Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DREPT PRIVAT
CURRICULUM
la disciplina
„DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT”
(Ciclul I)
AUTORI:
Tudor LAZĂR,
dr. în drept, conf. univ.
Sergiu BIVOL,
mg. în drept, lector univ.
Contact direct: 60/20
Curs teoretic: 30/10
Lecţii practice: 30/10
Lucru individual: 90/130
Forma de evaluare: examen
Nr. de credite: 5
Aprobat la şedinţa Catedrei Drept privat
din: 22.05.2013, proces-verbal Nr. 9
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9
CHIŞINĂU – 2013
2
I. PRELIMINARII
Prezentarea generală a disciplinei: Dreptul internaţional privat este o disciplină în
evoluţie şi multe din reperele viitoare nu pot fi încă sigur prevăzute. Practica relaţiilor cu alte
state, cât şi acordurile internaţionale, ne arată că, pe măsură ce timpul trece, alte domenii decât cele
prevăzute iniţial, în raporturile de drept privat cu element străin, intră în sfera de preocupare a
autorităţilor şi judecătorilor.
Uneori elementul străin îl constituie unul din cele două subiecte ale raportului juridic cu
element de extraneitate sau ambele subiecte; alteori elementul străin poate fi obiectul raportului.
Mai sunt luate în considerare naţionalitatea (cetăţenia) străină a unei părţi sau a părţilor, domiciliul
lor sau domiciliul lor comun, reşedinţa lor sau reşedinţa lor comună sau chiar statul cu care soţii
întreţin în comun cele mai strânse legături.
Disciplina prezintă principalele instituţii ale dreptului internaţional privat în lumina
reglementărilor raporturilor de drept privat internaţional, facandu-se, în acelaşi timp, şi dese
referiri la legislaţia, jurisprudenţa şi doctrina străină. Dreptul internaţional privat are, tradiţional,
ca obiect nu numai rezolvarea unor probleme juridice concrete, ci şi căutarea autorităţii
competente pentru a statua şi a stabili dreptul în temeiul căruia acesta o va face.
Locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice: Interesul sporit,
deschiderea şi preocupările pentru soluţii flexibile în dreptul internaţional privat, determinate de
intensificarea şi diversificarea relaţiilor internaţionale, sunt evidente. Dreptul internaţional privat
este acea ramură a sistemului de drept care cuprinde un ansamblu de norme juridice
preponderent conflictuale, care reglementează conflictele de legi în spaţiu, conflictele de
jurisdicţii (competenţa internaţională a instanţelor şi autorităţilor forului, inclusiv recunoaşterea
şi executarea hotărârilor străine), precum şi condiţia juridică a străinului în Republica Moldova.
În context trebuie menţionată preocuparea pentru clarificarea conţinutului unor noţiuni,
pentru relevarea sensurilor unor termeni întrebuinţaţi.
Obiectul studiului va fi format din partea generală, care va cuprinde:
- istoricul apariţiei şi dezvoltării doctrinelor dreptului internaţional privat;
- izvoarele dreptului internaţional privat;
- metoda reglementării juridice a relaţiilor de drept internaţional privat;
- norma conflictuală şi situaţiile speciale în aplicarea normei conflictuale;
- instituţia calificării şi conflictul de calificări;
- aplicarea legii străine;
Partea specială fiind caracterizată prin soluţii particulare în domeniul:
- stării şi capacităţii persoanelor fizice;
- statutului persoanelor juridice;
- raporturilor de familie (căsătoria, adopţia, filiaţia, tutela, etc);
- dreptului succesoral;
- dreptului de proprietate şi a tranzacţiilor internaţionale în dreptul internaţional privat;
- normei conflictuale privind faptele juridice;
- competenţa jurisdicţională în dreptul internaţional privat etc.
Republica Moldova reglementează raporturile de drept internaţional privat, bazându-se pe
dispoziţiile Codului civil, Codului familiei, Codului de procedură civilă şi pe o multitudine de
izvoare interne atipice.
Curriculum vine în ajutor celor interesaţi în cunoaşterea şi aprofundarea aspectelor teoretice
şi practice în materia dreptului internaţional privat. Prin conţinutul său, contribuie la pregătirea
temeinică a studenţilor şi la aprofundarea cunoştinţelor acestora.
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul
modulului /
disciplinei în
planul de
învăţământ
Anul
de
studii
Semestrul
Numărul de ore Evaluarea
Responsabil
de modul /
disciplină
Tota
l
pre
leg.
sem
.
ind
ivid
.
Nr. de
credite
Forma
de
evaluare
S.07.A.070
zi IV 7 60 30 30 90 5 examen S. BIVOL
S.09.A.078
frecvenţă redusă IV 8 20 10 10 130 5 examen S. BIVOL
III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Nr. Unităţi de conţinut Realizarea în timp
C S LI
zi f/r zi f/r zi f/r
1 Consideraţii generale asupra dreptului internaţional privat.
Noţiunea şi obiectul disciplinei. Metoda de reglementare. 2 1 2 1 6 10
2 Continutul dreptului internaţional privat. 2 1 2 1 6 8
3 Evoluţia dreptului internaţional privat. 2 2 6 8
4 Conflictele de legi. Conflictele de legi in situatii speciale. 2 1 2 1 6 8
5 Calificarea şi conflictul de calificări. Retrimiterea. 2 1 2 1 6 10
6 Ordinea publică în dreptul internaţional privat. Frauda la lege. 2 1 2 1 6 8
7 Aplicarea legii străine. 2 2 6 8
8 Condiţia juridică a străinilor. 2 1 2 1 6 8
9 Regimul persoanelor juridice străine. 2 1 2 1 6 10
10 Norma conflictuală cu privire la bunuri şi drepturile reale. 2 1 2 1 6 8
11 Norma conflictuală cu privire la forma actelor juridice. Norma
conflictuală cu privire la condiţiile de fond ale actelor juridice în
general şi ale contractelor în special.
