CURRICULUM ANUL I, II - lrmvs.ro · numărul de vorbitori (mare, mic, două persoane), prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură, prin comunicare

Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr. 4 la Ordinul MEdCT nr. 5173 din 29.08.2008

CURRICULUM

ANUL I, II

ASISTENT PENTRTU OCROTIREA PERSOANELOR VÂRSTNICE

2008


Autori:

Ruxanda Jinaru – Profesor gr. l, director Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”

Timisoara

Fulvia Detesan - Profesor gr. ll, director adj. Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria

Hilfe” Timisoara

Mihaela Bucătaru, profesor Şcoala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica Vodă” Iaşi

Ana Maria Dragodan – Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”

Timisoara

Daniela Stancu – Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”

Timisoara

Camelia Cean - Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” Timisoara

Eugenia Negomireanu - Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe”

Timisoara

Florin Flueras - Profesor Scoala Postliceala PDR „Sancta Maria Hilfe” Timisoara

Dr. Mihaela Pantazescu – Profesor, medic neuropsihiatru, Scoala Postliceala PDR „Olga

Sturdza” Iasi

Irina Prigoreanu – Profesor Psihopedagog, director adj. Scoala Postliceala PDR „Olga

Sturdza” Iasi

Geanina Albu – Profesor, director Scoala Postliceala PDR „Olga Sturdza” Iasi

Dr. Walter Gebhardt – Director Fundatia Bavaria Romania pentru Asistenta Sociala in

Romania

Ruxandra Gebhardt-Dianu, Psiholog, director adjunct Scoala Postliceala PDR

„Friedrich Müller”, Sibiu

Marian Ionescu – Profesor, Director Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu

Drd. Sorina Georgeta Corman – Profesor Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”,

Sibiu

Doina Zaharia - Profesor gr. ll, Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu

Luminita Sevestrean – Profesor, Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu

Eugen Jitariuc - Profesor Scoala Postliceala PDR „Friedrich Müller”, Sibiu

Cosmin Corman – expert Consiliul Judetean Sibiu

Consultanţă:

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL

ŞI TEHNIC


Anul I Modulul I:

COMUNICARE PROFESIONALĂ

Nota introductivă

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ face parte din pregătirea specifică din

anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ se regăsesc abilităţile din unitatea

de competenţa tehnică specializată COMUNICARE PROFESIONALĂ.

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică.

Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în

standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul

de pregătire profesională specific calificării.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului:

1.1 Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă

1.2 Aplică tehnici de comunicare orală

1.3 Realizează şi prezintă un raport formal

Tabelul de corelare a competenţelor cu conţinutul.

Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALĂ

(60 de ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.

crt.

Unitate de

competenţă Competenţe Conţinuturi / ca şi titlu de lecţie (tematici)

1. Comunicare

profesională

Competenţa 1.:

Elaborează

strategii

pentru o

comunicare

eficientă

Scopul comunicării:

Primirea şi transmiterea informaţiilor,

întreţinerea unor discuţii, prezentarea unor

informaţii

Surse de informaţii

Informaţii interne şi externe, buletine

informative, manuale, seminarii, rapoarte,

procese verbale, publicaţii de specialitate,

Internet, discuţii, statistici, documentaţie, mass-

media

Metode de comunicare

Scrise, verbale, audio, informatizate

Metode de verificare a eficienţei

Obţinerea feedback-ului, documentaţie

întocmită corect

Competenţa 2.:

Aplică tehnici

de comunicare

Strategii de ascultare

~ În funcţie de: situaţie, ocazie, subiectul în cauză,

vorbitori, metode de ascultare (activă sau pasivă)

Susţinere

~ În situaţii formale sau informale, în funcţie de

numărul de vorbitori (mare, mic, două persoane),

prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a

vocabularului, prin structură, prin comunicare non


verbală (gesturi, limbajul trupului, contactul

vizual), prin articulare

Argumentare

~ Idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate

contextului si interlocutorului

Facilitarea comunicării

~ Acceptă opinii diferite, încurajează discuţia,

asigură posibilitatea de exprimare, oferă feed-

back, stimulează creativitatea, încadrarea în timp,

viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul

de înţelegere al auditoriului, folosirea unui suport

specific

Competenţa 3.:

Realizează un

raport formal

Selectare

În funcţie de complexitatea temei, publicul

ţintă, relevanţa

Organizare

Tipul informaţiei, succesiune logică, suportul

(grafica, standardul de prezentare, formatul)

Raport formal

Document coerent, bine structurat, adecvat

scopului propus

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs în mod independent.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii

moderne ale educaţiei:

~ Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.

~ Elevii au stiluri diferite de învăţare.

~ Elevii participă cu cunoştinţele dobândite anterior, la procesul de învăţare.

~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea

informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.

Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare

cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia,

problematizarea, proiectul etc.


cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a părţilor componente ale corpului

uman, exerciţii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciţii de grupare a diferitelor

structuri (celule, ţesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi

raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaţiei

arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de

lucru fise de observaţie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice

(demonstraţie, studiu de caz).

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze

elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un

nivel naţional comun de performanţă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar

de pregătire. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe

nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul.


Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se

realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Cadrele didactice

care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe,

numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaţia,

proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a

comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faţă de o

sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaţia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică,

intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor +

profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.

Sugestii metodologice

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se va desfăşura

astfel: 30 ore de instruire teoretică / semestrul I, 30 ore instruire practică – 1 săptămână

- semestrul I.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme

în funcţie de cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile anterioare ale elevului, dotarea cu material

didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Se

recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de

corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie, unităţi sanitare cu o bună dotare

materială. Instruirea practică are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a

competenţelor pentru viitorii asistenţi de radiologie.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor

privind COMUNICARE PROFESIONALĂ.

Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca independentă,

simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi

creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele

reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată în funcţie de

necesităţile situaţiei: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin,

atlase, cataloage, diapozitive, desene, preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje

etc.


Modulul II:

COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ

Nota introductivă

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ face parte

din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor

vârstnice.

În modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ se

regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată COMUNICARE

PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ.

Modulul are alocate120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică –

semestrul II.





2.1 Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de

sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative.

2.2 Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de

îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative.

2.3 Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale

semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu.

2.4 Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative,

în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

2.5 Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de

serviciu, în contexte profesionale semnificative


Unitatea de competenta:

COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ


Nr.

crt.

Unitate de


2. Comunicare

profesională

în limba

modernă

Competenţa 1.:

Obţine

informaţii prin

receptarea de

mesaje orale,

legate de

îndeplinirea de

sarcini de

serviciu, în

contexte

profesionale

semnificative

Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente

pentru decodarea sensului global în mesaje

orale care folosesc un limbaj complex şi conţin

vocabular specializat

Activităţi de serviciu, contexte sociale relevante

pentru activitatea profesională (târguri,

conferinţe, întâlniri, şedinţe), situaţii formale,

situaţii informale

Extragerea informaţiilor / detaliilor specifice

necesare şi relevante pentru sarcinile de

serviciu, din mesaje orale diverse

Identificarea de opinii şi atitudini, şi distingerea

lor de informaţii factuale sau de altă natură

(legi, idei, concepte)

Identificarea, cu ajutorul conţinutului,


intonaţiei şi al sensului implicit, a informaţiilor

privind priorităţi şi urgenţe

Identificarea şi utilizarea de indicii verbale,

non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni

pentru clarificarea sensului unor elemente de

vocabular sau de accent nefamiliare

Înţelegerea de instrucţiuni, solicitări şi întrebări

orale, care folosesc un limbaj complex şi conţin

vocabular specializat, şi realizarea de acţiuni

adecvate pe baza informaţiilor obţinute pe cale

orală

Surse şi tipuri de mesaje orale

Texte care conţin unele elemente de vocabular /

de accent nefamiliare, emise la viteză normală,

în diverse registre, de lungime variabilă:

mesaje, formale şi informale directe, emise

clienţi, colegi sau de cei din jur; discursuri,

rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe);

prezentări (formale / informale) de produse /

servicii; transmisiuni radio/TV, anunţuri

publice; conversaţii telefonice, mesaje

telefonice înregistrate.

Informaţii obţinute

Ideea principală (sensul global); informaţii,

inclusiv numerice, pe teme profesionale:

instrucţiuni, solicitări, întrebări, explicaţii;

informaţii factuale, inclusiv numerice, privind

specificaţii de procese, produse şi servicii; opinii,

puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră),

priorităţi.

Limbaj

Limbaj şi structuri familiare şi mai puţin

familiare, în registre sociale şi profesionale

uzuale, termeni specifici mesajelor mass-media;

vocabular specific cu nivel mediu de

specializare, relevant pentru domeniul

ocupaţional, vorbire la viteză normală, varietăţi

de accent

Moduri de acţiune

Întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal,

verificarea sensului prin alte surse; comunicarea

informaţiilor / detaliilor către alte persoane;

acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).

Competenţa 2.:

Obţine

informaţii prin

receptarea de

mesaje scrise

specializate,

legate de

~ Identificarea şi localizarea promptă şi corectă de

informaţii şi opinii relevante pentru sarcini de

serviciu, în texte de specialitate

~ Identificarea sensului unor elemente de text

nefamiliare prin utilizarea de materiale de

referinţă şi / sau de asocieri / conexiuni, atunci

când este necesar


îndeplinirea de

sarcini de

serviciu, în

contexte

profesionale

semnificative

~ Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii

din diverse părţi ale unui text / din texte diferite,

în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu

~ Identificarea de şi discriminarea între informaţii

factuale, puncte de vedere, opinii şi atitudini

~ Transferul de informaţii din texte de specialitate

în diverse forme de prezentare

~ Înţelegerea de reglementări, instrucţiuni, şi

recomandări specifice din texte care conţin limbaj

complex şi specializat şi realizarea de acţiuni

adecvate pe baza informaţiilor din astfel de texte

de specialitate

Contexte

~ Activităţi profesionale, contexte profesionale

formale, contexte profesionale informale,

contexte sociale relevante pentru activitatea

profesională (târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)

Tipuri de text

~ Texte, care conţin şi elemente de vocabular

nefamiliare, în diverse registre, de lungime

variabilă: documente profesionale specifice

specializării: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe

tehnice; texte de popularizare pe teme

profesionale: articole de presă, prezentări,

reclame, anunţuri; texte cu conţinut operaţional

profesional: corespondenţă, faxuri, circulare,

formulare, instrucţiuni cereri, reclamaţii, procese

verbale

Informaţii obţinute

~ Elemente cheie din documente relevante,

informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ

complexe, pe teme de interes comun; informaţii

profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice ale

unor produse şi servicii, evaluări; date privind:

materii prime, materiale şi produse finite, operaţii

şi procese tehnologice

Materiale de referinţă

~ Dicţionare; diagrame şi alte materiale vizuale;

instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte, baze de

date, pagini Internet.

Forme de prezentare

~ Tabele, grafice, scheme; prezentări notiţe

Moduri de acţiune

~ Comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte

persoane; transferul informaţiilor în diverse forme

de prezentare; acţiuni proprii: realizarea de

operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de

decizii.


Competenţa 3.:

Exprimă mesaje

orale în limbaj

complex, în

contexte

profesionale

semnificative, în

scopul

îndeplinirii de

sarcini de

serviciu

Oferirea şi solicitarea, în discuţii, de informaţii

şi de instrucţiuni pentru îndeplinirea unei sarcini

de serviciu, folosind expresii şi structuri variate

Realizarea de prezentări orale de fapte, idei şi

opinii profesionale, pregătite în prealabil,

folosind un limbaj specializat corect şi materiale

suport adecvate

Formularea clară, precisă şi structurată logic a

ideilor, faptelor şi opiniilor şi susţinerea lor cu

argumente

Oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când

informaţia / instrucţiunea nu este corect

înţeleasă de ceilalţi

Exprimarea fluentă, cu intonaţie corectă şi într-

un registru adecvat contextului

Utilizarea adecvată şi suficient de corectă a unei

varietăţi de termeni de specialitate comuni /

familiari şi de structuri lingvistice astfel încât să

se asigure comunicarea deplină a sensului, chiar

dacă există în text unele deficienţele de

pronunţie şi / sau intonaţie, de gramatică, şi /

sau de registru

Tipuri de informaţii

Conversaţii şi prezentări de lungimi variate, care

conţin: informaţii factuale (inclusiv numerice),

idei, opinii; instrucţiuni, explicaţii, detalii de

operare, sfaturi; descrieri şi specificaţii de

obiecte, procese, operaţii

Tipuri de discurs

Discuţii profesionale formale şi informale;

prezentări; scurte rapoarte profesionale

Contexte

Contexte profesionale, situaţii specifice în

organizaţie, la locului de muncă; contexte

sociale care au legătură cu profesia (târguri,

conferinţe, întâlniri, şedinţe); contexte formale

şi contexte informale

Tipuri de prezentări

Rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri);

demonstraţii operaţionale; prezentări

detaliate de procese / produse / servicii

Materiale suport pentru prezentări (dacă / când

e necesar)

Notiţe, plan de prezentare, documente, fişe de

lucru; imagini, grafice, scheme, folii, planşe,

obiecte (mostre), modele

Limbaj

Fluent, la viteză normală, în diverse registre;

expresii specifice şi structuri variate; vocabular


specializat familiar, specific domeniului

ocupaţional.

Moduri de comunicare

Faţă în faţă, individual sau în grup; la telefon,

robot telefonic.

Moduri de acţiune

Comunicarea / transmiterea de informaţii /

instrucţiuni către interlocutor(i); susţinerea unei

prezentări .

Competenţa 4.:

Elaborează

mesaje scrise

specializate, în

contexte

profesionale

semnificative, în

scopul

îndeplinirii de

sarcini de

serviciu

Completarea de documente şi formulare

profesionale specifice sarcinilor de serviciu ale

profesiei

Redactarea unor texte funcţionale mai

complexe, specifice sarcinilor de serviciu, cu

folosirea de expresii şi structuri adecvate variate

Transmiterea în scris, în limbaj specific clar şi

precis, de informaţii corecte pe teme din

domeniul de specializare

Utilizarea de materiale de referinţă specifice

adecvate pentru a verifica corectitudinea

informaţiei şi limbii folosite

Elaborarea de texte astfel încât deficienţele de

gramatică, ortografie şi / sau de registru nu

împiedică înţelegerea deplină a lor

Adecvarea formatului şi limbajului la context,

la tipul de text şi la subiect

Tipuri şi formate de documente şi texte

funcţionale

Formulare şi alte documente specifice

specializării (facturi, facturi pro-forma, oferte,

fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie,

documente de evidenţă, specificaţii, evaluări);

corespondenţă profesională: scrisori, note

circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail); dări

de seamă, procese verbale, minute, referate,

rapoarte. Formate formale; formate informale

Tipuri de informaţii

În texte, care conţin şi elemente de vocabular

nefamiliare, în diverse registre, de lungimi

variate: informaţii factuale de specialitate

(inclusiv descrieri şi date tehnice), despre

produse şi servicii; aranjamente şi instrucţiuni

de serviciu; idei, opinii, puncte de vedere;

raportări privind desfăşurarea unor evenimente,

şedinţe, procese.

Limbaj

Limbajul specific domeniului de specializare,

formule de comunicare standardizate, formule de

politeţe.


Teme specifice

Organizarea locului de muncă; operaţii,

activităţi şi procese de producţie; calitatea

serviciilor / produselor.

Contexte

Contexte profesionale, situaţii specifice în

organizaţie, la locului de muncă; contexte

sociale care au legătură cu profesia; contexte

formale; contexte informale.

Materiale de referinţă

Dicţionare, glosare de termeni specializaţi /

sintagme specifice; documente normative şi

tehnice, reviste de specialitate, baze de date,

modele de documente şi formulare.

Competenţa 5.:

Participă la

interacţiuni

orale şi în scris

legate de

îndeplinirea de

sarcini de

serviciu, în

contexte

profesionale

semnificative

Participarea cu informaţii factuale şi cu opinii

proprii la discuţii profesionale, pe teme legate

de sarcini de serviciu

Intermedierea unei conversaţii între un vorbitor

al limbii moderne şi un vorbitor al limbii

materne

Comunicarea telefonică pe teme de interes

profesional, legată de sarcini de serviciu

Elaborarea de corespondenţă profesională în

diverse formate şi către diverşi destinatari

Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de

clarificări / explicaţii

Exprimarea clară, fluentă şi adecvată

terminologic, cu limbajul şi registrul adaptate la

subiect, la context şi la interlocutor / destinatar,

cu respectarea convenţiilor şi normelor sociale

şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu

interlocutorul / destinatarul, în comunicarea

orală şi în scris

Tipuri de informaţii şi opinii

Informaţii factuale, inclusiv date numerice, pe

teme profesionale; analize, evaluări de: produse,

servicii, procese, preferinţe; argumente pro şi

contra în susţinerea unor idei / opinii profesionale

personale; ipoteze, predicţii

Teme

Discuţii profesionale, conversaţii, comunicări

telefonice, corespondenţă profesională, ce

conţine şi elemente de vocabular nefamiliare,

privind: probleme de serviciu, aranjamente la

locul de muncă, planuri, activităţi, aranjamente

operaţionale; relaţii cu clienţii şi partenerii,

negocieri, contractări etc.

Contexte

Discuţii profesionale: situaţii


sociale/profesionale formale/informale;

interviuri; întâlniri formale/informale

profesionale de rutină, activităţi profesionale

zilnice;

Comunicare telefonică: contacte de rutină cu

colegi, subalterni, superiori, în activităţi

profesionale zilnice; comunicări

formale/informale cu parteneri şi clienţi;

interviuri telefonice individuale;

Corespondenţă profesională: formală şi

informală, legată de sarcini de serviciu; în

interiorul echipei: cu subalterni, colegi,

superiori, cu pacienţi etc.

Tipuri şi moduri de interacţiune

În discuţii profesionale, schimburi de opinii:

faţă în faţă, în perechi sau în grupuri mici; la

telefon: apeluri, preluare/transmitere de mesaje

telefonice; în scris: scrisori, note circulare,

oferte, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail)

Limbaj şi convenţii

Comunicări directe/telefonice derulate cu viteză

normală, formule de iniţiere, întreţinere şi

încheiere a unei discuţii directe/telefonice,

limbaj formule standard folosite în

corespondenţa (scrisori, circulare, fax, email),

vocabularul specializat necesar îndeplinirii

sarcinilor de serviciu.


Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ poate fi

parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină

seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:










cu caracter practic aplicativ: exerciţii de identificare a partilor componente ale corpului




















Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigatia,








astfel: 60 ore de instruire teoretică - semestrul II, 60 ore instruire practică – semestrul II.










privind COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ.





Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată în funcţie de situaţie:

planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage,

diapozitive, desene, preparate microscopice, mulaje etc.


Modulul III:

MODULUL II

TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIEI APLICATĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: Cultură de specialitate

Număr de ore:60 ore din care 30 ore laborator tehnologic

Toate orele sunt abordate de către profesorul de specialitate.

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN

MODUL

C1. Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de

specializare

C2. Analizează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi

eficace

C3. Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul

de activitate

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor :

Unitatea de competenţă : Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată

Competenţe Conţinuturi tematice

C1. Stabileşte programele de

software general şi de

specialitate necesare

domeniului de specializare

1. Activităţi desfăşurate :

Procese de producţie, proiectare, finanţe şi contabilitate,

managementul resurselor umane, achiziţii, controlul stocurilor,

desfacerea bunurilor, prestarea de servcii, accesarea informaţiilor,

marketing şi promovare,comunicare internă şi externă, planificarea şi

managementul proiectului, controlul calităţii, administrare planificată,

stocarea informaţiilor ( clienţi interni, externi, furnizori, transport ).

