““ MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu..”” ((PPEETTRREE ÞÞUUÞÞEEAA))

ARMATEIACTUALITATE

CCuurriieerruull

UNIVERS SPIRITUAL

Anul VI Nr. 13 (153) 15 iulie 2004 16 pagini 3500 lei

CURIER SPORTIV

ÎN FLANCUL STÂNG

ÎN LINIA ÎNTÂI

DIN LUMEA MILITARÃ

LECÞIA DE ISTORIE

Cronicã afganãÎNAINTÃRI ÎN GRAD

LA KANDAHAR

SÃ SIMÞI ALBASTRUL

CERULUI PE UMERI

D O A M N E L E“ D I N U M B R A ”

T I N E R I L O R Î N U N I F O R M Ã

ÎN ZORI AU TRECUTLA

OFENSIVÃ

“...O ÎNTÂMPLARERARÃ,

CA ªI ALINIEREAPLANETELOR ”

C E I ª A P T EM A R E ª A L I

A I A R M A T E IR O M Â N I E I ( I )

A L U N G A R E AS A L A F I ª T I L O R

D I N D E ª E R T

S E M P E R

P R I N C E P S

Pagina 2Nr.13 (153) din 15 iulie 2004 ACTUALITATE Curierul ARMATEI

Pe 26 iunie 2004 începând cu orele 11.00 (OR) aici, în baza militarã din Kandahar, auavut loc activitãþi dedicate Zilei Drapelului Naþional. Drapelul României a fost pãstrat înnoaptea de 25 spre 26 iunie în capela din campusul românesc. În dimineaþa zilei de 26iunie, dupã slujba de sfinþire a drapelului, acesta a fost scos din capelã ºi purtat de cãtre gardade onoare pânã la catargul din mijlocul bazei. Dupã binecuvântarea datã de cãtre preotuldetaºamentului, comandantul Batalionului 280 Infanterie din Focºani, domnul locotenent-colonel Victor Dãscãlescu a sãru-tat Drapelul Naþional ºi, pe acor-durile imnului de stat, drapelul afost ridicat pe catarg.

În alocuþiunea domniei sale,comandantul batalionului a rea-mintit: „Drapelul Naþional a fostºi rãmâne un simbol care vine dinistoria poporului roman ca secretal supravieþuirii sale.”

În cadrul misiunii de aici, dinKandahar, subunitãþi ale bata-lionului au asigurat zilnic securi-tatea pentru operaþiunile logistice(clasa I “alimente” ºi clasa a III-a “combustibil”), mai precis, au verificat toate autove-hiculele care au intrat în bazã, le-au însoþit cãtre locurile de descãrcare ºi au asigurat pro-tecþie pe timpul descãrcãrii. Toate aceste autovehicule sunt o potenþialã ameninþare, deoareceuna din principalele cãi de acþiune a forþelor anticoaliþie constã în folosirea dispozitivelorexplozive improvizate ataºate la vehicule-capcanã. La sfârºitul acestei sãptãmâni, locote-nent-colonelul Robert YOUNG – T.C. Commanding Battalion BRONCO Support. (coman-dantul batalionului logistic) a vizitat compania logisticã a Batalionului 280 Infanterie dinFocºani ºi a mulþumit militarilor acestei subunitãþi pentru modul exemplar în care ºi-audesfãºurat activitatea pe perioada misiunii. Domnia sa a înmânat diplome ºi medalii onori-fice. La despãrþire, comandantul batalionului american a precizat: „Sunt bucuros cã amputut acþiona ca o adevãratã echipã iar despre voi ºi activitatea dumneavoastrã îmi voiaminti cu plãcere.”

La obþinerea acestor rezultate au contribuit militarii conduºi de cãtre ºefii echipelor: plu-tonierii majori Ionel DUMITRU, Marius MUNTEANU, Giani ARSENIUC, care au reuºitsã demonstreze într-un interval foarte scurt cã profesionalismul militarilor focºãneni nu estemai prejos decât cel al aliaþilor.

Capitan Toni ENE

D R A P E L U L R O M Â N E S C P E C A T A R G U L D E L A K A N D A H A R

IRAK: Copil irakian ucis. Militarii americaniau deschis focul, luni, 5 iulie, la Bagdad asupraunui vehicul care nu a oprit la un baraj, omorândun copil irakian ºi rãnind un altul, potrivit unuicomunicat dat publicitãþii de armata americanã adoua zi. Incidentul s-a produs la vest de Bagdad,în jurul orei locale 22.30. AFGANISTAN:Închisoare privatã. Trei americani ºi patru afganiau fost arestaþi la Kabul, de cãtre poliþia afganã,pentru cã au înfiinþat “un centru de detenþie pri-vat”, a anunþat, miercuri, 7 iulie, un oficial al ser-viciilor de informaþii, citat de AFP. “Am arestattrei americani ºi patru afgani, pentru cã menþineauîn detenþie privatã ºapte afgani”, a declaratresponsabilul. SUA: Previziune. Statele Unite“nu s-au gândit niciodatã” cã luptele împotrivacoaliþiei din Irak vor continua pânã în prezent, adeclarat fostul comandant al forþelor americane înaceastã þarã, generalul Ricardo Sanchez, într-uninterviu acordat cotidianului francez Le Figaro.Sanchez estimeazã cã luptele din Irak sunt “unrãzboi al locotenenþilor ºi cãpitanilor” ºi respingeorice comparaþie cu situaþia din Vietnam.

MAREA BRITANIE: Arme irakiene de dis-trugere în masã. Saddam Hussein nu deþineastocuri de armament de distrugere în masã înain-tea rãzboiului din Irak, a recunoscut Sir JeremyGreenstock, fostul reprezentant al Marii Britanii înIrak, citat de Daily Telegraph, în ediþia electronicãde luni, 5 iulie. El a recunoscut cã guvernul bri-tanic a comis o eroare, dar a insistat asupra faptu-lui cã acþiunea militarã împotriva Irakului a fost pedeplin justificatã. MALAEZIA: Risc sporit deatentate. Riscul comiterii unor atentate cu armechimice, biologice sau nucleare este în creºtere,în Asia, au avertizat participanþii la o conferinþãpe tema terorismului, la Kuala Lumpur. “Dintretoate armele de distrugere în masã, armele chi-mice sunt cel mai uºor de fabricat. Componentelepatogene pot fi procurate din naturã, cu ajutorulunor echipamente simple ºi cu o tehnologie rudi-mentarã”, a avertizat un expert, citând atentatul cugaz sarin, comis de secta Aum într-o staþie demetrou din Tokyo, în 1995. FRANÞA: Zecemusulmani, inculpaþi. Zece presupuºi islamiºtiradicali au compãrut în faþa unui tribunal din Paris,ei fiind inculpaþi pentru implicare în planificareaunui atentat cu ocazia târgului de Crãciun de laStrasbourg, în decembrie 2000, au anunþat sursejudiciare, citate de AFP. ISRAEL: Denu-clearizare. Directorul Agenþiei Internaþionale pen-tru Energie Atomicã (AIEA), Mohamed ElBaradei, a mers în Israel pentru a promova denu-clearizarea regiunii Orientului Mijlociu. Israelulnu a semnat Tratatul de Neproliferare Nuclearã ºiexistã bãnuieli cã ar dispune de circa 200 de ogivenucleare. Autoritãþile israeliene refuzã sã con-firme sau sã infirme existenþa presupusului arse-nal atomic, preferând o politicã a “ambiguitãþii”.

SUA: CIA ascunde informaþii. CIA a primitinformaþii, înainte de rãzboi, cã Bagdadul ar fiabandonat programul de producere a armelor dedistrugere în masã, dar nu a raportat acest lucrupreºedintelui George W. Bush, au declarat oficialiamericani, citaþi de “New York times”. Existenþaunei operaþiuni a CIA de colectare a informaþiilorde la rude ale cercetãtorilor irakieni ºi neraportarealor preºedintelui american ºi altor responsabili aufost dezvãluite de Comisia pentru Informaþii a Se-natului american. (D.A.)

RR AA II DD UU RR IIPP EE GG LL OO BB

Publicaþia ªcolii de Aplicaþii pentru Apãrarea NBC întitulatã sugestiv “Apãrarea NBC”a ajuns la al cincilea an de apariþie ºi la al ºaptelea numãr editat.

Tipãritã în special pentru a completa cunoºtinþele de specialitate a ofiþerilor din armã,revista reþine atenþia ºi celorlate cadre militare prin articole precum “Caracter de unicitate peplan naþional” unde sunt prezentate realizãrile Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentru

Apãrare NBC privind construcþia aparaturii de detecþie,mijloacelor de protecþie ºi a substanþelor de decontaminare,toate ecologice ºi la standarde NATO.

Un alt articol interesant pentru “ceilalþi” este “Noi coor-donate ale apãrãrii NBC”, apãrut sub semnãtura domnuluicolonel Nicolae POPESCU ºi “Forþa-obiectiv 2007 ºi noilestructuri de apãrare NBC”, note de reporter consemnate dedomnul colonel (r) Mihai GRIGORESCU, cu ocazia uneiconvocãri organizate în ºcoalã la fârºitul lunii martie a.c.Rubricile “Memorialisticã” ºi Toponomasticã” încheie ofer-ta revistei pentru nespecialiºti, celelalte articole fiind desti-nate, aºa cum este normal, chimiºtilor militari.

Maior Dragoº ANGHELACHE

NOI COORDONATE PENTRU APÃRAREA NBC

ACTUALITATECurierul ARMATEI Pagina 3Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004

Sâmbãtã 26 iunie a fost ziua în care Drapelul de Luptã al Batalionului26 Infanterie a fost prezent alãturi de militari la ceremonia dedicatã ZileiDrapelului Naþional al României. Ceremonialul dedicat Zilei DrapeluluiNaþional a debutat cu introducerea în formaþia batalionului a Drapelului deLuptã. Drapelul de luptã al Scorpionilor Roºii de la Craiova a fost primulDrapel de Luptã care a fost decorat - în Teatrul de Operaþii din Irak, anul aces-ta, pe 24 februarie – cu Ordinul “VIRTUTEA MILITARA” în gradul deCAVALER, cu însemn pentru militari.

La ceremonial au participat toþi militarii batalionului care nu au fostprinºi în misiuni executate în afara bazei “White Horse”. În zorii zilei, preo-tul militar, locotenentul Nicu Lulã a sfinþit Drapelul României, în cadrulslujbei de dimineaþã. Purtat de cele patru colþuri, de militari ai batalionului,Drapelul a primit binecuvântarea, dupã care a fost înãlþat pe cel mai înaltcatarg din tabãra româneascã de la White Horse. Din aproximativ trei sutede piepturi s–a auzit Imnul României în timp ce Drapelul roº-galben-albas-tru se înãlþa spre cer. Comandantul Batalionului 26 Infanterie “NeagoeBasarab”, locotenent-colonelul Nicolae Ciucã a reamintit, în alocuþiunea sa,semnificaþiile tricolorului românesc, ca simbol naþional, de-a lungul istorieinoastre multimilenare.

Aceastã festivitate a fost un moment de respiro în tumultul misiunilorexecutate zilnic de militarii olteni în aceastã perioadã marcatã de transferulsuveranitãþii catre autoritãþile irakiene.

Locotenent Cristian Cãnuci

PURTÂND ÎN SUFLET CULORILEDRAPELULUI NAÞIONAL

Pedata de 30 iunie, în baza art. 45 din Legea nr.80/1995privind statutul cadrelor militare comandantul Bata-lionului 280 Infanterie, domnul locotenent-colonel

Victor DÃSCÃLESCU a înmânat noile grade unui numãr de 8 ofiþeriºi unui subofiþer, care au fost înaintaþi în grad, astfel: la gradul demaior, un ofiþer, cãpitanul George PETRIC, la gradul de cãpitan, 6ofiþeri (locotenenþii Marian ANTON, Ionel GAVRILÃ, EduardLÃRGEANU, Ciprian LUNGU, Vasile NECULA, Adi PRODAN, lagradul de locotenent, sublocotenentul Maricel DANTIS, iar la gradulde plutonier major, plutonierul Narcis SEREA.

Pe 3 iulie, campusul românesc din Kandahar a fost vizitat decãtre ºeful de stat major al brigãzii BRONCO (SUA ), domnullocotenent colonel James BROWDER. Dupã vizitarea campusului,a capelei ºi a standurilor de prezentare, discuþiile s-au axat pe modulde înlocuire a detaºamentului în teatrul de operaþii, pe structura noului

contingent, pe modul de preluare ºi execuþie a misiunilor în perioa-da urmãtoare. Comandantul Batalionului 280 Infanterie, domnullocotenent-colonel Victor DÃSCÃLESCU, a prezentat graficul exe-cutãrii misiunilor pe urmãtoarea perioadã ºi a oportunitãþilor nece-sare desfãºurãrii în bune condiþii a acestora.

ªeful de stat major al brigãzii a asigurat partea românã cã vaacorda tot sprijinul necesar în toate activitãþile astfel încât, acesteasã se desfãºoare în deplinã siguranþã. Totodatã, a mulþumit în numelesãu pentru modul în care militarii focºãneni au executat misiunileîncredinþate.

Duminicã, 4 iulie, ziua Statelor Unite ale Americii, dupãoficierea Sfintei Liturghii, militarii focºãneni au adus ofrandã luiDumnezeu rugãciunile lor în cadrul Slujbei Speciale de Mulþumire.

Dupã aceastã activitate, la sediul capelanilor din baza Kanda-har, capelanul ºef James SCHAEFER i-a înmânat preotuluidetaºamentului, Paul ZAHARIA, diploma de apreciere a brigãziiBRONCO (SUA) pentru buna colaborare, conlucrare ºi împreunãslujire desfãºuratã pe timpul misiunii.

Ziua de 4 iulie, ziua Statelor Unite aici, în Kandahar, a debutatcu întreceri sportive, cros, volei, ridicãri de greutãþi. A continuat cuspectacole ºi manifestãri caracteristice poporului american. Militariidetaºamentului focºãnean s-au înscris timid la cros ºi la volei, darcontrar tuturor aºteptãrilor, s-au clasat pe primul loc la ambele com-petiþii, învingând mult mai experimentaþii parteneri americani,demonstrând cã, oricând ºi oriunde, putem obþine rezultate meritorii.Toate aceste activitãþi nu au împiedicat sau suspendat misiunile dinteatrul de operaþii. Activitãþile curente au fost completate de sosireaîn teatrul de operaþii a unui nou lot de militari aparþinând Batalionului281 Infanterie din Râmnicu Sãrat, unitate care va înlocui Batalionul280 Infanterie din Focºani, în aceasta lunã.

Cãpitan Toni ENE

ÎNAINTÃRI ÎN GRAD LA KANDAHAR

Pentru a da timpul înapoi, mãcar ºi pentru o clipã, pentru a nereaminti emoþiile ºi speranþele cu care, dupã “înãlþarea” în gradul delocotenent, am pornit cãtre noi experienþe în viaþa de zi cu zi, pro-moþia 1974 a ªcolii Militare de Tancuri ºi Auto Mihai Viteazul esteaºteptatã în perioada 27-29 august, la Piteºti, pentru întâlnirea de30 de ani.

Stimaþi colegi ai pro-moþiei 1974, scormoniþi prinsertarul cu amintiri, cãutaþi-vã colegii despre care maiºtiþi ceva ºi daþi de vestecolegilor voºtri, colonelMarinescu Victor (U.M.02450 Bucureºti, STAR –1141 sau 021-410050 int.321, în timpul programuluiºi 709 dupã 16.00; mobil0723-639053), colonel Focºãneanu Vasile (U.M. 02421 Bucureºti,STAR 1141/609; 021-3362786; acasã 021-3237927; mobil 0744-312594) ºi locotenent-colonelul Bãgãceanu Viorel (U.M.02565 “R”Cluj-Napoca, STAR 2342; 0264-590563 int.146; acasã 0264-547878;mobil 0742-007652).

Comitetul de organizare

DUPÃ TREIZECI DE ANICorespondenþã din Irak

Cronicã afganã

Pagina 4Nr.13 (153) din 15 iulie 2004 DEPEªELE “CURIERULUI” Curierul ARMATEI

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 7000 lei. Banii se potdepune în contul U.M. 02450 Bucureºti, nr.50054265833 B.N.-S.M.B., Trezoreriea sectorului 5, Bucureºti cu specificaþia “Abona-mente la publicaþii militare C.A.”

Dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre “ªefulU.M.02450 “V”, în care se va specifica numãrul de abonamente,perioada pentru care sunt fãcute ºi suma depusã. La aceasta, se vaataºa chitanþa tip “F” sau copie dupã ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã acest ziar se tipãreºte numai din baniiprimiþi pentru abonamente, ceea ce face ca numãrul gratu-itãþilor sã fie foarte mic.

În perioada 12-15 iulie 2004 a avut loc laBucureºti Conferinþa internaþionalã “Planifi-carea strategicã a unui exerciþiu regional de secu-ritate a frontierelor” organizatã de Centru l”GeorgeC. Marshall” în cooperare cu Ministerul AfacerilorExterne al României ºi Oficiul Secretariatului pen-tru Apãrare al Statelor Unite ale Americii. Con-ferinþa se înscrie în cadrul iniþiativei lansate recentde România privind cooperarea regionalã pentrucombaterea proliferãrii materialelor nucleare, bio-logice, chimice ºi radiologice (NBCR). Partici-panþii vor dezbate modalitãþile de dezvoltare acooperãrii internaþionale pentru prevenirea ºi com-baterea traficului ilicit de materiale sensibile ºi aactivitãþilor asociate. Peste 7.000 de tineri mi-litari în termen ºi cu termen redus au depusjurãmântul de credinþã în prezenþa oficialitãþilorde la MApN ºi a numeroºi invitaþi, familii ºi pri-eteni, cadre militare în rezervã ºi retragere, ve-terani de rãzboi. Excepþie au fãcut unitãþile dincadrul Forþelor navale, în care nu au mai fostîncorporaþi militari în termen, în perspectiva pro-fesionalizãrii complete a marinei militare, pânã lasfârºitul acestui an. Cãldura foarte mare, fur-tunile de nisip ºi insectele sunt inamicii perma-nenþi ai trupelor româneºti din Irak. În aceastãperioadã, termometrele au indicat, ziua, înregiunea oraºului An-Nasiriyia, peste 50 de gradela umbrã ºi 60 la soare. Deºi situaþia este calmã înaceastã zonã, nivelul de risc este în continuare ridi-cat. Principalele ameninþãri sunt atacurile, în spe-cial cu maºinile-capcanã. De asemenea, atacuri cuaruncãtoare de grenade AG 7, plus atacuri cu armeautomate. Un alt gen de ameninþare sunt boliletropicale. Douã nave ale Divizionului 150Nave Purtãtoare de Rachete din Mangalia auexecutat trageri de luptã cu artileria de la bord înlargul Mãrii Negre, a informat Biroul de Presã alM.Ap.N. În cadrul exerciþiilor pe mare ale navelor„Pescãruºul” ºi „Lãstunul”, va fi evaluatã capaci-tatea echipajelor de a executa trageri reale de arti-lerie asupra unei þinte navale în derivã. Ocomisie a Statului Major General condusã decolonelul Ioan Ene, din cadrul Direcþiei Logistice,s-a aflat la Kandahar, la jumãtatea lunii iulie, pen-tru a asista la o serie de activitãþi specifice execu-tate de militarii focºãneni. Distrugerea muniþieiinterzise la trageri ºi depozitare de lungã duratã afost prima activitate de acest gen executatã de laînceperea operaþiunii „Enduring Freedom”. Apro-ximativ 2.800 de grenade ºi 300 de cartuºe de ilu-minare, cântãrind în total 1.500 de kilograme, aufost detonate de geniºtii români în cooperare cucei americani. De asemenea, comisia StatuluiMajor General a vizitat noile spaþii de cazare des-tinate militarilor români ºi americani, a cãror con-strucþie urmeazã sã fie încheiatã pânã la fineleacestui an. Baza din Kandahar va deveni un micoraº militar, iar de dotãrile ºi facilitãþile sale vorbeneficia ºi militarii români. Totodatã, militariiromâni din Afganistan vor dona Armatei NaþionaleAfgane, în numele Armatei Române, 50 de cor-turi de comandament.

Mirela ªtefania BÃLAªA

ªª TT II RR II LL EEPP EE SS CC UU RR TT

Doi dintre militarii români care au participat la misiunile internaþionale în Irak ºiAfganistan au fost invitaþi de ambasadorul SUA, Michael GUEST, la petrecerea orga-nizatã, duminicã, cu ocazia Zilei Naþionale a Statelor Unite, unde au fost felicitaþi pen-tru curajul ºi disciplina lor.

Potrivit purtãtorului de cuvânt al M.Ap.N, lt. col. Gelaledin NEZIR, cei doi mili-tari cãrora ambasadorul le-a strâns mâinile ºi i-a felicitat, pe 4 iulie, la reºedinþa sa, aufost aleºi aleator dintre soldaþii români care au participat la misiuni în Afganistan ºi Irak.Locotenentul Florin ªTEFÃNESCU, avansat la gradul de cãpitan în urmã cu câtevazile, face parte din Batalionul de Infanterie 812 Bistriþa ºi a participat la misiuneaEnduring Freedom din Kandahar în perioada decembrie 2002- iulie 2003.

Plutonierul Cãlin HÃRÃNGUª este angajat al Batalionului Infanterie 811 Dej ºi afost prezent în Irak în perioada iulie 2003 - ianuarie 2004. HÃRÃNGUª a participat,de asemenea, la misiunea armatei române în Angola, în 1998 (11 luni), în Kosovo, în2002 (patru luni) ºi la un schimb de experienþã pe teme de infanterie marinã în Carolinade Nord (SUA), în 2002.

“Soldaþii voºtri sînt o mândrie a acestei þãri”, a spus GUEST, subliniind cã doreºtesã-ºi exprime recunoºtinþa în special faþã de doi militari: locotenent Florin ªtefãnescu,din trupele din Afganistan ºi plutonier Cãlin HÃRÃNGUª, din Irak, pentru curajul,disciplina ºi standardele înalte la care îºi îndeplinesc datoria faþã de þarã.

Asociaþia Naþionalã“Cultul eroilor”, în colaborarecu Primãria oraºului SlãnicPrahova va organiza, pe datade 28 august 2004, o evocare aluptelor desfãºurate în zilele de30 ºi 31 august 1944 în aceastãzonã.

Rugãm sã participe ve-teranii care au fãcut parte dinefectivele ºcolii.

Pentru confirmare, vã puteþiadresa la Primãria oraºuluiSlãnic Prahova (secretariat), latelefonul 0244-240.299.

Colonel (rtr)Constantin CHIPER

MILITARI FELICITAÞI DE MICHAEL CUEST

REÎNNOIÞI-VVÃ ABONEMENTELE LA“Curierul ARMATEI”!

Dintr-o cisternã a UM 01368 Craiova lipseauaproape 8 tone de benzinã. Potrivit agenþiei RomNET,organele de ordine încearcã sã descopere dacã a fost vorbade o þeapã intenþionatã sau doar de o greºealã. În urma unuicontrol efectuat de lucrãtorii Poliþiei Transporturi din cadrulIJP Dolj, s-a constatat cã dintr-un vagon-cisternã încãrcatcu benzinã destinatã unei unitãþi militare din Craiovalipseau aproape 8 tone de combustibil. Însã echipa de con-trol a Poliþiei a rãmas puþin surprinsã cînd a constatat cãrespectiva cisternã avea toate cele trei sigilii intacte, prinurmare fiind exclusã posibilitatea unui furt pe traseul de lafurnizor la destinatar. ªi cum furnizorul benzinei esterafinãria SC PETROBRAZI SA, poliþiºtii doljeni vor tri-mite dosarul în cauzã la IJP Prahova, în vederea elucidãriicircumstanþelor în care au dispãrut 8 tone de combustibildin cisternã.

Maior Dragoº ANGHELACHE

UNITATE MILITARÃJEFUITÃ DE BENZINÃ

EVOCARE LASLÃNIC-PRAHOVA:

60 DE ANI DELA LUPTELEDIN 30-331

AUGUST 1944

Colectivul comandamentului Brigãzii 4 Artilereie Anti-aerianã Mixtã din Târgu Jiu ureazã domnului general debrigadã Iulian PÂRVULESCU, comandantul marii unitãþi,cu ocazia împlinirii a 51 de ani, multã sãnãtate, fericire ºiîmlinirea tuturor dorinþelor, alãturi de un sincer

La mulþ i ani!

ANIVERSARE

CURIER SPORTIVCurierul ARMATEI Pagina 5Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004

O cãþãrare pe stâncã este asemenea unuidrum cãtre tãriile albastre, la capãtul cãruiavânãtorul de munte, ajuns pe fruntea steiului depiatrã, pare a þine întreg cerul pe umerii sãi.

Alpiniada vânãtorilor de munte, competiþiade varã în care purtãtorii epoleþilor verzi ca ceti-na îºi etaleazã mãiestria, a reînceput, luna aceas-ta, dupã 13 ani de întrerupere. Loturile s-auprezentat în Cheile Bicazului pe data de 16 iunie,timp în care s-a fãcut recunoaºterea zonei ºi s-austabilit traseele. Concursul propriu-zis a începutpe 20 iunie ºi s-a terminat pe 26, cu festivitateade premiere.

Probele din cadrul competiþiei au fost celedeja clasice pentru vânãtorii de munte: cãþãrareanaturalã, cãþãrarea la coardã dublã, ºtafeta ºicãþãrarea liberã. “La cãþãrare naturalã ºi rapel -relateazã locotenentul Ion PRUNDARU dinBiroul de Educaþie Fizicã din cadrul SMFT -traseul a avut între 20 ºi 40 de metri, iar culoarul,marcat cu cordelinã roºie, a avut între 3 ºi 4 m,iar, la final, la cea mai mare altitudine se îngus-ta.” Concurenþilor nu le era permis sã foloseascãnici o prizã în afara culoarului. “Concurenþii careau fost descalificaþi au folosit prizã de mânã saude picior în afara culoarului”, a explicat locote-nentul PRUNDARU. Clasamentul s-a întocmitindividual, la cadre ºi militari angajaþi pe bazã decontract ºi în termen, dupã care s-a fãcut situaþiape echipe, în funcþie de locurile ocupate de ceipatru concurenþi.

La cãþãrarea la coardã dublã, echipa a fostformatã din trei oameni: un cadru militar ºi doimilitari angajaþi sau în termen. “La ambele probes-au putut folosi papucii de cãþãrat, espadrilele,care au o bunã aderenþã la stâncã, deoarece

traseul era dificil. A ieºit în evidenþã echipa de laCâmpulung Muscel, cu domnul maior GheorgheBOBE, renumit în alpinism. Au lucrat foarte fru-mos în echipã, cu toate cã au pierdut în faþa celorde la Vatra Dornei.”

Proba de ºtafetã s-a desfãºurat în zona LacuRoºu, iar cãþãrãrile s-au desfãºurat în CheileBicazului. S-a alergat câte 4 kilometri de cãtrefiecare concurent, pe traseu s-au aruncatgrenadele ºi s-au executat trageri în poligonulunitãþii de jandarmi din Gheorgheni. La echipã,lotul “Viscol” de la Miercurea Ciuc a ieºit peprimul loc, dar nu la diferenþã mare de puncte delocul doi.

Combinata alpinã este iarãºi o probã undese pun în evidenþã calitãþile de lucru în echipã ºi,din nou, a ieºit în evidenþã echipa de la VatraDornei, care a ocupat, dealtfel, primul loc, pelocul doi clasându-se lotul “Bucegi”, al Centru-lui de Pregãtire Montanã de la Predeal ºi pe treivânãtorii de la Câmpulung Muscel.

“Este adevãrat, unele loturi s-au comportatfoarte bine ºi s-a vãzut aici, ca ºi în competiþiileanterioare, cã cine s-a pregãtit ºi s-a instruit aobþinut ºi rezultate foarte bune” concluzionalocotenent-colonelul Nicolae DRAGOMIR,ofiþer în Biroul Inspectorilor pentru Vânãtori deMunte, Paraºutiºti ºi Cercetare din SMFT exem-plificând prin vânãtorii dorneni care, împreunãcu cei din Câmpulung Muscel ºi Centrul dePregãtire Montanã din Predeal au urcat pe po-dium. “Ne-a dezamãgit Batalionul de la Predealcu locul 7 pe care l-au ocupat pentru cã, fiind ounitate în curs de operaþionalizare, ne-am fiaºteptat sã ocupe un loc mai bun” a mai adãugatdumnealui.

Faptul cã, dupã 13 ani, s-a reuºitreluarea aceastei competiþii, esteconsiderat de locotenent-

colonelul Nicolae DRAGOMIR, ofiþer înBiroul Inspectorilor pentru Vânãtori deMunte, Paraºutiºti ºi Cercetare dinSMFT, ca un nou început.

Pe timpul desfãºurãrii alpiniadei,comitetul de organizare a ajuns la con-cluzia cã este necesar sã se schimbe, pânãla sfârºitul anului 2004, regulamentul dedesfãºurare. “Noi vom înainta cãtre struc-turile din eºaloanele subordonate adrese

prin care sã le solicitãm propuneri pentruîmbunãtãþirea regulamentului”, explicadomnul locotenent-colonel DRAGOMIR.

Din discuþiile purtate cu concurenþiis-ar pãrea cã acestea vor viza în principalcomponenþa loturilor, datoritã faptului cãunitãþile teritoriale au posibilitãþi maireduse de a selecþiona militari angajaþi pebazã de contract. “Ne gândim, de aseme-nea, cam ce pondere sã aibã fiecare probãºi chiar modificarea unora dintre ele.”Astfel, potrivit domnului locotenent-colonel, s-ar putea face modificãri lamodul de desfãºurare a unor probe pre-cum cãþãrarea naturalã, ºtafeta ºi combi-nata alpinã.

“Vrem sã gãsim ºi alte modalitãþiprin care sã verificãm pregãtirea fizicã ºipsihicã a militarilor – concluziona dum-nealui. Aceasta înseamnã proiectareaunor trasee mai grele dar, paralel cuaceasta, dorim sã asigurãm loturilorechipament performant: papuci decãþãrare ºi materiale de alpinism de ceamai bunã calitate.

POSIBILE SCHIMBÃRI ÎN REGULAMENTUL DE DESFêURARE

SÃ SIMÞI ALBASTRUL CERULUI PE UMERI

Tabãra a fost organizatã de Brigada 61 Vânãtori de Muntede la Miercurea Ciuc, prin batalionul logistic subordonat ºi bata-lionul de vânãtori de munte care are cazarma într-o localitateapropiatã. Corturile au fost instalate între Lacul Roºu ºi CheileBicazului, zona respectivã fãcând parte din rezervaþia Lacul Roºu,unde se pot întâlni frecvent urºi ºi foarte multe capre negre.

“Unde am stat noi - explicã locotenentul Ion PRUNDARU,ofiþer în Biroul de Educaþie Fizicã din SMFT - nu am vãzut ani-male mari. În schimb, veneau o datã la douã-trei zile cei de laprotecþia mediului, care rãspundeau de zona respectivã ºiurmãreau: dacã erau hârtii aruncate, dacã nu se foloseau corect

toaletele ecologice - prin Corpul 4Armatã Teritorial, brigada ne-a utilatºi cu aºa ceva.

Fiecare lot ºi-a adus numãrul decorturi pe care l-a considerat necesar.“Vânãtorii de la Vatra Dornei, deexemplu, au fost mai gospodari ºi auvenit ºi cu un cort în care serveaumasa separat ºi, când aveau ceva dediscutat, îl foloseau ca salã de ºedinþe.

Pentru ceilalþi s-a organizat un cort de comandament unde serveamasa toatã lumea. Pentru duºuri au fost aduse douã autospecialepentru decontaminarea personalului (ADP). Multora dintre noine-a plãcut mai mult sã ne spãlãm la pârâul Bicãjel.

