of 8 /8
 ÎNTRU ACEASTA VOR CUNOAȘTE TOŢI CĂ SUNTEŢI UCENICII MEI, DACĂ VEŢI AVEA DRAGOSTE UNII FAŢĂ DE ALŢII (IOAN 13,35) PUBLICAŢIE  A BISERICII ORTODOXE DIN REPUBLICA MOLDOVA  Apare din iunie 1995 cu binecuvântar ea ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove Nr. 07(228), 15 iulie 2010 CURIERUL ORTODOX Mitropolia Moldovei face apel de rugăciune și solidaritate creștină în urma inundaţiilor 8 Iulie 2010 Iubiţi fraţi întru Hristos! În legătură cu pagubele  provocate de revărsarea apelor râului Prut și inundarea de acestea a satelor din raioanele Hâncești, Ungheni și Cahul,  precum și pericolul asupra localităţilor amplasate de-a lungul râului Nistru, Mitropolia Moldovei îndeamnă creștinii dreptmăritori să se implice în ajutorarea celor greu încercaţi. Astfel, clerul și mirenii din cuprinsul Mitropoliei sunt rugaţi să înalţe rugăciuni la Sfânta Liturghie, precum și în cadrul altor slujbe, pentru  potolirea ploilor, alinarea suferinţelor și împlinirea lipsurilor fraţilor și surorilor noștri întru Hristos care au de suferit în urma acestor ravagii. Totodată, în vederea ajutorării materiale a sinistraţilor cărora inundaţiile le-au distrus casele și agoniseala muncii de o viaţă, slujitorii și credincioșii ortodocși sunt încurajaţi să organizeze colecte în bani, alimente și alte bunuri, inclusiv materiale de construcţii, prin intermediul  protopopiatelor din republică. În această vreme de încercare “să ne lăudăm și în suferinţe,  bine știind că suferinţa aduce răbdare, și răbdarea încercare, și încercarea nădejde”, precum spune Sf. Apostol Pavel în Epistola către Romani (5, 3-5). Să demonstrăm că suntem uniţi și la momente de grea încercare, iar acum să permitem faptelor noastre creștinești să vorbească. Din puţinul ecăruia putem înfăptui o lucrare măreaţă faţă de aproapele în lipsă și suferinţă. Cu arhierești binecuvântări, + ÎPS Vladimir , Mitropolitul Chișinăului și al  Întregii Moldove Informaţii suplimentare  privind localităţile și  persoanele afectate puteţi primi la numărul de telefon: 022-73- 85-06, dna Svetlana Drobot, Serviciul Protecţiei Civile și Situaţiilor Excepţionale. Ministerul Justiţiei anunţă că Republica Moldova s-a solidarizat în faţa CEDO cu Republica Italiană în problema expunerii crucixelor în sălile de clasă. Reamintim că, prin Hotărârea Lautsi v. Italia din 3 noiembrie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că expunerea obligatorie a crucixelor în sălile de clasă constituie încălcare a dreptului la educaţie în conformitate cu convingerile sale religioase și lozoce și a libertăţii de religie, garantate de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăţilor Fundamentale.  Neind de acord cu raţionamentul Curţii, Guvernul Italian a solicitat reexaminarea cauzei de către Marea Cameră a CEDO. În acest context, ţinând cont de rolul deosebit al moralei creștine în viaţa, istoria și cultura poporului nostru, Republica Moldova s-a solidarizat cu Republica Italiană în problema expunerii crucixelor în sălile de clasă, intervenind cu o declaraţie ocială în cadrul procedurii de examinare a cauzei în faţa Marii Camere a CEDO. În acest sens, în poziţia formulată de Ministerul Justiţiei în numele Republicii Moldova, prin intermediul Agentului Guvernamental, se susţine că domeniul religios, inclusiv expunerea simbolurilor religioase în instituţiile publice de învăţământ, trebuie să e lăsat la discreţia autorităţilor naţionale, care urmează să decidă în acest domeniu ţinând cont de particularităţile situaţiei care există la nivel local la un moment dat. De asemenea, se subliniază că astfel de simboluri pot avea sensuri caracteristice și reprezentative ale unei culturi sau naţiuni. În această ordine de idei, în declaraţia prezentată Curţii Europene este expusă opinia Republicii Moldova că s-ar asigura o mai bună respectare a principiului neutralităţii statului în domeniul religios dacă decizia de a expune sau nu simboluri religioase în școli ar lăsată la discreţia comunităţii formate din profesori, părinţi și elevi. Audierile publice în Marea Cameră a CEDO urmează să aibă loc miercuri, 30 iunie 2010. În cadrul procedurii, au mai intervenit state precum Rusia, România, Bulgaria, Ucraina, Malta, etc.  Republica Moldova s-a solidarizat în faţa CEDO cu Republica Italiană în problema expunerii crucixelor în sălile de clasă 20 iulie/ 2 august Sfântul și marele Profet Ilie, acest înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu  puterea de a deschide și închide cerurile, era de origine din Tesvi, Galaad. Tradiţia apocrifă, care a transmis aceste detalii despre nașterea Profetului, precizează că el era din tribul lui Aaron și deci era Preot. Dar nu se găsește nici o urma despre acestea în relatarea Scripturii pe care o rezumam în cele ce urmează (cf. III Regi 17-20; IV Regi 1 si 2). Se spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc și, dându-i numele, i- au dat să mănânce o acără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi. Încă din copilărie, ţinea strict toate poruncile Legii și se ţinea în permanenţă în faţa lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat și rugăciune arzătoare, care îi făcură suetul ca focul și făcură din el modelul vieţii mănăstirești. Pe vremea când Ahab a urcat pe tronul regatului din Nord, aat în schisma încă din vremea lui Ieroboam, lipsa de pioșenie și depravarea predecesorilor săi ajunse la culme. Încurajat de soţia sa, respingătoarea Izabel, el îi persecuta pe Profeţi și pe toţi oamenii rămași credincioși lui Dumnezeu și se închină idolilor Baal și Astarte. Profetul Ilie se duse atunci la rege și îi spuse: “Domnul e viu, Dumnezeul Armatelor, Dumnezeul lui Israel, în faţa căruia stau astăzi! Nu, nu va în acești ani nici rouă nici ploaie decât  prin cuvânt din gura mea!”. La cuvintele Profetului o secete groaznică se abătu atunci, ca febra, asupra pământului: totul fu secat, devastat, ars; bărbaţii, femeile, copiii, animalele domestice și animalele sălbatice, toate mureau din lipsa hranei, izvoarele secau, plantele se oleau și nimic nu scăpa urgiei îngăduite de Dumnezeu, cu speranţa că foametea va face pe poporul lui Israel să se căiască și să se întoarcă la credinţa. Din porunca lui Dumnezeu, Profetul, acoperit cu o piele de oaie și învesmântat cu  piele de viţel, părăsi ţinutul lui Israel și se duse la râul de Chorrath (Kerrith), aat dincolo de Iordan (după tradiţia bisericească, în acest loc a fost ridicată apoi mănăstirea Hozeva, care mai există și astăzi, și unde a trăit și sfântul Ioan Iacob Hozevitul). Se adăpa cu apa cascadei iar Domnul îi trimise corbi - animale pe care evreii le considerau impure și care aveau reputaţia unei mari cruzimi faţă de progeniturile lor - pentru a-i duce pâine dimineaţa și carne seara, ca să trezească în  profet mila pentru poporul care suferea. Când cascada seca și ea, Dumnezeu își trimise slujitorul său la Sarepta din Sidon, lăsându- l să vadă de-a lungul drumului efectele dezastruoase ale secetei, pentru a trezi încă o dată în el mila. Ilie ajunse la o văduvă săracă,  păgână, care aduna lemne pentru a coace  pâine pentru ea și ul său. În ciuda sărăciei în care se aa, ea puse înainte de toate datoria ospitalităţii și îndată ce Profetul i-o ceru, ea îi pregăti o pâine, cu făina și uleiul pe care le mai avea. Primi fără întârziere răsplata ospitalităţii sale: la cuvântul Profetului, covata sa cu faină și urciorul său cu ulei nu se mai goliră până la revenirea ploii. Trecuseră câteva zile de când Ilie era găzduit la această văduvă când iată că ul ei muri. Cum femeia, în durerea ei, îl acuza pe omul lui Dumnezeu că ar adus nenorocirea asupra casei ei, Ilie îl luă pe copil, îl urcă la etaj acolo unde locuia el și după ce a suat de trei ori asupr a trupului neînsueţit chemându-l cu strigate puternice  pe Dumnezeu, el îl înapoie pe tânărul băiat viu mamei sale, profeţind astfel învierea morţilor. Seceta își abătuse nenorocirea peste tot ţinutul de peste trei ani și mare parte din populaţie fusese deja decimată; dar Dumnezeu, respectând jurământul Profetului său, nu voia să-și arate mila mai înainte ca Ilie să înţeles că el nu dorește moartea păcătoșilor ci întoarcerea lor la credinţa (cf.  Iezechiel 33,1 1). Îl trimise deci  pe Prof et la rege le Ac hab, pe ntru a-i an unţa că urgia a vea în curân d să înceteze. Ilie se arata în faţa regelui care rămase surprins să-l vadă venind, liber, pe cel pe care îl căutase  peste tot cu slu gile sale și îl invit a să adune  pe tot poporu l lui Israel pe munte le Carm el ca martor al confruntării sale cu cei 450 de  profe ţi ai lui Baal și cei 400 de profe ţi ai  pădur ilor sacre într eţinuţi de infam a Izabel. Când toată lumea fu adunată, Ilie zise falșilor profeţi: “ Până când veţi șchiopăta în genunchi? Dacă D omnul este Dumnezeu, mergeţi după el! Dacă este Baal, atunci duceţi-va la el!”. El ceru ca doi tauri să e  pregă tiţi pentru sacri ciu și să e așez aţi  pe rug, dar fără să aprin dă focul și îi lăsa  pe falșii profe ţi să aducă primii sacriciu l. Aceștia îl invocară cu strigate pe Baal, tăindu-și carnea, din zori până în seară, dar în zădar. (Continuare în pag. 4) POMENIREA SUIRII LA CER CEA DE FOC PURTATOARE A SFÂNTULUI, MĂRITULUI PROOROC ILIE TESVITEANUL

Curierul Ortodox

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Dovedit știinţific: Mai întâi a fostgăina, apoi oulPsihologul – prietenul de încredere altinerilorFumatul – un dușman al tinereigeneraţiiOamenii îmbătrânesc, cancerulîntinereșteSfârșitul lumiiNoua legislaţie spaniolă privind avortuleste inumană

Text of Curierul Ortodox

  • NTRU ACEASTA VOR CUNOATE TOI C SUNTEI UCENICII MEI, DAC VEI AVEA DRAGOSTE UNII FA DE ALII (IOAN 13,35)

    PUBLICAIEA BISERICII ORTODOXE

    DIN REPUBLICA MOLDOVA

    Apare din iunie 1995 cu binecuvntarea PS Vladimir, Mitropolit al Chiinului i al ntregii Moldove

    Nr. 07(228), 15 iulie 2010

    CURIERUL ORTODOXMitropolia Moldovei

    face apel de rugciune i solidaritate

    cretin n urma

    inundaiilor 8 Iulie 2010Iubii frai ntru Hristos!

    n legtur cu pagubele provocate de revrsarea apelor rului Prut i inundarea de acestea a satelor din raioanele Hnceti, Ungheni i Cahul, precum i pericolul asupra localitilor amplasate de-a lungul rului Nistru, Mitropolia Moldovei ndeamn cretinii dreptmritori s se implice n ajutorarea celor greu ncercai. Astfel, clerul i mirenii din cuprinsul Mitropoliei sunt rugai s nale rugciuni la Sfnta Liturghie, precum i n cadrul altor slujbe, pentru potolirea ploilor, alinarea suferinelor i mplinirea lipsurilor frailor i surorilor notri ntru Hristos care au de suferit n urma acestor ravagii. Totodat, n vederea ajutorrii materiale a sinistrailor crora inundaiile le-au distrus casele i agoniseala muncii de o via, slujitorii i credincioii ortodoci sunt ncurajai s organizeze colecte n bani, alimente i alte bunuri, inclusiv materiale de construcii, prin intermediul protopopiatelor din republic. n aceast vreme de ncercare s ne ludm i n suferine, bine tiind c suferina aduce rbdare, i rbdarea ncercare, i ncercarea ndejde, precum spune Sf. Apostol Pavel n Epistola ctre Romani (5, 3-5).S demonstrm c suntem unii i la momente de grea ncercare, iar acum s permitem faptelor noastre cretineti s vorbeasc. Din puinul ecruia putem nfptui o lucrare mrea fa de aproapele n lips i suferin.Cu arhiereti binecuvntri,

    + PS Vladimir,Mitropolitul Chiinului i al

    ntregii MoldoveInformaii suplimentare

    privind localitile i persoanele afectate putei primila numrul de telefon: 022-73-85-06, dna Svetlana Drobot, Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale.

