CURRICULUM NAȚIONAL...ciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic, în conformitate cu specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂTEHNOLOGII

DISCIPLINAEDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ

CLASELE V-IX

Curriculumul disciplinarGhidul de implementare a curriculumului disciplinar

Chișinău, 2018

ghid curric Educatia Technologica cl 5-9.indd 1 28.12.2018 10:41:58

2

Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)

COORDONATORI NAȚIONALI: • Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC• Valentin CRUDU, doctor în științe pedagogice, șef Direcție Învățământ General,

MECC• Mariana GORAȘ, șef adjunct Direcție Învățământ General, MECC• Daniela COTOVIȚCAIA, consultant principal, Direcție Învățământ General, MECC• Angela PRISACARU, consultant principal, Direcție Învățământ General, MECC• Viorica MARȚ, consultant principal, Direcție Învățământ General, MECC

CONSULTANȚI NAȚIONALI: • Vladimir GUȚU, doctor habilitat, profesor, Universitatea de Stat din Moldova• Ludmila URSU, doctor, profesor, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”,

mun. Chișinău• Anatol GREMALSCHI, doctor habilitat, profesor, Institutul de Politici Publice

GRUPURILE DE LUCRU:

EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ: • Ala VITCOVSCHII (coordonator), doctor, conferențiar, Universitatea Pedagogică

de Stat „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Angela EȘANU, grad didactic superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău• Lilia PRISĂCARU, grad didactic superior, IPLT „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”,

mun. Chișinău• Daniela HOLBAN, grad didactic unu, IPLT „Gaudeamus”, mun. Chișinău

EDUCAȚIE DIGITALĂ: • Sergiu CORLAT (coordonator), grad didactic superior, IPLT „Orizont”, mun.

Chișinău• Dorina CHEPTĂNARU, grad didactic unu, DRÎTS or. Râșcani, IPLT „Liviu Damian”,

or. Râșcani• Gheorghe CHISTRUGA, grad didactic superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. Drochia• Elena ERIZANU-PÎNZARI, grad didactic superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”,

mun. Chișinău• Arcadie MALEAROVICI, grad didactic superior, LT ORT „B. Z. Herzli”, mun. Chișinău

ROBOTICĂ: • Irina CIOBANU (coordonator), grad didactic superior, CTIC, mun. Chișinău• Sergiu BURLACU, grad didactic superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun.

Chișinău• Viorica JUC, grad didactic superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Lilia MIHALACHE, doctor, grad didactic superior, IPLT „Ion Creangă”, mun.

Chișinău• Grigore VASILACHE, grad didactic superior, IPLT „Mircea Eliade”, mun. Chișinău


3

Redactori: Liliana Botnaru, Natalia Cimpac

373.5.091:64C 95

AUTORII GHIDULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:

EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ: • Ala VITCOVSCHII (coordonator), doctor, conferențiar, Universitatea Pedagogică

de Stat „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Angela EȘANU, grad didactic superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun. Chișinău• Lilia PRISĂCARU, grad didactic superior, IPLT „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”,

mun. Chișinău

EDUCAȚIE DIGITALĂ: • Sergiu CORLAT (coordonator), grad didactic superior, IPLT „Orizont”, mun.

Chișinău• Dorina CHEPTĂNARU, grad didactic unu, DRÎTS or. Râșcani, IPLT „Liviu Damian”,

or. Râșcani• Gheorghe CHISTRUGA, grad didactic superior, IPLT „Mihai Eminescu”, or. Drochia• Elena ERIZANU-PÎNZARI, grad didactic superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”,

mun. Chișinău• Arcadie MALEAROVICI, grad didactic superior, LT ORT „B. Z. Herzli”, mun. Chișinău

ROBOTICĂ: • Irina CIOBANU (coordonator), grad didactic superior, CTIC, mun. Chișinău• Sergiu BURLACU, grad didactic superior, IPLT „Alexandru Ioan Cuza”, mun.

Chișinău• Viorica JUC, grad didactic superior, IPLT „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Lilia MIHALACHE, doctor, grad didactic superior, IPLT „Ion Creangă”, mun.

Chișinău• Grigore VASILACHE, grad didactic superior, IPLT „Mircea Eliade”, mun. Chișinău

RECENZENȚI: • Olimpiada ARBUZ-SPATARI, doctor, conferențiar, Facultatea Arte Plastice și

Design, UPS „Ion Creangă”, mun. Chișinău• Nicolae ONOFREICIUC, grad didactic superior, IPLT „Ginta Latină”, mun. Chișinău• Gheorghe TURCULEȚ, grad didactic unu, IPLT „Onisifor Ghibu”, mun. Chișinău

ISBN 978-9975-3258-9-9. © Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Editura LyceumChișinău, stradela 2 Aerodromului 2, of. 7tel/fax: +(373) 22 212636; gsm: +(373)69177975, +(373)76770175e-mail: [email protected]; fb.editura lyceum

Curriculum naţional : Aria curriculară Tehnologii : Disciplina educaţie tehnologică clasele 5-9 : Curriculumul disciplinar : Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar / Ala Vitcovschi, Angela Eşanu Lilia Prisăcaru [et al.] ; coord. naţ.: Angela Cutasevici [et al.] ; consultanţi naţ.: Vladimir Guţu [et al.] ; Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova. – Chişinău : Lyceum, 2018 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 160 p. : tab.

Referinţe bibliogr.: p. 159-160 (38 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3285-0-0.


4

Cuprins

PARTEA I. Curriculumul disciplinar 51. Preliminarii 52. Repere conceptuale 73. Administrarea disciplinei 94. Competențe specifice 105. Unități de învățare 116. Sugestii metodologice 1037. Sugestii de evaluare 105 Referințe bibliografice 107

PARTEA II. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar 1081. Argument 1082. Concepția didactică a disciplinei 1103. Structura și conținutul curriculumului reconceptualizat la disciplina Educație tehnologică pentru învățământul gimnazial 1134. Proiectarea didactică la disciplina Educație tehnologică 1145. Lecția modernă de Educație tehnologică și specificul ei 1266. Sugestii metodologice/activități de învățare recomandate 1297. Sugestii de evaluare 153 Referințe bibliografice 159


5

PARTEA I. Curriculumul disciplinar

1. Preliminarii

Prezentul document reprezintă curriculumul reconceptualizat al disciplinei Educație tehnologică, elaborarea căruia a fost determinată de noile concepții cu pri-vire la pregătirea elevilor, impusă de o societate dinamică și democratică.

Reconceptualizarea educației tehnologice tinde să asigure: • alfabetizarea tehnologică în contextul societății bazate pe cunoaștere; • formarea unei culturi de bază în domeniul tehnologiilor; • cultivarea unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei, formarea unei atitu-

dini morale active și responsabile în raport cu dezvoltarea și exploatarea aces-teia;

• promovarea cunoașterii contextului tehnologic în care se înscriu și dexteritățile practice.

Prin studiul disciplinei Educație tehnologică, se realizează corelarea cu exigențele formulate în documentele de politică educațională din Republica Moldova și Comu-nitatea Europeană privind pregătirea elevilor pentru viață și învățare continuă, pre-cum și permiterea posibilității de a opta pentru o anumită carieră profesională.

Disciplina Educație tehnologică, cu statut de disciplină obligatorie inclusă în Pla-nul-cadru pentru învățământul primar și gimnazial, este o disciplină de trunchi co-mun, componentă a ariei curriculare Tehnologii.

Curriculumul disciplinei Educație tehnologică reconceptualizat generează un sistem de componente ierarhic organizate care realizează două funcții principale:

• funcția reglatoare – vizată prin componenta teleologică;• funcția strategică – vizată prin componentele conținutală și procesuală. Aceste componente ale curriculumului se regăsesc în următoarele compartimen-

te ale prezentului document: • Repere conceptuale ale curriculumului disciplinei Educație tehnologică pen-

tru învățământul gimnazial, în care se descriu, la nivel general, componentele teleologică, conținutală și procesuală.

• Administrarea disciplinei prezintă aspectul managerial al disciplinei și repar-tizarea timpului necesar pentru studierea disciplinei.

• Competențe specifice și unități de învățare (programe ale modulelor disci-plinei) prezintă componentele: unități de competență, unități de conținut, activități de învățare și produse școlare recomandate, la nivelul concret al mo-dulelor disciplinei incluse în tabelul compartimentului Administrarea discipli-nei pentru fiecare clasă gimnazială.

• Sugestii metodologice, în care pedagogii sunt orientați să aplice curricula dis-ciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic, în conformitate cu specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor.


6

• Sugestii de evaluare, care încurajează cadrele didactice să aplice curricula dis-ciplinei la nivelul de proiectare și realizare a procesului de evaluare.

Funcțiile reglatoare și strategică ale curriculumului pentru învățământul primar și gimnazial determină categoriile de beneficiari ai prezentului document: concep-tori de curriculum, autori de resurse didactice, manageri și cadre didactice, elevi și părinți, alte persoane interesate.

Din perspectiva abordării disciplinei de către profesor, aspectul teoretic și practic al acesteia nu implică stabilirea unei proporții precise între cele două dimensiuni. Raportul echilibrat teoretic – practic elimină riscul unei teoretizări excesive sau/și al unei profesionalizări timpurii. Disciplina Educație tehnologică întregește cultura generală a elevului. Având un profund caracter interdisciplinar și practic-aplicativ, disciplina urmărește să realizeze:

• pregătirea elevilor pentru participarea activă/implicarea în tehnologiile viito-rului, mereu în continuă schimbare și evoluție;

• formarea unui utilizator al tehnologiilor informat; • cultivarea gândirii inovative; • învățarea prin acțiune și soluționarea problemelor; • adoptarea unei atitudini critice și integrarea în lumea tehnologică, fără

reticențe emoționale. Viziunea pedagogică promovată prin intermediul disciplinei indicate, recoman-

dată pentru ciclul primar și gimnazial, abordează variate subiecte în cadrul mai mul-tor module a căror complexitate crește de la o clasă la alta, astfel încât cadrul didac-tic să fie capabil să răspundă așteptărilor membrilor societății, privind pregătirea generațiilor în creștere pentru viață și integrare în mediul social.

Prin construcție și eșalonare pe clase, curriculumul reconceptualizat propune un sistem modular coerent, alcătuit din module de diferite tipuri, fiecare dintre ele articulându-se flexibil cu unități de competență, activități de învățare, conținuturi, finalități prezentate într-o manieră sintetic-integratoare. Modulele pot fi studiate pe parcursul a 2 sau mai multe clase, câte două module pe an, conform tabelu-lui de repartizare a acestora pe clase. Selectarea modulelor se va realiza în baza: preferințelor elevilor, resurselor existente, specificului localității etc.

Drept condiții necesare pentru implementarea eficientă a curriculumului recon-ceptualizat, evidențiem:

• promovarea unui management eficient al implementării curriculumului în învățământul primar și gimnazial;

• crearea unui climat psihologic și relațional favorabil; • crearea mediului de învățare adecvat; • crearea unui cadru motivațional pentru cadrele didactice și elevi; • acceptarea conștientă de către subiecții procesului educațional a schimbărilor

în cadrul curricular; • parteneriatul eficient cu părinții în cheia Strategiei intersectoriale de dezvoltare

a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016 – 2022; • parteneriatul eficient cu reprezentanții comunității.


7

Elevii pot să-și desăvârșească procesul propriei formări, familiarizându-se cu finalitățile proiectate pentru sfârșitul anului școlar.

Părinții se pot orienta, în baza curriculumului, pentru a monitoriza reușita copiilor și a-i ajuta în procesul învățării.

Prezentul document vizează cadrele didactice care vor preda disciplina Educație tehnologică, precum și posibilii parteneri educaționali, colegii de breaslă, părinții, întreaga comunitate.

Parteneriatul comunitar în domeniul Educației tehnologice poate fi un auxiliar important pentru școli și elevi prin oferirea sprijinului elevilor și poate servi drept model de aplicare a cunoștințelor și abilităților ce se referă la viața din afara școlii, dobândite prin intermediul curriculumului.

2. Repere conceptualeCurriculumul pentru disciplina Educație tehnologică este parte componentă a

Curriculumului Național și reprezintă un document reglator și un act normativ prevă-zut pentru a fi implementat în procesul educațional în clasele primare și gimnaziale.

Demersurile educaționale propuse prin actualul curriculum la disciplina Educație tehnologică sunt coordonate cu recomandările documentelor naționale, euro-pene și internaționale și prevăd implementarea schimbărilor de esență la nivel național: Constituția Republicii Moldova (1994); Codul Educației al Republicii Mol-dova (2014); Strategia Națională „Educația 2020”; Strategia Națională Moldova 2030 privind Dezvoltarea durabilă; Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016 – 2022 și alte documente adiacente, care prevăd modernizarea sistemului educațional pentru a răspunde atât nevoilor indivi-duale ale copiilor/tinerilor, cât și cerințelor societății.

Curriculumul pentru disciplina Educație tehnologică orientează activitatea cadru-lui didactic spre formarea la elevi a competențelor specifice domeniului. Programul curricular propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete a clasei.

În cadrul disciplinei Educație tehnologică, se urmărește formarea competențelor specifice ce țin de asigurarea praxiologică a demersului tehnologic, prin activități de achiziționare a unor cunoștințe funcționale și competențe necesare satisfacerii nevoilor fundamentale ale omului în societatea contemporană, care vor spori capa-citatea acestuia de a beneficia de progresul tehnologic în viața personală și publică, de a deveni competitiv pe piața muncii, de a aborda un stil sănătos de viață, de a se orienta din perspectivă școlară și profesională în cunoștință de cauză.

A trăi în era digitală înseamnă a avea noi competențe, iar elevii claselor gimnazia-le urmează să valorifice potențialul TIC-ului pentru a le dezvolta și a face față provo-cărilor vieții moderne. În acest context, apare necesitatea creării condițiilor optime pentru dezvoltarea la copii a competențelor digitale.


8

Curriculumul la disciplina Educație tehnologică are ca finalitate formarea competențelor prin achiziții specifice disciplinei, dar și prin valorificarea interdisci-plinară a achizițiilor căpătate în cadrul altor discipline școlare.

Elemente de noutate

• Redefinirea competențelor specifice în conformitate cu trei categorii de finalități caracteristice disciplinei: cunoaștere și integrare; aplicare și operare; integrare și transfer, cu specificarea abilităților și componentelor atitudinale predominante.

• Reorganizarea/redimensionarea unităților de conținut, păstrarea principiului modular de studiu al disciplinei pe parcursul a 2-3 ani școlari, cu eficientizarea unităților de conținut prin substituirea modulelor și studierea consecutivă a acestora.

• Reconfigurarea unităților de conținut este în corespundere cu profilul de for-mare al absolventului la treapta gimnazială.

• Revizuirea unităților de competențe prin corelare cu competențele specifice și unitățile de conținut, urmărind gradualitatea, complexitatea, transferabili-tatea și contextualitatea competențelor.

• Diversificarea activităților de învățare recomandate, cu accent pe activități oportune pentru formarea de valori și atitudini.

Principiile educației tehnologice, afirmate la nivel de UNESCO, vizează „reconcili-erea cunoașterii cu știința de a acționa” (UNESCO, 1983, p. 13-29):

a) principiul complementarității, prin „alternanță și continuitate”, între formarea intelectuală și formarea practică a personalității umane;

b) principiul integrării personalității umane în mediul social (economic, politic, cultural) prin acțiune;

c) principiul echilibrului între acumularea cunoștințelor teoretice și dezvoltarea experienței practice;

d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoașterii științifice la toate vârstele, nivelurile și formele de educație.

Curriculumul disciplinei Educație tehnologică are la bază următoarele principii: - principiul asigurării caracterului dinamic și deschis al studiului educației teh-

nologice; - principiul modular de studiere a conținuturilor; - principiul asigurării conexiunii teoriei cu practica; - principiul interacțiunii procesului educațional cu factorii externi sociali, eco-

nomici și culturali; - principiul includerii elevului într-un ciclu finit de: observare – cercetare – sin-

teză – proiectare – realizare – valorificare.


9

Obiectivul general al disciplinei Educație tehnologică – a forma elevilor cunoștințe, abilități și atitudini care vor asigura alfabetizarea tehnologică a acestora și vor spori capacitatea de a atinge succesul în învățământul secundar general, la locul de muncă și în viața de zi cu zi, precum și dezvoltarea capacităților de învățare pe tot parcursul vieții.

Scopul disciplinei Educație tehnologică – dezvoltarea gândirii centrate pe tehnică și tehnologie, ghidate spre înțelegerea principiilor de bază, care explică descoperirile științei, dezvoltarea curiozității intelectuale bazate pe cercetarea personală, forma-rea unei anumite atitudini față de mediul tehnic și tehnologic, stimularea spiritului creativ pentru sporirea calității vieții.

Curriculumul reconceptualizat păstrează structura modulară a conținuturilor, pro-punând totodată un șir de module noi: Educație digitală, Colaje și decorațiuni, Robo-tică, Design (de interior, grafic, al spațiilor verzi), Transport și construcții, Meșteșuguri populare și moderne, Servicii sociale, Casă și menaj, Antreprenoriat și marketing. Acestea sunt complexe și includ mai multe conținuturi, având un statut opțional atât modulele, cât și conținuturile din interiorul lor. Ex: Modulul Meșteșuguri populare și moderne include: Arta acului, Tricotarea, Ceramica, Prelucrarea artistică a lemnului, Împletitul din fibre vegetale etc. De pildă, optând pentru modulul Meșteșuguri popu-lare și moderne, urmează selectarea unui conținut – Prelucrarea artistică a lemnului, Arta acului sau Ceramica etc. La selecția modulelor se va ține cont de opinia elevilor, dar și de modulele studiate în anii precedenți, astfel ca să se asigure o continuitate logică și o dezvoltare progresivă a competențelor.

Curriculumul disciplinei orientează elevii și profesorii spre formarea competențelor-cheie, competențelor transversale, acestea cuprinzând competențe specifice disciplinei Educație tehnologică, concretizate pentru fiecare modul și clasă prin unități de competență.

Conținuturile propuse de curriculumul reconceptualizat nu le vor înlocui total pe cele precedente, însă majoritatea lor urmează a fi integrate într-un context modern.

3. Administrarea disciplinei

Denumirea disciplinei

Statutul disciplinei

Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe

săptămânăNr. de ore

pe an1

Educație tehnologică

Obligatorie Tehnologii V VIVIIVIIIIX

11111

3333333333


10

Repartizarea modulelor pe clase*

ModululClasa

V VI VII VIII IX1. Arta culinară și sănătatea 2. Meșteșuguri populare și moderne 3. Colaje și decorațiuni 4. Activități agricole 5. Educație digitală 6. Robotică 7. Limbaj grafic 8. Designul spațiilor verzi 9. Design vestimentar

10. Design de interior 11. Design grafic 12. Transport și construcții 13. Energie/Electrotehnică 14. Domenii profesionale 15. Servicii sociale 16. Casă și menaj 17. Antreprenoriat și marketing

*Note: • În fiecare an de studiu, se va asigura predarea a două module din lista celor

propuse clasei respective, la alegerea elevilor și în funcție de dotările dispo-nibile. Selectarea modulelor se face de către elevi la începutul fiecărui an de studiu și este condiționată de modulele studiate în anul precedent.

• Pe durata unui an de studiu, se vor aloca 15 ore pentru fiecare dintre module-le alese.

4. Competențe specifice1. Identificarea rolului și impactului istoric, cultural și social al tehnologiilor asupra

mediului și societății, demonstrând respect pentru valorile dezvoltării durabile. 2. Realizarea proiectelor tehnologice pentru soluționarea unor probleme practice-

utilitare, manifestând atitudine creativă, responsabilă și etică în utilizarea tehno-logiilor.

3. Crearea de produse digitale specifice situațiilor de învățare, dând dovadă de co-rectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale.

4. Transpunerea achizițiilor tehnologice în contexte educaționale și cotidiene, de-monstrând spirit de inițiativă și antreprenorial în vederea dezvoltării personale.


11

5. U

nită

ți d

e în

văța

reCl

asa

a V-

a

Mod

ulul

: Art

a cu

linar

ă și

sănă

tate

a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

varie

tății

pro

duse

lor

alim

enta

re.

1.2.

Exp

licar

ea

pref

erin

țelo

r în

ale

gere

a pr

odus

elor

pen

tru

o al

imen

tație

să

năto

asă.

1. O

rigin

ea a

limen

telo

r•

Alim

ente

de

orig

ine

min

eral

ă: a

pă,

sare

•

Alim

ente

de

orig

ine

vege

tală

: în

star

e pr

oasp

ătă

(fruc

te, l

egum

e) și

pr

eluc

rate

(zah

ăr, u

lei,

cere

ale)

• Al

imen

te d

e or

igin

e an

imal

ă: c

arne

, la

pte,

ouă

• Cr

iterii

de

sele

ctar

e a

prod

usel

or

alim

enta

re. C

arac

teris

tici

orga

nole

ptice

•

Vese

la, t

acâm

urile

, util

ajul

și

disp

oziti

vele

din

buc

ătăr

ie

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

ări:

varie

tate

a al

imen

telo

r și

orig

inea

lor:

tipur

ile d

e am

bala

je.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

verifi

care

a c

alită

ții p

rodu

selo

r al

imen

tare

(ouă

, lac

tate

) în

func

ție d

e as

pect

, miro

s,

greu

tate

, gus

t etc

.; de

iden

tifica

re a

car

acte

ristic

ilor

orga

nole

ptice

; de

sele

ctar

e a

prod

usel

or a

limen

tare

con

form

in

form

ațiil

or d

e pe

etic

hete

, am

bala

je, p

rosp

ecte

etc

.; de

id

entifi

care

a v

alor

ii nu

triti

ve și

ene

rgeti

ce; e

xerc

iții d

e se

lect

are

a ve

sele

i, ta

câm

urilo

r, uti

laju

lui ș

i a d

ispoz

itive

lor

nece

sare

; exe

rciți

i de

resp

ecta

re a

nor

mel

or sa

nita

r-igi

enic

e și

a re

gulil

or d

e pr

otec

ție a

mun

cii î

n bu

cătă

rie.

2.1.

Dife

renț

iere

a sp

ecifi

culu

i pr

eluc

rării

pr

imar

e și

term

ice

a pr

odus

elor

al

imen

tare

.

2. P

relu

crar

ea c

ulin

ară

a pr

odus

elor

al

imen

tare

•

Prel

ucra

rea

prim

ară

a al

imen

telo

r •

Prel

ucra

rea

term

ică

a al

imen

telo

r •

Preg

ătire

a, în

frum

useț

area

și

serv

irea

la m

asă

a bu

cate

lor d

in

legu

me

fiert

e, c

rudi

tăți,

ouă

etc

.

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii: im

port

anța

sala

telo

r în

men

iul z

ilnic

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e pr

eluc

rare

prim

ară

(sel

ecta

rea,

so

rtar

ea, s

păla

rea,

cur

ățar

ea e

tc.);

de

prel

ucra

re te

rmic

ă (fi

erbe

rea,

coa

cere

a, fr

iger

ea e

tc.);

pre

para

rea

și în

frum

useț

area

buc

atel

or d

in le

gum

e fie

rte,

din

cru

dită

ți (s

alat

e et

c.);

prep

arar

ea b

ucat

elor

din

ouă

*; lu

crăr

i pra

ctice

de

ara

njar

e și

serv

ire a

mes

ei.


12

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

proi

ect d

e pr

egăti

re

a un

or b

ucat

e să

năto

ase

conf

orm

m

eniu

lui e

labo

rat

pent

ru d

ejun

. 3.

2. R

ealiz

area

ac

tivită

ților

ne

cesa

re la

ar

anja

rea

mes

ei c

u ve

selă

și ta

câm

uri.

3. P

roie

ct d

e gr

up•

Alcă

tuire

a m

eniu

lui p

entr

u de

jun.

Cr

iterii

de

înto

cmire

.

Preg

ătire

a bu

cate

lor p

entr

u de

jun.

Ar

anja

rea

și se

rvire

a m

esei

pen

tru

deju

n•

Term

inol

ogia

spec

ifică

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

regu

li de

con

duită

la

mas

ă; în

treț

iner

ea o

rdin

ii și

cură

țeni

ei; f

olos

irea

core

ctă

a ta

câm

urilo

r. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e al

cătu

ire a

men

iulu

i pen

tru

deju

n; e

labo

rare

a pr

oiec

telo

r de

preg

ătire

a u

nor b

ucat

e (s

alat

e, ta

rtine

, ouă

um

plut

e et

c.) ș

i a b

ăutu

rilor

sim

ple

(cea

i, co

mpo

t etc

.) pe

ntru

dej

un; a

ranj

area

mes

ei (c

u șe

rveț

ele,

față

de

mas

ă, c

ești

și fa

rfur

ioar

e, ta

câm

uri e

tc.);

în

frum

useț

area

și se

rvire

a bu

cate

lor l

a m

asă.

4.1.

Eva

luar

ea în

treg

ului

pr

oces

de

prep

arar

e a

prod

usel

or și

a

mes

ei se

rvite

pe

ntru

dej

un.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ecte

lor

Pro

fesia

buc

ătar

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii: d

escr

iere

a et

apel

or te

hnol

ogic

e uti

lizat

e în

acti

vită

țile

prac

tice.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

valu

area

pro

iect

elor

de

prep

arar

e a

prod

usel

or p

entr

u de

jun;

ara

njar

ea m

esei

; înf

rum

useț

area

.


13

Mod

ulul

: Meș

teșu

guri

popu

lare

și m

oder

ne(A

rta

acul

ui, T

ricot

area

, Cer

amic

a, P

relu

crar

ea a

rtisti

că a

lem

nulu

i, Îm

pleti

tul d

in fi

bre

vege

tale

)

Arta

acu

lui

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui

meș

teșu

gulu

i Cu

sutu

l și b

roda

tul

trad

ițion

al.

1.2.

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

spec

ifice

m

ește

șugu

lui.

1. S

peci

ficul

meș

teșu

gulu

i Cus

utul

și

brod

atul

trad

ițion

al•

Istor

ia și

evo

luția

meș

teșu

gulu

i.

Artic

ole

de p

ort p

opul

ar, d

e uz

cas

nic

și de

ritu

al d

ecor

ate

cu b

rode

rie.

O

rnam

entic

a și

crom

atica

bro

derii

lor

trad

ițion

ale

• Va

rieta

tea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor u

tiliza

te în

bro

derie

: pâ

nză

de b

umba

c, in

, cân

epă;

fire

co

lora

te; a

ce e

tc. N

orm

e sa

nita

r-ig

ieni

ce și

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

apa

riția

și e

volu

ția a

rtei

br

oder

iei:

stud

iere

a și

anal

iza a

rtico

lelo

r tra

dițio

nale

de

cora

te c

u br

oder

ii, a

rtico

lelo

r de

port

pop

ular

, de

uz c

asni

c și

de ri

tual

dec

orat

e cu

bro

derie

, moti

velo

r or

nam

enta

le și

cro

mati

cii b

rode

riilo

r tra

dițio

nale

și a

le a

ltor

popo

are,

func

țiilo

r util

itare

, asp

ectu

lui e

steti

c, c

ompo

ziție

i de

cora

tive

etc.

; pro

prie

tățil

e m

ater

iale

lor ș

i ale

ust

ensil

elor

uti

lizat

e în

bro

derie

; stu

diul

și c

erce

tare

a m

ater

iale

lor

spec

ifice

bro

derie

i: bu

mba

c, in

, cân

epă,

lână

, măt

ase

etc.

; us

tens

ilele

spec

ifice

bro

derie

i. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e se

lect

are

și ev

alua

re a

cal

ității

pâ

nzei

(gro

simea

, tex

tura

, asp

ectu

l etc

.), fi

relo

r col

orat

e co

nfor

m c

erin

țelo

r; us

tens

ilelo

r (ac

e, g

herg

hef)

adec

vate

m

ater

iale

lor s

elec

tate

. 2.

1. R

ealiz

area

pu

ncte

lor d

e br

oder

ie c

alcu

lată

, re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

de p

rote

cție

a

mun

cii.

2. T

ehni

ci d

e cu

sut ș

i bro

dat

• Br

oder

ia p

e fir

e nu

măr

ate

(cal

cula

tă)

• Pu

ncte

de

cusu

t și b

roda

t spe

cific

e br

oder

iei p

e fir

e nu

măr

ate

• Te

hnic

a re

aliză

rii p

unct

ului

de

găur

ică

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

spec

ificu

l bro

derie

i cal

cula

te;

num

ărar

ea fi

relo

r; ge

omet

rizar

ea e

lem

ente

lor.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rsar

ea re

aliză

rii p

unct

elor

de

cusu

t și

brod

at: r

ămur

ică,

lănț

ișor,

cruc

iuliț

ă, g

ăuric

ă.


14

3.1.

Ela

bora

rea

proi

ectu

lui d

e re

aliza

re a

unu

i ar

ticol

cu

deco

r br

odat

. 3.

2. R

ealiz

area

unu

i ar

ticol

cu

deco

r br

odat

, res

pect

ând

succ

esiu

nea

oper

ațiil

or

tehn

olog

ice.

3. R

ealiz

area

unu

i arti

col s

impl

u•

Proi

ecta

rea

unui

arti

col s

impl

u,

deco

rat c

u br

oder

ie

• An

aliza

rea

și se

lect

area

resu

rsel

or

mat

eria

le n

eces

are

real

izării

pr

oiec

tulu

i •

Real

izare

a pr

actic

ă a

artic

olul

ui

proi

ecta

t. Cr

oire

a st

ofei

. Co

mpu

nere

a de

coru

lui p

e su

praf

ața

artic

olul

ui. R

ealiz

area

pun

ctel

or d

e br

oder

ie. O

pera

ții d

e fin

isare

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

legi

tățil

e cr

omati

cii,

legi

tățil

e co

mpo

zițio

nale

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: re

aliza

rea

schi

ței,

proi

ecta

rea

artic

olul

ui,

sele

ctar

ea m

ijloa

celo

r mat

eria

le p

otriv

ite, c

ombi

nare

a te

hnic

ilor d

e cu

sut ș

i bro

dat s

tudi

ate

într

-o lu

crar

e de

cr

eație

; fini

sare

a ar

ticol

ului

(spă

lare

a, sc

robi

rea,

căl

care

a et

c.);

păst

rare

a în

ord

ine

și cu

rățe

nie

a m

ater

iale

lor ș

i us

tens

ilelo

r sel

ecta

te; î

nlăt

urar

ea la

cune

lor d

epist

ate

în

timpu

l luc

rulu

i. Pr

odus

e: șe

rveț

el, m

ini-p

anou

, bati

stă

etc.

4.1.

Apr

ecie

rea

calit

ății

lucr

ărilo

r pro

prii

și al

e co

legi

lor

din

pers

pecti

va

rein

vesti

rii

bene

ficiil

or

obțin

ute.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Posib

ilită

ți de

util

izare

și d

ecor

are

a ar

ticol

ului

•

Valo

rifica

rea

meș

teșu

gulu

i Art

a ac

ului

în a

ctivi

tăți

cotid

iene

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

apr

ecie

rea

lucr

ărilo

r (c

alita

tea

real

izării

, asp

ectu

l est

etic,

dec

orati

v, fu

ncțio

nal);

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or.

Aplic

ații

prac

tice:

exp

oziți

e de

lucr

ări.


15

Tric

otar

eaU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

te1.

1. R

ecun

oașt

erea

sp

ecifi

culu

i m

ește

șugu

lui

Tric

otar

ea.

1.2.

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

spec

ifice

m

ește

șugu

lui.

1. S

peci

ficul

meș

teșu

gulu

i Tric

otar

ea•

Varie

tate

a ar

ticol

elor

tric

otat

e Ar

ticol

e ve

stim

enta

re tr

icot

ate.

Ac

ceso

rii tr

icot

ate

• M

ater

iale

și u

sten

sile

folo

site

în

tric

otar

e Fi

re te

xtile

din

lână

nat

ural

ă, m

ohai

r, ac

ril.

Andr

ele

(de

dife

rite

num

ere)

, cr

oșet

e, a

ce d

e cu

sut.

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

var

ieta

tea

artic

olel

or

tric

otat

e: a

rtico

le v

estim

enta

re, a

cces

orii;

dom

enii

de

utiliz

are

a ar

ticol

elor

tric

otat

e, v

arie

tate

a m

ater

iale

lor

spec

ifice

tric

otăr

ii, p

ropr

ietă

țile

mat

eria

lelo

r și a

le

uste

nsile

lor u

tiliza

te în

tric

otar

e, st

udiu

l și c

erce

tare

a m

ater

iale

lor s

peci

fice

tric

otăr

ii: lâ

nă, m

ohai

r, ac

ril e

tc.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

sele

ctar

e și

eval

uare

a fi

relo

r te

xtile

(gro

sime,

trăi

nici

e, g

rad

de ră

suci

re),

a us

tens

ilelo

r (g

rosim

e, fo

rmă)

.

2.1.

Rea

lizar

ea

elem

ente

lor d

e ba

ză a

le tr

icot

ării,

re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

lile

de p

rote

cție

a

mun

cii.

2. E

lem

ente

de

bază

ale

tric

otăr

ii •

Mon

tare

a oc

hiur

ilor p

e an

drel

e •

Och

i pe

față

• O

chi p

e do

s•

Och

iul d

e în

chei

ere

a tr

icot

ului

• M

odel

e de

tric

otar

e: p

unct

lene

ș,

punc

t jer

seu,

sem

iela

stic

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

spec

ificu

l tric

otăr

ii: ti

puri

de

ochi

uri,

mod

ele

de tr

icot

are.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e m

onta

re a

och

iuril

or p

e an

drel

e, tr

icot

area

och

iuril

or p

e fa

ță/p

e do

s, în

chei

erea

oc

hiur

ilor;

obțin

erea

mod

elel

or d

e tr

icot

are;

lene

ș, je

rseu

, se

mie

lasti

c; e

xerc

iții d

e ef

ectu

are

a ca

lcul

elor

, priv

ind

stab

ilire

a nu

măr

ului

de

ochi

uri n

eces

ar.

3.1.

Pro

iect

area

unu

i ar

ticol

tric

otat

co

nfor

m te

ndin

țelo

r m

odei

act

uale

.

3. R

ealiz

area

/tric

otar

ea u

nui a

rtico

l si

mpl

u•

Proi

ecta

rea

unui

arti

col t

ricot

at•

Anal

izare

a și

sele

ctar

ea re

surs

elor

m

ater

iale

nec

esar

e re

aliză

rii

proi

ectu

lui

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

proi

ecta

re a

arti

colu

lui

(sta

bilir

ea d

imen

siuni

i, cu

loril

or, m

odel

ului

); or

gani

zare

a m

ijloa

celo

r (fir

elor

texti

le, a

ndre

lelo

r); t

ricot

area

arti

colu

lui;

finisa

rea

artic

olul

ui tr

icot

at (î

nche

iere

a oc

hiur

ilor,

spăl

area

); pă

stra

rea

în o

rdin

e și

cură

țeni

e a

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or

sele

ctat

e; în

lătu

rare

a la

cune

lor d

epist

ate

în ti

mpu

l luc

rulu

i.


16

3.2.

Rea

lizar

ea u

nui

artic

ol tr

icot

at,

resp

ectâ

nd

cerin

țele

te

hnol

ogic

e.

• Re

aliza

rea

prac

tică

a ar

ticol

ului

pr

oiec

tat.

Stab

ilire

a nu

măr

ului

de

ochi

uri.

Sele

ctar

ea m

odel

ului

de

tric

otar

e. T

ricot

area

arti

colu

lui

• O

pera

ții d

e fin

isare

Prod

use

reco

man

date

: ful

ar, c

ăciu

liță,

poș

etă,

păp

ușă,

supo

rt

pent

ru c

ană

etc.

4.1.

Eva

luar

ea c

alită

ții și

as

pect

ului

est

etic

al

artic

olel

or tr

icot

ate.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui

din

punc

t de

vede

re a

l cal

ității

• Ca

ract

eristi

ca a

rtico

lulu

i în

func

ție

de c

alita

tea

tric

otăr

ii: c

onex

iune

a di

ntre

tric

otar

e și

viaț

a co

tidia

nă

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic, d

ecor

ativ,

utilit

ar a

l arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or tr

icot

ate.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xpoz

iții d

e lu

crăr

i.

Cera

mic

aU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

te1.

1. R

ecun

oașt

erea

ce

ram

icii

ca

gen

al a

rtei

de

cora

tiv-a

plic

ate.

1.

2. D

eose

bire

a ob

iect

elor

de

cer

amic

ă tr

adiți

onal

ă de

cel

e al

e ar

tei c

eram

ice

mod

erne

.

1. Is

toric

ul și

dez

volta

rea

cera

mic

ii•

Cera

mic

a –

gen

al a

rtel

or

deco

rativ

-apl

icat

e •

Arta

olă

ritul

ui. V

arie

tate

a ob

iect

elor

de

cer

amic

ă. C

entr

e de

cer

amic

ă tr

adiți

onal

ă. R

epre

zent

anți

de v

ază

• Ce

ram

ica

și pl

astic

a m

ică

• Fu

ncții

le u

tilita

re a

le v

asel

or d

e ce

ram

ică

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

evo

luția

art

ei c

eram

icii,

ob

iect

elor

de

cera

mic

ă (o

biec

te re

ligio

ase,

de

uz c

asni

c,

mat

eria

le d

e co

nstr

ucții

sau

deco

rativ

e et

c.);

impo

rtan

ța

cera

mic

ii în

dez

volta

rea

civi

lizaț

iei ș

i cul

turii

naț

iona

le;

cara

cter

istici

le d

istinc

tive

ale

obie

ctel

or c

reat

e în

dife

rite

cent

re d

e ce

ram

ică:

Hog

ineș

ti, Iu

rcen

i, Ci

nișe

uți e

tc.

Aplic

ații

prac

tice:

obs

erva

rea

dife

renț

elor

cro

mati

ce a

le

obie

ctel

or c

eram

ice

crea

te în

dife

rite

cent

re d

e ce

ram

ică;

ac

tivită

ți de

stud

iere

a p

ărțil

or c

ompo

nent

e al

e va

selo

r de

cera

mic

ă tr

adiți

onal

ă.


17

2.1.

Iden

tifica

rea

mat

eriil

or p

rime,

a

utila

jelo

r și

uste

nsile

lor

spec

ifice

do

men

iulu

i Ce

ram

ică.

2.

2. R

espe

ctar

ea

regu

lilor

sa

nita

r-igi

enic

e și

de se

curit

ate

a m

unci

i în

proc

esul

de

mod

elar

e a

obie

ctel

or.

2. M

ater

iale

și u

sten

sile

• Pr

oprie

tățil

e m

ater

iale

lor ș

i us

tens

ilelo

r. M

ater

iile

prim

e: a

rgilă

, ca

olin

; mat

eria

le d

e ac

oper

ire:

ango

bă, g

lazu

ri •

Ust

ensil

e și

utila

je: e

boșa

re,

suci

toar

e, p

lanș

ă, p

ensu

le e

tc.;

roat

a ol

arul

ui, c

upto

r pen

tru

calc

inar

ea

lucr

ărilo

r etc

.

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

par

ticul

arită

țile

și pr

oprie

tățil

e ar

gile

i; te

hnol

ogia

pre

pară

rii a

rgile

i pen

tru

mod

elar

ea o

biec

telo

r; ba

rboti

na și

rolu

l ei;

roat

a ol

arul

ui și

de

term

inar

ea p

rogr

esul

ui se

mni

ficati

v în

art

a ol

ăritu

lui.

Aplic

ații

prac

tice:

ale

gere

a ar

gile

i în

func

ție d

e pr

oprie

tățil

e sa

le (p

lasti

cita

te, g

ranu

lare

, cul

oare

etc

.); p

repa

rare

a lu

tulu

i în

cond

iții c

asni

ce/in

dust

riale

(ale

gere

a, în

mui

erea

, fr

ămân

tare

a et

c.).

3.1.

Iden

tifica

rea

tehn

icilo

r spe

cific

e de

mod

elar

e lib

eră.

3.

2. S

tabi

lirea

rela

țiilo

r pr

opor

ționa

le

ale

părț

ilor

com

pone

nte

ale

obie

ctul

ui.

3.3.

Ela

bora

rea

proi

ectu

lui d

e co

nfec

ționa

re a

ob

iect

elor

din

lut/

ar

gilă

.

3. A

BC-u

l teh

nolo

gic

de tr

ansf

orm

are

a lu

tulu

i în

cera

mic

ă•

Tehn

ici d

e ob

ținer

e a

form

elor

pr

imar

e (s

feră

, cub

, cili

ndru

etc

.)•

Tehn

ici ș

i met

ode

de m

odel

are

liber

ă: m

etod

a ad

ăugă

rii la

form

ă;

met

oda

decu

pării

din

form

ă;

met

oda

conc

reșt

erii

etc.