Alpiniada vânãtorilor de munte

DIMENSIUNILE UNEI TABERECU ADEVÃRAT ECOLOGICE

Paginã realizatã demaior Dragoº ANGHELACHE

Pagina 6Nr.13 (153) din 15 iulie 2004 ÎN FLANCUL STÂNG Curierul ARMATEI

Doamna doctor Sânziana IACOBINI rãspunde de sãnã-tatea întregului personal din compunerea colegiului de laBreaza deoarece, din vara anului 2002, este medicul ºef alinfirmeriei. “Am ajuns în acest colegiu în urma unui examensusþinut în anul 2001, fiind un post liber de medic deinfirmerie. Facultatea de medicinã generalã am terminat-o înanul 1983. Ca orice medic stagiar, am avut parte de un traseusinuos. Trei ani la Colþea, dupã care a urmat Drãgãneºti Olt,unde m-am policalificat, devenind pediatru. Dupã 1990, amrevenit la Câmpina ( fiind ºi localnicã ) unde am lucrat la dis-pensar, pânã în 2001, când am venit la Breaza. Pot spune cã,în sistemul militar, asistenþa medicalã presupune unele reguliîn plus faþã de sistemul medical civil. Meseria în sine este

aceeaºi, dar prin re-gulamentele militare carese aplicã ºi sectorului me-dical, apar elemente înplus de care trebuie þinutcont. Colegiul militar pre-supune grupa de vârstã de14-15 ani, spre 17-18 ani -adolescenþa. Îmi faceplãcere sã lucrez cu tinerii.Din punct de vedere me-dical, dupã 12 ani, mareamajoritate a tratamentelorse administreazã similar

unui adult. Sunt plini de viaþã, de idei. Fac multe nãzdrãvãnii.Este perioada lor de maturizare, nu numai medical vorbind, ciºi ca oameni. Este o explozie a organismului spre maturitate.Te solicitã permanent cu problemele pe care le au, nu numaidin punct de vedere medical, cât mai ales psihologic. Suntemaici trei medici care desfãºurãm ore de educaþie sanitarã, orela care participãm în funcþie de grupa de vârstã la care neadresãm, de anul de învãþãmânt ºi, nu în ultimul rând, detemele pe care le doresc elevii. Prin intermediul domnilor pro-fesori diriginþi stabilim de comun acord tema pe care o dez-batem, clasa la care mergem. Dificultãþile care apar se datorescsistemului ºi cele mai elocvente sunt cele administrative. Sun-tem arondaþi la Spitalul Militar Central Bucureºti. Este o dis-tanþã apreciabilã ºi mai sunt ºi urgenþele. Pentru intervenþiilechirurgicale, (ca patologie curentã, au fost apendicitele ), ne-am adresat Spitalului Municipal Câmpina. Urgenþele nu ridicão problemã, indiferent unde eºti asigurat. Reglementareaplãþilor - sistem civil, sistem militar - este una dintre pro-blemele cu care ne confruntãm. Din punct de vedere medical,asigurãm orice activitate a colegiului. Trageri în poligoane,exerciþii demonstrative, competiþii sportive, excursii de studii.Timp liber nu prea am, deoarece am alte responsabilitãþi înplan particular: am o fiicã în clasa a douãsprezecea ºi unbãieþel în clasa întâi. Lupt cu extremele vârstei de ºcolarizareºi prin asta mã simt tânãrã. Lectura este una dintre pasiunilemele. Citesc cu plãcerea adolescentului. O altã plãcere esteacupunctura. Este ceva mai puþin obiºnuit. Trebuie sã ai rãb-dare ºi sã-þi placã aºa ceva.

SS ÃÃ NN ÃÃ TT AA TT EE

Pe psihologul colegiului, doamnaAna Maria BOBOLOCU o gãsesc înholul de onoare al pavilionuluiînvãþãmânt, unde aºtepta sã participela ºedinþa consiliului profesoral, ºi orog sã-mi vorbeascã despre activitateasa. “La început, nu ºtiam ce înseamnãun colegiu militar, ce înseamnã arma-ta. În anul 1997 am terminat facultateade psihologie, iar la 1 decembrie 1997,m-am angajat aici. La început, mi-afost destul de greu sã lucrez numai cubãieþii. Fetele nu veniserã încã. Auvenit abia din anul 2 000.Oamenii, ati-tudinea lor reticentã în privinþa psi-hologiei, mi-au creat o poziþieingratã.”A trebuit sã ducã muncã delãmurire.”Ei nu ºtiau exact cu ce mãocup. În cele din urmã, am reuºit sãmã impun, dar asta, cu eforturideosebite. Cu timpul, întregul perso-nal a devenit foarte receptiv la acti-vitãþile pe care le-am desfãºurat. Am

reuºit sãstabilimlegãturibune, sãc o l a -b o r ã mf o a r t eb i n e .D i nperspectiva psihologului, pot afirma cãadolescenþii din colegiul militar diferãde cei din colegiul civil. Ei sunt nevoiþisã se adapteze anumitor reguli de-aiciºi sã le respecte, deºi contravin cu ceeace simt ei. De aceea, mai existã ºi miciexcepþii, dar dacã se intervine lamomentul oportun, e totul O.K. Potspune cã prezenþa mea aici, ca psi-holog a fost de bun augur. Psihologiacontribuie foarte mult la cunoaºtereaºi observarea vieþii. Este o disciplinãcare se dã la admiterea în instituþiilemilitare de învãþãmânt superior”.

Doamna Lucia ZAMFIR poate fi consideratã cafiind unul dintre cei mai “avuþi” oameni din colegiu,deoarece are în grija sa o frumoasã ºi bogatã bibliotecã,ce numãrã în rafturile sale peste 70 000 de volume,numeroºi cititori. Dumneaei ajutã, prin tot ceea ce faceºi întreprinde, la îmbogãþirea spiritualã a elevilor. “Aici,când vin pentru prima datã, elevi aflã un lucru inedit,ºi anume acela cã, cel mai mare ocean de pe suprafaþapãmântului nu este nici Pacificul, nici Atlanticul ºi niciOceanul Indian, ci oceanul Spiritual. Oceanul acela algrijilor, al frãmântãrilor, al introspecþiilor noastre de zicu zi. ªi mai aflã aici, noul cititor, un lucru absolutesenþial, ºi anume acela cã într-o viaþã de om nu poþi

trãi totul ºi nu poþi afla totul despre lume ºi viaþã, dar prin intermediul cãrþii poþi sãdescoperi absolut tot ceea ce te intereseazã. Noi avem o devizã a bibliotecii noastre carespune aºa: <<Deschide cartea ca sã înveþi ce au gândit alþii. Închide apoi cartea ca sãgândeºti tu>>.Toþi elevii noºtri citesc foarte mult. Primim vizitatori strãini ºi le ceremscuze pentru starea cãrþilor. Am o satisfacþie deosebitã când vãd cã elevii citesc foartemult. Iau contact cu viaþa mult mai rapid. Aici, la biblioteca colegiului, activitatea nu serezumã doar la simplul împrumut al cãrþilor sau studiul acestora în sala de lecturã. Bi-blioteca are câteva ore speciale cu elevii din anul întâi. Aceºtia participã la o orã de artaºi tehnica lecturii, orã pregãtitã ºi predatã de cãtre bibliotecar. Astfel, au ocazia sã cunoascãaceastã lume mirificã a cãrþii, care este cu totul altfel decât ºi-o închipuie ei. Avem o orãtradiþionalã de rãmas bun cu elevii din anul patru. O orã deosebitã, în care, pe un fondmuzical adecvat, li se prezintã un anume fragment, semnificativ, dintr-o lucrare de refe-rinþã ce transmite un mesaj esenþial despre lume ºi viaþã. Literatura militarã este prezen-tã în studiul elevilor. Aceºtia ar dori sã aibã publicaþii, în special periodice, în care sãgãseascã informaþii, la zi, despre armatele strãine ºi despre tehnica militarã de ultimã ge-neraþie. Din nefericire, suntem deficitari la acest capitol. Un bibliotecar este foarte bogatpentru cã universul pe care îl stãpâneºte este unul dintre cele mai frumoase. O altã marepasiune de-a mea este muzica ºi, pe lângã aceasta, sportul, excursiile în aer liber. Iubescfoarte mult muntele, care reprezintã pentru mine ceva deosebit”.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

CUNOAªTERE

SS PP II RR II TT

DOAMNELE “DIN UMBRA” TINERILOR ÎN UNIFORMÃLe regãsim în orice instituþie de învãþãmânt

militar, deoarece toate trei (sãnãtatea, cunoaºterea ºispiritul) concurã la formarea ºi dezvoltarea moralã, fizicãºi psihicã a tinerilor în uniformã. Iar, la Colegiul MilitarLiceal “Dimitrie Cantemir” de la Breaza aceºti trei fac-tori sunt diriguiþi de oameni talentaþi, adevãraþi arhitecþiai construirii viitoarelor cariere militare.

KAKI 100%Curierul ARMATEI Pagina 7Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004

Din anul 2000 se pregãtescpen t ru a pu t ea sã execu t e omisiune în afara grani þelor þãr i i .A rgumen te î n aces t sens amdes tu le . Sun t t ine r i , sun t b inepregã t i þ i º i au ºansa sã repre-z in t e þ a r a º i a rma ta l o r î nd i f e r i t e ap l i ca þ i i º i e xe rc i þ i imu l t i na þ i ona l e . Au u rma tcursur i de pregãt i re în s t rã inã-ta te º i sunt foar te buni sport iv i ,i a r amb i þ i a º i do r in þ a de a f i r -mare nu le l ipseº te . ª i , a tunc icând totul pãrea destul de înde-pã r t a t , l o r, c e lo r de l a Ba t a -l i onu l 341 In f an t e r i e de l aTop ra i sa r l i s -a î nc red in þ a t omisiune de menþ inere a pãci i înKOSOVO.

COMANDANTUL DE COMPANIE

Pe loco t enen tu l C IPR IANBALICA nu este greu sã- l iden-t i f i c i î n pos tu ra de comandan ta l companie i ca re va cons t i tu iosa tu ra de t aºamen tu lu iR .O.F.N .D. V I I I , de taºament ceva în locui în curând pe mi l i tar i iromâni d in Bata l ionul 191 de laARAD, a f l a þ i , î n p r e zen t , l aGORAZDEVAC, KOSOVO. A luraa t l e t i c ã , capac i t a t ea decomandã, exper ienþa acumulatãl a exe rc i þ i i l e º i ap l i ca þ i i l e l aca re a pa r t i c ipa t , cu rsu r i l e pecare le-au urmat în ani i 1999 º i2000 î n i n f an t e r i a ma r inã aSUA, î n V IRG IN IA , l - au r eco-manda t de l a s ine pen t ru aocupa aceastã funcþ ie .

“Spe ran þ a noas t r ã cã vompleca î n t r-o m is iune î n a f a r a

þã r i i a deven i t acum o ce r t i tu-d ine , îm i dec l a rã loco tenen tu lBAL ICA . Desemnarea mea î nfunc þ ia de comandan t de com-pan ie s -a f ãcu t pe baza expe-r ien þe i acumula te în exerc i þ i i l eº i ap l i ca þ i i l e mul t ina þ iona le l acare am par t ic ipat .

Cons t i t u i r ea subun i t ã þ i i afos t f ã cu t ã p r in se l ec þ i ona reacelor mai buni mi l i tar i d in uni-ta te . Avându-se în vedere faptulcã es te pr ima misiune de acestgen la care batal ionul par t ic ipã,t rebu ie sã ne prezen tãm foar tebine. Selecþ ia a dura t mai b inede o lunã , pe pa rcursu l cã re iaam fos t supuº i l a numeroaset es t e . Am pa rcu rs o pe r ioadãcomplexã de p regã t i r e î n un i -ta tea noas t rã cont inua tã , apo i ,cu o pe r ioadã de p regã t i r e î ncen t ru l de i ns t ru i r e P fp de l aTURDA, unde am învãþat proce-du r i l e spec i f i c e t ea t ru lu i de

ope ra þ i i d in KOSOVO. Aceas t ãper ioadã de pregãt i re s-a f ina-l i z a t cu o eva lua re î n u rmacãre ia am pr imi t av izul favora-bi l de a p leca în aceastã mis i-une. În acest moment , ne a f lãmîn u l t ima f a zã de p regã t i r e , oap l ica þ i e cu dura tã de t re i z i l ecu spec i f i c P fp . Î n u rmarecunoaº t e r i l o r pe ca re l e -amexecu ta t pe rsona l î n KOSOVOam t ranspus tea t ru l de opera þ i ide-acolo, a ic i , la Chei le Dobro-gei . De asemenea, misiuni le pecare colegi i noºt r i de la ARAD,af la þ i în tea t ru , le desfãºoarã înmomentul ac tual sunt executa teto t dupã mode lu l ce lo r d inKosovo. A tâ t eu , în ca l i t a te decomandant de companie , câ t º icomandan þ i i de p lu toane º i degrupe t rebuie sã conºt ient i zãmgri ja fa þã de oameni . Mai a les ,comandan þ i i de g rupe ,deoarece, acolo, mis iuni le suntconduse în proporþ ie de 90% decã t r e comandan þ i i de g rupe .Acolo es te o mis iune rea lã , nuun exe rc i þ i u sau o ap l i ca þ i e .F i eca re m i l i t a r d in compan iet rebuie , însã, sã conºt ient izezeacest lucru. Chiar dacã cei la l þ ivor f i a lã tur i de e l , nu es te dea juns , f i e ca re va t r ebu i sã seprotejeze. Sunt obiºnui t cu pro-cedurie standard care sunt apl i-ca te în cadrul aces tor mis iuni .Admi t e r ea noas t r ã î n NATO ae l im ina t o r i ce compara þ i e pecare o fãceam pe t impur i . Acumto þ i luc rãm la f e l . Cons ider cãmis iunea va f i e xecu t a t ã î ncondiþ i i foarte bune. O aºteptãmde pa t ru an i . La înapoiere , îmivoi lua concedi º i voi merge cuso þ i a l a mun te ca sã sch i emîmpreunã”.

COMANDANTULDE PLUTON

Pragmat ismul es te una din-t r e ca l i t ã þ i l e ca re î l r ep rez in t ãpe comandan tu l p lu tonu lu i 1 ,loco tenen tu l IULIAN GEMÃNARIU.“Sun t bucov inean a rde l en i za tpent ru cã am s ta t mul t t imp laBata l ionul 812 In fan ter ie de laB ISTR IÞA . Aco lo am începu tp regã t i r ea pen t ru a p l eca î nANGOLA º i apoi pent ru KOSO-VO, da r nu am reuº i t s ã p l ec .Am a l es sã v in a i c i , l a ma re ,deoarece soþ ia mea este dobro-geancã, dar º i pentru faptul cãîmi place foar te mult marea. Amsus þ inu t un concurs º i , as t f e l ,am ajuns la ce i de la 341 In fan-terie. Consider cã a fost cea maipo t r i v i t ã a legere . ª i , f ã rã a dadovadã de l i psã de modes t i e ,pot spune cã P.S.O. es te o pro-blemã care mã pasioneazã º i laca re mã p r i cep . Es te ceva noufa þ ã de vech i l e p rob l eme dein fan te r ie . Trebuie sã gândeº t iº i sã judeci rapid º i mai a les sãf i i de l ica t . Dar as ta nu înseam-nã cã t r ebu i e sã -mi u i t o r i -gini le . Pregãt i rea subuni tã þ i i pecare o comand mi-a r id ica t dela bun început unele probleme.

Þinând cont cã mi l i tar i i pe careî i am în p lu ton au ven i t de l at re i subuni tã þ i d i fer i te º i cã nea f l ãm doa r de o l unã de z i l eîmpreunã , po t spune cãînchegarea subuni tã þ i i s-a rea-l i z a t î n p ropo r þ i e de 80%.Res tu l de 20% se va r ea l i z aaco lo , î n t ea t ru , când vom f ipuº i f a þ ã î n f a þ ã cu s i t ua þ i i l er ea l e . O a l t ã p rob l emã ma jo rãva f i gr i ja fa þã de oameni . Esteuna d in t r e ce l e ma i ma r iresponsabi l i tã þ i pe care o avem,nu numai eu, c i º i comandanþ i ide grupe. Din nefer ic i re , la noi ,mai existã comandanþi care suntp reocupa þ i ma i mu l t de

funcþ ionarea tehnic i i º i de con-sumul de ca rbu ran þ i , decâ t deg r i j a f a þ ã de oamen i . P l ecãmîn t r-o m is iune r ea l ã º i es t ef iresc sã existe emoþi i ºi temeri .C ine nu a r e pu þ inã t eamã , nuare ce cãuta în armatã º i va t re-bu i sã mea rgã l a doc to r. Amfãcu t f a cu l t a t ea m i l i t a r ã l a unp lu ton de v i i t o r i o f i þ e r iparaºu t iº t i . Mi-a fos t t eamã º ila pr imul º i la urmãtoare le sa l-tur i pe care le-am efec tuat . Daram sãr i t º i nu mi s-a în tâmplatn imic . Ace la e bã rba t , ca re î º iva î nv inge t eama º i va mergeînainte . Îmi es te teamã de rut i-nã . Da r am conv inge rea cã î ivom gãs i un l eac . Dev i za p lu-tonului meu pe care doresc sã ot ransmi t în t regu lu i de taºamenteste : <<Am veni t , am vãzut , amînvins º i vom pleca cu to t bata-l i onu l î n AFGANISTAN>> . Laînapo ie r e , i nd i f e r en t deano t imp , îm i vo i l ua co r tu l º iîn t r-un week-end voi merge peplajã ( lângã Hanul Pira þ i lor) , casã u i t º i s ã mã p l i c t i s esc demare . O spun pen t ru a douaoarã , îmi p lace enorm de mul tmarea , deoa rece se aseamãnãcu soþ ia mea. Sunt la fe l de f ru-moase când sun t l i n i º t i t e .Amândouã îmi oferã acea l iniºtein t e r ioa rã de ca re uneo r i amnevoie” .