    Ministerul Justiiei anun c Republica Moldova s-a solidarizat n faa CEDO cu Republica Italian n problema expunerii cruci xelor n slile de clas.

    Reamintim c, prin Hotrrea Lautsi v. Italia din 3 noiembrie 2009, Curtea European a Drepturilor Omului a constatat c expunerea obligatorie a cruci xelor n slile de clas constituie nclcare a dreptului la educaie n conformitate cu convingerile sale religioase i lozo ce i a libertii de religie, garantate de Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale.

    Ne ind de acord cu raionamentul Curii, Guvernul Italian a solicitat reexaminarea cauzei de ctre Marea Camer a CEDO.

    n acest context, innd cont de rolul deosebit al moralei cretine n viaa, istoria i cultura poporului nostru, Republica Moldova s-a solidarizat cu Republica Italian n problema expunerii cruci xelor n slile de clas, intervenind cu o declaraie o cial n cadrul procedurii de examinare a cauzei n faa Marii Camere a CEDO.

    n acest sens, n poziia formulat de Ministerul Justiiei n numele Republicii Moldova, prin intermediul Agentului Guvernamental, se susine c domeniul religios, inclusiv expunerea simbolurilor religioase n instituiile publice de nvmnt, trebuie s e lsat la discreia autoritilor naionale, care urmeaz s decid n acest domeniu innd cont de particularitile situaiei care exist la nivel local la un moment dat. De asemenea, se subliniaz c astfel de simboluri pot avea sensuri caracteristice i reprezentative ale unei culturi sau naiuni.

    n aceast ordine de idei, n declaraia prezentat Curii Europene este expus opinia Republicii Moldova c s-ar asigura o mai bun respectare a principiului neutralitii statului n domeniul religios dac decizia de a expune sau nu simboluri religioase n coli ar lsat la discreia comunitii formate din profesori, prini i elevi.

    Audierile publice n Marea Camer a CEDO urmeaz s aib loc miercuri, 30 iunie 2010. n cadrul procedurii, au mai intervenit state precum Rusia, Romnia, Bulgaria, Ucraina, Malta, etc.

    Stimai cititori! Nu uitai s v abonai la Curierul Ortodox pe anul 2010Stimai cititori! Nu uitai s v abonai la Curierul Ortodox pe anul 2010Stimai cititori! Nu uitai s v abonai la Curierul Ortodox pe anul 201Stimai cititori! Nu uitai s v abonai la Curierul Ortodox pe anul 2010Stimai cititori! Nu uitai s v abonai la Curierul Ortodox pe anul 2010

    Republica Moldova s-a solidarizat n faa CEDO cu Republica Italian n problema expunerii cruci xelor n slile de clas

    20 iulie/ 2 augustSfntul i marele Profet Ilie, acest nger

    ntrupat n carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide i nchide cerurile, era de origine din Tesvi, Galaad. Tradiia apocrif, care a transmis aceste detalii despre naterea Profetului, precizeaz c el era din tribul lui Aaron i deci era Preot. Dar nu se gsete nici o urma despre acestea n relatarea Scripturii pe care o rezumam n cele ce urmeaz (cf. III Regi 17-20; IV Regi 1 si 2).

    Se spune c la naterea sa tatl su a vzut oameni mbrcai n alb nvelindu-l n scutece de foc i, dndu-i numele, i-au dat s mnnce o acr, simbol al rvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul ntregii sale viei. nc din copilrie, inea strict toate poruncile Legii i se inea n permanen n faa lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferent, post nencetat i rugciune arztoare, care i fcur su etul ca focul i fcur din el modelul vieii mnstireti.

    Pe vremea cnd Ahab a urcat pe tronul regatului din Nord, a at n schisma nc din vremea lui Ieroboam, lipsa de pioenie i depravarea predecesorilor si ajunse la culme. ncurajat de soia sa, respingtoarea Izabel, el i persecuta pe Profei i pe toi oamenii rmai credincioi lui Dumnezeu i se nchin idolilor Baal i Astarte. Profetul Ilie se duse atunci la rege i i spuse: Domnul e viu, Dumnezeul Armatelor, Dumnezeul lui Israel, n faa cruia stau astzi! Nu, nu va n aceti ani nici rou nici ploaie dect prin cuvnt din gura mea!. La cuvintele Profetului o secete groaznic se abtu atunci, ca febra, asupra pmntului: totul fu secat, devastat, ars; brbaii, femeile, copiii, animalele domestice i animalele slbatice, toate mureau din lipsa hranei, izvoarele secau, plantele se o leau i nimic nu scpa urgiei ngduite de Dumnezeu, cu sperana c foametea va face pe poporul lui Israel s se ciasc i s se ntoarc la credina.

    Din porunca lui Dumnezeu, Profetul,

    acoperit cu o piele de oaie i nvesmntat cu piele de viel, prsi inutul lui Israel i se duse la rul de Chorrath (Kerrith), a at dincolo de Iordan (dup tradiia bisericeasc, n acest loc a fost ridicat apoi mnstirea Hozeva, care mai exist i astzi, i unde a trit i sfntul Ioan Iacob Hozevitul). Se adpa cu apa cascadei iar Domnul i trimise corbi - animale pe care evreii le considerau impure i care aveau reputaia unei mari cruzimi fa de progeniturile lor - pentru a-i duce pine dimineaa i carne seara, ca s trezeasc n profet mila pentru poporul care suferea. Cnd cascada seca i ea, Dumnezeu i trimise slujitorul su la Sarepta din Sidon, lsndu-l s vad de-a lungul drumului efectele dezastruoase ale secetei, pentru a trezi nc o dat n el mila. Ilie ajunse la o vduv srac, pgn, care aduna lemne pentru a coace pine pentru ea i ul su. n ciuda srciei n care se a a, ea puse nainte de toate datoria

    ospitalitii i ndat ce Profetul i-o ceru, ea i pregti o pine, cu fina i uleiul pe care le mai avea. Primi fr ntrziere rsplata ospitalitii sale: la cuvntul Profetului, covata sa cu fain i urciorul su cu ulei nu se mai golir pn la revenirea ploii. Trecuser cteva zile de cnd Ilie era gzduit la aceast vduv cnd iat c ul ei muri. Cum femeia, n durerea ei, l acuza pe omul lui Dumnezeu c ar adus nenorocirea asupra casei ei, Ilie l lu pe copil, l urc la etaj acolo unde locuia el i dup ce a su at de trei ori asupra trupului nensu eit chemndu-l cu strigate puternice pe Dumnezeu, el l napoie pe tnrul biat viu mamei sale, profeind astfel nvierea morilor.

    Seceta i abtuse nenorocirea peste tot inutul de peste trei ani i mare parte din populaie fusese deja decimat; dar Dumnezeu, respectnd jurmntul Profetului su, nu voia s-i arate mila mai nainte ca Ilie s neles c el nu dorete moartea pctoilor ci ntoarcerea lor la credina (cf. Iezechiel 33,11). l trimise deci pe Profet la regele Achab, pentru a-i anuna c urgia avea n curnd s nceteze. Ilie se arata n faa regelui care rmase surprins s-l vad venind, liber, pe cel pe care l cutase peste tot cu slugile sale i l invita s adune pe tot poporul lui Israel pe muntele Carmel ca martor al confruntrii sale cu cei 450 de profei ai lui Baal i cei 400 de profei ai pdurilor sacre ntreinui de infama Izabel. Cnd toat lumea fu adunat, Ilie zise falilor profei: Pn cnd vei chiopta n genunchi? Dac Domnul este Dumnezeu, mergei dup el! Dac este Baal, atunci ducei-va la el!. El ceru ca doi tauri s e pregtii pentru sacri ciu i s e aezai pe rug, dar fr s aprind focul i i lsa pe falii profei s aduc primii sacri ciul. Acetia l invocar cu strigate pe Baal, tindu-i carnea, din zori pn n sear, dar n zdar.

    (Continuare n pag. 4)

    POMENIREA SUIRII LA CER CEA DE FOC PURTATOARE A SFNTULUI, MRITULUI PROOROC ILIE TESVITEANUL

  • 2 partea o cial Nr. 07(228), 15 iulie 2010CURIERUL ORTODOX

    AGENDA DE LUCRU A PS VLADIMIR, MITROPOLIT AL CHIINULUI I NTREGII MOLDOVE

    14 iuliePS Vladimir l-a primit n audien pe espisopul

    Sava de Tiraspol i Dubsari. cu care a discutat programl manifestrilor prilejuite de cea de a 15-a aniversare a Eparhiei de Tiraspol i Dubsari, preconizate pentru luna septembrie.

    n aceeai zi, Mitropolitul Vladimir discuta cu peoi din protopopiatul Ialoveni.

    13 iulieMitropolitul Vladimir a purtat discuii cu preoii

    din cadrul municipiului Chiinu, i cu cei din raioanele Orhei, Streni, oldneti i Rezina.

    n amiaza zilei de 13 iulie, un grup de slujitori din Romnia au fost primii n audien de ctre Mitropolitul Vladimir la Palatul Mitropolitan.

    12 iulien ziua prznuirii S nilor Apostoli Petru i Pavel

    la Biserica Sf. M. Mc. Dumitru din sectorul Botanica al capitalei a avut loc o slujb deosebit, ind svrit de nalt Prea S nitul Mitropolit Vladimir nsoit de un impuntor sobor de preoi.

    11 iulie n aceast duminic nalt Prea S nitul Mitropolit

    Vladimir alturi de un sobor de preoi a svrit Sfnta i Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Naterea

    Domnului din capital.n aceeai zi, nalt Prea S nitul Mitropolit

    Vladimir a participat la telemaratonul Eti ct druieti organizat de Moldova 1 pentru colectarea fondurilor destinate victimelor inundaiilor recente. n luarea sa de cuvnt Vldica Vladimir a ndemnat clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova i toi oamenii de bun credin s nu rmn indifereni fa de nenorocirea semenilor notri i s i ajute pe cei npstuii conform posibilitilor.

    7 iulienalt Prea S nitul Mitropolit Vladimir a

    o ciat Sfnta i Dumnezeiasca Liturghie prilejuit de celebrarea Naterii Sf. Ioan Boteztorul la catedrala din Chiinu.

    5 iulieLa Palatul Mitropolitan au fost convocai preoii

    protopopi din raioanele care sunt n jurisdicia direct canonic a PS Mitropolit Vladimir. Tema abordat a fost axat pe iniiativa de a promova Bazele Ortodoxiei n instituiile preuniversitare ale republicii.

    4 iulienalt Prea S nitul Mitropolit Vladimir a

    svrit Sfnta i Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Mitropolitan Naterea Domnului.

    11 iulie A fost hirotonit n treapta de preot diaconul Mihail Drloi,

    pe seama parohiei cu hramul Sf. Arhangheli Mihail i Gavriil, s. Branite, r. Rcani

    7 iulien timpul slujbei la catedrala din Chiinu, Mihail Drloi,

    student al Academiei Teologice din Chiinu, a fost hirotonit n treapta de diacon.

