nu-meroase încercãri. Domeniul arma-mentelor convenþionale va beneficia,deci, de metodele detonicii nucleareunde supleþea ºi puterea simulãrilornumerice vor permite, de exemplu, vari-erea proprietãþilor mecanice ale unuimaterial, una câte una, fãrã realizarealui fizicã. Aceastã abordare va rãmâneesenþialã în viitor.

Încãrcãturile cumulativeOptimizarea acestor încãrcãturi

explozive, cu o mare capacitate de per-forare, este o sarcinã complexã, þinândcont de numãrul mare de parametri careintervin, în special cei care sunt carac-teristici þintei. O datã cu apariþia blinda-jelor moderne, care opun penetrãrii jetu-lui module perturbatoare, inerte saureactive, suprapuse peste blindajul prin-cipal, proiectarea axatã pe tatonãriempirice ºi analitice pare definitivdepãºitã. În schimb, tehnicile moderneau permis punerea la punct a încãrcã-turilor în tandem, compuse din douãîncãrcãturi succesive, ambele aflate înaceeaºi componentã de luptã.

În prezent, modelele experimentaleau arãtat marile lor performanþe. Încãr-cãturile generatoare de miez autoforjatCGN constituie un caz particular alîncãrcãturilor cumulative, care suntadaptate atacului la foarte mare distanþã(de ordinul a 100 m). În consecinþã,evoluþia proiectilelor sau a rachetelor cu

submuniþii a permis apariþiasubmuniþiilor capabile sãacþioneze de la mare distanþãîmpotriva mai multor þinte.Încãrcãturile CGN cu înveliºdin fier sau tantal constituierezultatul unor studii de con-cepþie deosebit de laborioase.

Încãrcãturile secolului XXI.Prima familie de încãrcãturi ce se

prevede cã va apãrea va avea dreptcauzã o nouã metodã de apãrare: blinda-jul activ care permite interceptarea unuiproiectil cu mult înainte de a ajunge laþintã. Încãrcãturile cumulative moderneau proprietãþi de penetrare foarte mari,dar ele trebuie sã fie detonate în ime-diata apropiere a þintei. Prin urmare,vectorii care le poartã vor fi vulnerabilila viitoarele blindaje active. În schimb,încãrcãturile CGN vor fi mai puþinameninþate de blindajele active, însãputerea lor de penetrare va rãmâne mo-destã în faþa blindajelor moderne, deunde rezultã interesul operaþional pen-tru o încãrcãturã hibridã, care ar cumu-la avantajele stabilitãþii încãrcãturiiCGN, care acþioneazã la mare distanþã,ºi ale puterii de penetrare a încãrcãturiicumulative.

În conflictele moderne, þintelesunt multiple ºi variate, de aici rezultãinteresul pentru montarea unei compo-nente de luptã multifuncþionale peacelaºi vector. ªi în acest caz simulareanumericã va permite obþinerea unei efi-cacitãþi programabile în faza terminalã.

Protecþia: blindaje ºi infrastructuriSpre deosebire de încãrcãturile de

luptã care înregistreazã un progres rela-tiv continuu, evoluþiile blindajelor suntveritabile salturi tehnologice ºi co-respund diferitelor generaþii de autove-hicule blindate.

Apãrute primele, blindajelepasive sunt confecþionate numai dinmateriale inerte. S-au fãcut progrese înceea ce priveºte modurile de acþiune aacestor blindaje: eroziunea, destabi-lizarea factorului de penetrare ºi trans-ferul tensiunilor. Astfel, rezistenþamecanicã a oþelului a crescut de trei oriîn raport cu oþelul folosit la con-fecþionarea blindajelor clasice iar unelemateriale ceramice utilizate au, la pre-siune mare, o rezistenþã de 10 ori maimare decât rezistenþa celui mai bun oþelpentru blindaj.

Blindajele reactive sunt constitu-ite dintr-un “sandvici” oþel-exploziv-oþel. Impactul proiectilului cu suprafaþa

exterioarã a blindajului provoacã de-tonarea stratului de exploziv ºi are caurmare punerea în miºcare a plãcilormetalice care interacþioneazã transver-sal cu proiectilul. Complexitatea pro-blemei impune recurgerea la modelareafizicã ºi simularea numericã.