COMANDANTUL DE GRUPÃ

Sergentul major ALEXANDRUMAXIMILIAN nu es t e doa rcomandan t de g rupã , c i º i unspor t iv de renume, mai a les îndomen iu l a r t e lo r ma r þ i a l e . Lajudo a câºt igat numeroase com-pe t i þ i i . Acum es t e p regã t i t s ã

pa r t i c ipe împreunã cu subor -donaþ i i sã i la pr ima misiune demen þ ine re a pãc i i , m is iune peca re º i - a do r i t -o f oa r t e mu l t .“Sun t d in TULCEA, îm i spuneMax ( aºa î l a l i n t ã co l eg i i ) . Î narmatã , am lucra t pr ima datã laPol i þ ia Mi l i tarã . Am urmat apoicu rsu r i l e une i ºco l i de sub-o f i þ e r i î n a rma in f an t e r i e . D inanul 2000 mã a f lu a ic i , la bata-l i onu l de l a TOPRAISAR . Ampar t i c ipa t l a t oa t e ac t i v i t ã þ i l edesfãºura te de aceastã uni ta te .Anul acesta mi s-a ofer i t pr i le-ju l de a p leca în t r-o misiune înafara þãr i i . Am part icipat la con-cursul de se lec þ ie º i am reuºi t .Po t spune cã au ex i s t a t douãaspec te ca re m-au de te rmina t ,º i anume: pr imul es te ce l pro-f es iona l , deoa rece , aco lo , vo isusþ ine un examen din to t ceeace am învã þ a t a i c i , î n þ a r ã , a ldo i l ea es t e ce l f i nanc i a rdeoa rece am spe ran þ aîmbunã tã þ i r i i buge tu lu i f i nan-c i a r, pen t ru a -mi l ua o casã .Bã i e þ i i d in g rupa mea sun tdeoseb i þ i . Spun as t a deoa receeu i -am pregã t i t , eu le sun t º icomandant º i co leg º i p r ie ten .Au exis ta t º i probleme, dar le-am dep㺠i t de j a . La î ncepu t ,cereau prea multe explicaþi i , daram e luc ida t º i a ces t aspec t .Doa r sun tem în a rma tã º io rd inu l es t e o rd in º i t r ebu i eexecuta t în tocmai . Am reuºi t sãrea l i zez coez iunea grupei . Tre-bu ie sã f im foa r t e un i þ i aco lo .Vom execu ta mis iun i indepen-den te de p lu ton . Dep indemfoa r t e mu l t un i i , de ce i l a l þ i .Puterea grupei va s ta în coez i-unea noas t r ã . A t r ebu i t s ãdepãºesc o rgo l i i l e º i mândr i apersonalã. Am reuºi sã impun încadrul grupei un s t i l de muncãbaza t pe î nc rede re º i r espec tr ec ip roc . Þ ipe t e l e , u r l e t e l e ,in jur i i le sau comentar i i le nu auce cãu t a î n g rupa mea . Toa t eacestea duc la stres. ªi nu avemnevoie de aºa ceva. Adversarulce l ma i r edu tab i l pe ca re - lîn t rezãresc se pare cã es te ru t i -na. Dar nu mã sper ie , º t iu cumsã-l în f râng. Acasã îmi voi lãsa

soþ ia º i bãie þe lu l de c inci luni .La î napo ie r e , când vom aveapr imul contact de recunoaºteredoresc sã aud un s ingur cuvânt- ta tã .”

Maior Gabriel PÃTRAªCU

PRIMA MISIUNE

ÎN LINIA ÎNTÂI Curierul ARMATEIPagina 8Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004

Î N Z O R I A U T R E C U T1400 de militari participanþi, peste 250 de

mijloace tehnice constând în transportoareamfibii blindate, autovehicule ºi autoturismede teren. Aria vastã de desfãºurare a acti-vitãþilor, PIATRA MARE – Vf. GROHOTIª– TRECÃTOAREA PREDELUª. Perioadamare de timp cuprinsã între 21 la 29 iunie2004. Toate acestea într-un singur cuvânt“CIUCAª 2004”.

Verificare din elicopterCobor în Gara Braºov, locul considerat a

fi patria celor care poartã pe epolet însem-nele ramurii de brad, adicã a vânãtorilor demunte aparþinând Brigãzii 2 Vânãtori demunte “Sarmizegetusa”. Aici sunt întâmpinatde ofiþerul cu relaþiile publice ale brigãzii,locotenentul EMIL LUCA. Împreunã neîmbarcãm într-un autoturism “aro” ºi pornimcãtre localitatea Sãcele unde se aflã instalatpunctul de comandã al brigãzii. CabanaBrãdet (locul unde se aflã dispusã comandamarii unitãþi) oferã condiþii optime de lucru ºitrai participanþilor. Înconjuratã de brazi foarteînalþi este feritã de privirile curioºilor. Pãtrundîn “sala de operaþii” unde ofiþerul de serviciupe punctul de comandã, cãpitanul GABRIELMILU, mã întâmpinã ºi, totodatã, mãinformeazã asupra activitãþilor ce sunt în cursde desfãºurare. Aici activitatea este organi-zatã ºi se desfãºoarã pe centre. La fiecare din-tre mesele centrelor se aflã instalate calcula-toare ºi imprimante. Nu lipseºtevideo-proiectorul ºi observ ºi prezenþa unuilaptop. Pe ecranele calculatoarelor suntafiºate hãrþi pe care sunt trecute situaþiileunitãþilor participante. Pe o masã alãturatã seaflã o hartã echipatã într-un mod mai diferitfaþã de cele cu care sunt obiºnuit. “Este acelor de la aviaþie”, îmi spune cãpitanulMILU. Cuvintele îi sunt completate de zgo-motul produs decãtre un elicopterIAR–330 L caretocmai aterizeazã.Mã îndrept cãtregrupul de militaricare debarcã dinelicopter ºi aici îlgãsesc pe ºeful de stat major al brigãzii,colonelul CRISTINEL CERNEA, care îmioferã posibilitatea unei informãri mai ampleasupra activitãþilor. “Brigada 2 Vânãtori deMunte a pregãtit ºi desfãºoarã în aceastãperioadã o aplicaþie tacticã cu trupe cu par-tidã dublã ºi combinatã. Tema aplicaþiei con-stã în deschiderea unei trecãtori, respingerearipostelor inamicului ºi dezvoltarea acþiunilorîn adâncimea dispozitivului acestuia. Apli-caþia se desfãºoarã într-o zonã foarte întinsã.Pe trei vãi adiacente. Cel mai important fiind

Pasul Predeluºul. Dealtfel, este singurazonã din Carpaþii deCurburã care ne-a mairãmas pentru desfã-ºurarea aplicaþiei. Înacest moment pregãtimactivitãþile de recu-noaºtere în teren ºiraportarea deciziei,urmând ca, de mâinedimineaþã, sã înceapãdinamica acþiunilor.Recent m-am întorsdintr-un control pe carel-am efectuat cu ajutorul elicopterului. Amverificat modul în care unitãþile aflate în terenau realizat mascarea trupelor ºi a tehnicii.Problemele care au apãrut vor fi aduse lacunoºtinþa comandanþilor pentru a fi remedi-ate. Moralul participanþilor la aplicaþie înacest moment este foarte bun, chiar dacã ne

aflãm în a treia zi de desfãºurare. Ne aºtep-tãm sã rãmânã la acelaºi nivel pe durataîntregii activitãþi”.

Ar t i l e r i º t i i . . .Pentru a vedea ºi a simþi pulsul partici-

panþilor pornesc la drum într-un periplu prindispozitivul unitãþilor aflate în imediataapropiere a punctului de comandã. Aºa amºansa de a ajunge la Divizionul de ArtilerieAntiaerianã, comandat de cãtre maiorulMOªOIU. Acesta îmi face o scurtã declaraþiereferitoare la ceea ce executã unitatea încadrul aplicaþiei. “În conformitate cu Ordinulde acþiune primit din partea comandantuluibrigãzii, unitatea a constituit o celulã derãspuns cu care participã la aceastã apli-caþie. Nu participãm cu efective mai marideoarece în luna mai am fost la Capu Midia,la o aplicaþie cu trageri de luptã. Misiunileprimite constau în asigurarea apãrãrii anti-aeriene a întregului dispozitiv de luptã albrigãzii.”

Îi pãrãsesc pe cei de la antiaerianã ºi îmicontinuu periplul prin dispozitiv ajungând latunarii Divizionului de Artilerie de Munte.Tunurile de 76 mm, sunt perfect mascate ºidespre ceea ce vor face artileriºtii aici, îmivorbeºte comandantul unitãþii locotenent-

colonelul VLAD CONSTANTIN. “Prin mi-siunea primitã, divizionul acþioneazã în spri-jinul direct al Batalionului 21 Vânãtori deMunte. Pânã la aceastã datã, activitãþiledesfãºurate au fost: executarea marºului dincazarmã în raionul de dispunere pentru tre-cerea la înlocuirea unitãþilor aflate la con-

tact; realizarea cooperãrii ºi asigurareacu informaþii a unitãþii sprijinite privindlupta ofensivã ºi, de asemenea,pregãtirea luptei, respectiv, ocupareapoziþiilor de tragere ºi executarea acti-vitãþilor în urgenþele întâia ºi a doua.”

“...mâine în zori...”Ajung la punctul de comandã al

brigãzii unde aflu cã la ora 17.00, peVârful Diavolului se va desfãºura activitateade raportare a concepþiei de cãtre comandanþiide unitãþi. Sub comanda locþiitorului coman-dantului brigãzii, colonelul GHEORGHEVÃTÃMANU, cei care trebuie sã participela aceastã activitate (inclusiv presa) se îmbar-cã în elicopter. Începe survolul deasupra dis-pozitivului marii unitãþi. Privesc prin hublouºi în faþa ochilor mi se aratã priveliºtea miri-ficã a Þãrii Bârsei. Renunþ la aceastã fru-moasã imagine deoarece pe o banchetã alã-turatã o descopãr pe doamna maior PAULAENACHE, ºefa compartimentului logisticcare, în câteva cuvinte, îmi spune ce facelogistica. “Pe timpul acestei aplicaþii, com-partimentul pe care îl conduc asigurã între-gul suport logistic pentru toate unitãþilebrigãzii prin Batalionul de Logisticã ale cãruiactivitãþi le coordonez.

Probleme am avut la cartiruirea trupelor,deoarece nu avem spaþii de desfãºurare înconformitate cu normele tactice. PrevederileLegii 18/1991 ne dezavantajeazã, dar încer-cãm sã ne descurcãm ºi pe spaþii mai reduse.”

Aterizãm ºi ne îndreptãm cãtre postul deobservare unde se aflã reprezentanþiiunitãþilor care participã la raportare. Profit detimpul rãmas la dispoziþie, ºi-l abordez pecomandantul Batalionului 21 Vânãtori de

ÎN LINIA ÎNTÂICurierul ARMATEI Pagina 9Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004

Munte maiorul FLORIN STANcare îmi declarã: “În perioada 21,la 23 iunie, batalionul pe care îlcomand s-a deplasat din garni-zoana de dislocare la pace înraionul Prejmer urmând ca înaceastã noapte sã fie pregãtit sãînlocuiascã forþele aflate la contactºi sã treacã la ofensivã pe direcþiaindicatã. Efortul principal va fi peBatalionul 21 ºi Divizionul de Arti-lerie care împreunã vor constitui“Forþele albastre”. Vom pune înpracticã ceea ce am învãþat laexerciþiul de simulare de anul tre-cut desfãºurat în Germania ºi ceea ce amfãcut anul acesta în Bulgaria.”

Începe activitatea de raportare. Locþiitorulcomandantului de brigadã îi ascultã cu atenþiepe cei care prezintã deciziile. Unde suntneclaritãþi se pun întrebãri. La terminare,colonelul VÃTÃMANU le face urmãtoareaprecizare: “Domnilor, mâine în zori vomtrece la ofensivã. Vã întoarceþi la unitãþi,preluaþi comanda acestora astfel încât la oraH sã fiþi gata de luptã.”

H – 10 minute24 iunie, ora 4.15 intru în punctul de

comandã unde este liniºte dar o liniºte careprevesteºte furtunã. Ofiþerul de serviciuurmãreºte cu atenþie ceasul mare care, încurând, va indica ora 4 ºi 20 de minute. Sunãtelefonul, datele raportate sunt trecute în re-gistru ºi aduse la cunoºtinþa ºefului operaþi-ilor. Aflu cã Divizionul de Artilerie a începutpregãtire de foc a ofensivei. Urmeazã al

doilea telefon care anunþã plecare la ofensivãa “Forþelor albastre”. Suntem în zorii zileicele mai lungi a anului, Echinocþiul de varã ºial sãrbãtorii Sânzienelor.

În apropierea cabanei se aud bãtãi detoacã. Curios mã deplasez cãtre locul de undevine zgomotul ºi îl descopãr pe preotulbrigãzii, pãrintele BOGDAN OANCEA, aflatîn faþa unui cort de grupã pe care scria“Capelã militarã”, bãtând toaca. Vestind ast-fel enoriaºii cã pot participa la slujba pe care

o va oficia. “Astãzi este Naºterea SfântuluiIoan Botezãtorul ºi sãrbãtoarea Sânzienelor.Voi face un acatist ºi o rugãciune de mulþu-mire pentru ca bunul Dumnezeu sã ne ajute înaceastã luptã. Dupã terminarea slujbei mãvoi deplasa în teren împreunã cu ceilalþi cole-gi ai mei care constituim grupa specialã acomandantului.”

Cei albaºtri ºi cei roºiiNe îmbarcãm din nou în elicopter care,

rapid, ne transportã în “zona de conflict” ºi,astfel, ajungem în punctul de comandã mobilal “Forþelor roºii” de pe Plaiul Bãtrâna aflatla o altitudine de cca. 1300 de metri. “Forþeleroºii” (Batalionul 33 Vânãtori de Munte) suntcomandate de cãtre locotenent-colonelulALEXANDRU DABIJA ºi au ca misiune sãapere trecãtoarea cuceritã.

Pe o foaie de cort se aflã întinsã o hartã lacare ofiþerii din statul major al B. 33 lucreazãde zor. Prin staþiile radio se primesc infor-

maþii referitoare la situaþiaforþelor proprii ºi ale inamicului.Comandantul brigãzii, generalulde brigadã ION BUCACIUCcere comandantului “Forþelorroºii” sã-i raporteze mãsurile pecare le-a luat în vederea duceriiluptei. Alãturi se aflã ºi o grupãde la compartimentul operaþii albrigãzii care monitorizezã per-manent activitãþile desfãºurate decãtre beligeranþi.

“Albaºtri” trec la ofensivã în forþã. Zgo-motul canonadei dezlãnþuite de cãtre eiajunge pânã la noi, cei aflaþi lângã comanda“Forþelor roºii”. Informaþiile care curg cãtreaceºtia sunt trecute pe hartã. Se face analizasituaþiei ºi, în funcþie de decizia comandan-tului, se acþioneazã. Pe moment, “albaºtri” nureuºesc sã strãpungã apãrarea “Forþelor roºii”aºa cã, îi fixeazã pe aceºtia de front ºi executão manevrã pe unul dintre flancurile acestoracu sprijinul Detaºamentului de întoarcere. Cu

toatã riposta energicã, “Forþeleroºii” încep retragerea spre VârfulVaida. Odatã cu ei ne retragem ºinoi în frunte cu comandantulbrigãzii.