    DECORAII BISERICETI

    AU FOST HIROTONII

    14 iulien urma raportului Prot. Mitr. Anatolie Stefanov, protopop de

    Ialoveni, civa preoi din cadrul protopopiatului au fost menionai cu diverse distincii bisericeti. Distinciile au fost nmnate n paraclisul din incinta Palatului Mitropolitan. PS Vladimir a nmnat urmtoarele distincii: Prot. Teodor Cebotari din parohia ipala, Prot. Ioan Lunic din parohia Bardar, Prot. Andrei Popa din parohia Moleti, Prot. Teodor Postica din parohia Costeti-Grlea, Prot. Emanuil Brihune, parohia Miletii Mici, Prot. Valeriu Gu, parohia Dnceni - de a sluji Sf. Liturghie cu Uile mprteti deschise pn la Heruvic; Prot. Grigore urcanu din parhoia Horti a primit dreptul de a purta Cruce cu Pietre Scumpe; Prot. Grigore Mereacre din parohia Gangura a primit dreptul de a purta Pali, Pr. Gheorghe Gurschi din parohia Miletii Noi i Pr. Gheorghe Dicusar din parohia Gureni au primit Bedernia; Diaconul Gheorghe Lunic din parohia Bardar a primit Orar Dublu.

    Iar la raportul Protopopului de Soroca, Prot. Nicolae Crave, Printele Vitalie Andriu, cleric al parohiei Rublenia a fost decorat cu Pali.

    13 iulieAu fost decorai: Arhimandritului Benedict (Sauciu), stareul

    Mnstirii Neam, cu Ordinul Cuviosul Paisie Velicikovski, preotului profesor Radu Mureean de la Facultatea de Teologie din Bucureti i printelui consilier patriarhal Veniamin Goreanu cu Medalia Sfntului tefan cel Mare.

    12 iuliePrintele Pavel Borevschi, Parohul bisericii Sf. Dumitru

    din municipiul Chiinu a fost decorat cu cea mai nalt distincie a Bisericii Ortodoxe din Moldova - Ordinul Sf. tefan cel Mare, n semn de nalt preuire pentru munca depus de-a lungul anilor pe trm preoesc. Protoiereul Roman Surugiu s-a nvrednicit de Cruce cu Pietre Scumpe, iar Protodiaconul Serghei Onescu de Medalia Sf. tefan cel Mare. Pentru susinerea pe care au acordat-o bisericii Sf. M. Mc. Dumitru mai muli ctitori au primit importante distincii bisericeti: domnii Tudor Leahu i Alexandru Griunic s-au nvrednicit de Ordinul Cuv. Paisie Velicikovski, gr. II, domnii Vladimir Dubilari, Tudor Lungu i Vasile Stratulat au fost decorai cu Medalia tefan cel Mare i Sfnt, iar domnii Victor Bartolomeu i Igor Bor au primit Medalia Cuv. Paisie Velicikovski. Ali ctitori i enoriai au primit diplome arhiereti.

    11 iuliePreotul Mihail Drloi, de la parohia Sf. Arhangheli Mihail i

    Gavriil, s. Branite, r. Rcani a fost decorat cu bederni.

    29 iunieLa masa rotund cu genericul

    Valorile cretine ca factor al unitii civice i al nelegerii n Republica Moldova, n condiiile evoluiilor politice i social-morale contemporane organizat de ctre AO Societatea Civil mpotriva Corupiei, Asociaia Steaua Tineretului, Fundaia pentru Democraie Cretin i Organizaia de Tineret

    Noua Generaie a fost invitat i Prot. Nicolae Ciobanu, consilier cultural al Mitropoliei Chiinului i a ntregii Moldove. S nia sa a vorbit publicului despre importana pe care o au valorile cretine pentru crearea i meninerea unitii civice n Republica Moldova, n situaia n care societatea noastr este puternic divizat pe diferite principii dintre care cel mai evident este cel politic. Printele Nicolae a subliniat rolul valorilor cretine pentru crearea unitii prin faptul c Biserica primete la ea pe toi oamenii indiferent de convingerile lor politice sau de oricare alt gen, atta timp ct aceste convingeri nu vin n contradicie cu nvtura Evanghelic.

    n aceast ordine de idei au avut loc discuii complementare axate pe elucidarea rolului valorilor sus-menionate, aspectul cultural al comunicrii interetnice, importana tradiiilor patriotice pentru generaiile tinere n vederea forti crii bazei moral-cretine a societii civile n procesul de edi care a statului Republica Moldova.

    Veterani originari din teritoriul actual al Republicii Moldova care au luptat n Armata Romn n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, au avut parte in perioada 1-5 iunie de un pelerinaj la locurile istorice din Moldova din dreapta Prutului.

    Veteranii au vizitat peste 20 de mnstiri din Moldova si Bucovina, cetatea de scaun de la Suceava, casa-memorial Mihai Eminescu, Ion Creang etc. Aceast aciune a fost posibil datorit colaborrii dintre Primria municipiului Chiinu, Ministerul Aprrii din Republica Moldova si Mitropolia Moldovei si Bucovinei, la care s-a alturat i Ministerul Aprrii

    Naionale al Romniei. La Casa Armatei

    din Iai, la 4 iunie, a avut loc ntlnirea acestor foti ostai cu persoane o ciale din armat i mitropolie, la care au participat minitrii Aprrii din cele dou state i nalt Preas nitul Teofan, Arhiepiscopul Iailor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei.

    Veteranii au avut parte de clipe i ntlniri frumoase care au culminat cu nmnarea de decoraii i albume omagiale din partea conducerii Romniei. Pentru muli din aceti veterani care au vrste cuprinse ntre 82 i 92 de ani aceasta a fost prima ieire a lor peste Prut dup 65 de ani de la sfritul rzboiului.

    Pelerinajul organizat este practic o datorie moral, o recompens a noastr pentru aceti btrni i pentru cei care deja nu sunt n via, dar care au luptat n Armata Romn ulterior ind ignorai, deportai i prigonii n timpurile regimurilor totalitare din a doua jumtate a secolului XX. Nu trebuie s uitm nicicnd c ostaul rmne osta, indiferent de sistemul politic prezent la o etap istoric, el ndeplinindu-i mereu datoria sfnt, cea de aprtor al Patriei, noi urmnd s-i recunoatem i s le cinstim memoria indiferent de apartenen social sau naional.

    Locotenent-colonel, doctor Vitalie CIOBANU

    (Oastea Moldovei)

    Mitropolitul Vladimir s nete clopotul de 1, 7 tone la biserica Sf. Dumitru din mun. Chiinu n ziua pomeniri Sf. Apostoli Petru i Pavel

    PELERINAJ PENTRU VETERANI

    LA BIBLIOTECA B.P. HASDEU DIN CAPITAL A AVUT LOC O MAS

    ROTUND DEDICAT VALORILOR CRETINE

  • Biserica i societatea 3Nr. 07(228), 15 iulie 2010 CURIERUL ORTODOX

    8 iulieCurtea Suprem de Justiie (CSJ) a respins astzi recursul Grupului de iniiativ

    pentru predarea Ortodoxiei n coala, dar chiar i n aceste condiii, ex-directorul Serviciului de Informaii i Securitate (SIS), Valeriu Pasat, va ncepe colectarea semnturilor pentru predarea ortodoxiei n coala.

    Decizia de astzi a CSJ con rm faptul c n Moldova condus de aa-numita putere a democrailor nu s-a schimbat nimic comparativ cu perioada guvernrii comuniste. Aceast decizie a fost adoptat sub presiunea oponenilor notri politici, ea demonstreaz c opunerea fa de referendumul Bazele Ortodoxiei crete, a declarat Valeriu Pasat.

    Potrivit acestuia, indiferent de evoluia acestui litigiu, grupul de iniiativ va colecta semnturi n susinerea iniiativei, care a primit deja, pe data de 8 mai, sprijinul a peste 40 000 de cretini adunai n faa Catedralei Naterea Domnului.

    Nu ne satisface atitudinea de profanare de care d dovad guvernul fa de aceast problem. Guvernul nu dorete ca elevii s cunoasc Bazele Ortodoxiei, cum nu dorete el ca prinii lor s adopte decizia respectiv n cel mai democratic i european mod prin referendum. Eu privesc aceast problem ca un lucru serios. Eu, n genere, tot ce am fcut n viaa mea am fcut-o serios. Am dus la bun sfrit orice lucru de care m-am ocupat, a menionat Valeriu Pasat.

    De menionat c Guvernul a decis ca religia s e predat n scoli de la 1 septembrie 2010, dar opional.

    Fostul director al Serviciului de Informaii i Securitate (SIS), Valeriu Pasat, a depus la Curtea Suprem de Justiie un recurs prin care solicit anularea deciziei Curii de Apel Chiinu de a stopa colectarea semnturilor pentru desfurarea referendumului n privina introducerii n coli a disciplinei Bazele Ortodoxiei.

    Noi din start am declarat c aceasta decizie este ilegal i va atacat n modul stabilit. Pentru noi este cert c acesta decizia a fost luat sub presiunea anumitor fore politice, care se mpotrivesc introducerii disciplinei Bazele Ortodoxiei n coli, a declarat Valeriu Pasat.

    Vom continua s facem tot posibilul pentru a nu dezamgi ateptrile majoritii cretinilor ortodoci. n toate cazurile noi vom merge pn la capt, adic pn la implementarea predrii acestei discipline n coli, a mai spus Pasat.

    Pe data de 14 iunie 2010, Curtea de Apel Chiinu a anulat decizia Comisiei Electorale Centrale de nregistrare a Grupului de iniiativ pentru colectarea semnturilor n scopul desfurrii unui referendum republican legislativ privind introducerea n coli a disciplinei Bazele Ortodoxiei.

    Jurnaltv

    Republica MoldovaGUVERNULHOTRRE Nr. 596

    din 02.07.2010cu privire la predarea

    religiei n instituiile de nvmnt

    n temeiul art. 35 alin.(8) i (9) din Constituia Republicii Moldova, art. 38 alin. (2) din Legea nvmntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 i al art. 32 alin. (7) i (8) din Legea nr. 125-XVI din 11 mai 2007 privind cultele religioase i

    prile lor componente, Guvernul HOTRTE:1. Se stabilete c, ncepnd cu anul de studii 2010-2011, n schema orar

    colar a instituiilor de nvmnt primar i gimnazial se include disciplina Religia, care va predat opional, n baza cererii prinilor sau a tutorilor legali ai elevilor.

    2. Ministerul Educaiei:a) va opera modi crile de rigoare n planurile de nvmnt pentru clasele

    primare i gimnaziale;b) va elabora Curriculum-ul i ndrumrile metodice pentru disciplina

    colar Religia i, pn la 20 august 2010, le va pune la dispoziia instituiilor de nvmnt;

    c) va asigura organizarea formrii personalului didactic pentru predarea disciplinei respective n instituiile de nvmnt primar i gimnazial;

    d) va monitoriza realizarea prevederilor planurilor de nvmnt pentru clasele I-IX cu referire la educaia religioas a elevilor.

    Prim-ministru Vladimir FILATContrasemneaz:Ministrul educaiei Leonid BujorNr. 596. Chiinu, 2 iulie 2010.Publicat : 06.07.2010 n Monitorul O cial Nr. 114-116 art Nr : 650

    Pe data de 25 iunie 2010 la Departamentul pentru Relaii Externe a Bisericii Ortodoxe Ruse a avut loc o ntlnire a Mitropolitului Ilarion, preedintele Departamentului pentru Relaii Externe ale Bisericii cu domnul Andrei Negu, Ambasador Extraordinar al Republicii Moldova n Federaia Rus i egumenul Irineu (Tafunea), reprezentant al Mitropoliei Moldovei n Federaia Rus.

    n timpul ntlnirii au fost discutate probleme sensibile, cum ar : predarea elementelor de baz ale credinei ortodoxe n colile din Republica Moldova, starea spiritual a societii moldoveneti, o cierea slujbelor n limba romn la Moscova, precum i alte teme religioase i politice.