În fine, blindajele active potdetecta, identifica, localiza ºi interceptaproiectilul agresor care se apropie deautovehiculul de luptã. Aceste blindajeexistã deja în Rusia, în stadiu de testare,montate pe un tanc T-80 (sistemeleDROZD ºi ARENA - folosite împotrivarachetelor ºi grenadelor A.T.).

Pentru agresiuni mai rapide decâtgrenadele A.T., de exemplu proiectilesãgeatã, încã nu existã soluþii de con-tracarare.

Atacul ºi protecþia infrastruc-turilor constituie o nouã mizã pentrudetonicã. Este vorba de evaluarea rezis-tenþei construcþiilor, aflate la suprafaþãsau sub pãmânt, în faþa ameninþãrilor detipul bombelor perforante sau explozi-ilor de mare putere. De asemenea,blindajele active trebuie sã întãreascãprotecþia infrastructurilor mobiledesfãºurate pe un teatru de operaþii exte-rior ºi sã permitã previziuni privind tipulºi cantitatea de muniþii ce trebuiefolosite împotriva obiectivului. În acestscop trebuie rezolvate trei problemelegate de penetrare, funcþionarea deto-nicã ºi vulnerabilitatea structurii la sufluºi la incendiu. Costul încercãrilorimpune recurgerea la simularea nume-ricã.

Experimentarea virtualãSimularea numericã este principalul

mod de lucru în detonicã. Sistemelesoftware puternice permit simulareaunei realitãþi fizice complexe.Stãpânirea lor este deci strategicã. Acestlucru a condus la lansarea programuluide realizare a unor pachete software dedetonicã din noua generaþie OURANOS,operaþionale în prezent. Spre deosebirede produsele precedente software, acestprogram prezintã o realã capacitate depredicþie. În concluzie, prin capacitateasa de a realiza experienþe virtuale lascarã naturalã, acest pachet de programeva permite limitarea numãrului de încer-cãri necesare punerii la punct a noilortehnologii.

Maior Ion PAPALEÞ

Pagina 14Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004 MOZAIC Curierul ARMATEI

Anumite pãsãri au ºansa de a-ºiputea schimba refrenul incluzândnoi sunete în cântecul lor. Papa-

galii ºi pãsãrile colibri fac parte dintre aceºtiprivilegiaþi, susþine revista francezã “Sci-ences et avenir”. Au aceleaºi gene, afirmã oechipã de la Duke University din Carolinade Nord, SUA.

Erich Jarvis ºi colegii sãi au descoperit laaceste pãsãri cã aceleaºi gene se activeazãîn regiunea creierului care este responsabilãpentru cântec. Aceste gene ar codifica pen-tru receptori, permiþând - potrivit acestorneurologi - sã înlesneascã schimbul întreneuroni în momentul învãþãrii unui nou cân-tec. Aceste achiziþii sunt folosite de cãtrepãsãri pentru a-ºi apãra teritoriul sau pentrua-ºi seduce partenerul.

Jarvis ºi colegii sãi doresc acum sã ve-

rifice dacã gene echivalente existã ºi la om.Ei ºi-au prezentat lucrãrile în faþa congresu-lui AAAS (American Association for theAdvencement of Science) – a mai precizatrevista – care s-a þinut în SUA, la Denver,Colorado.

MaiorDragoº ANGHELACHE

GENA VARIETÃÞIIZOOLOGIE

“AZI O VEDEM ªI NU E!”În Universul îngheþat, a fost descoperit recent, de cãtre o echipã internaþionalã de astro-

nomi, cea mai mare, cea mai strãlucitoare ºi cea mai fierbinte galaxie. Evenimentul a fostanunþat în numãrul din 6 noiembrie al revistei Astrophysical Journal.

Folosindu-se de cea mai puternicã reþea de telescoape din Hawai, aceºtia au reuºit sã“vadã” galaxia “Arcul Lynx”-ului undeva la 12 milioane de ani luminã. Aceasta este unconglomerat de peste un milion de stele strãlucitoare, de douã ori mai calde decât stelele dingalaxia noastrã, Calea Lactee.

Fenomenul natural numit de specialiºti “lentila gravitaþionalã” a fãcut posibilã observareagalaxiei “Arcul Lynx”-ului. Acest fenomen îmbunãtãþeºte observarea obiectelor celeste depe Pãmânt.