În ariergardã rãmân forþelecare au ca misiune sã întârzieînaintarea “albaºtrilor” pânã ce vafi ocupat un nou aliniament deapãrare. “Forþele roºii” sedeplaseazã în coloanã pe poteci (defapt urcã) cãtre Vârful SoleruMãrcoºanu, altitudine 1500 m. Pechipurile militarilor se citeºte efor-tul. Sunt în miºcare de la primele

ore ale dimineþii; au dat contraatacuri ºi auschimbat dispozitivul de luptã. Duc cu eiîntreg armamentul greu. În arhaicele raniþedin dotare îºi transportã toate materialele.Este adevãrat cã viaþa la vânãtorii de munteeste asprã ºi grea, dar un echipament adec-vat i-ar ajuta foarte mult. Efortul, echipa-mentul, greutatea materialelor ºi-a spuscuvântul. La doi dintre militarii Batalionului33 li s-a fãcut rãu. Dacã în situaþia primului,intervenþia medicului-ºef al brigãzii locote-nent-colonelul REMUS MIRCEA a fost salu-tarã, pentru cel de-al doilea s-a solicitat spri-jinul elicopterului ca militarul sã fie scos dinzonã. Prin telefonul mobil, comandantulbrigãzii a cerut ca o autosanitarã de la Batal-ionul logistic sã fie prezentã la locul de ateri-zare al elicopterului ºi sã-l transporte la spi-tal.

Ziua este pe sfârºite. “Forþele roºii” trecla consolidarea aliniamentului pe care s-auretras (Vf. Soleru). “Forþele albastre” aureuºit cucerirea Vârfului Vaida. Trec prin dis-pozitivul celor din urmã ºi observ cã ºi asupralor efortul ºi-a spus cuvântul. Dar, cu toateacestea, nu se neglijeazã nimic. Consolideazãceea ce au cucerit folosind din plin propri-

etãþile terenului. Profitã cât pot de mult deacalmia care s-a lãsat pe câmpul de bãtãliepentru a-ºi reface forþele, deoarece “Ciucaº2004” se aflã în plinã desfãºurare.

L A O F E N S I V Ã

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCU

Pagina 10Nr.13 (153) din 15 iulie 2004 LECÞIA DE ISTORIE Curierul ARMATEI

CCAARRNNEETTCCUULLTTUURRAALL

Palatul Cercului Militar NaþionalPastel de varã

Cartea din vitrinã“Capãtul lumii”

În fiecare fãpturã ºi-n fiecare pãrticicã dinnaturã vedem tendinþa spre un scop, iar scopulfiecãrei fãpturi se cunoaºte din tendinþele ei nat-urale, din aspiraþiile ei înnãscute. Toate aspiraþiile,toate tendinþãele omului sunt spre fericire. Platonspune cã “e ridicol sã-l întrebi pe om dacã vrea sãfie fericit” pentru cã noi toþi cãutãm fericirea, chiarºi sinucigaºul. El fuge de durerea vieþii, sperândsã afle fericirea în moarte.

Lucrurile create nu pot fi obiectul fericiriinoastre. Acestea sunt de douã feluri: a). materi-ale - averea ºi plãcerile; b). spirituale - onorurile,cultura, iubirea etc.

Averea este un bun nestatornic ºi foarte puþi-ni pot beneficia de ea. “Fericirea celor bogaþi nu-i decât o nenorocire bine îmbrãcatã.” (Cherbu-liez). Bogaþii cu cât au mai mult, cu atâta dorescmai mult. ªi apoi, bogãþia alungã din suflet pacea.“Cel ce-ºi pune nãdejdea în bogãþia lui, seveºtejeºte.”(Prov. II, 28). “Câte gânduri ucigaºe nufaci sã încolþeascã în inima omului, tu, blestematãfoame dupã aur.” (Vergiliu). Solomon a fost bogat,dar fericire n-a avut. Ale lui suntcuvintele:”Deºertãciunea deºertãciunilor ºi toatesunt deºertãciune:” (Ecl. 1,2)

Plãcerile chinuiesc în clipa în care guºti preamult din ele cãci dezgustã ºi degradeazã. Pemãsurã ce le cauþi, te fac mai nemulþumit ºi mainefericit. Oamenii anormali se caracterizeazã princãutarea neregulatã ºi pasionalã a plãcerilor careapoi îi ucid. “Dumnezeul meu, în faþa falimentu-lui plãcerilor noastre, a zãdãrniciei vieþii noastre...ce sã facem la apropierea marii înserãri? Unde sã

ne refugiem? Unde sã ne aruncãm? (Pier Loti)Deci, averea ºi plãcerile nu îndeplinesc

condiþiile adevãratei fericiri. Sufletul omenesccautã ceva mai înalt.

Bunurile spirituale: onorurile, cultura,iubirea, deºi sunt superioare celor materiale, totuºinu-l pot ferici pe om. În clipa în care le deþii, gân-dul cã ai putea sã le pierzi îþi întunecã fericirea.Fug din mânã când vrei sã le apuci: sunt un miraj.“Soseºte un moment trist în viaþã, atunci când aiajuns sã þi se împlineascã tot ce ai dorit.” (Sf. Boe-vue).

Sf. Francisc de Assisi a renunþat la avere, Sf.Ieronim la plãceri. Sf. Vasile cel Mare a fugit deonoruri, iar Sf. Caterina de Siena a dispreþuitiubirea pãmânteascã ºi s-au simþit fericiþi: maifericiþi decât acei care s-au bucurat de toate aces-tea.

Chiar când întâmplarea ar arde bunurile cre-ate într-o viaþã de om, fericirea tot nu se aratã.

Chipul morþii ºi al zãdãrniciei înlãturã oriceadiere a fericirii. Toate bunurile create, materialesau spirituale sunt mãrginite ºi trecãtoare ºi prinurmare nu pot sã fie obiectul fericirii noastre.

Numai Dumnezeu este obiectul fericiriinoastre.

Fãrâma de tinã învãpãiatã de vraja vejniciei,omul îºi poartã dorinþele dincolo de fruntariileefemerului, în lumea veºnicei fericiri. Ieºit dinmâinile lui Dumnezeu, se zbate în vremelniciavieþii, dorindu-l pe El ºi strãduindu-se sã-L deþinãîn veºnicie.

OBIECTUL FERICIRII NOASTRE

Prestigioasa instituþie militarã vine în întâm-pinarea tuturor celor care au curajul de a înfrun-ta cãldura asfaltului bucureºtean din luna luiCuptor, cu noi expoziþii organizate în spaþiile deacum binecunoscute.

Aºadar, cei care au drum prin zona Univer-sitãþii ºi sunt dispuºi sã petreacã ceva timpdeparte de zarva cotidianã, în compania artelorvizuale, sunt aºteptaþi la sala “Rondã”, undeMariana LUNGUÞESCU deaschide o expoz-iþie de picturã în perioada 12-25 iulie.

La nici zece metri distanþã, în sala “Foaier”,trecãtorul îºi poate odihni paºii admirândtablourile expuse de doamna Suzana BANTAª,expoziþie deschisã, de asemenea în perioada 12-25 iulie.

Un eveniment artistic deosebit de importantîl constituie Expoziþia fotograficã ce poartã titlul“Aripi româneºti în memoria fotografiei”,deschisã în perioada 16-20 iulie. Dupã cum sepoate intui, manifestarea are loc cu prilejul zileiaviaþiei ºi a apãrãrii antiaeriene din ForþeleAeriene Române. Domniºoara Geanina STAN,din compartimentul de relaþii publice al CMN,nu ne-a precizat în mod explicit, însã ne putemaºtepta la ceva mai mult în ultima zi a expoz-iþiei.

Maior Dragoº ANGHELACHE

Am primit de curând la redacþie, din parteadl. lt. col. Leon - Iosif GRAPINI de la “Scu-tul Patriei” (ziarul Cor-pului 4 Armatã Teritori-al ), “Cu multãprietenie” romanul“Capãtul lumii”. Esteun roman din care “serevarsã” trãsãturile psi-hice ale ardeleanului încalitatea lui de exponental unei anumite epoci,orânduiri, vârste, profesii, clase, naþiuni; citin-du-l, deduci particularitãþile psihologiei struc-turale ale grupurilor sociale care prin comu-nicarea ºi influenþarea psihosocialã aindivizilor în cadrul grupului ºi a grupurilorîntre ele redau dimensiunea atemporalã a þi-nutului grãniceresc din care se trage autorul.

Leon - Iosif GRAPINI a mai publicat în1997, la Cluj - Napoca, “Livada cu poeme”,versuri; “Aripi de întuneric”, versuri,Bucureºti, 1999; “Gândurile trupului”, ver-suri, Cluj - Napoca, 2 000 ºi tot în 2 000, ºi totla Cluj - Napoca “Cetatea cu nebuni”, prozã.

“Capãtul lumii” a vãzut lumina tiparului laînceputul acestei veri, editatã de Casa Cãrþii deªtiinþã din Cluj - Napoca.

Marti, 6 iulie a.c., la Sala Bizantinã a Pala-tului Cercului Militar National a avut loclansarea Antologiei de poezie “SENTIMENTLATIN poeþi români, poeþi napoletani”. Întrescoarþele aceluiaºi volum ºi-au dat întâlnire 27de poeþi napoletani ºi 27 de români, membri aiSocietãþii Scriitorilor Militari din Bucuresti.

Antologia “scoate în evidenþã douã conste-laþii atât de diferite ºi totuºi atât de asemãnã-toare” care, “diferite prin abordãrile tematice ºiprin formulele de expresie(...)”, sunt “apropi-ate prin sinceritate ºi temperament, prin aceeaºistructurã sufleteascã ce are la bazã origineacomunã. Apariþia unei astfel de cãrþi este oîntâmplare rarã, ca ºi alinierea planetelor”.

O parte dintre poeþii strãini au venit încã dela sfârºitul sãptãmânii trecute ºi au vizitat, pânãla lansare, Branul, Peleºul, comuna Florica deBuzãu ºi Buzãul. ªi la Florica ºi la Buzãuoaspeþii au fost întâmpinaþi cum se cuvine decãtre primarii ºi oficialitãþile localitãtilor respec-tive. Au avut ocazia sã cunoascã sufletul, tradiþi-ile ºi cultura popularã româneascã. Nu le-a venit

sã creadã cât de min-unaþi ºi primitori suntromânii.

În ziarul“Renaºterea culturalã” din Buzãu, RaulGÂLMEANU scria despre vizitã cã: “E un pasuriaº fãcut de prietenii noºtri napoletani, pas cene obligã sã ne scuturãm de micime, greaþã ºimaliþiozitate ºi sã devenim solidari ºi serioºi”.

Printre poeziile celor 27 de poeþi români senumãrã ºi cele ale Danielei LEONTE, fostãredactor la “Curierul...”. Ne bucurã acest lucruºi ne face sã ne simþim mândri. O felicitãm, îiurãm succes pentru apariþiile viitoare ºi ne per-mitem sã-i publicãm una dintre poeziile dinantologie.

Bisericã arsãFiinþa mea – Bisericã arsã...Pe locul altarului, þâºneste un spinhohotind de bucurieîntr-o floare otrãvitã.Rãstignit între rãdãcini,trupul pamântuluigeme surdpentru ultima oarã.Cenuºa ce nu se-ndurãsã plece cu vântul...se minte pe ea însãºicã a fost odatãPhoenix.

“...O ÎNTÂMPLARE RARÃ, CA ªI ALINIEREA PLANETELOR”

Paginã realizatã de maior Ion PAPALEÞ

UNIVERS SPIRITUALCurierul ARMATEI Pagina 11Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004

Recent, am avut ºansa sã pot studia o fru-moasã ºi plãcutã lucrare intitulatã MareºaliiRomâniei, apãrutã în anul 1999 ºi tipãritã laeditura actualei Universitãþi Naþionale deApãrare. Chiar dacã, am avut aceastã ocazietârziu (la cinci ani de la apariþie) mi s-a con-firmat un aspect ºi anume, acela cã ceea ce s-apãstrat în arhive nu poate fi combãtut de diferiteopinii ale unora dintre cei care susþin în con-tinuare cã în istoriografia militarã româneascãsunt consemnaþi doar trei ºi nu ºapte aºa cumo demonstreazã documentele de epocã. Volu-mul “Mareºalii României”- care îi are cola-boratori pe doi iubitori ai istoriei ºi anume,generalul maior doctor NICU APOSTU ºimaiorul doctorant DIDI MILER ºi, totodatã,un numeros colectiv de autori (format din dis-tinse personalitãþi ale istoriei militareromâneºti)- confirmã existenþa numãrului deºapte a celor care au avut onoarea sã poartepe epoleþi însemnele de mareºal al armateiromâne, indiferent de poziþia socialã, gradelemilitare sau naþionalitatea avutã.

Primul Mareºal al Armatei Române a fostRegele Ferdinand I, Comandant Suprem alArmate României în Rãzboiul de întregirenaþionalã (1916-1919). Guvernul COANDà ahotãrât ca, la întoarcerea în Bucureºti a Fa-miliei Regale ºi a înalþilor demnitari români,Regele Ferdinand sã fie înaintat la rangul demareºal. La 01 decembrie 1918, în Sfântullãcaº al Mitropoliei din Bucureºti, ministrulde rãzboi, general de Corp de Armatã EremiaGrigorescu, dupã ce a dat citire “Cãrþii demareºal”, l-a rugat pe Suveran sã primeascã“ridicarea la cea mai înaltã treaptã ostãºeascã”.

În timpul domniei regelui Carol al II-lea,Parlamentul României a votat “Legea nr. 199relativã la crearea demnitãþii de mareºal alRomâniei”, lege amendatã prin Decretul Regalnr.2451 din 01 iulie 1930, prin care se înfi-inþa, începând cu ziua de 14 iunie 1930, “dem-nitatea onorificã” de “Mareºal al României”pentru generali “care în gradul de general deCorp de Armatã au condus cu succes operaþi-unile Armatei Române, în funcþiunea de ºefal Marelui Cartier General sau de comandanttitular al unei armate, în rãzboiul pentru între-girea neamului”. În aceastã lege se mai stipu-la cã suveranul trebuia sã invite MareºaliiRomâniei sã ia parte la ºedinþele ConsiliuluiSuperior al Apãrãrii Þãrii. Câteva zile maitârziu, prin Decretul Regal nr.2457 din 03 iulie1930, semnat de Regele Carol al II-lea erauînaintaþi, începând cu ziua de 14 iunie 1930, lademnitatea de “Mareºal al României” primiidoi militari de carierã; generalii de Corp deArmatã în rezervã Constantin PREZAN ºiAlexandru AVERESCU. Solemnitatea înve-stirii celor doi mareºali români a avut loc câte-va luni mai târziu, în toamna aceluiaºi an -1930, la SIGHIªOARA, printr-o ceremoniemilitarã cu totul deosebitã. În 27octombrie 1930, la SIGHIªOARA, a avut locºi solemnitatea învestirii Regelui Carol al II-lea cu demnitatea de “Mareºal al României”.

Ministrul de rãzboi, generalul N.CONDEESCUa citit “Cartea de Mareºal a M.S. Regelui Carolal II-lea”. În urma acestei ceremonii, RegeleCarol al II-lea devenea ºi el Mareºal, cu ca-litatea de Comandant Suprem al ArmateiRomâniei. Cu toate cã nu îndeplinea condiþiileprevãzute în Legea nr.199 din 1930, acesta se(auto) intituleazã “Mareºal al României”, sin-gura justificare legalã gãsindu-se în art.88 din

Constituþia României din 1923 (alin.10 “Regeleeste capul puterii armate”; alin.11 “Regele con-ferã gradele militare în conformitate cu legea”).O altã posibilã justificare ar putea fi existenþa“precedentului”; Regele Carol al II-lea a urmat“legalitatea ºi respectiv procedura” înãlþãriiRegelui Ferdinand I la demnitatea de “Mareºalal României”.