    De asemenea, Mitropolitul Ilarion a fost anunat cum se desfoar slujbele n slavon i romn la Mnstirea Novo Spasskii. Mitropolitul s-a bucurat, de mersul acestor slujbe. i de faptul c dup slujb noi toi ne adunm n cldirea colii duminicale a Mnstirii Novospasskii pentru discuii i ceai. Aa se unesc oamenii, aa se consolideaz parohia. Astfel de discuii ar trebui s e ntotdeauna, deoarece este un bene ciu imens pentru toi , - a spus Mitropolitul Ilarion. n plus, el a mprtit amintirile sale i sfaturi din slujirea sa n strintate, cnd avea grij de hrana spiritual a enoriailor rui.

    De asemenea, i-am povestit mitropolitului cum au avut loc festivitile pentru comemorarea zilei de 9 mai. i c la Ambasada Republicii Moldova la Moscova a avut loc prezentarea crii cunoscutului istoric moldovean N.F. Guu Ei au luptat mpotriva fascismului.

    Noi i-am solicitat Mitropolitului Ilarion s se roage Atotputernicului pentru poporul din ara noastr.

    Egumenul Irineu (Tafunea), Reprezentant al Mitropoliei Moldovei

    n Federaia Rus

    CSJ a spus Nu, dar Pasat nu renun la predarea ortodoxiei n coal

    V. Pasat solicit CSJ s deblocheze referendumul Pro-Ortodoxia

    Guvernul a decis ca religia s e predat n scoli de la 1 septembrie 2010, dar opional

    Moldovenii care locuiesc sau muncesc n regiunea Quebec, Canada, vor avea acces la servicii divine n limba matern. Despre aceasta a anunat luni, 5 iulie, n cadrul unei conferine de pres la agenia INFOTAG, preotul Alexei Mirona, cleric n cadrul Mitropoliei Moldovei.

    Preotul a precizat c n oraul Montreal va deschis o biseric ortodox unde el va preot paroh i va o cia slujbele i serviciile divine n limba matern pentru cetenii moldoveni care locuiesc n Canada.

    Ideea de a deschide n Canada o biseric cretin-ortodox cu o cierea slujbelor n limba romn aparine preedintei comunitii moldovenilor din Canada, Ala Mndcanu. Ajutorul nanciar pentru deplasare i perfectarea actelor ne-a fost oferit personal de ctre prim-ministrul Vladimir Filat, a speci cat preotul.

    Potrivit lui, moldovenii care muncesc sau locuiesc peste hotare trebuie s bene cieze de servicii divine ortodoxe n limba matern.

    Statul trebuie s asigure cetenilor si dreptul de a avea biserici peste hotare, pentru a putea transmite cultura, tradiia i credina urmailor care cresc i sunt educai peste hotarele rii, consider preotul Alexei Mirona.

    El a precizat c a fost naintat s plece ca preot n Canada de ctre PS Vladimir, Mitropolitul Chiinului i al ntregii Moldove.

    Biserici ortodoxe, n care se o cializeaz liturghiile n limba romn se gsesc n mai multe ri, precum Portugalia, Italia, Germania, Frana, dar i SUA. n Canada, unde locuiesc peste 3,4 mii de familii de moldoveni, nu exist nici o biseric unde s se o cieze servicii divine n limba matern, a ncheiat Mirona.

    Preotul mpreun cu familia va pleca n Canada pe data de 6 iulie, mari diminea.

    Infotag

    MOLDOVENII DIN CANADA VOR AVEA ACCES LA SERVICIILE DIVINE N LIMBA MATERN

    NTLNIRE CU MITROPOLITUL ILARION

  • 4 calendar Nr. 07(228), 15 iulie 2010CURIERUL ORTODOX

    CALENDAR ORTODOXCALENDAR ORTODOX

    Iulie Cuptor1 Mc 14 +) Sf. Ierarh Leontie de

    la Rduti; Sf. Mucenici Cosma iDamian.

    2 J 15 + Aezarea vesmntuluiNsctoarei de Dumnezeu n Vlaherne;+) Sf. Voievod tefan cel Mare.

    3 V 16 Sf. Mucenic Iachint;Sf. Anatolie, PatriarhulConstantinopolului.

    4 S17 Sf. Andrei, ArhiepiscopulCretei; Cuv. Marta.

    5 D 18 Duminica a 8-a dup Rusalii. + Cuv. Atanasie de la Aton; Cuv. Lampadie; Cuv. MucenicCiprian.

    6 L 19 Cuv. Sisoie cel Mare; Sf.Muceni Lucia; Sf. Arhip i Filimon.

    7 M 20 Sf. Mare Muceni Chiriachi;Cuvioii Toma din Maleon i Acachie.

    8 Mc 21 Sf. Mare Mucenic Procopie;Sf. Mucenici Epictet i Astion.

    9 J 22 Sf. Sinii Mucenici Pangratiei Chiril; Sf. Mucenici Andrei i Prov.

    10 V 23 Sf. 45 Mucenici dinNicopolea Armeniei; Sf. Mucenici:Apolonie, Vianor i Siluan.

    11 S 24 Sf. Mare Muceni Eu mia;Sf. Olga, mprteasa Rusiei; Cuv. Leon din Mandra.

    12 D 25 Duminica a 9-a dup Rusalii. Sf. Mucenici Proclu iIlarie; Sf. Veronica.

    13 L 26 Soborul Sf. ArhanghelGavriil; Cuv. tefan Savaitul; Cuv. Sara.

    14 M 27 Sf. Apostol Achila; Sf. Mc. Just i Iraclie; Cuv. NicodimAghioritul.

    15 Mc 28 Sf. Mucenici Chirici Iulita, mama lui; Cuv. Iosif, Arhiepiscopul Tesalonicului; Sf.Vladimir, luminatorul Rusiei.

    16 J 29 Sf. S nit MucenicAtinoghen i cei 10 ucenici ai si.

    17 V 30 Sf. Mare Muceni Marina;Sf. Ierarh Eufrasie.

    18 S 31 +) Sf. Mucenic Emilian dela Durostor; Sf. Mc. Iachint.

    19 D 1 Duminica a 10-a dup Rusalii. Cuv. Macrina, sora Sf.Vasile cel Mare; Cuv. Die; Cuv. Sera m de Sarov.

    20 L 2 +) Sfntul Mritul Prooroc Ilie Tesviteanul.

    21 M 3 Cuvioii Simeon i IoanPustnicul; Sf. Prooroc Iezechiel.

    22 Mc 4 Sf. Muceni ntocmaicu Apostolii Maria Magdalena; Cuv. Muceni Marcelia.

    23 J 5 Aducerea moatelor Sf. S nit Mucenic Foca; Sf. Mucenici Tro m i Teo l.

    24 V 6 Sf. Mare Muceni Hristina;Sf. Mc. Ermoghen.

    25 S 7 Adormirea S ntei Ana; Cuv. Olimpiada i Eupraxia.

    26 D 8 Duminica a 11-a dup Rusalii. Sf. S nit Mc. Ermolae; Sf.Mucenia Parascheva din Roma.

    27 L 9 + Sf. Apostoli i Diaconi: Prohor, Nicanor, Timon i Parmena. Sf. Mare Mucenic i Tmduitor Pantelimon; Cuv. Antuza.

    28 M 10 29 M 11 Sf. Mucenici:Calinic, Mamant i Veniamin; Sf. Mc.Teodota cu ii si.

    30 Mc 12 Sf. Apostoli: Sila iSilvan, Crescent i Andronic; Sf.Muceni Iulita.

    31 J 13 Lsatul secului pentruPostul Adormirii Maicii Domnului. Sfntul i Dreptul Evdochim; Sf. Iosif din Arimateea.

    (nceputul n pag. 1)Ilie rdea de ei, ncurajndu-i s strige mai tare, de

    teama ca zeul lor s nu adormit sau s nu e ocupat cu alte treburi. La venirea serii, Profetul nl un Altar cu 12 pietre, reprezentnd cele 12 seminii ale lui Israel, sap un an larg n jurul Altarului, pe care pusese taurul jupuit de piele, i porunci s e vrsat, n trei rnduri, apa din belug peste victim, astfel nct s se umple anul. Apoi adres spre cer un strigat puternic, invocndu-l pe Dumnezeul lui Abraham, lui Isaac i al lui Iacov. Pe dat cobor foc din cer, devornd jertfa, lemnul i apa. Tot poporul czu atunci cu faa la pmnt strignd:Cu adevrat Domnul este singurul Dumnezeu. Din porunca lui Ilie, falii profei fur prini i omul lui Dumnezeu le taie beregata cu propriile sale mini la rul Cison. El l anun apoi pe Achab c seceta avea n curnd s nceteze, apoi urc in vrful Carmelului i, plecndu-se asupra pmntului, cu capul ntre genunchi i mintea adunat n inim, ncepu s se roage. De apte ori trimise pe slujitorul su s priveasc orizontul, in direcia mrii, iar a aptea oar un norior i fcu apariia, cerul se ntuneca i ploaie czu din belug, rspndind pe pmnt binecuvntarea cereasca.

    Cnd regina Isabel a de masacrul profeilor si, se enerva cumplit i se jura s se rzbune. Ilie, care nu se temuse de mulimea falilor profei, fu prsit de harul lui Dumnezeu i cuprins de laitate se ascunse n Bersabeea n pmntul lui Iuda. Epuizat de ct mersese n pustiu, se aez la umbra unui copac i i ceru lui Dumnezeu s-i ia viaa napoi. Un nger al Domnului i se arat atunci cu o pine i un urcior de ap. Acest ajutor dumnezeiesc l fcu s-i remprospteze forele i putu s mearg 40 de zile n pustiu, pn la muntele lui Dumnezeu, Horeb (vrful muntelui Sinai, pe acelai loc unde Dumnezeu i se artase lui Moise, cf. Exod 33). Intr n adncul stncii n care se ascunsese n trecut Moise i Dumnezeu i vorbi noaptea. Ilie rspunse: Snt plin de srguin pentru Domnul atot-puternic cci ii lui Israel au prsit legmntul Tu, au dobort Altarele tale i i-au ucis Profeii, am rmas singur iar ei ncearc s-mi ia viaa . Dumnezeu ii porunci s ias i s stea pe munte pentru a-l vedea. Se fcu atunci o furtun puternic, munii fur despicai iar stncile sparte, dar Domnul nu era n furtun; iar dup furtun, un cutremur, dar Domnul

    nu era n cutremur; un foc, dar Domnul nu era n foc. Dup foc se auzi o adiere uoar. Cum o auzi, Ilie i ascunse faa cu haina sa i se inu sub peter, cci Dumnezeu era n adierea uoara. Domnul i spuse c, departe de a singurul dintre drepi, ali apte mii de Israelii nu-i plecaser genunchii n faa lui Baal i i porunci s se ntoarc pe acelai drum pentru a unge pe Hazael ca rege al Siriei i pe Iehu ca rege al lui Israel, apoi pe Elisei ca urma. Gsindu-l pe Elisei ocupat cu aratul pmntului cu 12 perechi de boi, Ilie i arunc peste el haina lui fcndu-l discipolul sau.

    Regele Achab continua ns cu faptele sale lipsite de pioenie i pusese stpnire pe via-de-vie a lui Nabot din Yizreel , cernd - la sfatul lui Isabel - ca acesta s e omort. Profetul Ilie, care nu se mai manifestase pentru o vreme, fu trimis de Domnul n Samaria i spuse regelui:Chiar pe locul n care cinii au lins sngele lui Nabot cinii vor linge i sngele tu iar prostituatele se vor lfi n sngele tu. El mai spuse c nefericirea avea s se abat peste toata casa lui Achab, cinii aveau s sfie trupul lui Isabel pe zidul de faa de la Yizreel. La aceste cuvinte, regele fu cuprins de cin: i sfie hainele, se mbrac cu un sac i inu post. Domnul aprob pocina lui i anuna prin Profetul su c nu va da fru liber mniei Sale dect sub domnia ului su.