Pânã acum galaxia apãrea astronomilor ca un “arc roºiatic curios”, în spatele unei altegalaxii - a precizat Bradford Holden, astronom la Universitatea California. Tot el a lansatºi ipoteza cã “Roiul de stele ale galaxiei s-a format la doar... 2 miliarde de ani dupã formareaUniversului”. (I.P.)

Într-un studiu publicat în revista “Sci-ence” un grup de cercetãtori americanisusþine – dupã ce a studiat câteva roci pre-levate din Antarctica – cã a descoperitdovada care atestã cã un meteorit gigantica lovit Planeta în urmã cu aproximativ 251milioane de ani. Impactul a provocat ceamai teribilã dispariþie a speciilor din isto-rie.

Au dispãrut peste 90% din speciileexistente la acea vreme pe Pãmânt. Dramas-a petrecut cu 185 milioane de ani înaintede impactul rãspunzãtor de dispariþiadinozaurilor.

Asish Basu, profesor de ºtiinþele Terreila Universitatea Rochester din statul NewYork afirmã cã fragmentele de rocã prele-vate constituie o probã, indubitabilã aacelui eveniment. În urma analizelor s-adovedit cã rocile nu sunt terestre, ci poartãmarca distinctivã a meteoriþilor. “Aceastã

compoziþie chimicã a rocilor nu poate figãsitã decât în fragmentele de meteoriþiprimitivi, de acum 4,6 miliarde de ani,aceia, la fel de vechi ca ºi planeta noas-trã”.

Descoperirea acrediteazã teoria con-form cãreia un meteorit de mãrimea unuimunte a lovit Pãmântul. Impactul a provo-cat o imensã bulã de foc ºi a ridicat mi-liarde de tone de praf în atmosferã,mascând Soarele timp de mai multe luni.

Aceastã teorie este întãritã ºi de frag-mentele de rocã descoperite în China.Acestea aparþin aceleiaºi perioade, fiindsimilare cu cele prelevate din Antarctica.

Noul studiu lasã perplexã lumeasavanþilor, chiar dacã autorii nu pot afir-ma cu exactitate unde a cãzut meteoritulgigantic.

MaiorIon PAPALEÞ

PRIMA DISPARIÞIE A SPECIILOR

SS HH OO WW BB II ZZ

Beyonce ºi-a lãsat deopartealbumul solo pentru a reuniDestiny ‘s Child

Oare bunul “doctor”Dre îºiîncheie cu adevãrat carierahip-hop?

Evanescence: Existã viaþãdupã Ben?

Fanii foarte încântaþi de proiectul unui nou albumsolo semnat de Beyonce nu vor avea decât sã maiaºtepte. Din momentul în care solista formaþiei ºi-aînregistrat debutul cu “Dangerously in Love”, ea nu amai putut sã-ºi þinã în frâu creativitatea ºi a mai înre-

gistrat încã 45 de melodii. Amai rãmas atât de multmaterial neprelucrat, încâtBeyonce a plãnuit cel de-aldoilea album chiar laînceputul acestui an.

În orice caz, Beyonceîºi va lãsa deoparte aspiraþi-

ile solo ºi se va concentra asupra urmãtorului album allui Destiny’s Child. Beyonce, Kelly Rowland ºiMichelle Williams au hotãrât sã imprime împreunã celde-al cincilea album în luna martie. Acest lucru îi vapermite lui Beyonce sã cânte în deschiderea sezonuluila Superbowl ºi sã ia parte în luna ce urmeazã ladecernarea premiilor Grammy. Între timp, Williams seaflã pe lista starurilor din “Aida” pusã în scenã peBroadway.

Aceºti rockeri din Arkansas au venit de nicãieri ºiau scos cel mai tare album din anul 2003, lansând ostea într-un întuneric seducãtor, pe Amy Lee. Dinmoment ce au ajuns sã lucreze la cel de-al doilea album,întrebarea care se pune este “cum de au supravieþuitdespãrþirii recente de chitaristul Ben Moody? “Succe-sul lor constã în vocea ei, care practic te împietreºte!Poate cã vor gãsi un alt textier ºi cred cã lumea le vamai acorda o ºansã tocmai datoritã ultimului lor albumcare a avut un succes imens”. Într-adevãr, Amy estefaþa ºi vocea ºi atâta timp cât are colaboratori buni cucare sã lucreze, nu cred cã va mai conta prezenþa sauabsenþa lui Ben. Ca o predicþie: e posibil sã devinãurmãtorii Kittie sau No Doubt. Atâta timp cât vocea luiLee se menþine, vor fi O.K.!