2 2 6 10
12 Norma conflictuală privind faptele juridice. 2 2 6 8
13 Competenta si procedura civila in dreptul international privat. 2 2 6 8
14 Efectele hotaririlor judecatoresti straine si arbitrale straine. 2 1 2 1 6 10
15 Arbitrajul international. 2 1 2 1 6 8
Total 30 10 30 10 90 130
IV. COMPETENTE
Competente generice:
1. Abilitatea de autoinstruire.
2. Favorizarea soluţionării problemelor prin colaborare.
3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale.
4
Competente specifice:
să cunoască obiectul de studiu al disciplinei; definiţia dreptului internaţional
privat;
să posedă noţiunii de normă conflictuală, conflict de legi, calificare, raport juridic
cu element de extraneitate, ordine publică, fraudă la lege, retrimitere;
să formuleze principalelor teorii şi concepte, principiilor generale;
să determină elementul de extraneitate în raporturile de drept internaţional privat;
să identifice problemele ce pot apărea şi formularea soluţiilor de drept.
să analizeze particularităţile instituţiilor dreptului internaţional privat;
să exprimă viziunea proprie asupra perspectivelor dezvoltarii dreptului
international privat prin prisma tendintei de unificare a dreptului privat la nivel
european si international;
sa aplice metodele de cercetare ştiinţifică, în cadrul activităţii de cercetare.
V. OBIECTIVELE GENERALE
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să identifice raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate;
- să identifice conflictele de legi şi conflictele de jurisdicţii;
- să identifice metodele de soluţionare a conflictelor de legi şi conflictelor de
jurisdicţii;
- să identifice instituţiile dreptului internaţional privat.
La nivel de aplicare:
- să aplice corect normele conflictuale;
- să explice particularităţile conflictului de legi şi ale conflictului de jurisdicţii;
- să compare şi să explice conţinutul instituţiilor dreptului internaţional privat;
- să aplice metodele de soluţionare a conflictului de legi şi a conflictului de
jurisdicţii;
- să clasifice legăturile raportului juridic de drept privat cu element de extraneitate;
- să aplice clauza ordinii publice;
- să ia decizii în situaţii contradictorii;
- să determine coraportul dintre dreptul internaţional privat şi alte ramuri de drept;
La nivel de integrare:
- să determine importanţa soluţionării conflictului de legi şi a conflictului de
jurisdicţii;
- să elaboreze proiecte de soluţionare ale conflictului de legi şi ale conflictului de
jurisdicţii;
- să asume responsabilităţi faţă de soluţionarea greşită a conflictului de legi şi a
conflictului de jurisdicţii;
5
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢE ŞI CONŢINUTURI
Subiectul 1. Consideraţii generale asupra dreptului internaţional privat. Noţiunea şi obiectul
disciplinei. Metoda de reglementare.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească obiectul dreptului
internaţional privat;
- să determine importanţa dreptului
internaţional privat;
- să stabilească materiile domeniului
dreptului internaţional privat.
Noţiunea şi obiectul dreptului
internaţional privat.
Denumirea şi importanţa dreptului
internaţional privat.
Domeniul dreptului internaţional privat:
conflictele de legi, conflictele de
jurisdicţii şi regimul juridic al străinilor.
Subiectul 2. Conţinutul dreptului internaţional privat.
Obiective Unităţi de conţinut
- să caracterizeze noţiunea de normă
conflictuală;
- să distingă normele conflictuale de
normele materiale;
- să stabilească structura normei
conflictuale;
- să caracterizeze normele de aplicare
imediată;
- să distingă metodele de reglementare a
raporturilor de drept internaţional privat.
Normele conflictuale. Noţiunea,
izvoarele şi structura normei
conflictuale.
Punctele de legătură în raporturile de
drept internaţional privat.
Normele materiale şi normele de
aplicare imediată.
Metodele de reglementare a raporturilor
de drept internaţional privat.
Subiectul 3. Evoluţia dreptului internaţional privat.
Obiective Unităţi de conţinut
- să descrie condiţiile apariţiei problemelor
de drept internaţional privat;
- să evidenţieze ideile principale ale
statutarilor italieni;
- să caracterizeze particularităţile
soluţionării conflictelor de legi în diferite
doctrine.
Condiţiile apariţiei problemelor de drept
internaţional privat.
Teoria statutarilor italieni (sec.XIII-XV):
glosatorii şi postglosatorii.
Doctrinele franceză, olandeză, germană,
anglo-americană privind soluţionarea
conflictelor de legi şi doctrina italiană a
personalităţii legilor.
Subiectul 4. Conflictele de legi. Conflictele de legi în situaţii speciale.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conflictele de legi;
- să stabilească formele conflictului de legi
în timp şi spaţiu;
- să soluţioneze conflictele de legi în timp
şi spaţiu;
- să determine condiţiile eficacităţii
internaţionale a unui drept;
- să caracterizeze conflictul mobil de legi;
- să determine domeniile în care este
posibil conflictul mobil de legi;
- să formuleze conflictul în timp al
Noţiunea conflictului de legi. Formele
conflictului de legi în timp şi spaţiu.
Condiţiile eficacităţii internaţionale a unui
drept. Efectele unui drept dobândit potrivit
legii străine. Soluţionarea conflictului de
legi în timp şi spaţiu.