    Achab muri la puin vreme iar ul su, Ohozias, om superstiios, prelu puterea. Caznd bolnav trimise soli n cutarea unui oracol pe lng Baal Zebud la Egron (Akkaron). Profetul Ilie se prezent n faa solilor, anunnd c regele nu se va mai scula. Cnd transmiser acest mesaj, descriindu-l pe Profet, regele nelese c era vorba de Ilie i trimise o armat de 50 de oameni pentru a-l aresta. Dar n dou rnduri, din porunca Profetului, un foc cobor din cer i i mistui pe soldai. Al treilea o er l ruga s-l crue iar Ilie l asculta i se duse la rege, anunndu-i chiar el c avea s moar pentru c ceruse ajutor de la falii zei. Ohozias muri intr-adevr la cteva zile iar fratele sau Ioram deveni rege al lui Israel. n timpul celor 12 ani ai domniei sale el suprim cultul lui Baal, dar nu fcu s nceteze pcatul lui Ieroboam care dduse natere schismei n rndul poporului lui Dumnezeu i ncurajase idolatria.

    (continuare n pag. 5)

    20 iulie/ 2 augustSfntul Ilie, numit i Regele

    nencoronat al Georgiei, sau Printele poporului i cel Drept, aparine nobilei familii Chavchavadze. Nscut la 27 octombrie 1837 n satul Qvareli din Kakheti, a nvat la nceput acas, cu mama sa s scrie i s citeasc, pe lng rugciunea i legea lui Dumnezeu. La vrsta de opt ani a fost trimis s studieze cu Arhidiaconul Nikoloz Sepashvili din Qvareli, iar anii petrecui cu acesta aveau s lase urme de neters n viaa acestui sfnt.

    Ilie i-a continuat educaia la un internat din Tbilisi, iar mai trziu la gimnaziul curii, care a fost, de fapt, liceul. Prinii si au murit devreme, aa nct fraii rmai orfani au trecut n grija mtuii lor, Macrina.

    n 1857 Ilie s-a nscris la Facultatea de drept din cadrul Universitii St. Petersburg, unde i-a dat toat silina s se desvreasc ca individ, studiind i citind foarte mult. Era fascinat de istoria georgian i i petrecea majoritatea timpului n bibliotec, studiind arhivele i cutnd texte georgiene vechi. Chiar dac rezultatele sale ca student erau remarcabile, Ilie nu era interesat s ncununeze studiile sale cu o diplom n drept, de aceea n anul IV a prsit facultatea i s-a ntors n Georgia.

    Ilie avea convingerea c o naie care-i uit istoria este ca un ceretor care nu tie de unde vine i ncotro se-ndreapt. De aceea a cutat s inspire concetenilor si respectul pentru gloriile trecute ale naiunii i credina strmoilor lor fa de legea cretin i fa de poporul georgian.

    Obiectivele principale ale vieii sale au fost restaurarea independenei naionale i autonomia Bisericii Georgiene, pentru care Sf. Ilie a luptat cu toat convingerea de-a lungul ntregii

    sale viei. Astfel, a nceput o munc laborioas de istoric, cercetnd intens documente vechi i demascnd pe cei care falsi caser istoria i denigraser poporul georgian.

    Acest mare lozof, scriitor i istoric repeta adesea ideea c o naiune care i-a pierdut limba nu mai poate exista ca naiune, dovedind astfel pasiunea sa pentru limba georgian i explicnd eforturile sale ca aceast limb s rmn limba principal de studiu n coli.

    Zelul su patriotic nu a lsat indifereni pe cei din jurul su, fondndu-se astfel Societatea pentru propagarea alfabetizrii poporului georgian. Ilie a n inat un depozit al manuscriselor i antichitilor georgiene, iniiind i o micare de documentare a tradiiilor populare orale. De asemenea, a fost i unul din fondatorii Bncii Agrare Georgiene.

    Ilie cel Drept era deseori auzit spunnd acestea: Noi, georgienii, am motenit trei daruri s nte de la strmoii notri: pmntul, limba i credina. Dac nu le vom proteja, cum ne vom mai putea numi oameni?

    ns faptele patriotice i duhovniceti ale lui Ilie deranjau pe cei care aderaser la noua ideologie ateist, astfel nct acetia complotau s-l piard. n 30 august 1907, Ilia Chavchavadze i soia sa Olga (Guramishvili), erau n drum spre Saguramo cnd trsura n care erau s-a oprit brusc dincolo de Mtskheta, aproape de pdurea Tsitsamuri. Acolo au fost atacai de o band de militani social-democrai care l-au mpucat pe Ilie.

    Curtea Militar din Caucaz i-a condamnat pe ucigaii lui Ilie Chavchavadze la moarte prin spnzurare dar Olga, vduva lui, l-a rugat pe guvernatorul general s-i graieze pe criminali, deoarece aceasta ar fost i dorina lui Ilie, care ar motivat c acei oameni erau i ei frai srmani a ai n rtcire.

    ntr-adevr, Ilie i-a iertat rufctorii cu mult timp nainte, dup cum putem citi n poemul profetic Rugciune: Tatl nostru Carele eti n ceruri! Cu blndee ngenunchez acum n faa Ta i nu cer nici bogie i nici slav; nici rugciunea mea nu o voi face goal cernd cele lumeti. A vrea doar ca su etul meu s se odihneasc n rai, inima s mi se umple de strlucirea iubirii pentru Tine, s pot cere iertare pentru dumanii mei, chiar dac acetia mi strpung inima: Iart-i, Doamne, c nu tiu ce fac!

    n 1987 Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene a decis c Ilie Chavchavadze merit s e n rnd cu s nii i a fost canonizat ca Sf. Ilie cel Drept.

    Pomenirea suirii la cer cea de foc purtatoare a Sfntului, Maritului Prooroc Ilie Tesviteanul

    Pomenirea sfntului Ilie Chavchavadze (cel Drept), n Georgia

  • Religia i tiina 5Nr. 07(228), 15 iulie 2010 CURIERUL ORTODOX

    Viitorul frumos depinde de prezentViitorul este n minile tinerilor, este o a rmaie de

    secole, care nu-i va pierde niciodat actualitatea. Dar dac vorbim din perspectiva sntii, atunci un viitor frumos depinde, n mod direct, de modul de via pe care l au tinerii n prezent. Pentru ca cei care pesc n viaa matur s se simt mai sigur, s fac mai puine greeli, acum trei ani a fost creat Centrul prietenos tinerilor Pro viaa.

    Centrul a fost creat spre ajutorul tinerei generaii. Patru medici specialiti: internist, androlog, ginecolog, genetic, dar i un specialist psiholog sunt la dispoziia tinerilor ntre 14 i 24 de ani, zilnic, ntre orele 13: 00 i 19: 00, orar care permite i celor angajai n cmpul muncii s mearg la consultaiile necesare

    Psihologul prietenul de ncredere al tinerilor

    Cei care se adreseaz dup ajutor pot linitii, or con denialitatea este una dintre condiiile de activare a centrului. Pentru a preveni probleme de ordin psihologic, sexual i de comportament, specialitii de la Pro viaa lucreaz mult cu copiii strzii, cu copiii din familii monoparentale i cu copiii de etnie rom.

    Sloganul principal, care-i gsete explicaia i n denumire, Centrul prietenos tinerilor, este De la egal la egal. Specialitii i propun s discute problemele tinerilor n limba lor, de la egal la egal, astfel nct, venind n faa specialistului, tinerii s nu-i ascund problemele i, ajutai de acetia din urm, s le rezolve.

    Prelegerile n instituiile de nvmnt sunt o metod de promovare a modului sntos de via, practicat de echipa centrului Pro viaa.

    Leciile cu scopul prevenirii i pro laxiei maladiilor sexual transmisibile, a narcomaniei i tra cului de ine umane sunt organizate nu numai n colile din oraul Soroca, dar i n sate. Totodat elevilor le sunt distribuite i materiale informative la acest capitol. Persoanele cointeresate pot participa i la

    traininguri, organizate de specialistul psiholog, care corespund problemelor tinerilor: violen, iresponsabilitate, invidie, dependen de droguri etc.

    Mamele tinere i singuratice care se confrunt cu probleme de violen n familie pot bene cia de ajutorul psihologului.

    Fumatul un duman al tinerei generaii

    Creterea indicilor de cancer alerteaz medicii din toat lumea. O bun parte din cazurile nregistrate l reprezint cancerul pulmonar, provocat, n cele mai dese cazuri, de fumat. Regretabil este faptul c printre cei care sufer sau chiar mor de aceast maladie sunt i muli copii i tineri cu vrst pn la 18 ani. Asemenea cazuri pot prevenite, doar dac exist dorin.

    Medicii centrului Pro viaa vin n ntmpinarea oamenilor dependeni de tutun. Graie colaborrii cu companiile farmaceutice, pe lng consultaii despre dauna fumatului, cei care vor s renune la obiceiul vicios sunt ajutai cu medicamente care contribuie la nlturarea dependenei de tutun.

    Dar, subliniaz specialitii, trebuie mare voin din partea fumtorului. Important este i faptul c activitatea instituia ei este susinut de autoritile locale i de Ministerul Sntii.

    Oamenii mbtrnesc, cancerul ntinerete

    Femeia este cea care druiete via, de aceea de sntatea ei depinde i sntatea unui altui om, al copilului. ntinerirea cancerului, printre care i cel al glandei mamare, este problema cu care se confrunt tot mai des specialitii n domeniu. Spre exemplu, n Soroca a fost diagnosticat cu cancer mamar o tnr de doar 18 ani.

    i mai ngrozitor este cazul unei copile de 4 ani, diagnosticat cu cancer ovarian. La fel de nemilos este i cancerul colului uterin, patologie care apare n perioada pubertii. n acest sens medicii recomand vaccinarea fetelor, ncepnd de la 14 ani.

    n acest sens deja exist o practic mondial, spre exemplu, n Romnia a fost adoptat un Program Naional care prevede vaccinarea mpotriva cancerului la colul uterin. Cancerul apare totdeauna pe fonul unor patologii netratate, a subliniat Larisa Arseni, ginecolog, eful Seciei consultative, i de aceea toate patologiile trebuie tratate pn la capt, a mai adugat doamna Arseni. Pn n prezent cancerul este, din pcate, o boal incurabil.

    Toi tinerii care in la sntatea lor i i doresc un viitor frumos i sntos sunt ateptai la Centrul prietenos tinerilor Pro viaa, care acum are un nou sediu. Centrul este n subordinea Spitalului raional Anatolie Priscari i se a n incinta Seciei perinatal-consultative de pe teritoriul spitalului. Adresa Centrului: oraul Soroca, strada M. Koglniceanu, 1.

    Tatiana Mitrofan(Observatorul de Nord)

    E o cial, mai nti a fost gina i apoi a aprut oul. Oamenii de tiin au rezolvat celebra enigm dup ce au descoperit c oule nu se pot forma dect dac au o protein gsit n ovarele ginilor. Adic oule se formeaz n interiorul ginii.

    Proteina numit ovocledinina 17 (OC-17) este responsabil pentru grbirea procesului de dezvoltare a coajei de ou.

    Cercettorii de la universitile britanice din Shef eld i Warwick au folosit un super computer s vad cum se formeaz un ou i au descoperit c proteina e vital n procesul de cristalizare.

    Carbonatul de calciu este transformat n cristale de calciu, care mai apoi formeaz coaja oului.

    Oamenii de tiin sper c descoperirea lor s duc la crearea unor noi materiale.

    stirileprotv.ro.

    (continuare din pag. 4) De aceea Dumnezeu abtu necazul

    asupra casei sale i ndeplini profeia fcut de Ilie n timpul lui Achab: Iehu lua puterea n urma unei conspiraii mpotriva lui Ioram i, intrnd el n oraul Yizreel, Isabel fu omort aruncat din naltul unei ferestre. Sngele su se scurse pe zid iar cinii i mncar trupul mai nainte ca ea s putut ngropat.