•

Mijl

oace

și p

roce

dee:

pr

opor

ționa

rea,

con

stru

irea,

de

cora

rea

prin

text

urar

e, in

ciza

re

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

tehn

ici ș

i met

ode

de

mod

elar

e a

lutu

lui;

impo

rtan

ța re

spec

tării

alg

oritm

ului

de

conf

ecțio

nare

a o

biec

telo

r din

lut;

resp

ecta

rea

regu

lilor

de

secu

ritat

e a

mun

cii î

n at

elie

r; te

hnol

ogia

usc

ării

și ca

lcin

ării

obie

ctel

or d

e ce

ram

ică.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: o

bțin

erea

form

elor

prim

are

(sfe

ră, c

ub,

cilin

dru)

prin

apl

icar

ea te

hnic

ilor ș

i met

odel

or d

e m

odel

are;

în

lătu

rare

a su

rplu

sulu

i de

lut d

in in

terio

rul fi

gurin

elor

, pe

ntru

a e

vita

spar

gere

a/pl

esni

rea

aces

tora

la c

oace

re/

calc

inar

e; o

bțin

erea

text

urii;

org

aniza

rea

excu

rsiil

or/v

izite

lor

în a

telie

re a

le m

ește

rilor

cer

amiști

. Pr

odus

e: și

rag

de m

ărge

le, c

erce

i, br

oșe,

clo

poțe

i etc

.


18

4.1.

Tra

nspu

nere

a în

m

ater

ial a

unu

i pr

oiec

t/sc

hiță

a/a

l un

ui o

biec

t/ar

ticol

de

cer

amic

ă.

4.2.

Eva

luar

ea lu

crăr

ilor

conf

ecțio

nate

, țin

ând

cont

de

aspe

ctul

est

etic,

ca

litati

v și

func

ționa

l.

4. R

ealiz

area

pro

iect

ului

• Ef

ectu

area

schi

ței.

Sele

ctar

ea

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or•

Conc

retiz

area

tehn

icii

de re

aliza

re a

ar

ticol

ului

: mod

elar

ea, d

ecor

area

, co

acer

ea

• Ev

alua

rea

și va

lorifi

care

a pr

odus

elor

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea p

iese

i/arti

colu

lui

pent

ru m

odel

are.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: re

aliza

rea

schi

ței;

preg

ătire

a lo

culu

i de

mun

că; r

espe

ctar

ea e

tape

lor t

ehno

logi

ce d

e m

odel

are;

tr

ansp

uner

ea id

eii î

n m

ater

ial (

mod

elar

ea, d

ecor

area

); re

spec

tare

a rig

orilo

r teh

nolo

gice

de

preg

ătire

a a

rgile

i pe

ntru

coa

cere

; res

pect

area

regu

lilor

de

secu

ritat

e a

mun

cii.

Prod

use:

țuru

iace

, un

reci

pien

t/lă

diță

pen

tru

biju

terii

, un

pers

onaj

, bib

elou

ri, d

ecor

ațiu

ni e

tc.

Prel

ucra

rea

artis

tică

a le

mnu

lui

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui

meș

teșu

gulu

i Pr

eluc

rare

a ar

tistic

ă a

lem

nulu

i. 1.

2. Id

entifi

care

a m

ater

iale

lor

și us

tens

ilelo

r sp

ecifi

ce

meș

teșu

gulu

i.

1. Is

toric

ul și

evo

luția

meș

teșu

gulu

i •

Apar

iția

și de

zvol

tare

a m

ește

șugu

lui

• M

ater

iale

lem

noas

e. P

ropr

ietă

țile

fizic

e și

mec

anic

e al

e m

ater

iale

lor

lem

noas

e. D

efec

tele

și b

olile

le

mnu

lui

• Lo

cul d

e m

uncă

. Mat

eria

le și

us

tens

ile

• De

senu

l teh

nic

al p

iese

lor d

in le

mn;

re

prez

entă

rile

grafi

ce; i

nstr

umen

tele

de

măs

urar

e și

de tr

asar

e•

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

isto

ricul

dez

voltă

rii

meș

teșu

gulu

i; or

igin

ea și

pro

duce

rea

mat

eria

lelo

r lem

noas

e;

spec

iile

lem

noas

e; p

ropr

ietă

țile

mat

eria

lelo

r lem

noas

e (fi

zice:

um

idita

tea,

um

flare

a, c

ontr

ager

ea, d

ensit

atea

; m

ecan

ice:

ela

stici

tate

a, re

ziste

nța,

dur

itate

a, d

urab

ilita

tea)

; pr

oprie

tățil

e in

stru

men

telo

r de

măs

urar

e (a

com

pasu

lui d

e gr

osim

e, a

rigl

ei e

tc.),

de

tras

are

(tra

sato

rul e

tc.),

a d

iferit

or

tipur

i de

fieră

stra

ie, a

disp

oziti

velo

r pen

tru

găur

ire, a

pi

rogr

avor

ului

etc

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e se

lect

are

a m

ater

iale

lor

conf

orm

cer

ințe

lor;

de a

lege

re a

ust

ensil

elor

ade

cvat

e m

ater

iale

lor s

elec

tate

; de

citir

e și

exec

utar

e a

dese

nelo

r te

hnic

e co

nfor

m st

anda

rdel

or; d

e m

ăsur

are;

de

tras

are.


19

2.1.

Exe

cuta

rea

oper

ațiil

or

tehn

olog

ice

de p

relu

crar

e a

lem

nulu

i, re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

lile

de p

rote

cție

a

mun

cii.

2.2.

Val

orifi

care

a in

form

ațiil

or,

utiliz

ând

term

inol

ogia

sp

ecifi

că

dom

eniu

lui

prel

ucră

rii le

mnu

lui.

2. Te

hnol

ogii

de p

relu

crar

e a

lem

nulu

i •

Ope

rații

de

prel

ucra

re a

lem

nulu

i •

Îmbi

nare

a pi

esel

or d

in le

mn

• Fi

nisa

rea

artic

olel

or d

in le

mn

• Te

hnol

ogii

de p

relu

crar

e ar

tistic

ă a

lem

nulu

i: tr

afor

ajul

, piro

grav

area

•

Orn

amen

tica

trad

ițion

ală

• Te

rmin

olog

ia sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sem

nific

ația

orn

amen

tulu

i tr

adiți

onal

(cer

c, li

nie,

zigz

ag e

tc.);

con

stru

cția

piro

grav

orul

ui.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

tras

are

a di

men

siuni

lor,

de

tăie

re, d

e gă

urire

; exe

rciți

i de

citir

e și

exec

utar

e a

dese

nulu

i te

hnic

; exe

rciți

i de

repr

ezen

tare

gra

fică

a un

or o

biec

te d

in

lem

n/pl

acaj

(pol

iță, c

utie,

ram

ă, to

căto

r, pa

nou,

supo

rt

etc.

)*; e

xerc

iții d

e tă

iere

cu

fieră

stră

ul d

e tr

afor

aj; e

xerc

iții d

e îm

bina

re a

pie

selo

r din

lem

n (p

rin c

uie,

prin

șuru

buri,

prin

în

clei

ere)

; luc

rări

prac

tice

de o

rnam

enta

re a

arti

cole

lor p

rin

piro

grav

are:

ștan

țare

, des

enar

e cu

ans

a; lu

crăr

i pra

ctice

de

fini

sare

a a

rtico

lelo

r din

lem

n/pl

acaj

.

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

proi

ect d

e co

nfec

ționa

re a

un

ui a

rtico

l din

le

mn/

plac

aj o

rnat

pr

in p

irogr

avar

e,

resp

ectâ

nd

succ

esiu

nea

oper

ațiil

or.

3. P

roie

ct d

e co

nfec

ționa

re a

unu

i ar

ticol

din

lem

n/pl

acaj

* or

nat p

rin

piro

grav

are

• El

abor

area

și re

aliza

rea

proi

ectu

lui

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

arti

cole

con

fecț

iona

te d

in

lem

n/pl

acaj

(pol

iță, c

utie,

ram

ă, to

căto

r, pa

nou,

supo

rt,

suve

nir e

tc.).

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

labo

rare

a pr

oiec

tulu

i (re

aliza

rea

schi

ței;

elab

orar

ea fi

șei t

ehno

logi

ce; s

elec

tare

a m

ater

iale

lor ș

i us

tens

ilelo

r; tr

asar

ea; t

ăier

ea d

etal

iilor

cu

fieră

stră

ul

de tr

afor

aj; c

ompu

nere

a de

coru

lui;

lucr

ări p

racti

ce d

e or

nam

enta

re p

rin p

irogr

avar

e; fi

nisa

rea

artic

olul

ui);

înlă

tura

rea

lacu

nelo

r dep

istat

e în

tim

pul l

ucru

lui.

Prod

use:

obi

ecte

din

lem

n/pl

acaj

(pol

iță, c

utie,

ram

ă,

tocă

tor,

pano

u, su

port

etc

.)*.


20

4.1.

Eva

luar

ea în

treg

ului

pr

oces

de

real

izare

a

proi

ectu

lui.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ectu

lui

• M

eser

ii di

n do

men

iul p

relu

crăr

ii le

mnu

lui:

lem

nar,

tâm

plar

, dul

gher

, do

gar

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

desc

riere

a et

apel

or

tehn

olog

ice

utiliz

ate

în a

ctivi

tățil

e de

con

fecț

iona

re;

desc

riere

a or

nam

ente

lor u

tiliza

te; p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui.

Aplic

ații

prac

tice:

pre

zent

area

une

i exp

oziți

i de

artic

ole

conf

ecțio

nate

.

Împl

etitu

l din

fibr

e ve

geta

leU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

te1.

1. R

ecun

oașt

erea

sp

ecifi

culu

i m

ește

șugu

lui

Împl

etitu

l din

fibr

e ve

geta

le.

1.2.

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

spec

ifice

m

ește

șugu

lui.

1. Is

toric

ul și

evo

luția

meș

teșu

gulu

i •

Apar

iția

și de

zvol

tare

a m

ește

șugu

lui

• Pr

oprie

tățil

e fib

relo

r veg

etal

e•

Varie

tate

a m

ater

iale

lor ș

i us

tens

ilelo

r util

izate

la îm

pleti

tul d

in

fibre

veg

etal

e•

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

apa

riția

și e

volu

ția

meș

teșu

gulu

i; st

udie

rea

artic

olel

or (d

ecor

ative

, util

itare

și

de ri

tual

); fu

ncții

le u

tilita

re; a

spec

tul e

steti

c; p

ropr

ietă

țile

mat

eria

lelo

r (el

astic

itate

, luc

iu, d

urita

te);

stud

iul ș

i ce

rcet

area

mat

eria

lelo

r spe

cific

e (p

aie,

foi d

e po

rum

b, lo

zie,

papu

ră, c

ânep

ă) și

a u

sten

silel

or (c

uțita

ș sau

bric

eag,

ac

cu

gros

imea

de

0,2-

0,5

mm

și lu

ngim

ea d

e 5-

8 cm

, deg

etar

, ață

nr

. 10

sau

20; f

oarfe

ce; v

ase

pent

ru fi

erbe

re; ș

erve

țele

etc

.).

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

sele

ctar

e și

eval

uare

a

calit

ății

mat

eria

lelo

r și a

ust

ensil

elor

pen

tru

lucr

u, c

onfo

rm

cerin

țelo

r. 2.

1. R

ealiz

area

tehn

icilo

r de

lucr

u cu

foile

de

poru

mb,

resp

ectâ

nd

norm

ele

sani

tar-

igie

nice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

m

unci

i.

2. T

ehni

ca îm

pleti

tulu

i din

păn

uși

• Re

surs

ele

natu

rale

și u

tiliza

rea

griju

lie a

lor.

Sele

ctar

ea fi

brel

or.

Fier

bere

a, d

espi

care

a, ră

suci

rea

fâșii

lor ș

i for

mar

ea fi

rulu

i din

foi d

e po

rum

b•

Tehn

ica

de fo

rmar

e a

firul

ui p

rin

răsu

cire

. Teh

nica

împl

etirii

libe

re a

fib

relo

r um

ede

• Te

rmin

olog

ia sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

obi

ecte

alcă

tuite

din

mai

mul

te

deta

lii; ti

puri

de îm

bină

ri sim

ple

în o

biec

te (f

etiță

, băi

ețel

, su

port

pen

tru

vase

le fi

erbi

nți e

tc. c

onfe

cțio

nate

din

păn

uși)*

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e re

prez

enta

re g

rafic

ă a

form

ei,

prop

orții

lor,

părț

ilor c

ompo

nent

e al

e un

or o

biec

te d

in fi

bre

vege

tale

; luc

rări

prac

tice

cu fo

ile d

e po

rum

b: în

tehn

ica

de

form

are

a fir

ului

prin

răsu

cire

, în

tehn

ica

împl

etirii

libe

re a

fib

relo

r um

ede;

exc

ursii

la e

xpoz

iții ș

i târ

guri

ale

meș

teril

or

popu

lari;

lucr

ări p

racti

ce d

e co

nfec

ționa

re a

unu

i obi

ect d

in

fibre

veg

etal

e.


21

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

proi

ect d

e co

nfec

ționa

re a

un

ui a

rtico

l din

fibr

e ve

geta

le, r

espe

c-tâ

nd su

cces

iune

a op

eraț

iilor

tehn

olo-

gice

. 3.

2. C

rear

ea u

nor a

rtico

-le

din

fibr

e ve

geta

le,

folo

sind

tehn

icile

și

term

inol

ogia

spec

i-fic

ă do

men

iulu

i.

3. P

roie

ct d

e co

nfec

ționa

re a

unu

i ar

ticol

din

fibr

e ve

geta

le

• Co

mbi

nare

a te

hnic

ilor s

tudi

ate

într

-o lu

crar

e de

cre

ație

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i des

pre

artic

olel

e co

nfec

ționa

te d

in fi

bre

vege

tale

(din

păn

uși).

Ap

licaț

ii pr

actic

e: p

roie

ctar

ea a

rtico

lulu

i (re

aliza

rea

schi

ței,

fișei

tehn

olog

ice;

lucr

ări p

racti

ce d

e co

nfec

ționa

re a

unu

i ob

iect

din

fibr

e ve

geta

le; fi

nisa

rea

artic

olul

ui; s

păla

rea,

br

onza

rea,

lăcu

irea)

; păs

trar

ea în

ord

ine

și cu

rățe

nie

a lo

culu

i de

lucr

u, a

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or se

lect

ate;

înlă

tura

rea

lacu

nelo

r dep

istat

e în

tim

pul l

ucru

lui.

Prod

use:

fetiț

ă, b

ăieț

el, s

upor

t pen

tru

vase

le fi

erbi

nți e

tc.

conf

ecțio

nate

din

păn

uși*

.

4.1.

Eva

luar

ea în

treg

ului

pr

oces

de

real

izare

a

proi

ectu

lui.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Noi

pos

ibili

tăți

de u

tiliza

re și

de

cora

re a

arti

colu

lui

• M

ește

rii p

opul

ari d

in zo

na

geog

rafic

ă

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

eval

uare

a lu

crăr

ilor e

levi

lor;

desc

riere

a et

apel

or te

hnol

ogic

e ap

licat

e în

acti

vită

țile

prac

tice;

pre

zent

area

pro

iect

ului

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: o

rgan

izare

a un

ei e

xpoz

iții.

Mod

ulul

: Col

aje

și d

ecor

ațiu

ni

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui

lucr

ărilo

r de

cola

j și

deco

rațiu

ni.

1. C

e es

te c

olaj

ul?

• M

ater

iale

și u

sten

sile

utiliz

ate

în

real

izare

a co

laje

lor.

Prop

rietă

țile

calit

ative

ale

mat

eria

lelo

r. Re

guli

sani

tar-i

gien

ice

și de

pro

tecț

ie a

m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

var

ieta

tea

lucr

ărilo

r de

cola

j, va

rieta

tea

felu

rilor

de

hârti

e: h

ârtie

alb

ă de

scris

, hâr

tie

colo

rată

(set

uri),

hâr

tie a

deziv

ă; o

bser

vare

a pa

rticu

larit

ățilo

r im

agin

ii-co

laj;

expr

esiv

itate

a fo

rmel

or, a

rmon

ia c

ulor

ilor,

cașe

rare

a im

agin

ii et

c.


22

1.2.

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

potr

ivite

tehn

icii

de

prel

ucra

re a

rtisti

că

a hâ

rtiei

.

• Te

hnic

a re

aliză

rii im

agin

ilor c

olaj

. Ce

rințe

le e

steti

ceAp

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e se

lect

are

și ev

alua

re a

cal

ității

m

ater

iale

lor;

exer

sare

a pr

oced

eelo

r de

decu

pare

: pe

linie

cu

rbă,

dec

upar

ea si

met

rică

din

foai

a pl

iată

în 2

, 4, 6

etc

., di

n fo

aia

plia

tă în

form

ă de

eva

ntai

; im

agin

i obț

inut

e pr

in

perf

orar

e.

2.1.

Rea

lizar

ea c

olaj

elor

și

deco

rațiu

nilo

r, re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

de

prot

ecție

a m

unci

i.

2. V

arie

tate

a de

cora

țiuni

lor

• De

cora

țiuni

spec

ifice

oca

ziilo

r sp

ecia

le•

Mat

eria

le și

tehn

ici d

e pr

eluc

rare

ar

tistic

ă a

mat

eria

lelo

r, po

triv

ite

pent

ru c

rear

ea d

ecor

ațiu

nilo

r. Hâ

rtia

și ca

rton

ul: m

odel

area

, dec

upar

ea.

Plas

tic: t

rans

form

area

, dec

orar

ea.

Texti

le: î

mpl

etitu

l, de

cupa

jul,

cola

jul

etc.

•

Tehn

ici d

e ob

ținer

e a

form

elor

/ob

iect

elor

dec

orati

ve în

vol

um

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

oca

zii sp

ecia

le d

e re

aliza

re

a co

laje

lor ș

i dec

oraț

iuni

lor (

sărb

ător

i cal

enda

ristic

e,

cere

mon

ii de

fam

ilie,

pre

ferin

țe in

divi

dual

e, te

ndin

țe a

le

mod

ei e

tc.);

regu

lile

de se

lect

are

și îm

bina

re a

mat

eria

lelo

r (h

ârtie

, car

ton,

mat

eria

le re

cicl

abile

etc

.); sp

ecifi

cul l

ucru

lui

în te

hnic

ile: Q

uilli

ng –

art

a ră

suci

rii fâ

șiilo

r, O

rigam

i – te

hnic

a pl

ierii

hâr

tiei,

Decu

paju

l – te

hnic

a șe

rveț

elul

ui, r

ecic

lare

a cr

eativ

ă di

n hâ

rtie,

din

pla

stic,

din

texti

le, m

etal

(tini

chea

), sti

clă

etc.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e re

aliza

re a

arti

cole

lor s

impl

e;

real

izare

a lu

crăr

ilor î

n te

hnic

a Co

laj,

Qui

lling

(pap

er fi

ligre

e),

Orig

ami,

Decu

paj e

tc.;

cole

ctar

ea, p

regă

tirea

și d

epoz

itare

a m

ater

iale

lor:

hârti

e, c

arto

n, te

xtile

, pla

stic.

3.1.

Pro

iect

area

unu

i ob

iect

dec

orati

v, re

spec

tând

asp

ectu

l es

tetic

și u

tilita

r. 3.

2. C

onfe

cțio

nare

a un

ui

artic

ol, f

olos

ind

varia

te m

ater

iale

.

3. R

ealiz

area

unu

i arti

col s

impl

u •

Proi

ecta

rea

unui

arti

col s

impl

u•

Anal

izare

a și

sele

ctar

ea re

surs

elor

m

ater

iale

nec

esar

e re

aliză

rii

proi

ectu

lui

• R

ealiz

area

pra

ctică

a a

rtico

lulu

i pr

oiec

tat

• St

abili

rea

și re

spec

tare

a et

apel

or

tehn

olog

ice

• O

pera

ții d

e fin

isare

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

eta

pele

de

conf

ecțio

nare

a

artic

olul

ui p

roie

ctat

: ela

bora

rea

schi

ței,

sele

ctar

ea

mijl

oace

lor,

stab

ilire

a te

hnic

ii de

con

fecț

iona

re.

Aplic

ații

prac

tice:

pro

iect

area

unu

i arti

col;

dete

rmin

area

ga

mei

cro

mati

ce p

otriv

ite; s

elec

tare

a m

odal

itățil

or d

e pr

eluc

rare

a m

ater

iei p

rime;

con

fecț

iona

rea

artic

olul

ui;

lucr

ări d

e fin

isare

, de

aran

jare

. Pr

odus

e: p

orto

fel,

poșe

tă, r

amă

foto

, suv

enir,

supo

rt p

entr

u ca

nă, p

anou

dec

orati

v, co

ș dec

orati

v, va

ză, s

upor

t pen

tru

ziare

/cre

ioan

e/bi

jute

rii, d

ecor

ațiu

ne d

e Cr

ăciu

n, b

ijute

rii,

papi

on.


23

4.1.

Eva

luar

ea în

treg

ului

pr

oces

de

conf

ecțio

nare

.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Posib

ilită

ți de

util

izare

a a

rtico

lulu

i în

viaț

a co

tidia

nă

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or.

Aplic

ații

prac

tice:

exp

oziți

e de

lucr

ări,

târg

de

bine

face

re.

Mod

ulul

: Acti

vită

ți ag

ricol

e

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r de

creș

tere

a c

ultu

rilor

le

gum

icol

e.

1.2.

Rec

unoa

șter

ea

inst

rum

ente

lor ș

i uti

laje

lor s

peci

fice

prel

ucră

rii so

lulu

i.

1. C

reșt

erea

pla

ntel

or

• Ti

puri

de p

lant

e, so

luri

• In

stru

men

te și

util

aje

nece

sare

pr

eluc

rării

solu

lui

• M

ater

ialu

l săd

itor n

eces

ar

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

tipu

ri de

pla

nte:

dec

orati

ve,

legu

me;

pro

cesu

l de

culti

vare

, rec

olta

re, c

alcu

lare

a ro

adei

; tip

uri d

e so

luri

în fu

ncție

de

com

pone

nță:

nisi

poas

e,

argi

loas

e, c

erno

ziom

uri;

îngr

ășăm

inte

org

anic

e; in

stru

men

te

și uti

laje

spec

ifice

pre

lucr

ării

solu

lui.

2.1.

Rea

lizar

ea lu

crăr

ilor

simpl

e de

cul

tivar

e a

plan

telo

r le

gum

icol

e/de

cora

tive,

re

spec

tând

regu

lile

de ig

ienă

și

prot

ecție

a m

unci

i.2.

2. A

sigur

area

co

ndiți

ilor o

ptim

e de

cre

șter

e a

plan

telo

r.

2. L

ucră

ri ag

ricol

e de

toam

nă

• M

etod

e de

cul

tivar

e și

creș

tere

a

cultu

rilor

legu

mic

ole

și de

cora

tive

• Re

colta

rea

legu

mel

or, d

epoz

itare

a se

min

țelo

r•

Sort

area

, păs

trar

ea ro

adei

• Pr

egăti

rea

solu

lui p

entr

u să

dire

a pl

ante

lor c

u bu

lbi

• Co

ndiți

i de

înm

ulțir

e a

cultu

rilor

le

gum

icol

e și

a pl

ante

lor d

ecor

ative

• De

sfăș

urar

ea a

ctivi

tățil

or p

racti

ce

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

con

diții

de

păst

rare

a

legu

mel

or, s

emin

țelo

r, pl

ante

lor c

u bu

lbi;

perio

ada

de

plan

tare

; con

diții

de

creș

tere

; met

ode

de c

reșt

ere

și cu

ltiva

re

a pl

ante

lor d

ecor

ative

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: so

rtar

ea se

min

țelo

r col

ecta

te în

cuti

i, sa

ci

din

stof

ă; c

urăț

area

solu

lui d

e pl

ante

usc

ate;

afâ

nare

a so

lulu

i cu

sapa

, hâr

lețu

l; ad

min

istra

rea

îngr

ășăm

inte

lor o

rgan

ice;

pl

anta

rea

legu

mel

or c

u bu

lbi:

ustu

roi,

ceap

ă; c

ondi

ții d

e în

mul

țire

a pl

ante

lor d

ecor

ative

de

cam

eră

și a

cultu

rilor

le

gum

icol

e; în

griji

rea

plan

telo

r (în

lătu

rare

a fr

unze

lor u

scat

e,

îngă

lben

ite).

Prod

use:

pla

nte

deco

rativ

e; c

utii/s

aci c

u se

min

țe d

epoz

itate

; co

mpo

ziții

din

plan

te d

ecor

ative

de

cam

eră

etc.


24

3.1.

Apr

ecie

rea

calit

ății

lucr

ărilo

r efe

ctua

te,

în fu

ncție

de

aspe

ctul

pla

ntel

or

culti

vate

. 3.

2. S

tabi

lirea

fact

orilo

r ce

au

favo

rizat

ob

ținer

ea u

nei

road

e bo

gate

.

3. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

prod

usel

or

• Ca

litat

ea se

min

țelo

r, ro

adei

• Fa

ctor

i ce

favo

rizea

ză o

bțin

erea

une

i ro

ade

boga

te

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

într

ețin

erea

ord

inii

și cu

rățe

niei

, fol

osire

a co

rect

ă a

inst

rum

ente

lor;

iden

tifica

rea

unor

pos

ibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e; d

escr

iere

a et

apel

or

tehn

olog

ice

aplic

ate

în a

ctivi

tățil

e pr

actic

e de

lucr

u.

Aplic

ații

prac

tice:

eva

luar

ea c

alită

ții și

can

tităț

ii re

colte

i ob

ținut

e (le

gum

e, fl

ori d

ecor

ative

); ev

alua

rea

calit

ății

îngr

ijirii

cul

turil

or le

gum

icol

e, e

vide

nțiin

d as

pect

ul e

colo

gic.

Mod

ulul

: Edu

cație

dig

itală

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

disp

oziti

velo

r di

gita

le p

entr

u di

gita

lizar

ea

info

rmaț

iei.

1.2.

Util

izare

a di

spoz

itive

lor

digi

tale

în sc

opul

ob

ținer

ii im

agin

ilor

și se

cven

țelo

r vid

eo

digi

tale

.

1. H

ardw

are.

Dis

pozi

tive

digi

tale

pe

ntru

dig

italiz

area

info

rmaț

iei

• M

icro

fonu

l•

Scan

ner-u

l•

Cam

era

foto

/vid

eo d

igita

lă•

Echi

pam

ente

inte

grat

e

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

disp

oziti

ve d

igita

le –

co

mpo

nent

e de

baz

ă și

perif

eric

e; c

lasifi

care

a co

mpo

nent

elor

per

iferic

e; d

ispoz

itive

spec

ializ

ate;

ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a c

ompo

nent

elor

/ech

ipam

ente

lor

spec

ializ

ate.

Ac

tivită

ți pr

actic

e de

sfăș

urat

e în

sala

de

calc

ulat

oare

: co

nect

area

scan

erul

ui, s

cana

rea

unui

doc

umen

t/un

ei

imag

ini,

înre

gist

rare

a și

vizu

aliza

rea

imag

inii

digi

tale

; co

nect

area

disp

oziti

velo

r acu

stice

, aud

iere

a și

înre

gist

rare

a se

cven

țelo

r son

ore.

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

disp

oziti

ve d

igita

le p

entr

u în

regi

stra

rea

imag

inilo

r și s

ecve

nțel

or v

ideo

; cam

ere

foto

/vi

deo

spec

ializ

ate

și in

tegr

ate;

per

misi

uni ș

i res

tric

ții.

Exer

ciții

de:

con

trol

și u

tiliza

re a

cam

erel

or fo

to/v

ideo

di

gita

le.


25

2.1.

Cre

area

imag

inilo

r și

secv

ențe

lor v

ideo

di

gita

le.

2.2.

Org

aniza

rea

resu

rsel

or în

col

ecții

(a

lbum

e) –

loca

l și

pe w

eb.

2. D

igita

lizăm

lum

ea d

in ju

rul n

ostr

u –

în ti

mp

real

• Cr

eăm

foto

grafi

i dig

itale

• Cr

eăm

film

e di

gita

le•

Înre

gist

răm

sune

tul d

igita

l•

Org

aniză

m d

atel

e în

col

ecții

Activ

ități

prac

tice

desf

ășur

ate

în a

fara

sălii

de

clas

ă (p

arc)

: în

regi

stra

rea

sune

telo

r nat

urii:

ale

păs

ărilo

r, fe

nom

ene

acus

tice

etc.

; exe

rciți

i de

înre

gist

rare

foto

/vid

eo a

ob

iecti

velo

r ist

oric

e/na

tura

le d

in lo

calit

ate.

Ac

tivită

ți pr

actic

e de

sfăș

urat

e în

sala

de

calc

ulat

oare

: id

entifi

care

a ap

licaț

iilor

pen

tru

orga

niza

rea

imag

inilo

r și

secv

ențe

lor v

ideo

în c

olec

ții st

atice

(de

exem

plu,

Goo

gle

Phot

os) ș

i din

amic

e (S

lide

Show

, de

exem

plu,

Pow

erPo

int)

.Pr

odus

e: co

lecț

ii tem

atice

de

foto

grafi

i dig

itale

(alb

ume

foto

) în

aplic

ații s

pecia

lizat

e: fi

lme

tem

atice

dig

itale

(30

sec –

2 m

in).

3.1.

Iden

tifica

rea

elem

ente

lor/

pr

oprie

tățil

or

imag

inii

digi

tale

, ca

re u

rmea

ză a

fi

edita

te.

3.2.

Util

izare

a in

stru

men

telo

r de

edi

tare

gra

fică

pent

ru a

just

area

pa

ram

etril

or

imag

inii

digi

tale

.3.

3. A

plic

area

efe

ctel

or

artis

tice

asup

ra

imag

inilo

r dig

itale

.3.

4. S

elec

tare

a fo

rmat

ului

gra

fic

adec

vat i

mag

inii

digi

tale

.

3. E

dita

rea

imag

inilo

r – p

rimii

pași

• Ce

înse

amnă

să e

dită

m im

agin

i?•

Aplic

ații

pent

ru e

dita

re: l

ocal

e și

web

• Aj

ustă

ri el

emen

tare

: cul

ori,

dim

ensiu

ni, r

ezol

uție

• Ap

licar

e de

efe

cte

artis

tice

• Fo

rmat

e gr

afice

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

imag

inile

dig

itale

și

cara

cter

istici

le lo

r: di

men

siuni

, pal

etă

de c

ulor

i, re

zolu

ție;

calit

ate

și fo

rmat

gra

fic.

Exer

ciții

de:

mod

ifica

re a

dim

ensiu

nii,

copi

ere

a fr

agm

ente

lor,

decu

pare

, dep

lasa

re și

mul

tiplic

are

a fr

agm

ente

lor c

opia

te;

aplic

are

a ef

ecte

lor a

rtisti

ce.

Aplic

ații

prac

tice

desf

ășur

ate

în sa

la d

e ca

lcul

atoa

re:

excl

uder

ea d

in im

agin

e a

elem

ente

lor a

uxili

are;

apl

icar

ea

efec

telo

r aut

omat

e; a

plic

area

și a

just

area

man

uală

a

para

met

rilor

efe

ctel

or a

rtisti

ce.

Prod

use:

foto

grafi

i dig

itale

pre

lucr

ate

artis

tic, î

n fo

rmat

ad

ecva

t.


26

Mod

ulul

: Rob

otică

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Util

izare

a co

rect

ă a

term

enilo

r sp

ecifi

ci ro

botic

ii în

exp

rimar

e și

în fo

rmul

area

în

treb

ărilo

r. 1.

2. Id

entifi

care

a pa

rticu

larit

ățilo

r di

stinc

tive

ale

robo

ților

. 1.

3. Id

entifi

care

a do

men

iilor

de

utiliz

are

a ro

boțil

or.

1. Ev

ocar

e/in

ițier

e în

robo

tică

• Is

toria

robo

ticii

• Ti

puri

de ro

boți

Cl

asifi

care

a ro

boțil

or: i

ndus

tria

li,

de se

rvic

ii, m

obili

, sta

tici,

um

anoi

zi/an

droi

zi, a

uton

omi,

cu

con

trol

la d

istan

ță•

Legi

le ro

botic

ii:

- re

lația

robo

t – o

m;

- re

lația

robo

t – ro

bot;

- ro

boții

și u

man

itate

a

Exer

ciții

de:

-

inte

rpre

tare

a te

rmen

ului

„ro

botic

ă”;

- en

umer

are

a pa

rticu

larit

ățilo

r disti

nctiv

e al

e ro

boțil

or;

- in

dica

re a

dom

eniil

or d

e uti

lizar

e a

robo

ților

; -

clas

ifica

re a

robo

ților

;-

desc

riere

a ro

boțil

or v

iitor

ului

și a

impa

ctul

ui s

ocia

l al i

m-

plem

entă

rii p

e sc

ară

larg

ă a

aces

tora

;-

expl

icar

e a

legi

lor r

oboti

cii.

2.1.

Rec

unoa

șter

ea

unită

ților

fu

ncțio

nale

și

com

pone

ntel

or

fizic

e al

e ro

botu

lui.

2.2.

Exp

licar

ea

desti

nație

i co

mpo

nent

elor

fiz

ice

ale

robo

tulu

i.

2. C

um e

ste

cons

trui

t un

robo

t?•

Sche

ma

func

ționa

lă a

robo

tulu

i: un

itate

a de

com

andă

; uni

tate

a de

ac

hiziț

ie a

info

rmaț

iei;

unita

tea

de

extr

ager

e a

info

rmaț

iei;

unita

tea

de

acțio

nare

; uni

tate

a de

loco

moț

ie

Exer

ciții

de:

-

expl

icar

e a

noțiu

nilo

r și a

des

tinaț

iei u

nită

ților

func

ționa

le

și al

e co

mpo

nent

elor

fizic

e al

e ro

botu

lui;

- id

entifi

care

a re

lații

lor d

e re

cipr

ocita

te în

tre

unită

țile

func

ționa

le și

com

pone

ntel

e fiz

ice

ale

robo

ților

; -

clas

ifica

re a

pie

selo

r din

com

pone

nța

mod

elel

or

de st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

în fu

ncție

de

desti

nație

, di

men

siuni

, con

figur

ație

geo

met

rică;

-

clas

ifica

re a

senz

orilo

r mod

elel

or d

e ro

boți

în fu

ncție

de

desti

nație

și c

arac

teris

ticile

func

ționa

le;


27

2.3.

Exp

licar

ea

desti

nație

i el

emen

telo

r st

ruct

urii

fizic

e a

robo

tulu

i. 2.

4. A

sam

blar

ea și

de

zasa

mbl

area

co

mpo

nent

elor

fiz

ice

ale

robo

tulu

i. 2.

5. R

espe

ctar

ea

regu

lilor

de

prot

ecție

a m

ediu

lui

ambi

ant ș

i de

mun

că în

sigu

ranț

ă.

• St

ruct

ura

fizic

ă a

robo

tulu

i: st

ruct

uri

de re

ziste

nță;

sist

eme

de lo

com

oție

; sis

tem

e de

exe

cuție

; sur

se d

e al

imen

tare

; sen

zori;

cen

tre

de

com

andă

; ele

men

te d

e co

nexi

une

Term

inol

ogie

spec

ifică

: mot

or, e

nerg

ie,

tran

sfor

mar

e de

ene

rgie

, con

trol

ul

mot

oare

lor,

acum

ulat

oare

, bat

erii,

ca

blur

i, po

rtur

i, co

nexi

uni f

ără

fir

Stru

ctur

i de

rezi

sten

ță: d

estin

ația

st

ruct

urilo

r de

rezis

tenț

ă; p

iese

le d

in

com

pone

nța

mod

elel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță;

met

ode

de fi

xare

a p

iese

lor

din

com

pone

nța

mod

elel

or d

e st

ruct

uri

de re

ziste

nță;

pro

cedu

ri de

asa

mbl

are

a m

odel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță;

pr

oced

uri d

e de

zasa

mbl

are

a m

odel

or

de st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

Sist

eme

de lo

com

oție

: des

tinaț

ia,

proc

edur

ile d

e as

ambl

are/

deza

sam

blar

e a

mod

elel

or si

stem

elor

de

loco

moț

ie a

robo

ților

- id

entifi

care

a re

lații

lor d

e re

cipr

ocita

te în

tre

cara

cter

istici

le si

stem

elor

de

exec

uție

și m

isiun

ile

robo

ților

, înt

re c

arac

teris

ticile

senz

orilo

r și m

isiun

ile

robo

ților

. -

orga

niza

re e

rgon

omic

ă a

locu

lui d

e m

uncă

. Ac

tivită

ți de

mod

elar

e: a

sam

blar

ea/d

ezas

ambl

area

st

ruct

urilo

r de

rezis

tenț

ă: c

adru

, arc

adă,

șezlo

ng, s

caun

, sc

rânc

iob,

car

usel

, șas

iu, c

arca

să, t

urn;

fixa

rea

unită

ții d

e co

man

dă p

e m

odel

ul d

e ro

bot;

cone

ctar

ea si

stem

ului

de

loco

moț

ie la

uni

tate

a de

com

andă

; ins

tala

rea

și de

zinst

alar

ea

senz

orilo

r ultr

ason

ici,

tacti

li, d

e su

net,

de lu

min

ozita

te, d

e cu

lori,

de

orie

ntar

e în

spaț

iu.

Prod

use:

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă; m

odel

e de

tran

smisi

uni

cu ro

ți di

nțat

e, m

elc;

mod

ele

ale

siste

mel

or d

e lo

com

oție

cu

roți,

șeni

le, b

enzi

tran

spor

toar

e; m

odel

e al

e sis

tem

elor

de

exe

cuție

de

tip m

âini

mec

anic

e, d

ispoz

itive

de

apuc

are,

di

spoz

itive

ded

icat

e as

ambl

ate/

deza

sam

blat

e.


28

• U

nita

te d

e co

man

dă:

de

stina

ția u

nită

ții d

e co

man

dă;

schi

mbu

l de

info

rmaț

ii în

tre

unita

tea

de c

oman

dă și

co

mpo

nent

ele

robo

tulu

i; în

corp

orar

ea u

nită

ților

de

com

andă

în m

odel

ele

de ro

boți

Sist

eme

de e

xecu

ție: d

estin

ația

sis

tem

elor

de

exec

uție

; con

trol

ul

siste

mel

or d

e ex

ecuț

ie

• Pr

otec

ția m

ediu

lui a

mbi

ant ș

i m

unca

în si

gura

nță:

- re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

med

iulu

i am

bian

t și d

e m

uncă

în si

gura

nță;

- or

gani

zare

a er

gono

mic

ă a

locu

lui

de m

uncă

Term

inol

ogie

spec

ifică

: erg

onom

ie3.

1. C

rear

ea su

b în

drum

are

a m

ediil

or si

mul

ate

de lu

cru

ale

robo

ților

. 3.

2. Id

entifi

care

a re

pert

oriu

lui

de c

omen

zi al

e ro

boțil

or.

3. C

ondu

cem

robo

ții•

Med

iile

de lu

cru

ale

robo

ților

: -

mod

ele

de m

edii

de lu

cru;

-

mod

ele

de m

edii

simul

ate;

-

mod

ele

de o

biec

te, o

bsta

cole

și

deni

velă

ri •

Sist

eme

de c

omen

zi a

le ro

boțil

or:

- co

men

zi de

dep

lasa

re;

- co

men

zi de

intr

oduc

ere

și de

ex

trag

ere

a in

form

ație

i; -

com

enzi

de a

cțiu

ne

Exer

ciții

de:

-

iden

tifica

re a

zone

lor ș

i obi

ecte

lor d

in m

ediil

e de

lucr

u di

n vi

ața

real

ă al

e ro

boțil

or și

din

med

iile

simul

ate

prop

use

de

cătr

e ca

drul

did

actic

; -

clas

ifica

re a

com

enzil

or d

in re

pert

oriu

l de

com

enzi

al

robo

tulu

i; -

iden

tifica

re a

rela

țiilo

r de

reci

proc

itate

într

e co

men

zi,

med

iul d

e lu

cru,

car

acte

ristic

ile ro

boțil

or, m

etod

e de

co

ntro

l și m

isiun

ile a

cest

ora.


29

3.3.

Util

izare

a m

etod

elor

de

cont

rol a

le ro

boțil

or.

Term

inol

ogie

spec

ifică

: rep

erto

riul d

e co

men

zi •

Met

ode

de c

ontr

ol a

l rob

oțilo

r:-

coor

dona

rea

exec

uție

i misi

unilo

r de

căt

re m

odel

ele

de ro

boți;

-

avan

taje

le și

dez

avan

taje

le

met

odel

or d

e co

ntro

l ale

robo

ților

Activ

ități

de m

odel

are:

cre

area

sub

îndr

umar

e a

med

iilor

sim

ulat

e de

lucr

u de

tip:

par

care

aut

o, la

birin

t, te

ren

de

fotb

al, d

rum

cu

obst

acol

e.

Activ

ități

de jo

c: c

ontr

olul

man

ual,

auto

mat

și m

anum

atic

al

mod

elel

or d

e ro

boți

asam

blaț

i de

cătr

e el

evi.

Prod

use:

pro

iect

real

izat:

Robo

t în

misi

une.

Clas

a a

VI-a

Mod

ulul

: Art

a cu

linar

ă și

sănă

tate

a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

nece

sităț

ii re

spec

tării

re

gim

ului

alim

enta

r pe

ntru

sănă

tate

. 1.

2. V

erifi

care

a ca

lităț

ii pr

odus

elor

al

imen

tare

în

func

ție d

e ca

ract

eristi

cile

or

gano

lepti

ce.