2.Strategii de alegere a programelor de software:

Pentru fiecare tip de activitate

În funcţie de eficienţa acestuia : costuri ( iniţiale/proiectate şi

realizate ), capacitate raportată la mărimea companiei şi activităţilor,

complexitate, limbaj software, asistenţă, respectarea specificaţiilor

hardware, existenţa unui personal calificat, acces la informaţiile

necesare.

3. Condiţii de siguranţă necesare unui sistem TIC :

Fiabilitatea operaţiilor, efectuarea de plăţi prin web,

confidenţialitatea informaţiilor, protecţia împotriva viruşilor, spyware,

acces autorizat / neautorizat ( ex. stabilirea şi întreţinerea parolei ),


C2. Analizează opţiunile

disponibile pentru asigurarea

unui sistem al TIC legal,

sigur şi eficace

back-up-ul sistemului, folosirea instrumentelor sistemului.

4. Legislaţie pentru utilizarea TIC :

Protecţia datelor ( datele clienţilor, comunicarea datelor, dreptul de

a accesa datele, limite de timp pentru păstrarea datelor, responsabilităţi

de organizare ), obţinerea autorizaţiilor, copyright, norme de igienă şi

siguranţa muncii ( utilizarea tastaturii optice programate, ergonomie,

siguranţa din punct de vedere electric, igiena şi siguranţa de

ansamblu).

5. Eficienţa utilizării TIC :

Fluxuri informaţionale (inclusiv disponibilitatea informaţiilor

nacesare ), sisteme de suport ( hârtie şi IT ), accesibilitate ( număr de

clic-uri, nevoi speciale ), siguranţa sistemului, viteză, capacitatea

sistemului şi a programelor software, impactul asupra imaginii,

uşurinţa utilizării, abilităţile personalului, procesul de formare şi

asistenţă ( inclusiv documentaţia ), oferta back-up, operaţiile de

actualizare.

C 3. Elaborează o strategie de

aplicare a TIC în vederea

creşterii eficienţei în

domeniul de activitate

6. Strategia de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei :

Identificarea rezultatelor : obiective SMART ( specifice,

măsurabile, aplicabile, realizabile / relevante, la timp )

Aplicaţie TIC corespunzătoare : în funcţie de obiective şi de

dotarea tehnică

Etapele elaborării strategiei de implementare : formularea

problemei, stabilirea obiectivului, prezentarea recomandărilor incluse

în strategie ( modul de formulare a acestora, încadrarea în

timp,alocarea responsabilităţilor, soluţia software, soluţia hardware,

implicaţii pentru procesul de formare, costuri, abilităţi necesare

personalului, organizarea controlului calităţii, monitorizării şi

evaluării).

III. Sugestii metodologice

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi

conţinuturi. Atingerea competenţelor individuale ( abilităţi cheie ) se realizează cu ajutorul

conţinuturilor asociate. Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire

Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor

individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului.

Locul de desfăşurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fişele

de lucru şi de documentare trebuie să se coreleze cu competenţa care trebuie formată şi

conţinuturile asociate ei.

Conţinuturile se pot parcurge în ordinea dată de tabelul de corelare a competenţelor cu

conţinuturile, iar profesorul este liber să decidă asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,

având însă obligaţia de a le parcurge pe toate.

Pentru eficientizarea procesului de învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp

activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,

probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor şi echipamentelor necesare

precum şi a spaţiului de lucru.

Metodele de învăţare adecvate conţinuturilor / competenţelor acestui modul sunt cele în

care activitatea didactică este centrată pe elev : studiul de caz, descoperirea, problematizarea,


exerciţiul, algoritmizarea, brainstormingul, pentru că ele stimulează gândirea logică, cauzală,

analitică, imaginaţia şi creativitatea elevilor, având o eficienţă maximă în procesul de

învăţare.

Măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire

Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea

sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul

trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare( fişe de observaţie, fişe de evaluare a

proiectului, fişe de evaluare). Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a

stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii, profesorul trebuind să elaboreze

fişe de autoevaluare.

Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de învăţare eficient. Elevii şi

profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale

despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după

criterii definite.

Evaluarea elevilor se face numai pentru competenţele specificate în Standardul de

Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele

specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor

să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de

competenţă definită.

Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze

răspunsuri, să aleagă răspunsuri corecte sau să analizeze situaţii / opţiuni specifice, să

elaboreze strategii de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei în domeniul său de activitate.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de

competenţă. În cazul nostru, când activităţile de învăţare au caracter practic, instrumentele de

evaluare cele mai recomandate pot fi : fişa de observaţie, fişa de evaluare, fişa de

autoevaluare. În fişa de observaţie se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat

buna realizare a unei sarcini; în momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a

încheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale

competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă ca, în cadrul

evaluării, competenţa 2 să se evalueze împreună cu competenţa 3.


Modulul IV, an I:

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

Nota introductivă

Modulul ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregătirea specifică din


În modulul ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI se regăsesc abilităţile din unitatea de

competenţa tehnică specializată ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică -

semestrul I





6.1.Identifică principalele părţi componente ale corpului uman

6.2.Caracterizează nivelurile de organizare anatomică şi fiziologică

6.3.Analizează părţile componente ale corpului uman

6.4.Caracterizează principalele funcţii ale organismului

6.5.Analizează elementele de fiziologie umană

6.6.Specifica modalităţile de adaptare a organismului la variaţiile de mediu


Unitatea de competenta: ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI


Nr.

crt.

Unitate de


6. Anatomia

şi fiziologia

omului

Competenţa 1.:

Identifica

principalele

părţi

componente

ale corpului

uman

Metode de cercetare anatomică:

- Metode macroscopice: explorarea pe viu,

explorarea radiologică, disecţia.

- Metode microscopice: citologia, histologia,

embriologia

Părţile componente ale corpului uman

- Cap, gât, trunchi, membre.

- Celula, ţesuturi, organe, aparate, sisteme (sistemul

nervos, endocrin, aparatul locomotor, respirator,

digestiv, circulator, excretor, reproducător,

analizatorii).

Niveluri de organizare structurală

- Macroscopic, microscopic, molecular.

Axele şi planurile de orientare şi rolul acestora

- Axele – longitudinal, sagital, transversal

- Planurile – frontal, sagital, transversal

- Dimensiuni - lungime, grosime, lăţime

Terminologie anatomică


- Cranial, caudal, ventral, dorsal, medial, lateral,

sagital, frontal, transversal, proximal, distal,

plantar, palmar etc.

Competenţa 2.:

Caracterizează

nivelurile de

organizare

anatomică şi

fiziologică

Celula – componente, rolul acestora; diviziunea

celulara (mitoza si meioza)

Ţesuturi – clasificare, localizare, rol

Organe – structura, vascularizaţie, inervaţie

Sisteme – nervos, endocrin, osos, muscular,

arterial, venos, etc.

Aparate – respirator, digestiv, circulator, excretor,

locomotor, reproducător

Competenţa 3.:

Analizează

părţile

componente

ale corpului

uman

Componente anatomice

Cap – neurocraniu (oase, muşchi, encefal) si

viscerocraniu (oase, muşchi, organe de simt)

Gât – oase, muşchi, viscere (trahee, esofag, etc.

Trunchi – torace, abdomen, pelvis (oase, muşchi,

viscere).

Abdomen

Pelvis

Membre superioare – braţ, antebraţ, mana.

Membre inferioare – coapsa, gamba, picior.

Sisteme şi aparate

Sistem nervos – encefal şi măduva spinării.

Sistem osos – oasele capului, trunchiului şi

membrelor.

Sistem muscular – muşchii capului, gatului,

trunchiului şi membrelor.

Sistem endocrin – glande.

Aparat respirator – căi respiratorii şi plămâni.

Aparat circulator – inima, artere, vene, capilare.

Aparat digestiv – tub digestiv şi glande anexe.

Aparat excretor – rinichi şi căi excretorii

Aparat reproducător – organe genitale interne şi

externe.

Etajele cavităţii abdomeno-pelviene: superior

drept, superior stâng, inferior drept, superior stâng.

Regiunile cavităţii abdomeno-pelviene:

hipocondru drept, epigastru, hipocondru stâng;

flancul drept, zona ombilicală, flancul stâng, fosa

iliacă dreaptă, hipogastru, fosa iliacă stângă.

Competenţa 4.:

Caracterizează

principalele

funcţii ale

organismului

Funcţia de relaţie – schimbul de informaţii cu

mediul intern şi extern în scopul menţinerii

integrităţii organismului, a homeostaziei şi a

adaptării acestuia la mediu – sistem nervos,

analizatori, sistem endocrin, aparat locomotor

Funcţia de nutriţie – schimburile materiale dintre

organism şi mediu – aparat respirator, aparat

digestiv, aparat circulator, aparat excretor


Funcţia de reproducere – asigurarea continuităţii în

timp (perpetuare) a speciei – aparat genital

masculin, aparat genital feminin

Competenţa 5.:

Analizează

elementele de

fiziologie

umană

Sistem nervos – fiziologia SN (arcul reflex, sinapsa,

neurotransmiţătorii, reflexul necondiţionat, reflexul

condiţionat, procese corticale fundamentale,

activitatea nervoasă superioară).

Analizatori – recepţionare, conducere şi

decodificare de informaţii.

Căile şi interrelaţiile metabolice.

Sistem endocrin – feed-back-ul pozitiv şi negativ

(stimulare/inhibare).

Aparat locomotor – fiziologia contracţiei

musculare, sistemul de pârghii.

Aparat respirator – etapele respiraţiei: ventilaţia

pulmonară, schimburile gazoase, transportul

gazelor în sânge, respiraţia celulară, reglarea

respiraţiei.

Aparat digestiv – etapele digestiei: bucală, gastrică,

intestinală, fiziologia colonului, funcţiile ficatului,

defecaţia.

Aparat circulator – marea şi mica circulaţie,

circulaţia limfatică, circulaţia capilară, rolul

circulaţiei, reglarea circulaţiei.

Aparat excretor – excreţia: formarea urinei,

micţiunea.

Aparat genital – formarea gameţilor, secreţia şi

rolul hormonilor sexuale, fecundaţia, nidatia,

gestaţia.

Interrelaţii

Se realizează prin transportul în sânge a

substanţelor organice şi anorganice cu rol în

osmoza, în schimburile intra- şi intercelulare, cu rol

de vitamine, hormoni, mediatori chimici, antigene,

anticorpi, substanţe energetice, substanţe plastice

etc.

Competenţa 6.:

Specifică

modalităţile de

adaptare a

organismului

la variaţiile de

mediu

Factorii externi

Temperatură, umiditate, calitatea şi cantitatea

alimentelor şi a apei, calitatea şi compoziţia aerului şi

solului, microorganismele patogene şi paraziţii,

drogurile (ex. medicamentele, alcoolul, tutunul etc.).

Factori interni

Hipoxia, dezechilibre hidroelectrolitice, metabolice,

endocrine etc.

Mecanisme de adaptare

Feed-back pozitiv şi /sau negativ prin care se realizează

reglarea temperaturii corpului, menţinerea

homeostaziei, reglarea echilibrului hidroelectrolitic,

reglarea aportului alimentar, a metabolismului, a


ritmului somn – veghe etc.



Modulul ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs în mod independent. În

elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii






































astfel: 30 ore de instruire teoretică, 30 ore instruire practică.










Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI .





Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete

video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene,

preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.


Modulul V, An I:

PSIHOLOGIE GENERALĂ

Nota introductivă

Modulul Psihologie generală face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru

calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul Psihologie generală se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa

tehnică specializată Psihologie generală.


semestrul I





7.1.Prezintă conceptele generale ale psihologiei generale.

7.2.Analizează procesele psihice senzoriale.

7.3.Descrie procesele cognitive superioare.

7.4.Recunoaşte procesele psihice reglatorii.

7.5.Realizează înţelegerea formelor activităţii umane

7.6.Precizează însuşirile psihologice ale personalităţii persoanelor vârstnice


Unitatea de competenta: Psihologie generală


Nr.

crt.

Unitate de


7. Psihologie

generală

Competenţa 1.:

Prezintă

conceptele

generale al

psihologiei

generale.

Noţiuni generale despre psihologie

Obiectul şi importanţa psihologiei în cunoaşterea

persoanei vârstnice

Metodologie şi metode

Metoda observaţiei,

Metoda convorbirii,

Metoda biografică,

experimentul,

analiza produselor activităţii,

metode psihometrice

Teoriile învăţării

Psihanalitice,

cognitiviste,

behavioriste şi clasifică

Procesele psihice: senzoriale, cognitive superioare,

activitatea si procesele reglatorii etc.

Competenţa 2.:

Analizează

procesele

psihice

senzoriale.

Senzaţii

Caracteristicile generale ale senzaţiilor ca o legătură

informaţională (cea mai simplă) a omului cu realitatea

Percepţie

Percepţia ca proces senzorial complex şi imagini

perceptive


Proces cognitive

Procesul cognitiv – senzorial, de evocare a realităţii în

absenţa acţiunii directe a acestuia asupra analizatorilor.

Competenţa 3.:

Descrie

procesele

cognitive

superioare.

Gândirea, proces psihic central, si modalităţi de operare

a gândirii: analiza şi sinteza; abstractizarea;

generalizarea.

Memoria ca mecanism structurant , constructiv şi

creativ

Condiţiile optime ale unei bune memorizări: natura

materialului, volumul materialului, familiaritatea cu

materialul memorat.

Limbajul, proces de comunicare şi cunoaştere.

Însemnătatea actului vorbirii ţinând cont de elementele

prozodice: intonaţia, accentul, ritmul vorbirii.

Competenţa 4.:

Recunoaşte

procesele

psihice

reglatorii.

Motivaţii

Tipurile de motivaţii sunt alese ţinând cont de

structura, funcţionalitatea şi complexitatea acestora la

diferite persoane: trebuinţele după Maslow

Procese afective

Relaţia dintre obiect-subiect şi semnificaţiile pe care

aceasta o are în funcţie de gradul şi durata satisfacerii

trebuinţelor.

Fazele actelor voluntare

Mecanismele fazelor actelor voluntare, pentru a

îmbunătăţi calitatea voinţei : puterea de voinţă,

independenţa, perseverenţa, promptitudinea luării unor

hotărâri a persoanelor vârstnice.

Competenţa 5.:

Realizează

înţelegerea

formelor

activităţii

umane

Activitatea umană

Fazele actului voluntar, apariţia conflictului,

deliberarea, decizia, executarea hotărârii.

Clasificarea deprinderilor

După gradul complexităţii;

după natura proceselor psihice

etapele formării deprinderilor: familiarizare cu

acţiunea, învăţarea analitică, organizarea şi

sistematizarea, sistematizarea şi automatizarea şi

perfecţionarea deprinderii.

Competenţa 6.:

Precizează

însuşirile

psihologice ale

personalităţii

persoanelor

vârstnice

Personalitatea

Structurile psihice umane şi relaţiilor sociale în care

persoana vârstnică este prinsă ca şi mijloacele culturale

de care dispune.

Tipuri de activitate nervoasă superioară

Personalitatea şi temperamentul persoanei vârstnice.

Însuşirile celor mai frecvente temperamente de bază:

forţa sau energia; mobilitatea; echilibrul.



Modulul Psihologie generală poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale

educaţiei:





































astfel: 60 ore de instruire teoretică, 60 ore instruire practică











privind Psihologia generală .







preparate microscopice, mulaje etc.


Modulul VI, An I:

TEHNICI DE COMUNICARE SPECIALĂ

Nota introductivă

Modulul Tehnici de comunicare specială face parte din pregătirea specifică din anul

I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul Tehnici de comunicare specială se regăsesc abilităţile din unitatea de

competenţa tehnică specializată Tehnici de comunicare specială.

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie, 30 ore instruire practică.





1. Identifică situaţii de comunicare

2. Aplică diverse metode de comunicare

3. Reabilitează vorbirea şi comunicarea la persoanele vârstnice

4. Dezvoltă vorbirea la persoanele vârstnice afectate de diverse boli


Unitatea de competenta: Tehnici de comunicare specială


Nr.

crt.

Unitate de


10. Tehnici de

comunicare

specială

Competenţa 1.: Identifică

situaţii de

comunicare

- Comunicarea de informaţii

- Comunicarea sentimentelor, atitudinilor, motivelor

- Mijloace pentru colaborare

- Mijloace pentru reflectare

- Mijloace pentru prelucrearea experienţelor,

trăirilor, conflictelor

- Condiţii favorabile conversaţiei: locul, momentul şi

data

- Atmosfera conversaţiei

- Motivul conversaţiei

- Influenţe deranjante:

o Presiunea timpului

o Zgomotul

o Neînţelegerea

o Dezinteresul

o Preocupări auxiliare

Competenţa 2.: Aplică diverse

metode de

comunicare

- Audierea activă

- Folosirea chibzuită a laudei şi a încurajării

- Pătrunderea în starea de spirit a partenerului de

conversaţie

- Metoda nondirectivă

- Conversaţia informaţională

- Conversaţia de sfătuire

- Conversaţia conflictuală

- Conversaţia critică


- Conversaţia ca mijloc de colaborare

Competenţa 3.:

Reabilitează

vorbirea şi

comunicarea la

persoanele

vârstnice

- Starea dezvoltării vorbirii

- Posibilităţi alternative de comunicare

- Persoane vârstnice cu tulburări de auz, vedere,

înţelegere şi exprimare, nervozitate, violenţă etc.

Competenţa 4.:

Dezvoltă

vorbirea la

persoanele

vârstnice

afectate de

diverse boli

- Mimică

- Gestică

- Kinestezică

- Tipuri de exerciţii cu specific logopedic

- Limbajul surdo-muţilor

- Scrierea în alfabetul braille


Modulul Tehnici de comunicare specială poate fi parcurs în mod independent. În


















































privind Tehnici de comunicare specială .









Modulul VII, An I:

DREPT ŞI LEGISLAŢIE

Nota introductivă

Modulul Drept şi legislaţie face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru


În modulul Drept şi legislaţie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa

tehnică specializată Drept şi legislaţie.






1. Identifică principalele instituţii de drept

2. Identifică drepturile şi relaţiile de drept

3. Selectează situaţiile în care se poate beneficia de asistenţă socială şi asigurare

socială

4. Analizează diferite tipuri de contracte

5. Analizează raporturile familiale din punct de vedere juridic

6. Monitorizează actele juridice de înstrăinare efectuate de către pacienţi


Unitatea de competenta: Drept şi legislaţie (60 de ore din care 30 ore teorie, 30

ore instruire practică).

Nr.

crt.

Unitate de


11. Drept şi

legislaţie

Competenţa 1.:

Identifică

principalele

instituţii de

drept

Bazele legislaţiei

Sarcinile şi importanţa dreptului Legătura dintre

legislaţie, putere şi morală în cadrul orânduirii sociale

Prescripţii juridice:

- legi

- regulamente

- statute

Drept public şi drept privat

Importanţa drepturilor de bază în profesiile cu caracter

de îngrijire

Competenţa 2.:

Identifică

drepturile şi

relaţiile de drept

Caracteristicile de bază ale dispoziţiilor esenţiale

referitoare la îngrijire

Influenţe posibile asupra

- capacitea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu

- reprezentare şi împuternicire

Drepturi şi obligaţii reciproce între persoanele care

trebuie îngrijite, organizatori şi îngrijitori

- contract de îngrijire

- contract de muncă

- regulamentul căminului

- dispoziţii pentru pacienţi

- obligaţia de supraveghere


- obligaţia de păstrare a secretului de serviciu

- protecţia datelor

- răspundere (garanţie) şi delegare

Sancţiunile nerespectării şi încălcării obligaţiilor la

locul de muncă

- nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului

profesional

- neglijarea (omiterea) acordării de ajutor

- părăsirea în situaţii de neajutorare

- vătămări corporale

- privare de libertate

- aspecte juridice ale decesului

Competenţa 3.:

Selectează

situaţiile în care

se poate

beneficia de

asistenţă socială

şi asigurare

socială

Condiţii pentru acordarea de ajutor social

Instituţii abilitate să acorde ajutor social

Condiţii pentru acordarea de pensii

Instituţii abilitate pentru acordarea pensiilor

Importanţa şi sarcinile ajutorului social

Tipuri:

- venitul minim garantat

- diferite tipuri de ajutoare sociale

Competenţa 4.:

Analizează

diferite tipuri de

contracte

Tipuri de contract

- contractul de rentă viageră

- contractul de întreţinere

- contractul de donaţie

Atacarea şi anularea contractelor

Competenţa 5.:

Analizează

raporturile

familiale din

punct de vedere

juridic

Obligaţia legală de întraţinere

- felurile obligaţiei de întreţinere

- Persoanele între care există obligaţia de întreţinere

- Obiectul şi cuantumul întreţinerii

Rudenia şi afinitatea

- noţiunea de rudenie

- gradele de rudenie

- noţiunea de afinitate

- gradele de afinitate

Competenţa 6.:

Monitorizează

actele juridice

de înstrăinare

efectuate de

către pacienţi

Succesiunea legală

- clasele de moştenitori

Succesiunea testamentară

- - tipuri de testamente


Modulul Drept şi legislaţie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:
















































privind Drept şi legislaţie.






Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video,

CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, preparate

microscopice, mulaje etc.


Modulul VIII, An I:

PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

Nota introductivă

Modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ face parte

din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor

vârstnice.

În modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ se

regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată PROTECTIE,

SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ.






13.1.Asigură securitatea în muncă în timpul exercitării activităţilor

13.2.Aplică metode de prevenire a accidentelor

13.3.Foloseşte materiale şi echipamente de protecţie

13.4.Respectă principiile de utilizare a materialelor şi aparaturii din serviciu

13.5.Evaluează propria stare de sănătate



PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ


Nr.

crt.

Unitate de


13. Protecţie,

sănătate şi

securitate

în muncă

Competenţa 1.:

Asigură

securitatea în

muncă în

timpul

exercitării

activităţilor

Norme de protecţie

Norme PSSM

Norme PSI

Norme de bioprotecţie şi biosecuritate

Regulament de ordine interioară

Risc de accidente

Manipulare incorecta a instrumentarului / aparaturii

specifice serviciului

Utilizarea incorectă a aparaturii

Lipsa echipamentelor de protecţie etc.

Incidente

Boli profesionale

Noxe profesionale

Mediu necorespunzător

Eficienta muncii

Condiţiile specifice de execuţie a activităţilor

Facilităţi sanitare

Încălzire şi ventilaţie optimă

Condiţii de depozitare a materialelor cu risc

Condiţii de utilizare a materialelor cu risc


Soluţii de rezolvare a conflictelor în muncă

Competenţa 2.:

Aplică metode

de prevenire a

accidentelor

- Verificarea periodică a aparaturii din serviciul.

- Instruirea personalului.

- Prevenirea accidentelor şi incidentelor.

- Echipamente de protecţie.

- Respectarea circuitelor funcţionale

- Analiza costurilor şi a beneficiilor de prevenire

- Dezinfecţie

- Sterilizare

- Depozitarea corectă a substanţelor cu risc.

- Identificarea zonelor de risc.

- Respectarea circuitelor funcţionale

- Izolarea produselor şi materialelor cu risc

- Autoprotecţia şi protecţia celorlalţi.

- Evacuarea corectă a reziduurilor.

- Identificarea zonelor de risc.

Competenţa 3.:

Foloseşte

materiale şi

echipamente

de protecţie

Echipamente de protecţie - Halat

- Bonetă

- Masca.

- Mănuşi de protecţie etc.

Materiale de protecţie

- Antiseptice

- Dezinfectante

- Detergenţi

Competenţa 4.:

Respectă

principiile de

utilizare a

aparaturii şi

materialelor

din serviciu

Materiale cu risc

- Substanţe toxice, dezinfectante, substanţe

inflamabile etc.

Condiţii de depozitare

- Recipiente etanşe.

- Camere izolate.

- Semnalizare vizuală.

- Dulapuri marcate.

- Extinctoare etc.

Condiţii de utilizare

- Instruire pentru materiale toxice.

- Protecţie pentru utilizarea materialelor cu risc.

- Respectarea protocolului de utilizare a aparaturii etc.

Competenţa 5.:

Evaluează

propria stare

de sănătate

Sănătate şi disfuncţionalitate

- Integrare profesională.

- Odihna suficientă.

- Satisfacţii personale şi profesionale.

- Stare de sănătate satisfăcătoare.

- Competenţe personale pentru locul de muncă

Protecţie pentru sănătate la locul de muncă

- Dosar medical.

- Identificarea stresului.

- Identificarea surmenajului.

Măsuri de protecţie personală

- Condiţii de ergonomie a muncii (poziţie, lumină,


acces etc.).

- Criterii de evaluare a stării de sănătate (control

periodic etc.).

- Criterii de mobilizare a pacientului

- Mijloace individuale de protecţie


Modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ poate fi

parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină






































astfel: 30 ore de instruire teoretică / semestrul I, 30 ore instruire practică – semestrul I.











privind PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ.









Modulul IX, An I:

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR PRACTICE

Nota introductivă

Modulul Organizarea activităţilor practice face parte din pregătirea specifică din anul I,

pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul Organizarea activităţilor practice se regăsesc abilităţile din unitatea de

competenţa tehnică specializată Organizarea activităţilor practice.






1. Analizează rolul asistentului de ocrotire a persoanelor vârstnice

2. Planifică şi reflectează asupra muncii de asistent ocrotirea persoanelor vârstnice

3. Observarea activităţilor practice

4. Realizează plan de îngrijire şi ocrotire

5. Realizează munca în echipă

6. Cooperează cu aparţinătorii


Unitatea de competenta: ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR PRACTICE


Nr.

crt.

Unitate de


14. Organizarea

activităţilor

practice

Competenţa 1.: Analizează rolul

asistentului de

ocrotire a

persoanelor

vârstnice

- Motive, aşteptări în pregătirea şi profesia de

asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice

- Rol de elev, rol de practicantă, rol de colaborator

- Regulamente şcolare, programele instituţiilor,

prospecte, regulamente interne

Competenţa 2.:

Planifică şi

reflectează

asupra muncii

de asistent

ocrotirea

persoanelor

vârstnice

- Analiza situaţiei iniţiale

- Alegerea scopurilor şi obiectivelor

- Durată

- Alegere mijloacelor şi metodelor

- Efectuare

- Reflectare, documentare

- Planificare pentru o zi, o săptămână, un an

- Independenţă şi obligaţie

- Plan de risc

- Rutina pe parcursul zilei de lucru

Competenţa 3.:

Observarea

activităţilor

practice

- Observarea ca sursă de informaţii

- Observarea ca premisă pentru activitatea metodică

- Observarea ca şi control pentru activitatea proprie

profesională

- Punerea problemelor în mod orientat

- Deosebirea dintre perceperea conştientă şi interpretare


- Formulare standardizate de observaţie

- Jurnale de zi

- Documentare cu ajutorul computerului.

Competenţa 4:

Realizează plan

de îngrijire şi

ocrotire

- Situaţii Medicale, psihologice, anamnezice şi de

observare

- Descrierea stării de dezvoltare

- Formularea scopurilor

- Consideraţii legate de acordarea ajutorului adecvat

- Formulare de observare

- Tabele

- Programe pe computer

- Valorificarea datelor

- Forme de siguranţă

- Protecţia datelor

Competenţa 5:

Realizează

munca în echipă

- Obiectivele şi programul instituţiei

- Structuri de organizare (comunicare, ierarhie,

distribuirea sarcinilor)

- Surse de conflict

- Acomodare

- Îndrumare

- Reflectare

- Dinamica grupului

- Interacţiune

Competenţa 6.:

Cooperează cu

aparţinătorii

Relaţionarea între aparţinători şi împărţirea

responsabilităţilor

Posibilităţi de colaborare

Prin iniţierea relaţiei

Aprofundarea relaţiei

Menţinerea relaţiei

Dificultăţi şi limite


Modulul Organizarea activităţilor practice poate fi parcurs în mod independent. În


















































Organizarea activităţilor practice.









Modulul X, An I:

BOLI NEUROLOGICE

Nota introductivă

Modulul Boli neurologice face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru

calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanei vârstnice.

În modulul Boli neurologice se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică

specializată Boli neurologice.






1. Identifică simptomatologia specifică persoanelor vârstnice cu afecţiuni neurologice

2. Pregăteşte pacienţii pentru investigaţii şi intervenţii specifice afecţiunilor

neurologice

3. Aplică îngrijiri specifice pacienţilor cu afecţiuni neurologice


Unitatea de competenta: Boli neurologice


Nr.

crt.

Unitate de


21. Boli

neurologice

Competenţa 1.:

Identifică

simptomatologia

specifică persoanelor

vârstnice cu

afecţiuni neurologice

Modalităţi de culegere a datelor:

- Anamneză, observaţie clinică, cercetarea

documentelor medicale, discuţii cu

echipa de îngrijire, cu familia sau

aparţinătorii.

- Teste, chestionare etc.

Semne clinice specifice

- Durere, nevralgii, pareze, paralizii, crize

convulsive, tulburări de vorbire, tulburări

de deglutiţie, tulburări sfincteriene,

tulburări ale reflexelor, tulburări ale

tonusului muscular, sindromul

meningian, atitudini particulare,

ortostatism şi mers, mobilitate activă şi

forţă musculară, coordonare, tonus

muscular, mobilitate pasivă, reflexe,

tulburări de sensibilitate, trofice,

vegetative: cefalee, vertij, pareză,

paralizie, paraplegie, tetraplegie,

hipertonie, hipotonie, ataxie, convulsii,

tremor, modificări ROT, dezorientare

temporospaţială, tulburări de limbaj,

memorie, incontinenţă, escare etc.

Afecţiuni neurologice

- Criterii: definiţie, etiopatogenie,

simptomatologie, investigaţii, principii de


tratament, complicaţii

- Sindromul de neuron motor central

(hemiplegia etc.)

- Sindromul de neuron motor periferic

- Epilepsiile şi accesele convulsive

- Agnozii, apraxii, afazii

- Patologia musculară, (miastenia,

polimiozitele,)

- Polinevrite, nevralgia sciatic, patologia

spinală, cefaleea, nevralgiile,

- Patologia vasculară cerebrală, procesele

expansive cerebrale,

- Neuroinfecţiile,

- Boala Parkinson

- Come

Competenţa 2.: Pregăteşte pacienţii

pentru investigaţii şi

intervenţii specifice

afecţiunilor

neurologice

Pregătirea pacientului

- Pregătire fizică: poziţie adecvată, igienă,

mobilizare etc.

- Pregătire psihică: informare, explicare,

asigurarea confortului psihic, obţinerea

consimţământului.

Intervenţii specific

- Puncţie rahidiană,

- reflexe osteotendinoase,

- examenul fundului de ochi,

- măsurarea TACR,

- mobilitatea pacientului,

- monitorizare funcţii vitale

Competenţa 3.:

Aplică îngrijiri

specifice pacienţilor

cu afecţiuni

neurologice

Îngrijiri specifice

- Hidratare, alimentare.

- Igienă

- Mobilizare.

- Îngrijirea pacientului imobilizat

- Prevenirea escarelor.

- Supravegherea funcţiilor vitale, a stării de

conştienţă

- Supravegherea funcţiilor vegetative

- Profilaxia infecţiilor,

- Prevenirea complicaţiilor.

Tratamente neurologice

- Medicaţie neurologică.

- Intervenţii chirurgicale

- Recuperare neuromotorie etc.

Intervenţii specifice neurologice

Fizioterapie, kinetoterapie, socioterapie,

ergoterapie, consilierea familiei etc.



Modulul Boli neurologice poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei

didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:














































Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind Boli

neurologice.










Modulul XI, An I:

GERIATRIE

Nota introductivă

Modulul Geriatrie face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea:

asistent pentru ocrotirea persoanei vârstnice.

În modulul Geriatrie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată

Geriatrie.






1. Defineşte geriatria.

2. Monitorizează simptomatologia specifică afecţiunilor geriatrice.

3. Analizează semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vârstnice.

4. Selectează intervenţii geriatrice specifice


Unitatea de competenta: Geriatrie


Nr.

crt.

Unitate de


24. Geriatrie Competenţa 1.: Defineşte geriatria.

- Definiţia OMS a geriatriei

- Factori de influenţă:

- Somatici-ereditar.

- Psihologici.

- Socio-culturali

- Spirituali-religioşi

Modificări patologice:

- Scăderea acuităţii senzoriale.

- Scăderea mobilităţii fizice.

- Schimbări în fizionomie.

- Scăderea controlului emoţional.

- Scăderea capacităţii de adaptare.

Competenţa 2.: Monitorizează

simptomatologia

specifică afecţiunilor

geriatrice.

- Modalităţi de culegere a datelor o Interviul, observaţia clinică,

cercetarea documentelor

medicale, discuţii cu echipa de

îngrijire, familia si aparţinătorii.

- Sinteza informaţiilor:

o Scăderea acuităţii senzoriale,

diminuarea mobilităţii fizice,

pierderea controlului sfincterelor,

dezorientare auto-, şi allopsihică,

alterarea integrităţii tegumentelor,

izolare socială, pierderea stimei

de sine, devalorizare,


vulnerabilitate crescută, risc

crescut de accidentare.

Competenţa 3.:

Analizează semnele

si simptomele

specifice bolilor

persoanelor

vârstnice.

Semne clinice

- Dispnee de efort, durere precordială,

anorexie, pierdere ponderală, HTA sau hTA,

pierderi de cunoştinţă, pierderi de memorie,

tulburări de somn, stări confuzionale,

constipaţie, incontinenţă de urină,

incontinenţă anală, deshidratare, modificări

cutanate însoţite de prurit, tulburări de

micţiune, atrofii musculare, osteoporoză,

tulburări psihice, escare, traumatisme prin

cădere.

Afecţiuni:



tratament şi de recuperare.

- I.M.A., HTA, arterita, depresiile tardive,

stările confuzionale, demenţele, AVC

tranzitorii, refluxul gastroesofagian,

abdomenul acut, epitelioamele, infecţiile

urinare, incontinenţă şi retenţia de urină,

fracturile de femur şi de bazin, căderile,

crizele de adaptare, sindromul de

imobilizare, stările terminale

Competenţa 4 :

Selectează

intervenţii geriatrice

specifice

Priorităţi de îngrijire

Menţinerea funcţiilor vitale, a stării de

cunoştinţă, supravegherea funcţiilor vegetative,

prevenirea complicaţiilor si a accidentelor.

Intervenţii proprii:

Comunicare, hidratare-alimentare, mobilizare,

igienă, profilaxie, educaţie.

Intervenţii delegate:

Pregătirea pentru investigaţii şi analize,

administrarea tratamentului general şi local,

pregătiri preoperatorii şi îngrijiri postoperatorii.

Intervenţii specifice

Montarea sondei á demeure, prevenirea

complicaţiilor legate de imobilizarea prelungită,

comunicarea, menţinerea /recâştigarea

autonomiei, antrenarea in activităţi adaptate

resurselor vârstnicului (terapie ocupaţională),

igiena corporală si vestimentară, intervenţii de

suport si protecţie socială prin colaborarea cu

alte sectoare, intervenţii paliative,

instituţionalizarea vârstnicului.



Modulul Geriatrie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice,

profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:















































Geriatrie. Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea, conversaţia, munca


independentă, simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în grup care stimulează

spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea

cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile

elevilor.





Modulul XII, An I:

TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE

Nota introductivă

Modulul TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE face parte din pregătirea

specifică din anul I, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE se regăsesc abilităţile din

unitatea de competenţa tehnică specializată TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE.

Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 60 ore instruire practică –

semestrul I.





25.1.Planifică tehnici de asepsie şi antisepsie

25.2.Asigură evidenţa pacienţilor.

25.3.Supraveghează şi monitorizează starea pacientului.

25.4.Aplică intervenţii de prim ajutor.


Unitatea de competenta: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE


Nr.

crt.

Unitate de


25. Tehnici de

îngrijire în

geriatrie

Competenţa 1.:

Planifică

tehnici de

asepsie şi

antisepsie

Norme de protecţie, sănătate şi securitate

Regulament de ordine interioară, dozarea

eforturilor, evitarea umezelii, prevenirea

accidentelor prin electrocutare, prevenirea

incendiilor, prevenirea accidentelor datorate gazului

metan, buteliilor de gaze comprimate şi lichefiate,

protecţie faţă de radiaţii etc.

Norme de asepsie şi antisepsie

Spălarea mâinilor, dezinfecţia, dezinsecţia,

deratizarea, deparazitarea, sterilizarea.

Echipamente, materiale şi instrumentar

Echipament de lucru, echipamente speciale,

antiseptice, dezinfectante, instrumentar medical,

instrumentar chirurgical etc.

Circuite funcţionale

Circuitul pacientului, circuitul alimentelor, circuitul

lenjeriei, circuitul de sterilizare, circuitul

medicamentelor, circuitul personalului, circuitul

vizitatorilor, circuitul reziduurilor etc.

Tehnici de igienă

Pregătirea patului, schimbarea lenjeriei de pat, baia

generală, duşul, toaleta parţială la pat, dezbrăcarea

şi îmbrăcarea pacientului.

Captarea dejectelor


Materii fecale, urină, spută, vărsături.

Competenţa 2.:

Asigură

evidenţa

pacienţilor.

Evidenţa şi mişcarea pacienţilor

~ Primul contact cu pacienţii, documentele medicale,

internarea, externarea, transferul, decesul etc.

Poziţiile pacientului

~ Activă, pasivă, forţată, decubit, înclinată, ortostatică,

şezând, semişezând, schimbarea poziţiei, mobilizarea.

Transportul

~ Primar, secundar, cu brancardă, cărucior, fotoliu

rulant, pat rulant, ascensor, autosanitară, avion,

vapor, tren, mijloace improvizate etc.

Competenţa 3.:

supraveghează

şi

monitorizează

starea

pacientului.

Observarea, măsurarea şi notarea funcţiilor vitale.

Temperatură, respiraţie, puls, tensiune arterială

Observarea şi notarea funcţiilor vegetative.

Diureză, scaun, vărsături, expectoraţie

Supravegherea comportamentului bolnavului.

Facies, stare psihică, reactivitate generală, somn,

apetit

Tehnica măsurării greutăţii şi taliei individului

Manifestări cutanate

Culoarea tegumentelor, transpiraţii, edem,

descuamaţii, erupţii cutanate, hemoragii cutanate

etc.

Participarea la examenul medical.

Scop, pregătirea mediului, pregătirea documentelor

medicale, pregătirea pacientului, pregătirea

materialelor şi instrumentarului necesar, pregătirea

produselor biologice şi patologice.

Competenţa 4.:

Aplică

intervenţii de

prim ajutor.

Principii

- Asigurarea barajului de protecţie, examinarea

victimei, acordarea primelor îngrijiri, scoaterea din

focarul de agresiune, transportul.

Stop cardio-respirator

- Definiţie, manifestări, intervenţii, metode de

resuscitare cardio-respiratorie.

Pansamentul

- Definiţie, materiale, pregătire, execuţie, mijloace de

fixare.

- Îngrijirea plăgilor.

Situaţii de urgenţă:

- Fracturi, luxaţii, entorse, hemoragii, arsuri,

degerături, electrocutare, accidente casnice,

intoxicaţii acute etc.

- Definiţie, manifestări, clasificări, hemostază,

principii de prim ajutor, imobilizare, bandaj.


Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE poate fi parcurs în mod

independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de

următoarele principii moderne ale educaţiei:





































astfel: 60 ore de instruire teoretică / semestrul I, 60 ore instruire practică – semestrul I











privind TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN GERIATRIE.









MODULUL XIII

REABILITARE CASNICĂ

Nota introductivă

Modulul Reabilitare casnică face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru


În modulul Reabilitare casnică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa

tehnică specializată Reabilitare casnică.