    Dup 15 ani de profeii, ndeplinind misiunea pe care i-o ncredinase Dumnezeu, Ilie se duse de la Galgalla Bethel, nsoit de Elisei care nu voia s-i prseasc nvtorul. De acolo se duser la Ierihon. Ajuns pe malul Iordanului, Ilie i lua haina din piele de oaie, o nfur i lovi apele, care se desprir pentru a-i lsa s treac pe uscat. Cnd Elisei i ceru s primeasc ndoita parte din harul su profetic, Ilie i rspunse: Dac m vei vedea pe cnd voi nlat la cer, aa i se va da. i pe cnd mergeau ei astfel prin pustiu tifsuind, un car de foc tras de

    cai scprtori apru ntre ei. Ilie urc n car i fu ca luat n cer (Prinii au subliniat c acest ca , adugat n versiunea Septanta arat c Ilie nu a fost dus cu trupul la Cer, fapt imposibil nainte de nvierea i nlarea lui Hristos, dar c a scpat morii, precum Enoh i a fost reinut de Dumnezeu ntr-un loc necunoscut, pn n ultima zi), ntr-un rotocol, n timp ce Elisei striga: Printe, Printe, carul lui Israel i caii si!. El lu haina Profetului care czuse peste el i lovind apele de dou ori putu s traverseze Iordanul, salutat de Fiii Profetului care strigau: Duhul lui Ilie s-a lsat asupra lui Elisei!.

    Astfel nlat n nlimi cu trupul, Profetul Ilie pre gura nlarea Domnului Nostru Iisus Hristos iar prin trimiterea hainei sale peste discipolul su, el vestea coborrea Sfntului Duh n ziua Rusaliilor (cf. Sfntul Roman Melodul, Condacul Profetului Ilie, 33).

    Reprezentant de vaz al ordinului profetic ajuns prin rvna sa pe culmea cea mai de sus a virtuii, Ilie fu judecat

    demn de a vedea fa n fa slava Dumnezeului ntrupat, alturi de Moise i de cei trei Apostoli n ziua Schimbrii la fa (cf. Matei 17), care anuna a doua venire a Domnului Nostru Iisus Hristos. Cobornd de pe muntele Taborului, discipolii l ntrebar pe Domnul dac Ilie trebuia s vin nainte de nvierea morilor pentru a pune toate lucrurile napoi cum au fost, dup cum nva Profeii (Malahia 3,23). Hristos le rspunse: Ilie a venit deja i ei nu l-au cunoscut ci l-au tratat dup cum au vrut ei, fcnd aluzie la Sfntul Ioan Boteztorul care venise s pregteasc propria Lui venire, cu duhul i cu puterea lui Ilie (Luca 1,17). Aa cum Ioan fu naintemergtorul primei veniri n trup a Fiului lui Dumnezeu, astfel Ilie va , se crede, premergtorul celei de a doua veniri, la sfritul veacurilor. Tradiia ecleziast a vzut adesea n cei doi martori, care vor muri n ultima lupt mpotriva lui Antihrist (Apocalipsa 11), pe Enoh i Ilie, care au fost pzii de moarte n acest scop.

    PRO VIAA PENTRU UN VIITOR MAI BUN

    Pomenirea suirii la cer cea de foc purtatoare a Sfntului, Maritului Prooroc Ilie Tesviteanul

    tiina i credina

    Dovedit tiini c: Mai nti a fost gina, apoi oul

    Printe Vasile Tudora, sptmna trecut a circulat o tire care spunea c un grup de oameni de tiin americani a reuit s construiasc un aa-numit software genetic. Despre ce este vorba?

    n fapt, este un lan de ADN sintetic bacterian pe care l-au implantat ntr-o celul-gazd. Toate ziarele de specialitate au fost pline cu titluri de genul primul organism viu arti cial sau prima form de via sintetic etc.

    Faptul n sine nu este ceva complet nou, pentru c i ali cercettori au mai sintetizat fragmente de ADN n trecut, ns este prima oar cnd a fost sintetizat ntregul ADN al unei celule.

    Cum era de ateptat, bioeticienii s-au nghesuit s comenteze fr doar i poate descoperirea secolului i s a rme posibilitile nebnuite pe care o astfel de inginerie genetic le deschide. Julian Savulescu, profesor de etic practic la Oxford i avocat al cercetrii stem pe celule embrionare, merge pn acolo nct a rm c Venter nu doar copiaz viaa n mod arti cial sau o modi c prin inginerie genetic, el merge ctre rolul de dumnezeu: crearea unei viei arti ciale care nu ar aprut n mod natural.

    Astfel de a rmaii mi se par prea grbite i fr a avea o nelegere complet a tehnologiei n sine. Un lucru trebuie a rmat foarte clar: Venter nu a creat via, ci a modi cat via deja existent. El nu a sintetizat ntr-o eprubet ntregul microorganism n discuie, ci a introdus un lan de ADN creat n laborator ntr-o celul deja vie, o celul care avea via de la Dumnezeu.

    (continuare n pag. 6)

    FRAGILA BALAN DINTRE CREAIE I DISTRUGERE

  • 6 istorie i cultur Nr. 07(228), 15 iulie 2010CURIERUL ORTODOX

    n ecare parohie este un om care este al tuturora, care este chemat ca martor, ca sftuitor ori ca reprezentant n toate actele cele mai solemne ale vieii, care ia pe om de la snul mamei sale i nu-l las dect n mormnt, care binecuvnteaz ori s nete leagnul, nunta, patul morii, sicriul, un om pe care copilaii se obinuiesc a-l iubi, a-l venera i a se teme ecare de el, pe care necunoscuii l numesc printe, cruia cretinii merg a depune mrturiile lor cele mai intime, un om care prin starea sa este mngietorul tuturor nenorocirilor su etului i ale trupului; care, ne ind de nici o treapt social, ine deopotriv de toate clasele; de clasele de jos, prin viaa sa srac i adeseori prin umilina naterii, de clasele nalte prin educaie, tiin i nlarea sentimentelor ce inspir i recomand o religie lantropic; un om n sfrit, care tie toate, care are dreptul de a spune toate i a crui cuvnt cade de sus asupra inteligenelor i asupra inimilor cu autoritatea unei misiuni dumnezeieti.

    Aceast de niie a preotului a fost conceput de scriitorul francez Alphonse de Lamartine i se potrivete pstorului su etesc al ortodocilor de la parohia Sf. Dumitru din sectorul Botanica al capitalei Republicii Moldova preotul Pavel Borevschi. De peste 20 de ani se a n fruntea parohiei Ortodoxe din fosta suburbie Mlina Mare a Chiinului i vegheaz zi i noapte la bunul mers al acesteia. n tot acest timp nu a pregetat nici un efort material i n primul rnd spiritual pentru ca parohia care o pstorete s-i menin statutul de parohie frunta n cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova.

    Printele Pavel Borevschi, s-a nscut la 10 iulie 1960 n s. Bcioi, Anenii Noi. Studiile le-a fcut la coala din sat, pe care o absolv n 1977. Dup absolvirea colii activeaz ca ipodiacon la PS Ioanatan, arhiepiscop al Chiinului i al Moldovei (1977-1978); apoi urmeaz serviciul militar (1978-1980). n anul 1980 este nscris n lista elevilor la Seminarul Teologic de la Moscova cu reedina la Sergiev Posad, pe care l absolv n anul 1984. n acelai an este nscris ca student la secia fr

    frecven a Academiei Teologice din Moscova. n 2002, la aceeai Academie, susine teza de candidat n teologie cu tema: (Viaa cretinului dup Filocalie). Este hirotonit diacon n 1983 i preot n 1984 de ctre PS Aleksandr, rectorul Seminarului i al Academiei Teologice din Moscova.

    Activeaz ca preot la catedrala din Chiinu Sf. Teodor Tiron (1984-1985), la biserica nlarea Domnului (Sfnta Vineri) din Chiinu (1985-1989), la biserica Adormirea Maicii Domnului, s. Chiselia, Cantemir (1989-1990), la biserica Sf. Dumitru din Chiinu (din a. 1990 pn n prezent).

    A fost membru al Comisiei pentru elaborarea propunerilor privind introducerea religiei ca obiect de studiu n instituiile de nvmnt preuniversitar, organizat prin decretul Preedintelui Mircea Snegur, 451 din 29 decembrie 1995; membru al Comisiei Mitropolitane pentru examinarea candidailor la preoie (20012004); membru al Judecii eparhiale (din 2004 pn n prezent); profesor de Pastoral la Academia Teologic din Chiinu (din 2000 pn n 2006) i la Seminarul Teologic din Chiinu (2005-2006).

    Printele Pavel este primul cleric din Republica Moldova, care a avut ndrzneala s condamne n public tortura la care erau supui tinerii n comisariatele de poliie dup evenimentele din 7 aprilie 2009.

    Este participant la mai multe conferine naionale i internaionale, la emisiuni radio i TV cu tematic religioas. Are o serie de publicaii n revista Academos (Identitatea spiritual i rolul ei n contextul actual al Republicii Moldova, nr. 1(6), 2007, p. 37-40), Misionarul (Scurt privire asupra istoriei bisericii Sf. Dumitru, nr. 1, 1996), ziarele Luceafrul (despre srbtorile i evenimentele religioase din an), Curierul Ortodox i Moldavskie vedomosti (la srbtorile mprteti).

    Acestea toate le face fr s neglijeze nici un minut ndrumarea spiritual a credincioilor sau buna desfurare a Slujbelor divine.

    Pentru activitile sale la reconstrucia i nfrumuserii bisericilor, dar i pentru activitatea pe trmul cultural-spiritual i educativ s-a nvrednicit de multiple decoraii printre care: bederni, camilafc, cruce de aur, protoiereu, cruce cu pietre scumpe, mitr; dreptul de a sluji Sf. Liturghie cu Uile mprteti deschise pn la Heruvimic (prin Decretul PS Vladimir, de la 13 iulie 2000); ordinul Eparhiei de Edine i Briceni Naterea Domnului (2000); Ordinul Bisericii Ortodoxe din Moldova Cuviosul Paisie Velicicovschi de gradul 2 (2003) cu ocazia mplinirii a 20 de ani de slujire preoeasc, pentru activitate srguincioas spre binele i ntru mrirea S ntei Biserici Ortodoxe din Moldova; Diploma Guvernului Republicii Moldova oferit cu prilejul mplinirii vrstei de 45 de ani (2005, iulie 10). Cu ocazia mplinirii vrstei de 50 de ani a fost decorat ordinul Bisericii Ortodoxe din Moldava Sf. tefan cel Mare (12 iulie 2010)

    Dr. Nicolae Futei

    (inceputul n pag. 5)El nu este deci un creator ci, cel mult, un manipulator al vieii create de Dumnezeu. Fr fermentul de via creat de Dumnezeu nimic nu ar fost posibil.

    Care credei c sunt urmrile?

    Nu doresc s intru aici ntr-o polemic legat de bene ciile sau posibilele urmri nefaste ale noii tehnologii. Timpul i experiena practic le vor judeca singure. Doresc doar s comentez asupra unui sindrom care se manifest din ce n ce mai puternic n societate, pe msur ce tiina face progrese: sindromul de om-dumnezeu.

    Acest sindrom este caracterizat de ideea c omul l poate nlocui pe Dumnezeu, c mai trziu sau mai devreme omul va nelege toate tainele lumii nconjurtoare i atunci Dumnezeu va cdea n desuetudine, iar omul va regele ncoronat al lumii.

    Pn acum ns, omul s-a dovedit incapabil de aceasta. Ne ind creator, omul trebuie s foloseasc mereu un sistem de inginerie invers care presupune c pentru a nelege cum funcioneaz ceva, acel ceva trebuie distrus, desfcut n bucele pentru a vedea din ce e alctuit. Omul este la fel de distructiv ca un biat de coal care dezasambleaz un radio cu tranzistori ca s-i neleag mecanismul. Slile de disecii din facultile de medicin, ingineria genetic experimentat pe celule stem provenite de la embrioni umani, testele de medicamente i cosmetice efectuate pe animale sunt doar cteva exemple din aceast categorie.

    De ce credei c se ajunge la asemenea concepii greite ale raportului ntre om i Dumnezeu?

    Lipsindu-i toate infor-maiile necesare pentru a nelege ntreaga complexitate a vieii, omul se joac de multe ori cu lucruri pe care nu le nelege complet i care pot avea urmri total neprevzute. Cu toii cunoatem istoria culturilor transgenice care teoretic trebuiau s rezolve criza alimentar mondial, dar care acum creeaz nenumrate probleme n fragilul sistem ecologic mondial, sau energia atomic care a degenerat n armament de distrugere n mas i aa mai departe.