1. P

rinci

piile

une

i alim

enta

ții ra

ționa

le

• Re

gim

ul a

limen

tar

• Ro

lul ș

i fun

cțiil

e co

mpo

nent

elor

al

imen

tare

în o

rgan

ism; n

evoi

a de

ca

lorii

a o

rgan

ismul

ui; p

reve

nire

a in

toxi

cații

lor a

limen

tare

•

Noț

iuni

des

pre

o al

imen

tație

să

năto

asă

și ec

hilib

rată

• Pă

stra

rea

în c

ondi

ții a

decv

ate

a pr

odus

elor

alim

enta

re

• Pă

stra

rea

prod

usel

or p

erisa

bile

și

nepe

risab

ile

• Pă

stra

rea

vase

lor,

apar

atel

or și

di

spoz

itive

lor.

Nor

mel

e sa

nita

r-ig

ieni

ce și

regu

lile

de p

rote

cție

a

mun

cii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

impo

rtan

ța re

gim

ului

alim

en-

tar

pent

ru s

ănăt

atea

om

ului

; cau

zele

apa

riție

i uno

r bo

li pr

o-vo

cate

de

alim

enta

ția in

core

ctă.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e de

pist

are

a un

or o

bice

iuri

ali-

men

tare

car

e dă

unea

ză s

ănăt

ății;

exe

rciți

i de

ver

ifica

re a

ca

lităț

ii pr

odus

elor

alim

enta

re în

func

ție d

e ca

ract

eristi

cile

or-

gano

lepti

ce: a

spec

t, m

iros,

gus

t, cu

loar

e (o

uă, l

acta

te, c

arne

, m

ezel

uri

etc.

); se

lect

area

vas

elor

și

disp

oziti

velo

r pe

ntru

lu

cru.


30

2.1.

Pre

para

rea

buca

telo

r din

ca

rne,

peș

te*,

a

garn

ituril

or și

a

băut

urilo

r din

fr

ucte

, res

pect

ând

norm

ele

sani

tar-

igie

nice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

m

unci

i.

2. P

repa

rare

a cu

linar

ă a

prod

usel

or

alim

enta

re

• Pr

eluc

rare

a pr

imar

ă și

term

ică

a pr

odus

elor

alim

enta

re•

Cere

alel

e și

past

ele

făin

oase

. Ca

rnea

. Peș

tele

• Bu

cate

le tr

adiți

onal

e •

Obi

ceiu

rile

culin

are

ale

alto

r po

poar

e•

Aran

jare

a și

serv

irea

mes

ei. L

imba

jul

tacâ

mur

ilor

• Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

pre

lucr

area

prim

ară

și te

rmic

ă a

prod

usel

or a

limen

tare

; im

port

anța

intr

oduc

erii

în

men

iul z

ilnic

a c

erea

lelo

r (fu

lgi d

e m

ei, o

rez,

ovă

z, o

rz, g

râu,

po

rum

b, h

rișcă

), a

past

elor

făin

oase

și a

cul

turil

or le

gum

icol

e (b

ob, l

inte

, maz

ăre,

faso

le, s

oia)

; im

port

anța

con

sum

ului

că

rnii

și a

peșt

elui

; obi

ceiu

rile

alim

enta

re a

le a

ltor p

opoa

re

(cul

tura

eur

opea

nă, a

siatic

ă, v

eget

aria

nă e

tc.).

Ap

licaț

ii pr

actic

e: p

repa

rare

a bu

cate

lor s

impl

e;

înfr

umus

ețar

ea b

ucat

elor

; acti

vită

ți de

ara

njar

e și

serv

ire a

m

esei

.

3.1.

Rea

lizar

ea

proi

ectu

lui d

e pr

epar

are

a bu

cate

lor p

entr

u ci

nă c

onfo

rm

men

iulu

i ela

bora

t. 3.

2. A

ranj

area

și se

rvire

a m

esei

pen

tru

cină

.

3. P

roie

ct d

e gr

up

• M

eniu

l zile

i•

Impo

rtan

ța re

spec

tării

unu

i reg

im

alim

enta

r pen

tru

sănă

tate

a om

ului

. Ce

mân

căm

? Câ

t mân

căm

? Cu

m

mân

căm

?•

Pira

mid

a al

imen

tară

• Ar

anja

rea

și se

rvire

a m

esei

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

într

ețin

erea

ord

inii

și cu

rățe

niei

; ide

ntific

area

uno

r pos

ibili

tăți

de d

ecor

are

a m

esei

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

labo

rare

a pr

oiec

telo

r de

preg

ătire

a u

nor

buca

te p

entr

u ci

nă; e

xerc

iții d

e al

cătu

ire a

men

iulu

i pen

tru

cină

; ela

bora

rea

fișei

tehn

olog

ice;

pre

para

rea

și or

nare

a bu

cate

lor;

aran

jare

a m

esei

și se

rvire

a bu

cate

lor t

radi

ționa

le

și m

oder

ne.

Prod

use:

ara

njar

ea și

serv

irea

mes

ei p

entr

u ci

nă.

4.1.

Eva

luar

ea în

treg

ului

pr

oces

de

real

izare

a

proi

ectu

lui.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ectu

lui

• Ar

anja

rea

și se

rvire

a m

esei

pen

tru

prez

enta

rea

proi

ectu

lui

• Im

port

anța

form

ării

obic

eiur

ilor

alim

enta

re să

năto

ase

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

eva

luar

ea m

eniu

rilor

în

tocm

ite d

e el

evi c

onfo

rm c

erin

țelo

r alim

enta

ției

echi

libra

te; e

xplic

area

, com

enta

rea

tehn

olog

iilor

de

prep

arar

e uti

lizat

e.

Aplic

ații

prac

tice:

eva

luar

ea a

spec

tulu

i mes

ei; e

valu

area

pr

odus

elor

cul

inar

e: a

spec

tul e

steti

c, m

irosu

l, va

loar

ea

nutr

itivă

, gus

tul.


31

Mod

ulul

: Meș

teșu

guri

popu

lare

și m

oder

ne(A

rta

acul

ui, T

ricot

area

, Cer

amic

a, P

relu

crar

ea a

rtisti

că a

lem

nulu

i, Îm

pleti

tul d

in fi

bre

vege

tale

)

Arta

acu

lui

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui p

ortu

lui

popu

lar d

in R

. M.

1.2.

Ide

ntific

area

m

ater

iale

lor

și us

tens

ilelo

r sp

ecifi

ce

meș

teșu

gulu

i.

1. S

peci

ficul

meș

teșu

gulu

i Cus

utul

și

brod

atul

trad

ițion

al•

Artic

ole

de p

ort p

opul

ar. C

ostu

mul

tr

adiți

onal

fem

eies

c; c

ostu

mul

tr

adiți

onal

băr

băte

sc; ti

puril

e de

co

stum

e di

n zo

nele

R. M

. Moti

ve

orna

men

tale

trad

ițion

ale

brod

ate

pe

pies

e al

e po

rtul

ui p

opul

ar•

Mat

eria

le și

ust

ensil

e uti

lizat

e în

br

oder

ie.

Prop

rietă

țile,

car

acte

ristic

ile și

pr

oven

ienț

a m

ater

iale

lor u

tiliza

te în

br

oder

ie; n

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pro

tecț

ie a

mun

cii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

spec

ificu

l por

tulu

i pop

ular

, va

rieta

tea

pies

elor

por

tulu

i pop

ular

în R

. M.;

aspe

ctul

es

tetic

, com

poziț

ia d

ecor

ativă

, orn

amen

tele

trad

ițion

ale

etc.

; pro

prie

tățil

e, p

rove

nien

ța și

car

acte

ristic

ile m

ater

iale

lor

folo

site

în b

rode

rie: b

umba

c, in

, cân

epă,

lână

, măt

ase

etc.

; us

tens

ilele

spec

ifice

bro

derie

i. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e se

lect

are

și ev

alua

re a

cal

ității

pâ

nzei

(gro

sime,

text

ură,

asp

ect,

prov

enie

nță

etc.

), a

firel

or

colo

rate

con

form

cer

ințe

lor,

a us

tens

ilelo

r (ac

e, g

herg

hef).

2.1.

Rea

lizar

ea p

unct

elor

de

bro

derie

arti

stică

, re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enice

și

regu

lile

de p

rote

cție

a

mun

cii.

2. T

ehni

ci d

e cu

sut ș

i bro

dat

• Br

oder

ia n

eted

ă (a

rtisti

că)

• Pu

ncte

de

cusu

t și b

roda

t spe

cific

e br

oder

iei a

rtisti

ce

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

spec

ificu

l bro

derie

i arti

stice

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xers

area

real

izării

pun

ctel

or d

e br

odat

: pl

in (p

lat)

, de

umpl

ere,

aru

ncat

(int

erca

lat)

, fes

ton,

în

cruc

ișat;

tehn

ica

real

izării

pun

ctul

ui d

e gă

uric

ă du

blă,

zig

zag.


32

3.1.

Pro

iect

area

unu

i ar

ticol

bro

dat

conf

orm

prin

cipi

ilor

arte

i dec

orati

ve.

3.2.

Rea

lizar

ea u

nui

artic

ol c

u de

cor

brod

at, r

espe

ctân

d su

cces

iune

a op

eraț

iilor

te

hnol

ogic

e.

3. R

ealiz

area

unu

i arti

col s

impl

u•

Proi

ecta

rea

unui

arti

col s

impl

u,

deco

rat c

u br

oder

ie

• An

aliza

rea

și se

lect

area

resu

rsel

or

mat

eria

le n

eces

are

real

izării

pr

oiec

tulu

i •

Real

izare

a pr

actic

ă a

artic

olul

ui

proi

ecta

t. Cr

oire

a st

ofei

. Am

plas

area

de

coru

lui p

e su

praf

ața

artic

olul

ui.

Real

izare

a pu

ncte

lor d

e br

oder

ie.

Ope

rații

de

finisa

re

• Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

mod

alită

ți de

am

plas

are

a de

coru

lui p

e su

praf

ața

artic

olul

ui; l

egită

țile

crom

atici

i; le

gită

țile

com

poziț

iona

le.

Aplic

ații

prac

tice:

pro

iect

area

arti

colu

lui,

sele

ctar

ea și

pr

egăti

rea

mijl

oace

lor m

ater

iale

pot

rivite

, com

pune

rea

supr

afeț

ei a

rtico

lulu

i, tr

ansf

erar

ea d

esen

ului

, com

bina

rea

tehn

icilo

r de

cusu

t și b

roda

t stu

diat

e în

tr-o

lucr

are

de

crea

ție; fi

nisa

rea

artic

olul

ui (s

păla

rea,

scro

bire

a, c

ălca

rea

etc.

); pă

stra

rea

în o

rdin

e și

cură

țeni

e a

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor s

elec

tate

; înl

ătur

area

lacu

nelo

r dep

istat

e în

tim

pul l

ucru

lui.

Prod

use:

bati

stă,

min

i-pro

sop,

pan

ou, c

oper

tă p

entr

u ca

rte/

agen

dă e

tc.

4.1.

Eva

luar

ea

într

egul

ui p

roce

s de

con

fecț

iona

re a

ar

ticol

ului

cu

deco

r br

odat

.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Posib

ilită

ți de

util

izare

și d

ecor

are

a ar

ticol

ului

; cor

elaț

ia d

intr

e m

ește

șug

și ac

tivită

țile

cotid

iene

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or.

Aplic

ații

prac

tice:

exp

oziți

e de

lucr

ări.

Tric

otar

eaU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

te1.

1. Id

entifi

care

a te

ndin

țelo

r m

oder

ne a

le

artic

olel

or tr

icot

ate.

1. S

peci

ficul

tric

otăr

ii•

Aspe

ctul

est

etic

și fu

ncții

le u

tilita

re

ale

artic

olel

or tr

icot

ate:

act

ualit

atea

ar

ticol

elor

tric

otat

e; fu

ncții

le

artic

olel

or tr

icot

ate;

tend

ințe

m

oder

ne în

var

ieta

tea

artic

olel

or

tric

otat

e

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

var

ieta

tea

artic

olel

or

tric

otat

e: a

rtico

le v

estim

enta

re, a

cces

orii;

dom

enii

de

utiliz

are

a ar

ticol

elor

tric

otat

e; v

arie

tate

a de

mat

eria

le

spec

ifice

tric

otăr

ii; p

ropr

ietă

țile

mat

eria

lelo

r și a

le

uste

nsile

lor u

tiliza

te în

tric

otar

e; st

udiu

l și c

erce

tare

a m

ater

iale

lor s

peci

fice

tric

otăr

ii: lâ

nă, m

ohai

r, ac

ril e

tc.


33

1.2.

Rec

unoa

șter

ea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

spec

ifice

tric

otăr

ii.

• M

ater

iale

și u

sten

sile

folo

site

în

tric

otar

e•

Prov

enie

nța,

cla

sifica

rea,

pr

oprie

tățil

e fir

elor

texti

le:

mod

alită

ți de

sele

ctar

e a

mat

eria

le-

lor ș

i ust

ensil

elor

în fu

ncție

de

arti-

colu

l pro

iect

at; n

orm

e sa

nita

r-igi

eni-

ce și

regu

li de

pro

tecț

ie a

mun

cii

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

sele

ctar

e și

eval

uare

a fi

relo

r te

xtile

(pro

veni

ență

, gro

sime,

trăi

nici

e, g

rad

de ră

suci

re),

uste

nsile

lor (

gros

ime,

form

ă).

2.1.

Rea

lizar

ea

elem

ente

lor d

e ba

ză a

le tr

icot

ării,

re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

lile

de p

rote

cție

a

mun

cii.

2. E

lem

ente

de

bază

ale

tric

otăr

ii •

Och

i pe

față

, och

i pe

dos,

jete

u, o

chi

de m

argi

ne, î

nmul

țirea

și sc

ăder

ea

ochi

urilo

r, oc

hi d

e în

chei

ere

a tr

icot

ului

•

Mod

ele

de tr

icot

are:

pun

ct je

rseu

, el

astic

, sem

iela

stic,

tric

otar

ea c

u je

teu

• M

odal

ități

de tr

icot

are:

lini

ară

și ci

rcul

ară

• Se

mne

con

venț

iona

le

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

spec

ificu

l tric

otăr

ii; ti

puri

de

ochi

uri;

sem

ne c

onve

nțio

nale

; mod

ele

de tr

icot

are.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e co

mbi

nare

a o

chiu

rilor

, în

mul

țirea

și sc

ăder

ea o

chiu

rilor

, înc

heie

rea

ochi

urilo

r; ob

ținer

ea m

odel

elor

de

tric

otar

e: je

rseu

, ela

stic,

tric

otar

ea

cu je

teu;

tric

otar

e lin

iară

și c

ircul

ară.

3.1.

Pro

iect

area

unu

i ar

ticol

tric

otat

, țin

ând

cont

de

crite

riile

func

ționa

le

și es

tetic

e.

3.2.

Rea

lizar

ea u

nui

artic

ol, r

espe

ctân

d su

cces

iune

a op

eraț

iilor

te

hnol

ogic

e.

3. R

ealiz

area

/tric

otar

ea u

nui a

rtico

l si

mpl

u•

Proi

ecta

rea

unui

arti

col t

ricot

at

• An

aliza

rea

și or

gani

zare

a re

surs

elor

m

ater

iale

nec

esar

e re

aliză

rii

proi

ectu

lui

• Re

aliza

rea

prac

tică

a ar

ticol

ului

pr

oiec

tat.

Stab

ilire

a di

men

siuni

lor.

Sele

ctar

ea g

amei

cro

mati

ce, a

m

odel

ului

de

tric

otar

e. T

ricot

area

ar

ticol

ului

. Ope

rații

de

finisa

re

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

proi

ecta

re a

arti

colu

lui

(sta

bilir

ea d

imen

siuni

i, cu

loril

or, m

odel

ului

); or

gani

zare

a m

ijloa

celo

r (fir

e te

xtile

, and

rele

); tr

icot

area

arti

colu

lui;

finisa

rea

artic

olul

ui tr

icot

at (î

nche

iere

a oc

hiur

ilor,

spăl

area

); pă

stra

rea

în o

rdin

e și

cură

țeni

e a

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or

sele

ctat

e; în

lătu

rare

a la

cune

lor d

epist

ate

în ti

mpu

l luc

rulu

i. Pr

odus

e: v

estă

, fus

tă, c

iupi

ci, j

ucăr

ie m

oale

etc

.


34

4.1.

Eva

luar

ea c

alită

ții și

as

pect

ului

est

etic

al

artic

olel

or tr

icot

ate.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui

din

punc

t de

vede

re a

l cal

ității

•

Cara

cter

istica

lucr

ării

în fu

ncție

de

cal

itate

a tr

icot

ării,

act

ualit

atea

ar

ticol

ului

; con

exiu

nea

dint

re

tric

otar

e și

viaț

a co

tidia

nă

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic, d

ecor

ativ,

utilit

ar a

l arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or tr

icot

ate.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xpoz

iții d

e lu

crăr

i.

Cera

mic

a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Con

cepe

rea

cera

mic

ii ca

ge

n al

art

ei

deco

rativ

-apl

icat

e,

com

pone

ntă

a te

zaur

ului

naț

iona

l. 1.

2. D

eose

bire

a ob

iec-

telo

r de

cera

mic

ă și

a ar

tefa

ctel

or

trad

ițion

ale/

spec

ifi-

ce a

real

ului

dan

ubi-

ano-

ponti

c.

1. Is

toric

ul și

dez

volta

rea

• Pa

leol

iticu

l sup

erio

r, ar

tefa

cte

din

area

lul d

anub

iano

-pon

tic, c

eram

ica

de C

ucut

eni –

mar

ca u

nei c

ivili

zații

•

Cent

re d

e ce

ram

ică

trad

ițion

ală

• Ar

tiști

plas

tici c

eram

iști, m

ește

ri po

pula

ri •

Orn

amen

tul ș

i cro

mati

ca tr

adiți

onal

ă

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

vas

e de

scop

erite

de

arhe

olog

i în

are

alul

dan

ubia

no-p

ontic

, par

ticul

arită

țile

de: f

orm

ă,

crom

atică

și u

tilita

te; u

tilita

tea

vase

lor d

e ce

ram

ică

în v

iața

co

ntem

pora

nă; c

ontr

ibuț

ia v

asul

ui d

e ce

ram

ică

la sp

orire

a ca

lităț

ii și

gust

ului

buc

atel

or; f

orm

a va

selo

r tra

dițio

nale

; as

emăn

area

ant

ropo

logi

că a

vas

elor

; orn

amen

tul ș

i cr

omati

ca tr

adiți

onal

ă.

Aplic

ații

prac

tice:

repr

ezen

tare

a gr

afică

a fo

rmei

și

prop

orții

lor p

ărțil

or c

ompo

nent

e al

e un

or o

biec

te/v

ase

trad

ițion

ale

din

cera

mic

ă; st

abili

rea

aute

ntici

tății

obi

ecte

lor

de c

eram

ică

în fu

ncție

de

aspe

ct, f

orm

ă, e

lem

ente

de

asem

ănar

e.2.

1. D

escr

iere

a et

apel

or

tehn

olog

ice

de

tran

sfor

mar

e a

argi

lei î

n ar

ticol

e/co

nfec

ții.

2. A

BC-u

l teh

nolo

gic

de tr

ansf

orm

are

a lu

tulu

i în

cera

mic

ă•

Mat

eria

lele

și u

sten

silel

e ne

cesa

re

pent

ru m

odel

area

arh

aică

a

form

elor

/obi

ecte

lor

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

pro

prie

tățil

e m

ater

iale

lor

și in

stru

men

telo

r (ar

gilă

, cao

lin, a

ngob

ă, g

lazu

ri); m

odur

ile

de p

repa

rare

a a

cest

ora;

eta

pele

tran

sfor

măr

ii lu

tulu

i în

cera

mic

ă: m

odel

area

, usc

area

sub

folie

, usc

area

la a

er,

șlefu

irea:

bisc

uita

rea

(prim

a ar

dere

la 9

00 g

rade

); pi

ctar

ea;

glaz

urar

ea; a

rder

ea fi

nală

(120

0 gr

ade)

; teh

nolo

gia

folo

sirii

cupt

orul

ui d

e ca

lcin

at și

regu

lile

de se

curit

ate

a m

unci

i.


35

2.2.

Org

aniza

rea

uste

nsile

lor.

2.3.

Pre

para

rea

past

ei,

barb

otine

i și

a co

lora

nțilo

r sp

ecifi

ci.

• Te

hnic

i arh

aice

/prim

itive

de

mod

elar

e. D

ecor

ul și

cro

mati

ca

trad

ițion

ală

• Te

hnol

ogia

apl

icăr

ii co

lora

nțilo

r/an

gobe

lor p

e su

praf

ețe

umed

e/us

cate

• Te

hnol

ogia

usc

ării

și co

acer

ii ar

ticol

elor

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

stab

ilire

a c

alită

ții a

rgile

i și

a pr

oprie

tățil

or a

cest

eia

(asp

ect,

culo

are,

pla

stici

tate

, gr

anul

are)

.

3.1.

Ela

bora

rea

proi

ectu

lui d

e co

nfec

ționa

re a

un

ui v

as u

tilita

r sa

u a

unui

obi

ect

deco

rativ

. 3.

2. R

ealiz

area

al

gorit

mul

ui

de m

odel

are

a ob

iect

ului

, re

spec

tând

regu

lile

de ig

ienă

și

prot

ecție

a m

unci

i.

3. P

roie

ctul

• Re

prez

enta

rea

grafi

că a

schi

ței/

lucr

ării

prec

oniza

te (f

orm

ă,

dim

ensiu

ne, p

ropo

rții

ale

părț

ilor/

el

emen

telo

r com

pone

nte)

•

Mat

eria

lizar

ea id

eii

• De

cora

rea

prin

apl

icar

ea c

ulor

ilor

și a

orna

men

telo

r tra

dițio

nale

sp

ecifi

ce zo

nei

• N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pr

otec

ție a

mun

cii

Aplic

ații

prac

tice:

real

izare

a sc

hițe

i; pr

egăti

rea

locu

lui

de m

uncă

; pre

gătir

ea m

ater

iale

lor ș

i ust

ensil

elor

; m

ater

ializ

area

idei

i (m

odel

area

, dec

orar

ea);

resp

ecta

rea

rigor

ilor t

ehno

logi

ce d

e pr

egăti

re a

arg

ilei p

entr

u co

acer

e;

resp

ecta

rea

regu

lilor

de

secu

ritat

e a

mun

cii.

Prod

use:

real

izare

a ob

iect

elor

de

uz c

asni

c, im

itând

form

a tr

adiți

onal

ă și

păst

rând

pro

porț

iile

spec

ifice

, exe

cuta

te p

rin

met

oda

mod

elăr

ii ar

haic

e.

4.1.

Eva

luar

ea o

biec

telo

r co

nfec

ționa

te su

b as

pect

tehn

olog

ic,

este

tic și

util

itar.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

prod

usel

or•

Dete

rmin

area

sine

-cos

tulu

i (c

ostu

lui u

nita

r) și

cal

cula

rea

resu

rsel

or m

ater

iale

folo

site

pent

ru

conf

ecțio

nare

a pr

odus

ului

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

crit

eriil

e de

eva

luar

e a

lucr

ărilo

r pra

ctice

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: d

eter

min

area

sine

-cos

tulu

i (co

stul

ui

unita

r) și

cal

cula

rea

resu

rsel

or m

ater

iale

folo

site

pent

ru

conf

ecțio

nare

a pr

odus

ului

; org

aniza

rea

expo

zițiil

or c

u vâ

nzar

e a

lucr

ărilo

r pra

ctice

; org

aniza

rea

excu

rsiil

or/v

izite

lor

în a

telie

rele

meș

teril

or c

eram

iști.


36

Prel

ucra

rea

artis

tică

a le

mnu

lui

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reși

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Ana

lizar

ea

cara

cter

istici

lor

obie

ctel

or d

in

lem

n/pl

acaj

or

nam

enta

te

trad

ițion

al.

1.2.

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

spec

ifice

pen

tru

dife

rite

tehn

ici d

e lu

cru

în le

mn.

1. O

biec

te d

in le

mn

orna

men

tate

tr

adiți

onal

•

Obi

ecte

din

pla

caj,

asam

blat

e pr

in

cep

și cu

ib

• Ar

ticol

e ex

ecut

ate

prin

gra

vare

• Va

rieta

tea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

• N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pr

otec

ție a

mun

cii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

obi

ecte

util

itare

și d

ecor

ative

(s

căun

el, b

lidar

, toc

ător

, cui

er d

in le

mn,

cuti

e, su

port

, ram

ă,

poliț

ă, p

anou

, obi

ecte

din

pla

caj,

peisa

je e

tc. e

xecu

tate

prin

gr

avar

e).

Aplic

ații

prac

tice:

sele

ctar

ea m

ater

iale

lor ș

i ust

ensil

elor

uti

lizat

e (e

senț

e de

lem

n m

oale

(tei

, plo

p, a

rin);

plac

aj;

fiere

stră

u de

traf

oraj

; tipu

ri de

rind

ele;

dăl

ți cu

div

erse

co

nfigu

rații

ale

tăișu

lui;

cuțit

e pe

ntru

cio

plire

cu

ungh

iuri

dive

rse

de a

scuț

ire: v

opse

le p

entr

u to

nare

); pr

egăti

rea

și vo

psire

a m

ater

ialu

lui p

entr

u ex

ecut

area

gra

vuril

or.

2.1.

Rea

lizar

ea te

hnic

ilor

de p

relu

crar

e a

lem

nulu

i, re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

lile

de p

rote

cție

a

mun

cii.

2.2.

Ana

lizar

ea

cons

truc

ției ș

i fu

ncțio

nării

maș

inii

elec

tric

e de

gău

rit.

2. T

ehno

logi

i de

prel

ucra

re a

lem

nulu

i: rin

delu

irea;

dăl

tuire

a •

Ascu

țirea

și a

just

area

inst

rum

ente

lor

de p

relu

crar

e a

lem

nulu

i •

Met

ode

și in

stru

men

te d

e tr

asar

e.

Îmbi

nare

a pi

esel

or p

rin c

epur

i •

Maș

ina

elec

tric

ă de

gău

rit

• Te

hnol

ogii

de p

relu

crar

e ar

tistic

ă a

lem

nulu

i; gr

avar

ea în

lem

n •

Orn

amen

tica

folo

sită

în g

rava

re

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

tehn

olog

iile

de p

relu

crar

e m

anua

lă a

lem

nulu

i (rin

delu

irea,

dăl

tuire

a); c

onst

rucț

ia,

met

odel

e de

lucr

u cu

rind

elel

e și

dălți

le d

e tâ

mpl

ărie

; co

nstr

ucția

și fu

ncțio

nare

a m

așin

ii el

ectr

ice

de g

ăurit

; re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

mun

cii.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i pra

ctice

de

tras

are,

rind

elui

re,

dăltu

ire; d

e tr

afor

are;

de

găur

ire; d

e îm

bina

re a

pie

selo

r prin

ce

puri;

exe

rciți

i de

repr

ezen

tare

gra

fică

a un

or o

biec

te d

in

plac

aj, l

emn

etc.

*; lu

crăr

i pra

ctice

: de

vops

ire a

pla

caju

lui

pent

ru g

rava

re; d

e tr

asar

e a

orna

men

tulu

i (ge

n pe

isaj,

natu

ră st

atică

, moti

ve fi

tom

orfe

etc

.); d

e gr

avar

e cu

dăl

ți în

fo

rmă

de U

, V e

tc.*

; de

finisa

re.


37

3.1.

Rea

lizar

ea p

roie

ctu-

lui d

e co

nfec

ționa

re

a un

ui a

rtico

l din

le

mn

sau

plac

aj, d

in

mai

mul

te e

lem

en-

te, r

espe

ctân

d fiș

a te

hnol

ogic

ă.

3. P

roie

ct d

e co

nfec

ționa

re a

unu

i ar

ticol

din

lem

n sa

u pl

acaj

, as

ambl

ate

prin

cep

și c

uib

• O

rnar

ea a

rtico

lulu

i •

Term

inol

ogie

spec

ifică

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

fișa

tehn

olog

ică

a ar

ticol

ului

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: lu

crăr

i pra

ctice

de

proi

ecta

re a

arti

colu

lui;

real

izare

a sc

hițe

i, or

nam

enta

rea;

com

bina

rea

tehn

icilo

r st

udia

te în

tr-o

lucr

are

de c

reaț

ie; c

onfe

cțio

nare

a; fi

nisa

rea

artic

olul

ui.

Prod

use:

scău

nel,

tocă

tor,

cuie

r din

lem

n, c

utie,

supo

rt,

ram

ă, p

oliță

, pan

ou, o

biec

te d

in p

laca

j; pe

isaje

etc

. exe

cuta

te

prin

gra

vare

.4.

1. E

valu

area

pro

iect

u-lu

i de

conf

ecțio

nare

a

unui

arti

col d

in

lem

n, a

rgum

entâ

nd

utilit

atea

lui.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui

• N

oi p

osib

ilită

ți de

util

izare

și

deco

rare

a a

rtico

lulu

i•

Meș

teri

popu

lari

din

dom

eniu

. Pr

ofes

ia d

e tâ

mpl

ar

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

desc

riere

a et

apel

or

tehn

olog

ice

utiliz

ate

în a

ctivi

tățil

e de

con

fecț

iona

re.

Aplic

ații

prac

tice:

org

aniza

rea

unei

exp

oziți

i de

artic

ole

conf

ecțio

nate

de

elev

i; pr

ezen

tare

a pr

oiec

tulu

i.

Împl

etitu

l din

fibr

e ve

geta

leU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

te1.

1. V

arie

tate

a ob

iect

elor

de

cora

tiv-u

tilita

re,

a ac

ceso

riilo

r ve

stim

enta

re

conf

ecțio

nate

din

fib

re v

eget

ale.

1.

2. Id

entifi

care

a și

prep

arar

ea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor p

entr

u lu

cru.

1. S

peci

ficul

meș

teșu

gulu

i •

Obi

ecte

util

itare

trad

ițion

ale

conf

ecțio

nate

din

fibr

e ve

geta

le

com

bina

te: p

aie,

foi d

e po

rum

b/pă

nuși

etc.

•

Var

ieta

tea

obie

ctel

or d

ecor

ative

, uti

litar

e, a

cces

oriil

or v

estim

enta

re

conf

ecțio

nate

din

fibr

e ve

geta

le

• N

orm

ele

sani

tar-i

gien

ice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

mun

cii

• Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

fibr

ele

vege

tale

(pai

e, fo

i de

poru

mb,

pap

ură,

salc

ie (l

ozie

) etc

.); u

sten

silel

e sp

ecifi

ce;

obie

ctel

e de

cora

tive

conf

ecțio

nate

din

fibr

e ve

geta

le

com

bina

te (p

aie,

foi d

e po

rum

b/pă

nuși)

; flut

uraș

, îng

eraș

, ju

cării

; acc

esor

ii ve

stim

enta

re (p

ălăr

ii, p

apuc

i etc

.); o

biec

te

utilit

are

(pie

se d

e m

obili

er d

in îm

pleti

tură

de

nuie

le d

e ră

chită

de

dife

rite

dim

ensiu

ni e

tc.);

foto

lii, c

anap

ele,

scau

ne,

mes

e, e

taje

re; с

оșur

i cu

dife

rite

utiliz

ări e

tc.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

sele

ctar

e și

eval

uare

a c

alită

ții

mat

eria

lelo

r con

form

cer

ințe

lor (

elas

ticita

te, l

uciu

, dur

itate

); ex

erci

ții d

e se

lect

are

a us

tens

ilelo

r (cu

țitaș

sau

bric

eag,

ac,

de

geta

r, aț

ă, v

ase,

pân

ză).


38

2.1.

Rea

lizar

ea te

hnic

ilor

de c

onfe

cțio

nare

a

artic

olel

or d

in fi

bre

vege

tale

com

bina

te,

resp

ectâ

nd n

orm

ele

sani

tar-i

gien

ice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie

a m

unci

i.

2. T

ehni

ca îm

pleti

tulu

i din

păn

uși ș

i pa

ie

• Te

hnic

a de

împl

etire

cu

nod:

tehn

iсa

răsu

сirii

fâșii

lor ș

i for

mar

ea fi

rulu

i•

Tehn

ica

împl

etitu

lui d

in p

aie

• Pr

eluc

rare

a pa

ielo

r, pr

egăti

rea

segm

ente

lor d

e di

ferit

e lu

ngim

i •

Tehn

ica

împl

etitu

lui d

in fi

bre

vege

tale

com

bina

te

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

det

aliil

e ob

iect

elor

din

fibr

e ve

geta

le; d

esсr

iere

a te

hnic

ilor d

e lu

cru

și m

ater

iale

lоr

neсe

sare

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xers

area

tehn

icilo

r pen

tru

conf

ecțio

nare

a ob

iect

elor

din

păn

uși (

соșu

leț p

entr

u du

lсiu

ri, ta

vă p

entr

u pâ

ine)

; din

pai

e (a

cces

orii

vesti

men

tare

, figu

rine:

căț

eluș

, că

priță

); di

n fib

re v

eget

ale

com

bina

te (s

uven

ire e

tc.);

ex

erci

ții d

e re

prez

enta

re g

rafic

ă; fi

nisa

rea

artic

olel

or

(spă

lare

a, b

ronz

area

, lăc

uire

a, u

scar

ea).

3.1.

Rea

lizar

ea

unui

pro

iect

de

conf

ecțio

nare

a

unui

arti

col d

in

fibre

veg

etal

e,

resp

ectâ

nd

succ

esiu

nea

oper

ațiil

or

tehn

olog

ice.

3. P

roie

ct d

e co

nfec

ționa

re a

unu

i ar

ticol

din

fibr

e ve

geta

le•

Sele

сtar

ea și

pre

para

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor:

schi

ța g

rafic

ă,

fișa

tehn

olog

ică,

con

fecț

iona

rea

artic

olul

ui

• Fi

nisa

rea

artic

olul

ui: s

păla

rea,

br

onza

rea,

lăcu

irea,

usc

area

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

stud

iul ș

i sel

ecta

rea

info

rmaț

iei;

fișa

tehn

olog

ică

pent

ru c

onfe

cțio

nare

a ar

ticol

ului

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: re

aliza

rea

unui

соș

uleț

pen

tru

dulс

iuri,

un

ei ta

ve p

entr

u pâ

ine

etc.

*; re

prez

enta

rea

grafi

că a

ar

ticol

ului

; sel

eсta

rea

fibre

lоr v

eget

ale

соnf

оrm

сrit

eriil

оr

de с

alita

te: s

ufiсi

ent d

e gr

оase

și ta

ri pe

ntru

exe

сuta

rea

artic

olul

ui; fi

nisa

rea.

Pr

odus

e: o

biec

te d

in p

ănuș

i (со

șule

ț pen

tru

dulс

iuri,

tavă

pe

ntru

pâi

ne);

obie

cte

din

paie

(acc

esor

ii ve

stim

enta

re,

figur

ine,

căț

eluș

, căp

riță)

etc

. 4.

1. A

prec

iere

a ob

iect

elor

cre

ate

de

meș

terii

pop

ular

i, a

lucr

ărilo

r per

sona

le

și al

e co

legi

lor.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ectu

lui

• N

oi p

osib

ilită

ți de

util

izare

și

deco

rare

a a

rtico

lulu

i•

Activ

itate

a m

ește

rilor

pop

ular

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

desc

riere

a et

apel

or

tehn

olog

ice.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

valu

area

pro

iect

elor

pre

zent

ate

de e

levi

; pr

ezen

tare

a un

ei e

xpoz

iții;

orga

niza

rea

unei

exc

ursii

.


39

Mod

ulul

: Col

aje

și d

ecor

ațiu

ni

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

tehn

olog

iei

de c

rear

e a

cola

jelo

r m

ixte

. 1.

2. R

ealiz

area

co

laje

lor ș

i de

cora

țiuni

lor p

lane

și

volu

met

rice,

va

lorifi

când

te

hnic

ile st

udia

te

și pr

oprie

tățil

e ca

litati

ve a

le

mat

eria

lelo

r var

iate

.

1. R

ealiz

area

cola

jelo

r și d

ecor

ațiu

nilo

r di

n m

ater

iale

mix

te

• Po

sibili

tăți

de u

tiliza

re a

mat

eria

lelo

r re

cicl

abile

în c

rear

ea o

biec

telo

r de

cora

tiv-u

tilita

re. C

e es

te

reci

clar

ea?

Bene

ficiil

e re

cicl

ării.

Re

gulil

e de

reci

clar

e se

lecti

vă•

Mat

eria

le re

cicl

abile

pot

rivite

pen

tru

crea

ție. D

epoz

itare

a se

lecti

vă a

de

șeur

ilor.

Deșe

uri d

e am

bala

je,

hârti

e, p

lasti

c, sti

clă,

texti

le. N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pro

tecț

ie

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

var

ieta

tea

mat

eria

lelo

r mix

te

utiliz

ate

în c

olaj

și la

cre

area

obi

ecte

lor d

ecor

ative

(hâr

tie,

pânz

ă, m

ater

iale

nat

ural

e, re

cipi

ente

din

pla

stic,

met

al și

sti

clă

etc.

), co

laje

real

izate

în m

ai m

ulte

stra

turi,

com

bina

rea

mat

eria

lelo

r mix

te u

tiliza

te p

entr

u ex

pres

ivita

tea

imag

inii,

al

eger

ea su

port

ului

pen

tru

cola

je în

func

ție d

e m

ater

iale

, de

măr

imea

form

elor

dec

upat

e; se

lect

area

mat

eria

lelo

r, us

tens

ilelo

r și t

ehni

cilo

r; pa

șii d

e co

lect

are

sepa

rată

cor

ectă

; id

entifi

care

a, p

resa

rea,

dep

ozita

rea,

dep

uner

ea m

ater

iale

lor;

posib

ilită

ți de

reci

clar

e în

mod

cre

ativ;

prin

cipi

i ale

sc

him

bării

vie

ții: r

educ

erea

, ref

olos

irea,

reci

clar

ea.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

sele

ctar

e și

eval

uare

a c

alită

ții

mat

eria

lelo

r rec

icla

bile

; stu

diul

și c

erce

tare

a m

ater

iale

lor.

2.1.

Rea

lizar

ea

deco

rațiu

nilo

r, re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

de

prot

ecție

a m

unci

i.

2. R

ealiz

area

cola

jelo

r și d

ecor

ațiu

nilo

r te

mati

ce•

Reda

rea

parti

cula

rităț

ilor

cara

cter

istice

ale

tem

ei: f

orm

ă,

culo

are,

dim

ensiu

ne e

tc.

• Et

ape

de re

aliza

re a

col

ajel

or/

deco

rațiu

nilo

r tem

atice

: ale

gere

a su

biec

tulu

i, co

mpu

nere

a su

praf

eței

, se

lect

area

mat

eria

lelo

r, de

cupa

rea

și as

ambl

area

det

aliil

or, t

ehno

logi

a ca

șeră

rii d

etal

iilor

, usc

area

lucr

ării

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

ale

gere

a ob

iect

ului

ca

ract

eristi

c te

mei

pro

puse

, cer

ințe

de

sele

ctar

e a

supo

rtul

ui p

entr

u co

laje

/dec

oraț

iuni

lor t

emati

ce în

func

ție

de m

ater

iale

, măr

imea

form

elor

; sel

ecta

rea

mat

eria

lelo

r, us

tens

ilelo

r și t

ehni

cilo

r; an

aliza

cer

ințe

lor e

steti

ce fa

ță d

e o

lucr

are-

cola

j; m

odal

ități

de u

tiliza

re a

mat

eria

lelo

r rec

icla

bile

pe

ntru

cre

area

uno

r arti

cole

dec

orati

ve.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

cole

ctar

e și

depo

zitar

e a

mat

eria

lelo

r; ex

ersă

ri de

dec

upar

e a

form

elor

din

div

erse

m

ater

iale

; îm

bina

rea

form

elor

în c

ompo

ziții

tem

atice

pe

dive

rse

supo

rtur

i, cu

div

erse

mat

eria

le.


40

3.1.

Pro

iect

area

unu

i ar

ticol

, res

pect

ând

aspe

ctul

est

etic

și uti

litar

. 3.

2. C

onfe

cțio

nare

a un

ui a

rtico

l, fo

losin

d m

ater

iale

le

reci

clab

ile.

3. R

ealiz

area

unu

i arti

col s

impl

u•

Proi

ecta

rea

unui

arti

col s

impl

u •

Anal

izare

a și

sele

ctar

ea re

surs

elor

m

ater

iale

nec

esar

e re

aliză

rii

proi

ectu

lui

• M

odal

ități

de p

relu

crar

e a

mat

eria

lelo

r sel

ecta

te p

entr

u cr

eare

a ar

ticol

ului

•

Real

izare

a pr

actic

ă a

artic

olul

ui

proi

ecta

t•

Ope

rații

de

finisa

re

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

eta

pele

de

conf

ecțio

nare

a

artic

olul

ui p

roie

ctat

; ela

bora

rea

schi

ței,

sele

ctar

ea

mijl

oace

lor,

stab

ilire

a te

hnic

ii de

con

fecț

iona

re.