Noţiunea conflictului mobil de legi.
Domeniile în care este posibil conflictul
mobil de legi.
Conflictul în timp al normelor
conflictuale ale forului. Conflictul în
6
normelor conflictuale ale forului;
- să estimeze conflictul în timp al
normelor materiale străine (lex cauzae).
- să invoce argumente privind aplicarea
legilor statului nerecunoscut;
- să distingă conflictele de legi
interteritoriale şi conflictele de legi
internaţionale;
- să determine situaţiile în care conflictele
interpersonale prezintă importanţă pentru
dreptul internaţional privat.
timp al normelor materiale străine (lex
cauzae).
Conflictul de legi în cazul statului
nerecunoscut.
Conflictul legilor interprovinciale sau
interregionale.
Deosebirea dintre conflictele de legi
(propriu-zise) şi conflictele de legi
interprovinciale sau între legile statelor
federale. Conflictul interpersonal.
Conflictul de legi în cazul succesiunii de
state.
Subiectul 5. Calificarea şi conflictul de calificări. Retrimiterea
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească calificarea şi conflictul de
calificări;
- să evidenţieze factorii care determină
calificarea;
- să determine legea potrivit căreia se face
calificarea;
- să stabilească excepţiile de la calificarea
potrivit lex fori;
- să formuleze concluzii privind legea după
care se face calificarea.
- să definească procedeul retrimiterii în
dreptul internaţional privat;
- să stabilească condiţiile şi formele
retrimiterii;
- să invoce argumente în favoarea şi
împotriva retrimiterii;
- să estimeze sistemele de drept care nu
admit retrimiterea;
- să argumenteze cauzele invocate
sistemelor de drept care nu admit
retrimiterea.
Noţiunea şi importanţa calificării în
dreptul internaţional privat.
Calificarea şi conflictul de calificări.
Importanţa şi felurile de calificări.
Calificarea primară şi secundară.
Factorii principali ce generează conflictul
de calificări. Legea după care se face
calificarea. Calificarea după legea forului şi
excepţii. Calificarea după « Lex causae » -
argumente şi excepţii. Teoria calificării
autonome. Principii şi excepţii.
Calificarea după proper law şi concluzii
privind legea după care se face calificarea.
Noţiune, evoluţia, condiţiile de existenţă şi
formele retrimiterii.
Sistemele de drept în care este admisă
retrimiterea şi argumentele invocate în
favoarea acesteia.
Sistemele de drept care nu admit
retrimiterea şi argumentele invocate
împotriva acesteia.
Subiectul 6. Ordinea publică în dreptul internaţional privat. Frauda la lege
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească ordinea publică de drept
internaţional privat;
- să stabilească caracterele, sferele şi
efectele ordinii publice de drept
internaţional privat;
- să analizeze reglementările privind
ordinea publică în dreptul internaţional
privat al Republica Moldova.
- să caracterizeze noţiunea de fraudare a
legii aplicabile;
- să stabilească modalităţile şi condiţiile
fraudei la lege în dreptul internaţional
Noţiunea şi evoluţia ordinii publice de drept
internaţional privat.
Caracterele, sferele şi domeniul invocării
ordinii publice.
Efectele invocării ordinii publice de drept
internaţional privat.
Noţiunea de fraudare a legii aplicabile.
Modalităţile de fraudare a legii. Condiţiile
fraudei de lege.
Sancţionarea fraudei de lege.
Domeniile în care poate fi posibilă frauda
legii în dreptul internaţional privat.
7
privat;
- să analizeze problemele privind
sancţionarea sau nesancţionarea fraudei
la lege;
- să determine domeniile în care este
posibilă frauda legii în dreptul
internaţional privat;
- să compare fraudare a legii aplicabile cu
alte instituţii juridice.
Comparaţii cu alte instituţii juridice.
Subiectul 7. Aplicarea legii străine.
Obiective Unităţi de conţinut
- să caracterizeze noţiunea şi temeiul
aplicării legii străine;
- să stabilească titlul cu care se aplică legea
străină în diferite sisteme de drept;
- să analizeze modalităţile de stabilire a
conţinutului legii străine;
- să determine interpretarea şi controlul
legii străine;
- să formuleze aplicarea legii străine în
RM.
Noţiunea şi temeiul aplicării legii străine.
Titlul cu care se aplică legea străină.
Stabilirea conţinutului legii străine în
diferite sisteme de drept.
Interpretarea şi controlul legii străine.
Aplicarea legii străine în RM.
Subiectul 8. Conditia juridica a strainilor.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de străin persoană
fizică;
- să delimiteze regimul juridic al străinului
de conflictul de legi;
- să caracterizeze concepţia aplicării legii
personale;
- să determine legea aplicabilă statutului
personal;
- să argumenteze teoria interesului
naţional.
Noţiunea de străin persoană fizică.
Relaţia dintre condiţia juridică a străinului
şi conflictul de legi.
Concepţia aplicării legii personale: lex
patriae şi lex domicilii.
Legea aplicabilă statutului personal în drept
conflictual al RM.
Teoria interesului naţional.
Subiectul 9. Persoana juridică în dreptul internaţional privat. Determinarea legii aplicabile şi
condiţia străinului persoană juridică.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească şi să clasifice persoanele
juridice;
- să analizeze criteriile de determinare a
naţionalităţii persoanei juridice;
- să caracterizeze domeniul de aplicare a
legii naţionale;
- să analizeze condiţia străinului persoană
juridică;
- să formuleze drepturile şi obligaţiile
persoanei juridice străine.
Noţiunea şi clasificarea persoanelor
juridice.