1.Identifică importanţa gospodăriei în îngrijirea persoanelor vârstnice

2.Defineşte factorii care pot altera modul de viaţă sănătos

3.Analizează criteriile pentru aprecierea alimentelor alese conform compatibilităţii

lor cu persoane vârstnice

4.Realizează planul de alimentaţie al vârstnicului

5.Îngrijeşte materialele textile din gospodăria vârstnicului

6.Prepară, depozitează şi păstrează corect alimentele

7.Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.



Unitatea de competenta: Reabilitare casnică


Nr.

crt.

Unitate de


13. Reabilitare

casnică

Competenţa 1.:

Identifică

importanţa

gospodăriei în

îngrijirea

persoanelor

vârstnice

Gospodăria ca loc de muncă: amenajare, domenii de

lucru, mijloace de lucru şi aparate de lucru

Deprinderi de organizare: organizarea corectă a

locului de muncă

Utilizarea aparatelor, întreţinerea şi curăţirea acestora

Competenţa 2.:

Defineşte

factorii care pot

altera modul de

viaţă sănătos

Stil şi mod de viaţă:definiţia modului de viaţă sănătos,

sănătatea ca şi concept pozitiv

Caracteristicile modului de viaţă sănătos:consumul

alimentar, igiena, mişcarea fizică, conduita psihică,

relaţionarea cu mediul social

Dimensiunile modului de viaţă sănătos:cadrul social,

tipul de consum, petrecerea timpului liber, relaţii

interpersonale

Competenţa 3.:

Analizează

criteriile pentru

aprecierea

alimentelor

alese conform

compatibilităţii

lor cu persoane

vârstnice

Criterii personale:raportare la persoană. Greutate,

gust personal, capacitate de mişcare

Aplicaţii de preparare a alimentelor: prepararea

alimentelor folosind dotările existente şi ţinând

seama de tradiţii, apetit, etc.

Competenţa 4.:

Realizează

planul de

alimentaţie a

vârstnicului

Criterii: specificitate, performanţă, implicare, realism

Priorităţi de asistenţă:menţinerea funcţiilor vitale,

prevenirea complicaţiilor, respectarea dietei, controlul

greutăţii

Intervenţii proprii:comunicare, alimentare, igiena,

educaţie dietetică

Competenţa 5.:

Îngrijeşte

materialele

textile din

gospodăria

vârstnicului

Necesarul de textile din gospodărie: Materiale textile

pentru uz casnic, pentru îmbrăcăminte.

Natura fibrelor textile, proprietăţi ale materialelor

textile funcţie de natura fibrelor, confortul fizic, etc.

Etichetarea materialelor textile, instrucţiuni de

întreţinere

Curăţarea, repararea , spălarea materialelor textile cu


ajutorul dotărilor din gospodărie

Competenţa 6.:

Prepară,

depozitează şi

păstrează corect

alimentele.

Tehnici de preparare,păstrare şi depozitare a

alimentelor: metode de fierbere, sotare, înăbuşire,

coacere, prăjire, conservare, păstrare a alimentelor

Gastrotehnie:calitatea produselor alimentare,

preparate culinare

Valorificarea produselor:combinarea alimentelor,

echivalente pentru o porţie, deşeurile din gospodărie

Consum minim de resurse în alegerea unei diete

corespunzătoare vârstei

Competenţa 7 :

Evaluează

reultatele

îngrijirilor

aplicate

Obiective stabilite:realizate- manifestări de

dependenţă absente sau ameliorate

Nerealizate: manifestări de dependenţă care se menţin

Reformularea obiectivelor : adaptate resurselor fizice

şi psihice ale persoanei vârstnice

Planificarea intervenţiilor:adcvate manifestărilor de

dependenţă sau stării terminale


Modulul Reabilitare casnică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:










cu caracter practic aplicativ, exerciţii de preparare a alimentelor, de întreţinere a produselor

textile din gospodărie, etc.


































privind Reabilitare casnică.







formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.


Modulul XIV, An I:

REABILITARE PRIN MUZICĂ

Nota introductivă

Modulul Reabilitare prin muzică face parte din pregătirea specifică din anul I,


În modulul Reabilitare prin muzică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa

tehnică specializată Reabilitare prin muzică.






1. Identifică importanţa meloterapiei în viaţa persoanelor vârstnice.

2. Analizează nivelele de acţiune a meloterapiei şi a reabilitării lor prin acţiunea

muzicii

3. Selectează intervenţiile muzicale la nivelul diferitelor forme si manifestări

deficitare

4. Planifică ofertele de terapie prin muzică coordonând diferitele nivele: (fizic,

intelectual, artistic, emoţional, social)

5. Monitorizează şi exemplifică practic activităţile de meloterapie în perspectiva unei

reabilitări


Unitatea de competenta: Reabilitare prin muzică


Nr.

crt.

Unitate de


28. Reabilitare

prin

muzică


importanţa

meloterapiei în

viaţa

- Meloterapia o Definire, clasificare, modalităţi de

aplicare

- Simptomatologie o Cunoaşterea simptomelor generale


persoanelor

vârstnice.

indicatoare ale nevoilor muzicale sau

ocupaţionale ale vârstnicilor;

cunoaşterea preferinţelor muzicale sau

ocupaţionale ale vârstnicilor

- Comportament

o Studierea modului de comportament al

terapeutului în vederea stimulării

activităţii meloterapeutice

Competenţa 2.:

Analizează

nivelele de

acţiune a

meloterapiei şi

a reabilitării lor

prin acţiunea

muzicii

- Metode specifice fiecărui nivel

- Activitatea sau reabilitarea motricităţii cu

ajutorul instrumentelor;

- Jocuri de mişcare pe ritmul muzicii;

- Dialog, stimulare verbală prin intermediul

întâmplărilor din trecut;

- Biografia povestită sau scrisă,

- Jocuri de perspicacitate, memorare şi

divertisment;

- Dialog, depănarea amintirilor, cântece din

trecutul lor,

- Sărbătorirea zilelor de naştere ale membrilor

familiei,

- Pregătirea sărbătorilor de iarnă, personale sau

calendaristice;

- Vizite reciproce,

- Vizionarea de filme sau concerte;

- Rugăciuni, participarea a liturghii,

- Decorarea casei cu ocazia sărbătorilor,

- Pregătiri culinare etc.

Competenţa 3.:

Selectează

intervenţiile

muzicale la

nivelul

diferitelor

forme si

manifestări

deficitare

Exerciţii ritmico-metodice

- La nivelul fizic (jocuri muzicale cu ajutorul unor

instrumente de percuţie, body-percutiou);

- La nivelul intelectual (memorarea unor melodii,

cântat la prima vedere, cântat în cor);

- La nivelul emoţional (cântecele din trecut,

ascultarea de înregistrări muzicale vechi);

- La nivel social (frecventarea de concerte clasice sau

cântarea intr-un cor);

- La nivel spiritual (cântatul repertoriului bisericesc).

Competenţa 4.:

Planifică

ofertele de

terapie prin

muzică

coordonând

diferitele nivele:

(fizic,

intelectual,

artistic,

emoţional,

social)

Exerciţii ritmico-metodice

- Planificarea ofertelor meloterapeutic şi

ocupaţionale în conformitate cu calendarul

personal, calendaristic etc.

Diversificarea ofertelor

- La persoanele singure

- La grup (cămin, azil)


Competenţa 5.:

Monitorizează

şi exemplifică

practic

activităţile de

meloterapie în

perspectiva unei

reabilitări

Aplicări practice

- Pregătirea amănunţită a materialului necesar

(cântece, CD-uri, benzi etc.)

- Pregătirea unor serbări tematice

Posibilităţi

- Metode de stimulare ale persoanelor vârstnice de a

participa la orele de meloterapie

Efecte

- Redactarea de itemi obiectivi şi semiobiectivi


Modulul Reabilitare prin muzică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:
















































privind Reabilitare prin muzică.






video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, etc.

Modulul XV, An I:

REABILITARE PRIN ARTE PLASTICE

Nota introductivă

Modulul Reabilitare prin arte plastice face parte din pregătirea specifică din anul I,


În modulul Reabilitare prin arte plastice se regăsesc abilităţile din unitatea de

competenţa tehnică specializată Reabilitare prin arte plastice.






1. Identifică domeniul de activitate al artterapiei

2. Aplică elemente de limbaj plastic în lucrări practice cu diferite teme

3. Analizează tehnicile de lucru specifice artelor plastice

4. Organizează spaţiul de desfăşurare al activităţilor de arte plastice

5. Asigură petrecerea în mod plăcut al timpului liber al persoanei vârstnice prin activităţi

de arte plastice



Unitatea de competenta: Reabilitare prin arte plastice


Nr.

crt.

Unitate de


29. Reabilitare

prin arte

plastice


domeniul de

activitate al

artterapiei

- Educaţie plastica o Domeniul de activitate al artterapiei

strâns legat de artele plastice

- Tehnici de lucru

o Desen, pictură, modelaj, colaj, origami

etc.

- Obiective o Stimularea proceselor gândirii,

inducerea unei stări de relaxare, linişte,

bucurie, cu înlăturarea sentimentelor

negative, recâştigarea stimei de sine şi

încrederea în forţele proprii, stimularea

plăcerii de a crea.

Competenţa 2.:

Aplică elemente

de limbaj

plastic în lucrări

practice cu

diferite teme

Elemente de bază ale limbajului plastic

- Punctul, linia, culoarea, forma, compoziţia

Limbaj

Alege elemente de limbaj plastic în activităţi cu

teme diferite în funcţie de preferinţele persoanei

vârstnice

Competenţa 3.:

Analizează

tehnicile de

lucru specifice

artelor plastice

- Tehnici de lucru - Desen, pictură, modelaj, colaj, origami etc.

- Materiale - Creioane, hârtii diferite, culori diferite,

cartoane, lipici, materiale textile, lut

- ustensilele necesare în folosirea-transformarea

materialelor (pensule, foarfece, eboşoare, rigle,

cuttere, perforatoare, capsatoare etc.)

Competenţa 4.:

Organizează

spaţiul de

desfăşurare al

activităţilor de

arte plastice

- Condiţii o Asigură luminozitatea, temperatura,

poziţia ergonomică

- Materiale

o Materiale auxiliare şi ustensile

corespunzătoare activităţii propuse

Competenţa 5.:

Asigură

petrecerea în

mod plăcut al

timpului liber al

persoanei

vârstnice prin

activităţi de arte

plastice

- Activităţi - Coordonează activităţi pe baza cunoştinţelor

dobândite

- Participare

- Evaluează participanţii şi propune activităţi

adecvate vârstei, preferinţelor ocupaţionale şi

abilităţilor existente



Modulul Reabilitare prin arte plastice poate fi parcurs în mod independent. În


















































privind Reabilitare prin arte plastice.








Modulul XVI, An I:

REABILITARE LUDICĂ

Nota introductivă

Modulul Reabilitare ludică face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru


În modulul Reabilitare ludică se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa

tehnică specializată Reabilitare ludică.






1. Identifică importanţa reabilitării şi terapiei ludice.

2. Analizează nivelele asupra cărora se dovedeşte a fi posibilă (sau necesară) o

reabilitare prin intermediul ludoterapiei.

3. Corelează terapia ludică cu alte competenţe înrudite (meloterapia, artterapia,

ergoterapia ş.a.).

4. Selectează intervenţiile ludice la nivelul diferitelor forme şi manifestări deficitare.


5. Planifică ofertele de terapie ludică, coordonând-o cu diversele nivele de necesitate

(fizic, intelectual, artistic, emoţional, social, spiritual).

6. Monitorizează şi exemplifică practic activităţile ludice şi de petrecere plăcută a

timpului liber, în perspectiva unei reabilitări, în limita posibilităţilor.


Unitatea de competenta: Reabilitare ludică


Nr.

crt.

Unitate de


30. Reabilitare

ludică


importanţa

reabilitării şi

terapiei ludice.

- Reabilitarea şi terapia ludică o Definire, descriere, clasificare

- Preferinţe ludice o Cunoaşterea preferinţelor ludice sau

ocupaţionale ale persoanelor în cauză şi

cunoaşterea simptoamelor generale

indicatoare ale nevoilor ludice sau

ocupaţionale ale persoanelor vârstnice

- Comportament o Studierea modului de comportament al

terapeutului, în vederea motivării

(stimulării) la asemenea activităţi a

persoanelor în cauză

Competenţa 2.:

Analizează

nivelele asupra

cărora se

dovedeşte a fi

posibilă (sau

necesară) o

reabilitare prin

intermediul

ludoterapiei.

Metode specifice fiecărui nivel

- Activarea sau reabilitarea motricităţii fine până la

cea grosieră; siguranţa mersului, echilibrul: Jocuri

de mişcare (pe suport fix cu zaruri, pioni); jocuri cu

mingi uşoare, baloane, prosoape; plimbări,

cumpărături, vizite, frizer, cimitir, biserică etc.

- Dialog, stimulare verbală la relatări ale unor

întâmplări din trecut, biografia povestită sau scrisă;

jocuri de perspicacitate, memorare şi divertisment.

- Dialog, interes, consolare, înţelegere, depanare de

amintiri, cântece de mai demult, albume foto,

scrisori recitite sau scrise acum; sărbătorirea zilelor

de naştere ale membrilor familiei; pregătirea

sărbătorilor calendaristice, personale sau creştine.

- Se primesc sau se fac vizite, telefoane, invitaţii de

prieteni, corespondenţă, concerte, cinematograf,

circ etc.

- - Lecturi spirituale sau biblice, rugăciuni,

convorbiri spirituale, invitarea preotului în casă,

participare la liturghii; pregătirea şi petrecerea

sărbătorilor religioase: decorarea casei, pregătiri

culinare, cadouri etc.

Competenţa 3.:

Corelează

terapia ludică

- Mimică şi gestică

Premisele unei terapii ludice în perspectiva unei

activări sau reabilitări: cunoaşterea


cu alte

competenţe

înrudite

(meloterapia,

artterapia,

ergoterapia

ş.a.).

expresivităţii mimice, gestice şi verbale a

persoanelor în cauză

- Aplicare ludică în meloterapie

Cunoaşterea şi aplicarea practică a diferitelor

expresii muzicale (cântece, şlagăre, muzica

clasică) ale trecutului, cu ocazia unor sărbători,

serbări, întruniri colegiale sau de familie

- Aplicare ludică în motricitate

Cunoaşterea diferitelor forme de activitate

motrică (gimnastică, competiţii uşoare),

aplicate sub forma unor jocuri, având ca scop

reabilitarea fizică la diverse nivele ale

persoanelor vârstnice

- Aplicare ludică în artterapie

Cunoştinţele legate de artterapie, ergoterapie şi

terapia ocupaţională, pot fi transformate în

îndeletniciri ludice, pregătind mese festive cu

invitaţii, decoruri, felicitări, program artistic şi

culinar

Competenţa 4.:

Selectează

intervenţiile

ludice la nivelul

diferitelor

forme şi

manifestări

deficitare.

Exerciţii ludice:

o La nivelul fizic: coafat, îngrijirea

unghiilor; controlul garderobei;

JOCURI: cu baloanele, cu mingi uşoare,

cu prosopul; cu zaruri şi pioni, cusut,

desenat, modelat; plimbări, grădinărit,

îngrijirea animalelor de casă mici

o La nivelul intelectual: Jocuri de

memorare, de perspicacitate, strategice

etc. Lecturi, filme, ştiri TV etc.

o La nivelul emoţional: Albume foto

(aranjate, confecţionate, aduse la zi,

privite); confecţionare de arbore

genealogic, a unui calendar cu date

personale (familie sau prieteni),

redactarea unei biografii etc.

o La nivelul social: Vizite sau invitaţii,

confecţionare de mici atenţii sau

cadouri, invitaţii, felicitări etc.

o La nivelul spiritual: Lecturi spirituale

sau biblice, discuţii, căutare de

răspunsuri la întrebări chinuitoare;

confecţionare de jocuri (“pentru

nepoţei”) cu teme biblice etc.

Competenţa 5.:

Planifică

ofertele de

terapie ludică,

coordonând-o

- Exerciţii ludice: - Planificarea ofertelor ludice şi ocupaţionale în

conformitate cu calendarul personal, calendaristic

sau liturgic

- Diversificarea ofertelor aplicate


cu diversele

nivele de

necesitate (fizic,

intelectual,

artistic,

emoţional,

social,

spiritual).

- La persoane singulare

- La grup (societate, cămin, sanatoriu)

Competenţa 6.:

Monitorizează

şi exemplifică

practic

activităţile

ludice şi de

petrecere

plăcută a

timpului liber,

în perspectiva

unei reabilitări,

în limita

posibilităţilor.

- Aplicaţii practice

- Pregătirea amănunţită a materialului tehnic

necesare exerciţiului respectiv

- Învăţarea atragerii echilibrate a tuturor

participanţilor, fără preferinţe sau marginalizări

- Posibilităţi şi metode

- Formulări, forme, expresii şi gesturi de stimulare

- Posibile greşeli

- Trecerea în revistă a greşelilor posibile pe care le

poate comite terapeutul în cursul stimulării

persoanelor în cauză; evaluarea efectelor


Modulul Reabilitare ludică poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:
















































privind Reabilitare ludică.







formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.

Modulul XVII, An I:

ERGOTERAPIE

Nota introductivă

Modulul Ergoterapie face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru



În modulul Ergoterapie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică

specializată Ergoterapie.






1. Identifică domeniul de activitate al ergoterapiei.

2. Aplică tehnici de lucru specifice ergoterapiei

3. Corelează activităţi ergoterapeutice cu activităţi din viaţa cotidiană

4. Coordonează activităţi de amenajare a spaţiului vital al persoanelor vârstnice în mod

personalizat

5. Planifică şi realizează practic activităţile de ergoterapie şi de petrecere plăcută a

timpului liber în perspectiva reabilitării


Unitatea de competenta: Ergoterapie

(60 ore din care 30 ore teorie, 30 ore instruire practică).

Nr.

crt.

Unitate de


31. Ergoterapie Competenţa 1.:

Identifică

domeniul de

activitate al

ergoterapiei.

Activităţi

De tip creativ, artizanal, meşteşugăresc, de viaţă

cotidiană, ludic

Obiectivele ergoterapiei

Antrenarea funcţiei neuromusculare, stimularea

senzorială, dezvoltarea relaţiilor interrelaţionale

Tehnici de lucru

Împletire de fibre naturale sau materiale textile,

confecţionarea de lumânări, modelarea lutului,

tehnica macrameului etc.

Competenţa 2.: Aplică tehnici

de lucru

specifice

ergoterapiei

- Tehnici de lucru: - Tehnica macrameului,

- Tehnica turnării în ipsos,

- Tehnica împletirii de materiale textile sau fibre

(fire) naturale,

- Tehnica modelării în lut

- Materiale: - Textile

- Fire naturale (sfoară din cânepă)

- Pănuş

- Ipsos

- Lut etc.

Competenţa 3.:

Corelează

activităţi

ergoterapeutice

cu activităţi din

viaţa cotidiană

Activităţi de viaţă cotidiană

Pregătirea de mese festive, invitaţii, felicitări,

cadouri, decoruri pentru sărbători, ornamente,

program artistic şi culinar etc.

Festivităţi şi ceremonii:

Asigură partea decorativă, ornamentală,


necesară sărbătorilor calendaristice şi

bisericeşti, festivităţilor si ceremoniilor prin

confecţionarea de: ornamente, invitaţii, felicitări

etc

Competenţa 4.:

Coordonează

activităţi de

amenajare a

spaţiului vital al

persoanelor

vârstnice în

mod

personalizat

Importanţa organizării cotidiene

Adaptează cunoştinţele dobândite la amenajarea

căminului, a spaţiului vital al beneficiarului, în

funcţie de necesităţile acestuia

Efecte fiziologice şi psihologice

Importanţa organizării culorilor în viaţa noastră

şi aplică în mod corespunzător cunoştinţele în

amenajarea practică a spaţiului vital al


Competenţa 5.:

Planifică şi

realizează

practic

activităţile de

ergoterapie şi

de petrecere

plăcută a

timpului liber în

perspectiva

reabilitării

Aplicaţie practică

- Pregătirea amănunţită a materialelor şi ustensilelor

necesare activităţii şi tehnicii de lucru propuse şi

adaptarea lor la cerinţele – nevoile persoanei

vârstnice participante la activitate.