Dre a spus cã cel de-al treilea efort solo îndelun-gat dedicat albumului “Detox”, va fi un fel de “cântecal lebedei”. Mai ales înultimul an, Dre ºi-alãsat în mod repetatafacerile baltã pentru aînregistra alãturi de IceCube, Rakim ºi 50 cent.“Nu ºtiu cât de seriosiau în seamã fanii unraper atunci când afirmã cã are de gând sã se retragã,dar ultimul lui album s-a vândut bine”– a declarat May-field din Billboard. “Nu te poþi uita la el cu aceleaºisperanþe ºi aºteptãri ca la Eminem sau 50 cent, dar afost cu siguranþã an longeviv printre reperi, alãturi deIce Cube ºi LL Cool J. Nimeni nu ar trebui sã-l subes-timeze, indiferent de ce alege. Ca o predicþie: chiardacã va renunþa, inima lui va bãtea în ritm de hip-hop!

Cristina FRATU

O aventurã fa-buloasã în caretimpul joacã unrol crucial!

De la filmul introductiv ºi pânã la finalulcu totul ºi cu totul satisfãcãtor, PRINCE OFPERSIA: SANDS OF TIME este o bijuteriecãreia i se pot reproºa doar amãnunte nesem-nificative. Povestea ne face cunoºtinþã cuprinþul din Persia ºi cu tatãl sãu, care atacãpalatul unui maharajah din India, ajutaþi deun vizir trãdãtor. Aici, prinþul alege sã îl facãmândru pe tatãl sãu, explorând ºi ajungândprimul la comorile maharajuhului, nuucigând soldaþii acestuia. Fireºte, dacã aceºtiase întâmplã sã îi stea în cale, nu mai areremuºcãri. În adâncul castelului, prinþuldescoperã Clepsidra Timpului ºi PumnalulTimpului, douã artefacte care vor influenþa

întregul joc. Întorºi la sultanul care guvernalumea orientalã, prinþul ºi tatãl sãu îi faccadou clepsidra magicã, dar aceasta sedovedeºte a nu fi atât de inofensivã. Pãcãlitde vizirul malefic, prinþul declanºeazã o ca-tastrofã, eliberând nisipul magic din clep-sidrã. Acesta va transforma toþi oamenii dinpalat în creaturi posedate, viitorul lumiidevenind brusc nesigur. Singurii care scapãsunt vizirul, prinþul ºi prinþesa Farah, fiicamaharajahului jefuit, care fusese luatã pri-zonierã. De voie, de nevoie, ei se vor aliaîmpotriva creaturilor ºi a obstacolelor care lestau în cale. Prinþul descoperã la un momentdat cã poate folosi Pumnalul Timpului pentrua controla fluxul timpului, cu mici puteri spe-ciale. Cea mai interesantã este posibilitateade a întoarce timpul cu maxim 15 secunde(The Power of Revival), putând sã remediaþiîn mod miraculos o greºealã care vi s-adovedit fatalã. De asemenea, pe mãsurã ce

avansaþi în joc, adunând nisipul vãrsat dinClepsidra Timpului ºi extrãgându-l din ina-micii uciºi, câºtigaþi noi abilitãþi: The Powerof Delay, care încetineºte curgerea timpului(slow motion); The Power of Restraint, careîngheaþã inamicii în timp, permiþând eli-minarea lor printr-o manevrã spectaculoasã;The Power of Haste, care mãreºte viteza (fastforward) ºi The Power of Destiny, care oferãviziuni asupra evenimentelor împreunã cuindicaþii preþioase pentru rezolvarea unorpuzzle-uri mai complicate. Grafica esteprimul amãnunt care scoate în evidenþã jocul.Modul de joc este iluminat spectaculos ºirealist. Dar arhitectura exotic-medievalã,gama de culori ºi un blur discret aplicat peimagine anuleazã parþial realismul ºi creeazãimpresia de vis interactiv, dându-vã senzaþiacã aþi pãºit direct într-o poveste din “1001 denopþi”.