Criteriile de determinare a naţionalităţii
persoanei juridice în diferite sisteme de
drept.
Domeniul de aplicare a legii naţionale.
Recunoaşterea extrateritorială, drepturile
şi obligaţiile persoanei juridice străine.
Subiectul 10. Norma conflictuală cu privire la bunuri şi drepturile reale.
Obiective Unităţi de conţinut
8
- să definească noţiunea de bunuri şi
drepturi reale;
- să determine legea aplicabilă bunurilor;
- să analizeze domeniul de aplicare a
regulii lex rei sitae.
Noţiunea de bunuri şi drepturi reale.
Determinarea legii aplicabile bunurilor
(lex rei sitae) şi excepţii de la aplicarea
acestei reguli.
Domeniul de aplicare a regulii lex rei
sitae.
Subiectul 11. Norma conflictuală cu privire la forma actelor juridice. Norma conflictuală cu
privire la condiţiile de fond ale actelor juridice în general şi ale contractelor în special.
Obiective Unităţi de conţinut
- să caracterizeze noţiunea de formă a
actelor juridice;
- să determine legea aplicabilă condiţiilor
de formă a actelor juridice;
- să stabilească caracterele normelor
conflictuale privind forma actului juridic;
- să analizeze domeniul de aplicare a
legilor privind forma actelor juridice.
- să caracterizeze condiţiile de fond ale
actelor juridice;
- să determine legea aplicabilă condiţiilor
de fond ale actelor juridice unilaterale;
- să stabilească legea aplicabilă fondului
contractului;
- să analizeze domeniul de aplicare a legii
contractului.
Noţiunea de formă a actelor juridice.
Legea aplicabilă formei exterioare a
actelor juridice.
Caracterul normelor conflictuale privind
forma actului juridic.
Domeniul de aplicare a legilor privind
forma actelor juridice.
Noţiuni generale privind condiţiile de
fond.
Legea aplicabilă actului juridic unilateral.
Legea aplicabilă contractelor.
Domeniul de aplicare a legii contractului.
Subiectul 12. Norma conflictuală privind faptele juridice.
Obiective Unităţi de conţinut
- să caracterizeze faptele juridice;
- să determine legea aplicabilă faptelor
juridice licite şi ilicite;
- să argumenteze determinarea legii
aplicabile faptelor juridice ilicite.
Noţiuni generale privind faptele juridice.
Legea aplicabilă faptelor juridice licite.
Determinarea legii aplicabile faptelor
juridice ilicite.
Subiectul 13. Competenta si procedura civilă în dreptul internaţional privat.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conflictele de competenţe
judecătoreşti;
- să stabilească interdependenţa dintre
conflictele de legi şi conflictele de
jurisdicţii;
- să analizeze determinarea competenţei
jurisdicţionale în diferite sisteme de
drept;
- să caracterizeze legea procesuală a
forului;
- să formuleze particularităţile aplicării
legii forului;
- să analizeze domeniul de aplicare a legii
forului.
Aspecte generale privind conflictele de
competenţe judecătoreşti.
Interdependenţa dintre conflictele de legi
şi conflictele de jurisdicţii.
Determinarea competenţei în dreptul
internaţional privat. Imunitatea de
jurisdicţie în procesele de drept
internaţional privat.
Noţiunea legii procesuale a forului (lex
processualis fori). Particularităţile
aplicării legii forului.
Domeniul de aplicare a legii forului.
9
Subiectul 14. Recunoaşterea şi executarea hotărîrilor judecătoreşti străine.
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de recunoaştere a
hotărârii judecătoreşti străine;
- să analizeze procedura de recunoaştere a
hotărârilor judecătoreşti străine;
- să stabilească cazurile de refuz a
recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti
străine;
- să analizeze executarea hotărârilor
judecătoreşti străine.
Noţiunea de recunoaştere a hotărârii
judecătoreşti străine. Recunoaşterea de
drept şi recunoaşterea judecătorească.
Cazurile refuzării recunoaşterii
hotărârilor judecătoreşti străine.
Executarea hotărârilor judecătoreşti
străine. Noţiunea de exequatur, condiţiile
şi procedura acestuia.
Subiectul 15. Arbitrajul internaţional.
Obiective Unităţi de conţinut
- să caracterizez noţiunea şi felurile
arbitrajului;
- să identifice criteriile de clasificare a
arbitrajului;
- să determine legea aplicabilă convenţiei
de arbitraj.
Noţiunea şi felurile arbitrajului. Criteriile
de clasificare a arbitrajului.
Legea aplicabilă convenţiei de arbitraj.
VII. SUGESTII PRIVIND LUCRUL INDIVIDUAL
Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
1.
Recenzie:
- un articol,
monografie,
hotărîre explicativă
a Plenului CSJ etc.
Studierea conţinutului.
Studierea opiniilor
experţilor.
Analiza materialului.
Elaborarea recenziei.
Recenzia va fi apreciată
în dependenţă de
corespunderea
conţinutului acesteia
rigorilor ştiinţifice,
lingvistice, tehnice.
Caracterul analitic.
Integrarea cunoştinţelor
anterioare.
Pe parcursul
semestrului
2.
Portofoliu:
- crearea schemelor
comparative a
anumitor dispoziţii
legislative ale
statelor sub aspect
material şi
conflictual.
Studierea
prevederilor legislaţiilor
străine.
Studierea
prevederilor legislaţiei
Republicii Moldova.
Elaborarea schemelor
comparative.
Expunerea conţinutului.
Explicarea concordanţei
şi diversităţii din punct de
vedere juridic.
Enumerarea cazurilor
practice.