    Omul e ca un copil mic, care n-a vzut niciodat o arm de foc, i, gsind un pistol, apas pe trgaci s vad ce se ntmpl.

    Bineneles c nu toat tiina e aa. n fond nu e nimic ru s desfacem un tranzistor n buci. Problema e ce facem cu piesele pe care ne-au rmas dup ce l-am pus la loc?

    diac. George ANICULOAIE

    sursa: ziarul lumina.

    FRAGILA BALAN DINTRE CREAIE I DISTRUGERE

    PRINTELE PAVEL BOREEVSCHI LA VRSTA DE 50 DE ANI

    n ziua prznuirii S nilor Apostoli Petru i Pavel la Biserica Sf. M. Mc. Dumitru din sectorul Botanica al capitalei a avut loc o slujb deosebit, ind svrit de un impuntor sobor de preoi n frunte cu nalt Prea S nitul Mitropolit Vladimir. Acest lucru nu a fost ntmpltor, avnd n vedere c printele-paroh Prot. Mitr. Pavel Borevschi a ajuns la frumosul jubileu - 50 ani de via. Totodat, s-au aniversat 120 de ani de la n inarea parohiei i 20 de ani de la redeschiderea acesteia.

    n timpul S ntei Liturghii printele Pavel Borevschi a fost decorat cu cea mai nalt distincie a Bisericii Ortodoxe din Moldova - Ordinul Sf. tefan cel Mare, n semn de nalt preuire pentru munca depus de-a lungul anilor pe trm preoesc.

    La serviciul divin a participat un

    numr foarte mare de cretini binecredincioi, sfntul loca dovedindu-se nencptor, o mare parte dintre ei stnd n curtea bisericii. Pe lng credincioii de rnd au fost prezeni i nali demnitari de stat n frunte cu prim-ministrul Vlad Filat i alte personaliti publice.

    Dup svrirea S ntei Liturghii, Vldica Vladimir a s nit un imens clopot care va instalat n clopotnia bisericii pentru a aduna cretinii la rugciune.

    Mai trziu, ntistttorul s-a adresat ctre adunarea dreptmritoare, felicitndu-

    i pe toi cu ocazia s ntei srbtori de astzi, dar i cu faptul c au un asemenea ndrumtor duhovnicesc precum printele Pavel Borevschi, care s-a recomandat de-a lungul timpului ca un slujitor al altarului vrednic de toat stima. nalt Prea S nia Sa a subliniat, n special, eforturile pe care le-a depus printele Pavel pentru a renova biserica Sf. M. Mc. Dumitru, care se a a atunci ntr-o stare mai mult dect deplorabil

    Munca printelui a fost binecuvntat de Dumnezeu pentru c acum cretinii pot s se bucure de un centru social ce activeaz pe lng parohie, de o bibliotec, ateliere de creaie, etc,. - a mai menionat PS Mitropolit Vladimir.La nal, Vldica i-a urat printelui Pavel

    ani muli i toi sntoi pentru a-i putea ndeplini i mai departe cu cinste nobila misiune preoeasc.

    Prot. Mitr. Pavel Borevschi i-a mulumit arhipstorului pentru profundele i de frumoasele urri i l-a asigurat de supuenie iasc i mai departe, menionnd c tot ceea ce s-a realizat la parohia Sf. M. Mc. Dumitru s-a realizat cu binecuvntarea i susinerea nalt Prea S niei Sale.

    La nalul cuvntrii sale printele i-a nmnat ntisttotrului o frumoas icoan sculptat n lemn confecionat la atelierul de pe lng parohie cu chipul Sfntului Ierarh Nicolae, exprimndu-i sperana c acest mare sfnt va mijlocitor n faa lui Hristos att pentru nalt Prea S nia Sa, ct i pentru toi cretinii binecredincioi din tot cuprinsul rii.

    Pentru susinerea pe care au acordat-o bisericii Sf. M. Mc. Dumitru mai muli ctitori au primit importante distincii bisericeti: domnii Tudor Leahu i Alexandru Griunic s-au nvrednicit de Ordinul Cuv. Paisie Velicikovski, gr. II, domnii Vladimir Dubilari, Tudor Lungu i Vasile Stratulat au fost decorai cu Medalia tefan cel Mare i Sfnt, iar domnii Victor Bartolomeu i Igor Bor au primit Medalia Cuv. Paisie Velicikovski. Ali ctitori i enoriai au primit diplome arhiereti.

    A fost apreciat i truda clericilor acestei parohii: Protoiereul Roman Surugiu s-a nvrednicit de Cruce cu Pietre Scumpe, iar Protodiaconul Serghei Onescu de Medalia Sf. tefan cel Mare.

    www.mitropolia.md

    Zi de mare srbtoare la biserica Sf. M. Mc. Dumitru din Chiinu

  • catehizare 7Nr. 07(228), 15 iulie 2010 CURIERUL ORTODOX

    NELINITIT ESTE SUFLETUL NOSTRU PN NU SE NTOARCE IARI LA TINE, DOAMNE

    ESHATOLOGIA

    UN CER NOU I UN PMNT NOU, SAU DESPRE CE VA FI DUP SFRITUL LUMII

    Despre vremurile de la urm, sau semnele

    celei de a doua veniri a Mntuitorului

    Cu descrierea vremurilor de pe urm se ocup Eshatologia (de la cuvntul grecesc - sfrit, cele din urm). Eshatologia cuprinde nvtura Bisericii nu numai despre sfritul individual, ci i despre evenimentele care vor avea loc la sfritul lumii acesteia i anume: sfritul chipului lumii acesteia i noua ei for m desvrit care se va instala dup a doua venire a Domnului sau Parusia, nvierea obteasc a morilor, schimbarea trupurilor celor vii i judecata universal, dup care va ncepe viaa venic a oame nilor n starea de beatitudine sau nefericire.

    Nu se poate ti cu certitudine care va ordinea n care vor decurge aceste evenimente, dar este cel puin probabil c primele trei se vor desfura deodat, dup care vor urma celelalte.

    Cu toate c timpul celei de a doua veniri a Mntuitorului n-a fost precizat, deoarece Domnul Iisus Hristos a atras atenia tuturor s e pregtii, cci atunci cnd nici nu vor gndi va veni Fiul Omului; uneori i Apostolii au crezut c venirea Fiului Omului e foarte aproape (I Petru 4, 7; I Ioan 22, 18); ns, atunci cnd n aceast problem s-au ivit nenelegeri ntre credincioi, deoarece unii socoteau c ziua Domnului a i venit, iar alii c ea nu va veni niciodat, Apostolii au fost nevoii s le dea lmuriri, spunndu-le c ea se va produce ntr-un timp mai ndeprtat, dar certitudinea ei rmne. Astfel au pro cedat S nii Apostoli Petru i Pavel (II Petru 3, 4; I Tes. 5, l ; II Tes. 2, l . a.).

    Din cele spuse de Mntuitorul Apostolilor Si n legtur cu a doua venire a Sa, de asemenea, din cele cuprinse n unele epis tole pauline i din Apocalips rezult c Parusia Domnului va prece dat de mplinirea anumitor semne prevestitoare:

    1. Propovduirea Evangheliei la toate neamurile

    Printre profeiile fcute de Mntuitor cu privire la sfritul lumii este i aceasta: i se va propovdui aceast Evanghelie a mpriei n toat lumea, spre mntuire la toate neamurile i atunci va veni sfritul (Matei 24, 14),dar de aici nu rezult c Evanghelia va adoptat de toate popoarele, precum nici faptul c sfritul va veni ndat ce Evan ghelia va propovduit n toat lumea. Esenialul este ca la toate popoarele din lumea ntreag, independent de locul n care triesc, se va vestit Evanghelia prin propovduitori, indiferent dac va ea aceptat sau nu.

    2. Ivirea proorocilor mincinoi i cderea multora din credin, precum i nmulirea

    frdelegilor dintre oameni.

    Despre apariia proorocilor mincinoi Mntuitorul spune: i muli prooroci se vor scula i vor amgi pe muli i din pricina frdelegii se va rci dragosteamultora (Matei 24, 11-12). Sfntul Apostol Pavel descrie astfel timpurile grele ce vor veni n zilele de apoi: Pentru c oamenii vor iu bitori de sine, nemulumitori, necuvioi, lipsii de dragoste, nenduplecai, clevetitori, nenfrnai, cruzi, neiubitori de bine, vnztori, necu viincios, ngmfai, iubitori mai mult de desftri dect de Dumnezeu, avnd nfiarea credinei adevrate, dar tgduind puterea ei (II Tim. 3,2-5). nmulirea frdelegii se va produce, pe de o parte, datorit amgirii multor oameni de ctre prooroci mincinoi, iar pe de alta, ca urmare a slbirii i decderii de la credin a unora.

    3.Venirea lui Antihrist

    Numele de Antihrist nseamn adversar sau duman al lui Hristos. El se refer e la dumanii lui Hristos n general, e la o persoan anumit, diavolul, sau o unealt a sa, un trimis al Satanei, spre a-l combate pe Hristos, care va duce la rtcirepe muli. Puterea lui ns va nceta la venirea Domnului, fapt despre care Sfntul Apostol Ioan zice: Copii, este ceasul de pe urm, i precum ai auzit c vine antihrist, iar acum muli antihriti s-au artat - de aici cunoatem c este ceasul de pe urm (I Ioan 2, 18), iar Sfntul Apostol Pavel spune: S nu v amgeasc nimeni n nici un chip...; c va veni nti lep darea de credin i se va arta omul pcatului, ul pierzrii, potrivnicul... cel fr de lege, pe care Domnul Iisus l va ucide cu Duhul gurii Sale i l va nimici cu strlucirea venirii Sale. Iar venirea aceluia va prin lucrarea lui Satan nsoit de tot felul de puteri i de semne i minuni mincinoase (II Tes. 2, 3, 89).

    4.Venirea pe pmnt a lui Enoh i Ilie.

    Acetia sunt cei doi mar tori ai Domnului, care au fost ridicai cu trupul la cer i care vor trimii de Domnul pe pmnt pentru a predica oamenilor pe Hristos. n lupta cu Antihrist, ei vor rpui, dar dup trei zile i ju mtate vor nvia, iar peste cei ce s-au bucurat de moartea lor, va cdea fric mare (Apoc. 11, 3-11).

    5.Multe i mari catastrofe n natur i ntre oameni

    Atrgndu-le atenia Apostolilor s nu se lase amgii de nvtori i prooroci min cinoi care vor veni n numele Lui, Mntuitorul le-a spus semnele care vor trebui s precede sfritul, cu toate c acesta nu va veni ndat (Luca 21, 9): foamete, secet, cium, cutremure de pmnt, ntunecri de soare i de lun, rzboaie i veti de rzboaie (Matei 24, 6; Marcu 13, 7-13, Luca 21, 9-19). Astfel de fenomene au fost totdeauna, dar acum se vor intensi ca, prin ele Dumnezeu voind s arate c i acestea trebuie s se ntmple nainte de a veni sfritul.

    6.Convertirea poporului evreu la cretinism.

    Unul dintre semnele cele mai semni cative cu privire la e doua venire a Domnului va convertirea poporului evreu la cretinism. Acest eveniment important a fost profeit i n Vechiul Testament de proorocul Osea astfel: Fiiilui Israel se vor ntoarce la credin i vor cuta pe Domnul Dumnezeul lor i pe David, mpratul lor, iar la sfritul zilelor celor de pe urm, se vor apropia cu nfricoare de Domnul i de buntatea Lui (Osea 3, 5). Sfntul Apostol Pavel spune i mai clar: Pentru c nu voiesc, s nu tii voi, frailor, taina aceasta... c mpietrirea lui Israel s-a fcut n parte, pn ce va intra tot numrul pgnilor. i aa tot Israelul se va mntui, precum este scris: Din Sion veni-va Izbvitorul i va ndeprta nelegiuirile de la Iacov, i acesta le este legmntulMeu cu ei, cnd voi ridica pcatele lor (Rom. 11, 2526).

    7. Artarea pe cer a semnului Fiului Omului

    Semnul Fiului Omului este crucea, indc prin ea Mntuitorul a ctigat biruina asupra mor ii. Despre artarea acestui semn, Mntuitorul a spus: Atunci se va arta pe cer semnul Fiului Omului... i vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere i cu slav mult (Matei 24, 30).