Aplicaţie practică - Pregătirea amănunţită a materialelor şi ustensilelor

necesare activităţii şi tehnicii de lucru propuse,

atragerea şi motivarea participării echilibrate a

tuturor participanţilor fără preferinţe sau

marginalizări.


Modulul Ergoterapie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei

















































privind Ergoterapie.





Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată în funcţie de situaţie:

planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage,

diapozitive, desene, preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.


Anul II

Modulul I: MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Nota introductivă

Modulul Managementul calităţii face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II,

pentru calificarea: Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul Managementul calităţii se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă cheie

managementul calităţii.

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică.





1. Precizează principiile de management al calităţii

2. Efectuează controlul statistic

3. Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurare a calităţii

4. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii


Unitatea de competenta: Managementul calităţii


Nr.

crt.

Unitate de


3. Managementul

calităţii

Competenţa 1.:

Precizează

principiile de

management al

calităţii

Principiile managementului calităţii:

Orientarea către client,

leadership,

implicarea personalului,

abordarea procesuală,

abordarea sistemului de către management,

îmbunătăţirea continuă,

abordarea concretă în luarea deciziilor,

relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii

Funcţiile managementului calităţii

Planificarea calităţii,

organizarea activităţilor referitoare la

calitate,

coordonarea activităţilor referitoare la

calitate,

antrenarea personalului pentru realizarea

obiectivelor calităţii,

ţinerea sub control a calităţii,

asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii


Competenţa 2.:

Efectuează

controlul

statistic

Elementele controlului statistic :

Caracteristica controlată,

lot,

mărime eşantion,

reguli de extragere a eşantionului,

plan de control,

grad de severitate,

nivel de calitate acceptabil (AQL),

cifra de acceptare,

cifra de respingere

Etape ale controlului statistic:

Extragerea eşantionului,

determinarea caracteristicii conform

procedurii specifice,

compararea caracteristicii controlate cu

condiţiile din standarde,

identificarea defectelor,

compararea numărului de defecte

identificate cu cifra de acceptare /de

respingere

Măsuri:

Acceptare/ respingere lot de produse,

trecerea la alt plan de control (alt grad de

severitate, AQL).

Competenţa 3.:

Acţionează

pentru

menţinerea

sistemului de

asigurare a

calităţii

Cerinţe pentru implementarea unui sistem de

asigurarea calităţii:

Proceduri,

manualul calităţii,

satisfacerea clienţilor,

costuri,

standarde de firmă,

legislaţie,

feed-back,

grafice de documentare

Audit de calitate (intern / extern dat) pe metode

statistice, mentenanţă, planificarea întreţinerii,

urmărirea parametrilor de funcţionare;

Factori care afectează costurile calităţii:

Rebuturi,

recondiţionări,

reparaţii,

produse neconforme,

reclamaţii clienţi,

produse returnate,

penalizări pentru întârziere,

despăgubiri pentru daune

Competenţa 4:

Aplică tehnici

Strategii de îmbunătăţire a calităţii :

Strategia Kaizen,


de îmbunătăţire

continuă a

calităţii

Ciclul PEVA (planifică-execută-verifică-

acţionează),

principiul “zero defecte”

Ghid pentru îmbunătăţirea calităţii conform

standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO

specifice domeniului de activitate

Instrumente de îmbunătăţirea calităţii:

Instrumente ajutătoare (brainstorming,

stratificare, metoda întrebărilor),

instrumentele calităţii (grafice, diagrame,

histograme, fişe de control statistic)

Modulul Managementul calităţii poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:










cu caracter practic aplicativ: fişe de lucru , proiecte.






















Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore în anul II.







Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare


competenţelor pentru pedagogi de recuperare.


Managementul calităţii.





Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video, CD-uri,

folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale, instrumente medicale, manechin etc.


Modulul II, An II:

Titlul unităţii 4:

Managementul proiectului

Nota introductivă

Modulul Managementul proiectului face parte din pregătirea de bază efectuată în anul II,

pentru calificarea: Asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul Managementul proiectului se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă

cheie managementul calităţii.

Modulul are alocate 120ore, din care 60 ore de teorie şi 60 ore instruire practică.





1. Identifică mediul de proiect

2. Planifică proiectul

3. Implementează proiectul

4. Monitorizează proiectul

5. Utilizează software specializat în managementul proiectelor


Unitatea de competenta: Managementul proiectului


Nr.

crt.

Unitate de


4. Managementul

proiectului

Competenţa 1.:

Identifică

mediul de

proiect

Necesitatea proiectului:

Scop, rezultate aşteptate, estimarea

resurselor implicate,

estimarea bugetului, justificare economică

Fazele proiectului:

Concepţie,

planificare,

realizare,

încheiere,

feedback,

modificare

Estimarea rezultatelor:

Metode statistice,

indicatori,

standarde de calitate

Competenţa 2.:

Planifică

proiectul

Activităţi specifice:

Studii de piaţă,

analize de nevoi (SWOT),

contacte cu furnizorii de servicii şi produse,


achiziţii de produse şi servicii în funcţie de

specificul proiectului.

Echipa de lucru:

Managerul de proiect,

echipa financiară,

specialişti pe diferite domenii,

responsabil achiziţii

Documente specifice:

Bordul de proiect,

planul de proiect,

listă de produse,

planul de iniţiere a proiectului

Competenţa 3.:

Implementează

proiectul

Rezultatul / rezultatele obţinute în urma finalizării

proiectului

Documentaţie de proiect:

Raport de sfârşit de etapă,

raport de progres,

registru de probleme,

recomandări de acţiune

Competenţa 4:

Monitorizează

proiectul

Riscuri de bussines şi de proiect

Surse de risc:

Asociate cu costurile,

programarea calendaristică

execuţia în toate fazele ciclului de viaţă

Documente specifice:

Registru de schimbări,

cerere de schimbare,

registru de riscuri,

plan de management al riscurilor

Analiza rezultatelor

Comparare cu estimările,

standarde,

beneficii obţinute

Feed-back

Reevaluarea activităţilor,

revizuirea procedurilor,

măsuri ameliorative

Competenţa 5:

Utilizează

software

specializat în

managementul

proiectelor

Aplicaţii software:

Programe de calcul tabelar,

de planificare,

de calcul simbolic şi statistic

Grafice, schiţe, şabloane /rapoarte de prezentare,

diagrame

Modulul Managementul proiectului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:











cu caracter practic aplicativ: fişe de lucru , proiecte.






















Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore în anul II.






Instruirea se va realiza în sali de demonstratie, instituţii colaboratoare cu o bună dotare


competenţelor pentru pedagogi de recuperare.


Managementul proiectului.





Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video, CD-uri,

folii de retroproiector, diapozitive, atlase medicale, instrumente medicale, manechin etc.


Modulul III, An II:


PSIHOLOGIE MEDICALĂ

Nota introductivă

Modulul Psihologie medicală face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru


În modulul Psihologie medicală se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa

tehnică specializată Psihologie medicală.


semestrul I





8.1.Descrie obiectul şi metodele psihologiei medicale.

8.2.Determină interacţiunea proceselor psihice.

8.3.Explică structura personalităţii şi conexiunile intre personalitate şi boală

8.4.Abordează modificările psihologice specifice in funcţie de vârstă şi sex.

8.5.Analizează implicaţiile morţii asupra psihicului muribundului

8.6.Descrie metodele psiho-terapeutice.


Unitatea de competenta: Psihologie medicală


Nr.

crt.

Unitate de


8 Psihologie

medicală

Competenţa 1.:

Descrie

obiectul şi

metodele

psihologiei

medicale.

Definirea psihologiei şi a proceselor psihice.

Compararea noţiunilor de psihologie generală,

medicală, psihopatologie şi psihiatrie.

Informare

explicare,

asigurarea bazei teoretice în problematica psihologiei

medicale

Competenţa 2.:

Determină

interacţiunea

proceselor

psihice.

Infrastructura sistemului psihic uman

Nivelurile de funcţionalitate ale vieţii psihice

Interacţiunea proceselor psihice si a nivelurilor de

funcţionalitate ale vieţii psihice conştient-subconstient-

inconştient.

Explicarea nivelurilor de conştiinţă în viaţa psihică

Competenţa 3.:

Explică

structura

personalităţii şi

Relaţia personalitate-boală - Caracteristici ereditare

şi sociale

Modalităţi de reactivitate - Noţiuni teoretice de

durere, suferinţă, anxietate, ipohondrie


conexiunile

intre

personalitate şi

boală

Competenţa 4.:

Abordează

modificările

psihologice

specifice in

funcţie de

vârstă şi sex.

Probleme psihologice specifice

Etapele,

stadiile,

rizele perioadelor dezvoltării de la copilărie la persoana

adultă

Probleme psihologice al vârstnicilor

Spiritul deontologiei personale a persoanelor vârstnice,

studiu de caz

Competenţa 5.:

Analizează

implicaţiile

morţii asupra

psihicului

muribundului

Modificări psihologice

Psihologia muribundului, atitudinea faţă de moarte,

sinuciderea, aspecte legate de vârstă.

Analiza morţii

Asistentul pentru ocrotirea persoanelor vârstnice în faţa

morţii, eutanasia

Competenţa 6.:

Descrie

metodele

psiho-

terapeutice.

Psihoterapii simple, psihoterapii complexe, ergoterapii,

socioterapii

Aspectele psihologice ale relaţiilor interpersonale

bolnav-vârstnic-asistent.


Modulul Psihologie medicală poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:






































astfel: 60 ore de instruire teoretică / semestrul I, 60 ore instruire practică – semestrul II.










privind Psihologia medicală .









Modulul IV, An II:

SOCIOLOGIE

Nota introductivă

Modulul Sociologie face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea:

asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul Sociologie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică

specializată Sociologie.






1. Explică noţiunile teoretice ale sociologiei

2. Identifică elementele de sociologie a colectivităţilor de persoane vârstnice

3. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală

4. Descrie rolul cercetării sociologice


Unitatea de competenta: Sociologie


Nr.

crt.

Unitate de


9. Sociologie Competenţa 1.:

Explică

noţiunile

teoretice ale

sociologiei

Conceptul de sociologie

Problematica şi funcţiile sociologiei

Apariţia şi dezvoltarea sociologiei

Noţiuni de antropologie, umanism, natură umană din

perspectivă socială,

Factori şi condiţii sociale

Relaţii individ societate

Competenţa 2.:

Identifică

elementele de

sociologie a

colectivităţilor

de persoane

vârstnice

Noţiunea de grup social

Caracteristici definitorii ale grupului

Grupuri sociale mici şi mari

Clasele sociale,

Status social

Rol social

Stratificare socială

Infracţiuni şi delicte casnice împotriva populaţiei

vârstnice

Maltratarea persoanelor vârstnice de către copii şi

susţinătorii legali ai acestora

Principalii factori de risc implicaţi în conduitele suicid

ale vârstnicilor

Incidenţa alcoolismului la persoanele vârstnice

Termenul de cultură, instituţie, cultură organizaţională


Competenţa 3.:

Analizează şi

sintetizează

datele de

sociologie

medicală

Aspecte sociale ale bolii

Rolurile sociale în relaţia terapeutică, pacient, asistent

medical, medic, familie,

Tipuri de relaţii profesionale de complementaritate,

potenţial conflictuale, conflict de roluri, surse de

conflict, stingerea conflictului

Comunicare verbală, nonverbală, limbaj, paralimbaj,

expresia facială, atitudini, posturi,

Persuasiunea, negocierea,

Reguli pentru pacient şi pentru asistentul medical.

Competenţa 4.:

Descrie rolul

cercetării

sociologice

Etapele cercetării sociologice: pregătirea cercetării,

culegerea informaţiilor, valorificarea informaţiilor

Observaţia sociologică, experimentul sociologic,

interviul sociologic, ancheta sociologică, sondaj de

opinie


Modulul Sociologie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei

















































privind Sociologie .









Modulul V, An II:

ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Nota introductivă

Modulul Asistenţă socială face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea:

asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul Asistenţă socială se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică

specializată Asistenţă socială.






1. Identifică dimensiunile asistenţei sociale din perspectiva asistentului pentru ocrotirea


2. Interpretează teoriile asistenţei sociale

3. Cunoşterea fundamentelor asistenţei sociale

4. Analizează instituţiile ce oferă protecţie specială persoanelor vârstnice

5. Aplicarea metodelor şi tehnicilor de intervenţie în asistenţa şi ocrotirea persoanelor

vârstnice


Unitatea de competenta: Asistenţă socială (120 de ore din care 60 ore teorie, 60

ore instruire practică).

Nr.

crt.

Unitate de


12. Asistenţă

socială

Competenţa 1.:

Identifică

dimensiunile

asistenţei

sociale din

perspectiva

asistentului

pentru ocrotirea

persoanei

vârstnice

Tradiţii ale asistenţei sociale în România

- Dimensiunea teoretic-aplicativă a asistenţei sociale

- Asistentul social ca profesionist

Nivelurile asistenţei sociale - Asistenţa socială la nivel individual

- Asistenţa socială la nivel comunitar

- Asistenţa socială la nivel societal

Competenţa 2.: Interpretează

teoriile

asistenţei

sociale

- Teoria acţiunii sociale

- Teoria reţelelor

- Acţiunea din perspectivă semantică

- Teoria îngrijirii

- Teoria participării

- Teoria ataşamantului

- Teoria identităţii

- Teoria pierderii


Competenţa 3.:

Cunoşterea

fundamentelor

asistenţei

sociale

Sistemul de cunoştinţe

Sistemul de valori

Abilităţi şi deprinderi practice în asistenţă socială

Sistemul competenţelor practice

Sistemul de reguli şi exigenţe practice

Competenţa 4.:

Analizează

instituţiile ce

oferă protecţie

specială

persoanelor

vârstnice

Sistemul de asistenţă socială din România

Servicii

prestaţii

Instituţiile de asistenţă socială

la nivel local,

judeţean, şi

central

Instituţii de protecţie a persoanelor vârstnice

Cămine,

Cămine - spital

centre de zi

centre de îngrijire şi asistenţă, etc

Competenţa 5.:

Aplicarea

metodelor şi

tehnicilor de

intervenţie în

asistenţa şi

ocrotirea

persoanelor

vârstnice

Ancheta socială

Planul de interventie

Contractul de îngrijire

Observaţia,

Interviul,

Ecograma

Ecomapa, etc


Modulul Asistenţă socială poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:
















































privind Asistenţă socială.









Modulul VI, An II:

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Nota introductivă

Modulul EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE face parte din pregătirea specifică din


În modulul EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE se regăsesc abilităţile din unitatea

de competenţa tehnică specializată EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE.


semestrul I





15.1.Defineşte educaţia pentru sănătate.

15.2.Identifică factorii care influenţează viaţa sănătoasă.

15.3.Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate.

15.4.Aplică programe de educaţie pentru sănătate.

15.5.Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate.


Unitatea de competenta: EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE


Nr.

crt.

Unitate de


15. Educaţie

pentru

sănătate

Competenţa 1.:

Defineşte

educaţia

pentru

sănătate

Dimensiunile stării de sănătate

Definiţia sănătăţii, conceptul de sănătate şi boală,

piramida Maslow, dimensiunea fizică, dimensiunea

socială, dimensiunea ocupaţională, dimensiunea

emoţională, dimensiunea intelectuală, dimensiunea

spirituală, abordare holistică.

Determinanţii sănătăţii, grupele de determinanţi

(OMS), consecinţele problemelor de sănătate, stilul

de viaţă, modul de viaţă etc.

Relaţia dintre educaţia pentru sănătate şi

promovarea sănătăţii

Trecerea de la educaţia pentru sănătate la

promovarea sănătăţii (definiţii, mediul, calea spre o

sănătate mai bună, transmiterea cunoştinţelor şi

informaţiilor), implicarea tehnologiei, obiectivele

educaţiei, factorii de politică sanitară, promovarea

sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor (modele de

abordare, strategii preventive, categoriile

profilaxiei), rolul profesioniştilor de sănătate,

implicarea şi responsabilizarea populaţiei, rolul

mass-mediei.


Competenţa 2.:

Identifică

factorii care

influenţează

viaţa sănătoasă

Stil şi mod de viaţă

~ Definiţii, stilul de viaţă sănătos, sănătate ca şi concept

pozitiv, comportamentul.

Caracteristicile stilului de viaţă

~ Consumul alimentar, consumul de substanţe potenţial

nocive pentru organism, igienă, mişcarea fizică,

conduita psihică, relaţionarea cu mediul social.

Dimensiunile modului de viaţă

~ Cadrul social (mediu social, condiţii de locuit, venit,

tip de familie), ocupaţia (tipul de activitate, locul de

muncă), tipul de consum (servicii de sănătate,

alimentar, cafea, ţigări alcool, droguri), petrecerea

timpului liber, atitudini, percepţii (faţă de religie, risc,

act medical şi de îngrijire, reguli şi norme, sex),

relaţii interpersonale (familie, prieteni, vecini).

Competenţa 3.:

Planifică

acţiuni de

educaţie

pentru

sănătate

Probleme de sănătate

Culegerea informaţiilor privind stilul de viaţă şi

modul de viaţă, indicatori utilizaţi pentru evaluarea

stării de sănătate a populaţiei şi a calităţii vieţii,

caracteristici necorespunzătoare ale stilului de viaţă

care pot afecta starea de sănătate, stabilirea

populaţiei ţintă.

Scop şi obiective

Charta de la Ottawa, politica O.M.S., obiective

generale, obiective particulare pe domeniile

specifice de aplicabilitate etc.

Strategii de intervenţie

Comunicarea în procesul de educaţie pentru

sănătate, implicarea profesioniştilor de sănătate,

promovarea sănătăţii prin mass-media, abordarea

comunităţii (echitate, activitate multisectorială,

participarea comunităţii), dezvoltarea modelelor de

educaţie pentru sănătate, cercetarea participativă,

stabilirea reţelei de instituţii pentru conlucrare,

stabilirea echipei, etc.

Competenţa 4.:

Aplică

programe de

educaţie

pentru

sănătate

Program de educaţie pentru sănătate

Definiţie, justificare, beneficiul comunităţii,

premise privind realizarea programului,

continuitatea programului, etape, resurse (umane,

materiale, financiare, informaţionale), mijloace de

comunicare, servicii de sprijin, obstacole, etc.

Documentaţie de program

Chestionare, rezultatele cercetării socio-medicale,

plan de acţiune, materiale de educaţie (scrise şi

audio-video), materiale de informare şi promovare a

programului.

Desfăşurarea programului

Riscuri de acţiune, riscuri de program, surse de risc,


documente specifice, acţiuni conform obiectivelor,

respectarea planului de acţiune, comunicarea în

cadrul echipei, sistemul de informaţii, rapoarte de

etapă, recomandări de acţiune.

Competenţa 5.:

Evaluează

rezultatele

acţiunilor de

educaţie

pentru

sănătate

Comparare cu obiectivele propuse, standarde,

beneficii obţinute, schimbări ale comportamentului,

reprezentarea grafică comparativă a indicatorilor de

sănătate.

Reevaluarea activităţilor, revizuirea procedurilor,

măsuri ameliorative, gestionarea schimbărilor


Modulul EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE poate fi parcurs în mod independent.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii







































astfel: 30 ore de instruire teoretică / semestrul I, 30 ore instruire practică semestrul I.










privind EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE.