(continuare în nr. urmãtor)

CEI ªAPTE MAREªALI AI ARMATEI ROMÂNIEI (I)

Dupã rãsunãtoarea victorie de la Caffa, care modificase situaþiastrategicã în Europa Rãsãriteanã ºi în bazinul pontic, sultanul spera cão nouã loviturã puternicã va fi suficientã pentru a frânge rezistenþaMoldovei ºi a-i îngãdui sã reia lupta contra Veneþiei. Pregãtirea politicãºi militarã a campaniei pãrea sã garanteze succesul. Subordonat acumPorþii otomane, Hanatul Crimeei aºtepta semnalul acþiunii pentru a-ºirevãrsa cãlãreþii asupra Moldovei, ameninþând totodatã ºi Polonia.Ameninþare care oferã Poloniei pretext de a nu-l sprijini pe ªtefan în viitoarea confruntare cuImperiul Otoman. Din Adrianopol, unde supraveghease concentrarea forþelor din Rumelia ºi Ana-tolia, sultanul pornea în campanie, la 13 mai 1476, în fruntea unei armate ale cãrei efective, eva-luate de contemporani între 80 000 ºi 150 000 de militari, aveau sã fie sporite de corpul de oastefurnizat de Laiotã Basarab (domnul Þãrii Româneºti) de aproximativ 10 000 - 12 000 de militari.

În vreme ce marea oºtire a sultanului înainta lent cãtre Dunãre, tãtarii din Crimeea, sub con-ducerea lui Eminek, au pãtruns adânc în Moldova din ordinul sultanului, nimicind aºezãrile, jefuindºi robind populaþia. Împotriva acestui flagel abãtut asupra þãrii, ªtefan ºi-a trimis oastea. Surprinºipe drumul de întoarcere, în timp ce îºi mânau prada constituitã din oameni ºi din animale, tãtariiau fost înfrânþi în cursul unei lupte în care mulþi dintre ei, inclusiv fraþii lui Eminek, ºi-au pierdutviaþa. În urma acestui succes militar, tãtarii din Crimeea au fost scoºi din luptã pe durata campanieilui Mahomed al II-lea, în Moldova. Oastea sultanului începea sã treacã Dunãrea în a doua jumã-tate a lunii iunie, fãrã ca ªtefan sã încerce oprirea ei. Urmând linia tacticii tradiþionale, domnuls-a retras din calea oºtirii invadatoare, lãsând-o sã înainteze pe un teren pustiit ºi pârjolit, hãrþuitãpermenent de cete care-i surprindeau pe cei desprinºi de tabãrã. În ciuda acestor dificultãþi, mareaoaste turceascã avansa de-a lungul Vãii Siretului; hotãrât sã-i taie calea spre Suceava, ªtefan ºi-ainstalat tabãra pe un platou înalt, pe Valea Pârâului Alb, afluent al Moldovei, apãrat de pãduri ºi defortificaþiile construite în grabã din trunchiuri de copaci. În acest loc, care avea sã fie botezat“Rãzboieni”, voievodul a încercat sã stãvileascã puhoiul otoman cu o oaste ale cãrei efective - multreduse dupã ce þãranii învoiþi de cãtre domn plecaserã din tabãrã în satele care suferiserã atacul tãta-rilor - nu depãºeau 10 000 de militari. Din spatele întãriturii sale, apãratã ºi de un ºir de care legateîntre ele dupã modelul husit, în care era instalatã artileria numeroasã de care dispunea, ªtefan a încer-cat o loviturã asupra avangardei otomane conduse de cãtre Soliman Paºa, în speranþa de a provo-ca derutã în oastea otomanã, înainte ca aceasta sã fie instalatã în ordine de luptã. Dupã un scurt inter-val de panicã, Soliman a restabilit însã situaþia. Sultanul a pornit îndatã atacul împotriva fortificaþieiîn interiorul cãreia se retrãsese din nou ªtefan cu ai sãi. Disproporþia numericã ºi-a spus cuvãntul,turcii reuºind sã pãtrundã în interiorul fortificaþiei. Cu ceea ce a reuºit sã salveze din înfrângere,ªtefan s-a retras în pãdure. Dar, pentru a supune þara, sultanul mai avea de înfrânt rezistenþa cetãþilor.Speranþa sa de a da o soluþie politicã sau militarã conflictului s-a izbit de refuzul cetãþilor de a i sesupune. La Suceava, Hotin, Cetatea Neamþului, Chilia ºi Cetatea Albã, garnizoanele acestora ºi-aufãcut datoria. Încercarea lui Mahomed al II-lea de a intra în stãpânirea cetãþilor prin negocieri sauacþiuni militare rapide a eºuat, iar pentru un asediu mai îndelungat, sultanul nu mai avea timp; pede-o parte, ªtefan, scãpat din luptã, îºi reconstituise o oaste care avea sã numere aproximativ 16 000de militari în momentul reluãrii acþiunii, iar pe de alta, trupele transilvãnene înaintau spre trecãtoareaOituzului sub comanda voievodului ªtefan Bathory. Cum în oastea Þãrii Româneºti, trimisã pen-tru oprirea acesteia, sultanul nu avea încredere ºi cum propria sa oaste, confruntatã cu dificultãþi deaprovizionare din ce în ce mai mari ºi decimatã de epidemia de ciumã, dãdea semne de obosealã,sultanul a ordonat retragerea. Cãtre mijlocul lunii august, marea armatã a lui Mahomed al II-lea înce-pea sã se retragã hãrþuitã de ªtefan, fãrã a-ºi fi atins þelul. Moldova rezistase celei mai grele încer-cãri prin care trecuse pânã atunci. În aceastã situaþie, trupele transilvãnene ºi oastea refãcutã a luiªtefan au trecut la ofensivã. Pãtrunzând în Þara Româneascã cãtre începutul lunii noiembrie 1476aliaþii îl vor readuce pe tronul acestei þãri pe Vlad Þepeº. Un front al statelor creºtine pãrea acumreconstituit la Dunãrea de Jos, situaþie deosebit de periculoasã pentru Imperiul Otoman. Atitudinealipsitã de fermitate a lui Matei Corvin, în vederea dezvoltãrii luptei antiotomane, asasinarea luiVlad Þepeº, dezinteresul Veneþiei ºi a lumii europene din Apus faþã de acþiunile sale, îndreptate con-tra turcilor ºi mai ales faptul care se profila la orizont, acela de a rãmâne singur în faþa puteriiotomane, îl fac pe ªtefan sã întrevadã posibi-tatea împãcãrii cu turcii.

Stejarul din Borzeºti

MAREA CONFRUNTARE (III)

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCU

INTERACTIV Curierul ARMATEIPagina 12Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004

Ground zero – Punct zero – Proiecþiaverticalã la suprafaþa pãmîntului a centru-lui unei explozii nucleare reale sau pre-vãzute.

Ground-controlled interception –Interceptare controlatã de la sol – Proce-durã de interceptare care face apel la otehnicã de dirijare. Ea permite realizareaunei intercepþii prin dirijare de la sol aaeronavelor.

Group of targets – Grup de þinte –Douã sau mai multe þinte asupra cãrorafocul este executat simultan. Grupul de þinteeste desemnat printr-o combinaþie de cifre ºilitere.

Guard – Gardã (element de protecþie) –Element de siguranþã a cãrui principalãsarcinã este protecþia forþei principale prinluptã cu scopul de a cîºtiga timp, continuândobservarea ºi transmiterea de informaþii.

Guarded frequency – Frecvenþã pãzitã– Frecvenþã radio a inamicului utilizatã casursã de infomaþii, asupra cãreia bruiajuleste controlat.

Guerilla warfare – Rãzboi de guerilã –Operaþii militare ºi paramilitare desfãºurateîn teritoriul inamic sau într-un teritoriu ostil,de cãtre forþe neregulate, predominant indi-gene.

Guidance station quipment – Echipa-mentul staþiei de dirijare – Parte a unui sis-tem de dirijare a rachetelor, aflat la sol, des-tinat dirijãrii acestora pe timpul zborului.

Guided missile – Rachetã – Vehiculfãrã pilot, autopropulsat, al cãrui traiectorieeste dirijatã.

Gull – Reflector plutitor – În rãzboiulelectronic, reflector radar flotabil utilizatpentru a simula o þintã în scop de inducereîn eroare.

Half hickeness – Grosime deînjumãtãþire – Grosimea unui material

absorbant care este necesarã pentru a reducela jumãtate intensitatea unei radiaþii ce tra-verseazã acest material.

Half-life – Timp (perioadã) deînjumãtãþire – Timp în care jumãtate dinnucleele radioactive dintr-un eºantion suntdezintegrate. Timpul de înjumãtãþire este ocaracteristicã proprie fiecãrui corp radioac-tiv. El nu depinde nici de cantitatea, nici destarea acestui corp. Timpul de înjumãtãþireefectiv al unui izotop determinat este timpulîn care numãrul de nuclee radioactive,prezente în corpul uman, se diminueazã lajumãtate din cauza dezintegrãrii ºi a eli-minãrii lor.

Half-residence time – Jumãtate deperioadã – Jumãtatea perioadei de rãmânereîn aer a produselor contaminate.

Half-residence time – Timp (perioadã)de înjumãtãþire cantitativã în atmosferã –Pentru depunerile radioactive, timpul dupãcare cantitatea de deºeuri, rãmase în atmos-ferã dupã explozia unei arme nucleare,scade la jumãtate din valoarea iniþialã.

Hand-over line – Linie (aliniament) depredare a luptei – Aliniament de control,linie imaginarã al cãrei traseu trebuie sãurmãreascã caracteristici ale terenului, uºorde recunoscut, la care responsabilitatea pen-tru conducerea acþiunilor de luptã este tre-cutã de la o forþã la alta.

Harassing fire – Foc de hãrþuire – Focdestinat sã perturbe trupele aflate în miºcaresau staþionare ºi prin ameninþarea ce oreprezintã, sã afecteze moralul inamicului.

Hardened site – Loc fortificat – Locprotejat, în mod normal construit în stâncãsau acoperit de beton, împotriva efectelorarmelor clasice (adãpost de tip greu). Poatedispune de dispozitive de protecþie ºiîmpotriva efectelor atacurilor NBC .

DICÞIONAR N.A.T.O.II NN FF OO BB LL II TT ZZ

MEDICAMENTELEPENTRU DIABETICI

Atenþie la parcurile de distracþie de la mare!

Ministerul Sãnãtãþii a fãcut o serie de recomandãri pentru prevenirea efectelor tempe-raturilor ridicate asupra sãnãtãþii populaþiei, dupã ce meteorologii au anunþat cã vor urmamai multe zile de caniculã.

În zilele toride este recomandabilã evitarea expunerii la soare ºi folosirea de mijloacede protecþie, cum ar fi pãlãrii, umbrele, ochelari de soare ºi îmbrãcãminte din þesãturi na-turale, în culori deschise. De asemenea, trebuie crescut consumul de lichide la doi-patru litripe zi, iar alimentaþia sã fie sãracã în grãsimi. Este bine sã nu fie consumate în exces cafeaºi bãuturi alcoolice. Când temperaturile sunt ridicate, duºurile ºi bãile cu apã la temperatu-ra pielii trebuie sã fie frecvente.

În perioadele cele mai calde din zi, nu trebuie fãcut efort fizic susþinut. În agriculturã,pe ºantierele de construcþii, în halele industriale care nu au posibilitatea asigurãrii unorcondiþii de microclimat corespunzãtoare, activitatea se va desfãºura dimineaþa ºi seara. Con-form legii, angajatorii trebuie sã modifice programul de lucru în condiþiile impuse de tem-peraturile ridicate ºi sã distribuie angajaþilor cantitãþi suficiente de apã mineralã.

O atenþie specialã trebuie acordatã copiilor, care nu vor fi lãsaþi sã aºtepte în interiorulautovehiculelor parcate la soare ºi nici trans-portaþi pe distanþe lungi în vehicule fãrãclimatizare.

PROTECÞIE LA CANICULÃ

Ministrul Sãnãtãþii a aprobat protocoaleleterapeutice în diabetul zaharat, documenteutile medicilor pentru alegerea tratamentu-lui corect ºi adaptat fiecãrui tip de pacient,asigurând o standardizare a îngrijirilor încazul acestei afecþiuni. Protocoalele suntbazate pe principii clare ºi obiective deiniþiere ºi schimbare a terapiei, precum ºi pecriterii de monitorizare a pacienþilor, fiindpreluate din literatura de specialitate.

Pe de altã parte, Ministerul Sãnãtãþiilucreazã la realizarea Registrului Naþional deDiabet, prin care vor fi fãcute ºi înregistrãrileºi identificãrile unice ale bolnavilor de diabet,al consumului de medicamente ºi va fi asi-guratã transparenþa asupra folosirii fonduriloralocate. Bugetul pentru anul 2004 al Progra-mului de prevenþie ºi control în diabet ºi alteboli de nutriþie este de aproape 1.500 de mi-liarde de lei, la rectificarea bugetului fiindcerute alte 300 de miliarde de lei.

În România, peste 400.000 de oamenisuferã de diabet, în ultimul an fiind diagnos-ticate 50.000 de cazuri noi, dintre care 8.000numai în Bucureºti. Aceastã boalã este provo-catã de stresul cotidian, de alimentaþianesãnãtoasã ºi nenaturalã, precum ºi de ocomponentã transmisã genetic de cãtre ceicare sunt dependenþi de insulinã, a informatMediafax.

Douã parcuri de distracþii din staþiunileSaturn ºi Neptun au fost închise la începutullui iulie, în urma unui control al inspectorilorAutoritãþii Naþionale pentru Protecþia Con-sumatorilor, care au descoperit o serie denereguli la instalaþii, care, mai mult, nici nuaveau autorizaþie de funcþionare de la ISCIR.

Potrivit preºedintelui ANPC, RovanaPLUMB, aflatã ºi ea la controlul din celedouã staþiuni, instalaþiile din cele douã par-curi de distracþii puneau în pericol vieþileturiºtilor, a transmis Mediafax.

Inspectorii ANPC au dispus închidereacelor douã parcuri de distracþii, pânã larezolvarea problemelor, ºi l-au amendat pepatron cu 600 de milioane de lei. Proprietarulcelor douã parcuri de distracþii susþine cã adepus documentaþia pentru eliberarea auto-rizaþiei dar, pentru cã în þarã sunt puþine so-cietãþi care elibereazã astfel de documente,s-a vãzut nevoit sã funcþioneze, în aºteptareaaprobãrilor.

Paginã realizatã demaior Dragoº ANGHELACHE

Intenþia Ucrainei de a construi uncanal la Dunãre, care sã uneascã cen-trul þãrii cu Marea Neagrã nu mai estedemult un secret. Totuºi, aceastãiniþiativã ucraineanã îngrijoreazãpartea românã, iar temerile par a fiatât din punct de vedere al mediuluiînconjurãtor, cât ºi de naturã eco-nomicã. Laurent COUDERC de lasãptãmânalul francez „L’express” apus în evidenþã acest diferend, care segrefeazã pe unul mai vechi ce priveºteInsula ªerpilor.

Domnul Couderc este de pãrerecã preºedintele ucrainean, LeonidKUCIMA nu va ceda, fiind decis, înciuda reticenþelor exprimate deRomânia, sã ducã la capãt proiectulcanalului care leagã Delta Dunãrii deinima þãrii ºi, implicit, de Marea Nea-grã. Lucrãrile au început pe 11 mai pebraþul Brastroe, în apropierea fron-tierei cu România. Kievul încearcã înacest fel sã scape de taxele vamaleimpuse de România. Odatã lucrareaterminatã, drepturile de trecere cerutear trebui sã fie de trei ori mai micicelor facturate acum pe canalul româ-nesc Sulina, care împrumutã laaceastã orã navele care deservescUcraina. Potrivit sãptãmânalului„L’express”, beneficiul pe care con-teazã Ucraina ar fi în jur de 50 mi-

lioane USD pe an.De cealaltã parte, România vede

profilându-se o importantã scãdere acâºtigurilor... De aici nemulþumireaautoritãþilor de la Bucureºti, caredenunþã, printre altele, riscurileasupra mediului. Înscrisã în patrimo-niul UNESCO, Delta Dunãrii este ozonã protejatã care reuneºte peste4.000 de specii de plante ºi pãsãri, unecosistem unic în Europa. Uniiexperþi prezic deja un „dezastru eco-logic”, deoarece canalul va reducedebitul Dunãrii. În schimb, ucraineniiafirmã cã au luat „toate mãsurile”,fãrã sã convingã sau sã satisfacãtemerile apãrãtorilor mediului, carecer, cu susþinerea Statelor Unite, noistudii.