Corectitudinea
prezentării termenilor.
Implicarea personală.
Forma de prezentare.
Pe parcursul
semestrului
3.
Activitatea
practică:
- soluţionarea
cazurilor practice pe
Formarea echipei din
reprezentanţii tuturor
părţilor implicate în
proces.
Corectitudinea
determinării membrilor
echipei şi sarcinilor
Pe parcursul
semestrului
10
calea calificării
juridice a
evenimentelor
precăutate.
Cu precădere partea
specială a disciplinei.
Stabilirea etapelor
desfăşurării procesului.
Pregătirea
documentelor necesare.
Simularea studiului
de caz.
acestora.
Corectitudinea
întocmirii documentelor.
Consecutivitatea
etapelor desfăşurării
procesului.
4.
Referat: - elaborarea
referatelor pentru
temele ce depăşesc
cadrul programului
de studiu al
disciplinei.
Studiu bibliografic.
Studiu
experimental.
Elaborarea
referatului.
Profunzimea studiului.
Diversitatea surselor.
Analiza rezultatelor
prezentate.
Volumul referatului.
Identificarea
posibilităţilor de aplicare a
rezultatelor.
Pe parcursul
semestrului.
5.
Teză de licenţă
Studierea
monografiilor pertinente.
Studiu experimental.
Prezentarea
concluziilor.
Elaborarea tezei.
Profunzimea studiului.
Diversitatea surselor.
Volumul tezei.
Conţinutul tezei.
Corectitudinea utilizării
termenilor.
Oformarea bibliografică.
Prezentarea publică a
tezei.
Pe parcursul
anului
academic.
Notă: pentru realizarea obiectivelor tuturor conţinuturilor din curriculum studentul
va desfăşura activităţi de studiu individual precum:
- studiul notiţelor de curs, ale manualelor şi materialelor didactice;
- consultarea izvoarelor primare de studiere a Dreptului internațional
privat;
- accesarea, acumularea şi studiul informaţiei din reţeaua Internet;
- elaborarea de referate;
- pregătirea pentru analiza în scris a subiectelor temei, a actelor
normativ-juridice;
- pregătirea pentru lucrări de control şi atestări semestriale.
11
VIII. TEMATICA REFERATELOR
pentru lucru individual la disciplina
Drept international privat
1. Rădăcinile istorice ale dreptului internaţional privat.
2. Determinări de natură conceptuală privind raportul juridic cu element de
extraneitate.
3. Originea şi natura juridică a normelor juridice ale dreptului internaţional privat.
4. Domeniul dreptului internaţional privat.
5. Incidenţa Convenţiei Europene a drepturilor omului asupra dreptului
internaţional privat.
6. Ştiinţa dreptului internaţional privat.
7. Metodele de reglementare a raportului juridic cu element de extraneitate.
8. Izvoarele interne de drept internaţional privat.
9. Izvoarele internaţionale de drept internaţional privat.
10. Conţinutul dreptului internaţional privat.
11. Calificarea şi conflictul de calificări.
12. Conflictul de legi în timp şi spaţiu.
13. Conflictul mobil de legi şi conflictul în timp al normelor conflictuale.
14. Eficacitatea internaţională a drepturilor dobândite.
15. Conflictul de legi în situaţii speciale.
16. Ordinea publică de drept internaţional privat – situaţie de înlăturare a aplicării
legii străine.
17. Dreptul la apărare sau excepţia de ordine publică în materia recunoaşterii şi
executării hotărîrilor judecătoreşti străine.
18. Teoria ordinii publice internaţionale în faţa poligamiei şi repudierii.
19. Retrimiterea ca mijloc jurisdicţional de limitare a aplicării legii străine.
20. Frauda de lege ca mijloc volitiv de limitare a aplicării legii străine.
21. Rolul normelor conflictuale în stabilirea legii aplicabile.
22. Aplicarea legii străine în calitate de “lex causae”.
23. Persoana fizică în dreptul internaţional privat.
24. Reglementarea regimului juridic al străinului în dreptul internaţional privat.
25. Materia raporturilor de familie şi legea aplicabilă.
26. Legea aplicabilă raporturilor de familie: căsătoria, relaţia hetero sau homo –
sexuală, divorţul, adopţia.
27. Conflictul de naţionalităţi. Plurinaţionalitatea şi apatrizii.
28. Persoana juridică în dreptul internaţional privat.
29. Materia bunurilor şi drepturilor reale şi legea aplicabilă acestora.
30. Forma actelor juridice şi legea aplicabilă.
31. Condiţiile de fond şi legea aplicabilă actelor juridice în general şi contractelor în
special.
32. Faptele juridice licite şi legea aplicabilă.
33. Faptele juridice ilicite şi legea aplicabilă.
12
34. Normele conflictuale în domeniul tranzacţiilor comerciale internaţionale.
35. Rolul autonomiei de voinţă în stabilirea legii aplicabile tranzacţiilor comerciale
internaţionale.
36. Soluţionarea conflictelor de legi în domeniul raporturilor de succesiune.
37. Competenţa jurisdicţională în dreptul internaţional privat.
38. Procesele de drept internaţional privat.
39. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine în Republica
Moldova.
40. Principiile generale de stabilire a competenţei internaţionale a instanţelor
judecătoreşti.
41. Determinarea competenţei instanţelor naţionale în soluţionarea litigiilor cu
element de extraneitate.