Aplic

ații

prac

tice:

pro

iect

area

arti

colu

lui,

stab

ilire

a ga

mei

cro

mati

ce, s

elec

tare

a m

ater

iale

lor,

conf

ecțio

nare

a ar

ticol

ului

, luc

rări

de fi

nisa

re/p

reze

ntar

e.

Prod

use:

por

tofe

l, po

șetă

, gea

ntă,

ram

ă fo

to, s

uven

ir, su

port

pe

ntru

can

ă, p

anou

dec

orati

v, co

ș dec

orati

v, va

ză, s

upor

t pe

ntru

ziar

e/cr

eioa

ne/b

ijute

rii, d

ecor

ațiu

ne d

e Cr

ăciu

n,

biju

terii

.

4.1.

Exp

licar

ea

pref

erin

țelo

r în

ale

gere

a m

ater

iale

lor,

uste

nsile

lor,

tehn

icilo

r, pe

ntru

cr

eare

a un

or c

olaj

e și

deco

rațiu

ni d

in

mat

eria

le m

ixte

.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Eval

uare

a în

treg

ului

pro

ces d

e co

nfec

ționa

re

• Po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olul

ui; a

ctivi

tăți

și m

eser

ii sp

ecifi

ce

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or.

Aplic

ații

prac

tice:

exp

oziți

e de

lucr

ări,

târg

de

carit

ate

cu

vânz

area

lucr

ărilo

r.


41

Mod

ulul

: Acti

vită

ți ag

ricol

e

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r, m

etod

elor

de

culti

vare

și c

reșt

ere

a cu

lturil

or

legu

mic

ole,

pl

ante

lor

deco

rativ

e.

1. C

reșt

erea

pla

ntel

or•

Tipu

ri de

pla

nte,

solu

ri, în

grăș

ămin

te•

Inst

rum

ente

și u

tilaj

e ne

cesa

re

prel

ucră

rii so

lulu

i. M

ater

ialu

l săd

itor

nece

sar.

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de p

rote

cție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

tipu

ri de

pla

nte:

dec

orati

ve,

legu

mic

ole;

pro

cesu

l de

culti

vare

, rec

olta

re, c

alcu

lare

a

road

ei; ti

puri

de so

luri

în fu

ncție

de

com

pone

nță:

nisi

poas

e,

argi

loas

e, c

erno

ziom

uri;

îngr

ășăm

inte

: org

anic

e, m

iner

ale,

ba

cter

iene

; bol

ile și

dău

năto

rii p

lant

elor

, mod

alită

ți de

co

mba

tere

; ins

trum

ente

și u

tilaj

e sp

ecifi

ce p

relu

crăr

ii so

lulu

i, co

ndiți

i de

păst

rare

a u

tilaj

elor

.

2.1.

Efe

ctua

rea

lucr

ărilo

r ag

ricol

e de

pr

imăv

ară.

2.

2. A

sigur

area

co

ndiți

ilor o

ptim

e de

cre

șter

e a

cultu

rilor

sem

ănat

e. 2.

Luc

rări

agric

ole

de p

rimăv

ară

• Pl

ante

dec

orati

ve, c

ultu

ri le

gum

icol

e•

Cond

iții d

e în

mul

țire

a cu

lturil

or

legu

mic

ole

și pl

ante

lor d

ecor

ative

• Pr

eluc

rare

a so

lulu

i •

Plan

tare

a cu

lturil

or le

gum

icol

e/de

cora

tive

• De

sfăș

urar

ea a

ctivi

tățil

or p

racti

ce.

Lucr

ări d

e co

mba

tere

a d

ăună

toril

or

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

con

diții

de

creș

tere

, m

odal

ități

de în

mul

țire

(sem

ănar

e di

rect

ă, p

lant

area

ră

sadu

lui),

com

bate

rea

dăun

ător

ilor.

Aplic

ații

prac

tice:

lucr

ări d

e pr

egăti

re a

solu

lui:

măr

unțir

ea,

nive

lare

a, se

măn

area

cul

turil

or le

gum

icol

e/de

cora

tive,

pl

anta

rea

răsa

dulu

i, ud

area

tere

nulu

i; ap

reci

erea

cal

ității

pl

ante

lor î

n pr

oces

ul d

e cr

ește

re.

Prod

use:

com

poziț

ii di

n pl

ante

dec

orati

ve, r

ăzoa

re c

u pl

ante

de

cora

tive,

cul

turi

legu

mic

ole

(roș

ii, c

astr

aveț

i etc

.).

3.1.

Apr

ecie

rea

calit

ății

lucr

ărilo

r efe

ctua

te

în fu

ncție

de

as

pect

ul p

lant

elor

cu

ltiva

te.

3.2.

Sta

bilir

ea fa

ctor

ilor

ce a

u fa

voriz

at

obțin

erea

pla

ntel

or

sănă

toas

e.

3. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

prod

usel

or•

Calit

atea

cul

turil

or le

gum

icol

e/de

cora

tive

• Co

rela

ția d

intr

e ac

tivită

țile

agric

ole

și vi

ața

cotid

iană

, mes

erii

spec

ifice

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

într

ețin

erea

ord

inii

și cu

rățe

niei

, fol

osire

a co

rect

ă a

inst

rum

ente

lor;

iden

tifica

rea

unor

pos

ibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e; d

escr

iere

a et

apel

or

tehn

olog

ice

utiliz

ate

în a

ctivi

tățil

e pr

actic

e de

lucr

u.

Aplic

ații

prac

tice:

eva

luar

ea c

alită

ții în

griji

rii în

func

ție d

e as

pect

ul p

lant

elor

.


42

Mod

ulul

: Edu

cație

dig

itală

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Iden

tifica

rea

oper

ațiil

or a

soci

ate

proc

esul

ui d

e că

utar

e.1.

2. U

tiliza

rea

opțiu

nilo

r de

exc

lude

re,

căut

are

com

ună,

că

utar

e ex

actă

, în

func

ție d

e tip

și

dom

eniu

.1.

3. U

tiliza

rea

imag

inilo

r în

cal

itate

de

crite

riu d

e că

utar

e.

1. C

ăută

m d

ate

– in

telig

ent!

• Că

utar

ea în

loca

ții si

gure

. Ce

înse

amnă

loca

ție si

gură

?•

Căut

area

glo

bală

. Cuv

inte

le-c

heie

. O

pera

ții în

cas

eta

de c

ăuta

re•

Căut

area

în b

aza

unei

imag

ini.

Und

e și

cum

o p

utem

efe

ctua

?

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

Loc

ațiil

e sig

ure

– cu

m p

ot

fi id

entifi

cate

? De

ce

este

impo

rtan

t să

utiliz

ăm d

oar d

ate

prel

uate

din

loca

ții si

gure

? Ex

erci

ții d

e: id

entifi

care

a lo

cații

lor s

igur

e în

baz

a ad

rese

i lor

w

eb.

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

opț

iuni

și o

pera

ții în

cas

eta

de c

ăuta

re; s

emni

ficaț

ia ”,

+ ,

–; c

ăuta

rea

în b

aza

unei

imag

ini

digi

tale

.Ex

erci

ții d

e că

utar

e în

pro

gram

ul d

e na

viga

re: c

ăuta

re în

ba

za u

nui s

et d

e cu

vint

e-ch

eie,

cuv

inte

-che

ie d

e ex

clud

ere,

co

mbi

nații

de

cuvi

nte-

chei

e; c

ăuta

re în

tr-u

n do

men

iu;

căut

are

în b

aza

unui

tip;

cău

tare

în b

aza

unei

imag

ini d

ate.

2.1.

Rec

unoa

șter

ea și

se

lect

area

cor

ectă

a

echi

pam

ente

lor

pent

ru p

roie

cție

.2.

2. U

tiliza

rea

adec

vată

a

echi

pam

ente

lor

pent

ru

repr

oduc

erea

su

netu

lui.

2.3.

Sel

ecta

rea

echi

pam

ente

lor

pent

ru ti

par.

2. H

ardw

are.

Dis

pozi

tive

de ie

șire

•

Cone

ctăm

cor

ect m

onito

are

și sis

tem

e de

pro

iecț

ie e

xter

ne

• Si

stem

e ac

ustic

e și

căști

– a

scul

tăm

îm

preu

nă sa

u se

para

t?•

Tipă

rim p

e hâ

rtie

– ce

treb

uie

să

cuno

aște

m?

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

opț

iuni

de

afișa

re a

in

form

ație

i; di

men

siuni

le și

rezo

luția

ecr

anul

ui; c

onec

tare

a câ

torv

a di

spoz

itive

de

afișa

re/p

roie

cție

. Ap

licaț

ii pr

actic

e de

sfăș

urat

e în

sala

de

calc

ulat

oare

: co

nect

area

disp

oziti

vulu

i de

proi

ecție

la c

alcu

lato

r/ta

blet

ă (d

acă

e ap

licab

il).

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

opț

iuni

de

audi

ere

și în

regi

stra

re a

info

rmaț

iei s

onor

e.

Aplic

ații

prac

tice

desf

ășur

ate

în sa

la d

e ca

lcul

atoa

re:

cone

ctar

ea d

ispoz

itive

lor a

custi

ce; c

onec

tare

a di

spoz

itive

lor

pent

ru ti

par.

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

impr

iman

te: c

lasifi

cări

și pr

oprie

tăți;

tipa

rul.


43

3.1.

Iden

tifica

rea

mod

elel

or d

e co

mun

icar

e di

gita

lă.

3.2.

Sel

ecta

rea

core

ctă

a pe

rsoa

nelo

r cu

care

co

mun

icăm

.3.

3. C

unoa

șter

ea

regu

lilor

de

prot

ecție

a d

atel

or

pers

onal

e.3.

4. C

rear

ea și

util

izare

a co

rect

ă a

cont

ului

de

e-m

ail.

3. C

omun

icar

ea în

spaț

iul d

igita

l•

Ce în

seam

nă să

com

unic

ăm d

igita

l?•

Cu c

ine

com

unic

ăm?

• In

stru

men

tele

de

com

unic

are

• Pe

ricol

e: c

unos

cute

și n

ecun

oscu

te•

Cont

ul d

e e-

mai

l – c

e ne

ofe

ră?

De la

ce

vâr

stă

este

per

mis?

• De

spre

risc

uri ș

i per

icol

e

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

com

unic

area

inte

rper

sona

lă

în m

ediu

l dig

ital:

inst

rum

ente

și m

etod

e. C

e tr

ebui

e să

știm

, în

aint

e de

a in

iția

o co

mun

icar

e?

Exer

ciții

de:

com

plet

are

a en

unțu

rilor

lacu

nare

, tab

elel

or,

sche

mel

or.

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

poș

ta e

lect

roni

că și

func

țiile

ei

; con

tul p

erso

nal d

e e-

mai

l; sig

uran

ța d

atel

or d

e ac

ces;

fu

rnizo

rul s

ervi

ciul

ui d

e po

ștă

elec

tron

ică.

Exer

ciții

de:

com

plet

are

a da

telo

r pen

tru

desc

hide

rea

cont

ului

.Ap

licaț

ii pr

actic

e de

sfăș

urat

e în

sala

de

calc

ulat

oare

: cre

area

co

ntul

ui d

e e-

mai

l. Co

nver

sații

/disc

uții/

obse

rvar

e: in

stru

men

te d

e co

mun

icar

e;

com

unic

are

prin

cha

t și e

-mai

l. Ex

erci

ții d

e: c

omun

icar

e cu

col

egii

prin

inte

rmed

iul s

ervi

ciilo

r de

mes

ager

ie, s

ervi

ciilo

r de

poșt

ă el

ectr

onic

ă.

Mod

ulul

: Rob

otică

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Util

izare

a co

rect

ă a

term

enilo

r sp

ecifi

ci ro

botic

ii în

exp

rimar

e și

în fo

rmul

area

în

treb

ărilo

r. 1.

2. Id

entifi

care

a pa

rticu

larit

ățilo

r di

stinc

tive

ale

robo

ților

.

1. E

voca

re/i

niție

re în

Rob

otică

• Is

toria

robo

ticii

• Ti

puri

de ro

boți

Cl

asifi

care

a ro

boțil

or: i

ndus

tria

li,

de se

rvic

ii, m

obili

, sta

tici,

uman

oizi/

andr

oizi,

aut

onom

i, cu

co

ntro

l la

dist

anță

Exer

ciții

de:

-

inte

rpre

tare

a te

rmen

ului

„ro

botic

ă”;

- en

umer

are

a pa

rticu

larit

ățilo

r disti

nctiv

e al

e ro

boțil

or;

- in

dica

re a

dom

eniil

or d

e uti

lizar

e a

robo

ților

; -

clas

ifica

re a

robo

ților

; -

desc

riere

a ro

boțil

or v

iitor

ului

și a

impa

ctul

ui so

cial

al

impl

emen

tării

pe

scar

ă la

rgă

a ro

boțil

or;

- ex

plic

are

a le

gilo

r rob

otici

i.


44

1.3.

Iden

tifica

rea

dom

eniil

or d

e uti

lizar

e a

robo

ților

.

• Le

gile

robo

ticii:

-

rela

ția ro

bot –

om

; -

rela

ția ro

bot –

robo

t; -

robo

ții și

um

anita

tea

2.1.

Rec

unoa

șter

ea

unită

ților

fu

ncțio

nale

și

com

pone

ntel

or

fizic

e al

e ro

botu

lui.

2.2.

Exp

licar

ea

desti

nație

i co

mpo

nent

elor

fiz

ice

ale

robo

tulu

i. 2.

3. E

xplic

area

de

stina

ției

elem

ente

lor

stru

ctur

ii fiz

ice

a ro

botu

lui.

2.4.

Asa

mbl

area

și

deza

sam

blar

ea

com

pone

ntel

or

fizic

e al

e ro

botu

lui.

2.5.

Res

pect

area

re

gulil

or d

e pr

otec

ție a

med

iulu

i am

bian

t și d

e m

uncă

în si

gura

nță.

2. C

um e

ste

cons

trui

t un

robo

t?Sc

hem

a fu

ncțio

nală

a ro

botu

lui:

unita

tea

de c

oman

dă; u

nita

tea

de

achi

ziție

a in

form

ație

i; un

itate

a de

ex

trag

ere

a in

form

ație

i; un

itate

a de

ac

ționa

re; u

nita

tea

de lo

com

oție

St

ruct

ura

fizic

ă a

robo

tulu

i: st

ruct

uri

de re

ziste

nță;

sist

eme

de lo

com

oție

; sis

tem

e de

exe

cuție

; sur

se d

e al

imen

tare

; sen

zori;

cen

tre

de

com

andă

; ele

men

te d

e co

nexi

une

Term

inol

ogie

spec

ifică

: mot

or, e

nerg

ie,

tran

sfor

mar

e de

ene

rgie

, con

trol

ul

mot

oare

lor,

acum

ulat

oare

, bat

erii,

ca

blur

i, po

rtur

i, co

nexi

uni f

ără

fir

Stru

ctur

i de

rezi

sten

ță: d

estin

ația

st

ruct

urilo

r de

rezis

tenț

ă; p

iese

le d

in

com

pone

nța

mod

elel

or d

e st

ruct

uri

de re

ziste

nță;

met

ode

de fi

xare

a

pies

elor

din

com

pone

nța

mod

elel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță;

pro

cedu

ri de

as

ambl

are

a m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă; p

roce

duri

de d

ezas

ambl

are

a m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă

Exer

ciții

de:

-

expl

icar

e a

noțiu

nilo

r și a

des

tinaț

iei u

nită

ților

func

ționa

le

și al

e co

mpo

nent

elor

fizic

e al

e ro

botu

lui;

- id

entifi

care

a re

lații

lor d

e re

cipr

ocita

te în

tre

unită

țile

func

ționa

le și

com

pone

ntel

e fiz

ice

ale

robo

ților

; -

clas

ifica

re a

pie

selo

r din

com

pone

nța

mod

elel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

în fu

ncție

de

desti

nație

, dim

ensiu

ni,

confi

gura

ție g

eom

etric

ă;

- cl

asifi

care

a se

nzor

ilor m

odel

elor

de

robo

ți în

func

ție d

e de

stina

ție și

car

acte

ristic

ile fu

ncțio

nale

; -

iden

tifica

re a

rela

țiilo

r de

reci

proc

itate

într

e ca

ract

eristi

cile

sis

tem

elor

de

exec

uție

și m

isiun

ile ro

boțil

or, î

ntre

ca

ract

eristi

cile

senz

orilo

r și m

isiun

ile ro

boțil

or;

- or

gani

zare

erg

onom

ică

a lo

culu

i de

mun

că.

Activ

ități

de m

odel

are:

asa

mbl

area

/dez

asam

blar

ea

stru

ctur

ilor d

e re

ziste

nță:

cad

ru, a

rcad

ă, șe

zlong

, sca

un,

scrâ

ncio

b, c

arus

el, ș

asiu

, car

casă

, tur

n; fi

xare

a un

ității

de

com

andă

pe

mod

elul

de

robo

t; co

nect

area

sist

emul

ui d

e lo

com

oție

la u

nita

tea

de c

oman

dă; i

nsta

lare

a și

dezin

stal

area

se

nzor

ilor u

ltras

onic

i, ta

ctili,

de

sune

t, de

lum

inoz

itate

, de

culo

ri, d

e or

ient

are

în sp

ațiu

.


45

Sist

eme

de lo

com

oție

: des

tinaț

ia,

proc

edur

ile d

e as

ambl

are/

deza

sam

blar

e a

mod

elel

or si

stem

elor

de

loco

moț

ie a

robo

ților

• U

nita

te d

e co

man

dă:

desti

nația

uni

tății

de

com

andă

; sc

him

bul d

e in

form

ații

într

e un

itate

a de

com

andă

și c

ompo

nent

ele

robo

tulu

i; în

corp

orar

ea u

nită

ților

de

com

andă

în m

odel

ele

de ro

boți

Sist

eme

de e

xecu

ție: d

estin

ația

sis

tem

elor

de

exec

uție

; con

trol

ul

siste

mel

or d

e ex

ecuț

ie

• Pr

otec

ția m

ediu

lui a

mbi

ant ș

i m

unca

în si

gura

nță

- re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

med

iulu

i am

bian

t și d

e m

uncă

în si

gura

nță;

-

orga

niza

rea

ergo

nom

ică

a lo

culu

i de

mun

căTe

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: e

rgon

omie

Prod

use:

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă; m

odel

e de

tran

smisi

uni c

u ro

ți di

nțat

e, c

urea

, mel

c; m

odel

e al

e sis

tem

elor

de

loco

moț

ie

cu ro

ți, șe

nile

, ben

zi tr

ansp

orto

are;

mod

ele

ale

siste

mel

or d

e ex

ecuț

ie d

e tip

mâi

ni m

ecan

ice,

disp

oziti

ve d

e m

anev

rare

, di

spoz

itive

de

apuc

are,

disp

oziti

ve d

edic

ate

asam

blat

e/de

zasa

mbl

ate.

3.1.

Cre

area

sub

îndr

umar

e a

med

iilor

sim

ulat

e de

lucr

u al

e ro

boțil

or.

3. C

ondu

cem

robo

ții•

Med

iile

de lu

cru

ale

robo

ților

: -

mod

ele

de m

edii

de lu

cru;

-

mod

ele

de m

edii

simul

ate;

-

mod

ele

de o

biec

te, o

bsta

cole

și

deni

velă

ri

Exer

ciții

de:

-

iden

tifica

re a

zone

lor ș

i obi

ecte

lor d

in m

ediil

e de

lucr

u di

n vi

ața

real

ă al

e ro

boțil

or și

med

iile

simul

ate

prop

use

de

cătr

e ca

drul

did

actic

. -

clas

ifica

re a

com

enzil

or d

in re

pert

oriu

l de

com

enzi

al

robo

tulu

i.


46

3.2.

Iden

tifica

rea

repe

rtor

iulu

i de

com

enzi

ale

robo

ților

. 3.

3. U

tiliza

rea

met

odel

or d

e co

ntro

l al r

oboț

ilor.

• Si

stem

e de

com

enzi

ale

robo

ților

-

com

enzi

de d

epla

sare

; -

com

enzi

de in

trod

ucer

e și

de

extr

ager

e a

info

rmaț

iei;

- co

men

zi de

acț

iune

Term

inol

ogie

spec

ifică

: Rep

erto

riul d

e co

men

zi•

Met

ode

de c

ontr

ol a

l rob

oțilo

r-

coor

dona

rea

exec

uție

i misi

unilo

r de

căt

re m

odel

ele

de ro

boți;

-

avan

taje

le și

dez

avan

taje

le

met

odel

or d

e co

ntro

l al r

oboț

ilor

- id

entifi

care

a re

lații

lor d

e re

cipr

ocita

te în

tre

com

enzi,

m

ediu

l de

lucr

u, c

arac

teris

ticile

robo

ților

, met

ode

de

cont

rol ș

i misi

unile

ace

stor

a.

Activ

ități

de m

odel

are:

cre

area

sub

îndr

umar

e a

med

iilor

sim

ulat

e de

lucr

u de

tip:

par

care

aut

o, la

birin

t, te

ren

de

fotb

al, d

rum

cu

obst

acol

e.

Activ

ități

de jo

c: c

ontr

olul

man

ual,

auto

mat

și m

anum

atic

al

mod

elel

or d

e ro

boți

asam

blaț

i de

cătr

e el

evi.

Prod

use:

pro

iect

real

izat:

Robo

t în

misi

une.

Clas

a a

VII-a

Mod

ulul

: Art

a cu

linar

ă și

sănă

tate

a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

subs

tanț

elor

nut

ri-tiv

e în

pro

duse

le

alim

enta

re.

1.2.

Iden

tifica

rea

vase

-lo

r, un

elte

lor ș

i dis-

poziti

velo

r nec

esar

e pe

ntru

pre

para

rea

prod

usel

or a

limen

-ta

re.

1. A

limen

tația

ech

ilibr

ată

• Co

mpo

nenț

a nu

triti

vă a

pr

odus

elor

alim

enta

re și

rolu

l lor

în

sănă

tate

a om

ului

. Con

ținut

ul d

e m

acro

nutr

ienț

i și m

icro

nutr

ienț

i în

prod

usel

e al

imen

tare

•

Apa

– co

mpo

nent

de

nutr

iție.

Fib

rele

al

imen

tare

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

subs

tanț

ele

nutr

itive

ne

cesa

re o

mul

ui (m

acro

nutr

ienț

i: pr

otei

ne, c

arbo

hidr

ați,

lipid

e; m

icro

nutr

ienț

i: m

iner

ale

și vi

tam

ine)

; apa

și fi

brel

e al

imen

tare

, im

port

anța

min

eral

elor

și v

itam

inel

or p

entr

u om

; im

port

anța

con

sum

ului

cer

eale

lor i

nteg

rale

pen

tru

om;

com

pone

nța

nutr

itivă

a fr

ucte

lor ș

i leg

umel

or; v

aloa

rea

nutr

itivă

a p

âini

i.


47

• Va

sele

, disp

oziti

vele

și u

nelte

le p

entr

u lu

cru.

Nor

mel

e sa

nita

r-igi

enice

și

regu

lile d

e pr

otec

ție a

mun

cii în

bu

cătă

rie

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

iden

tifica

re a

pro

duse

lor

alim

enta

re –

surs

e de

subs

tanț

e nu

triti

ve; e

xerc

iții d

e al

cătu

ire a

unu

i reg

im a

limen

tar p

ropr

iu în

func

ție d

e ch

eltu

ielil

e de

ene

rgie

a o

rgan

ismul

ui e

tc.;

lucr

ări d

e se

lect

are

a va

selo

r și i

nven

taru

lui n

eces

are

pent

ru lu

cru.

2.

1. R

ealiz

area

te

hnic

ilor d

e lu

cru,

re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

lile

de p

rote

cție

a

mun

cii.

2.2.

Pre

zent

area

un

or m

eniu

ri pe

ntru

mas

a de

să

rbăt

oare

, fol

osin

d te

rmin

olog

ia

spec

ifică

.

2. P

repa

rare

a cu

linar

ă a

prod

usel

or

alim

enta

re

• Re

lația

din

tre

alim

enta

ția c

orec

tă

și co

ndiți

ile g

eogr

afice

, clim

ater

ice,

st

area

de

sănă

tate

, vâr

stă,

ano

timp,

pr

ofes

ii et

c.

• M

eniu

ri pe

ntru

dife

rite

ocaz

ii/sit

uații

de

oseb

ite. G

arni

sirea

pro

duse

lor

• M

etod

e și

tehn

olog

ii de

păs

trar

e a

alim

ente

lor î

n st

are

proa

spăt

ă •

Term

inol

ogie

spec

ifică

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

alim

enta

ția c

orec

tă în

func

ție

de c

ondi

țiile

geo

grafi

ce, c

limat

eric

e, d

e st

area

de

sănă

tate

, vâ

rstă

, ano

timp,

acti

vită

ți de

sfăș

urat

e, p

rofe

sii e

tc.

Aplic

ații

prac

tice:

lucr

ări p

racti

ce d

e pr

epar

are

a un

or b

ucat

e și

băut

uri p

entr

u m

asa

de să

rbăt

oare

: pro

duse

de

cofe

tărie

(b

iscui

ți, p

răjit

uri,

tort

uri e

tc.),

ape

ritive

, sal

ate

etc.

*;

înfr

umus

ețar

ea/ g

arni

sirea

(mod

elar

ea, c

ompo

ziția

etc

.) și

serv

irea

buca

telo

r; ac

tivită

ți de

ara

njar

e și

serv

ire a

mes

ei

de să

rbăt

oare

; ara

njar

ea sp

ațiu

lui ș

i a m

esei

, ara

njar

ea

șerv

ețel

elor

, tac

âmur

ilor,

paha

relo

r.

3.1.

Rea

lizar

ea

unui

pro

iect

de

pre

para

re a

pr

odus

elor

pen

tru

o oc

azie

spec

ială

, re

spec

tând

su

cces

iune

a op

eraț

iilor

te

hnol

ogic

e.

3. P

roie

ct d

e gr

up

• Pr

epar

area

pro

duse

lor p

entr

u o

ocaz

ie sp

ecia

lă•

Aran

jare

a și

serv

irea

mes

ei d

e să

rbăt

oare

•

Elem

ente

de

desig

n în

dec

orar

ea

mes

ei și

a b

ucat

elor

. Ust

ensil

e fo

losit

e pe

ntru

dec

orar

ea b

ucat

elor

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

iden

tifica

rea

unor

pos

ibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e.

Aplic

ații

prac

tice:

ela

bora

rea

proi

ecte

lor d

e pr

egăti

re a

uno

r bu

cate

sim

ple

pent

ru m

asa

de să

rbăt

oare

; pre

para

rea

și de

cora

rea

buca

telo

r; fo

losir

ea v

aria

telo

r ust

ensil

e pe

ntru

ob

ținer

ea d

ecor

ațiu

nilo

r din

legu

me

și fr

ucte

în fo

rmă

de:

spira

lă, c

erc,

păt

rat,

rom

b et

c.

Prod

use:

serv

irea

mes

ei fe

stive

.


48

4.1.

Eva

luar

ea în

treg

ului

pr

oces

de

prep

arar

e a

prod

usel

or și

a

mes

ei se

rvite

pe

ntru

sărb

ătoa

re.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ecte

lor

Prof

esii

din

dom

eniu

: cof

etar

, bru

tar

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

des

crie

rea

etap

elor

te

hnol

ogic

e uti

lizat

e în

acti

vită

țile

prac

tice.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

valu

area

asp

ectu

lui m

esei

; eva

luar

ea

prod

usel

or c

ulin

are:

asp

ectu

l est

etic,

miro

sul,

gust

ul,

valo

area

nut

ritivă

.

Mod

ulul

: Meș

teșu

guri

popu

lare

și m

oder

ne(C

roșe

tare

a, A

rta

covo

rulu

i, Ce

ram

ica,

Pre

lucr

area

arti

stică

a le

mnu

lui,

Prel

ucra

rea

artis

tică

a m

etal

ului

)

Croș

etar

eaU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

te1.

1. R

ecun

oașt

erea

sp

ecifi

culu

i m

ește

șugu

lui

Croș

etar

ea.

1.2.

Ide

ntific

area

m

ater

iale

lor

și us

tens

ilelo

r sp

ecifi

ce

meș

teșu

gulu

i.

1. S

peci

ficul

meș

teșu

gulu

i Cro

șeta

rea

• Ist

oria

și e

volu

ția m

ește

șugu

lui.

Obi

ecte

de

artă

pop

ular

ă cr

oșet

ate

sau

garn

isite

cu

dant

elă

croș

etat

ă.

Orn

amen

tica

folo

sită

în c

roșe

tare

•

Varie

tate

a m

ater

iale

lor ș

i us

tens

ilelo

r util

izate

în c

roșe

tare

: fir

e de

lână

, bum

bac,

acr

il et

c.;

croș

ete

(div

erse

dup

ă nu

măr

); no

rme

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

apa

riția

și e

volu

ția c

roșe

tării

; ar

ticol

e tr

adiți

onal

e cr

oșet

ate/

deco

rate

cu

dant

elă

croș

etat

ă;

func

țiile

util

itare

; asp

ectu

l est

etic,

moti

ve d

ecor

ative

; m

ater

iale

spec

ifice

cro

șetă

rii: b

umba

c, lâ

nă, a

cril

etc.

; cr

oșet

e (d

iver

se d

upă

num

ăr).

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

sele

ctar

e și

eval

uare

a c

alită

ții

firel

or te

xtile

(gro

sime,

text

ură,

asp

ect,

grad

de

răsu

cire

), cr

oșet

e po

triv

ite fi

relo

r.

2.1.

Rea

lizar

ea

elem

ente

lor d

e ba

ză a

le c

roșe

tării

, re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

de

prot

ecție

a m

unci

i.

2. E

lem

ente

de

bază

ale

cro

șetă

rii•

Och

i lib

er; o

chi a

lune

cat.

Pici

oruș

sc

urt (

fără

jete

u); s

emip

icio

ruș;

pi

cior

uș c

u 1

jete

u.

Sem

ne c

onve

nțio

nale

. Sc

hem

e de

cro

șeta

re

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

spec

ificu

l cro

șetă

rii li

niar

e,

circ

ular

e; sc

hem

e pe

ntru

cro

șeta

t. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e de

scifr

are

a sc

hem

elor

; ex

ersa

rea

croș

etăr

ii el

emen

telo

r de

bază

: och

i lib

er, o

chi

alun

ecat

, pic

ioru

ș scu

rt, p

icio

ruș c

u 1

jete

u;


49

2.2.

Des

cifr

area

sc

hem

elor

de

croș

etar

e, u

tilizâ

nd

term

inol

ogia

sp

ecifi

că.

• Te

hnic

i de

croș

etar

e: li

niar

ă și

circ

ular

ă.

Prin

cipi

ile c

roșe

tării

lini

are

și ci

rcul

are.

Co

nsec

utivi

tate

a în

depl

iniri

i op

eraț

iilor

tehn

olog

ice

exer

sare

a cr

oșet

ării

rețe

lei d

e pă

trăț

ele

plin

e și

goal

e,

obțin

erea

unu

i orn

amen

t geo

met

rizat

; exe

rsar

ea c

roșe

tării

ci

rcul

are,

cro

șeta

rea

unei

roze

te în

baz

a sc

hem

ei.

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

artic

ol c

roșe

tat/

deco

rat c

u da

ntel

ă cr

oșet

ată,

re

spec

tând

su

cces

iune

a op

eraț

iilor

te

hnol

ogic

e.

3. R

ealiz

area

unu

i arti

col s

impl

u •

Sele

ctar

ea m

odel

ului

, alc

ătui

rea

sche

mei

• O

rgan

izare

a m

ijloa

celo

r •

Croș

etar

ea a

rtico

lulu

i con

form

m

odel

ului

• O

pera

ții d

e fin

isare

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

var

ieta

tea

artic

olel

or

croș

etat

e, e

stim

area

can

tităț

ii ne

cesa

re d

e m

ater

iale

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: se

lect

area

mod

elul

ui, a

lcăt

uire

a sc

hem

ei;

sele

ctar

ea fi

relo

r tex

tile,

cro

șete

lor;

croș

etar

ea a

rtico

lulu

i co

nfor

m sc

hem

ei; p

ăstr

area

în o

rdin

e și

cură

țeni

e a

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or se

lect

ate;

înlă

tura

rea

lacu

nelo

r de

pist

ate

în ti

mpu

l luc

rulu

i. Pr

odus

e: h

use,

ben

tiță,

sem

n de

car

te, p

oșet

ă, ro

zetă

mic

ă et

c.

4.1.

Eva

luar

ea

într

egul

ui p

roce

s de

con

fecț

iona

re a

ar

ticol

ului

cro

șeta

t/ga

rnisi

t cu

dant

elă

croș

etat

ă.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Posib

ilită

ți de

util

izare

și d

ecor

are

a ar

ticol

ului

; acti

vită

ți și

mes

erii

spec

ifice

real

izării

/bro

dării

ar

ticol

elor

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or.

Aplic

ații

prac

tice:

org

aniza

rea

unei

exp

oziți

i de

lucr

ări,

prez

enta

rea

artic

olul

ui.


50

Arta

cov

orul

uiU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

te1.

1. Id

entifi

care

a tip

urilo

r de

covo

are

trad

ițion

ale,

an

alizâ

nd te

hnic

a de

exe

cuta

re,

func

țiile

dec

orati

ve.

1.2.

Rec

unoa

șter

ea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

spec

ifice

țesu

tulu

i co

voar

elor

.

1. Is

toria

și e

volu

ția c

ovor

ului

tr

adiți

onal

• Ti

puri

de c

ovoa

re tr

adiți

onal

e•

Moti

ve o

rnam

enta

le p

opul

are

spec

ifice

cov

orul

ui. P

rinci

pii d

e or

gani

zare

a su

praf

eței

cov

orul

ui

trad

ițion

al

• M

ater

ie p

rimă

și un

elte

folo

site

la

țesu

t Va

rieta

tea

de m

ater

iale

folo

site

la țe

sut.

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și de

pro

tecț

ie

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

isto

ria și

evo

luția

țesu

tulu

i; fa

ctor

ii ce

au

dete

rmin

at a

pariț

ia a

rtei

cov

orul

ui; m

ater

ia

prim

ă; e

tape

le p

relu

crăr

ii lâ

nii î

n co

ndiți

i cas

nice

; pr

oprie

tățil

e m

ater

iale

lor;

varie

tate

a de

une

lte și

inst

alaț

ii tr

adiți

onal

e fo

losit

e la

țesu

t (ră

zboi

, sta

tive,

ram

ă de

lem

n).

Aplic

ații

prac

tice:

sele

ctar

ea m

ater

iale

lor s

peci

fice

țesu

tulu

i (lâ

nă, b

umba

c).

2.1.

Exe

cuta

rea

țesu

tulu

i sim

plu,

resp

ectâ

nd

norm

ele

sani

tar-

igie

nice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

m

unci

i.

2. T

ehni

ci d

e co

nfec

ționa

re•

Mod

alită

ți de

întin

dere

a u

rzel

ii •

Tehn

ici d

e țe

sut s

impl

u: țe

sutu

l ne

ted

lega

t, țe

sutu

l net

ed d

ezle

gat

• O

bțin

erea

imag

inilo

r geo

met

rizat

e.

Com

bina

rea

firel

or d

e di

ferit

e cu

lori

• Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că m

ește

șugu

lui

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cer

ințe

față

de

întin

dere

a fir

elor

de

urze

ală;

spec

ificu

l im

agin

ii ob

ținut

e pr

in țe

sut;

mod

alită

ți de

obț

iner

e a

hota

rulu

i înt

re c

ulor

i (le

gat,

în

spăr

turi)

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: u

rzitu

l pe

ram

ă, țe

sutu

l net

ed, c

ombi

nare

a cu

loril

or p

e or

izont

ală

(vrâ

ste,

dun

gi),

țesu

tul n

eted

lega

t, de

zlega

t; ho

tar v

ertic

al, o

blic

. 3.

1. P

roie

ctar

ea u

nui

artic

ol țe

sut,

ținân

d co

nt d

e cr

iterii

le

func

ționa

le și

es

tetic

e.

3.2.

Rea

lizar

ea u

nui

covo

raș c

onfo

rm

proi

ectu

lui.

3. R

ealiz

area

unu

i arti

col s

impl

u•

Prin

cipi

ile c

ompo

ziție

i dec

orati

ve

• El

abor

area

schi

ței-p

roie

ct

• Se

lect

area

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor n

eces

are

• Co

nfec

ționa

rea

covo

rașu

lui

• O

pera

ții d

e fin

isare

(sco

ater

ea d

in

ram

ă)

Aplic

ații

prac

tice:

schi

ța-p

roie

ct (e

xecu

tare

a co

mpo

ziție

i de

cora

tive

trad

ițion

ale

sau

mod

erne

); se

lect

area

gam

ei

crom

atice

; exe

cuta

rea

proc

edee

lor t

ehno

logi

ce (ț

esut

ul

nete

d le

gat,

dezle

gat)

; fini

sare

a lu

crăr

ii: sc

oate

rea

din

ram

ă,

lega

rea

firel

or, ti

vire

a, a

ranj

area

(cu

fran

juri,

în ra

mă)

. Pr

odus

e: c

ovor

aș, t

răist

uță,

gen

tuță

, pan

ou d

ecor

ativ

etc.


51

4.1.

Eva

luar

ea c

alită

ții și

as

pect

ului

est

etic

al

artic

olel

or țe

sute

.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

covo

rașu

lui

• Po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e al

e ar

ticol

ului

• Ac

tivită

ți și

mes

erii

spec

ifice

țe

sutu

lui a

rtico

lelo

r

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a țe

sătu

rii, d

omen

ii de

uti

lizar

e al

e ar

ticol

elor

țesu

te:

Aplic

ații

prac

tice:

exp

oziți

i de

lucr

ări,

prez

enta

rea

lucr

ării.

Cera

mic

aU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

te1.

1. C

lasifi

care

a/

cate

goris

irea

obie

ctel

or

de c

eram

ică

trad

ițion

ală

și ce

le

ale

arte

i cer

amic

e m

oder

ne.

1. Is

toric

ul și

dez

volta

rea

• Ce

ram

ica

epoc

ii m

oder

ne. D

omen

ii de

într

ebui

nțar

e a

artic

olel

or d

e ce

ram

ică

• Ev

oluț

ia o

biec

telo

r util

itare

și

artis

tice

• Ce

ntre

de

cera

mic

ă tr

adiți

onal

ă di

n ța

ră și

cel

e cu

trad

iții u

nive

rsal

e •

De la

trad

iție

la c

reaț

ie. T

enta

ția

mar

ilor a

rtiști

pla

stici

pen

tru

dom

eniu

l cer

amic

ii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

evo

luția

cer

amic

ii și

saltu

l ac

este

ia d

e la

trad

iție

la c

reaț

ie; e

xper

ienț

ele

artis

tice

în d

omen

iul c

eram

icii

ale

repr

ezen

tanț

ilor d

e va

ză a

i do

men

iulu

i pic

turii

(Joa

n M

iro, E

dgar

Deg

as, P

aul G

augu

in);

cent

re c

u tr

adiți

i uni

vers

ale.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: c

lasifi

care

a ob

iect

elor

de

cera

mic

ă în

uti

litar

e și

deco

rativ

e; d

eter

min

area

țării

de

orig

ine

a di

vers

elor

arti

cole

de

cera

mic

ă.

2.1.

Des

crie

rea

etap

elor

te

hnol

ogic

e de

tr

ansf

orm

are

a ar

gile

i în

artic

ole/

conf

ecții

.

2. A

BC-u

l teh

nolo

gic

de tr

ansf

orm

are

a lu

tulu

i în

cera

mic

ă•

Prop

rietă

țile

mat

eria

lelo

r fol

osite

în

arta

cer

amic

ii •

Mijl

oace

de

expr

esie

spec

ifice

ce

ram

icii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

pro

prie

tățil

e di

ferit

or ti

puri

de a

rgilă

; pro

prie

tățil

e fa

ianț

ei n

umită

și p

astă

egi

ptea

nă;

porț

elan

ul –

com

pone

nță/

prop

rietă

ți și

țara

de

orig

ine;

m

ijloa

cele

de

expr

esie

spec

ifice

cer

amic

ii; fo

rma

plan

ă și

volu

met

rică,

form

a și

nega

tivul

, rel

iefu

l, m

odul

ul e

tc.


52

2.2.

Enu

mer

area

m

ijloa

celo

r de

expr

esie

spec

ifice

do

men

iulu

i Ce

ram

ică.

• Te

hnol

ogia

pro

duce

rii p

lăci

lor d

e ce

ram

ică

• Te

hnol

ogia

text

urăr

ii su

praf

eței

: su

prap

uner

ea d

e el

emen

te, i

nciza

re,

ampr

enta

re e

tc.

• Te

hnol

ogia

usc

ării

și co

acer

ii ar

ticol

elor

Aplic

ații

prac

tice:

obț

iner

ea p

lăci

i de

lut ș

i a m

odal

itățil

or

de c

onfe

cțio

nare

a o

biec

telo

r cu

dive

rse

supr

afeț

e (p

lane

, de

rota

ție);

mod

elar

ea fo

rmel

or v

olum

etric

e pr

in te

hnic

a șn

urul

ui; m

odur

i de

text

urar

e a

supr

afeț

elor

prin

impr

imar

ea

mod

ulel

or p

refa

bric

ate.