Modulul VII, An II:

EDUCAŢIE SPIRITUALĂ

Nota introductivă

Modulul Educaţie spirituală face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru


În modulul Educaţie spirituală se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică

specializată Educaţie spirituală.






1. Explică noţiuni generale de dogmatică.

2. Interpretează noţiuni de morală creştină.

3. Corelează elementele de bază ale cultelor creştine

4. Justifică importanţa spiritualităţii şi misiunii.


Unitatea de competenta: Educaţie spirituală


Nr.

crt.

Unitate de


16. Educaţie

spirituală

Competenţa 1.: Explică noţiuni

generale de

dogmatică.

- Revelaţia, Creaţia, Providenţa, Răscumpărarea,

Eshatologia.

- Crearea lumii (văzute, nevăzute) , Păcatul

(primordial), Providenţa dumnezeiasca si

desfăşurarea planului de salvare si de

îndumnezeire (sfinţire) al lumii

- Mântuitorul , Întruparea

Mântuitorului(Crăciunul), Întreita slujire a

Mântuitorului (Învăţător, Arhiereu, Împărat);

Jertfa Mântuitorului, Semnificaţia Întrupării si

Jertfei pentru fiecare om (in creştinism) / Idei

echivalente in celelalte mari religii ale lumii.

Competenţa 2.: Interpretează

noţiuni de morală

creştină.

- Familia in creştinism, mahomedanism, iudaism,

budism etc.

- Căsătoria privită în condiţia ei originală;

- Căsătoria sub aspect instituţional;

- Perspective interconfesionale;

- Datoriile soţilor in căsătorie;

- Datoriile părinţilor fata de copii;

- Aspecte negative ale relaţiilor din cadrul vieţii

conjugale (adulterul, divorţul, avortul);

- Valorile familiei in societatea moderna.

Competenţa 3.:

Corelează

elementele de

- Cultul religios.

- Originea cultului.

- Esenţa si forme de exprimare ale cultului religios


bază ale cultelor

creştine

in general.

- Termenii sau factorii cultului (cult de adorare / de

venerare).

- Scopul cultului.

- Locul de oficiere a cultului ( exemplu: biserica in

creştinism, moscheea in mahomedanism, sinagoga

in iudaism etc.)

Competenţa 4:

Justifică

importanţa

spiritualităţii şi

misiunii.

- Exprimarea in cadrul fiecărui cult creştin

(ortodox, catolic, evanghelic, protestant) si

necreştin.

- Slujbele si tainele bisericeşti (in creştinism) /

Rugăciunea (colectiva, individuala);

- Postul

- Cântarea ca forma de cult.


Modulul Educaţie spirituală poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei




































profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi o probă practică.













Educaţie spirituală.









Modulul VIII, An II:

IGIENĂ ŞE EPIDEMIOLOGIE

Nota introductivă

Modulul Igienă şe epidemiologie face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru


În modulul Igienă şe epidemiologie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică

specializată Igienă şe epidemiologie.






1. Analizează noţiunile de igienă în interrelaţie cu sănătatea

2. Asigură microclimatul de lucru

3. Interpretează elementele de profilaxie şi protecţie

4. Aplică normele de prevenire a infecţiilor iatrogene


Unitatea de competenta: Igienă şe epidemiologie


Nr.

crt.

Unitate de


17. Igienă şe

epidemiologie

Competenţa 1.: Analizează

noţiunile de

igienă în

interrelaţie cu

sănătatea

- Ecologia ca ştiinţă, ramurile ecologiei.

- Igienă generală:

o Definiţie, ramuri, factori de mediu,

sol, apă, aer, radiaţii, habitat uman,

alimentaţie.

- Interrelaţie mediu-organism:

o Transmisie prin sol, apă, aer, radiaţii,

alimente

Competenţa 2.: Asigură

microclimatul de

lucru

- Cabinete, saloane, săli de tratamente, încăperi

etc.

- Temperatură, luminozitate, aerisire

corespunzătoare

- Sterilizarea aerului din încăpere cu (UV)

dezinfectarea materialelor (comprese, lenjerie de

pat)

- Lenjeria de pat, plosca, bazinetul, urinarul, tăviţe

renale, termometre maximale

- Echipament de protecţie: Halat, bonetă, mânuşi

de cauciuc, mască de tifon etc.

- Cabinet, dormitor, (paviment, mobilier), igiena

aerului, igiena solului, igiena apei, igiena

mediului etc.


Competenţa 3.:

Interpretează

elementele de

profilaxie şi

protecţie

- Boli infecţioase, boli contagioase, boli parazitare

etc.

- Măsuri profilactice:

o Primare, secundare, terţiare

Competenţa 4:

Aplică normele

de prevenire a

infecţiilor

iatrogene

- Dezinfecţia, sterilizarea, asepsia, antisepsia,

spălarea frecventă a mâinilor

- Naturală, artificială (imunizări)

- Căi de transmitere:

- Directe (contact cu produsul infecţios)

- Indirecte: apă, sol, alimente, obiecte.


Modulul Igienă şe epidemiologie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:
















































Igienă şe epidemiologie.









Modulul IX, An II:

NUTRIŢIA ŞI DIETETICA VÂRSTNICULUI

Nota introductivă

Modulul Nutriţia şi dietetica vârstnicului face parte din pregătirea specifică din

anul II, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul Nutriţia şi dietetica vărstnicului se regăsesc abilităţile din unitatea de

competenţa tehnică specializată Nutriţia şi dietetica vrstnicului.






1. Recunoaşte principalele grupe de nutrienţi din alimente

2. Identifica nevoile nutriţionale la vârstnic

3. Aplică tehnici de alimentaţie şi hidratare.

4. Asigura respectarea regimului dietetic.

5. Promovează educaţia nutriţională a vârstnicului.

6. Asigură alimentaţie dietetică în funcţie de patologie


Unitatea de competenta: Nutriţia şi dietetica vârstnicului


Nr.

crt.

Unitate de


18. Nutriţia şi

dietetica

vărstnicului

Competenţa 1.: Recunoaşte

principalele grupe

de nutrienţi din

alimente

- Macronutrienţi - Glucide – definiţie, rol in organism

- Lipide – definiţie, rol in organism

- Proteine – definiţie, rol in organism

- Vitamine: vitamine hidrosolubile si

liposolubile - definiţie si exemple

- Apa: rol, distribuite in organism

- Săruri minerale: electroliţi, definiţie,

exemple (rol in metabolism)

- Grupe de alimente:

o Carnea si derivate de carne

o Laptele si derivate lactate

o Ouăle

o Cerealele

o Legumele, fructele

o Produse zaharoase

o Băuturi nealcoolice

o Condimente

Competenţa 2.:

Identifica nevoile

nutriţionale la

vârstnic

- Starea nutriţională:

- Indice ponderal

- Supraalimentaţie

- Subalimentaţie.


- Caşexie.

- Raţia calorică la vârstnic

o În repaus,

o În activitate

o În stare de boală.

- Metabolismul bazal. Încetinirea metabolismului

bazal; perturbarea metabolismului lipidic;

accentuarea catabolismului proteic; modificări în

metabolismul hidroelectrolitic (demineralizarea

scheletului).

- Scăderea necesarului caloric gradual cu 7,5-

10%; necesarul de nutrienţi: proteine 12%, lipide

28-29%, glucide58-59% din valoarea calorică a

raţiei zilnice.

- Necesar plastic:

o Glucide

o Lipide

o Proteine

o Apa

o Săruri minerale

o Vitamine.

- Dezechilibrul nutriţional

- Aspecte sociale alimentare

- Date antropometrice.

- Edentaţia.

- Interacţiunea dintre medicamente şi alimente etc

- Anorexia nervoasă

- Inapetenţă.

- Polifagie.

- Bulimia

- Obezitatea

- Caşexie

- Tulburari alimentare nespecifice

- Comportamente alimentare.

Competenţa 3.:

Aplică tehnici de

alimentaţie şi

hidratare.

- Căi de hidratare:

o Calea orală, calea rectală, calea

parenterală – intravenos, subcutanat

etc.

- Soluţii perfuzabile: Izotone, hipertone etc.

- Alimentaţie activă.

- Alimentaţie pasivă

- Alimentaţie artificială.

- Alimentaţie în sala de mese sau la masa în salon

/ cameră.

- Alimentaţia la pat.

- Alimentaţie prin sondă.

- Alimentaţia prin fistulă gastrică.

- Alimentaţia prin clismă.

- Alimentaţia prin perfuzie.


Competenţa 4:

Asigura

respectarea

regimului dietetic.

- Dieta:

- Definiţie.

- Compoziţie.

- Principii de alimentaţie dietetică.

- Indicaţii.

- Contraindicaţii.

- Raţie alimentară echilibrată

- Dieta corespunzătoare vârstei şi stării

individului

- Orarul meselor

o Mese frecvente, 5-6 pe zi puţin

abundente; alimente pregătite cât mai

simplu şi cât mai proaspete;

prezentare atrăgătoare; ceaiul şi

cafeaua recomandate cu moderaţie.

- Regimuri dietetice:

o Regim hidric.

o Regim hidrozaharat.

o Regim hidrozaharat-lactat.

o Regim hipocaloric.

o Regim hipercaloric.

o Regim hipoproteic sau hiperproteic.

o Regim hipoglucidic sau hiperglucidic.

o Regim hipolipidic

o Regim vegetarian şi de crudităţi.

o Regim indicat în diabet.

o Regim hepatic.

o Regim renal.

o Regimuri speciale

- Principiile generale ale alimentaţiei dietetice

- Preferinţe alimentare

- Reacţiile organismului prin nerespectarea dietei.

- Identificarea obiceiurilor alimentare

nesănătoase.

- Meniuri dietetice.

- Foaia de alimentaţie:

o Document medical

o Principii de completare.

- Gastrotehnie:

- Definiţie.

- Scop.

- Caracterele alimentelor.

- Metode de păstrare, preparare şi conservare.

- Tehnici de gastrotehnie:

o Fierberea

o Înăbuşirea.

o Prăjirea

o Frigerea

o Coacerea


o Prepararea aluaturilor

o Prepararea sosurilor.

- Preparate culinare.

Alimente recomandate vârstnicilor:

o Lapte, produse lactate şi brânzeturi

slabe; carne de pasăre şi vită; peşte

slab; uleiuri şi margarină (unt foarte

puţin); paste făinoase; legume şi

fructe proaspete; legume preparate

sub diferite forme; preparate lichide

uşoare; băuturi nealcoolice; ceaiuri;

sucuri de legume şi fructe.

Alimente restricţionate vârstnicului:

Lapte, produse lactate şi brânzeturi grase; carne

grasă; preparate din carne grase şi afumate; grăsimi

animale; ouă şi maioneză; leguminoase uscate;

sosuri grase, rântaşuri; supe şi ciorbe cu smântână;

băuturi alcoolice tari; băuturi foarte dulci; dulciuri

bogate în zahăr rafinat; prăjituri şi torturi cu creme

şi frişcă; etc.

Competenţa 5:

Promovează

educaţia

nutriţională a

vârstnicului.

Stilul de viaţă sănătos:

- Definirea alimentaţiei sănătoase.

- Raţie alimentara echilibrata corespunzătoare

vârstei şi stării individului

- Piramida alimentaţiei

- Comportamentul alimentar

- Efectul consumului de alcool

- Efectele fumatului

- Efectul stresului

- Obiceiuri alimentare

- Combinarea alimentelor

Metode de educaţie:

- Conversaţie.

- Conferinţe.

- Prelegeri.

- Influenta mass–media

- Demonstraţii practice.

- Stabilirea echivalenţelor pentru un meniu / dietă.

- Educaţie pentru alegerea meniului specific

dietei.

- Meniu:

o Pentru persoane normoponderale: trei

mese principale şi două gustări (se

includ alimente recomandate); pentru

persoane cu exces ponderal: trei mese

principale şi două gustări bazate pe

legume şi fructe proaspete sau

prelucrate uşor şi sucuri din legume

şi fructe (la recomandarea şi

supravegherea medicului, cu repaus


la pat).

o Meniuri pentru mic dejun: meniuri

simple (băuturi calde, produse lactate

acide, unt, gem, dulceaţă, miere,

produse de panificaţie); meniuri

consistente (minuturi din ou,

minuturi din brânză, brânzeturi,

preparate din carne, legume, băuturi

răcoritoare, sucuri, apă).

o Meniuri pentru dejun: meniu simplu

(preparat lichide, preparat de

bază/mâncăruri, desert); preparate

semicomplete(gustare, preparat

lichide, preparat de bază/mâncăruri,

desert); meniu complet /consistent

(gustare, antreu, preparat lichide,

preparat din peşte; preparat de bază

/mâncăruri sau fripturi cu garnituri şi

salate, desert).

o Meniuri pentru cină: meniu simplu

şi meniuri complete (gustări, antreuri,

salate de crudităţi, preparate din

peşte, fripturi la grătar cu garnituri

asortate şi salate d sezon; dulciuri de

bucătărie, desert de cofetărie,

brânzeturi, fructe)

Competenţa 6:

Asigură

alimentaţie

dietetică în

funcţie de

patologie

- Diete:

- Boli digestive

- Boli cardiovasculare

- Boli hepatobiliare

- Boli renale

- Boli metabolice

- Boli endocrine

Preparate specifice:

- Fierbere.

- Coacere

- Înăbuşire.

- Frigere.

- Preparate naturale

Carne şi produse de carne 4-8%, lapte şi derivatele

lui 10%, oua 3-4%, grăsimi 12-17%, cereale şi

derivate ale lor 25-45%, legume şi fructe 17-18%,

zahăr şi produse zaharoase 7-8%, băuturi

nealcoolice 2-3%


Modulul Nutriţia şi dietetica vărstnicului

poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să

ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:
















































Nutriţia şi dietetica vărstnicului. Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea,

conversaţia, munca independentă, simularea, observaţia, exerciţiul, discuţii şi lucrul în

grup care stimulează spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va


urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai

mare de nevoile elevilor.





Modulul X, An II:

BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE

Nota introductivă

Modulul BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE face

parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea

persoanei vârstnice.

În modulul BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE se

regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică specializată BOLI INTERNE ŞI

INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE.


semestrul II.





19.1.Identifică componentele şi funcţionalitatea serviciului medical

19.2.Analizează semnele şi simptomele specifice afecţiunilor medicale.

19.3.Corelează informaţiile specifice diferitelor afecţiuni medicale

19.4.Solicită intervenţii de prim ajutor în urgenţe medicale



BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE


Nr.

crt.

Unitate de


19. Boli interne

şi

intervenţii

în urgenţe

medicale

Competenţa 1.:

Identifică

componentele

şi

funcţionalitate

a serviciului

medical

Componentele serviciului medical

Reanimare medicală, saloane, laboratoare de

explorări funcţionale, oficiu, grup sanitar, cabinete,

secretariat etc.

Specialităţi medicale

Endocrinologie, hematologie, nutriţie şi diabet,

reumatologie, gastroenterologie, pneumologie,

cardiologie etc.

Metode de profilaxie

Condiţii de spitalizare, regulamente de ordine

interioară, substanţe dezinfectante şi antiseptice etc.

Competenţa 2.:

Analizează

semnele şi

simptomele

specifice

afecţiunilor

medicale.

Modalităţi de culegere de date

Interviu, observaţie clinică, cercetare documente

medicale, discuţii cu echipa de îngrijire, familie şi

aparţinătorii.

Semne clinice

Durere, dispnee, cianoză, edem, palpitaţii, tuse,

expectoraţie, hemoptizie, junghi toracic,

hipersalivaţie, hiposalivaţie, greaţă, vărsătură,

diaree, constipaţie, dureri, hemoragie, durerea,

tulburări urinare, simptome generale (nervoase,


respiratorii, cardio-vasculare), cefalee, ameţeală,

lipotimii, dureri precordiale, inapetenţă, disfagie,

aspectul scheletului, amplitudinea mişcărilor,

durerea, tulburările senzoriale etc.

Explorări paraclinice

Radiologice, endoscopice, funcţionale şi de

laborator.

Competenţa 3.:

Corelează

informaţiile

specifice

diferitelor

afecţiuni

medicale

Criterii

Definiţie, etiopatogenie, simptomatologie,

investigaţii, principii de tratament, complicaţii

Afecţiuni ale aparatului respirator

Bronşite acute şi cronice. Congestii pulmonare.

Pneumonia francă lombară. Pneumoniile virotice.

Bronhopneumonia. Bronşectazia. Supuraţiile

bronho-pulmonare. Afecţiunile pleurei. Pleureziile.

Tuberculoza pulmonară. Astmul bronşic.

Afecţiuni ale aparatului cardiovascular

Afecţiunile endocardului. Afecţiunile miocardului.

Nevroza cu manifestări predominant cardio-

vasculare. Insuficienţa cardiacă. Afecţiunile

arterelor şi arteriolelor. Ateroscleroza. Afecţiunile

venelor. Hipertensiunea arterială. Hipotensiunea

arterială.

Afecţiuni ale aparatului digestiv şi glandelor anexe

Afecţiuni esofagiene, ulcer gastric, ulcer duodenal,

hepatita cronică, ciroza hepatică, pancreatita, colite,

enterocolite, litiaza biliară, colecistita, angiocolita

etc.

Afecţiuni metabolice şi de nutriţie

Diabet zaharat

Obezitate

Caşexie

Gută.

Carenţe vitaminice

Afecţiuni ale aparatului renal

Sindroame renale, glomerulonefrite, pielonefrite,

insuficienţa renală acută şi cronică, litiaza renală.

Afecţiuni hematologice

Anemii, leucemii, leucopenii, boala Hodgkin etc.

Afecţiuni endocrinologice

Boli ale glandei tiroide şi ale glandei paratiroide.

Boli ale hipofizei, epifizei, timusului,

suprarenalelor, gonadelor.

Afecţiuni reumatismale

Reumatism articular acut, reumatism degenerativ,

poliartrită reumatoidă.

Intoxicaţii

Cu baze, acizi, alcool metilic, alcool etilic,

barbiturice, CO2, benzină, sulfură de carbon,


digitală, chinină, stricnină, metale, alimente,

veninuri.


Asigurarea materialelor şi instrumentelor

o Instrumente: ace, seringi, truse pentru puncţii,

sonde, echipament necesar oxigenoterapiei,

oftalmoscop, pensă linguală, seringă Guyon,

sursă oxigen etc.

o Materiale: mănuşi sterile, soluţii antiseptice,

soluţii spălături, trusă perfuzie, soluţii

perfuzabile, medicamente de urgenţă, inhalante,

aerosoli, comprese sterile, tampoane etc.

Pregătirea pacientului: o Psihică: informare, explicare, asigurarea

confortului psihic etc.

o Fizică: poziţie adecvată, igienă, alimentaţie etc.

Tehnici de îngrijire:

o Sondaj, spălătură gastrică, clismă, puncţii,

administrarea tratamentului general şi local,

inhalaţii, instilaţii, gargarisme, recoltări de

produse biologice şi patologice, reechilibrare

hidroelectrolitică, oxigenoterapie – ventilaţie

asistată, exerciţii respiratorii, aerosoli, tehnici

de relaxare, monitorizare, puncţia biopsică

hepatică etc.

Tratamente specifice: o Administrare de medicamente la recomandarea

medicului: anticoagulante, tonicardiace,

diuretice, vasodilatatoare, antihipertensive,

antiacide, anticolinergice, antibiotice,

antispastice, vitamine, fermenţi digestivi,

insulină.

Priorităţi de intervenţie: reechilibrarea

hidroelectrolitică, menţinerea funcţiilor vitale, a

stării de conştienţă, supravegherea funcţiilor

vegetative, profilaxia infecţiilor, prevenirea

complicaţiilor, hidratare, alimentare, igienă,

mobilizare, profilaxie, educaţie etc.