    Fr ndoial, toate aceste semne se vor ntmpla nainte de a doua venire a Domnului, dar ordinea n care ele vor aprea, rmne necu noscut, producerea lor va ns un indiciu c sfritul lumii este aproa pe, deci cei ce nu s-au pocit vor avea posibilitatea s se ndrepte mcar n ceasul al unsprezecelea.

    innd seama de cele cuprinse n Noul Testament, ne putem face o imagine despre modul n care se va decurge Parusia Dom nului.

    La apariia pe cer a semnului Fiului Omului (Matei 24, 30) i la sunetul arhanghelului din trmbia lui Dumnezeu (I Tes. 3, 16), precum i la glasul Fiului lui Dumnezeu (Ioan 5, 28), Domnul va pogor din cer mbrcat n slav i cu putere mult, nconjurat de ngerii Si (Ma tei 24, 30; 16, 27). El va veni n acelai trup preamrit cu care a nviat i s-a nlat la cer (Fapte l, 11). n aceeai clip se va produce prefacerea lumii sau schimbarea chipului lumii acesteia (II Petru 3, 12-13), nvierea morilor i schimbarea trupurilor celor vii (I Tes. 4, 16-17; I Cor. 15, 51). Revenit pe noul pmnt, Domnul se va aeza pe scaunul de judecat, ind nconjurat de ngeri, de apostoli i de s ni (Ma tei 19, 2; Luca 22, 30; I Cor. 6, 2).

    (va urma)dr. Nicolae Futei

    Sfritul lumii

  • 8 internaional Nr. 07(228), 15 iulie 2010CURIERUL ORTODOX

    curierul ortodoxPublicaie

    n limba romnIndice de abonare: 22034

    Curierul Ortodox. Bd. Traian, 3/1MD-2060 Moldova (Rep)Tel. 77-25-33; 77-24-44

    http://www.geocities.com/[email protected]

    REDACIADr. Nicolae FUTEI - redactor ef,

    Prot. Vasile CIOBANU - secretar responsabil,Preot Dumitru TOLICO - redactor tehnic

    Tipogra a Pragstr. Spicului 94,

    ChiinuTirajul: 800

    Comanda: 1258

    MATERIALELE PUBLICATE REFLECT DOAR OPINIA AUTORILOR I GRADUL LOR DE DOCUMENTARE

    Stimai cititori, dac ai citit ziarul i nu dorii s-l pstrai, transmitei-l la ali cititori, dar v rugm s nu-l folosii pentru necesiti auxiliare

    Stimai cititori! Nu uitai s v abonai la Curierul Ortodox pe anul 2010Stimai cititori! Nu uitai s v abonai la Curierul Ortodox pe anul 2010

    Adr

    esa

    reda

    cie

    i

    Incredibila Evanghelie Garima este denumit dup un clugr care a sosit n ara african n secolul al cincilea i care ar copiat ntreaga scriere n numai o zi. Deosebit ilustrate, culorile reprezentrilor gra ce sunt nc vii i, mulumit Fondului Motenirii Etiopiene, au fost conservate. Abba Garima a sosit din Constantinopol n 494 d.Hr., iar legenda spune c a putut

    copia Evangheliile n numai o zi, deoarece Dumnezeu a amnat apunerea Soarelui special pentru el.

    Incredibila relicv a fost pstrat de atunci la Mnstirea Garima, n apropiere de Adwa, din regiunea etnic Tigray, a at n nordul rii. Experii cred c ar putea i cel mai vechi exemplu de carte ale crei pagini originale sunt ataate copertelor originale. Evangheliile Garima au fost scrise pe piele de capr n vechiul dialect etiopian Geez. Exist dou volume ce dateaz din aceeai perioad, ns al doilea este scris diferit de primul. Ambele conin ns ilustraii la cele patru Evanghelii.

    Se sper acum c Cartea Sfnt va amplasat ntr-o structur muzeistic a mnstirii, acolo unde s poat admirat de vizitatori. n Etiopia exist multe relicve cretine, care pot ins descoperite numai prin excursii aventuroas, cu escaladri ctre mnstirile izolate ale rii spre care nu exist drumuri.

    Sursa: Descopera/Dailymail

    Biblioteca Grigore Vieru i-a deschis, recent, uile pentru membrii comunitii moldovenilor din Orvieto (Italia). Biblioteca este parte a bisericii Sf. Nicolae, unde circa 500 de moldoveni vin s se roage

    la slujbele o ciate de printele Pavel Hncu.La deschiderea o cial a bibliotecii a asistat i

    primarul oraului Orvieto, Antonio Conci, care a apreciat i a salutat iniiativa preotului.

    Biblioteca s-a deschis graie susinerii din partea Bibliotecii Naionale din Chiinu.

    Bibliotecii, dar i celor prezeni la acest eveniment li s-au oferit un ir de materiale informative, printre care Revista Pro Diaspora; Broura pentru lucrtorii strini: ABC-ul siguranei n munc; Strin, dar informat; Manualul de folosin pentru integrare: Imigrare, cum, unde, cnd; Ghidurile Copilul meu e singur acas i Singur acas.

    Primii cititori ai bibliotecii au luat cu mprumut pentru a le citi volume de Grigore Vieru, Mihai Eminescu, Dumitru Crudu, Nicolae Dabija s.a.

    Printele Pavel Hncu intenioneaz, pe viitor, s deschid pe lng bibliotec o sala de lectur pentru copii i un cerc de jocuri distractive.

    DECA-press

    Printele Constantin Stvil a trecut la Domnul

    La 6 iulie a plecat la Domnul Printele Constantin Stvil, paroh al bisericii Acopermntul Maicii Domnului din s. Ghidighici, mun. Chiinu.

    Absolvent al Seminarului Teologic din Odesa, Printele Constantin a fost de-a lungul vieii un vrednic i exemplar slujitor al altarului. Ca dovad gritoare a activitii sale preoeti bineplcute Domnului i oamenilor stau mulimea de decoraii de care s-a nvrednicit de-a lungul timpului, precum dragostea i recunotina turmei dreptmritoare pe care a cluzit-o pe calea mntuirii pn n ultima clip a vieii.

    Printele Constantin Stvil a lsat n urm o familie ndurerat i mulimea de enoriai care ascultau n ecare duminic i zi de srbtoare cu dragoste i luare aminte vorba blnd i neleapt a s niei sale. Pentru posteritate va rmne ca amintire a druirii sale frumoasa biseric din Ghidighici pe care printele paroh a ngrijit-o ca pe o adevrat Cas a Domnului, fcnd n aa chip nct ecare cretin e c are o durere sau o bucurie s se simt mai aproape de Dumnezeu.

    Nou nu ne rmne dect s-l rugm pe Domnul s-l odihneasc pe printele Constantin Stvil alturi de cei drepi i s druiasc Biserica noastr Ortodox cu slujitori la fel de vrednici ca nou-adormitul printe Constantin.

    Date biogra ce:Printele Constantin Stvil se nate la 25 mai 1932 n satul Zgrdeti,

    r. Teleneti. n anul 1963 absolvete coala medie din sat, urmnd colegiul de construcie. n 1959 absolvete Seminarul Teologic din Odesa, iar la 6 aprilie 1972 este hirotonit diacon i la 14 mai al aceluiai an n cea de preot.Pe rnd este preot paroh n s. Alcedar, r. Rezina, s. Cojuna, r. Streni i s. Ghidighici, mun. Chiinu.Slujba prohodului a avut loc n biserica din sat n dimineaa zilei de 8 iulie, dup care a fost petrecut n ultimul drum la cimitirul din strada Armeneasc a capitalei.

    07.07.2010, Roma (Catholica) - Reforma privind avortul este o lege obiectiv incompatibil cu dreapta contiin moral, ntruct consider eliminarea vieii celor pe cale de a se nate un drept al mamei n timpul primelor 14 sptmni de sarcin, abandonnd acele viei umane fr nici o protecie chiar n perioada n care se fac cele mai multe avorturi.

    Luni, 5 iulie 2010, n chiar ziua intrrii n vigoare n Spania a legii care liberalizeaz ntreruperea voluntar de sarcin n ateptarea deciziei Tribunalului Constituional, care ar putea suspenda legea din motive de precauie Conferina Episcopilor Catolici Spanioli a amintit ntr-un comunicat aspectele cele mai alarmante din noul text al legii. Noua lege cerut de guvernul lui Jose Luis Rodriguez Zapatero agraveaz legislaia existent,

    uit de drepturile copiilor pe cale de a se nate i nu vine n ajutorul mamelor, citim n relatarea de pe Radio Vatican.

    Dar nu numai att, noua lege merge i mai departe: Episcopii spanioli i-au exprimat temerea c executivul se va folosi de aceast legislaie pentru a impune o ideologie aborionist n sistemul de educaie obligatorie. Nu este o reclamaie lipsit de preocupri: noua lege, susin Episcopii, stabilete un concept de sntate plin de ambiguiti din moment ce introduce aa-zisele indicaii sociale i eugenetice ca justi care legal a avortului. Aceeai ngrijorare a fost exprimat zilele trecute i de organizaiile de aprare a vieii umane. Prinii elevilor s-au declarat contrari aa-numitelor lecii despre transformarea paradoxal ntr-un drept a unui delict, suprimarea

    vieii umane.Tribunalul Constituional ar

    trebui s hotrasc n urmtoarele zile suspendarea sau aplicarea legii, dup ce va analiza dou recursuri de neconstituionalitate, prezentate de gruparea politic de centru-dreapta i de regiunea Navarra. Aceasta din urm i regiunea Murcia au anunat deja c nu vor proceda la aplicarea noii legi a avortului. Intrarea n vigoare a noii legislaii a fost stabilit la 5 iulie, pentru a marca 25 de ani de la aprobarea primei legi a avortului n Spania, care din 1985 a dus la nu mai puin de 1,3 milioane de avorturi. i aceste cifre, mpreun cu situaia demogra c, l-au fcut probabil pe liderul popularilor spanioli s a rme c noua legislaie este inuman, neconstituional i injust.

    Sursa: Radio Vatican

    Prima Evanghelie ilustrat a fost descoperit n Etiopia

    Noua legislaie spaniol privind avortul este inuman

    Biblioteca Grigore Vieru i-a deschis uile pentru moldovenii din Italia

    Congresul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne din cele dou Americi

    ntre 1-4 iulie 2010, a avut loc la Centrul Eparhial din Chicago al 77-lea Congres al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne din cele dou Americi. Ziua de 1 iulie este dedicat mai multor ntlniri: a avut loc edina Consiliului Eparhial, apoi Conferina Asociaiei Doamnelor (AROLA) i a Asociaiei Tinerilor (ROYA). Dup amiaz, a avut loc Conferina preoeasc cu toi clericii Arhiepiscopiei.

    Congresul propriu zis a nceput vineri 2 iulie cu svrirea Sf. Liturghii, a parastasului pentru slujitorii i membrii Arhiepiscopiei trecui la Domnul i a slujbei de Te-Deum pentru deschiderea lucrrilor Congresului, informeaz Arhiepiscopia Ortodox Romn a celor dou Americi.

    Pe ordinea de zi a Congresului s-a a at prezentarea rapoartelor obinuite ale departamentelor i asociaiilor Arhiepiscopiei, prezentarea evenimentelor importante din viaa Ortodoxiei americane (ntlnirile Episcopilor ortodoci la Sao Paolo, Brazilia i, respectiv, New York, SUA), prezentarea stadiului dialogului cu Episcopia Ortodox Romn din America.

    Tot pe Agenda Congresului au fost marcate dou Conferine: - Pr. Prof. Theodor Damian: Despre aniversarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romne. - Dr. Mark J. Cherry, profesor de Etic aplicat i lozo e la St. Edwards University, Austin,

    Texas: ntrebri pentru Bioetica Cretin ntr-o lume post-cretin. Congresul se va ncheia duminic 4 iulie prin svrirea Sf. Liturghii n Catedrala Sf. mprai

    Constantin i Elena i masa festiv.