3.1.

Ela

bora

rea

proi

ectu

lui d

e co

nfec

ționa

re a

un

ui o

biec

t util

itar/

deco

rativ

. 3.

2. R

ealiz

area

al

gorit

mul

ui

tehn

olog

ic

de m

odel

are

a ob

iect

ului

, re

spec

tând

regu

lile

de ig

ienă

și

prot

ecție

a m

unci

i.

3. E

labo

rare

a pr

oiec

tulu

i•

Elab

orar

ea id

eii.

Divi

zare

a în

mod

ule

• Se

lect

area

mat

eria

lelo

r •

Conc

retiz

area

tehn

icii

pent

ru

real

izare

a ar

ticol

ului

•

Resp

ecta

rea

tehn

olog

iei d

e ob

ținer

e a

text

urii

• N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pr

otec

ție a

mun

cii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

impo

rtan

ța re

spec

tării

et

apel

or te

hnol

ogic

e sp

ecifi

ce d

omen

iulu

i cer

amic

ii;

resp

ecta

rea

regu

lilor

de

igie

nă și

pro

tecț

ie a

mun

cii.

Aplic

ații

prac

tice:

real

izare

a sc

hițe

i pro

iect

ului

: det

erm

inar

ea

tehn

icilo

r de

mod

elar

e po

triv

ite/e

locv

ente

pen

tru

real

izare

a pr

oiec

tulu

i; de

term

inar

ea p

roce

deel

or d

e ap

licar

e a

text

urii;

m

ater

ializ

area

idei

i. Pr

odus

e: re

aliza

rea

unei

lucr

ări c

olec

tive

– pa

nou

deco

rativ

/se

t de

vase

.

4.1.

Eva

luar

ea o

biec

telo

r co

nfec

ționa

te în

as

pect

tehn

olog

ic,

este

tic/u

tilita

r.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

pr

odus

elor

• Do

men

ii/pr

ofes

ii ce

val

orifi

că

meș

teșu

gul C

eram

ica

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

util

itate

a pi

esel

or/o

biec

telo

r de

cer

amic

ă.

Aplic

ații

prac

tice:

eva

luar

ea/a

utoe

valu

area

lucr

ării

real

izate

co

nfor

m c

riter

iilor

; det

erm

inar

ea c

ostu

lui p

rodu

sulu

i co

nfec

ționa

t.


53

Prel

ucra

rea

artis

tică

a le

mnu

lui

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Iden

tifica

rea

met

odel

or d

e pr

eluc

rare

mec

anic

ă a

mat

eria

lelo

r le

mno

ase.

1.

2. S

elec

tare

a m

ater

iale

lor ș

i us

tens

ilelo

r pen

tru

ciop

lire

și sc

ulpt

ură

în v

olum

.

1. M

etod

ele

de p

relu

crar

e m

ecan

ică

a

mat

eria

lelo

r lem

noas

e •

Prop

rietă

țile

fizic

e și

mec

anic

e al

e m

ater

iale

lor l

emno

ase

• O

biec

te tr

adiți

onal

e co

nfec

ționa

te

din

lem

n: o

biec

te u

tilita

re și

de

cora

tive

• Va

rieta

tea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor u

tiliza

te.

• N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pr

otec

ție a

mun

cii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

met

odel

e de

pre

lucr

are

mec

anic

ă a

mat

eria

lelo

r lem

noas

e; p

ropr

ietă

țile

fizic

e (m

iros,

den

sitat

e, u

mid

itate

etc

.); p

ropr

ietă

țile

mec

anic

e (r

igid

itate

, hig

rosc

opie

etc

.); o

biec

tele

util

itare

și d

ecor

ative

co

nfec

ționa

te d

in le

mn.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții p

racti

ce d

e se

lect

are

a m

ater

iale

lor ș

i ust

ensil

elor

(lem

n de

tei,

arin

, cire

ș, fa

g,

arța

r, m

este

acăn

; dăl

ți pe

ntru

stru

njire

; cuț

ite și

dăl

ți pe

ntru

ci

oplir

e).

2.1.

Rea

lizar

ea te

hnic

ilor

de lu

cru

la st

rung

, re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

lile

de p

rote

cție

a

mun

cii.

2.2.

Iden

tifica

rea

tehn

icilo

r: ci

oplir

ea

orna

men

tulu

i ge

omet

ric și

sc

ulpt

ura

în v

olum

.

2. T

ehno

logi

i de

prel

ucra

re a

lem

nulu

i•

Tehn

olog

ii de

usc

are

a le

mnu

lui.

Rind

elui

rea

la st

rung

. Șle

fuire

a m

ecan

ică.

Fin

isare

a•

Tipu

ri de

îmbi

nări

ale

deta

liilo

r din

le

mn

prin

cep

și c

uib

• Te

hnol

ogii

de p

relu

crar

e ar

tistic

ă a

lem

nulu

i: ci

oplir

ea o

rnam

entu

lui

geom

etric

: scu

lptu

ra în

vol

um.

Orn

amen

tica

• Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sem

nific

ația

orn

amen

telo

r cu

moti

ve fi

tom

orfe

, zoo

mor

fe, c

osm

omor

fe; m

otive

stiliz

ate;

or

nam

ente

geo

met

rice

alcă

tuite

din

rom

b, p

ătra

t, tr

iung

hi,

roze

te; s

peci

ficul

cio

pliri

i orn

amen

tulu

i geo

met

ric, a

l cio

pliri

i în

vol

um.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

stru

njire

, de

șlefu

ire; e

xerc

iții

prac

tice

de tr

asar

e; e

xerc

iții d

e re

prez

enta

re g

rafic

ă a

artic

olul

ui și

a o

rnam

entu

lui t

radi

ționa

l; ex

erci

ții d

e ci

oplir

e ge

omet

rică*

; exe

rciți

i de

conf

ecțio

nare

a u

nui a

rtico

l scu

lpta

t în

vol

um*;

exe

rciți

i de

finisa

re a

arti

colu

lui.


54

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

artic

ol p

rin

îmbi

nare

a m

ai

mul

tor t

ehni

ci,

resp

ectâ

nd

succ

esiu

nea

oper

ațiil

or

tehn

olog

ice.

3. P

roie

ctar

ea și

real

izare

a un

ui

artic

ol, c

ombi

nând

tehn

icile

st

udia

te•

Elab

orar

ea fi

șei t

ehno

logi

ce

• An

aliza

rea

și se

lect

area

resu

rsel

or

mat

eria

le n

eces

are

real

izării

pr

oiec

tulu

i •

Real

izare

a pr

actic

ă a

artic

olul

ui

proi

ecta

t. Co

mpu

nere

a și

real

izare

a de

coru

lui p

e su

praf

ața

artic

olul

ui.

Ope

rații

de

finisa

re

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

eta

pele

real

izării

pro

iect

ului

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: re

aliza

rea

schi

ței;

proi

ecta

rea

artic

olul

ui;

sele

ctar

ea m

ijloa

celo

r și m

ater

iale

lor p

otriv

ite; l

ucră

ri pr

actic

e de

con

fecț

iona

re a

unu

i obi

ect c

iopl

it (c

ande

labr

u,

lingu

ră, c

ăuș,

farf

urie

, cuti

e de

cora

tivă,

pol

iță, c

uier

, pa

nou)

*; c

ombi

nare

a te

hnic

ilor s

tudi

ate

într

-o lu

crar

e de

cr

eație

; fini

sare

a ar

ticol

ului

; păs

trar

ea în

ord

ine

și cu

rățe

nie

a m

ater

iale

lor ș

i ust

ensil

elor

sele

ctat

e; în

lătu

rare

a la

cune

lor

depi

stat

e în

tim

pul l

ucru

lui.

Prod

use:

obi

ect c

iopl

it: c

ande

labr

u, li

ngur

ă, c

ăuș,

farf

urie

, cu

tie d

ecor

ativă

, pol

iță, c

uier

, pan

ou*

etc.

4.

1. E

valu

area

în

treg

ului

pro

ces

de c

onfe

cțio

nare

a

artic

olul

ui.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui

• Ac

tivită

ți și

mes

erii

spec

ifice

re

aliză

rii a

rtico

lelo

r

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

etap

ele

tehn

olog

ice

utiliz

ate

în a

ctivi

tățil

e pr

actic

e de

con

fecț

iona

re.

Aplic

ații

prac

tice:

pre

zent

area

pro

iect

ului

; exp

oziți

e de

ar

ticol

e.

Prel

ucra

rea

artis

tică

a m

etal

ului

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui

meș

teșu

gulu

i Pr

eluc

rare

a ar

tistic

ă a

met

alul

ui.

1.2.

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

spec

ifice

m

ește

șugu

lui.

1. Is

toric

ul și

dez

volta

rea

• O

biec

te tr

adiți

onal

e co

nfec

ționa

te

din:

sârm

ă, ta

blă

subț

ire d

e m

etal

. Ev

oluț

ia o

biec

telo

r util

itare

și

artis

tice

• M

ater

iale

și u

sten

sile.

U

tilaj

e și

proc

edee

de

găur

it•

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

isto

ricul

dez

voltă

rii

meș

teșu

gulu

i și i

mpo

rtan

ța lu

i; ob

iect

ele

din

sârm

ă;

elem

ente

util

itare

(ine

le p

entr

u ch

ei, l

anțu

ri, b

alam

ale,

tr

asoa

re),

deco

rativ

e (s

upor

turi,

cui

ere,

can

dela

bre)

, juc

ării;

ob

iect

e di

n ta

blă

subț

ire d

e m

etal

(sup

ortu

ri su

spen

date

, fă

rașe

, ele

men

te d

e de

cor e

tc.).

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e se

lect

are

a m

ater

iale

lor

și us

tens

ilelo

r (sâ

rmă,

tabl

ă su

bțire

de

met

al, f

oarfe

ce,

inst

rum

ente

de

măs

urar

e și

de tr

asar

e, c

leșt

e, m

engh

ină,

ci

ocan

e cu

con

figur

ație

div

ersă

, dife

rite

dălți

); ex

erci

ții d

e gă

urire

; exe

rciți

i de

finisa

re.


55

2.1.

Rea

lizar

ea te

hnic

ilor

de lu

cru

cu sâ

rmă

și ta

blă

subț

ire d

e m

etal

, res

pect

ând

norm

ele

sani

tar-

igie

nice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

m

unci

i.

2. T

ehni

ci d

e lu

cru

• Te

hnic

a de

lucr

u cu

sârm

a:

repr

ezen

tare

a gr

afică

și tr

asar

ea

artic

olel

or d

in sâ

rmă;

îndo

irea;

tă

iere

a; în

drep

tare

a; fi

nisa

rea

cape

telo

r tăi

ate

• Te

hnic

a de

lucr

u cu

tabl

a su

bțire

de

met

al: î

ndre

ptar

ea; t

rasa

rea

după

șabl

on; t

rasa

rea

după

des

enul

te

hnic

; tăi

erea

; înd

oire

a; a

sam

blar

ea

deta

liilo

r; fin

isare

a•

Orn

amen

tica

trad

ițion

ală

• Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

met

odel

e de

obț

iner

e și

prop

rietă

țile

dife

ritor

tipu

ri de

sârm

ă; m

etod

ele

de o

bțin

ere

și pr

oprie

tățil

e ta

blei

subț

iri d

e m

etal

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e re

prez

enta

re g

rafic

ă a

unui

ob

iect

din

sârm

ă, d

in ta

blă

subț

ire d

e m

etal

; exe

rciți

i de

măs

urar

e și

tras

are;

exe

rciți

i de

îndr

epta

re; e

xerc

iții d

e în

doire

, de

tăie

re, d

e as

ambl

are,

de

finisa

re; a

ctivi

tăți

de

anal

iză și

exe

cuta

re a

ele

men

telo

r tra

dițio

nale

folo

site

(ele

men

te g

eom

etric

e, e

lem

ente

de

fron

ton,

stre

așin

ă,

poar

tă, f

ântâ

nă e

tc.)*

.

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

proi

ect d

e co

nfec

ționa

re a

un

ui a

rtico

l din

sâ

rmă/

tabl

ă su

bțire

de

met

al, r

espe

c-tâ

nd su

cces

iune

a op

eraț

iilor

tehn

olo-

gice

.

3. R

ealiz

area

unu

i pro

iect

de

conf

ecțio

nare

a u

nui a

rtico

l: -

din

sârm

ă;

- di

n ta

blă

subț

ire d

e m

etal

• Re

aliza

rea

prac

tică

a ar

ticol

ului

pr

oiec

tat.

Ope

rații

de

finisa

re

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

labo

rare

a/pr

oiec

tare

a ar

ticol

ului

, re

prez

enta

rea

grafi

că; t

rasa

rea;

lucr

ări p

racti

ce d

e ex

ecut

are

a el

emen

telo

r, pă

rțilo

r obi

ectu

lui c

onfe

cțio

nat;

finisa

rea.

Pr

odus

e: d

in sâ

rmă

(inel

e pe

ntru

che

i, la

nțur

i, ba

lam

ale,

tr

asoa

re);

din

tabl

ă su

bțire

de

met

al (s

upor

turi

susp

enda

te,

făra

șe e

tc.)*

.

4.1.

Aut

oeva

luar

ea/

eval

uare

a pr

oiec

telo

r pe

rson

ale

și al

e co

legi

lor î

n ba

za

crite

riilo

r sta

bilit

e.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui

• N

oi p

osib

ilită

ți de

util

izare

și

deco

rare

a a

rtico

lulu

i •

Activ

ități

și m

eser

ii sp

ecifi

ce

real

izării

arti

cole

lor

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or; d

iscuț

ii de

spre

eta

pele

de

conf

ecțio

nare

; orn

amen

tele

trad

ițion

ale

utiliz

ate.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: o

rgan

izare

a un

ei e

xpoz

iții.


56

Mod

ulul

: Lim

baj g

rafic

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Ses

izare

a im

port

anțe

i de

senu

lui î

n ac

tivita

tea

prac

tică

a om

ului

.

1. Is

toric

ul și

dez

volta

rea

Mat

eria

le și

ust

ensi

le:

• Hâ

rtie

pent

ru d

esen

form

at A

4,

crei

oane

de

măr

cile

: B și

F

• Tr

usă

de d

esen

, rig

lă, e

cher

e cu

ung

-hi

uri d

iferit

e, ra

dier

ă et

c.

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

rolu

l des

enul

ui în

pro

ducț

ia

mod

ernă

; mat

eria

le și

ust

ensil

e sp

ecifi

ce d

esen

ului

tehn

ic;

Cum

se lu

crea

ză c

u in

stru

men

tele

spec

ifice

des

enul

ui

tehn

ic?

Aplic

ații

prac

tice:

ale

gere

a și

preg

ătire

a m

ater

iale

lor

spec

ifice

; am

enaj

area

locu

lui d

e m

uncă

. 2.

1. Id

entifi

care

a sim

bolu

rilor

și

sem

nelo

r gra

fice

conv

ențio

nale

, sp

ecifi

ce d

iferit

or

dom

enii

de

activ

itate

. 2.

2. R

espe

ctar

ea

regu

lilor

de

prez

enta

re a

de

sene

lor.

2. R

egul

i de

prez

enta

re a

des

enel

or•

Noț

iuni

des

pre

stan

dard

•

Form

ate

• In

scrip

ția p

rinci

pală

a d

esen

ului

•

Tipu

ri de

lini

i și c

arac

tere

de

dese

n•

Cota

rea

dese

nelo

r. Sc

ara

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cer

ințe

le și

regu

lile

de

prez

enta

re a

des

enel

or; f

orm

ate;

stan

dard

e; ti

puri

de li

nii.

Aplic

ații

prac

tice:

inte

rpre

tare

a sim

bolu

rilor

și a

sem

nelo

r co

nven

ționa

le sp

ecifi

ce; e

xecu

tare

a el

emen

telo

r gr

afice

spec

ifice

, res

pect

ând

tehn

icile

de

repr

ezen

tare

co

resp

unză

toar

e (ti

puri

de li

nii,

cara

cter

e de

des

en e

tc.).

3.1.

Rea

lizar

ea

proi

ecții

lor

axon

omet

rice

ale

corp

urilo

r ge

omet

rice

și al

e pi

esel

or d

upă

trei

ve

deri.

3. D

esen

ul p

roie

ctiv

• N

oțiu

ni g

ener

ale

desp

re p

roie

ctar

e •

Proi

ecta

rea

orto

gona

lă: p

e un

pla

n de

pro

iecț

ii, p

e m

ai m

ulte

pla

ne d

e pr

oiec

ții

• Am

plas

area

ved

erilo

r pe

dese

n•

Proi

ecții

le a

xono

met

rice

ale

corp

urilo

r geo

met

rice

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

pro

iect

area

pe

unul

sau

mai

m

ulte

pla

ne d

e pr

oiec

ții.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

cuta

rea

ampl

asăr

ii ve

deril

or p

e de

sen;

al

eger

ea/d

eter

min

area

ved

erii

prin

cipa

le; c

onst

ruire

a ve

derii

a

trei

a în

baz

a a

două

pro

iecț

ii.

Prod

use:

con

stru

irea

proi

ecție

i axo

nom

etric

e a

pies

elor

cu

supr

afeț

e pl

ane

și a

celo

r cu

supr

afeț

e de

rota

ție (c

ilind

ru,

con,

trun

chi d

e co

n); c

onst

ruire

a cr

ochi

ului

une

i pie

se;

obțin

erea

des

fășu

rate

i unu

i cor

p ge

omet

ric.


57

3.2.

Con

fecț

iona

rea

în

volu

m (m

ache

tă)

a co

rpur

ilor

geom

etric

e,

prin

real

izare

a de

sfăș

urat

elor

.

• O

rdin

ea d

e co

nstr

uire

a

repr

ezen

tăril

or p

e de

sen.

Cro

chiu

l •

Desf

ășur

ate

ale

corp

urilo

r ge

omet

rice

4.1.

Apr

ecie

rea

core

ctitu

dini

i re

spec

tării

regu

lilor

de

repr

ezen

tare

gr

afică

a d

esen

elor

te

hnic

e.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

dese

nelo

r•

Crite

rii d

e ev

alua

re a

des

enel

or

tehn

ice

• Ac

hiziț

ii și

posib

ilită

ți de

apl

icar

e a

aces

tora

în lu

mea

pro

fesii

lor

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

rigo

rile

eval

uării

des

enel

or

tehn

ice;

impo

rtan

ța c

ompe

tenț

elor

form

ate

în c

adru

l cu

rsul

ui d

e de

sen

tehn

ic și

pos

ibili

tate

a de

term

inăr

ii vi

itoar

ei

prof

esii/

mes

erii

(arh

itect

ură,

des

ign,

ingi

nerie

etc

.).

Mod

ulul

: Des

ignu

l spa

țiilo

r ver

zi

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Iden

tifica

rea

cond

ițiilo

r, m

etod

elor

de

culti

vare

și c

reșt

ere

a cu

lturil

or

legu

mic

ole

și a

plan

telo

r de

cora

tive.

1.2.

Rec

unoa

șter

ea

inst

rum

ente

lor ș

i uti

laje

lor s

peci

fice

prel

ucră

rii so

lulu

i.

1. C

reșt

erea

pla

ntel

or

• Ti

puri

de p

lant

e, so

luri,

îngr

ășăm

inte

•

Ust

ensil

e de

pre

lucr

are

a so

lulu

i și

plan

telo

r •

Mat

eria

lul s

ădito

r nec

esar

•

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

tipu

ri de

pla

nte:

dec

orati

ve,

legu

mic

ole;

pro

cesu

l de

culti

vare

, rec

olta

re, c

alcu

lare

a

road

ei; ti

puri

de so

luri

în fu

ncție

de

com

pone

nță:

nisi

poas

e,

argi

loas

e, c

erno

ziom

uri;

tipur

i de

îngr

ășăm

inte

: org

anic

e,

min

eral

e, b

acte

riene

; bol

ile și

dău

năto

rii p

lant

elor

, m

odal

ități

de c

omba

tere

; ins

trum

ente

și u

tilaj

e sp

ecifi

ce

prel

ucră

rii so

lulu

i, co

ndiți

i de

păst

rare

a u

tilaj

elor

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: c

erce

tare

a im

agin

ilor,

foto

grafi

ilor c

u gr

ădin

i dec

orati

ve, s

tudi

erea

var

ietă

ții p

lant

elor

dec

orati

ve

spec

ifice

zone

i.


58

2.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui

grăd

inilo

r de

cora

tive.

2.

2. E

xplic

area

pr

efer

ințe

lor î

n al

eger

ea p

lant

elor

, m

ater

iale

lor

auxi

liare

, us

tens

ilelo

r, pe

ntru

cr

eare

a un

ui ră

zor.

2. C

ondi

ții d

e re

aliza

re a

gră

dini

i cu

flori

• M

odel

e și

form

e de

gră

dini

. M

odal

ități

de c

ombi

nare

a p

lant

elor

• Te

hnol

ogia

form

ării

răzo

arel

or.

Varie

tate

a sti

luril

or: c

lasic

e,

mod

erne

•

Cond

iții d

e se

lect

are

a pl

ante

lor ș

i m

ater

iale

lor a

uxili

are.

Pla

ntar

ea

de: a

rbor

i, ar

buști

, pla

nte

floric

ole

pere

ne, p

lant

e de

cora

tive

de c

amer

ă•

Activ

ități

prac

tice

de în

griji

re a

pl

ante

lor d

ecor

ative

. Com

bate

rea

dăun

ător

ilor

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

con

diții

de

creș

tere

, m

odal

ități

de se

lect

are

a pl

ante

lor d

ecor

ative

(for

mă,

cu

loar

e, p

erio

adă

de în

florir

e et

c.),

stilu

ri de

pla

nific

are

a ră

zoar

elor

(Vic

toria

n).

Aplic

ații

prac

tice:

cur

ățar

ea te

ritor

iulu

i, al

eger

ea m

ater

ialu

lui

sădi

tor,

sădi

rea

plan

telo

r, al

bire

a tu

lpin

ilor p

omilo

r, al

bire

a bo

rdur

ii, re

para

rea/

vops

irea

banc

hete

lor;

îngr

ijire

a pl

ante

lor

sădi

te c

onfo

rm p

artic

ular

itățil

or sp

ecifi

ce a

cest

ora

(irig

are,

pl

ivire

, rec

olta

rea

sem

ințe

lor)

; sta

bilir

ea st

ării

de în

griji

re și

să

nătă

ții p

lant

elor

. Pr

odus

e: a

ranj

area

unu

i ter

en d

in a

prop

iere

a in

stitu

ției,

aran

jare

a ho

lulu

i lic

eulu

i cu

dive

rse

com

poziț

ii di

n pl

ante

de

cora

tive

etc.

3.1.

Apr

ecie

rea

calit

ății

lucr

ărilo

r efe

ctua

te

în fu

ncție

de

aspe

ctul

pla

ntel

or

culti

vate

. 3.

2. S

tabi

lirea

fact

orilo

r ce

au

favo

rizat

ob

ținer

ea p

lant

elor

să

năto

ase.

3. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

prod

usel

or

• Ca

litat

ea c

ultu

rilor

dec

orati

ve•

Fact

ori c

e fa

voriz

ează

cre

șter

ea și

de

zvol

tare

a pl

ante

lor

• Re

lația

din

tre

activ

itățil

e ag

ricol

e și

viaț

a co

tidia

nă, m

eser

ii sp

ecifi

ce

Aplic

ații

prac

tice:

eva

luar

ea c

reati

vită

ții p

roie

ctul

ui, c

alită

ții

de p

relu

crar

e și

îngr

ijire

a p

lant

elor

și sp

ațiil

or; i

denti

ficar

ea

dive

rsel

or m

odal

ități

de c

ombi

nare

a p

lant

elor

; eva

luar

ea

calit

ății

îngr

ijirii

în fu

ncție

de

aspe

ctul

pla

ntel

or.


59

Mod

ulul

: Rob

otică

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Util

izare

a co

rect

ă a

term

enilo

r sp

ecifi

ci R

oboti

cii

în e

xprim

are

și în

form

ular

ea

într

ebăr

ilor.

1.2.

Iden

tifica

rea

parti

cula

rităț

ilor

disti

nctiv

e al

e ro

boțil

or.

1.3.

Iden

tifica

rea

dom

eniil

or d

e uti

lizar

e a

robo

ților

.

1. E

voca

re/i

niție

re în

robo

tică

• Is

toria

robo

ticii

• Ti

puri

de ro

boți

Cl

asifi

care

a ro

boțil

or: i

ndus

tria

li, d

e se

rvic

ii, m

obili

, sta

tici,

uman

oizi/

andr

oizi,

aut

onom

i, cu

con

trol

la

dist

anță

•

Legi

le ro

botic

ii:

- re

lația

robo

t – o

m;

- re

lația

robo

t – ro

bot;

- ro

boții

și u

man

itate

a

Exer

ciții

de:

-

inte

rpre

tare

a te

rmen

ului

„ro

botic

ă”;

- en

umer

are

a pa

rticu

larit

ățilo

r disti

nctiv

e al

e ro

boțil

or;

- in

dica

re a

dom

eniil

or d

e uti

lizar

e a

robo

ților

; -

clas

ifica

re a

robo

ților

; -

desc

riere

a ro

boțil

or v

iitor

ului

și a

impa

ctul

ui so

cial

al

impl

emen

tării

pe

scar

ă la

rgă

a ac

esto

ra;

- ex

plic

are

a le

gilo

r rob

otici

i.

2.1.

Rec

unoa

șter

ea

unită

ților

fu

ncțio

nale

și

com

pone

ntel

or

fizic

e al

e ro

botu

lui.

2.2.

Exp

licar

ea

desti

nație

i co

mpo

nent

elor

fiz

ice

ale

robo

tulu

i.

2. C

um e

ste

cons

trui

t un

robo

t?•

Sche

ma

func

ționa

lă a

robo

tulu

i: un

itate

a de

com

andă

; uni

tate

a de

ac

hiziț

ie a

info

rmaț

iei;

unita

tea

de

extr

ager

e a

info

rmaț

iei;

unita

tea

de

acțio

nare

; uni

tate

a de

loco

moț

ie

• St

ruct

ura

fizic

ă a

robo

tulu

i: st

ruct

uri

de re

ziste

nță;

sist

eme

de lo

com

oție

; sis

tem

e de

exe

cuție

; sur

se d

e al

imen

tare

; sen

zori;

cen

tre

de

com

andă

; ele

men

te d

e co

nexi

une

Exer

ciții

de:

-

expl

icar

e a

noțiu

nilo

r și a

des

tinaț

iei u

nită

ților

func

ționa

le

și al

e co

mpo

nent

elor

fizic

e al

e ro

botu

lui;

- id

entifi

care

a re

lații

lor d

e re

cipr

ocita

te în

tre

unită

țile

func

ționa

le și

com

pone

ntel

e fiz

ice

ale

robo

ților

; -

clas

ifica

re a

pie

selo

r din

com

pone

nța

mod

elel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

în fu

ncție

de

desti

nație

, dim

ensiu

ni

și co

nfigu

rație

geo

met

rică;

-

clas

ifica

re a

senz

orilo

r mod

elel

or d

e ro

boți

în fu

ncție

de

desti

nație

și c

arac

teris

ticile

func

ționa

le;


60

2.3.

Exp

licar

ea

desti

nație

i el

emen

telo

r st

ruct

urii

fizic

e a

robo

tulu

i. 2.

4. A

sam

blar

ea și

de

zasa

mbl

area

co

mpo

nent

elor

fiz

ice

ale

robo

tulu

i. 2.

5. R

espe

ctar

ea

regu

lilor

de

prot

ecție

a m

ediu

lui

ambi

ant ș

i de

mun

că în

sigu

ranț

ă.

Term

inol

ogie

spec

ifică

: mot

or, e

nerg

ie,

tran

sfor

mar

e de

ene

rgie

, con

trol

ul

mot

oare

lor,

acum

ulat

oare

, bat

erii,

ca

blur

i, po

rtur

i, co

nexi

uni f

ără

firSt

ruct

uri d

e re

zist

ență

: des

tinaț

ia

stru

ctur

ilor d

e re

ziste

nță;

pie

sele

din

co

mpo

nenț

a m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă; m

etod

e de

fixa

re a

pi

esel

or d

in c

ompo

nenț

a m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă; p

roce

duri

de

asam

blar

e a

mod

elel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță;

pro

cedu

ri de

dez

asam

blar

e a

mod

elel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

Sist

eme

de lo

com

oție

: des

tinaț

ia,

proc

edur

ile d

e as

ambl

are/

deza

sam

blar

e a

mod

elel

or si

stem

elor

de

loco

moț

ie a

robo

ților

• U

nita

te d

e co

man

dă: d

estin

ația

un

ității

de

com

andă

; sch

imbu

l de

info

rmaț

ii în

tre

unita

tea

de

com

andă

și c

ompo

nent

ele

robo

tulu

i; în

corp

orar

ea u

nită

ților

de

com

andă

în

mod

elel

e de

robo

ți Si

stem

e de

exe

cuție

: des

tinaț

ia

siste

mel

or d

e ex

ecuț

ie; c

ontr

olul

sis

tem

elor

de

exec

uție

- id

entifi

care

a re

lații

lor d

e re

cipr

ocita

te în

tre

cara

cter

istici

le

siste

mel

or d

e ex

ecuț

ie și

misi

unile

robo

ților

, înt

re

cara

cter

istici

le se

nzor

ilor ș

i misi

unile

robo

ților

; -

orga

niza

re e

rgon

omic

ă a

locu

lui d

e m

uncă

.Ac

tivită

ți de

mod

elar

e: a

sam

blar

ea/d

ezas

ambl

area

st

ruct

urilo

r de

rezis

tenț

ă: c

adru

, arc

adă,

șezlo

ng, s

caun

, sc

rânc

iob,

car

usel

, șas

iu, c

arca

să, t

urn;

fixa

rea

unită

ții d

e co

man

dă p

e m

odel

ul d

e ro

bot;

cone

ctar

ea si

stem

ului

de

loco

moț

ie la

uni

tate

a de

com

andă

; ins

tala

rea

și de

zinst

alar

ea

senz

orilo

r ultr

ason

ici,

tacti

li, d

e su

net,

de lu

min

ozita

te, d

e cu

lori,

de

orie

ntar

e în

spaț

iu.

Prod

use:

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă; m

odel

e de

tran

smisi

uni c

u ro

ți di

nțat

e, c

urea

, mel

c; m

odel

e al

e sis

tem

elor

de

loco

moț

ie

cu ro

ți, șe

nile

, ben

zi tr

ansp

orto

are;

mod

ele

ale

siste

mel

or d

e ex

ecuț

ie d

e tip

mâi

ni m

ecan

ice,

disp

oziti

ve d

e m

anev

rare

, di

spoz

itive

de

apuc

are,

disp

oziti

ve d

edic

ate

asam

blat

e/de

zasa

mbl

ate.


61

• Pr

otec

ția m

ediu

lui a

mbi

ant ș

i m

unca

în si

gura

nță

- re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

med

iulu

i am

bian

t și d

e m

uncă

în si

gura

nță;

- or

gani

zare

a er

gono

mic

ă a

locu

lui

de m

uncă

Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: e

rgon

omie

3.1.

Cre

area

sub

îndr

umar

e a

med

iilor

sim

ulat

e de

lucr

u al

e ro

boțil

or.

3.2.

Iden

tifica

rea

repe

rtor

iulu

i de

com

enzi

ale

robo

ților

. 3.

3. U

tiliza

rea

met

odel

or d

e co

ntro

l al r

oboț

ilor.

3. C

ondu

cem

robo

ții•

Med

iile

de lu

cru

ale

robo

ților

: -

mod

ele

de m

edii

de lu

cru;

-

mod

ele

de m

edii

simul

ate;

-

mod

ele

de o

biec

te, o

bsta

cole

și

deni

velă

ri •

Sist

eme

de c

omen

zi a

le ro

boțil

or:

- co

men

zi de

dep

lasa

re;

- co

men

zi de

intr

oduc

ere

și de

ex

trag

ere

a in

form

ație

i; -

com

enzi

de a

cțiu

ne

Term

inol

ogie

spec

ifică

: rep

erto

riul d

e co

men

zi •

Met

ode

de c

ontr

ol a

l rob

oțilo

r-

Coor

dona

rea

exec

uție

i misi

unilo

r de

căt

re m

odel

ele

de ro

boți;

-

Avan

taje

le și

dez

avan

taje

le

met

odel

or d

e co

ntro

l ale

robo

ților

Exer

ciții

de:

-

iden

tifica

re a

zone

lor ș

i obi

ecte

lor d

in m

ediil

e de

lucr

u di

n vi

ața

real

ă al

e ro

boțil

or și

din

med

iile

simul

ate

prop

use

de

cătr

e ca

drul

did

actic

; -

clas

ifica

re a

com

enzil

or d

in re

pert

oriu

l de

com

enzi

ale

robo

tulu

i; -

iden

tifica

re a

rela

țiilo

r de

reci

proc

itate

într

e co

men

zi,

med

iul d

e lu

cru,

car

acte

ristic

ile ro

boțil

or, m

etod

ele

de

cont

rol ș

i misi

unile

ace

stor

a.

Activ

ități

de m

odel

are:

cre

area

sub

îndr

umar

e a

med

iilor

sim

ulat

e de

lucr

u de

tip:

par

care

aut

o, la

birin

t, te

ren

de fo

t-ba

l, dr

um c

u ob

stac

ole.

Ac

tivită

ți de

joc:

con

trol

ul m

anua

l, au

tom

at și

man

umati

c al

m

odel

elor

de

robo

ți as

ambl

ați d

e că

tre

elev

i. Pr

odus

e: p

roie

ct re

aliza

t: Ro

bot î

n m

isiun

e.


62

Clas

a a

VIII-

a

Mod

ulul

: Meș

teșu

guri

popu

lare

și m

oder

ne

(Cro

șeta

rea,

Art

a co

voru

lui,

Arta

măr

gelit

ului

, Pre

lucr

area

arti

stică

a le

mnu

lui,

Prel

ucra

rea

artis

tică

a m

etal

ului

)

Croș

etar

eaU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

te1.

1. R

ecun

oașt

erea

sp

ecifi

culu

i m

ește

șugu

lui

Croș

etar

ea.

1.2.

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

spec

ifice

m

ește

șugu

lui.

1. A

rtico

le tr

adiți

onal

e și

mod

erne

cr

oșet

ate/

garn

isite

cu

elem

ente

cr

oșet

ate

• Te

ndin

țe a

le m

odei

con

tem

pora

ne•

Varie

tate

a m

ater

iale

lor ș

i us

tens

ilelo

r fol

osite

în c

roșe

tare

. M

ater

iale

util

izate

în c

roșe

tare

: fire

, cr

oșet

e, a

ce•

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

apa

riția

și e

volu

ția c

roșe

tării

; ar

ticol

e tr

adiți

onal

e și

mod

erne

cro

șeta

te/d

ecor

ate

cu

dant

elă

croș

etat

ă; fu

ncții

le u

tilita

re; a

spec

tul e

steti

c, m

otive

de

cora

tive;

mat

eria

le sp

ecifi

ce c

roșe

tării

: bum

bac,

lână

, vi

scoz

ă, a

cril

etc.

; cro

șete

(div

erse

dup

ă nu

măr

). Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e se

lect

are

și ev

alua

re a

cal

ității

fir

elor

texti

le (g

rosim

e, te

xtur

ă, a

spec

t, gr

ad d

e ră

suci

re) ș

i a

croș

etel

or p

otriv

ite fi

relo

r.

2.1.

Rea

lizar

ea

elem

ente

lor d

e ba

ză a

le c

roșe

tării

, re

spec

tând

nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

de

prot

ecție

a m

unci

i. 2.

2. C

itire

a sc

hem

elor

.

2. E

lem

ente

de

bază

ale

cro

șetă

rii•

Och

i lib

er; o

chi a

lune

cat

• Pi

cior

uș sc

urt (

fără

jete

u), p

icio

ruș

cu 1

, 2, 3

jete

uri,

sem

ipic

ioru

ș •

Grup

uri d

e pi

cior

ușe

• M

odal

ități

de a

sam

blar

e a

deta

liilo

r cr

oșet

ate

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

spec

ificu

l cro

șetă

rii li

niar

e și

circ

ular

e; sc

hem

e pe

ntru

cro

șeta

t. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e ci

tire

a sc

hem

elor

, de

exer

sare

a

croș

etăr

ii el

emen

telo

r de

bază

: och

i lib

er, o

chi a

lune

cat,

pici

oruș

scur

t, pi

cior

uș c

u 1,

2, 3

jete

uri,

grup

uri d

e pi

cior

ușe;

ex

erci

ții d

e co

mbi

nare

a e

lem

ente

lor d

e ba

ză, o

bțin

ând

orna

men

te.


63

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

artic

ol c

roșe

tat/

deco

rat c

u da

ntel

ă cr

oșet

ată,

re

spec

tând

su

cces

iune

a op

eraț

iilor

te

hnol

ogic

e.

3. R

ealiz

area

unu

i arti

col s

impl

u •

Sele

ctar

ea m

odel

ului

, alc

ătui

rea

sche

mei

•

Org

aniza

rea

mijl

oace

lor

• Cr

oșet

area

arti

colu

lui c

onfo

rm

mod

elul

ui, r

espe

ctân

d su

cces

iune

a op

eraț

iilor

tehn

olog

ice

• O

pera

ții d

e fin

isare

Aplic

ații

prac

tice:

sele

ctar

ea m

odel

ului

, alc

ătui

rea

sche

mei

; se

lect

area

fire

lor t

extil

e, c

roșe

telo

r; cr

oșet

area

arti

colu

lui

conf

orm

sche

mei

; păs

trar

ea în

ord

ine

și cu

rățe

nie

a m

ater

iale

lor ș

i ust

ensil

elor

sele

ctat

e; în

lătu

rare

a la

cune

lor

depi

stat

e în

tim

pul l

ucru

lui.

Prod

use:

mili

eu, f

riză

pent

ru fa

ță d

e m

asă,

dan

telă

, faț

ă de

m

asă

real

izată

de

un g

rup

de e

levi

etc

.

4.1.

Eva

luar

ea a

rtico

lulu

i cr

oșet

at în

asp

ect

utilit

ar, t

ehno

logi

c,

este

tic.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Posib

ilită

ți de

util

izare

și d

ecor

are

a ar

ticol

ului

: acti

vită

ți și

mes

erii

spec

ifice

cro

șetă

rii a

rtico

lelo

r tr

adiți

onal

e și

mod

erne

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or.

Aplic

ații

prac

tice:

exp

oziți

e de

lucr

ări,

prez

enta

rea

lucr

ărilo

r.

Arta

cov

orul

uiU

nită

ți de

com

pete

nțe

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți de

învă

țare

și p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

te1.

1. Id

entifi

care

a tip

urilo

r de

covo

are

trad

ițion

ale,

în

func

ție d

e te

hnic

a de

exe

cuta

re și

fu

ncții

le d

ecor

ative

. 1.

2. R

ecun

oașt

erea

m

ater

iale

lor

și us

tens

ilelo

r sp

ecifi

ce țe

sutu

lui

covo

arel

or.

1. Is

toria

și e

volu

ția c

ovor

ului

tr

adiți

onal

• Ev

oluț

ia c

ovor

ului

trad

ițion

al;

moti

ve o

rnam

enta

le p

opul

are

spec

ifice

cov

orul

ui

• M

ater

ie p

rimă

și un

elte

folo

site

la

țesu

t. Va

rieta

tea

de u

nelte

, ins

tala

ții

trad

ițion

ale

și m

oder

ne fo

losit

e la

țe

sut

• N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

isto

ria și

evo

luția

țesu

tulu

i, fa

ctor

ii ce

au

dete

rmin

at a

pariț

ia a

rtei

cov

orul

ui; ti

puri

de c

ovoa

re: n

eted

e și

fact

ural

e; m

ater

ia p

rimă;

eta

pele

pr

eluc

rării

lâni

i în

cond

iții c

asni

ce și

indu

stria

le; p

ropr

ietă

țile

mat

eria

lelo

r; va

rieta

tea

unel

telo

r și i

nsta

lații

lor t

radi

ționa

le

și m

oder

ne fo

losit

e la

țesu

t (ră

zboi

, sta

tive,

ram

ă de

lem

n).

Aplic

ații

prac

tice:

sele

ctar

ea m

ater

iale

lor s

peci

fice

țesu

tulu

i (lâ

nă, b

umba

c, fi

re a

rtific

iale

); pr

egăti

rea

ram

ei p

entr

u țe

sut.


64

2.1.

Exe

cuta

rea

țesu

tulu

i sim

plu

și fa

ctur

al,

resp

ectâ

nd n

orm

ele

sani

tar-i

gien

ice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie

a m

unci

i.

2. T

ehni

ci d

e co

nfec

ționa

re a

cov

orul

ui

cu d

iver

se te

xtur

i•

Spec

ificu

l urz

itulu

i în

func

ție d

e tip

ul

covo

rulu

i •

Tehn

ica

țesu

tulu

i net

ed le

gat

• Te

hnic

a țe

sutu

lui n

eted

dez

lega

t •

Tehn

ici a

le țe

sutu

lui c

u di

vers

e te

xtur

i (în

bum

bi, c

u m

ițe e

tc.)