Educaţie pentru sănătate: regim igieno-dietetic,

regim de viaţă. Combaterea tabagismului,

combaterea poluării. Profilaxia TBC. Prevenirea

stresului. Alimentaţie raţională. Combaterea

alcoolismului, excitantelor. Hidratare corectă.

Prevenirea infecţiilor.

Competenţa 4.:

Solicită

intervenţii de

prim ajutor în

urgenţe

medicale

Urgenţe medicale

- Hemoptizia, şoc hipovolemic, şoc cardiologic, şoc

anafilactic, intoxicaţii, insuficienţa renală acută,

insuficienţa respiratorie acută, edem pulmonar acut,

infarctul de miocard acut, colica hepatică, colica

renală criza de astm bronşic, stopul cardio-


respirator etc.

Simptomatologie

- Hemoptizia, hematemeza, melena, dezechilibru

electrolitic, stop respirator, stop cardiac, durere

colicativă, dispnee paroxistică, greaţă, vărsături,

febră etc.

Elemente de gravitate

- Vârsta, terenul, timpul scurs până la aplicarea

îngrijirilor, coma, colapsul, şocul, insuficienţa

respiratorie acută, stopul cardiac etc.

Materiale necesare în urgenţe

- Trusă de urgenţă, sursă de oxigen, medicaţie

cardiotonică, analeptice respiratorii, trusă pentru

deşocare etc.

Intervenţii de prim ajutor

- Asigurarea repausului, poziţia, abordarea căi

venoase profunde, administrarea medicaţiei de

urgenţă specifică, resuscitare cardio-respiratorie,

dializă, reechilibrare hidroelectrolitică etc.


Modulul BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE poate

fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină

















































privind BOLI INTERNE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE MEDICALE.









Modulul XI, An II:


BOLI CHIRURGICALE ŞI INTERVENŢII ÎN URGENŢE CHIRURGICALE

Nota introductivă

Modulul Boli chirurgicale şi intervenţii în urgenţe chirurgicale face parte din

pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanei

vârstnice.

În modulul Boli chirurgicale şi intervenţii în urgenţe chirurgicale se regăsesc abilităţile din

unitatea de competenţa tehnică specializată Boli chirurgicale şi intervenţii în urgenţe

chirurgicale.






1. Identifică componentele şi funcţionalitatea serviciului chirurgical

2. Analizează semnele şi simptomele specifice afecţiunilor chirurgicale.

3. Corelează informaţiile specifice diferitelor afecţiuni chirurgicale

4. Justifica intervenţii de prim ajutor în urgenţe chirurgicale


Unitatea de competenta: Boli chirurgicale şi intervenţii în urgenţe chirurgicale


Nr.

crt.

Unitate de


20. Boli

chirurgicale şi

intervenţii în

urgenţe

chirurgicale

Competenţa 1.:

Identifică

componentele şi

funcţionalitatea

serviciului

chirurgical

Componentele serviciului chirurgical :

Bloc operator, sală de pansamente,

saloane, oficiu, grup sanitar, cabinete,

secretariat etc.

Circuitul bolnavului, circuitul personalului

medical, circuitul de sterilizare etc.

Asepsia şi antisepsia

Definiţie, substanţe, metode de

asepsie şi antisepsie

Competenţa 2.: Analizează semnele

şi simptomele

specifice afecţiunilor

chirurgicale.

- Modalităţi de culegere date

o Interviu,

o observaţie clinică,

o cercetare documente medicale,

o discuţii cu echipa de îngrijire,

familie şi aparţinătorii.

- Semne clinice chirurgicale:

o Anorexie, greaţă, vărsătură,

regurgitaţie, eructaţie, pirozis,

meteorism, diaree, constipaţie,

hematemeză, melenă, rectoragii,

durere, febră, frison, hiperemie,

tumefiere, cefalee, tahicardie,


dispnee, adenopatie, contractură

etc.

- Manifestări patologice:

o Deshidratare, anxietate, durere,

alterarea tegumentelor şi

mucoaselor, devalorizare,

intoleranţă la efort, risc de

infecţie, deficit nutriţional legat

de incapacitatea de a digera sau a

absorbi alimentele, deficit de

autoîngrijire, perturbarea stimei

de sine, alterarea imaginii

corporale, dificultatea sau refuzul

de a urma dieta, alimentaţie

inadecvată prin deficit etc.

o Vulnerabilitate, risc de accidente,

risc de infecţie, comunicare

ineficace la nivel senzoro-motor,

alterarea vocii, dispnee, obstrucţia

căilor aeriene, durere etc.

- Semne clinice ORL:

o Durere, inflamaţie, febră,

anosmie, edem, rinoree, dispnee,

hemoragie, disfonie, răguşeală,

disfagie, obstrucţie, parestezie

faringiană, afonie, hipoacuzie,

surditate, otoree, epistaxis etc.

- Semne clinice oftalmologice:

o Scăderea acuităţii vizuale,

durerea, reacţie pupilară,

fotofobie, diplopie, cecitate,

ochiul roşu, secreţii oculare.

Competenţa 3.:

Corelează

informaţiile specifice

diferitelor afecţiuni

chirurgicale

- Afecţiuni chirurgicale:

o Definiţie, etiopatogenie,

simptomatologie, investigaţii,

principii de tratament, complicaţii

- Patologie chirurgicală: patologia esofagului,

ulcerul gastric, neoplasmul gastric, ulcerul

duodenal, tumorile intestinului subţire,

enterite regionale (boala Crohn), rectocolita

ulcero-hemoragică, cancerul de colon,

diverticuloza, apendicita, ocluzia intestinală,

cancer rectal, patologia ano-rectală,

patologia chirurgicala a ficatului şi căilor

biliare (ciroza, tumorile ficatului, abcesele

ficatului, chistul hidatic hepatic, litiaza

biliară, colecistita acută), patologia

chirurgicală a pancreasului (pancreatita

acută, cronică, neoplasmul de pancreas),

patologia chirurgicala a splinei, peritonita,


herniile, eventraţia, evisceraţia, contuziile şi

plăgile abdomenului etc.

- Boala varicoasă şi hemoroidală.

- Infecţii chirurgicale acute şi cronice:

furunculul, hidrosadenită, abcesul cald,

flegmonul, erizipelul, gangrena gazoasă,

antraxul, tetanosul, septicemia, pioemia,

tuberculoza ganglionară, abcesul rece,

panariţiul etc.

- Afecţiuni chirurgicale ale vaselor şi nervilor

periferici. Leziuni traumatice ale vaselor şi

nervilor.

- Leziuni traumatice: fracturi, luxaţii, entorse

etc.

- Plăgi: definiţie, clasificare, manifestări,

pansament,

- Afecţiuni oRL

o Rinită, sinuzită, obstrucţie cu

corpi străini, adenoidită, polipoză,

stomatită, herpes, traumatisme,

faringită, laringită, otită,

mastoidită, furuncul conduct

auditiv extern, tumori etc.

- Afecţiuni oftalmologice o Miopie, hipermetropie,

presbitism, astigmatism, strabism;

afecţiuni inflamatorii şi infecţii

ale ochiului: blefarite, orjeletul,

dacriocistită, conjunctivită,

keratită, iridociclită; cataractă;

glaucom; traumatisme ale

ochiului şi corpi străini

intraoculari (contuzii, plăgi, arsuri

chimice, arsuri fizice, corpi străini

conjunctivali, corneeni,

intraoculari).

- Asigurarea materialelor şi instrumentelor

o Instrumente: trusa pentru puncţie,

trusă de pansat, sonde,

echipament necesar

oxigenoterapiei, oftalmoscop,

optotip, canulă traheală, sondă

laringiană, pensă linguală, stilet

butonat, seringă Guyon, specul

nazal, auricular, sursă aspiraţie,

sursă oxigen, sonde aspiraţie,

seringi etc.

o Materiale: câmp steril, mănuşi

sterile, soluţii antiseptice, soluţii

spălături, trusă perfuzie, soluţii


perfuzabile, medicamente de

urgenţă, inhalante, aerosoli,

comprese sterile, tampoane, meşe,

tampoane nazale, auriculare etc.

- Pregătirea pacientului:

o Psihică: informare, explicare,

asigurarea confortului psihic,

consimţământ etc.

o Fizică: poziţie adecvată, igienă,

alimentaţie etc.

- Tehnici de îngrijire:

o Sondaj, aspiraţie gastrică, clismă,

puncţii, aplicare pansamente

pregătirea preoperatorie, îngrijiri

postoperatorii, administrarea

tratamentului general şi local,

reechilibrare hidroelectrolitică,

tamponament nazal, auricular,

dezobstruarea căilor aeriene,

auditive, aspirarea secreţiilor

orofaringiene, laringiene,

spălături auriculare, inhalaţii,

instilaţii, gargarisme, puncţia

sinusurilor maxilare, paracenteză

auriculară, recoltări secreţii

nazale, buco-faringiene,

auriculare, tratament cu instilaţii

şi unguente oftalmice, recoltare

secreţie oculară, spălături oculare,

pansament ocular etc.

- Tratamente specifice:

o Administrare de medicamente la

recomandarea medicului:

anticoagulante, tonicardiace,

diuretice, vasodilatatoare,

antihipertensive, antiacide,

anticolinergice, antibiotice,

antispastice, vitamine, fermenţi

digestivi, insulină.

- Intervenţii specifice:

o Priorităţi de intervenţie:

reechilibrarea hidroelectrolitică,

menţinerea funcţiilor vitale, a

stării de conştienţă,

supravegherea funcţiilor

vegetative, profilaxia infecţiilor,

prevenirea complicaţiilor,

hidratare, alimentare, igienă,

mobilizare, profilaxie, educaţie.

etc.


o Educaţie pentru sănătate: regim

igieno-dietetic, regim de viaţă.

Prevenirea infecţiilor.

Competenţa 4:

Solicita intervenţii

de prim ajutor în

urgenţe chirurgicale

Urgenţe chirurgicale:

Urgenţe traumatologice,

pneumotorax, hemoptizie gravă, şoc

hipovolemic, şoc traumatic, coma

hiperosmolară, muşcături de animale,

înţepături de insecte, arsuri,

hipotermie, accidente electrice,

politraumatisme craniene, de coloană

vertebrală, toracice, abdominale, ale

membrelor, sindromul de strivire etc.

Simptomatologie

Hemoptizia, hematemeză, melenă,

dezechilibru static şi dinamic,

motilitate voluntară, reflexe etc.

Elemente de gravitate

Vârsta, terenul, timpul scurs până la

aplicarea îngrijirilor, coma, colapsul,

şocul, insuficienţa respiratorie acută,

stopul cardiac, hipotermia severă etc

Materiale necesare în urgenţe

Trusă de urgenţă, sursă de oxigen,

medicaţie, trusă de pansamente etc.

Intervenţii de prim ajutor

Degajarea victimei, poziţia de

siguranţă, abordarea căi venoase

profunde, administrarea de

medicamente, recoltări, oprirea unei

hemoragii, hemostază, îngrijirea unui

politraumatizat, drenaj pleural,

măsuri de prim ajutor în arsuri grave,

degerături.


Modulul Boli chirurgicale şi intervenţii în urgenţe chirurgicale poate fi parcurs în mod

independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de

următoarele principii moderne ale educaţiei:
















































chirurgicale şi intervenţii în urgenţe chirurgicale .









Modulul XII, An II:

BOLI PSIHIATRICE

Nota introductivă

Modulul Boli psihiatrice face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru


În modulul Boli psihiatrice se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică

specializată Boli psihiatrice.






1. Identifică simptomatologia psihiatrică specifică persoanelor vârstnice

2. Pregăteşte pacienţii pentru intervenţii şi intervenţii specifice afecţiunilor psihiatrice

3. Aplică îngrijiri specifice pacienţilor cu afecţiuni psihiatrice


Unitatea de competenta: Boli psihiatrice


Nr.

crt.

Unitate de


22. Boli

psihiatrice


simptomatologia

psihiatrică specifică

persoanelor vârstnice

Modalităţi de culegere a datelor:

- Anamneză, observaţie clinică, cercetarea

documentelor medicale, discuţii cu

echipa de îngrijire, cu familia sau

aparţinătorii.

- Teste, chestionare etc.

Semne clinice specifice

- Tulburări de sensibilitate şi percepţie (iluzii,

halucinaţii), tulburări de atenţie, tulburări de

memorie, tulburările gândirii şi limbajului,

tulburările afectivităţii (depresia, anxietatea,

euforia etc.), tulburările activităţii, tulburările

instinctuale etc.

Obiective de monitorizare: senzaţia, percepţia,

atenţia, memoria, gândirea, limbajul,

afectivitatea, activitatea, instinctele etc.

Afecţiuni psihiatrice



tratament, complicaţii

- Tulburări de personalitate (paranoică,

schizoidă, disociată, emoţional labilă,

histrionică, anxioasă (evitantă), dependentă

(astenică) etc.

- Nevrozele (anxioase, fobice, de conversie


etc.)

- Psihozele (ciclotimiile, schizofreniile,

psihozele acute etc.)

- Toxicomaniile

- Alcoolismul

- Demenţe etc.

Competenţa 2.:

Pregăteşte pacienţii

pentru intervenţii şi

intervenţii specifice

afecţiunilor

psihiatrice

Pregătirea pacientului

- Pregătire fizică: poziţie adecvată, igienă,

mobilizare etc.

- Pregătire psihică: informare, explicare,

asigurarea confortului psihic, obţinerea

consimţământului.


- Administrarea neurolepticelor, electroşocul,

ergoterapia, psihoterapia, psihanaliza,

resocializarea (funcţionarea in grup),

stabilirea de limite (graniţe), contenţia

mecanică.

Tratamente psihiatrice specific

- Tratamente medicamentoase

- Consiliere

- Psihoterapie

- Socioterapie

- Ergoterapie

Competenţa 3.:

Aplică îngrijiri

specifice pacienţilor

cu afecţiuni

psihiatrice

Îngrijiri specifice

- Hidratare, alimentare.

- Igienă

- Mobilizare.

- Îngrijirea pacientului imobilizat

- Prevenirea escarelor.

- Supravegherea funcţiilor vitale, a stării de

conştienţă

- Supravegherea funcţiilor vegetative

- Profilaxia infecţiilor,

- Prevenirea complicaţiilor.

Tratamente neurologice

- Medicaţie neurologică.

- Intervenţii chirurgicale

- Recuperare neuromotorie etc.

Intervenţii specifice bolilor psihiatrice

- Fizioterapie, kinetoterapie, socioterapie,

ergoterapie, consilierea familiei etc.


Modulul Boli psihiatrice poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei

















































psihiatrice.










Modulul XIII, An II:

GERONTOLOGIE

Nota introductivă

Modulul GERONTOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru


În modulul GERONTOLOGIE se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa

tehnică specializată GERONTOLOGIE.


semestrul II.





23.1.Defineşte gerontologia

23.2.Analizează domeniile de manifestare a procesului de îmbătrânire.

23.3.Selectează modificările determinate de îmbătrânirea umană.

23.4.Identifică problemele de sănătate la persoanele vârstnice


Unitatea de competenta: GERONTOLOGIE


Nr.

crt.

Unitate de


23. Gerontologie Competenţa 1.:

Defineşte

gerontologia

Definiţia OMS a gerontologiei.

Senescenţa: definiţie, perioade

Cauzele îmbătrânirii

Scăderea natalităţii, progresele medicinii,

creşterea nivelului de trai.

Ameliorarea morbidităţii.

Ameliorarea mortalităţii.

Perioadele bătrâneţii

Clasificare cronologică: perioada de vârstnic,

perioada de bătrân, perioada de longeviv.

Clasificare medicală: îmbătrânirea fiziologică,

îmbătrânirea patologică – prematură, accelerată.

Competenţa 2.:

Analizează

domeniile de

manifestare a

procesului de

îmbătrânire.

Domenii

Psihologic

Social

Familial

Medical

Factori de influenţă

Somatici-ereditari,

Psihologici,

Socio-culturali,

Spirituali-religioşi

Bătrâneţea fiziologică


Caracteristici fiziologice

Aptitudini psiho-motorii,

Aptitudini senzoriale

Abilităţi intelectuale

Bătrâneţea psihologică

Caracter diferenţial,

Nivel de îmbătrânire,

Caracteristici patologice

Competenţa 3.:

Selectează

modificările

determinate de

îmbătrânirea

umană.

Modificări senzoriale

Acuitatea vizuală, acuitatea auditivă, acuitatea

gustativă, acuitatea olfactivă, acuitatea tactilă,

sensibilitatea termică.

Modificări psihice

Diminuarea atenţiei, diminuare memoriei,

stereotipii, modificări de limbaj, modificări de

comportament, control emoţional.

Modificări fizice

Fizionomia, aspectul tegumentelor, mobilitate,

scăderea forţei musculare, modificarea

funcţiilor vitale şi vegetative etc.

Modificări biologice

Glicemie, colesterol, acid uric, uree, creatinină,

sideremie, proteinemie etc.

Competenţa 4.:

Identifică

problemele de

sănătate la

persoanele

vârstnice

Interviul, observaţia clinică, cercetarea

documentelor medicale, discuţii cu echipa de

îngrijire, familia si aparţinătorii.

Îmbătrânire fiziologică,

Îmbătrânirea prematură,

Sindrom de imobilizare,

Boală de retragere (pensionare),

Sociodependenţă etc.


Modulul GERONTOLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:
















































privind GERONTOLOGIE.









Modulul XIV, An II:

OCROTIRE ŞI ASISTENŢĂ LA DOMICILIU

Nota introductivă

Modulul Ocrotire şi asistenţă la domiciliu face parte din pregătirea specifică din

anul II, pentru calificarea: asistent pentru ocrotirea persoanelor vârstnice.

În modulul Ocrotire şi asistenţă la domiciliu se regăsesc abilităţile din unitatea de

competenţa tehnică specializată Ocrotire şi asistenţă la domiciliu.






1. Completează documentaţia de îngrijire la domiciliu

2. Asigură spaţiul corespunzător pentru vârstnici.

3. Asigură igienizarea spaţiului de locuit şi a vârstnicului.

4. Supraveghează starea de sănătate a persoanei asistate.

5. Gestionează resursele alocate asistenţei la domiciliu.


Unitatea de competenta: Ocrotire şi asistenţă la domiciliu


Nr.

crt.

Unitate de


26. Ocrotire şi

asistenţă la

domiciliu

Competenţa 1.:

Completează

documentaţia de

îngrijire la

domiciliu

- Fişe de observaţie

- Planuri de intervenţie

- Date medicale de îngrijire

o Date culese de la pacient.

o Date culese de la echipa de îngrijire.

o Date familiale.

o Dale consemnate în documente medicale

- Modificări patologice

o Febră.

o Simptomatologie nou apărută.

o Hemoragie.

o Tulburarea stării generale.

o Tulburări de comportament.

o Durere etc.

Competenţa 2.:

Asigură spaţiul

corespunzător

pentru vârstnici.

Camera vârstnicului:

- Spaţiu igienic.

- Mobilier redus.

- Spaţiu de deplasare liber.

- Pat adaptat stării vârstnicului.

- Sistem de încălzire.

- Sistem de aerisire.

- Iluminat.

Mijloace de deplasare

- Baston,


- Cârje,

- Cadru,

- Cărucior cu rotile

- Miloace de suplinire: Ochelari, Proteze etc.

Mobilizarea

- Schimbări de poziţie.

- Efectele imobilizării.

- Mobilizarea persoanei vârstnice

Competenţa 3.:

Asigură

igienizarea

spaţiului de

locuit şi a

vârstnicului.

Norme de igienă:

Spălarea mâinilor, dezinfecţie, dezinsecţie,

deratizare, deparazitare

Echipamante şi materiale:

Dezinfectante, detergenţi, găleţi, cârpe, perii,

manuşi etc.

Igiena personală:

Baia parţială.

Duşul.

Baia generală la cadă.

Îmbrăcarea / dezbrăcarea asistatului.