42. Uniformizarea europeană şi internaţională a dreptului judiciar.
43. Dreptul internaţional privat comunitar: realizări şi perspective.
CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:
Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână sau 8-10 pagini
tapate
1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a
elaborat, conducător ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2010)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi
importanţa problemei cercetate legătura cu specialitatea
4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiuni şi scris de mână:
Capitolul 1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a
problemei cercetării) 1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. …
Capitolul 2 (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1.,
2.1.2. etc.) 2.2. 2.3. …
Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]
II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău:
Epigraf, 1999. p. -199.
5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse
13
IX. EVALUAREA DISCIPLINEI
1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz, aprecierea
în rezultatul participării active la discuţiile din cadrul seminarului, iar pe parcursul
semestrului se organizează 2 lucrări de control (testări), cum ar fi:
Lucrarea 1
1) Noţiunea, caracteristica şi locul dreptului international privat în sistemul dreptului;
2) Noţiunea şi structura raportului juridic cu element de extranietate;
3) Notiunea si caracteristica normei conflictuale.
Lucrarea 2
1) Felurile calificarii. Conflictul de calificari.
2) Formele conditiei juridice a strainului, caracteristici. Retorsiunea si conditiile aplicarii ei.
Art.1584 Cod civil.
3) Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti si arbitrale straine. Art.467; 475
Cod procesual civil.
2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente (ponderea
de 0,6) şi evaluarea finală (0,4) care se va materializa într-un examen scris sau verbal
incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:
TEST nr. 1
pentru examen la DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT
anul IV, Facultatea de Drept
Subiectul 1 PARTICULARITĂŢILE RAPORTULUI JURIDIC DE DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT
1.1. Caracterizaţi raportul juridic de drept internaţional privat.
1.2. Explicaţi deosebirile dintre raportul juridic de drept privat şi cel de drept public cu element
de extraneitate.
1.3. Formulaţi principalele elemente de extraneitate care pot apărea în legătură cu cele trei
elemente de structură a raportului juridic – subiect, obiect şi conţinut.
Subiectul 2 LEGEA APLICABILĂ CONDIŢIILOR DE FOND ALE ACTELOR JURIDICE
UNILATERALE ŞI ALE CONTRACTELOR
2.1. Caracterizaţi temeiul juridic al principiului lex voluntatis.
2.2. Analizaţi modalităţile şi momentul exprimării voinţei părţilor contractante în determinarea
legii aplicabile potrivit art.1610 alin.(3) şi (4) din Codul civil.
2.3. Reclamanta, societate comercială din Republica Moldova cu sediul în Chişinău, a formulat
în instanţa de fond din Chişinău o acţiune privind încasarea unei penalităţi în legătură cu
neexecutarea unui contract privind efectuarea lucrărilor de proiectare şi de dare în exploatare a
unui imobil pe teritoriul Republicii Moldova, de la pârâta, societate comercială germană cu
sediul în Frankfurt.
Speța Reclamanta a solicitat instanţei să aplice fondului cauzei legea Republicii Moldova.
La soluţionarea litigiului instanţa a aplicat legea germană, cu motivarea că părţile în cuprinsul
contractului nu au determinat legea aplicabilă şi a stabilit aplicarea legii cu care contractul
prezintă cele mai strânse legături, adică legea statului în care pârâta la momentul încheierii
contractului este înregistrată în calitate de persoană juridică.
a) Care este regula privitor la determinarea legii aplicabile condițiilor de fond a contractelor şi
care sunt excepţiile de la această regulă ?
b) Este corectă soluţia dată de instanţă ?
14
X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN
la disciplina
Drept international privat
1. Notiunea de raport juridic de drept international public si de drept international privat.
2. Elementul de extranietate, notiune. Efectele pe care le produce elementul de extranietate.
3. Raporturile juridice cu element de extranietate care formeaza obiectul dreptului international
privat si care nu pot fi obiect al dreptului international privat.
4. Metoda de reglementare a raportului juridic cu element de extranietate.
5. Principalele materii care sunt studiate de dreptul international privat, caracteristica.
6. Denumirea si importanta dreptului international privat.
7. Izvoarele dreptului international privat.
8. Istoricul aparitiei dreptului international privat si factorii sociali, economici care au
determinat aparitia normelor dreptului international privat.
9. Personalitatea legilor si teritorialismul cutumelor.
10. Teoria statutarilor italieni (secolele XIII - XV).
11. Principalele teorii care au stat la baza constituirii dreptului international privat, caracteristici.
12. Izvoarele dreptului international privat.
13. Notiunea de norma conflictuala. Deosebirea normei conflictuale de norma substantiala.
Structura normei conflictuale.
14. Principalele puncte de legatura care stabilesc relatia dintre un raport juridic si o lege.
15. Clasificarea normelor conflictuale dupa continut si legatura.
16. Clasificarea normelor conflictuale dupa motivul de exprimare a vointei legiuitorului.
17. Norma de aplicare imediata si criteriile de definire.
18. Notiunea de calificare si importanta calificarii.
19. Felurile calificarii si ce intelegem prin notiunea “conflict de calificare”.
20. Legea dupa care se face calificarea, caracterizare succinta.
21. Calificarea conceptelor juridice in dreptul international privat al Republicii Moldova reiesind
din prevederile art. 1577 Cod civil.
22. Retrimiterea si dreptul international privat, notiune, aparitia retrimiterii.
23. Formele retrimiterii, caracteristici.
24. Argumente invocate pentru admiterea si argument invocate impotriva admiterii retrimiterii.
25. Situatii care exclud retrimiterea. Retrimiterea in dreptul international privat al Republicii
Moldova, analizind prevederile art. 1583 Cod civil.
26. Notiunea de ordine publica in dreptul international privat cu referire la art. 1581 Cod civil.
27. Efectele invocarii ordinii publice in dreptul international privat. Deosebirea efectului
negative al ordinii publice de efectul pozitiv.