• Co

mbi

nare

a fir

elor

de

dife

rite

culo

ri

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

regu

li de

întin

dere

a fi

relo

r de

urze

ală,

mod

alită

ți de

obț

iner

e a

hota

rulu

i din

tre

culo

ri.

Aplic

ații

prac

tice:

sele

ctar

ea fi

relo

r de

urze

ală;

urz

itul p

e ra

mă;

sele

ctar

ea fi

relo

r de

lână

pot

rivite

pen

tru

țesu

t; țe

sutu

l net

ed, ț

esut

ul c

u te

xtur

ă (n

odul

egi

ptea

n, su

mah

în

una

și d

ouă

dire

cții,

nod

dub

lu, n

od d

ublu

în m

ițe e

tc.);

ex

ersa

rea

obțin

erii

form

elor

de

dive

rse

culo

ri, c

ombi

nare

a cu

loril

or p

e or

izont

ală/

verti

cală

, obl

ic (v

râst

e, d

ungi

); țe

sutu

l în

bum

bi/m

ițos.

3.

1. P

roie

ctar

ea u

nui

artic

ol țe

sut,

ținân

d co

nt d

e cr

iterii

le

func

ționa

le și

es

tetic

e.

3.2.

Rea

lizar

ea u

nui

covo

raș c

onfo

rm

proi

ectu

lui.

3. R

ealiz

area

unu

i arti

col s

impl

u•

Legi

tăți

ale

com

poziț

iei d

ecor

ative

: pl

ane

și vo

lum

etric

e•

Elab

orar

ea sc

hițe

i-pro

iect

•

Sele

ctar

ea m

ater

iale

lor ș

i us

tens

ilelo

r nec

esar

e •

Conf

ecțio

nare

a co

vora

șulu

i •

Ope

rații

de

finisa

re (s

coat

erea

din

ra

mă)

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

prin

cipi

i com

poziț

iona

le:

simet

ria, a

ltern

anța

, ritm

ul, a

simet

ria/d

inam

ica;

tipu

ri de

or

nam

ente

: geo

met

rice,

veg

etal

e/fit

omor

fe, z

oom

orfe

, av

imor

fe, a

ntro

pom

orfe

, sch

eom

orfe

etc

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: sc

hița

-pro

iect

(exe

cuta

rea

com

poziț

iei

deco

rativ

e tr

adiți

onal

e sa

u m

oder

ne);

sele

ctar

ea g

amei

cr

omati

ce; e

xecu

tare

a pr

oced

eelo

r teh

nolo

gice

(țes

utul

în

bum

bi, m

ițos)

; fini

sare

a lu

crăr

ii: sc

oate

rea

din

ram

ă, le

gare

a fir

elor

, tivi

rea,

orn

area

(cu

fran

juri,

în ra

mă)

. Pr

odus

e: c

ovor

aș, t

răist

uță,

pan

ou d

ecor

ativ

etc.

4.

1. E

valu

area

cal

ității

și

aspe

ctul

ui e

steti

c al

ar

ticol

elor

țesu

te.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

covo

rașu

lui

• Po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e al

e ar

ticol

ului

• Ac

tivită

ți și

mes

erii

spec

ifice

țe

sutu

lui a

rtico

lelo

r

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a țe

sătu

rii; d

omen

ii de

uti

lizar

e a

covo

rașe

lor.

Aplic

ații

prac

tice:

exp

oziți

e de

lucr

ări.


65

Arta

măr

gelit

ului

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui A

rtei

m

ărge

litul

ui.

1.2.

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor u

tiliza

te

în a

rta

măr

gelit

ului

.

1. A

rta

măr

gelit

ului

• Ist

oric

ul d

ezvo

ltării

art

ei m

ărge

litul

ui

• Va

rieta

tea

obie

ctel

or și

acc

esor

iilor

co

nfec

ționa

te d

in m

ărge

le

• Va

rieta

tea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor u

tiliza

te în

măr

gelit

. Po

sibili

tăți

de c

ombi

nare

ade

cvat

ă a

mat

eria

lelo

r •

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

bro

deria

cu

măr

gelu

șe c

a m

ește

șug

vech

i; m

ater

iale

din

car

e se

fabr

ică

măr

gele

le:

plas

tic, l

emn,

met

al, c

eram

ică

etc.

; măr

gelu

șele

figu

rate

: flo

ri, c

onur

i, fr

unze

, sco

ici s

tiliza

te e

tc.;

valo

rifica

rea

paie

telo

r, m

ărge

lelo

r la

deco

rare

a ve

stim

enta

ției,

crea

rea

acce

sorii

lor v

estim

enta

re.

Aplic

ații

prac

tice:

apr

ecie

rea

calit

ății

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor u

tiliza

te în

măr

gelit

; col

ecta

rea,

pre

gătir

ea și

de

pozit

area

mat

eria

lelo

r.

2.1.

Exp

lora

rea

tehn

icilo

r de

lucr

u cu

măr

gelu

șe în

cr

eare

a ac

ceso

riilo

r ve

stim

enta

re.

2. T

ehni

ci d

e lu

cru

cu m

ărge

lușe

• Te

hnic

i de

bază

în m

ărge

lit: b

rode

rie

linia

ră o

rizon

tală

, teh

nica

Pey

ote

ca b

ază

a m

ărge

litul

ui. T

ehni

ca

Bric

k Sti

tch

(căr

ămid

ă). T

ehni

cile

He

rrin

gbon

e sti

tch

și He

lix sp

iral

stitc

h ș.

a.

• Te

hnol

ogia

cre

ării

acce

sorii

lor

vesti

men

tare

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

apl

icar

ea m

ărge

lelo

r în

brod

atul

tabl

ouril

or, i

coan

elor

, gen

tuțe

lor,

la d

ecor

area

ha

inel

or, a

cces

oriil

or v

estim

enta

re; c

onfe

cțio

nare

a ob

iect

elor

dec

orati

ve: b

ijute

rii, c

opac

i dec

orati

vi, fl

ori e

tc.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

sele

ctar

e și

eval

uare

a c

alită

ții

mat

eria

lelo

r: m

ărge

lușe

, fire

, ust

ensil

e, m

ater

iale

aux

iliar

e;

expe

rimen

tare

a m

ater

iale

lor p

rin d

iver

se te

hnic

i de

lucr

u cu

m

ărge

le d

e di

ferit

ă ca

litat

e și

măr

ime.

3.1.

Pro

iect

area

unu

i ar

ticol

, res

pect

ând

aspe

ctul

est

etic

și uti

litar

. 3.

2. C

onfe

cțio

nare

a un

ui

artic

ol d

in m

ărge

le,

resp

ectâ

nd n

orm

ele

sani

tar-i

gien

ice

și de

pr

otec

ție a

mun

cii.

3. R

ealiz

area

unu

i arti

col/

acce

soriu

si

mpl

u di

n m

ărge

le

• Pr

oiec

tare

a ar

ticol

ului

•

Anal

izare

a și

sele

ctar

ea re

surs

elor

m

ater

iale

nec

esar

e re

aliză

rii

proi

ectu

lui

• Re

aliza

rea

prac

tică

a ar

ticol

ului

pr

oiec

tat

• O

pera

ții d

e fin

isare

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

ana

liza

mat

eria

lelo

r, m

ărge

lușe

lor î

n fu

ncție

de

form

ă, m

ărim

e, m

ater

ie p

rimă;

et

apel

e de

con

fecț

iona

re a

arti

colu

lui p

roie

ctat

; ela

bora

rea

schi

ței,

sele

ctar

ea m

ijloa

celo

r, st

abili

rea

tehn

icii

de

conf

ecțio

nare

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: c

onfe

cțio

nare

a un

ui a

rtico

l/acc

esor

iu

simpl

u di

n m

ărge

le.

Prod

use:

bră

țară

, col

ier,

agra

fă e

tc.


66

4.1.

Apr

ecie

rea

lucr

ării

conf

ecțio

nate

din

pu

nct d

e ve

dere

es

tetic

și c

reati

v.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Posib

ilită

ți de

val

orifi

care

a a

rtei

m

ăgel

itulu

i în

viaț

a de

zi c

u zi

• În

griji

rea

obie

ctel

or d

ecor

ate

cu

măr

gelu

șe

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui,

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or v

estim

enta

re.

Aplic

ații

prac

tice:

exp

oziți

e de

lucr

ări.

Prel

ucra

rea

artis

tică

a le

mnu

lui

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Ide

ntific

area

sp

eciil

or d

e co

nife

re, d

e fo

ioas

e și

prop

rietă

ților

lor.

1.2.

Sel

ecta

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor p

entr

u sc

ulpt

ura

în re

lief.

1. S

peci

ile d

e co

nife

re și

de

foio

ase.

Pr

oprie

tățil

e fiz

ice

și m

ecan

ice

• O

biec

te d

in le

mn

scul

ptat

e în

relie

f. M

ater

iale

și u

sten

sile

• N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pr

otec

ție a

mun

cii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

acti

vita

tea

Uni

unii

Meș

teril

or

Popu

lari

din

Repu

blic

a M

oldo

va; o

biec

te d

in le

mn

scul

ptat

e în

relie

f; ob

iect

e uti

litar

e și

deco

rativ

e (p

lato

u, fa

rfur

ie, c

uier

, pa

nou,

ram

ă, e

lem

ente

de

orna

men

tare

a u

șilor

, por

ților

, fr

onto

anel

or e

tc.).

Ap

licaț

ii pr

actic

e: se

lect

area

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or

utiliz

ate

în sc

ulpt

ura

în re

lief:

lem

n de

ese

nță

tare

(ste

jar,

fras

in e

tc.),

ust

ensil

e pe

ntru

scul

ptar

e.

2.1.

Exp

lora

rea

tehn

icilo

r de

prel

ucra

re a

rtisti

că

a le

mnu

lui,

resp

ectâ

nd n

orm

ele

sani

tar-i

gien

ice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie

a m

unci

i.

2. T

ehno

logi

i de

prel

ucra

re a

rtisti

că

a le

mnu

lui

• O

pera

ții te

hnol

ogic

e: d

ecup

area

/ ci

oplir

ea d

e co

ntur

; cio

plire

a ge

omet

rică;

scul

ptur

a în

relie

f •

Orn

amen

tica:

com

poziț

ii cu

moti

ve

fitom

orfe

, zoo

mor

fe, c

osm

omor

fe,

sche

omor

fe; c

ompo

ziții

cu p

eisa

j, na

tură

moa

rtă;

com

poziț

ii ab

stra

cte

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

spec

ificu

l meș

teșu

gulu

i; no

țiuni

le și

term

inol

ogia

spec

ifică

pen

tru

scul

ptur

a în

relie

f: ba

sore

lief,

gore

lief;

noțiu

ne d

e pl

an, s

pațiu

, ad

ânci

me,

pro

porț

ie, p

ersp

ectiv

ă; v

arie

tate

a și

sem

nific

ația

or

nam

entu

lui t

radi

ționa

l.Ap

licaț

ii pr

actic

e: a

lcăt

uire

a sc

hițe

lor d

e or

nam

ent;

lucr

ări

de sc

ulpt

are

în re

lief a

unu

i pan

ou d

ecor

ativ*

(tra

sare

a co

mpo

ziție

i, co

ntur

area

obi

ectu

lui p

rinci

pal,

tăie

rea

cont

urul

ui c

u cu

țitul

de

ciop

lit, d

ecup

area

fund

alul

ui,

exec

utar

ea p

lanu

lui d

oi, r

otun

jirea

figu

rilor

, șle

fuire

a,

finisa

rea)

.


67

3.1.

Pro

iect

area

și

real

izare

a un

ui

artic

ol sc

ulpt

at în

re

lief,

resp

ectâ

nd

succ

esiu

nea

oper

ațiil

or

tehn

olog

ice.

3.

2. E

xecu

tare

a lu

crăr

ilor s

impl

e de

repa

rație

a

tâm

plăr

iei.

3. P

roie

ctar

ea și

real

izare

a un

ui

artic

ol sc

ulpt

at în

relie

f •

Repa

rația

tâm

plăr

iei:

unel

te și

di

spoz

itive

pen

tru

repa

rația

ușil

or,

fere

stre

lor,

mob

ilier

ului

; rep

araț

ia

și sc

him

bare

a la

cătu

lui;

furn

itura

m

obili

erul

ui

• Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

fișa

tehn

olog

ică.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: p

roie

ctar

ea a

rtico

lulu

i; re

aliza

rea

schi

ței;

sele

ctar

ea m

ater

iale

lor ș

i ust

ensil

elor

pot

rivite

; luc

rări

prac

tice

de m

odel

are

a ob

iect

ului

; luc

rări

prac

tice

de

orna

men

tare

; com

bina

rea

tehn

icilo

r stu

diat

e în

tr-o

lucr

are

de c

reaț

ie; fi

nisa

rea

artic

olul

ui; î

nlăt

urar

ea la

cune

lor

depi

stat

e în

tim

pul l

ucru

lui;

lucr

ări d

e re

para

ție a

tâm

plăr

iei.

Prod

use:

pla

tou,

farf

urie

, cui

er, p

anou

, ram

ă, e

lem

ente

de

orna

men

tare

a u

șilor

, por

ților

, fro

ntoa

nelo

r etc

*.

4.1.

Eva

luar

ea

proc

esul

ui d

e co

nfec

ționa

re a

un

ui a

rtico

l scu

lpta

t în

relie

f.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Meș

terii

pop

ular

i din

dom

eniu

• M

anag

emen

tul o

rgan

izării

unu

i târ

g al

meș

teril

or p

opul

ari

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

desc

riere

a et

apel

or

tehn

olog

ice

utiliz

ate

în a

ctivi

tățil

e pr

actic

e de

con

fecț

iona

re.

Aplic

ații

prac

tice:

Pre

zent

area

pro

iect

ului

. Exp

oziți

e.

Prel

ucra

rea

artis

tică

a m

etal

ului

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

mat

eria

lelo

r m

etal

ice,

a a

liaje

lor

și a

oțel

ului

. 1.

2. P

regă

tirea

lo

culu

i de

lucr

u,

a m

ater

iale

lor ș

i in

stru

men

telo

r pe

ntru

pre

lucr

area

ar

tistic

ă a

met

alul

ui.

1. M

etal

e și

alia

je

• Ti

puril

e de

oțe

l și u

tiliza

rea

lor.

Repr

ezen

tare

a gr

afică

a a

rtico

lelo

r di

n m

etal

Locu

l de

lucr

u: m

asa

(ser

tar c

u in

stru

men

te, m

engh

ină

pent

ru m

etal

, ec

ran

de p

rote

cție

, lam

pă d

e ilu

min

at),

scau

n re

glab

il

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

obț

iner

ea și

util

izare

a m

ater

iale

lor m

etal

ice

și a

alia

jelo

r, a

oțel

ului

; fel

urile

de

oțel

și p

ropr

ietă

țile

aces

tuia

; arti

cole

și d

etal

ii di

n m

etal

și

utiliz

area

lor.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

repr

ezen

tare

gra

fică

a pi

esel

or

și ar

ticol

elor

din

met

al (b

olț,

știft,

priz

on, b

ucșă

, șur

ub);


68

• M

ater

iale

și in

stru

men

te.

Maș

ini-u

nelte

pen

tru

așch

iere

, tă

iere

, pili

re

• N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pr

otec

ție a

mun

cii

exer

ciții

de se

lect

are

a m

ater

iale

lor ș

i ust

ensil

elor

în fu

ncție

de

tehn

icile

de

lucr

u (fo

arfe

ce, d

ălți,

fier

ăstr

aie,

taro

zi, fi

liere

, pile

, ră

zuito

are,

cuțit

e de

stru

ng, b

urgh

ie, l

ărgi

toar

e, fr

eze,

pie

tre

abra

zive

etc.

); st

udie

rea

func

ționă

rii st

rung

ului

, a m

așin

ii de

gă

urit,

a m

așin

ii de

frez

at, a

maș

inii

de re

ctific

at e

tc.).

2.

1. R

ealiz

area

op

eraț

iilor

de

așch

iere

, tăi

ere,

pi

lire

a m

ater

iale

lor

met

alic

e,

resp

ectâ

nd n

orm

ele

sani

tar-i

gien

ice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie

a m

unci

i.

2. T

ehni

ci d

e ex

ecut

are

a op

eraț

iilor

•

Așch

iere

a •

Tăie

rea

mat

eria

lelo

r met

alic

e•

Pili

rea

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

pro

prie

tățil

e fiz

ice

și ch

imic

e al

e m

etal

elor

; met

odel

e și

proc

edee

le d

e lu

cru.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e se

lect

are

a m

ater

iale

lor ș

i us

tens

ilelo

r pen

tru

fieca

re o

pera

ție; l

ucră

ri pr

actic

e de

ex

ecut

are

a op

eraț

iilor

tehn

olog

ice.

3.1.

Pro

iect

area

și

real

izare

a un

ui

artic

ol, r

espe

ctân

d su

cces

iune

a op

eraț

iilor

te

hnol

ogic

e.

3.2.

Util

izare

a co

rect

ă a

term

inol

ogie

i sp

ecifi

ce în

pr

oiec

tare

a și

real

izare

a ar

ticol

ului

.

3. P

roie

ctar

ea și

real

izare

a un

ui

artic

ol d

in m

etal

• An

aliza

rea

și se

lect

area

resu

rsel

or

mat

eria

le, a

inst

rum

ente

lor ș

i uti

laje

lor n

eces

are

real

izării

pr

oiec

tulu

i •

Real

izare

a pr

actic

ă a

artic

olul

ui

proi

ecta

t•

Ope

rații

de

finisa

re•

Term

inol

ogie

spec

ifică

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i te

hnic

o-te

hnol

ogic

e.

Aplic

ații

prac

tice:

real

izare

a un

ul a

rtico

l (su

port

susp

enda

t, ch

ei p

entr

u m

onta

re/d

emon

tare

, file

t, fă

raș e

tc.*

); re

aliza

rea

schi

ței,

sele

ctar

ea m

ijloa

celo

r mat

eria

le p

otriv

ite; e

xerc

iții

de tr

asar

e a

orna

men

tulu

i pe

met

al; e

xerc

iții d

e ci

ocăn

ire,

îndo

ire, n

ituire

și b

ater

e a

met

alul

ui la

min

at; fi

nisa

rea

artic

olul

ui; p

ăstr

area

în o

rdin

e și

cură

țeni

e a

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor s

elec

tate

; înl

ătur

area

lacu

nelo

r dep

istat

e în

tim

pul l

ucru

lui.

Prod

use:

supo

rt su

spen

dat;

chei

pen

tru

mon

tare

/de

mon

tare

; file

t; fă

raș e

tc*.

4.

1. E

valu

area

pr

oiec

tulu

i de

conf

ecțio

nare

a

artic

olul

ui d

in

met

al.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Noi

pos

ibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olul

ui

• Pr

ofes

ia d

e lă

cătu

ș

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

eva

luar

ea c

alită

ții lu

crul

ui,

aspe

ctul

est

etic

și de

cora

tiv a

l arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or.

Aplic

ații

prac

tice:

org

aniza

rea

unei

exp

oziți

i.


69

Mod

ulul

: Lim

baj g

rafic

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Ses

izare

a im

port

anțe

i se

mne

lor

conv

ențio

nale

, sim

bolu

rilor

sp

ecifi

ce d

esen

ului

te

hnic

. 1.

2. D

ifere

nție

rea

repr

ezen

tării

gra

fice

a tă

ietu

rii d

e ce

a a

secț

iuni

i. 1.

3. C

itire

a de

sene

lor d

e as

ambl

are

și a

celo

r de

con

stru

cție

.

1. R

egul

i de

repr

ezen

tare

a d

esen

elor

• Ci

tirea

și e

xecu

tare

a de

sene

lor

• Re

guli

de p

reze

ntar

e gr

afică

a

secț

iuni

lor ș

i tăi

etur

ilor;

de n

otar

e a

secț

iuni

lor/

tăie

turil

or. R

epre

zent

ările

gr

afice

ale

mat

eria

lelo

r în

secț

iune

•

Sem

ne c

onve

nțio

nale

, sim

bolu

ri și

simpl

ifică

ri în

des

enul

tehn

ic și

cel

de

con

stru

cții

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cer

ințe

le și

regu

lile

de

repr

ezen

tare

a d

esen

elor

, mod

alită

ți de

repr

ezen

tare

a

secț

iuni

lor ș

i tăi

etur

ilor î

n de

senu

l teh

nic.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: o

bser

vare

a m

odal

ității

de

repr

ezen

tare

gr

afică

a tă

ietu

rilor

și se

cțiu

nilo

r, de

sene

lor d

e as

ambl

are

și de

con

stru

cții,

a si

mbo

luril

or, s

emne

lor c

onve

nțio

nale

sp

ecifi

ce d

esen

elor

de

asam

blar

e și

a ce

lor d

e co

nstr

ucții

.

2.1.

Rea

lizar

ea

proi

ecții

lor u

nei

pies

e, a

plic

ând

sem

nele

și

simbo

luril

e sp

ecifi

ce.

2.2.

Exe

cuta

rea

repr

ezen

tării

gr

afice

a tă

ietu

rilor

și

secț

iuni

lor î

n de

sene

le te

hnic

e.

2. D

esen

ul p

roie

ctiv

• Co

nstr

ucții

geo

met

rice

nece

sare

la

exec

utar

ea d

esen

elor

(met

ode

de

raco

rdăr

i, îm

părț

irea

cerc

ului

în p

ărți

egal

e)•

Secț

iuni

și tă

ietu

ri. Îm

bina

rea

vede

rii

și a

tăie

turii

. Apl

icar

ea tă

ietu

rilor

în

proi

ecții

le a

xono

met

rice

• De

sene

de

asam

blar

e, d

e co

nstr

ucții

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

real

izare

a pr

oiec

țiilo

r une

i fig

uri/p

iese

(cen

tral

ă, o

blic

ă, o

rtog

onal

ă, a

xono

met

rică)

.Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xecu

tare

a di

vers

elor

con

stru

cții

geom

etric

e; e

vide

nție

rea

form

ei tr

ansv

ersa

le/in

terio

are

a ob

iect

elor

prin

repr

ezen

tare

a se

cțiu

nilo

r/tă

ietu

rilor

; st

udie

rea

dive

rsel

or m

odal

ități

de îm

bină

ri; c

itire

a de

sene

lor

de a

sam

blar

e.

Prod

use:

des

enul

une

i pie

se d

upă

natu

ră, c

u ap

licar

ea

secț

iuni

lor/

tăie

turil

or, c

onve

nțio

nalis

mel

or sp

ecifi

ce,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

repr

ezen

tare

a d

esen

elor

tehn

ice;

pr

oiec

tul u

nui s

pațiu

de

locu

it.


70

2.3.

Cla

sifica

rea

tipur

ilor

de îm

bina

re a

pi

esel

or.

2.4.

Org

aniza

rea

info

rmaț

iilor

pr

ivin

d de

sene

le d

e co

nstr

ucții

.3.

1. E

valu

area

co

recti

tudi

nii

resp

ectă

rii re

gulil

or

de re

prez

enta

re

grafi

că a

des

enel

or

de c

onst

rucț

ie.

3.2.

Arg

umen

tare

a pr

oprie

i opi

nii

priv

ind

nece

sitat

ea

resp

ectă

rii ri

goril

or

și ce

rințe

lor î

n de

senu

l teh

nic.

3. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

dese

nelo

r•

Crite

rii d

e ev

alua

re a

des

enel

or

tehn

ice

și a

resp

ectă

rii re

gulil

or d

e re

prez

enta

re

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

crit

eriil

e de

eva

luar

e a

dese

-ne

lor d

e co

nstr

ucții

; eva

luar

ea c

ompa

rativ

ă a

port

ofol

iilor

cu

lucr

ări.

Aplic

ații

prac

tice:

org

aniza

rea

unor

întâ

lniri

cu

ingi

neri,

ar

hite

cți.


71

Mod

ulul

: Des

ign

vesti

men

tar

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

rolu

lui ș

i pro

cesu

lui

de d

esig

n.1.

2. Id

entifi

care

a m

ate-

riale

lor,

furn

ituril

or,

uste

nsile

lor f

olos

ite

pent

ru c

rear

ea p

ie-

selo

r ves

timen

tare

.

1. C

e es

te d

esig

nul v

estim

enta

r?Ci

ne d

icte

ază

mod

a?

Stilu

ri în

ves

timen

tație

•

Mat

eria

le, f

urni

turi,

ust

ensi

lePr

oprie

tățil

e m

ater

iale

lor.

Rolu

l ac

ceso

riilo

r în

vesti

men

tație

• N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pr

otec

ție a

mun

cii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

func

ționa

litat

e, m

odă,

ad

ecva

nță,

înfr

umus

ețar

e, d

esig

n, sti

l.Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e se

lect

are

și ev

alua

re a

cal

ității

pâ

nzei

(gro

sime,

text

ură,

asp

ect)

și a

ust

ensil

elor

ade

cvat

e m

ater

iale

lor d

ate,

furn

ituri

mod

erne

.

2.1.

Apl

icar

ea

prin

cipi

ilor

desig

nulu

i ve

stim

enta

r în

proc

esul

de

crea

re a

un

ui p

rodu

s.

2. P

roie

ctar

ea v

estim

enta

ră•

Prin

cipi

ile d

esig

nulu

i ves

timen

tar

• Se

lect

area

mod

alită

ților

de

tran

sfor

mar

e/de

cora

re a

arti

colu

lui

vesti

men

tar

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

stab

ilire

a cr

iterii

lor,

proi

ecta

rea,

ex

ecut

area

, eva

luar

ea a

rtico

lulu

i; pr

incip

iile

desig

nulu

i ve

stim

enta

r: re

petiț

ia, p

aral

elism

ul, s

ucce

siune

a, a

ltern

anța

, gr

adaț

ia, t

ranz

iția,

radi

ația

, ritm

ul, c

once

ntris

mul

, con

tras

tul,

acce

ntul

, pro

porț

ia, s

cara

, ech

ilibr

ul, a

rmon

ia, u

nita

tea.

Aplic

ații

prac

tice:

tran

sfor

mar

ea a

rtico

lelo

r ves

timen

tare

: pr

in c

uloa

rea

și de

senu

l mat

eria

lulu

i tex

til, p

rin d

etal

ii/el

emen

te c

onst

ructi

ve și

ele

men

te d

ecor

ative

apl

icat

e.

3.1.

Mod

erni

zare

a și

tran

sfor

mar

ea

artic

olel

or

vesti

men

tare

, fo

losin

d di

vers

e te

hnic

i. 3.

2. U

tiliza

rea

crea

tivă

a m

ater

iale

lor

spec

ifice

do

men

iulu

i.

3. Im

plem

enta

rea

proi

ectu

lui

• Re

aliza

rea

schi

ței-p

roie

ct.

• O

rgan

izare

a m

ijloa

celo

r mat

eria

le.

• Tr

ansf

orm

area

/cre

area

unu

i arti

col

vesti

men

tar

• Ga

rnisi

rea

artic

olul

ui

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

legi

tăți

crom

atice

, co

mpo

zițio

nale

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: re

aliza

rea

schi

ței;

sele

ctar

ea m

ijloa

celo

r m

ater

iale

pot

rivite

; îm

podo

bire

a un

ui a

rtico

l ves

timen

tar c

u el

emen

te d

e im

prim

eu, c

roșe

tare

, bro

derie

etc

.; fin

isare

a ar

ticol

ului

. Pr

odus

e: tr

icou

, fus

tă, b

luză

, gea

ntă,

acc

esor

ii et

c.


72

4.1.

Ana

liza

inte

grită

ții

tutu

ror e

lem

ente

lor

com

pone

nte

în

tr-u

n sis

tem

uni

c în

cheg

at.

4. E

valu

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui•

Anal

iza a

rtico

lulu

i con

form

ce

rințe

lor u

tilita

re, e

steti

ce și

de

calit

ate

• N

oi p

osib

ilită

ți de

util

izare

și

deco

rare

a a

rtico

lulu

i •

Activ

ități

și m

eser

ii sp

ecifi

ce

tran

sfor

măr

ii ar

ticol

elor

ves

timen

tare

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or.

Aplic

ații

prac

tice:

exp

oziți

e de

lucr

ări,

defil

eu.

Mod

ulul

: Des

ign

de in

terio

r

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui

desig

nulu

i de

inte

rior.

1.2.

Det

erm

inar

ea

solu

țiilo

r nec

esar

e pe

ntru

înlă

tura

rea

disc

onfo

rtul

ui

func

ționa

l al

spaț

iulu

i.

1. A

men

ajar

e și

con

fort

am

bien

tal

• Ist

oria

des

ignu

lui d

e in

terio

r. Sti

luri

și te

ndin

țe. C

lasifi

care

a sp

ațiil

or

de in

terio

r, av

ând

drep

t rep

er

func

ționa

litat

ea a

cest

ora

• M

odal

ități

de zo

nare

/del

imita

re a

sp

ațiil

or a

mbi

enta

le

• Er

gono

mia

spaț

iulu

i și a

mob

ilier

ului

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

isto

ricul

am

enaj

ării

locu

ințe

i; sp

ecifi

cul s

pațiu

lui i

nter

ior:

antr

eu, b

ucăt

ărie

, dor

mito

r, bl

oc

sani

tar,

mod

alită

ți de

zona

re a

spaț

iilor

etc

.; ob

serv

area

în

baza

imag

inilo

r și a

ana

lizei

evo

luție

i pre

ocup

ării

omul

ui

pent

ru lo

cuin

ța sa

. Ex

erci

ții: d

e zo

nare

a sp

ațiil

or p

rin a

mpl

asar

ea p

iese

lor d

e m

obili

er (e

lem

ente

pre

fabr

icat

e); p

rin m

odifi

care

a pe

rețil

or

desp

ărțit

ori (

elem

ente

pre

fabr

icat

e).

2.1.

Rec

unoa

șter

ea

simbo

luril

or,

sem

nelo

r co

nven

ționa

le d

e re

prez

enta

re g

rafic

ă a

inte

rioru

lui.

2. A

BC-u

l pro

iect

ării

inte

rioru

lui

• El

emen

te sp

ecifi

ce li

mba

julu

i pr

oiec

tării

spaț

iilor

de

inte

rior

• Pr

oiec

ții g

rafic

e. R

egul

i de

repr

ezen

tare

gra

fică

a pr

oiec

telo

r

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

ele

men

tele

spec

ifice

pr

oiec

tării

inte

rioru

lui:

simbo

luri,

sem

ne c

onve

nțio

nale

, re

guli

de c

otar

e.


73

2.2.

Det

erm

inar

ea

func

ționa

lităț

ii sp

ațiil

or lo

cuin

ței

în b

aza

stud

ierii

re

prez

entă

rii

grafi

ce/p

roie

ctul

ui.

• Am

enaj

area

inte

rioru

lui;

tipur

i de

mob

ilier

; tipu

ri de

stof

e/m

ater

iale

uti

lizat

e în

am

enaj

area

inte

rioar

elor

•

Obi

ecte

de

ilum

inat

și d

ecor

ațiu

ni

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rsar

ea d

iver

selo

r mod

alită

ți de

util

izare

a

inst

rum

ente

lor/

uste

nsile

lor p

entr

u de

sen;

acti

vită

ți de

ci

tire

a de

sene

lor;

dete

rmin

area

supr

afeț

elor

, dim

ensiu

nilo

r în

căpe

rilor

; defi

nire

a fu

ncțio

nalit

ății

aces

tora

în b

aza

dese

nelo

r/pr

oiec

telo

r. Ex

erci

ții d

e: p

roie

ctar

e gr

afică

a m

obili

erul

ui (p

roie

cție

or

togo

nală

), ap

licân

d in

stru

men

tele

și u

sten

silel

e tr

adiți

onal

e pe

ntru

des

en; p

roie

ctar

e gr

afică

a d

iver

selo

r sp

ații:

oda

ie, b

ucăt

ărie

etc

.; po

triv

ire/c

ombi

nare

arm

onio

asă

a tip

urilo

r de

stof

e pe

ntru

dra

perii

, mob

ilier

, cov

or e

tc.

3.1.

Ela

bora

rea

proi

ecte

lor

spaț

iilor

de

inte

rior,

resp

ectâ

nd

func

ționa

litat

ea

aces

tora

. 3.

2. R

ealiz

area

uno

r ob

iect

e sim

ple/

mac

hete

de

deco

rare

a

spaț

iulu

i int

erio

r, cu

resp

ecta

rea

norm

elor

de

calit

ate,

secu

ritat

e și

prot

ecție

a m

unci

i și

med

iulu

i.

3. R

ealiz

area

pro

iect

ului

• De

term

inar

ea su

praf

eței

spaț

iulu

i, sc

hița

rea

idei

lor

• De

term

inar

ea sti

lulu

i și a

dec

orul

ui.

Cerin

țele

act

uale

pen

tru

un sp

ațiu

am

bien

tal c

onfo

rtab

il •

Proi

ecta

rea

spaț

iulu

i int

erio

r. Et

ape

de p

roie

ctar

e. M

ăsur

area

spaț

iilor

. Sc

hița

rea

idei

lor.

Reor

gani

zare

a sp

ațiu

lui

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

mod

uri d

e or

gani

zare

a

spaț

iilor

; ord

onar

ea a

ctivi

tățil

or n

eces

are

pent

ru re

aliza

rea

proi

ectu

lui e

tc.

Aplic

ații

prac

tice:

schi

țare

a id

eilo

r; de

sena

rea

plan

ului

în

căpe

rii (s

ala

de c

lasă

); pr

oiec

tare

a pi

esel

or d

e m

obili

er

potr

ivite

încă

perii

; esti

mar

ea, d

eter

min

area

list

ei și

a

canti

tății

de

mat

eria

le n

eces

are

pent

ru re

aliza

rea

mac

hete

i; el

abor

area

și c

rear

ea u

nui o

biec

t de

inte

rior î

n ba

za

prop

riilo

r sch

ițe: a

baju

r, va

ză, g

last

ră, c

uier

, raft

pen

tru

cărț

i et

c.; c

onfe

cțio

nare

a de

cora

țiuni

lor d

e Cr

ăciu

n.

Prod

use:

exe

cuta

rea

unor

pro

duse

sim

ple/

mac

hete

, re

spec

tând

fișa

tehn

olog

ică

real

izată

cu

sprij

inul

pr

ofes

orul

ui.


74

4.1.

Apr

ecie

rea

calit

ății

lucr

ărilo

r pro

prii

și al

e co

legi

lor d

in

pers

pecti

va re

în-

vesti

rii b

enefi

ciilo

r ob

ținut

e.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

prod

usel

or•

Crite

rii d

e ev

alua

re a

pro

dusu

lui

(mac

hete

i)•

Prof

esii

spec

ifice

dom

eniu

lui

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

eta

pele

și te

hnic

ile a

plic

ate

pent

ru c

onfe

cțio

nare

a ob

iect

elor

/mac

hete

lor d

e in

terio

r. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

labo

rare

a cr

iterii

lor d

e ev

alua

re a

m

ache

telo

r; or

gani

zare

a ex

poziț

iei c

olec

tive

de m

ache

te

și a

obie

ctel

or d

e in

terio

r; or

gani

zare

a m

esel

or ro

tund

e cu

in

vita

ți di

n do

men

iul a

rhite

ctur

ii și

a de

signu

lui d

e in

terio

r.

Mod

ulul

: Tra

nspo

rt și

cons

truc

ții

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Iden

tifica

rea

tipur

ilor d

e re

țele

de

com

unic

ații

și tr

ansp

ort ș

i efe

ctel

e lo

r asu

pra

omul

ui și

m

ediu

lui.

1.2.

Iden

tifica

rea

unor

mijl

oace

și

tehn

olog

ii de

real

izare

a

tran

spor

tulu

i de

per

soan

e,

de m

ărfu

ri și

de

info

rmaț

ii.

1. S

iste

me

de c

omun

icaț

ii și

tr

ansp

ortu

ri: n

oțiu

ni g

ener

ale,

st

ruct

ură

• Re

țele

de

com

unic

ații;

de

tele

com

unic

ații

• Re

țele

de

tran

spor

t: te

rest

ru, a

eria

n,

pe a

pă. M

ijloa

ce și

tehn

olog

ii de

real

izare

a tr

ansp

ortu

lui d

e pe

rsoa

ne, d

e m

ărfu

ri și

de in

form

ații

• O

rgan

izare

a m

ediu

lui c

onst

ruit.

Lo

calit

atea

•

Locu

ința

. Tip

uri,

plan

uri ș

i sch

eme

func

ționa

le. N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pro

tecț

ie a

vie

ții

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

isto

ricul

dez

voltă

rii și

im

port

anța

sist

emel

or d

e co

mun

icaț

ii în

via

ța o

mul

ui,

rețe

lele

de

com

unic

ații,

sist

emul

poș

tal;

rețe

lele

de

tran

spor

t: tr

ansp

ortu

l de

pers

oane

, de

măr

furi

și de

in

form

ații;

loca

litat

ea; e

volu

ția si

stem

elor

de

amen

ajar

e te

ritor

ială

.Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e al

cătu

ire a

uno

r reț

ele

de

com

unic

ații

(căi

, nod

uri,

term

inal

e), d

e te

leco

mun

icaț

ii (r

ețel

e in

form

atice

, tel

efon

ie m

obilă

și fi

xă, r

ețel

e de

te

levi

ziune

și ra

dio

etc.

); re

țele

de

tran

spor

t (că

i, no

duri,

te

rmin

ale)

; tra

nspo

rt te

rest

ru (f

erov

iar,

rutie

r), a

eria

n,

pe a

pă (n

aval

și fl

uvia

l); se

lect

area

info

rmaț

iilor

des

pre

loca

litat

e, d

espr

e cl

ădiri

(des

tinaț

ie, a

lcăt

uire

con

stru

ctivă

).

2.1.

Rea

lizar

ea

proi

ectu

lui d

e îm

bună

tățir

e a

calit

ății

serv

iciil

or

de c

omun

icaț

ii și

tran

spor

t.

2. R

ealiz

area

pro

iect

ului

de

îmbu

nătă

țire

a ca

lităț

ii se

rvic

iilor

de

com

unic

ații

și tr

ansp

ort

Elab

orar

ea u

nor s

trat

egii

de p

rote

jare

a

med

iulu

i. Co

mun

icaț

ii și

limba

j gra

fic în

tr

ansp

ortu

ri

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i te

hnic

o-te

hnol

ogic

e.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i (și

idei

) de

repr

ezen

tare

gra

fică

a re

țele

lor d

e tr

ansp

ort;

exer

ciții

de

sele

ctar

e și

folo

sire

a lim

baju

lui g

rafic

în tr

ansp

ortu

ri; e

xerc

iții d

e îm

bună

tățir

e a

calit

ății

serv

iciil

or d

e co

mun

icaț

ii și

tran

spor

t.


75

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui p

lan

al lo

cuin

ței,

folo

sind

term

inol

ogia

sp

ecifi

că.

3. P

roie

ct. P

lanu

l loc

uinț

ei•

Term

inol

ogie

spec

ifică

•

Sele

ctar

ea d

iferit

or ti

puri,

pla

nuri

și sc

hem

e fu

ncțio

nale

de

locu

ințe

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

det

alie

ri de

pro

iect

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: a

lcăt

uire

a pl

anur

ilor ș

i sch

emel

or

func

ționa

le (r

ealiz

area

schi

ței;

proi

ecta

rea

locu

ințe

i; re

prez

enta

rea

grafi

că a

pla

nulu

i loc

uinț

ei).

Prod

use:

pla

nul l

ocui

nței

, sch

ema

func

ționa

lă a

locu

ințe

i. 4.

1. E

valu

area

pr

oiec

tulu

i, id

entifi

când

in

stitu

țiile

de

învă

țăm

ânt d

in

dom

eniu

.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ectu

lui

Impa

ctul

dez

voltă

rii c

omun

icaț

iilor

, tr

ansp

ortu

lui ș

i con

stru

cțiil

or a

supr

a in

divi

dulu

i, m

ediu

lui ș

i soc

ietă

ții

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

pro

iect

ului

; ide

ntific

area

uno

r po

sibili

tăți

de u

tiliza

re; d

escr

iere

a et

apel

or te

hnol

ogic

e uti

lizat

e în

acti

vită

țile

prac

tice.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

valu

area

schi

țelo

r; pr

ezen

tare

a pr

oiec

tulu

i.

Mod

ulul

: Ene

rgie

și e

lect

rote

hnic

ă

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Iden

tifica

rea

form

elor

de

ener

gie,

a su

rsel

or

și a

tehn

olog

iilor

de

obțin

ere

a ac

este

ia.

1.2.

Sel

ecta

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor d

e el

ectr

omon

taj.

1. F

orm

e de

ene

rgie

: mec

anic

ă,

term

ică,

chi

mic

ă, e

lect

rică

etc.

•

Surs

e de

ene

rgie

. Sur

se e

nerg

etice

sp

ecifi

ce zo

nei

• M

ater

iale

și in

stru

men

te

de e

lect

rom

onta

j•

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

pro

tecț

ie a

mun

cii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

impo

rtan

ța c

unoa

șter

ii su

rsel

or d

e en

ergi

e el

ectr

ică

în v

iața

coti

dian

ă.