Profilaxia escarelor

Igiena dentară etc.

Competenţa 4.:

Supraveghează

starea de

sănătate a

persoanei

asistate.

- Funcţii vitale:

o Temperatură, respiraţie, puls, T.A.

- Funcţii vegetative

o Diureză, scaun, vărsături, expectoraţie

- Comportamentul asistatului:

o Facies, stare psihică.

- Alimentaţi şi hidratare

o Aportul de alimente / lichide.

o Apetit

o Tulburări de apetit

o Diete.

o Restricţii alimentare etc.

Competenţa 5.:

Gestionează

resursele

alocate

asistenţei la

domiciliu.

Resurse materiale:

- Resursele sunt stabilite /alocate în conformitate cu

volumul şi tipul activităţilor din planul de îngrijire.

- Lenjerie de corp şi pat,

- Materiale de igienizare

Resurse fianciare

- Fondurilor băneşti.


Modulul Ocrotire şi asistenţă la domiciliu poate fi parcurs în mod independent. În


















































privind Ocrotirea şi asistenţa la domiciliu.










Modulul V, An II:

KINETOTERAPIE

Nota introductivă

Modulul Kinetoterapie face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru


În modulul Kinetoterapie se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică

specializată Kinetoterapie.






1. Identifică tulburărilor de mişcare conform patologiei.

2. Alege programe de recuperare in funcţie de patologie

3. Planifica programe kinetice individualizate analizând eficienta lor si reacţiile

pacientului.

4. Aplică metode de kinetoterapie.


Unitatea de competenta: Kinetoterapie


Nr.

crt.

Unitate de


32. Kinetoterapie Competenţa 1.:

Identifică

tulburărilor de

mişcare

conform

patologiei.

Modalităţi de culegere a datelor

Anamneza, examen obiectiv, consultarea documentelor

medicale, discuţii cu familia sau aparţinătorii

Manifestări patologice

Poziţii vicioase globale si segmentare, tulburări de

statica si dinamica, tulburări de coordonare, tulburări

de orientare, tulburări respiratorii.

Competenţa 2.: Alege programe

de recuperare in

funcţie de

patologie

Evaluarea pacientului:

Bilanţ articular şi muscular

Aplicarea programului kinetic:

În funcţie de stadiul bolii şi obiectivele propuse

Efectuarea exerciţiilor kinetice:

În funcţie de obiectivele programului kinetic

Echipamente:

Pentru activitatea la sală mijloace fixe: spaliere,

banchete, saltele, bicicletă ergometrică, sisteme de

creştere a forţei musculare, sisteme pentru mobilitatea

articulară (scripetoterapie, mecanoterapie)

Programe kinetice:

Pentru relaxare, creşterea mobilităţii articulare,

creşterea rezistenţei musculare, creşterea coordonării,

controlului şi echilibrului, corectarea deficitului

respirator

Competenţa 3.: Pregătirea pacientului


Planifica

programe

kinetice

individualizate

analizând

eficienta lor si

reacţiile

pacientului.

- Pregătirea psihica: informare, explicare, asigurarea

confortului psihic si obţinerea consimţământului.

- Pregătirea fizica: poziţie adecvata, igiena,

mobilizare, agitaţie, refuz de participare, entuziasm,

indisponibilitate fizică

Nevoile kinetice ale pacientului

- Tonifierea musculaturii, refacerea mobilităţii,

refacerea stabilităţii etc.

- Diagnostic starea funcţională a structurilor

- Stadiul evolutiv al bolii, diagnostic şi de nivelul

restant funcţional.

Tehnici kinetice

- Metoda Kabat – descriere, scheme, principii de

aplicare

- Metoda Babath – descriere, scheme, principii de

aplicare

Competenţa 4.:

Aplică metode

de

kinetoterapie.

Efectuarea tehnicilor kinetice:

- În funcţie de diagnostic,

- Starea funcţională a structurilor

Efectele mişcărilor pasive:

- Menţin sau cresc amplitudinea articulară,

- Menţin sau cresc excitabilitatea musculară,

- Determină contracţia musculară.


Modulul Kinetoterapie poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei

















































privind Kinetoterapie.









Modulul XVI, An II:

ÎNGRIJIRI ESTETICE

Nota introductivă

Modulul Îngrijiri estetice face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru


În modulul Îngrijiri estetice se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa tehnică

specializată Îngrijiri estetice.






1. Asigură igiena şi aspectul îngrijit al persoanei asistate

2. Aplică tehnici de îngrijire a unghiilor

3. Planifică şi execută intervenţii de îngrijire a pielii

4. Asigură îngrijirea picioarelor

5. Asigură o ţinută vestimentară adecvată


Unitatea de competenta: Îngrijiri estetice


Nr.

crt.

Unitate de


33. Îngrijiri

estetice

Competenţa 1.:

Asigură igiena

şi aspectul

îngrijit al

persoanei

asistate

Igiena părului şi a pielii

- Spălarea părului –materiale necesare şi tehnică

Aspect îngrijit

- Coafarea. Pieptănarea. Perierea. Tunderea

Bărbierit

- Materiale necesare şi tehnică

- Întreţinerea bărbii şi mustăţii

Competenţa 2.: Aplică tehnici

de îngrijire a

unghiilor

Unghii cu probleme:

- Micoze, paraziţi, carenţe vitaminice, unghie

încovoiată

Îngrijirea unghiilor

- Tehnica îngrijiri unghiilor

Materiale de îngrijire

- Materiale specifice îngrijirii unghiilor

Competenţa 3.:

Planifică şi

execută

intervenţii de

îngrijire a pielii

- Faţă şi corp

- Tehnica de asigurarea igienei corporale

- Afecţiunile pielii:

- Micoze, alergodermii, eczeme, afecţiuni

inflamatorii

- Întreţinere corporală - Materiale de îngrijire şi întreţinere corporală

Competenţa 4.:

Asigură

îngrijirea

- Îngrijire şi întreţinere - Îngrijirea picioarelor

- Afecţiunile picioarelor:


picioarelor

- Picioare cu probleme: tulburări de circulaţie

periferică, tromboflebite, varicoză, piciorul

diabeticului, micoze

- Întreţinere corporală - Materiale de îngrijire şi întreţinere a picioarelor

Competenţa 5.:

Asigură o ţinută

vestimentară

adecvată

Alegerea şi purtarea veşmintelor

- Factorii care influenţează alegerea şi purtarea

veşmintelor

Probleme de dependenţă

- Ţinuta vestimentară şi problemele de dependenţă

Selectare estetică

- Accesorii vestimentare


Modulul Îngrijiri estetice poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:
















































privind Îngrijiri estetice.









Modulul XVII, An II:

TERAPII ALTERNATIVE

Nota introductivă

Modulul Terapii alternative face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru


În modulul Terapii alternative se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţa

tehnică specializată Terapii alternative.






1. Identifică terapii alternative.

2. Recunoaşte proprietăţile şi indicaţiile terapiilor alternative.

3. Participă la aplicarea terapiilor alternative.

4. Evaluează rezultatele terapiilor alternative aplicate.


Unitatea de competenta: Terapii alternative


Nr.

crt.

Unitate de


34. Terapii

alternative


terapii

alternative.

- Terapii alternative

- Terapie cu energizante naturale: cafea, aloe,

cătina, ginseng, gingko etc.

- Apiterapia: miere, propolis, lăptişor de matcă,

ceară, venin de albine

- Terapie cu uleiuri: uleiuri naturale, uleiuri

vegetale, animale, eterice.

- Terapia cu lumină: terapia în aer liber, terapia

cu lumini colorate, terapia cu laser rece.

- Terapia prin atingere – masaj, reflexoterapie

etc.

- Fitoterapia – terapia cu plante.

Criterii

- Indicaţii, acţiune, forme de aplicare, efecte

obţinute.

Competenţa 2.:

Recunoaşte

proprietăţile şi

indicaţiile

terapiilor

alternative.

- Proprietăţi

- Terapie cu energizante naturale: detoxifiantă,

stimulatoare, tonifiantă, revitalizantă etc.

- Apiterapia: antimicrobiană, antiinfecţioasă,

stimulatoare, antireumatică etc.

- Terapie cu uleiuri: stimulatoare, detoxifiantă,

stimulator al imunităţii etc.

- Terapia cu lumină: antiinflamatorie, antalgică,

antidepresivă etc.

- Terapia prin atingere: activarea circulaţiei


sanguine, relaxarea organismului, eliminarea

tensiunii nervoase etc.

- Fitoterapia: antiseptice, stimulatoare,

hipotensoare, diuretice, nutritive, protectoare

vasculare, tonice, antiinflamatoare, antitoxice

etc.

- Indicaţii

- Oboseală, depresie, agitaţie, febră, durere,

hipertensiune, caşexie, stres, tulburări de

memorie, convalescenţă, ameţeli, cefalee,

afecţiuni cardiovasculare, anemii, afecţiuni

reumatismale, crampe abdominale, inflamaţii,

astm bronşic, obezitate, menţinerea ritmului

circadian, activarea circulaţiei limfatice etc.

Competenţa 3.:

Participă la

aplicarea

terapiilor

alternative.

- Tehnici

- Administrare de lichide, tincturi, siropuri,

aerosoli, soluţii, tablete, capsule, preparate

culinare, masaj, reflexoterapie etc.

- Pregătire

- Psihică: informare, explicare, asigurarea

confortului psihic, consimţământ etc.

- Fizică: poziţie adecvată, igienă etc.

- Execuţia

- Terapie cu energizante naturale: administrare

de cafea, aloe, guarana etc.

- Apiterapia: administrare de tincturi, loţiuni,

aerosoli, unguente, supozitoare, tablete, capsule

etc.

- Terapie cu uleiuri: inhalante, uleiuri

administrate nazal sau prin piele (masaj,

comprese, băi).

- Terapia cu lumină: expunere la soare,

expunere la lumina colorată, etc.

- Terapia prin atingere – masaj - mângâiere,

petrisaj, răsucire, frecţionare, tapotament,

reflexoterapie etc.

- Preparate fitoterapeutice:

- Macerat, infuzie, decoct, tinctură, vin

medicinal, inhalaţie, băi fitoterapeutice,

comprese, oţeturi aromate, uleiuri medicinale,

siropuri, pudră.

Competenţa 4.:

Evaluează

rezultatele

terapiilor

alternative

aplicate.

- Aprecierea în funcţie de obiectivele stabilite - Realizat: simptomatologie specifică absentă

sau ameliorată, ameliorarea sau normalizarea

funcţiilor vitale, ameliorarea stării psihice,

modificarea comportamentului etc.

- Nerealizat: simptomatologie nemodificată sau

agravată.

- Reformularea obiectivelor

- Adaptate la capacităţile fizice ale pacientului


- Planificarea de noi intervenţii

- Adecvate stării pacientului


Modulul Terapii alternative poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:
















































privind Terapii alternative.








Modulul XVIII, An II:



ÎNGRIJIREA MURIBUNDULUI

Nota introductivă

Modulul Îngrijirea muribundului face parte din pregătirea specifică din anul II,


În modulul Îngrijirea muribundului se regăsesc abilităţile din unitatea de

competenţa tehnică specializată Îngrijirea muribundului.






1. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală.

2. Identifică problemele de dependenţă la pacienţii aflaţi în faza terminală.

3. Elaborează planul de îngrijire la pacienţi aflaţi în faza terminală.

4. Aplică intervenţii specifice fazei terminale, pacientului, familiei sau anturajului.


Unitatea de competenta: Îngrijirea muribundului


Nr.

crt.

Unitate de


35. Îngrijirea

muribundului

Competenţa 1.:

Analizează

semnele şi

simptomele

specifice

stărilor avansate

şi terminale de

boală.

Semne şi simptome

- Durere, inflamaţie, tulburări digestive (sete,

inapetenţă, astenie, greţuri, vărsături, arsuri,

constipaţie / diaree), tulburări urinare, leziuni

cutanate, (dermite, escare, prurit), tulburări

respiratorii, tulburări de somn, incontinenţa,

căderile, sindromul de imobilizare, tulburări

psihice, hipersensibilitate la frig, cald, lumină,

întuneric, la zgomot, linişte, mirosuri diverse etc.

Principii de îngrijire paleativă

- Acceptarea morţii ca un fenomen fiziologic;

- Ameliorarea simptomelor care perturbă stadiul

terminal ca unic scop terapeutic.

- Îngrijirea se va aplica pacientului şi familiei sau

anturajului.

- Susţinerea familiei în timpul doliului.

- Intervenţii specifice aplicate de echipa de îngrijire,

conform planului prestabilit.

Afecţiuni incurabile

- Definiţie, etiopatogenie, simptomatologie,

investigaţii, tratament.

- Cancerul, sida, avc, comele profunde, afecţiuni

cronice decompensate (respiratorii, cardiace, renale,

digestive etc.).


Competenţa 2.:

Identifică

problemele de

dependenţă la

pacienţii aflaţi

în faza

terminală.

Modalităţi culegere date

- Interviu, observaţie clinică, cercetare

documente medicale, discuţii cu echipa de

îngrijire, familia şi aparţinătorii.

Sinteza informaţiilor

- Manifestări de independenţă, manifestări de

dependenţă, surse de dificultate – semne sigure

de moarte.

Manifestări

- Alterarea stării de nutriţiei, alterarea eliminării,

intoleranţă la activitate, alterarea mobilităţii,

alterarea integrităţii tegumentelor şi

mucoaselor, hiper sau hipotermie, modificări

ale mucoasei bucale, alterarea percepţiilor

senzoriale, tulburări de somn, afectare

spirituală, alterarea procesului de comunicare,

alterarea imaginii de sine, teama de abandon,

anxietate, teama de moarte etc.

Competenţa 3.:

Elaborează

planul de

îngrijire la

pacienţi aflaţi în

faza terminală.

- Obiective

- Îngrijiri igienice, îngrijiri alimentare, îngrijiri

spirituale, îngrijiri terapeutice etc.

- Priorităţi de îngrijire - Managementul durerii, controlul simptomelor,

acompaniamentul relaţional.

- Intervenţii specifice:

- Proprii: comunicare, hidratare, alimentare,

mobilizare pasivă, igienă, asigurarea calităţii

vieţii până la sfârşit, monitorizarea semnelor

vitale, acompaniament relaţional, susţinerea

familiei pe timpul doliului.

- Delegate: administrarea tratamentului

simptomatic general şi local, îngrijirea cavităţii

bucale, îngrijirea tegumentelor, îngrijirea

escarelor etc.

Competenţa 4.:

Aplică

intervenţii

specifice fazei

terminale,

pacientului,

familiei sau

anturajului.

Materiale şi instrumente

Trusă de perfuzie, ace, seringi, branule, soluţii

perfuzabile, sonde, pampers, medicamente specifice

combaterii durerii, materiale pentru efectuarea toaletei,

materiale pentru captarea dejectelor etc.

Susţinere pacientului

- Susţinere psihică: informare, explicaţii, asigurarea

confortului psihic

- Susţinere spirituală: confesiune, spovedanie, sfânta

euharistie, maslu.

- Susţinerea juridică – testament etc.

- Susţinere fizică: poziţie adecvată, igienă, etc.


Asigurarea igienei, asigurarea liniştii, izolarea,

asigurarea satisfacerii nevoilor spirituale, asigurarea

satisfacerii nevoilor juridice etc.



Modulul Îngrijirea muribundului poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea


educaţiei:
















































privind Îngrijirea muribundului.









BIBLIOGRAFIE

1. Albu, Ion - “Anatomia topografică”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.

2. Albu, Maria Roxana - “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 1997.

3. Angelescu, N. - “Patologie şi nursing chirurgical”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.

4. Anghelescu, Vuzitas - ‘Neurologie şi psihiatrie”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.

5. Bergfeld, D. - “Ghid urgenţe medicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.

6. Blaj Lazăr – „Mica enciclopedie a sănătăţii – terapie naturistă” Editura Niculescu,

Bucureşti, 1998.

7. Bocârnea, Constantin - “Boli infecţioase şi epidemiologie”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1996.

8. Borundel - “Medicină internă”, Editura ALL, Bucureşti, 1996.

9. Bradu, I. Iamandescu - “Manual de psihologie medicală”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.

10. Braun, J. - “Ghid clinic de medicină internă”, Editura Viaţa Medicală, Bucureşti, 1994.

11. Bucătaru Mihaela – „Ghid practic de fitoterapie”, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2000.

12. Bucătaru Mihaela – Dicţionar – de buzunar – de termeni medicali, Editura Spiru Haret,

Iaşi, 2005

13. Ciocâlteu, Teodorescu - “Ghid terapie în medicina internă”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1996.

14. Clocotici, Lucreţia - “Pagini din istoria şi etica profesiei de asistent medical”, Editura

medicală, Bucureşti, 1997.

15. Clocotici, Lucreţia - “Profesia de asistentă medicală” – etică –, Editura Info-Team,

Bucureşti, 1996.

16. Crângulescu, Mincu - “Medicină internă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.

17. Daşchievici Silvian – „Chirurgie”, Editura Medicală, Bucureşti, 2000.

18. Grigoriu, Vasile - “Chirurgie şi specialităţi înrudite”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.

19. Huber, V. - “Psihoterapiile”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994.

20. Iftimovici Radu - “Istoria medicinii” - Editura ALL, Bucureşti, 1994.

21. Ionescu-Târgovişte - “Diabetologie modernă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.

22. Ivan, Măriuca - “Conducere şi administraţie în nursing”, Editura Viaţa românească,

Bucureşti, 1997.

23. Kiss, I. - “Kinetoterapie şi recuperare medicală”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.

24. Mănescu, Sergiu - “Igiena”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.

25. Mănuilă l., Mănuilă A., Nicoulin M. – „Dicţionar medical”, Editura Ceres, Bucureşti,

1998.

26. Mihăilescu, N. - “Chirurgia pentru cadre medii”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997.

27. Mincu, M. - “Engleză pentru învăţământul medical”, Editura Corint, Bucureşti, 1996.

28. Mogoş, Viorel - “Alimentaţia în bolile de nutriţie şi metabolism”, vol I, Editura Info-

Team, Bucureşti, 1995.

29. Mogoş, Viorel - “Nutriţie şi dietetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.

30. Moll, K. J. M. - “Atlas de anatomie “, Editura ALL , Bucureşti, 1994.

31. Mozes, C. - “Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997.

32. Năstoiu, Ioan - “Mic dicţionar medical. Primul ajutor”, Editura Gramar, Bucureşti, 1994.

33. Nicolau, V. - “Bioetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995.

34. Papilian (Albu) - ”Atlas anatomie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1998.

35. Purice, Simion - “Clinica medicală - Analize şi sinteze”, vol I, vol II, vol III, Editura ALL,

Bucureşti, 1993.

36. Răşcanu, Ruxandra - “Psihologia şi asistenţa socială’, Editura Ştiinţă şi Tehnică,

Bucureşti, 1996.


37. Sbenghe Tudor – „Recuperarea medicală la domiciliu bolnavilor”, Editura Medicală,

Bucureşti, 1996.

38. Steiner, Mănăstireanu - “Curs practic de urgenţe medico-chirurgicale”, Editura Info-

Team, Bucureşti, 1996.

39. Stroescu. Valentin - “Farmacologie”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.

40. Titircă, Lucreţia - “Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate

bolnavului”, Editura Viaţa medicală, Bucureşti, 1996.

41. Titircă, Lucreţia - “Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenţi medicali

(III)”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.

42. Titircă, Lucreţia - “Tehnici de evaluare”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.

43. Titircă, Lucreţia - “Urgenţe medico-chirurgicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.

44. Titircă, Lucreţia - ”Urgenţe medico-chirurgicale-sinteze”, Editura Medicală, Bucureşti,

1994.

45. Titircă. Lucreţia - “Ghid nursing”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.

Documents

CURRICULUM ANUL I, II - lrmvs.ro · numărul de vorbitori (mare, mic, două persoane), prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură, prin comunicare