28. Efectele invocarii ordinii publice in material drepturilor castigate.
29. Frauda legii in dreptul international privat, notiune. Fraudarea legii in dreptul intern si in
dreptul international privat – deosebiri.
30. Conflictul de legi in timp si spatiu, deosebirea acestui conflict de conflictul de legi in timp.
31. Conflictul mobil de legi.
32. Conflictul de legi in situatii special (in cazul statului federal si in cazul statului
nerecunoscut).
15
33. Teoria extrateritorialitatii drepturilor dobandite avand la baza teoria statutarilor olandezi si
doctrina anglo-americana si corelatia acestei teorii cu dreptul international privat al
Republicii Moldova, art. 1585 Cod civil.
34. Interdependenta conflictului de legi si conditia juridica a strainului.
35. Notiunea de lege straina si temeiul aplicarii legii straine.
36. Stabilirea continutului legii straine, solutii. Modalitatea stabilirii continutului legii straine
potrivit art. 1578 Cod civil.
37. Titlul cu care se aplica legea straina (teoria drepturilor dobandite, teoria receptionalizarii
dreptului strain, aplicarea legii straine in calitate de element de fapt, aplicarea legii straine in
calitate de element de drept).
38. Care este Solutia in situatia cand suntem in imposibilitatea stabilirii continutului legii straine.
39. Interpretarea legii straine si care este sanctiunea interpretarii gresite a legii straine.
40. Aplicarea dreptului statului cu o pluralitate de sisteme de drept.
41. Principiul reciprocitatii in procedura aplicarii legii straine.
42. Deosebirea dintre principiul aplicarii legii straine si principiul aplicarii normelor imperative
ale forului. Analizati aceasta deosebire prin prisma art. 1582 Cod civil.
43. Notiunea de persoana fizica si de statut al persoanei fizice.
44. Subiectii raportului juridic de drept international privat.
45. Principiile determinarii legii nationale a persoanei fizice. Determinarea nationalitatii
persoanei fizice conform dreptului international privat al Republicii Moldova, art. 1587 (alin.
2) Cod civil.
46. Notiunea de conditie juridical a strainului. Scurt istoric privind conditia juridica a strainului.
47. Formele conditiei juridice a strainului, caracteristici. Reforsiunea si conditiile aplicarii.
48. Determinarea capacitatii juridice a cetatenilor straini si apatrizilor conform dreptului
international privat al Republicii Moldova, art. 1588 Cod civil.
49. Determinarea capacitatii de exercitiu a cetatenilor straini si apatrizilor conform dreptului
international privat al Republicii Moldova, art. 1590 Cod civil. Analizati notiunea “interesul
national”.
XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENTA
la disciplina
Drept international privat
1. Evoluţia istorică a dreptului internaţional privat.
2. Incidenţa Convenţiei Europene a drepturilor omului asupra dreptului internaţional privat.
3. Uniformizarea europeană şi internaţională a dreptului material.
4. Perspectivele dezvoltării dreptul internaţional privat al Uniunii Europene.
5. Operaţiunea calificării şi soluţionarea conflictelor de calificări în dreptul internaţional privat.
6. Situaţii de înlăturare de la aplicare a legii străine – ordinea publică şi frauda la lege în dreptul
internaţional privat.
7. Teoria ordinii publice internaţionale în faţa poligamiei şi repudierii.
8. Retrimiterea ca mijloc jurisdicţional de limitare a aplicării legii străine.
9. Societăţile comerciale în dreptul internaţional privat.
10. Legea aplicabilă raporturilor de adopţie şi protecţiei internaţionale a copiilor.
16
XII. REFERINTE BIBLIOGRAFICE
Tratate multi şi bilaterale:
1. Convenţia cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi
penală, adoptată la 22 ianuarie 1993, în vigoare 26.03.1996.
2. Tratat între Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan cu privire la asistenţa juridică şi
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, în vigoare 12.02.2005.
3. Tratat între URSS şi Republica Socialistă Cehoslovacia privind la asistenţa juridică şi raporturile
juridice în materie civilă, familială şi penală, în vigoare 26.08.2005.
4. Tratat între Republica Moldova şi Republica Letonă cu privire la asistenţa juridică şi raporturile
juridice în materie civilă, familială şi penală, în vigoare 18.06.1996.
5. Tratat între Republica Moldova şi Republica Lituania cu privire la asistenţa juridică şi raporturile
juridice în materie civilă, familială şi penală, în vigoare 18.02.1995.
6. Tratat între Republica Moldova şi România privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală,
în vigoare 20.03.1998
7. Tratat între Republica Moldova şi Ucraina privitor la asistenţa juridică şi relaţii juridice în
materie civilă şi penală, în vigoare 24.04.1995.
8. Tratat între Republica Moldova şi Federaţia Rusă privitor la asistenţa juridică şi raporturile
juridice în materie civilă, familială şi penală, în vigoare 26.01.1995.
9. Tratat între Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan cu privire la asistenţa juridică şi
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, în vigoare 12.02.2005.
10. Acord între Republica Moldova şi Republica Turcia cu privire la asistenţa juridică în materie
civilă, comercială şi penală, în vigoare 23.02.2001.