Aplic

ații

prac

tice:

sele

ctar

ea și

păs

trar

ea c

orec

tă a

m

ater

iale

lor ș

i ins

trum

ente

lor;

cond

ucto

ri (fi

re e

lect

rice)

; di

spoz

itiv

de si

mul

are

pent

ru e

lect

rote

hnic

ă; b

ecur

i, în

trer

upăt

or; m

otor

ele

ctric

; șur

ubel

nițe

, cle

ște,

cuț

ite c

u izo

lato

are.


76

2.1.

Rea

lizar

ea u

nei

sche

me

de m

onta

re

în se

rie și

în p

aral

el,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

m

unci

i. 2.

2. V

alor

ifica

rea

limba

julu

i teh

nic

spec

ific

dom

eniu

lui

ener

getic

.

2. E

lem

ente

de

limba

j gra

fic sp

ecifi

c•

Ener

gia

în g

ospo

dărie

•

Form

e de

ene

rgie

și u

tiliza

rea

lor.

Corp

uri d

e ilu

min

at

• Ci

rcui

tele

ele

ctric

e di

ntr-o

locu

ință

: -

circ

uitu

l ele

ctric

și e

lem

ente

le lu

i; -

sche

me

elec

tric

e;

- se

mne

con

venț

iona

le în

sche

mel

e el

ectr

ice.

•

Term

inol

ogie

spec

ifică

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

form

ele

de e

nerg

ie și

uti

lizar

ea lo

r; co

rpur

ile d

e ilu

min

at (s

chem

a in

stal

ațiil

or

elec

tric

e în

serie

și în

par

alel

); ci

rcui

tele

ele

ctric

e di

ntr-o

lo

cuin

ță; m

etod

ele

de a

lcăt

uire

a sc

hem

elor

ele

ctric

e,

utiliz

ând

sem

nele

con

venț

iona

le (c

ondu

ctor

, leg

area

co

nduc

toar

elor

, ram

ifica

ția c

ondu

ctoa

relo

r, du

lie c

u be

c el

ectr

ic, î

ntre

rupă

tor,

legă

tură

de

cure

nt d

ezm

embr

abilă

, fiș

ă, p

riză

etc.

); m

ater

iale

le c

ondu

ctoa

re și

izol

atoa

re.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

alcă

tuire

a u

nei s

chem

e de

m

onta

re în

serie

și în

par

alel

a d

ouă

becu

ri.

3.1.

Rea

lizar

ea lu

crăr

ilor

de e

lect

rom

onta

re,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

pro

tecț

ie a

m

unci

i. 3.

2. M

onta

rea

unui

m

otor

la u

n ci

rcui

t el

ectr

ic c

u o

fază

. 3.

3. D

epist

area

și

rem

edie

rea

defe

ctel

or în

ci

rcui

tele

ele

ctric

e.

3. R

ealiz

area

une

i luc

rări

sim

ple

de

ele

ctro

mon

tare

• Lu

crăr

i de

elec

trom

onta

re: m

onta

rea

în se

rie a

dou

ă be

curi;

mon

tare

a în

pa

rale

l a d

ouă

becu

ri; c

onec

tare

a co

nduc

toril

or la

acc

esor

iile

elec

tric

e;

mon

tare

a un

ui m

otor

la u

n ci

rcui

t el

ectr

ic c

u o

fază

•

Rem

edie

rea

defe

ctel

or si

mpl

e a

elem

ente

lor d

e ci

rcui

t •

Prev

enire

a și

sting

erea

ince

ndiil

or

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i te

hnic

o-te

hnol

ogic

e; e

xerc

iții d

e re

prez

enta

re g

rafic

ă a

deta

liilo

r ele

ctro

mot

orul

ui; f

uncț

iile

tran

sfor

mat

orul

ui;

lucr

ări p

racti

ce d

e m

onta

re a

unu

i disp

oziti

v pr

in u

nire

a a

două

bec

uri î

n se

rie sa

u în

par

alel

; tipu

ri de

mot

oare

, co

nstr

ucția

și im

port

anța

lor î

n ec

onom

ie.

Aplic

ații

prac

tice:

util

izare

a sc

ulel

or p

entr

u lu

crăr

ile d

e re

para

ție (ș

urub

elni

țe, c

lești

, cio

can/

pist

ol d

e lip

it, c

reio

n de

tens

iune

etc

.); st

udiu

de

caz:

Pre

veni

rea

și sti

nger

ea

ince

ndiil

or.

Prod

use:

disp

oziti

v m

onta

t prin

uni

rea

a do

uă b

ecur

i în

serie

sa

u în

par

alel

; mot

or m

onta

t la

un c

ircui

t ele

ctric

cu

o fa

ză*.

4.

1. V

erifi

care

a co

recti

tudi

nii

real

izării

pro

iect

elor

de

ele

ctro

mon

taj

pers

onal

e și

ale

cole

gilo

r.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ectu

lui

• Pr

ofes

ia d

e lă

cătu

ș-el

ectr

icia

n Co

nver

sații

/disc

uții/

obse

rvar

e: c

alita

tea

lucr

ului

, id

entifi

care

a un

or p

osib

ilită

ți de

util

izare

a lu

crăr

ilor d

e el

ectr

omon

tare

; des

crie

rea

etap

elor

tehn

olog

ice

utiliz

ate

în

activ

itățil

e de

con

fecț

iona

re.

Aplic

ații

prac

tice:

eva

luar

ea sc

hem

elor

de

mon

tare

pr

ezen

tate

.


77

Mod

ulul

: Rob

otică

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Util

izare

a co

rect

ă a

term

enilo

r spe

cific

i ro

botic

ii în

exp

rimar

e și

în fo

rmul

area

în

treb

ărilo

r.1.

2. Id

entifi

care

a pa

rticu

larit

ățilo

r di

stinc

tive

ale

robo

ților

.1.

3. Id

entifi

care

a do

men

iilor

de

utiliz

are

a ro

boțil

or.

1. E

voca

re/i

niție

re în

robo

tică

• Is

toria

robo

ticii

Ce e

ste

un ro

bot?

Prim

ul ro

bot;

evol

uția

ro

boțil

or; r

oboț

ii în

via

ța n

oast

ră

Term

inol

ogie

spec

ifică

: mec

anism

, aut

omat

, m

ecan

ism m

ecat

roni

c, ro

bot

• Ti

puri

de ro

boți

Clas

ifica

rea

robo

ților

. La

ce fo

losim

robo

ții?

Misi

uni a

le ro

boțil

or; r

oboț

ii vi

itoru

lui

• Le

gile

robo

ticii

- re

lația

robo

t – o

m;

- re

lația

robo

t – ro

bot;

- ro

boții

și u

man

itate

aTe

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: r

oboț

i ind

ustr

iali,

robo

ți de

serv

icii,

robo

ți m

obili

, rob

oți s

tatic

i, um

anoi

zi/an

droi

zi, ro

boți

auto

nom

i, ro

boți

cu c

ontr

ol la

di

stan

ță

Exer

ciții

de:

-

inte

rpre

tare

a te

rmen

ului

„ro

botic

ă”;

- en

umer

are

a pa

rticu

larit

ățilo

r disti

nctiv

e al

e ro

boțil

or;

- in

dica

re a

dom

eniil

or d

e uti

lizar

e a

robo

ților

; -

desc

riere

a ro

boțil

or v

iitor

ului

; -

argu

men

tare

a n

eces

itățil

or d

e a

resp

ecta

le

gile

robo

ticii;

-

clas

ifica

re a

robo

ților

; -

desc

riere

a im

pact

ului

soci

al a

l im

plem

entă

rii

pe sc

ară

larg

ă a

robo

ților

. Pr

odus

e: m

esaj

arg

umen

tativ

.

2.1.

Rec

unoa

șter

ea

unită

ților

func

ționa

le

și a

com

pone

ntel

or

fizic

e al

e ro

botu

lui.

2. S

truc

tura

robo

ților

• Sc

hem

a fu

ncțio

nală

a ro

botu

lui:

unita

tea

de

com

andă

, uni

tate

a de

ach

iziție

a in

form

ație

i, un

itate

a de

ext

rage

re a

info

rmaț

iei,

unita

tea

de a

cțio

nare

, uni

tate

a de

loco

moț

ie

Exer

ciții

de:

-

iden

tifica

re a

uni

tățil

or fu

ncțio

nale

ale

ro

boțil

or și

exp

licar

e a

desti

nație

i ace

stor

a;

- id

entifi

care

a c

ompo

nent

elor

fizic

e al

e ro

boțil

or și

exp

licar

e a

desti

nație

i ace

stor

a;


78

2.2.

Exp

licar

ea d

estin

ație

i un

itățil

or fu

ncțio

nale

și

a co

mpo

nent

elor

fiz

ice

ale

robo

tulu

i. 2.

3. A

sam

blar

ea și

de

zasa

mbl

area

m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă.

2.4.

Asa

mbl

area

și

deza

sam

blar

ea

mod

elel

or si

stem

elor

de

loco

moț

ie a

ro

boțil

or.

2.5.

Înco

rpor

area

un

itățil

or d

e co

man

dă în

mod

elel

e de

robo

ți.

2.6.

Inst

alar

ea și

de

zinst

alar

ea

senz

orilo

r mod

elel

or

de ro

boți.

• St

ruct

ura

fizic

ă a

robo

tulu

i:-

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă,

- sis

tem

e de

loco

moț

ie, s

istem

e de

exe

cuție

, su

rse

de a

limen

tare

, sen

zori,

cen

tre

de

com

andă

, ele

men

te d

e co

nexi

une

Term

inol

ogie

spec

ifică

: con

trol

ul m

otoa

relo

r, en

ergi

e, tr

ansf

orm

are

de e

nerg

ie, a

cum

ulat

oare

, ba

terii

, cab

luri,

por

turi,

con

exiu

ni•

Stru

ctur

i de

rezi

sten

ță: d

estin

ația

stru

ctur

ilor

de re

ziste

nță,

pie

se d

in c

ompo

nenț

a m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă, m

etod

e de

fixa

re

a pi

esel

or d

in c

ompo

nenț

a m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă, p

roce

duri

de a

sam

blar

e și

deza

sam

blar

e a

mod

elel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

• Si

stem

e de

loco

moț

ie: d

estin

ația

sist

emel

or

de lo

com

oție

, pro

cedu

rile

de a

sam

blar

e și

deza

sam

blar

e a

mod

elel

or si

stem

elor

de

loco

moț

ie a

robo

ților

- id

entifi

care

a re

lații

lor d

e re

cipr

ocita

te în

tre

unită

țile

func

ționa

le și

com

pone

ntel

e fiz

ice

ale

robo

ților

; -

clas

ifica

re a

pie

selo

r din

com

pone

nța

mod

elel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

în fu

ncție

de

des

tinaț

ie, d

imen

siuni

și c

onfig

uraț

ie

geom

etric

ă;

- id

entifi

care

a re

lații

lor d

e re

cipr

ocita

te în

tre

cara

cter

istici

le c

ompo

nent

elor

fizic

e a

le

robo

ților

și m

isiun

ile ro

boțil

or;

- cl

asifi

care

a se

nzor

ilor m

odel

elor

de

robo

ți în

func

ție d

e de

stina

ție și

car

acte

ristic

ile

func

ționa

le;

- or

gani

zare

erg

onom

ică

a lo

culu

i de

mun

că.

Activ

ități

de m

odel

are:

fixa

rea

unită

ții d

e co

man

dă p

e m

odel

ul d

e ro

bot;

cone

ctar

ea

siste

mul

ui d

e lo

com

oție

la u

nita

tea

de c

oman

dă;

inst

alar

ea și

dez

inst

alar

ea se

nzor

ilor u

ltras

onic

i, ta

ctili,

de

sune

t, de

lum

inoz

itate

, de

culo

ri și

de

orie

ntar

e în

spaț

iu.

Prod

use:

mod

ele

de st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

de ti

p: c

adru

, arc

adă,

scau

n, șe

zlong

, car

usel

, șa

siu, c

arca

să a

sam

blat

e/de

zasa

mbl

ate;

mod

ele

de tr

ansm

isiun

i cu

roți

dinț

ate,

cur

ea, m

elc,

as

ambl

ate/

deza

sam

blat

e; m

odel

ele

siste

mel

or

de lo

com

oție

cu

roți,

șeni

le, p

icio

are,

ben

zi tr

ansp

orto

are,

asa

mbl

ate/

deza

sam

blat

e;


79

2.7.

Asa

mbl

area

și

deza

sam

blar

ea

mod

elel

or si

stem

elor

de

exe

cuție

a

robo

ților

. 2.

8. În

depl

inire

a re

gulil

or

de p

rote

cție

a

med

iulu

i am

bian

t și

de m

uncă

în

sigur

anță

.

• U

nita

te d

e co

man

dă: d

estin

ația

uni

tății

de

com

andă

, sch

imbu

l de

info

rmaț

ii di

ntre

un

itate

a de

com

andă

și c

ompo

nent

ele

robo

tulu

i; în

corp

orar

ea u

nită

ților

de

com

andă

în

mod

elel

e de

robo

țiTe

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: p

ortu

rile

unită

ții d

e co

man

dă, i

nter

fața

om

-rob

ot

• Se

nzor

i: de

stina

ția se

nzor

ilor,

senz

ori a

ctivi

și

senz

ori p

asiv

i, pr

oced

uri d

e in

stal

are

și de

de

zinst

alar

e a

senz

orilo

r•

Sist

eme

de e

xecu

ție: d

estin

ația

sist

emel

or d

e ex

ecuț

ie; c

ontr

olul

sist

emel

or d

e ex

ecuț

ie•

Prot

ecția

med

iulu

i am

bian

t și m

unca

în

sigur

anță

: reg

ulile

de

prot

ecție

a m

ediu

lui

ambi

ant ș

i de

mun

că în

sigu

ranț

ă; o

rgan

izare

a er

gono

mic

ă a

locu

lui d

e m

uncă

Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: m

otoa

re, t

rans

misi

uni,

prop

ulso

are

mod

elel

e sis

tem

elor

de

exec

uție

de

tip m

âini

m

ecan

ice,

disp

oziti

ve d

e m

anev

rare

, disp

oziti

ve

de a

puca

re, d

ispoz

itive

ded

icat

e as

ambl

ate/

deza

sam

blat

e.

Proi

ecte

: asa

mbl

area

mod

elel

or d

e ro

boți

prop

uși

de c

adru

l did

actic

.

3.1.

Cre

area

med

iilor

sim

ulat

e de

lucr

u al

e ro

boțil

or.

3.2.

Util

izare

a in

stru

men

taru

lui

med

iilor

de

dezv

olta

re a

pr

ogra

mel

or

de c

ondu

cere

a

robo

ților

.

3. P

rogr

amăm

robo

ții•

Med

iile

de lu

cru

ale

robo

ților

: mod

ele

de

med

ii de

lucr

u; m

odel

e de

med

ii sim

ulat

e;

mod

ele

de o

biec

te, o

bsta

cole

și d

eniv

elăr

i •

Sist

eme

de c

omen

zi a

le ro

boțil

or: c

omen

zi de

dep

lasa

re; c

omen

zi de

intr

oduc

ere

și de

ex

trag

ere

a in

form

ație

i; co

men

zi de

acț

iune

• M

etod

e de

con

trol

al r

oboț

ilor:

man

ual,

de

cătr

e fii

nța

uman

ă; a

utom

at, c

u lo

gică

cab

lată

; au

tom

at, c

u lo

gică

pro

gram

abilă

; man

umati

c (m

anua

l și a

utom

at, ti

ptro

nic)

Exer

ciții

de:

-

iden

tifica

re a

rela

țiilo

r de

reci

proc

itate

într

e m

ediu

l de

lucr

u, c

arac

teris

ticile

robo

ților

și

misi

unile

ace

stor

a;

- cl

asifi

care

a m

etod

elor

de

cont

rol a

l rob

oțilo

r; -

recu

noaș

tere

a e

lem

ente

lor d

e in

terf

ață

ale

med

iilor

de

dezv

olta

re a

pro

gram

elor

de

cond

ucer

e a

robo

ților

; -

gesti

onar

e a

cone

xiun

ilor d

intr

e un

itate

a de

com

andă

a ro

boțil

or și

cal

cula

toar

ele

pers

onal

e;


80

3.3.

Pro

gram

area

al

gorit

milo

r lin

iari

de c

ondu

cere

a

robo

ților

.

• M

edii

de d

ezvo

ltare

a p

rogr

amel

or d

e co

nduc

ere

a ro

boțil

or: i

nter

fața

; ges

tiona

rea

proi

ecte

lor;

gesti

onar

ea c

onex

iuni

lor î

ntre

un

itate

a de

com

andă

a ro

boțil

or și

cal

cula

toru

l pe

rson

al: î

ncăr

care

a/ex

ecut

area

pro

gram

elor

de

con

duce

re în

uni

tățil

e de

com

andă

ale

m

odel

elor

de

robo

ți Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: b

locu

ri de

acț

iune

, bl

ocur

i de

senz

ori,

bloc

uri d

e co

ntro

l al fl

uxul

ui,

para

met

rii b

locu

rilor

, ang

rena

rea

bloc

urilo

r

- ex

plic

are

a de

stina

ției b

locu

rilor

de

acțiu

ne;

- id

entifi

care

a le

gătu

rilor

caz

uale

din

tre

setă

rile

bloc

urilo

r și a

cțiu

nilo

r efe

ctua

te d

e că

tre

robo

t. Ac

tivită

ți de

mod

elar

e: c

rear

ea m

ediil

or si

mul

ate

de lu

cru;

ela

bora

rea,

încă

rcar

ea, e

xecu

tare

a pr

ogra

mel

or d

e co

nduc

ere

a ro

boțil

or.

Prod

use:

pro

iect

real

izat:

Robo

t în

misi

une.

Clas

a a

IX-a

Mod

ulul

: Meș

teșu

guri

popu

lare

și m

oder

ne

(Art

a m

ărge

litul

ui, P

relu

crar

ea a

rtisti

că a

lem

nulu

i, Pr

eluc

rare

a ar

tistic

ă a

met

alul

ui)

Arta

măr

gelit

ului

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui

podo

abel

or și

bi

jute

riilo

r spe

cific

e po

rtul

ui p

opul

ar.

1. P

odoa

bele

și b

ijute

riile

în p

ortu

l po

pula

r •

Podo

abel

e și

biju

terii

le c

a m

ărci

al

e in

divi

dual

ității

arti

stice

a u

nui

cost

um p

opul

ar. P

odoa

bele

și

biju

terii

le d

e ca

p, g

ât, p

iept

, brâ

u și

mem

bre

• Se

man

tica

podo

abel

or și

biju

terii

lor

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

ele

men

te d

e îm

podo

bit c

e fa

c pa

rte

din

com

plex

ul o

rnam

enta

l de

pies

e, c

are

intr

ă în

co

mpo

ziția

de

ansa

mbl

u a

cost

umul

ui p

opul

ar.

Aplic

ații

prac

tice:

cer

ceta

rea

podo

abel

or și

biju

terii

lor

de c

ap, g

ât, p

iept

, brâ

u și

mem

bre;

apr

ecie

rea

calit

ății

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or u

tiliza

te în

con

fecț

iona

rea

podo

abel

or și

biju

terii

lor s

peci

fice

port

ului

pop

ular

.


81

2.1.

Exp

lora

rea

tehn

icilo

r de

lucr

u cu

măr

gelu

șele

în

crea

rea

acce

sorii

lor

vesti

men

tare

.

2. T

ehno

logi

a cr

eării

acc

esor

iilor

ve

stim

enta

re d

in m

ărge

le•

Istor

icul

apa

riție

i și d

ezvo

ltării

uno

r ac

ceso

rii: a

graf

a, b

roșa

, cer

ceii,

in

elul

, col

ieru

l, br

âul e

tc.

• Te

hnol

ogia

cre

ării

acce

sorii

lor

vesti

men

tare

. Sp

ecifi

cul a

lgor

itmul

ui d

e lu

cru.

M

ater

iale

aux

iliar

e

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

apl

icar

ea m

ărge

lelo

r în

brod

atul

tabl

ouril

or, i

coan

elor

, gen

tuțe

lor,

la d

ecor

area

ha

inel

or, a

cces

oriil

or v

estim

enta

re; c

onfe

cțio

nare

a ob

iect

elor

dec

orati

ve: b

ijute

rii, c

opac

i dec

orati

vi, fl

ori e

tc.

Aplic

ații

prac

tice:

exp

erim

enta

rea

mat

eria

lelo

r prin

div

erse

te

hnic

i de

lucr

u cu

măr

gele

de

dife

rită

calit

ate

și m

ărim

e,

exer

sare

a co

nfec

ționă

rii a

cces

oriil

or si

mpl

e, c

onfo

rm

algo

ritm

ului

stab

ilit.

3.1.

Rea

lizar

ea

proi

ectu

lui d

e co

nfec

ționa

re a

un

ui a

cces

oriu

di

n m

ărge

le,

resp

ectâ

nd n

orm

ele

sani

tar-i

gien

ice

și de

pr

otec

ție a

mun

cii.

3. R

ealiz

area

unu

i acc

esor

iu d

in

măr

gele

• Pr

oiec

tare

a ar

ticol

ului

. Crit

erii

de

sele

ctar

e a

acce

sorii

lor:

vârs

tă, s

tilul

ha

inel

or, g

rupă

sang

vină

, hor

osco

p et

c.•

Anal

izare

a și

sele

ctar

ea re

surs

elor

m

ater

iale

nec

esar

e re

aliză

rii

proi

ectu

lui

• Re

aliza

rea

prac

tică

a ac

ceso

riulu

i pr

oiec

tat

• O

pera

ții d

e fin

isare

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

eta

pele

de

conf

ecțio

nare

a

artic

olul

ui p

roie

ctat

; ela

bora

rea

schi

ței;

sele

ctar

ea

mijl

oace

lor;

stab

ilire

a te

hnic

ii de

con

fecț

iona

re.

Aplic

ații

prac

tice:

con

fecț

iona

rea

unui

arti

col/a

cces

oriu

sim

plu

din

măr

gele

. Re

spec

tare

a te

hnol

ogie

i de

conf

ecțio

nare

. Pr

odus

e: a

graf

ă, b

roșă

, cer

cei,

inel

, col

ier,

brâu

etc

.

4.1.

Apr

ecie

rea

lucr

ării

conf

ecțio

nate

din

pu

nct d

e ve

dere

es

tetic

și c

reati

v.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Posib

ilită

ți de

val

orifi

care

a te

hnic

ii m

ărge

litul

ui în

des

ignu

l ves

timen

tar:

la c

rear

ea ro

chiil

or d

e se

ară,

șa

luril

or d

ecor

ative

, gul

erel

or,

biju

terii

lor f

estiv

e et

c.

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

asp

ectu

l est

etic

și de

cora

tiv

al a

cces

oriu

lui;

iden

tifica

rea

unor

pos

ibili

tăți

valo

rifica

re, î

n as

ambl

u, a

uno

r pie

se v

estim

enta

re.

Aplic

ații

prac

tice:

pre

zent

area

lucr

ărilo

r, or

gani

zare

a un

ei

expo

ziții

de lu

crăr

i.


82

Prel

ucra

rea

artis

tică

a le

mnu

lui

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Ana

liza

obie

ctel

or

din

lem

n: u

tiliza

re,

mat

eria

le fo

losit

e,

alcă

tuire

, for

mă,

sc

hiță

, pre

ț. 1.

2. Id

entifi

care

a m

ater

iale

lor

și us

tens

ilelo

r sp

ecifi

ce d

iferit

or

tehn

olog

ii de

pr

eluc

rare

a

lem

nulu

i.

1. E

volu

ția d

iferit

or te

hnol

ogii

de

prel

ucra

re a

lem

nulu

i•

Obi

ecte

din

lem

n or

nam

enta

te

trad

ițion

al•

Mat

eria

le și

ust

ensil

e uti

lizat

e la

pr

eluc

rare

a ar

tistic

ă a

lem

nulu

i: tr

afor

are,

gra

vare

, cio

plire

, sc

ulpt

are,

moz

aic

• N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pr

otec

ție a

mun

cii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

acti

vita

tea

Uni

unii

Meș

teril

or

Popu

lari

din

Repu

blic

a M

oldo

va; v

arie

tate

a și

sem

nific

ația

or

nam

entu

lui t

radi

ționa

l; pr

oprie

tățil

e m

ater

iale

lor ș

i ale

us

tens

ilelo

r util

izate

în p

relu

crar

ea le

mnu

lui.

Aplic

ații

prac

tice:

stud

iul ș

i cer

ceta

rea

mat

eria

lelo

r spe

cific

e;

stud

iul u

sten

silel

or sp

ecifi

ce (g

ravu

ra în

lem

n, c

iopl

irea,

sc

ulpt

ura

în re

lief,

în v

olum

, str

unjir

ea, m

ozai

cul e

tc.);

co

lect

area

uno

r obi

ecte

orn

amen

tate

din

trec

ut; e

xcur

sii în

re

giun

ile în

car

e es

te d

ezvo

ltat m

ește

șugu

l de

prel

ucra

re

artis

tică

a le

mnu

lui.

2.1.

Rea

lizar

ea u

nor

obie

cte

în d

iferit

e te

hnic

i de

lucr

u,

resp

ectâ

nd n

orm

ele

sani

tar-i

gien

ice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie

a m

unci

i.

2. T

ehno

logi

i de

prel

ucra

re a

rtisti

că a

le

mnu

lui:

traf

oraj

ul; p

irogr

avur

a; g

ravu

ra

în le

mn;

cio

plire

a or

nam

entu

lui

geom

etric

; scu

lptu

ra în

relie

f; sc

ulpt

ura

în v

olum

; str

unjir

ea;

moz

aicu

l•

Term

inol

ogie

spec

ifică

Orn

amen

tica:

com

poziț

ii cu

moti

ve

geom

etric

e, fi

tom

orfe

, zoo

mor

fe,

cosm

omor

fe, s

cheo

mor

fe,

antr

opom

orfe

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

spec

ificu

l meș

teșu

gulu

i, no

țiuni

le și

term

inol

ogia

spec

ifică

tehn

olog

iilor

de

prel

ucra

re

artis

tică

a le

mnu

lui;

traf

oraj

ul; p

irogr

avur

a; g

ravu

ra în

lem

n;

scul

ptur

a în

relie

f; sc

ulpt

ura

în v

olum

; str

unjir

ea; m

ozai

cul

(furn

iruire

a); ti

puril

e de

moz

aic.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xers

area

real

izării

ope

rații

lor t

ehno

logi

ce

în d

iferit

e te

hnic

i; lu

crăr

i pra

ctice

de

alcă

tuire

a sc

hițe

lor

de o

rnam

ent;

lucr

ări p

racti

ce d

e ex

ecut

are

a de

coru

lui p

e ob

iect

ul m

odel

at; fi

nisa

rea.


83

3.1.

Exe

cuta

rea

unor

op

eraț

ii te

hnol

ogic

e (d

e pr

egăti

re, d

e pr

eluc

rare

, de

finisa

re) p

entr

u re

aliza

rea

unui

ar

ticol

cre

ativ

pe b

aza

fișei

te

hnol

ogic

e.

3. E

labo

rare

a un

ui p

roie

ct d

e co

nfec

ționa

re a

unu

i arti

col

crea

tiv, c

ombi

nând

tehn

olog

iile

de

prel

ucra

re a

rtisti

că a

lem

nulu

i •

Anal

izare

a și

sele

ctar

ea te

hnic

ilor

care

pot

fi c

ombi

nate

•

Elab

orar

ea fi

șei t

ehno

logi

ce

• Pr

ogra

mar

ea sc

hițe

i gra

fice

la

com

pute

r

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

fișa

tehn

olog

ică

pent

ru

conf

ecțio

nare

a un

ui a

rtico

l cre

ativ,

com

binâ

nd m

ai m

ulte

te

hnic

i de

lucr

u st

udia

te*.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: p

roie

ctar

ea a

rtico

lulu

i*; r

ealiz

area

sc

hițe

i; se

lect

area

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or p

otriv

ite;

efec

tuar

ea lu

crăr

ilor p

racti

ce d

e m

odel

are

a ob

iect

ului

, de

orna

men

tare

; fini

sare

a ar

ticol

ului

; păs

trar

ea în

ord

ine

și cu

rățe

nie

a m

ater

iale

lor ș

i ust

ensil

elor

sele

ctat

e; în

lătu

rare

a la

cune

lor d

epist

ate

în ti

mpu

l luc

rulu

i. Pr

odus

e: u

n ar

ticol

cre

ativ

din

lem

n: p

irogr

avat

, gra

vat,

scul

ptat

în re

lief,

scul

ptat

în v

olum

sau

moz

aic

etc*

. 4.

1. E

valu

area

în

treg

ului

pro

ces

de c

onfe

cțio

nare

a

artic

olul

ui.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Org

aniza

rea

expo

ziție

i-târ

g de

ca

ritat

e cu

arti

cole

con

fecț

iona

te d

e el

evi

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

calc

ular

ea si

ne-c

ostu

lui

(cos

tulu

i uni

tar)

; pro

mov

area

.Ap

licaț

ii pr

actic

e: p

reze

ntar

ea p

roie

ctel

or; o

rgan

izare

a un

ei

expo

ziții

de a

rtico

le.

Prel

ucra

rea

artis

tică

a m

etal

ului

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui

prel

ucră

rii a

rtisti

ce

a m

etal

ului

forja

t.1.

2. Id

entifi

care

a m

ater

iale

lor,

uste

nsile

lor ș

i a

stru

ngul

ui d

e fil

etat

pe

ntru

pre

lucr

area

m

etal

ului

.

1. O

biec

te tr

adiți

onal

e co

nfec

ționa

te

din

met

al fo

rjat

• M

ater

iale

și u

sten

sile

utiliz

ate

în

prel

ucra

rea

met

alul

ui. S

trun

gul d

e fil

etat

. Cuț

itele

de

stru

ng•

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

isto

ricul

dez

voltă

rii p

relu

crăr

ii ar

tistic

e a

met

alul

ui fo

rjat p

e te

ritor

iul M

oldo

vei;

elem

ente

de

cora

tive

pent

ru u

și, ză

brel

e, p

orți,

gar

duri;

obi

ecte

de

cult;

obi

ecte

util

itare

(mân

er, c

uier

, sup

ort e

tc.);

obi

ecte

de

giuv

aier

gerie

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: se

lect

area

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or

(fâșie

din

met

al fo

rjat;

bare

cu

secț

iuni

rotu

nde

și pă

trat

e;

disp

oziti

v de

îndo

ire; d

ispoz

itiv

de în

călzi

re a

met

alul

ui;

cioc

an, c

leșt

e, n

icov

ală,

men

ghin

ă).


84

2.1.

Rea

lizar

ea

tehn

icilo

r de

lucr

u,

resp

ectâ

nd n

orm

ele

sani

tar-i

gien

ice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie

a m

unci

i. 2.

2. A

naliz

area

rela

țiilo

r di

ntre

tipu

rile

de a

ctivi

tăți

și m

eser

iile

spec

ifice

ac

esto

ra.

2. T

ehni

ci d

e ex

ecut

are

a de

coru

lui:

prin

forja

re; p

rin st

runj

ire; p

rin în

doire

; pr

in în

drep

tare

; prin

răsu

cire

• O

pera

ții d

e st

runj

ire la

stru

ngul

de

filet

at: fi

leta

rea

exte

rioar

ă, fi

leta

rea

inte

rioar

ă •

Repr

ezen

tare

a fil

etel

or p

e de

sene

le

tehn

ice

• O

rnam

entic

a tr

adiți

onal

ă

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

tehn

icile

de

lucr

u;

sem

nific

ația

orn

amen

telo

r exe

cuta

te d

in m

etal

forja

t (ro

zeta

, po

mul

vie

ții e

tc.).

Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e re

prez

enta

re g

rafic

ă a

unui

ob

iect

con

fecț

iona

t din

met

al fo

rjat;

exer

ciții

de

filet

are,

st

runj

ire a

met

alul

ui; e

xerc

iții d

e în

doire

, de

răsu

cire

a

met

alul

ui; l

ucră

ri pr

actic

e de

asa

mbl

are

prin

file

t; ni

tuire

; leg

are

cu sâ

rmă;

lucr

ări d

e fin

isare

dec

orati

vă;

conf

ecțio

nare

a bu

loan

elor

pen

tru

repa

rația

mob

ilei;

exer

ciții

de

alc

ătui

re a

uno

r orn

amen

te: g

eom

etric

e, fi

tom

orfe

, zo

omor

fe, c

osm

omor

fe e

tc.

3.1.

Ela

bora

rea

proi

ectu

lui d

e co

nfec

ționa

re a

un

ui a

rtico

l din

m

etal

, util

izând

te

rmin

olog

ia

spec

ifică

do

men

iulu

i. 3.

2. R

ealiz

area

unu

i ar

ticol

, res

pect

ând

fișa

tehn

olog

ică.

3. P

roie

ctar

ea și

real

izare

a un

ui a

rtico

l si

mpl

u •

Elab

orar

ea fi

șei t

ehno

logi

ce

• Re

aliza

rea

prac

tică

a ar

ticol

ului

pr

oiec

tat.

Com

pune

rea

deco

rulu

i pe

supr

afaț

a ar

ticol

ului

. Ope

rații

de

finisa

re

• Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i te

hnic

o-te

hnol

ogic

e pe

ntru

arti

cole

le: m

âner

pen

tru

ușă;

su

port

pen

tru

fieru

l de

călc

at; s

upor

t pen

tru

tabl

etă;

suve

nir;

mân

er p

entr

u du

lăpi

or e

tc*.

Aplic

ații

prac

tice:

real

izare

a sc

hițe

i, pr

oiec

tare

a ar

ticol

ului

, se

lect

area

mat

eria

lelo

r pot

rivite

; exe

rciți

i de

înde

plin

ire

a op

eraț

iilor

tehn

olog

ice

de c

onfe

cțio

nare

a a

rtico

lulu

i; co

mbi

nare

a te

hnic

ilor s

tudi

ate

într

-o lu

crar

e de

cre

ație

; fin

isare

a ar

ticol

ului

; păs

trar

ea în

ord

ine

și cu

rățe

nie

a lo

culu

i de

lucr

u, a

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or se

lect

ate.

Pr

odus

e: m

âner

pen

tru

ușă;

supo

rt p

entr

u fie

rul d

e că

lcat

; su

port

pen

tru

tabl

etă;

suve

nir;

mân

er p

entr

u du

lăpi

or e

tc*.

4.1.

Eva

luar

ea în

treg

ului

pr

oces

de

real

izare

a

proi

ectu

lui.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ectu

lui

• M

anag

emen

tul o

rgan

izării

unu

i târ

g al

meș

teril

or p

opul

ari

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

asp

ectu

l est

etic

și de

cora

tiv

al a

rtico

lulu

i; id

entifi

care

a un

or p

osib

ilită

ți de

util

izare

și

deco

rare

a a

rtico

lelo

r; et

apel

e te

hnol

ogic

e pa

rcur

se la

co

nfec

ționa

rea

artic

olul

ui.

Aplic

ații

prac

tice:

pre

zent

area

pro

iect

elor

; rea

lizar

ea u

nor

elem

ente

de

publ

icita

te.


85

Mod

ulul

: Des

ign

vesti

men

tar

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

rolu

lui ș

i pro

cesu

lui

de d

esig

n.

1.2.

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r, fu

rnitu

rilor

, us

tens

ilelo

r fo

losit

e pe

ntru

cr

eare

a pi

esel

or

vesti

men

tare

.

1. T

endi

nțe

ale

desi

gnul

ui v

estim

enta

rCe

rințe

le c

onsu

mat

orul

ui. A

spec

te

spec

ifice

ale

des

ignu

lui v

estim

enta

r. Ar

ticol

e și

acce

sorii

ves

timen

tare

in

spira

te d

in fo

lclo

r •

Mat

eria

le, f

urni

turi,

ust

ensi

lePr

oprie

tățil

e m

ater

iale

lor.

Rolu

l ac

ceso

riilo

r în

vesti

men

tație

. Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de p

rote

cție

a

mun

cii

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

func

ționa

litat

e; m

odă;

co

resp

unde

re; î

nfru

mus

ețar

e; d

esig

n; sti

l. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e se

lect

are

și ev

alua

re a

cal

ității

pâ

nzei

(gro

simea

, tex

tura

, asp

ectu

l) și

a us

tens

ilelo

r ad

ecva

te m

ater

iale

lor s

elec

tate

; fur

nitu

ri m

oder

ne.

2.1.

Apl

icar

ea

prin

cipi

ilor

desig

nulu

i ve

stim

enta

r în

pro

cesu

l de

proi

ecta

re a

unu

i pr

odus

.

2. P

roie

ctar

ea v

estim

enta

ră•

Prin

cipi

ile d

esig

nulu

i ves

timen

tar

• Se

lect

area

mod

alită

ților

de

tran

sfor

mar

e/de

cora

re a

arti

colu

lui

vesti

men

tar

• Ef

ectu

l cul

orilo

r și a

l ele

men

telo

r gr

afice

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

stab

ilirea

crite

riilo

r, pr

oiec

tare

a,

exec

utar

ea, e

valu

area

arti

colu

lui;

prin

cipiile

des

ignu

lui

vesti

men

tar;

repe

tiția

, par

alel

ismul

, suc

cesiu

nea,

alte

rnan

ța,

grad

ația

, tra

nziți

a, ra

diaț

ia, r

itmul

, con

cent

rism

ul, c

ontra

stul

, ac

cent

ul, p

ropo

rția

, sca

ra, e

chilib

rul,

arm

onia

, uni

tate

a.Ap

licaț

ii pr

actic

e: tr

ansf

orm

area

arti

cole

lor v

estim

enta

re

prin

cul

oare

și p

rin im

prim

eul m

ater

ialu

lui t

extil

, prin

det

alii/

elem

ente

con

stru

ctive

, prin

ele

men

te d

ecor

ative

apl

icat

e.3.

1. M

oder

niza

rea

și tr

ansf

orm

area

ar

ticol

elor

ve

stim

enta

re,

folo

sind

dive

rse

tehn

ici.

3.2.

Util

izare

a cr

eativ

ă a

mat

eria

lelo

r spe

cifi-

ce d

omen

iulu

i.

3. Im

plem

enta

rea

proi

ectu

lui

• Re

aliza

rea

schi

ței d

e pr

oiec

t •

Org

aniza

rea

mijl

oace

lor m

ater

iale

• Tr

ansf

orm

area

/cre

area

unu

i arti

col

vesti

men

tar m

oder

n•

Garn

isire

a ar

ticol

ului

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

legi

tăți

crom

atice

, co

mpo

zițio

nale

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: re

aliza

rea

schi

ței;

sele

ctar

ea m

ijloa

celo

r m

ater

iale

pot

rivite

; con

fecț

iona

rea

acce

sorii

lor

vesti

men

tare

: eșa

rfe, b

roșe

, agr

afe,

biju

terii

, gen

tuțe

, cen

turi

etc.

; mod

erni

zare

a și

tran

sfor

mar

ea a

rtico

lelo

r ves

timen

tare

pr

in d

ecup

are,

secț

iona

re, a

plic

are,

impr

imeu

etc

. Pr

odus

e: d

ecor

area

și a

plic

area

acc

esor

iilor

pe:

tric

ou, b

luză

, ro

chie

, pan

talo

ni (b

lugi

), ge

acă,

gea

ntă/

ghio

zdan

etc

.


86

4.1.

Ana

liza

inte

grită

ții

tutu

ror e

lem

ente

lor

com

pone

nte

într

-un

siste

m u

nic

înch

egat

.

4. E

valu

area

și p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui•

Anal

iza a

rtico

lulu

i con

form

ce

rințe

lor u

tilita

re, e

steti

ce și

de

calit

ate

• Po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olul

ui

• Ac

tivită

ți și

mes

erii

spec

ifice

de

signu

lui v

estim

enta

r

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui, a

spec

tul

este

tic și

dec

orati

v al

arti

colu

lui;

iden

tifica

rea

unor

po

sibili

tăți

de u

tiliza

re și

dec

orar

e a

artic

olel

or.

Aplic

ații

prac

tice:

exp

oziți

e de

lucr

ări,

defil

are.

M

odul

ul: D

esig

n de

inte

rior

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

parti

cula

rităț

ilor

spec

ifice

inte

rioru

lui

în fu

ncție

de

varia

te

stilu

ri.

1.2.

Iden

tifica

rea

mod

alită

ților

tr

adiți

onal

e și

mod

erne

de

amen

ajar

e a

inte

rioar

elor

. 1.

3. D

eter

min

area

in

fluen

țelo

r opti

ce

ale

culo

rilor

asu

pra

spaț

iilor

.

1. A

men

ajar

e și

con

fort

am

bien

tal

• Sti

luri

și te

ndin

țe în

des

ignu

l de

inte

rior.