Canalul ucrainean, opineazãdomnul Laurent COUDERC,încordeazã ºi mai mult relaþiile din-tre România ºi Ucraina. Acest dife-rend se adaugã la unul mult maivechi, care priveºte drepturile celordouã þãri asupra platoului continental,mai ales asupra Insulei ªerpilor.Aceastã insulã stâncoasã de 17hectare este o poartã de acces lazãcãmintele petrolifere ale MãriiNegre.

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEI Pagina 13Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004

C A N A L U L D I S C O R D I E I

Fãrã a fi luatã înconsiderare pânã înprezent în luptaîmpotriva al-Qaeda,Africa Saharianã arputea deveni curând un partener privilegiatal Statelor Unite, este de pãrere ChristineHOLZBAUER, de la sãptãmânalul francez„L’Express”. Încã de acum doi ani, ameri-canii finanþeazã, la nivelul unei „investiþii”de 7,75 milioane USD, un program de coo-perare denumit „iniþiativa pansaharianã”,care vizeazã o mai bunã instruire a forþeloraflate în lupta contra terorismului: antrenareaîn folosirea diferitelor arme, planificare,comunicaþii, navigare terestrã, patrulare...

Programul cuprinde la aceastã datã þãrileafricane Mali, Mauritania, Niger, Ciad ºi s-arputea extinde în viitorul apropiat la Senegalºi statele magrebiene. Statul major al forþelorarmate americane din Europa, care ges-tioneazã aceastã cooperare, precum ºi un altprogram de ajutorare al regiunii, AfricanConingency Operation Trening Assistence,vor sã nu mai repete greºelile comise înAfganistan. „Nu vrem sã investim în infra-structuri grele ºi durabile [...]. Noi cãutãmsã formãm mici unitãþi antiteroriste capabilesã facã operaþiuni de prevenire în toatã zona

saharianã”, a explicat de curând, la Stuttgart,un ofiþer de stat major, locotenent-colonelulPowel SMITH.

Prima fazã a programului a fost dejaîndeplinitã, iar Statele Unite afirmã cã vorsã deblocheze 125 milioane USD în plus faþãde suma deja angajatã, pentru a finanþa plan-ul cincinal în regiune. Rãmâne de vãzut dacãaceasta va fi suficientã deoarece, potrivitunui comandant tuareg din regiunea Tessalit,din nord-estul statului Mali „Pentru a fi efi-cienþi în zonele deºertice, care se întind pemii de kilometri, este necesarã o prezenþãamericanã durabilã”.

Pentru colonelul Victor NELSON,responsabilul programului Pentagonului,unul dintre rezultatele cele mai palpabilerezidã în instaurarea unei veritabile coo-perãri sahelo-magrebiene în materie de luptãîmpotriva terorismului. „Iniþiativa mai aremulþi paºi de fãcut pentru a întãri legãturilecu o regiune pe care am ignorat-o foarte multîn trecut, mai ales cu state precum Mali,Niger sau Ciad”, a subliniat acesta.

Organizarea ,anul trecut, laBamako, de cãtreCentrul African deStudii strategice

(ACSS), a unui atelier pentru cooperarearegionalã ºi subregionalã ca ºi formarea deºase companii, au permis, potrivit surseicitate, sã „obþinã rezultate concrete, la faþalocului”. Capturarea lui Abderezak„el-Para”, ºeful Grupului Salafist pentruPredicare ºi Luptã (GSPC), o organizaþiecare se înscrie în miºcarea al-Qaeda, cunos-cutã ca fiind responsabilã de rãpirea a 32 deturiºti europeni în februarie 2003, este con-sideratã a fi rodul unei „cooperãri crescute”dintre Algeria ºi vecinii sãi sahelieni.

Americanii justificã intensificareahãrþuirii grupurilor extremiste din aceastãzonã deºerticã prin punerea în valoare a fap-tului cã se vizeazã dezorganizarea reþelelorteroriste izgonite din Irak sau din Afganistan,care ºi-au fãcut noi baze în Sahel sau însudul Magrebului. O tezã contestatã de anu-miþi experþi internaþionali, care subliniazãriscul unei radicalizãri ce ar putea lua naºtereîn rândul grupurilor locale din reþelelesalafiste, care se dedau deocamdatã doar lacontrabandã ºi la expediþii cu scop de jaf.

Mijloace de detecþie NBC din armatafrancezã

DETECTORUL AUTOMATLOCAL DE AGENÞI CHIMICI

(DETALAC)(urmare din nr. trecut)Detectorul automatic local de agenþi chimici a fost constru-

it pentru a pune în evidenþã prezenþa STL neuroparalitice trecã-toare, astfel încât trupele sã ia rapid mãsurile de protecþie NBCla apariþia pericolului de contaminare.

DETALAC este compus din blocuri de detecþie ºi de inter-pretare a informaþiilor, acumulatori ºi un panou de comandã ºicontrol. Funcþionarea aparatului este asiguratã de alimentareasa cu energie electricã ºi cu hidrogen, ambele surse fiind încor-porate, asigurând funcþionarea autonomã a detectorului.

Aparatul se prezintã sub forma unei cutii metalice cu masade aproximativ 16 kg ce poate fi transportatã în mânã.

Timpul de rãspuns este o secundã pentru concentraþiile ce potscoate personalul din luptã într-un minut ºi un minut pentru con-centraþiile susceptibile de a diminua capacitatea de luptã a per-sonalului expus timp de 50 de minute STL neuroparalitice. Acu-mulatorul încorporat îi asigurã o autonomie de 24 ore, dupã carepoate fi schimbat ºi trimis la reîncãrcat.

Principiul de detecþie este spectrofotometria flãcãrii înprezenþa unui exces de hidrogen. Aerul ambiant este aspirat într-un arzãtor, unde se amestecã cu hidrogenul. Când aerul esteamestecat cu substanþe neuroparalitice existã o emisie caracte-risticã. Aceastã emisie este izolatã de cãtre un filtru care emiteun semnal luminos. Acest semnal este transformat în semnalelectric de cãtre un fotomultiplicator care, la rândul sãu, esteamplificat pe cale electronicã ºi dã alarma printr-un sistem acus-tic sau luminos.

Campan ia an t i t e ro r i s tã se mu tã în Sahe l

ALUNGAREA SALAFIªTILOR DIN DEªERT

Paginã realizatã demaior Dragoº ANGHELACHE

Pet Shop Boys au compus coloana sonorã a fil-mului din 1925 „Cuirasatul potemkin”, care va fiproiectat pe 12 septembrie în piaþa londonezã Trafal-gar Square. Muzica filmului va fi interpretatã de oorchestrã simfonicã în timpul proiecþiei acestuia. Ceamai mare parte a muzicii este instrumentalã, însã treimelodii au textele compuse special pentru aceastãocazie.

”Este minunat cã am avut ºansa sã scriemcoloana sonorã completã pentru acest film clasic ºi,în continuare, sã cântãm în cadrul unui concert gra-tuit la Londra” au precizat Chris Lowe ºi Neil Ten-nant, citaþi de ediþia online a postului TV MCM.

În timp ce îºi pregãteºte douã noi albume, Björkva cânta pe 13 august la ceremonia de deschidere aJocurilor Olimpice de la Atena. Cu aceastã ocazie,ea va purta o rochie Sophia Kokosalaki, o creatoaregrecoaicã ce locuieºte la Londra. Programul oficialîncã nu s-a fãcut cunoscut, însã apropiaþii interpreteiau confirmat aceastã informaþie.

Red Hot s-au întors la bacurile de înregistrareîncã de pe 26 iunie. Este vorba despre un albumlive ce va conþine 27 de piese înregistrate la celetrei concerte pe care le-au susþinut cu casa închisãîn Hide Park (Londra) în luna mai. „Live in HidePark” va fi însoþit de un album foto generos, careva conþine imagini în exclusivitate luate în culise.Aceste concerte au fost cele mai mari pe care le-adat vreo datã RHCP, numãrul spectatorilor fiindestimat la peste 100.000 de persoane pe searã.

MOZAIC Curierul ARMATEIPagina 14Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004

CÃTRE FEMEI !Acesta este un e-mail primit de la Asociaþia

Bãrbaþilor care Militeazã pentru Egalitate cuFemeile.

Aniversãrile nu sunt niºte teste care sã ve-rifice dacã putem sã gãsim cadoul perfect, dinnou!

Câteodatã nu ne gândim la voi. Împãcaþi-vã cu ideea!

Duminica = sport. Este ca luna plinã sauschimbarea anotimpurilor. Lãsaþi-o aºa!

A face cumpãrãturi NU este un sport! ªinu, nu vom putea niciodatã sã vedem lucrurileastfel.

A plânge este ºantaj!Cereþi ce vreþi! Sã ne lãmurim: aluzii sub-

tile nu merg. Aluzii normale nu merg. Aluzii pu-ternice nu merg. Spuneþi, pur ºi simplu!

Nu þinem minte datele. Marcaþi datele denaºtere ºi aniversãrile în calendar! Aduceþi-neaminte dinainte!

Majoritatea bãrbaþilor au doar trei perechide pantofi – cel mult. Ce vã face sã credeþi cã vãputem fi de vreun folos în a alege care din celetreizeci perechi de pantofi v-ar sta bine cu rochiaaceea?

DA ºi NU sunt rãspunsuri acceptabile pen-tru aproape toate întrebãrile.

Veniþi la noi cu o problemã doar dacã vreþisã vã ajutãm sã o rezolvaþi! Asta putem face. Pen-tru compasiune sunt fãcute prietenele voastre.

O durere de cap care dureazã 17 luni esteo problemã. Duceþi-vã la un medic!

Orice am fi spus acum 6 luni nu mai esterelevant. De fapt, orice comentariu am fi fãcutse anuleazã dupã 7 zile.

Dacã nu vã îmbrãcaþi precum fetele din ca-talogul Victoria’s Secret, nu vã aºteptaþi sã nepurtam precum personajele din telenovele.

Dacã voi credeþi cã sunteþi grase, probabilsunteþi. Nu ne întrebaþi pe noi. Refuzãm sãrãspundem!

Dacã ceva ce am spus are dublu înþeles,

iar unul din ele vã suparã sau vã enerveazã, înþe-lesul corect este celalalt.

Puteþi ori sã ne cereþi sã facem ceva, ori sãne spuneþi cum vreþi sã fie fãcut un lucru. Nuamândouã! Dacã chiar ºtiþi cum se face cel maibine, faceþi-l singure!

Când este posibil, vã rugãm sã spuneþi ceaveþi de spus în timpul reclamelor.

Christopher Columb nu a avut nevoie sã ise indice direcþia, ºi nici noi nu avem!

Relaþia noastrã nu va fi niciodatã aºa cuma fost în primele douã luni. Treceþi peste asta. ªinu vã mai plângeþi prietenelor.

TOTI bãrbaþii vãd în 16 culori, precumWindows default settings. Piersica, spre exem-plu, este un fruct, nu o culoare. Viºina este tot unfruct. Nu avem idee ce este “mov”. Sau “lila”.

Dacã te mãnâncã, trebuie scãrpinat! Neocupãm noi cu asta.

Nu citim gândurile, ºi nici nu o vom faceniciodatã! Chiar dacã nu citim gândurile, nuînseamnã cã nu þinem la voi.

Dacã vã întrebãm ce s-a întâmplat ºi nespuneþi “nimic”, ne vom purta ca atare. ªtim cãminþiþi, dar nu meritã sã ne batem capul.

Dacã puneþi o întrebare la care nu vreþi unrãspuns, aºteptaþi-vã la un rãspuns pe care nuvreþi sã-l auziþi.

Când trebuie sã mergem undeva, orice veþipurta va fi în regulã.

Nu ne întrebaþi la ce ne gândim, decât dacãsunteþi pregãtite sã discutaþi despre sport, maºinisau calculatoare.

Vã mulþumim dacã aþi citit aceste rânduri.Da, ºtim cã va trebui sã dormim pe canapea înseara aceasta, dar sã ºtiþi cã pe noi chiar nu nederanjeazã: este ca în camping.

Mereu ne simþim în formã! ROTUND este oformã. Longilin este tot o formã. În definitiv,orice corp din lumea asta are o formã!

Maior (r.) Mihai ANDREI

Robotul Opportunity, care exploreazã omicã porþiune din planeta Marte de la începutulanului, va intra într-un „somn profund” pe tim-pul nopþii marþiene, informeazã revista francezã„Sciences et avenir”. Aceastã stare de „recepþiede serviciu” permite economisirea energiei, aexplicat NASA. În ultimele zile ale lunii mairobotul nu a mai putut lucra decât câteva ore pe zi din cauza descãrcãrii bateriilor.

Opportunity, la fel ca ºi fratele sãu geamãn, Spirit, îºi încarcã acumulatorii cu ajutorulpanourilor solare. Acestea încep sã se acopere cu praf. Mai mult, se apropie iarna marþianãºi insolaþia se reduce.

Un handicap suplimentar pentru Opportunity, sesizat de revista citatã ar fi funcþionareadefectuoasã a unui întrerupãtor care controleazã circuitul de încãlzire al unor instrumente.Încãlzirea se face continuu, ceea ce înseamnã un consum inutil de energie. Trecerea robo-tului într-un „somn profund” pe timpul nopþii marþiene nu este o operaþiune total lipsitã deriscuri. Aceasta ar putea deteriora Mini-TES, un spectrometru miniatural al lui Opportu-nity.

Chiar ºi aºa, cei doi roboþi ºi-au îndeplinit misiunea iniþialã de 90 de zile, iar acum„joacã” în „prelungiri”. (D.A.)

OPPORTUNITY VA DORMITOATÃ NOAPTEA

SPAÞIUSS HH OO WW BB II ZZPet Shop Boys îºi fac propriul Box Office!

Björk declarã deschiseJocurile Olimpice

Red Hot Chili Peppers au mai pus de un disc

White Stripes vãd în roºuMeg ºi Jack White, cei doi membri ai grupului

The White Stripes, l-au dat în judecatã pe realiza-torul unui documentar despre ei care se intitula„Nobody Knows How to Talk to Children” (nimeninu ºtie cum sã vorbeascã cu copiii). White Stripes îireproºeazã lui George Roca cã a difuzat fãrã auto-rizaþie documentarul în care se relateazã despre cele4 concerte pe care grupul le-a susþinut la New York,în 2002, în avanpremiera festivalului filmului de laSeatle din 13 iunie.

Potrivit grupului, lui Roca i s-a trimis un e-mailîn care se specifica condiþiile turnãrii documentaru-lui. Se prevedea, astfel, cã filmul trebuia realizat înalb ºi negru, personalul trebuia sã poarte o þinutãalbã ºi nu trebuia sã vorbeascã cu nimeni. Acest con-tract prevedea cã White Stripes aveau exclusivitateasupra filmului în ceea ce priveºte data ºi locul alespentru vizionarea acestuia de cãtre public. Grupulsusþine cã mai multe condiþii, printre care ºi auto-rizarea difuzãrii, nu au fost respectate de cãtreGeorge Roca.

Maior Dragoº ANGHELACHE

Plextor introduceun inscriptorextern pentruDVD+-R/RWPlextor a anunþat

noua unitate PX-712UF DVD+-R/RW cucare se poate scrie pe medii DVD+R la 12Xºi pe DVD-R la 8X. O interfaþã de tip dualoferã suport atât pentru conectivitate USB2.0, cât ºi IEEE-1394 FireWire, ceea ce per-mite partajarea unitãþii între mai multe sis-teme Apple Macintosh ºi Microsoft Win-dows. PX-712UF oferã posibilitatea creãrii,editãrii ºi partajãrii DVD-urilor ºi aCD-urilor personalizate, în mai puþin timp caînainte. Unitatea este oferitã împreunã cu sof-

turile, compatibile Microsoft Windows,Roxio Easy CD & DVD Creator 6 - DVDEdition ºi cu Roxio PhotoSuite 5 SE. Pentruutilizatorii Macintosh sunt puse la dispoziþieToast Lite, versiunile 5 ºi 6.