Cristina FRATU

MOZAICCurierul ARMATEI Pagina 15Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004

Prin raportul Agenþiei americane pentru securitate alimen-tarã (F.D.A.), din toamna trecutã, s-a deschis calea cãtre co-mercializarea produselor provenite de la animalele clonate.Americanii pot consuma lapte ºi carne de la astfel de animalepentru cã acestea “nu prezintã nici un pericol pentru sãnãtateaumanã”. Cu toate cã acest raport nu dã “undã verde” pentrucomercializarea imediatã, o decizie urmând a fi luatã începândde anul acesta, pasul a fost fãcut. Fermierii americani sunt foarteinteresaþi sã cloneze animale pentru a îmbunãtãþi calitateaturmelor prin copierea celor mai bune exemplare.

În globalizarea intereselor americane, inclusiv a celor eco-nomice, aceastã mãsurã se va rãspândi rapid pe scarã planetarã,chiar dacã raportul F.D.A. a declanºat o vie reacþie printre orga-nizaþiile consumatorilor americani. Carol Tucker Foreman,responsabil de politica alimentarã a Federaþiei consumatorilordin America (C.F.A.) a declarat: “Toate datele care au condus laacest raport, vin de la grupuri interesate, care susþin clonareaanimala (...). F.D.A. acþioneazã sub presiunea politicã pentru apromova clonarea animalelor, în loc sã promoveze sãnãtateapublicã”. Punerea în circulaþie, pentru consum, a produselor ali-mentare ce provin de la astfel de animale, nu pune probleme deeticã , cât probleme de sãnãtate pentru oamenii care conservã ali-mentele modificate genetic, deoarece genele umane sunt în peri-col de a fi modificate la rândul lor.

Europa se aratã reticentã faþã de comercializarea produselormodificate genetic. Fabricanþii care doresc sã comercializezealimente transgenice nu o vor putea face înainte de 18 aprilie2004, când va intra în vigoare legislaþia, specificã UE, dacã vafi adoptatã.

Nimeni nu poate ascunde faptul cã în spatele acestei luptepolitice, sãnãtatea oamenilor este pusã în umbrã, ºi asta de, dra-gul profiturilor uriaºe ale societãþilor americane. Actualmente,ºapte alimente transgenice aºteaptã autorizarea, printre care ºiporumbul produs de gigantul american Monsanto, care are dejaun aviz ºtiinþific favorabil. În anii ce vin, ne putem aºtepta laimpunerea unor noi obiceiuri alimentare, niciodatã experimen-tate pânã acum pe om. (I.P.)

ALIMENTE DIN PRODUSEMODIFICATE GENETIC

DE LA LUME ADUNATE

Cyberzone: PRINCE OF PERSIA

Rezolvarea careurilorddiinn nnuummããrruull ttrreeccuutt

P R O I E C Þ I I

V Â N Ã T O R E ª T I CUVINTE POTRIVITEA M A M P I L L A TN O I R C N O I A NA L A N O T I M P LS A X O V E R A U VC L A M E R E I V IE D I T U Z I M I NT R A S L I S T T AE I S M I S T R E TP D I A N A I O L OA G I C A R O S I RM

RENI

NATURA

ARTEMISPETO E N I A A L I C I

C A P O D O P E R AA M A B I L L C E RR I T T M R O L A TI N I T I A T I V AC A M I N A P A AA R A E U I S N VT E A C A R T E T IU E V A T R A A F AR E E L A R C I U TI D E E A S T I M A

O C A L B O L I DC O M O D A B I L IA R A O N O R A TR A T O R S I R AA B O J C E C I

I R A D I A AL E I I L A D AA

LATURA

A S O R T A T O RTS I M U L I O R AIC T T O N O M A TNA I N G A T I T A

UN CAREU CU BANII N C E R B M I O PP A I T D B A N C AO R T A U R I T TC V I L A A M R SR A T E S C A R AI L I C I T I U NT I I I A R N A D AI

SOMATAUL T T R A E R A TRT P R I M I E V ANI C U N U N A M U TAM I C A L I T A T E

PSN (Picture ServicesNetwork), subsidiarã a I3A(International ImagingIndustry Association), alansat un serviciu care per-mite localizarea ºiconectarea rapidã la celmai apropiat furnizor deservicii de imprimare(membru al reþelei PSN),folosind o camerã digitalãºi un navigator web. Timpîn care IEEE lanseazã unstandard pentru securizareaimprimantelor legate înretea.