Convenţii din cadrul Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat:
1. Convenţie din 1 martie 1954 privind procedura civilă, încheiată la Haga la 1 martie1954, în
vigoare 03.11.1993
2. Convenţie cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la
Haga la 5 octombrie 1961, în vigoare 16.03.2007
3. Convenţie privind conflictele de legi în materia formei dispoziţiilor testamentare, adoptată la
Haga 5 octombrie 1961, în vigoare 10.10.2011
4. Convenţie privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în
materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965, în vigoare 01.02.2013
5. Convenţie asupra recunoaşterii divorţurilor şi a separării de corp, adoptată la Haga la 1 iunie
1970, în vigoare 09.12.2011
6. Convenţie de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de
copii, în vigoare 01.07.1998
7. Convenţia referitoare la legea aplicabilă contractelor de vânzare internaţională de bunuri,
adoptată la Haga la 22 decembrie 1986, nu este în vigoare
8. Convenţie asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la
Haga la 29 mai 1993, în vigoare 01.08.1998.
Legislaţia Republicii Moldova:
1. Codul civil al Republicii Moldova din 6.06.2002.
2. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30.05.2003.
3. Codul familiei al Republicii Moldova din 26.10.2000.
4. Legea Republicii Moldova Nr. 81-XV din 18.03.2004 cu privire la investiţiile în activitatea de
întreprinzător.
5. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe Nr.1031-XV din 8.06.2000.
6. Legea Republicii Moldova Nr. 866-XIV din 10.03.2000 privind barierele tehnice în calea
comerţului.
7. Legea Republicii Moldova Nr. 284-XV din 22.07.2004 privind comerţul electronic.
8. Legea Republicii Moldova Nr. 264-XV din 15.07.2004 cu privire la documentul electronic şi
semnătura digitală.
17
9. Legea Nr. 23-XVI din 22.02.2008 cu privire la arbitraj .
10. Legea Nr. 24-XVI din 22.02.2008 cu privire la arbitrajul comercial internaţional .
11. Legea Nr. 134-XVI din 14.06.2007 cu privire la mediere .
12. Legea Nr. 338 din 15.12.1994 privind drepturile copilului.
13. Legea Nr. 99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopţiei.
14. Legea Nr. 100 din 26.04.2001 privind actele de stare civilă
15. Legea Nr.200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Moldova.
Suport didactico-ştiinţific:
1. Ancel Bertrand, Lequette Yves, Grands arrêts de la jurisprudence française de droit international
privé, Dalloz, 1998.
2. Batiffol Henri, Aspects philosophiques du droit international privé, Dalloz, 2002.
3. Batiffol Henri, Lagarde Paul, Traité de droit international privé, tome 1, L.G.D.G., 1993.
4. Beliard Géraldine, Riquier Eric, Glossaire de droit international privé, Bruylant, 1992.
5. Courbe Patrick, Droit international privé, Armand Colin, 2000.
6. Dan Andrei Popescu, Marius Harosa, Drept internaţional privat, vol. I, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 1999.
7. De Vareilles-Sommières Pascal, La compétence internationale de l’Etat en matière de droit privé,
L.G.D.J., 1997.
8. Derruppé Jean, Droit international privé, Dalloz, 1999, (2).
9. Dragoş Alexandru Sitaru, Drept internaţional privat, Ed. Actami, Bucureşti, 2000.
10. Ferrand Frédérique, Droit privé allemand, Dalloz, 1997.
11. Foriers Paul Alain, La caducité des obligations contractuelles par disparition d’un élément
essentiel à leur formation, Bruylant, 1998.
12. Fulchiron H., Travaux dirigés de droit international privé, Litec, 2001, (2).
13. Geny François, Méthode d’interprétation et sources en droit privé positif, tome 2, L.G.D.J., 1996.
14. Gutmann Daniel, Droit international privé, ECONOMICA, 1997.
15. Holleaux Dominique, Foyer Jaques, Droit international privé, MASSON, 1987.
16. Ioan Macovei, Drept international privat, Editura Ars Longa, Iaşi, 1999.
17. Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Drept internaţional privat, Ed. Actami, Buc., 2005
18. Ion Capatina, Victor Baiesu, Drept international privat, Ed. Guarda-art, Chisinau, 2000
19. Kessedjian Catherine, La reconnaissance et l’exécution des jugements en droit international privé
aux Etats-Unis, ECONOMICA, 1987.
20. Mayer Pierre, Droit international privé, Montchrestien, 1998.
21. Mihail Vasile Jakotă, Drept internaţional privat, 2 vol., Editura Fundaţiei "Chemarea", Iaşi, 1997.
22. Morvan Patrick, Le principe de droit privé, Panthéon Assas, 1999.
23. Tudor R.Popescu, Drept internaţional privat, Editura Romfel, Buc., 1994.
24. Valeriu Babără, Drept internaţional privat, FEP „Elena-V.I.”, ed.3, Chişinău, 2009.
25. Valeriu Babără, Drept internaţional privat, Tipografia „ElanPoligraf.”, ed.4, Chişinău, 2013.
26. Valeriu Babără, Drept internaţional privat, vol.I, FEP „Elena-V.I.”, Chişinău, 2007.
27. Valeriu Babără, Drept internaţional privat, vol.II, FEP „Elena-V.I.”, Chişinău, 2008.
28. Violeta Cojocaru, Adopţia naţională şi internaţională sub auspiciile principiilor Statului de Drept,
ed. Reclama, 2005.
29. Violeta Cojocaru, Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine în materie civilă
în Republica Moldova, CEP, Chişinău, 2007.
30. Violeta Cojocaru, Recomandări metodice pentru elaborarea tezei de licenţă la disciplina “Drept
internaţional privat”, CEP, Chişinău, 2006.
Resurse Internet:
1. www.hcch.net
2. www.cis.minsk.by
3. www.conventions.coe.int
4. www.unidroit.org
5. www.uncintral.org
6. www.lex.justice.md