Legea privind ajutorul financiarpentru achiziþia de calculatoare

Nu este de la Ananova, dar meritã reþi-nut cã în Monitorul Oficial numãrul 566 dindata de 28 iunie 2004, a fost publicatã legeaprivind acordarea unui ajutor financiar învederea stimulãrii achiziþionãrii de calcula-toare (Legea 269/16 iunie 2004, disponibilãpe site-ul MCTI, la capitolul “Legislaþie învigoare”). Beneficiari ai prevederilor aces-

tei legi sunt elevii ºi studenþii învãþãmântuluide stat sau particular acreditat, în vârstã depânã la 26 de ani, care provin din familii cuvenituri brute, lunare de sub 1,5 milioane leipe membru de familie. Valoarea ajutoruluifinanciar pentru un calculator se ridicã la 200de Euro.

Elevii ºi studenþii care au dreptul la acestajutor, trebuie sã depunã o cerere de acordarea acestuia (detalii lahttp://www.mcti.ro/mcti0.html page=2039).Pentru anul 2004 cererile se vor depune pânãcel târziu la data de 1 septembrie 2004, iar,începând cu 2005, se vor depune în fiecare anpânã cel târziu la data de 31 martie.

Maior Dragoº ANGHELACHE

MOZAICCurierul ARMATEI Pagina 15Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004

A CLASIFICA

UMBLATÃ

MORBIDÃ

FIXAT

PARCELÃ

TRENAT

LÃÞOS

TIPIC

DIFERITE

OBIECT TÃRCAT

DESPOTIC

FACDECORURI

FESTIVITATE

ORAª ITALIANA SE OFILI

ACUTE!

MASS-MEDIA!

CAPITALA LETONIEI

AMINOACID

ÎNTINSE

APEL!

SUMARI!

JOS PÃLÃRIA!PERETE!

RAPACI (fig.)

POMENITERETE!

RÃU DE GURÃ!

ªTIR I DE LA ANANOVA

La sfârºitul lunii aprilie, reprezen-tanþii a 23 de naþiuni asiatice, printre care China, Japonia ºi Coreea de Sud,au semnat protocolul de construire a unei reþele de ºosele ce totalizeazã140.000 km ºi care va lega continentul european de cel asiatic. TratatulDrumului Asiei pune bazele unui întreg sistem de ºosele ce vor ajunge pânãîn cele mai îndepãrtate regiuni ale continentului urmând ruta comercialãanticã ce lega Asia de Europa.

Propus pentru prima datã în 1959, proiectul amânat din cauza Rãzboiu-lui Rece, va aduce beneficii unui numãr de 32 de þãri. Drumul Asiei va fiun sistem întreg de rute ce vor lega (fie pe pãmânt, fie pe apã) Japonia deTurcia, Butan de Bulgaria. Rutele încep din Finlanda ºi Sankt Petersburgºi ajung la Khabarovsk ºi Tokio. Din Turcia, sistemul se extinde în întrea-ga Asie Centralã, traverseazã India ºi ajunge pânã în insula indonezianãBali.

Priectul este realizat în aºa fel încât sã vinã ºi în sprijinul þãrilor mici,fãrã ieºire la mare - Butan, Kazakhstan, Kirgizstan, Laos, Mongolia, Nepalºi Uzbekistan. Japonia, China, Coreea de Sud, Rusia, India vor avea, deasemenea, beneficii considerabile din aceste legãturi comerciale. (P.I.)

DRUMUL MÃTÃSII

Cyberzone

N - M - D - B - N; TIPÃRITURÃ; MAªINAÞII;DIRECÞIONA; CÃLÃI - NOD; MILAN - MILÃ; TIRANA- O; COTI - ALEGE; RITOS - SIR; LICÃR - STEA.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

Rãspunsurile testului din nr.12 (152) 30 iunie1. Din anul 1789.2. Localitatea Mawsynram din nord-estul Indiei. Media

anualã a precipitaþiilor a fost de 13970 mm.3. Matematicianul ceh Kristian Rudolf (1500-1545)

l-a folosit prima datã.4. Inginerul ºi fizicianul german Otto von Gnericke

(1602-1686), demnitar al oraºului Magdeburg, utilizândcelebrele “emisfere de Magdeburg”, a demonstrat cã pre-siunea atmosfericã este atât de uriaºã încât douã perechi decai, legate de emisferele respective, dupã ce s-a creat vidîn sfera compusã prin unirea emisferelor, nu reuºesc sã ledesfacã. Acelaºi fizician a remarcat cã sunetele nu sepropagã în vid.

5. Resturile fosile ale celei mai vechi specii de hominiddescoperitã pânã în prezent în Europa aparþine speciei Aus-tralanthropus olteniensis. Nu s-a putut preciza încã dacãacest hominid este un reprezentant al speciei Australo-pithecus robustus sau este vorba despre o specie “nouã”...

6. Gr. Criveanu - Cugetãri, 31.Selecþie: maior Ion PAPALEÞ

VERIFICAÞI-VVÃCUNOªTINÞELE!

1. De la “teascul” de tipar al lui Gutenberg, srãmoºulmaºinilor plane de imprimare, pânã la maºinile rotativeoffset din zilele noastre e un drum, relativ, lung, mãsuratîn câteva... sute bune de ani! Prima rotativã a apãrut însecolul IX în S.U.A. Cine ºi în ce an a realizat-o?

2. Din ce an a început sã fie utilizat convectorul cucãptuºealã acidã (pentru topirea fierului), care poartãnumele inventatorului sãu Henry Bessemer (1813 - 1898)?

3. Care este cel mai uscat loc de pe glob?4. ªtiþi care om de ºtiinþã a efectuat primele încercãri

de mãsurare a vitezei luminii prin metode astronomice,punând astfel, pentru prima datã, sub semnul întrebãriiconvingerea cã aceasta (viteza) ar fi infinitã?

5. În ce ani au luat fiinþã primele manufacturi de sti-clã în Transilvania ºi Þara Româneascã?

6. “Caracterul este întruchiparea unor principii ge-nerale de acþiune.” “Caracterul îi dã omului, libertateainterioarã.” “Suma principiilor viitoare de acþiune alcã-tuieºte caracterul.” ªtiþi cine a spus aceste cuvinte?

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450/V Bucureºti, Fax 410.20.53, telefon 01/420.49.13; 01/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

B 0064404 C. 13/2004

Tipografia U.M.02214Tipografi

M.m. Marian ArdeleanToma Barbuint. 0129

ISSN 1582-1269

Redactor-ººef Mr. Ion Papaleþ 0307Secretar de redacþieMr. Dragoº Anghelache

int.0227

Secretariat tehnic de redacþieDaniela Dumitraºcu (corector) int.0743Marilena Olteanu (tehnoredactor) Gabriela Teodorescu (dactilograf)

int.0112

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate n articolele publicate sub semnªtura autorilor au car-acter strict personal ”i nu angajeazª n vreun fel rªspunderea EDITORULUI sau aREDACÞIEI. Manuscrisele nu se napoiazª.

COPYRIGHT: este autorizatª orice reproducere,fªrª a percepe taxe, cu condi ia indicªrii cu exactitatea numªrului ”i a datei apari iei publica iei.

Redactori Mr. Gabriel PãtraºcuMr. Adriana MunteanuCristina Fratu

int.0156

- Interviu cu domnul colonel Marin CIORANU, comandantul Batalionului 528 Cercetare -

- Se obiºnuieºte sã se spunã cã cine areinformaþia conduce lupta. Cât este de ade-vãrat?

- Este foarte adevãrat ºi nu de-acuma. Dincele mai vechi timpuri cel care a avut infor-maþia a obþinut ºi succesul. La ora actualã,cine nu deþine informaþia nu poate lua deciziacea mai importantã. Batalionul de Cercetare seinstruieºte pentru a putea obþine informaþii ºidate despre inamic, teren, starea vremii pe caretrebuie sã le raporteze în mod oportun eºalonu-lui superior pentru ca acesta sã poatã luadecizia în cunoºtinþã de cauzã ºi sã fie cât maieficientã.

- Pe timpul documentãrii mele am auzitexpresia cã cercetaºul este un militar com-plet. Cât de veridicã este aceastã expresie?

- Cel care, într-adevãr, a ajuns la acestnivel este complet. Un cercetaº completcunoaºte ºi foloseºte toate categoriile de arma-ment din dotare. ªtie sã conducã diferite tipuride tehnicã. Executã salturi cu paraºuta ºi facealpinism. Unii sunt brevetaþi ca scafandrii.Sunt buni transmisioniºti ºi, adeseori, suntbuni bucãtari. Le trebuie însã ºi foarte multtimp ca sã realizeze aceste lucruri. Din expe-rienþa pe care o am în acest domeniu, circatreizeci ºi cinci de ani ca cercetaº ºicincisprezece la comandaa batalionului decercetare, am tras concluzia cã un cercetaº seformeazã într-un timp destul de îndelungat:cel puþin cinci ani. Perioadã în care trebuie sãtreacã prin absolut toate etapele ºi sã participela toate activitãþile astfel încât, în final, sãputem spune cã este în mãsurã, oricând, sãpoatã îndeplini o misiune, independent sau îngrup. La cercetare, echipele ºi grupele suntformate dintr-un numãr redus de militari. Spi-ritul de echipã este la el acasã. Cel care nulucreazã în echipã nu poate niciodatã sã obþinãrezultatele pe care ºi le-ar dori. De fiecare datãmi-am asumat rãspunderea (mã refer lacomanda unitãþii) pentru a desfãºura acþiunideosebite cu grad ridicat de risc, dar care auavut un impact deosebit asupra pregãtirii fi-zice ºi psihice a cercetaºului. El trebuie sã fieîn mãsurã sã se strecoare în dispozitivul ina-

micului, sã poatã sã audã ºi sã vadã totul fãrãa fi auzit ºi vãzut la rândul sãu. Sã foloseascãcu îndemânare armamentul ºi tehnica dindotare. Sã trãiascã în condiþii de izolare, sãraporteze în timp util toate datele ºi infor-maþiile pe care le-a obþinut asupra obiectivelorprimite la plecarea în misiune.

- Aveþi în subordine oameni tineri careîncadreazã funcþii la Statul Major al unitãþiiºi la comenzile subunitãþilor. Cum le apreci-aþi activitatea?

- Da, sunt oameni tineri. Media de vârstãeste în jur de 30-32 de ani. Eu ºi ºeful de StatMajor suntem cei mai vârstnici. Ceilalþi suntsub 40 de ani la Statul Major ºi sub 30 de anila subunitãþi. Avem un colectiv tânãr ºiînchegat. De-a lungul timpului m-am preocu-pat îndeaproape ca batalionul sã formeze ofamilie, ºi am reuºit. ªi pot spune cã mã mân-dresc cu acest lucru. Ori de câte ori am simþitcã existã cineva care se îndreaptã cãtre odirecþie contrarã celei de deplasare a bata-lionului, am luat mãsurile ce se cuveneau, ast-fel încât sã se înþeleagã faptul cã numai înunire stã puterea. Dacã nu suntem ca o fami-lie, nu putem obþine rezultatele pe care ledorim. Avem oameni destoinici ºi capabili înbatalion, iar tinereþea lor nu este un inconve-nient în ceea ce întreprind. Sunt oameni careau studii superioare civile. Au preocupãrilingvistice, iar despre domeniul informaticiipot spune cã la noi, la cercetaºi existã o pre-ocupare curentã în acest sens. Prin tinereþea,vigoarea, ambiþia ºi capacitatea lor ei dau va-loare acestei unitãþi.

- Am asistat la o activitate care nu aînceput promiþãtor. Cu toate acestea nu a exi-stat acea stare de stres care apare într-ooasemenea situaþie. Din contrã, activitatea afost reluatã cu calm ºi s-aa reuºit. S-aa acþio-nat astfel pentru cã era de faþã un ziarist sauaºa se lucreazã aici?

- Dacã activitatea a fost reluatã, asta nu aînsemnat cã trebuie sã fim stresaþi. Mie unulnu mi-a plãcut sã lucrez în condiþii de stres. ªi,ceea ce nu mi-a plãcut mie, nu am fãcut ºi laalþii. În toatã activitatea mea am cãutat ca totulsã se desfãºoare în condiþii normale. Stresulnu poate decât sã ducã la slãbirea calitãþiiactivitãþilor. Am pretenþia ºi o spun foarte clarcã în batalion se lucreazã degajat. În acestsens, am reuºit sã determin ºi factorii derãspundere subordonaþi direct mie sã apliceacelaºi stil de muncã. ªi pot spune cã a fostbine.

- Activitãþile care se desfãºoarã aici, înDeltã sunt foarte mult îngreunate de slabacalitate a echipamentului din dotare ºi deasigurarea materialã precarã. Toate acesteanu afecteazã oare instrucþia cercetaºilor?

- Am plâns de fiecare datã. ªi voi maiplânge atât cât voi mai fi în armatã. Pentru cãnu sunt mulþumit de calitatea echipamentuluiºi materialelor din dotarea cercetaºilor. Per-

sonal, am cumpãrat o pereche de bocanci caresunt foarte buni, am purtat însã ºi bocanciintraþi recent în dotare, în iarna acestui an, întabãra de la Vâlsan. Diferenþa este extraordi-nar de mare. La ora actualã, calitatea echipa-mentului lasã de dorit, inclusiv actuala þinutã.Nu corespunde cerinþelor activitãþilor pe carenoi le desfãºurãm.

Am speranþa cã într-un viitor nu prea înde-pãrtat vom primi un echipament care sã-l ajutepe militar sã desfãºoare instrucþie în condiþiibune. ªi de ce sã nu o spun, sã fie ºi aceastadiferenþiatã. Cel care executã instrucþie sã aibão þinutã foarte rezistentã, cel care stã la birousã aibã o þinutã care sã fie adaptabilã “lascaun”. Nu trebuie sã avem cu toþii aceeaºiþinutã. Pentru cã nu e totuna sã mergi prinmlaºtina din Deltã pânã la brâu sau sãdesfãºori activitãþi la birou. De aceea, susþinideea de a se face o diferenþiere în privinþaechipamentului din punctul de vedere al ca-litãþii ºi al duratei de serviciu. Astfel încât, ceicare desfãºoarã activitãþi în teren, sã se simtãconfortabil, iar dupã ce au terminat instrucþiasã aibã imediat un echipament de schimb. Deaici ºi necesitatea de a avea douã rânduri deþinute pentru instrucþie. Astãzi, militarii auefectuat un marº prin stuf ºi mlaºtinã. Echipa-mentul s-a murdãrit. L-au spãlat ºi l-au pus lauscat pe unde au putut. ªi când acesta nu s-auscat complet, a trebuit sã-l îmbrace din noupentru cã au urmat alte activitãþi. Este foartegreu.

- Cu data de 1 iulie aþi fost numit lacomanda Bazei de Instrucþie a Cercetaºilor.La despãrþirea de cei care timp de cinci-sprezece ani v-aau fost subordonaþi ºi colegice le veþi spune?

- Am doi fii ºi întotdeauna am consideratcã Batalionul 528 Cercetare este cel de-altreilea fiu. Aproape toatã activitatea mea s-adesfãºurat în cadrul acestui batalion. Amrefuzat sã merg în alte garnizoane pe altefuncþii deoarece mi-am spus cã eu doresc sãrãmân aici pentru cã am vrut sã fac ceva dinacest batalion. ªi am reuºit. Este foarte binecunoscut la nivelul tuturor eºaloanelor, atâtprin activitãþile pe care le-a desfãºurat, cât ºiprin oamenii pe care îi încadreazã. Sunt con-vins cã cei care vor rãmâne în locul meu, vorcontinua sã dezvolte ceea ce s-a fãcut pânã înprezent. La despãrþire, am sã le spun cã regretcã îi voi pãrãsi, dar, în acelaºi timp, sunt mân-dru cã voi merge tot la o structurã de cercetare.ªi cã voi lãsa în urma mea un colectiv care vafi hotãrât sã ducã mai departe tradiþiile pe carele-am împãmântenit de-a lungul anilor petre-cuþi aici.

Am convingerea fermã cã ºi pe viitor se vavorbi frumos despre acest batalion care a fãcutºi va face parte din viaþa mea de militar.

MaiorGabriel PÃTRAªCU

A L T R E I L E A F I UINTERVIUL NOSTRU Curierul ARMATEIPagina 16

Nr. 13 (153) din 15 iulie 2004