IMPRIMARELA

DISTANÞÃ

Cum îþi dai seama la ce orã eºti:- dacã e verde sau se agitã, e biologie!- dacã pute, e chimie!- dacã nu funcþioneazã, e fizicã!- dacã e de neînþeles, e matematicã!- dacã nu are sens, e economie sau psi-

hologie!- dacã e mult ºi nefolositor, e limba

românã!- dacã e vechi, e istorie!- dacã ideile simple devin complicate,

e filosofie!☺

În tramvai:- E cineva acolo fãrã bilet în fund?- Eu sunt! Da-l bag imediat!

☺Badea Ion vrea sã-ºi vândã calul la

târg:- Cu cât dai calul, bade?- Cu 15 milioane.- E cam scump, nu-i aºa?- E scump, dar îi fain.- Mi se pare cam orb!- Nu cred.- Hai sã-l probãm!Dau ei drumul calului, care o ia la fugã

ºi nimereºte, din goanã, cu capul dreptîntr-un copac.

- Na, þi-am zis cã-i orb!- Drept, dar ai vãzut ce curajos îi?!!!

Cristina FRATU

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450/A2 Bucureºti, Fax 410.20.53, telefon 01/420.49.13; 01/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

B 11101; C.1 /2004

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ISSN 1582-1269

Redactor-ººef MMrr.. IIoonn PPaappaalleeþþ 00330077Secretar de redacþieMMrr.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchhee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiieeSSgg.. mmaajj.. AAddrriiaannaa CCrriissttiiaann ((eexxppeeddiiþþiiee)) 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt..00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((ccuulleeggeerree tteexxtt)) iinntt..00111122 DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt..00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilorau caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau aREDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere,fãrã a percepe taxe, cu condiþia indicãrii cu exactitate anumãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

CCpptt.. AAddrriiaannaa MMuunntteeaannuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu

iinntt..00115566

INTERVIUL NOSTRU Curierul ARMATEIPagina 16Nr. 1 (141) din 15 ianuarie 2004

Interviu cu domnul colonel ION CÃRÃUªU din comandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial

- Care sunt principalele ca-racteristici ale anului deinstrucþie 2004?

- O primã caracteristicã ar fiaceea cã anul de instrucþie sesuprapune peste anul de execuþiefinanciar ºi, bineînþeles, pesteanul calendaristic. A doua trãsã-turã se referã la faptul cã întrea-ga activitate se desfãþoarã în con-formitate cu Doctrina deInstruire a Forþelor Armate. Pen-tru prima datã instrucþia estereglementatã în cadrul unitãþilor,avându-se ca bazã de plecarerolul, misiunile ºi locul acestoraîn cadrul sistemului naþional deapãrare. Trebuie sã subliniez ºifaptul cã într-un anumit fel seexecutã instrucþia pentru forþeledislocabile, încadrate în mareparte cu militari profesioniºti, ºiîn alt fel se desfãºoarã pentruunitãþile din forþele în teritoriu,încadrate, în principal, cu mili-tari în termen. În cazul primeicategorii de forþe, instrucþia seexecutã pe module, în funcþie deperioada de introducere în teatrulde operaþii a acestora, iar în celde-al doilea caz, procesul deinstrucþie este eºalonat pe etapede câte 8 luni.

- Faptul cã anul de

instrucþie a debutat cu douãluni mai devreme are vreoimplicaþie negativã?

- Nu. Aceastã devansarenu are nici o consecinþã ne-gativã, deoarece activitãþilecare au fost planificate înaceste douã luni rãmase dinanul de instrucþie anterior aufost puþine, iar neexecutarea

lor nu influenþeazã nivelul depregãtire a militarilor. Activitãþilecu o importanþã deosebitã au fostînsã planificate ca etapã de ple-care în noul an de instrucþie.Dacã mã întrebaþi de ce a fostnecesarã aceastã schimbare dedatã calendaristicã, vã rãspundastfel: pentru a se asigura ofinanþare mai bunã a activitãþilor,prin suprapunerea peste bugetulde venituri ºi cheltuieli aprobat.

- Sunt suficiente fondurilecare au fost alocate articoluluibugetar pentru instruire ?

- Pentru anul 2004, s-au alo-cat cam 40-45% din necesarulcalculat ºi solicitat. Asuprainstrucþiei propriu-zise, alocareaacestei sume nu are o influenþãevidentã, dar vor fi afectate fun-damental activitãþile de moder-nizare a bazei militare deinstrucþie.

Pentru mentenanþa tehniciiau fost repartizate aproximativ60% din fondurile necesare.Neasigurarea în totalitate a fon-durilor solicitate, va avea o con-secinþã negativã asupra stãriitehnice ºi de întreþinere atehnicii, în special la unitãþile încurs de operaþionalizare sau careîºi menþin nivelul de operaþio-

nalizare atins. În aceastã situaþie,ar fi necesarã o regândire lanivelul Corpului 1 Amatã Terito-rial a prioritãþilor, privindfinanþarea acestor activitãþi.

- Cum se va desfãºurainstrucþia în anul 2004, com-parativ cu 2003?

- În 2004, instrucþia sedesfãºoarã pe etape, pe durataîntregului an de pregãtire. Dura-ta etapelor se stabileºte de cãtrecomandantul fiecãrei mariunitãþi, în funcþie de misiuni, delista cu cerinþele esenþiale ºinivelul de instruire atins defiecare structurã în parte. Spredeosebire de alþi ani, procesul deinstrucþie este influenþat sensibilde rolul unitãþilor astfel: înforþele dislocabile, se executã petoatã durata ciclului de generare,regenerare ºi întrebuinþare aacestora, iar în structurile dincadrul forþelor în teritoriu, pedurata a 8 luni, începând cuprimirea militarilor în termen. Laaceste unitãþi se întâmpinãgreutãþi în ceea ce priveºte pla-nificarea instruirii din cauzaneconcordanþei dintre perioadade încorparare ºi data de începerea anului de instrucþie.

- Luând în calcul fonduriledistribuite, vor mai fi ºi aplicaþiitactice cu trageri de luptã, apli-caþii organizate de cãtreeºaloanele superioare la carevom participa ºi noi sau aplicaþiiîn cooperare cu alte armate?

- Banii de care dispunemasigurã executarea în totalitate aactivitãþilor planificate de cãtreunitãþile operaþionale, cele în

curs de operaþionalizare ºi celecare îºi menþin nivelul de ope-raþionalizare atins. În schimb,pentru celelalte unitãþi, s-a pla-nificat o desfãsurare a instrucþieila nivel minim, executându-secel mult exerciþii tactice cutrageri de luptã cu plutonul.

- Ce sfaturi le daþi coman-danþilor de subunitãþi?

- Nu pot decât sã îi îndemnsã urmãreascã derularea proce-sului de instrucþie în conformi-tate cu doctrinele armelorapãrute pânã în acest moment, curegulamentele ºi instrucþiunile învigoare. Sã dea dovadã de inven-tivitate, de spirit practic ºi, maiales, sã se gândeascã la faptul cãun lucru cu cât este explicat maisimplu, cu atât este înþeles maibine ºi, ca urmare, mai uºor deexecutat!

Tâlcul acestor vorbe spuseîn încheiere nu este atât degreu de pãtruns, iar dacã þi-l ºiînsuºeºti, ai mai fãcut un pasînspre cel de lângã tine. Este ocheie a succesului nu numai îninstrucþie sau în sistemul mili-tar, ci ºi în toate domeniile încare lucrãm cu o materieprimã extrem de scumpã: cuoamenii. Ar mai fi ºi... banulcare “dicteazã legea” deoarecetoþi ºtim cã “c’est l’argent quifait la guerre!”, dar în acestteren miºcãtor rãmânem doarcu speranþa susþinutã puternicde ultima parte a zicaleiînceputã în titlu: “Mai bine maitârziu, decât niciodatã!”

Cristina FRATU

MMAAII BBIINNEE MMAAII DDEEVVRREEMMEE,, DDEECCÂÂTT MMAAII TTÂÂRRZZIIUU!!

Instrucþia este elementul fundamental al existenþei structurii militare. Pornind de laacest aspect, am stat de vorbã cu cel mai “instruit” colonel în materie pentru a ne explicafenomenul instrucþiei militare pe anul în curs. ªi toate acestea pentru cã au apãrut câtevamodificãri faþã de alþi ani, schimbãri care au generat un set de întrebãri. Noi nu am fãcutaltceva, decãt sã cãutãm rãspunsuri.