Mod

alită

ți de

zona

re/

delim

itare

a sp

ațiil

or

• Er

gono

mia

spaț

iulu

i și a

mob

ilier

ului

•

Rela

ția c

ulor

ii și

a el

emen

telo

r gr

afice

cu

spaț

iul

• M

odal

ități

de re

orga

niza

re a

sp

ațiil

or

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

Isto

ricul

și te

ndin

țele

stilis

tice

în d

omen

iul i

nter

ioru

lui (

trad

ițion

al, m

oder

n): t

endi

nțe

crom

atice

spec

ifice

încă

peril

or c

u di

vers

e fu

ncții

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: o

bser

vare

a în

baz

a im

agin

ilor a

tend

ințe

lor

stilis

tice

de a

men

ajar

e a

spaț

iilor

: ana

liza

prin

cipa

lelo

r el

emen

te g

rafic

e (li

nii,

dung

i, su

praf

ețe

și cu

lori)

, pre

cum

și

influ

ența

lor p

sihol

ogic

ă as

upra

indi

vidu

lui ș

i a p

erso

nalit

ății

aces

tuia

. Ex

erci

ții d

e: zo

nare

a sp

ațiil

or p

rin a

mpl

asar

ea p

iese

lor

de m

obili

er, m

odifi

care

a pe

rețil

or d

espă

rțito

ri (A

utoC

AD,

varia

nte

2D, 3

D).


87

2.1.

Iden

tifica

rea

inst

rum

ente

lor

și el

emen

telo

r sp

ecifi

ce li

mba

julu

i gr

afic

utiliz

ate

în p

roie

ctar

ea

inte

rioru

lui.

2.2.

Exe

cuta

rea

plan

urilo

r uno

r în

căpe

ri sim

ple,

cu

sprij

inul

pr

ofes

orul

ui,

resp

ectâ

nd re

gulil

e de

repr

ezen

tare

gr

afică

.

2. A

BC-u

l pro

iect

ării

• U

tilaj

e, in

stru

men

te și

pro

gram

e sp

ecifi

ce p

roie

ctăr

ii la

com

pute

r •

Sim

bolu

ri, se

mne

con

venț

iona

le,

regu

li de

cot

are

etc.

•

Regu

li de

repr

ezen

tare

gra

fică

a pr

oiec

telo

r

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rsar

ea d

iver

selo

r util

aje

(com

pute

r, pl

anșe

tă g

rafic

ă, p

rogr

ama

de p

roie

ctar

e Ar

chiC

AD):

activ

ități

de c

itire

a d

esen

elor

; măs

urar

ea p

erim

etru

lui

și de

term

inar

ea su

praf

eței

/arie

i săl

ii de

cla

să sa

u a

alto

r în

căpe

ri cu

aju

toru

l ins

trum

ente

lor d

e m

ăsur

at.

Exer

ciții

: pro

iect

area

gra

fică

a di

vers

elor

spaț

ii: o

daie

, bu

cătă

rie, s

alon

etc

.

3.1.

Det

erm

inar

ea

activ

itățil

or

nece

sare

pen

tru

real

izare

a pr

oiec

tulu

i de

inte

rior.

3.2.

Rea

lizar

ea

proi

ecte

lor d

e am

enaj

are/

re

amen

ajar

e a

unui

sp

ațiu

de

inte

rior.

3. R

ealiz

area

pro

iect

ului

• Pr

oiec

tare

a gr

afică

a sp

ațiil

or

de lo

cuit.

Eta

pele

și te

hnol

ogiil

e in

form

ațio

nale

apl

icat

e pe

ntru

pr

oiec

tare

a in

terio

arel

or. A

lege

rea

stilu

lui ș

i a d

ecor

ului

Aplic

ații

prac

tice:

des

enar

ea p

lanu

lui î

ncăp

erii;

măs

urar

ea

spaț

iilor

; sch

ițare

a id

eilo

r; re

orga

niza

rea

spaț

iulu

i; pr

oiec

tare

a pi

esel

or d

e m

obili

er p

otriv

ite în

căpe

rii.

Prod

use:

pro

iect

area

încă

perii

în fo

rmat

3D,

pro

gram

a Ar

chiC

AD.


88

4.1.

Apr

ecie

rea

core

ctitu

dini

i pr

oiec

tulu

i rea

lizat

.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

prod

usel

or•

Eval

uare

/aut

oeva

luar

e a

proi

ectu

lui

real

izat

• Ac

hiziț

ii și

posib

ilită

ți de

apl

icar

e a

aces

tora

în a

lte d

omen

ii de

des

ign

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

acti

vită

ți și

mes

erii

spec

ifice

do

men

iulu

i. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

num

erar

ea e

tape

lor d

e pr

oiec

tare

, el

abor

area

crit

eriil

or d

e ev

alua

re a

pro

iect

elor

; org

aniza

rea

expo

ziție

i col

ectiv

e cu

pro

iect

e de

inte

rior.

Argu

men

tare

a pr

oprie

i opi

nii p

rivin

d ne

cesit

atea

resp

ectă

rii c

erin

țelo

r es

tetic

e, ig

ieni

ce, e

rgon

omic

e a

spaț

iilor

de

inte

rior.

Mod

ulul

: Des

ign

grafi

c

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Defi

nire

a de

signu

lui

grafi

c și

a do

men

iilor

ace

stui

a.

1.2.

Arg

umen

tare

a ne

cesit

ății

cuno

aște

rii la

ni

vel e

lem

enta

r a

dom

eniu

lui D

esig

n gr

afic.

1. Is

toric

ul d

ezvo

ltării

Dom

enii:

•

Desig

n pe

ntru

edi

turi.

Pub

licita

te•

Desig

n co

rpor

ativ.

Desig

n pe

ntru

W

eb

• De

sign

pent

ru a

mba

laje

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

isto

ric și

dom

enii

ale

desig

nulu

i gra

fic: e

volu

ția d

esig

n-ul

ui în

pas

cu

evol

uția

te

hnic

ii de

impr

imar

e; n

eces

itate

a m

ater

iale

lor p

ublic

itare

: se

mnu

l, em

blem

a, si

mbo

lul,

sigla

, mar

ca fa

bric

ii, a

fișul

etc

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: st

udie

rea

mat

eria

lelo

r pub

licita

re: p

liant

e,

revi

ste

etc.

; exc

ursii

, vizi

te la

tipo

grafi

i.

2.1.

Apl

icar

ea a

bilit

ățilo

r de

util

izare

a

prog

ram

elor

pen

tru

desig

n gr

afic.

2. R

esur

se m

ater

iale

/ust

ensi

le

utiliz

ate

• Pr

ogra

me

pent

ru: t

ehno

reda

ctar

e ed

itoria

lă, m

ache

tare

a pa

gini

i, sc

anar

e•

Man

ipul

area

imag

inilo

r. Fo

togr

afia

digi

tală

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

pro

gram

ele

spec

ifice

de

signu

lui g

rafic

(InD

esig

n, Il

ustr

ator

, Pho

tosh

op).

Aplic

ații

prac

tice:

acti

vită

ți de

exe

rsar

e a

scan

ării,

a

desc

ărcă

rii im

agin

ilor;

de re

aliza

re a

foto

grafi

ei d

igita

le e

tc.;

de e

xers

are

a pr

ogra

mel

or sp

ecifi

ce d

esig

nulu

i gra

fic.


89

3.1.

Ope

rare

a cu

di

men

siuni

le și

tip

urile

de

font

/ca

ract

ere,

spaț

iere

a di

ntre

lite

re

pent

ru a

ccen

tuar

e și

iera

rhiza

re a

te

xtul

ui.

3.2.

Apl

icar

ea

prin

cipi

ilor d

e ba

ză

în m

ache

tare

a un

ui

text

cu

imag

ini.

3. A

BC-u

l teh

nici

lor

• Li

mba

jul d

esig

nulu

i gra

fic: f

orm

a,

spaț

iul ș

i cul

oare

a. In

trod

ucer

e în

tip

ar. C

ăuta

rea

idei

lor

• In

stru

men

te și

apti

tudi

ni p

entr

u at

elie

r •

Prin

cipi

i și t

ehni

ci d

e m

ache

tare

. De

la c

once

pt la

vizu

al

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

prin

cipi

i de

bază

ale

de

signu

lui g

rafic

: for

ma

și sp

ațiu

l – sp

ațiu

l neg

ativ

și sp

ațiu

l po

zitiv;

com

poziț

ie; p

rinci

pii d

e ba

ză a

le m

ache

tării

; des

ene

de ti

p st

udiu

; defi

niții

ale

cul

orii:

con

tras

t și a

rmon

ie în

tre

culo

ri; a

nato

mia

tipu

rilor

de

cara

cter

(fon

t).

Aplic

ații

prac

tice:

sele

ctar

ea fo

ntul

ui; d

eter

min

area

spaț

ierii

și

a di

men

siuni

i fon

tulu

i; re

aliza

rea

unui

frag

men

t de

pagi

nă

după

mod

el.

4.1.

Ela

bora

rea

unui

pr

oiec

t de

real

izare

a

mat

eria

lelo

r pu

blic

itare

. 4.

2. D

ezvo

ltare

a in

form

ație

i prim

ite

cu re

ferir

e la

re

aliza

rea

lucr

ării.

4. R

ealiz

area

pro

iect

ului

• St

udie

rea

cerin

țelo

r și a

con

cept

ului

• Că

utar

ea id

eilo

r. Pr

ocur

area

im

agin

ilor

• Fo

togr

afii s

au il

ustr

ații.

Org

aniza

rea

idei

lor (

form

ă, c

uloa

re, f

ont,

spaț

iu

etc.

). Pr

egăti

rea

pent

ru ti

par

Aplic

ații

prac

tice:

stud

iul m

ater

iale

lor p

ublic

itare

(alb

ume,

pl

iant

e, b

ucle

te, e

dito

riale

etc

.); a

naliz

a di

vers

elor

mod

alită

ți de

ela

bora

re a

mat

eria

lelo

r pub

licita

re.

Prod

use

reco

man

date

: am

bala

je/e

tiche

te/d

iplo

me/

embl

eme/

afișe

ale

uno

r eve

nim

ente

org

aniza

te în

școa

lă;

plia

nte/

cata

loag

e cu

lucr

ări a

le e

levi

lor;

cale

ndar

e/zia

rul

școl

ii et

c.

5.1.

Eva

luar

ea

proi

ectu

lui r

ealiz

at

conf

orm

cer

ințe

lor

și pr

inci

piilo

r te

hnic

e.

5. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

prod

usel

or•

Eval

uare

a/au

toev

alua

rea

proi

ectu

lui

real

izat

• Ac

tivită

ți și

mes

erii

ce a

u ta

ngen

țe

cu d

esig

nul g

rafic

: pro

gram

ator

, an

imat

or v

ideo

, adm

inist

rato

r de

rețe

le in

form

ațio

nale

, edi

tor e

tc.

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

eta

pele

și te

hnol

ogiil

e ap

licat

e pe

ntru

real

izare

a m

ater

iale

lor p

ublic

itare

; evo

luția

do

men

iulu

i Des

ign

grafi

c și

tang

ența

ace

stui

a cu

var

iate

sp

ecia

lităț

i/pro

fesii

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

labo

rare

a cr

iterii

lor d

e ev

alua

re a

m

ater

iale

lor p

ublic

itare

; org

aniza

rea

unor

întâ

lniri

cu

repr

ezen

tanț

i ai d

omen

iulu

i Des

ign

grafi

c; o

rgan

izare

a ex

poziț

iei c

olec

tive

de m

ater

iale

pub

licita

re c

reat

e de

în

trea

ga c

lasă

.


90

Mod

ulul

: Tra

nspo

rt și

cons

truc

ții

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui ti

puril

or

mijl

oace

lor d

e tr

ansp

ort.

1.2.

Iden

tifica

rea

mec

anism

elor

fu

ncțio

nale

ale

au

tom

obilu

lui.

1.3.

Res

pect

area

re

gula

men

tulu

i ci

rcul

ație

i ruti

ere.

1. A

utom

obilu

l mod

ern

și a

utom

obilu

l vi

itoru

lui

• Ti

puri

de m

ijloa

ce d

e tr

ansp

ort:

mijl

oace

de

tran

spor

t cu

mot

or c

u ar

dere

inte

rnă

în 4

tim

pi; m

ijloa

ce

de tr

ansp

ort c

u m

otor

de

tip D

iese

l•

Mat

eria

le și

ust

ensil

e: si

mul

atoa

re

ale

pies

elor

mec

anism

elor

pr

inci

pale

ale

aut

omob

ilulu

i: se

t de

che

i, di

spoz

itive

de

asam

blar

e,

deza

sam

blar

e•

Mec

anism

e fu

ncțio

nale

ale

au

tom

obilu

lui:

mot

or, c

utie

de

tran

smisi

e, a

mbr

eiaj

, sist

em d

e fr

ânar

e, si

stem

de

acce

lera

re, s

istem

de

răci

re a

mot

orul

ui, s

istem

de

alim

enta

re, s

chem

a el

ectr

ică

• N

orm

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pr

otec

ție a

mun

cii

• Re

gula

men

tul c

ircul

ație

i ruti

ere

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

isto

ricul

dez

voltă

rii și

im

port

anța

aut

omob

ilulu

i în

viaț

a om

ului

.Ap

licaț

ii pr

actic

e: se

lect

area

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or:

simul

atoa

re a

le p

iese

lor m

ecan

ismel

or p

rinci

pale

ale

au

tom

obilu

lui –

set d

e ch

ei, d

ispoz

itive

de

asam

blar

e,

deza

sam

blar

e; e

xerc

iții d

e al

cătu

ire a

unu

i tra

seu;

exe

rciți

i de

iden

tifica

re și

den

umire

a m

ecan

ismel

or fu

ncțio

nale

ale

au

tom

obilu

lui;

stud

iu d

e ca

z; e

xam

inar

ea a

rtico

lelo

r din

Re

gula

men

tul c

ircul

ație

i ruti

ere:

obl

igaț

iuni

le c

ondu

căto

rulu

i de

veh

icul

; org

aniza

rea

și di

rijar

ea c

ircul

ație

i ruti

ere

(sem

nale

le a

gent

ului

de

circ

ulaț

ie, i

ndic

atoa

rele

rutie

re,

mar

caje

le ru

tiere

); re

guli

pent

ru c

ircul

ația

veh

icul

elor

.

2.1.

Rea

lizar

ea p

lanu

lui

școl

ii și

a sc

hem

elor

fu

ncțio

nale

, fo

losin

d te

rmin

olog

ia

spec

ifică

.

2. Ș

coal

a •

Ampl

asar

ea și

alc

ătui

rea

cons

truc

tivă

• Pl

anul

și sc

hem

ele

func

ționa

le

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

nec

esita

tea

ampl

asăr

ii co

rect

e a

unită

ților

de

învă

țăm

ânt.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

repr

ezen

tare

gra

fică

a pl

anul

ui

(șco

ală,

cla

să, l

abor

ator

, ter

en p

entr

u le

cțiil

e pr

actic

e/po

ligon

).


91

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

proi

ect d

e am

enaj

are

a te

renu

lui ș

cola

r, re

spec

tând

ce

rințe

le d

e pr

otec

ție a

vie

ții și

a

sănă

tății

.

3. P

roie

ct

• Am

enaj

area

tere

nulu

i șco

lar/

polig

onul

ui p

entr

u ap

licaț

iile

prac

tice

cu m

ijloa

cele

de

tran

spor

t •

Util

izare

a te

hnol

ogiil

or m

oder

ne d

e co

mun

icaț

ii pe

ntru

real

izare

a un

or

aplic

ații

• Pr

oiec

tare

a în

form

at 3

D

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i te

hnic

o-te

hnol

ogic

e.Ap

licaț

ii pr

actic

e: re

aliza

rea

schi

ței;

proi

ecta

rea

te

renu

lui ș

cola

r/po

ligon

ului

; des

crie

rea

(info

rmaț

ie

tehn

ico-

tehn

olog

ică,

repr

ezen

tare

a gr

afică

, ela

bora

rea

fișel

or te

hnol

ogic

e, a

tras

eelo

r etc

.).

Prod

use:

repr

ezen

tare

a gr

afică

a p

lanu

lui:

unei

școl

i/cla

se,

unui

labo

rato

r, un

ui te

ren

pent

ru le

cțiil

e pr

actic

e/po

ligon

*.4.

1. E

valu

area

într

egul

ui

proc

es d

e el

abor

are

a pr

oiec

tulu

i.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ectu

lui

• So

luții

de

prot

ejar

e a

med

iulu

i Co

nver

sații

/disc

uții/

obse

rvar

e: id

entifi

care

a un

or p

osib

ilită

ți de

util

izare

; des

crie

rea

etap

elor

tehn

olog

ice

utiliz

ate

în

activ

itățil

e pr

actic

e.

Aplic

ații

prac

tice:

pre

zent

area

pro

iect

ului

.

Mod

ulul

: Ene

rgie

și e

lect

rote

hnic

ă

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui

tehn

olog

iilor

de

obțin

ere

a en

ergi

ei.

1.2.

Iden

tifica

rea

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor

spec

ifice

el

ectr

oteh

nici

i.

1. T

ehno

logi

i de

obțin

ere

a en

ergi

ei

spec

ifice

zone

i geo

grafi

ce•

Tran

spor

t și d

istrib

uție

prin

sist

emul

en

erge

tic n

ațio

nal

• Do

men

ii de

util

izare

. Con

sum

ator

i de

ene

rgie

. Circ

uite

term

ice,

gaz

e •

Mat

eria

le și

ust

ensil

e •

Nor

me

sani

tar-i

gien

ice

și re

guli

de

prot

ecție

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

impo

rtan

ța c

unoa

șter

ii ob

ținer

ii en

ergi

ei e

lect

rice;

tran

spor

t și d

istrib

uție

pr

in si

stem

ul e

nerg

etic

națio

nal;

dom

enii

de u

tiliza

re;

cons

umat

ori d

e en

ergi

e; c

ircui

te te

rmic

e, g

aze.

Ap

licaț

ii pr

actic

e: se

lect

area

, util

izare

a și

păst

rare

a co

rect

ă a

mat

eria

lelo

r și u

sten

silel

or (c

ondu

ctoa

re, i

zola

toar

e, tu

buri

izola

nte,

test

erul

, șur

ubel

nițe

, ind

icat

orul

de

tens

iune

, bec

ul

de c

ontr

ol, a

mpe

rmet

rul,

voltm

etru

l, cl

ește

le, c

ioca

nul/

pist

olul

de

lipit

etc.

).


92

2.1.

Mon

tare

a în

se

rie și

în p

aral

el

a re

ziste

nțel

or,

resp

ectâ

nd n

orm

ele

sani

tar-i

gien

ice

și re

gulil

e de

pro

tecț

ie

a m

unci

i. 2.

2. D

epist

area

și

rem

edie

rea

defe

ctel

or în

ci

rcui

tele

ele

ctric

e și

în fu

ncțio

nare

a ap

arat

elor

.

2. L

ucră

ri de

ele

ctro

mon

tare

• M

onta

rea

în se

rie a

rezis

tenț

elor

, m

onta

rea

în p

aral

el a

rezis

tenț

elor

. Co

nsum

ator

i ele

ctro

casn

ici

• M

etod

e de

eco

nom

isire

a e

nerg

iei

• Re

para

ția a

para

telo

r ele

ctro

casn

ice

• Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

met

odel

e de

alc

ătui

re

a un

ui c

ircui

t ele

ctric

cu

mot

or p

rin u

tiliza

rea

sem

nelo

r co

nven

ționa

le; c

onsu

mat

ori e

lect

roca

snic

i; m

etod

e de

ec

onom

isire

a e

nerg

iei.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

proi

ecta

re a

une

i sch

eme

elec

tric

e: lu

crăr

i pra

ctice

de

elec

trom

onta

re (m

onta

rea

în

serie

a re

ziste

nțel

or, m

onta

rea

în p

aral

el a

rezis

tent

elor

); ex

erci

ții d

e re

prez

enta

re g

rafic

ă a

deta

liilo

r ele

ctro

mot

orul

ui;

func

țiile

tran

sfor

mat

orul

ui; e

valu

area

sche

mel

or d

e m

onta

re; l

ucră

ri pr

actic

e de

repa

rație

a a

para

telo

r el

ectr

ocas

nice

.

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

artic

ol, r

espe

ctân

d fiș

a te

hnol

ogic

ă.

3.2.

Iden

tifica

rea

unor

insti

tuții

de

învă

țăm

ânt c

are

preg

ătes

c ca

dre

pent

ru d

omen

iul

ener

getic

.

3. R

ealiz

area

unu

i arti

col s

impl

u •

Cons

trui

rea

elec

trom

agne

tulu

i, so

nerie

i ele

ctric

e, re

leul

ui și

el

ectr

omot

orul

ui, d

ispoz

itive

lor

auto

mat

e cu

ele

ctro

mag

net ș

i rel

eu

term

ic*

• Fi

șa te

hnol

ogic

ă

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

con

stru

cția

și p

rinci

piul

de

func

ționa

re a

ele

ctro

mag

netu

lui,

sone

riei e

lect

rice,

re

leul

ui și

ele

ctro

mot

orul

ui, d

ispoz

itive

lor a

utom

ate

cu

elec

trom

agne

t și r

eleu

term

ic.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

cone

ctar

e a

elec

trom

agne

tulu

i, so

nerie

i ele

ctric

e, re

leul

ui și

ele

ctro

mot

orul

ui, d

ispoz

itive

lor

auto

mat

e cu

ele

ctro

mag

net ș

i rel

eu te

rmic

. Pr

odus

e: e

lect

rom

agne

t, so

nerie

ele

ctric

ă, re

leu,

el

ectr

omot

or, d

ispoz

itive

aut

omat

e cu

ele

ctro

mag

net ș

i rel

eu

term

ic*.

4.

1. E

valu

area

în

treg

ului

pro

ces

de c

onfe

cțio

nare

a

artic

olul

ui.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Impa

ctul

tehn

olog

iilor

de

prod

ucer

e și

utiliz

are

a en

ergi

ei a

supr

a om

ului

și

a m

ediu

lui

• Pr

ofes

ia e

lect

rom

onto

r-rep

arat

or

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

regu

lile

de p

rote

cție

a m

unci

i în

tim

pul l

ucră

rilor

de

elec

trom

onta

re; e

valu

area

lucr

ărilo

r pr

actic

e ef

ectu

ate;

disc

uții

priv

ind

desc

riere

a et

apel

or d

e m

onta

re.

Aplic

ații

prac

tice:

pre

zent

area

pro

iect

ului

; org

aniza

rea

unei

ex

poziț

ii.


93

Mod

ul: D

omen

ii pr

ofes

iona

le

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Iden

tifica

rea

dife

ritor

pos

ibili

tăți

de fo

rmar

e pr

ofes

iona

lă o

ferit

e de

învă

țăm

ântu

l din

re

publ

ică.

1.

2. A

naliz

area

cer

erii

și of

erte

i pe

piaț

a m

unci

i.

1. D

omen

ii pr

ofes

iona

le

• Sp

ecifi

cul p

rofe

siona

l al d

iferit

elor

zo

ne g

eogr

afice

•

Clas

ifica

rea

mes

eriil

or și

pro

fesii

lor

• Po

sibili

tăți

de fo

rmar

e pr

ofes

iona

lă.

Com

pete

nțe

prof

esio

nale

. Cer

ere

și of

ertă

pe

piaț

a m

unci

i•

Calit

atea

mun

cii ș

i rel

ațiil

e de

m

uncă

. Int

egra

rea

în c

âmpu

l mun

cii:

avan

taje

și d

ezav

anta

je p

rivin

d pr

ofes

iile

și m

eser

iile

• Vo

cația

și a

lege

rea

prof

esie

i. Im

agin

ea si

nelu

i înt

r-un

dom

eniu

pro

fesio

nal.

Calit

ăți ș

i co

ndiți

i pro

fesio

nale

: dre

ptur

i și

resp

onsa

bilit

ăți

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

dom

enii

de a

ctivi

tate

(m

eser

ii, p

rofe

sii);

clas

ifica

rea

mes

eriil

or și

pro

fesii

lor;

evol

uția

mes

eriil

or și

pro

fesii

lor d

in d

omen

iul t

ehno

logi

c;

mes

erii

și pr

ofes

ii no

i. Ap

licaț

ii pr

actic

e: o

rgan

izare

a un

or în

trun

iri c

u re

prez

enta

nți

ai a

genț

ilor e

cono

mic

i din

zonă

; sim

ular

ea u

nor i

nter

viur

i cu

refe

rire

la o

bțin

erea

unu

i loc

de

mun

că; e

xerc

iții d

e el

abor

area

a C

V-ur

ilor;

vizio

nare

a un

or m

ater

iale

înre

gist

rate

în

div

erse

ate

liere

, înt

repr

inde

ri; e

xerc

iții d

e re

dact

are

a un

or

mes

aje

(în c

uvin

te și

sim

bolu

ri) p

e ba

za u

nui s

upor

t vizu

al.

2.1.

Ela

bora

rea

unor

st

rate

gii p

entr

u vi

itoar

ea p

rofe

sie

în c

onco

rdan

ță c

u pr

oprii

le in

tere

se și

ap

titud

ini.

2. T

endi

nțe

în e

volu

ția p

iețe

i mun

cii

• De

zvol

tare

a do

men

iulu

i ser

vici

ilor,

dezv

olta

rea

într

eprin

deril

or m

ici ș

i m

ijloc

ii et

c.•

Mob

ilita

tea

ocup

ațio

nală

• Fa

ctor

ii ce

influ

ențe

ază

aleg

erea

pr

ofes

iei

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

evo

luția

uno

r dom

enii

prof

esio

nale

de

prod

ucție

și se

rvic

ii.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

sele

ctar

e a

prin

cipi

ilor

resp

onsa

bilit

ății

anga

jațil

or în

div

erse

dom

enii

de

prod

ucție

și se

rvic

ii; o

bser

vare

a un

or d

omen

ii pr

ofes

iona

le

revo

luțio

nare

în sf

era

tehn

olog

iilor

și im

pact

ul a

cest

ora

asup

ra c

ultu

rii n

ațio

nale

; disc

uții

dirij

ate

priv

ind

tras

area

un

or c

ompe

tenț

e ca

re să

con

ture

ze u

n po

sibil

profi

l pr

ofes

iona

l.


94

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

plan

de

dezv

olta

re

prof

esio

nală

în

func

ție d

e co

mpe

tenț

ele

pers

onal

e și

cara

cter

istice

le

pieț

ei m

unci

i.

3. P

lanu

l de

afac

eri

• Co

ndiți

ile d

e el

abor

are

• Et

apel

e de

real

izare

a p

lanu

lui d

e af

acer

i

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

iden

tifica

re a

cel

puț

in 3

ac

tivită

ți ca

re p

ot fi

real

izate

în ti

mp

de 3

luni

, cu

scop

ul

de a

dez

volta

car

iera

pro

fesio

nală

; rea

lizar

ea p

lanu

lui d

e af

acer

i: co

ndiți

i de

elab

orar

e, p

rinci

pale

le e

tape

de

real

izare

; el

abor

area

mod

elel

or a

le u

nor p

lanu

ri de

afa

ceri.

Pr

odus

: pla

n de

afa

ceri.

4.1.

Eva

luar

ea

într

egul

ui p

roce

s de

con

fecț

iona

re a

ar

ticol

ului

.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

plan

ului

de

afa

ceri

• Pr

otec

ția m

ediu

lui î

n co

ntex

tul

dive

rsel

or d

omen

ii pr

ofes

iona

le

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

des

crie

rea

etap

elor

util

izate

în

acti

vită

țile

prac

tice.

Aplic

ații

prac

tice:

pre

zent

area

pla

nulu

i de

afac

eri.

Mod

ulul

: Ser

vici

i soc

iale

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Rec

unoa

șter

ea

spec

ificu

lui

serv

iciil

or p

rest

ate

de fr

izerii

. 1.

2. Id

entifi

care

a m

ater

iale

lor,

disp

oziti

velo

r și

inst

rum

ente

lor

nece

sare

acti

vită

ții

salo

anel

or d

e co

afur

ă.

1. P

rofe

sia d

e fr

izer,

coaf

or

• A

pariț

ia a

rtei

coaf

urii.

Eta

pe is

toric

e de

dez

volta

re a

art

ei co

afur

ii •

Cur

ente

le în

art

a co

afur

ii. C

ele

mai

re

num

ite șc

oli.

Cei m

ai re

num

iți fr

izeri

• C

oncu

rsur

ile n

ațio

nale

și

inte

rnaț

iona

le

• Se

rvici

ile p

rest

ate

de fr

izerii

. Sal

oane

le

de co

afur

ă •

Term

inol

ogie

spec

ifică

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

apa

riția

art

ei co

afur

ii: e

tape

ist

orice

de

dezv

olta

re a

art

ei co

afur

ii; im

pact

ul și

impo

rtan

ța

exec

utăr

ii co

afur

ilor p

entr

u di

ferit

e oc

azii;

cure

nte

în a

rta

coaf

urii;

pro

fesia

de

frize

r.Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e se

lect

are

a m

ater

iale

lor,

disp

oziti

velo

r și i

nstr

umen

telo

r nec

esar

e; e

xerc

iții d

e ex

ecut

are

a co

afur

ilor d

in co

sițe

pent

ru d

iferit

e oc

azii.


95

2.1.

Rea

lizar

ea u

nei

inve

stiga

ții

pers

onal

e pe

ntru

id

entifi

care

a ne

cesit

ății

trat

amen

tulu

i co

smet

olog

ic

spec

ial.

2. C

osm

etol

ogie

• Ap

ariți

a și

dezv

olta

rea

cosm

etol

ogie

i•

Echi

pam

ente

cos

met

olog

ice

• Tr

atam

ente

cos

met

olog

ice

spec

iale

•

Prod

use

cosm

etice

în g

eron

tolo

gie

• M

etod

e av

ansa

te în

cos

met

olog

ia c

u ap

arat

aj

• Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i te

hnic

o-te

hnol

ogic

e.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

sele

ctar

e a

prod

usel

or în

fu

ncție

de

cara

cter

istici

le p

erso

nale

; exe

rciți

i de

aleg

ere

a te

mati

cii,

a cu

loril

or și

moti

velo

r; se

lect

area

mat

eria

lelo

r și

uste

nsile

lor (

pens

ule,

cre

ioan

e et

c. p

entr

u re

aliza

rea

mac

hiaj

ului

arti

stic

sau

de o

cazie

).

3.1.

Ela

bora

rea

și re

aliza

rea

unui

pr

oiec

t de

pres

tare

a

serv

iciil

or în

do

men

iile:

frize

rie,

cosm

etol

ogie

, re

para

ție, î

n sc

opul

or

ient

ării

pers

onal

e și

prof

esio

nale

.

3. P

roie

ct*

• Se

rvic

ii de

frize

rie

• Se

rvic

ii de

cos

met

olog

ie

• Se

rvic

ii de

repa

rație

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

dep

istar

ea d

efec

tulu

i (d

eter

iora

rea

fișei

, det

erio

rare

a izo

lație

i firu

lui,

lipsa

legă

turii

el

emen

tulu

i ter

mic

cu

born

ele

de ie

șire

etc.

); se

lect

area

m

ater

iale

lor ș

i ins

trum

ente

lor (

band

a izo

lant

ă, c

leșt

ele,

be

cul d

e co

ntro

l etc

.).Ap

licaț

ii pr

actic

e: a

ctivi

tăți

de re

para

ție în

caz

de:

det

erio

rare

a

izola

ției fi

rulu

i ele

ctric

; def

ect a

l fișe

i firu

lui e

lect

ric;

rupt

ură

a fir

ului

; def

ect a

l priz

ei d

e cu

rent

; lip

să a

con

tact

ului

în

tre

born

ele

de ie

șire

ale

fieru

lui d

e că

lcat

și fi

rul e

lect

ric.

Prod

use:

fier

de

călc

at re

para

t; m

odel

e de

coa

furi

și m

achi

aj*.

4.

1. E

valu

area

într

egul

ui

proc

es d

e el

abor

are/

real

izare

a

proi

ectu

lui.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ectu

lui

• Pr

ofes

ia d

e fr

izer

• Pr

ofes

ia d

e co

smet

olog

• Pr

ofes

ia d

e el

ectr

omon

tor-r

epar

ator

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

, act

ualit

ate,

pr

ezen

tare

; des

crie

rea

etap

elor

util

izate

în a

ctivi

tățil

e pr

actic

e.

Aplic

ații

prac

tice:

pre

zent

area

pro

iect

ului

.


96

Mod

ulul

: Cas

ă și

men

aj

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Des

crie

rea

evol

uție

i în

org

aniza

rea

spaț

iulu

i loc

ativ.

1.2.

Iden

tifica

rea

met

odel

or

de e

vita

re a

ac

cide

ntel

or c

asni

ce

și de

sele

ctar

e a

com

pone

ntel

or d

in

trus

a fa

rmac

eutic

ă.

1.3.

Res

pect

area

stilu

lui

de îm

brăc

ămin

te

potr

ivit

și m

anife

star

ea g

rijii

pent

ru să

năta

te și

fr

umus

ețe.

1. E

volu

ția lo

cuin

ței î

n tim

p •

Conf

ortu

l cas

nic.

Bu

getu

l fam

iliei

. Fa

rmac

ia la

dom

icili

u •

Acor

dare

a pr

imul

ui a

juto

r în

cazu

l un

or a

ccid

ente

cas

nice

•

Frum

useț

ea și

sănă

tate

a•

Nor

mel

e sa

nita

r-igi

enic

e și

regu

li de

pr

otec

ție a

vie

ții

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

evo

luția

locu

ințe

i în

timp;

tip

urile

de

locu

ințe

; org

aniza

rea

inte

rioru

lui l

ocui

nței

: a

balc

onul

ui, a

tera

sei;

dota

rea

tehn

ică;

tipu

rile

de a

ccid

ente

ca

snic

e.

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

orga

niza

re a

inte

rioru

lui

locu

ințe

i, a

balc

onul

ui, a

tera

sei;

ilum

inar

ea; d

ecor

ul in

terio

r, ga

ma

de c

ulor

i; în

griji

rea

apar

tam

entu

lui,

mic

i rep

araț

ii;

înto

cmire

a și

repa

rtiza

rea

buge

tulu

i fam

iliei

con

form

pr

inci

piul

ui e

chili

brul

ui b

uget

ar; o

rgan

izare

a fa

rmac

iei

fam

iliei

și a

ate

lieru

lui g

ospo

dăre

sc.

Aplic

ații

prac

tice:

aco

rdar

ea p

rimul

ui a

juto

r în

caz d

e ac

cide

nt c

asni

c; e

xerc

iții d

e id

entifi

care

a sti

lulu

i de

îmbr

ăcăm

inte

pot

rivit;

iden

tifica

rea

măs

urilo

r de

igie

nă și

în

griji

re a

pie

lii și

a m

âini

lor.

2.1.

Dep

istar

ea u

nor

dete

rioră

ri și

efec

tuar

ea

repa

rații

lor

elem

enta

re a

îm

brăc

ămin

tei ș

i a

încă

lțăm

inte

i.

2. Ig

iena

îmbr

ăcăm

inte

i și a

în

călță

min

tei

• Re

para

ția e

lem

enta

ră a

îm

brăc

ămin

tei ș

i a în

călță

min

tei

• O

rnar

ea îm

brăc

ămin

tei ș

i a

încă

lțăm

inte

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cer

ințe

față

de

păst

rare

a și

îngr

ijire

a îm

brăc

ămin

tei ș

i a în

călță

min

tei î

n fu

ncție

de

anoti

mp;

cer

ințe

față

de

mat

eria

lele

din

car

e ac

este

a su

nt

conf

ecțio

nate

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e re

para

ții e

lem

enta

re a

îm

brăc

ămin

tei ș

i a în

călță

min

tei;

orna

rea

îmbr

ăcăm

inte

i și a

în

călță

min

tei c

u el

emen

te d

ecor

ative

apl

icat

e, fu

rnitu

ri et

c.


97

3.1.

Ela

bora

rea

și re

aliza

rea

unui

pr

oiec

t pen

tru

deco

rare

a lo

cuin

ței,

resp

ectâ

nd fi

șa

tehn

olog

ică.

3.

2. R

espe

ctar

ea

norm

elor

sani

tar-

igie

nice

și a

regu

lilor

de

pro

tecț

ie a

vie

ții

în ti

mpu

l luc

rulu

i.

3. P

roie

ct

• O

biec

te d

e ar

tă d

ecor

ativă

în

locu

ința

noa

stră

. Ide

ntific

area

ar

ticol

ului

• El

abor

area

fișe

i teh

nolo

gice

. Se

lect

area

mat

eria

lelo

r și a

us

tens

ilelo

r•

Conf

ecțio

nare

a ar

ticol

ului

•

Util

izare

a ar

ticol

ului

pen

tru

deco

rare

a lo

cuin

ței

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i te

hnic

o-te

hnol

ogic

e.

Aplic

ații

prac

tice:

real

izare

a sc

hițe

i, sc

hem

ei, fi

șei

tehn

olog

ice

pent

ru c

onfe

cțio

nare

a un

ui a

rtico

l; co

nfec

ționa

rea

artic

olul

ui p

roie

ctat

din

oric

e do

men

iu

stud

iat a

nter

ior:

meș

teșu

guri

popu

lare

și m

oder

ne sa

u de

sign

(ves

timen

tar,

de in

terio

r, gr

afic)

etc

. Pr

odus

e: p

anou

, tab

lou,

pol

iță, c

ompo

ziție

dec

orati

vă, c

utie,

va

ză, m

ilieu

etc

*.

4.1.

Eva

luar

ea

artic

olel

or re

aliza

te,

conc

retiz

ând

dom

eniu

l, m

etod

ele

de lu

cru

și uti

lizar

ea

lor.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

artic

olul

ui•

Noi

pos

ibili

tăți

de u

tiliza

re•

Actu

aliza

rea

info

rmaț

iilor

din

do

men

iul s

elec

tat:

cerin

țe d

e ca

litat

e, c

heltu

ieli

și po

sibili

tate

a ob

ținer

ii un

ui c

âștig

. Pub

licita

te

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

a lu

crul

ui: a

spec

tul

este

tic, u

tilita

r și d

ecor

ativ

al p

roie

ctul

ui; i

denti

ficar

ea u

nor

posib

ilită

ți de

util

izare

și d

ecor

are;

eva

luar

ea sc

hițe

lor;

desc

riere

a et

apel

or te

hnol

ogic

e uti

lizat

e în

acti

vită

țile

prac

tice;

cal

cula

rea

sine-

cost

ului

(cos

tulu

i uni

tar)

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: p

reze

ntar

ea p

roie

ctul

ui; p

rom

ovar

ea

proi

ectu

lui.

Mod

ulul

: Ant

repr

enor

iat ș

i mar

ketin

g

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Iden

tifica

rea

dife

ritor

pos

ibili

tăți

de fo

rmar

e pr

ofes

iona

lă o

ferit

e de

învă

țăm

ântu

l din

re

publ

ică.

1. D

omen

ii pr

ofes

iona

le

• Sp

ecifi

cul p

rofe

siona

l al d

iferit

elor

zo

ne g

eogr

afice

. Cla

sifica

rea

mes

eriil

or și

pro

fesii

lor.

Posib

ilită

ți de

form

are

prof

esio

nală

. Co

mpe

tenț

e pr

ofes

iona

le. C

erer

ea și

of

erta

pe

piaț

a m

unci

i

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

voc

ația

și a

lege

rea

prof

esie

i: ca

lităț

i și c

ondi

ții p

rofe

siona

le, d

rept

uri ș

i res

pons

abili

tăți;

de

zvol

tare

a și

impo

rtan

ța a

ntre

pren

oria

tulu

i soc

ial;

evol

uția

mar

ketin

gulu

i: et

ape

de d

ezvo

ltare

a m

arke

tingu

lui

(ext

ensiv

ă și

inte

nsiv

ă); f

uncț

iile

mar

ketin

gulu

i (in

vesti

gare

a pi

eței

, a n

evoi

lor d

e co

nsum

).


98

1.2.

Ana

lizar

ea c

erer

ii și

ofer

tei p

e pi

ața

mun

cii.

1.3.

Rec

unoa

șter

ea

activ

itățil

or d

e an

trep

reno

riat

soci

al și

mar

ketin

g so

cial

.

• An

trep

reno

riatu

l soc

ial.

Apar

iție

și de

zvol

tare

.Do

men

ii de

acti

vita

te. O

NG-

uri ș

i co

oper

ative

. Pro

filul

ant

repr

enor

ului

so

cial

• Ev

oluț

ia m

arke

tingu

lui.

Etap

e de

de

zvol

tare

a m

arke

tingu

lui.

Func

țiile

m

arke

tingu

lui.

Mar

ketin

gul s

ocia

l

Aplic

ații

prac

tice:

exe

rciți

i de

alcă

tuire

a u

nor a

ctivi

tăți

pe

dom

enii

(edu

cație

, cul

tură

, ocr

otire

a să

nătă

ții, t

urism

, cr

ește

re a

bun

ăstă

rii, a

ctivi

tăți

îndr

epta

te sp

re c

onso

lidar

ea

coez

iuni

i eco

nom

ice

și so

cial

e și

creș

tere

a in

cluz

iuni

i so

cial

e); s

elec

tare

a in

form

ație

i des

pre

ON

G-ur

ile d

in

repu

blic

ă (m

ește

șugă

rești

, agr

icol

e, d

e co

nsum

etc

.).

2.1.

Rea

lizar

ea u

nei

cerc

etăr

i de

mar

ketin

g.

2.2.

Ela

bora

rea

unor

st

rate

gii p

entr

u vi

itoar

ea p

rofe

sie

în c

onco

rdan

ță c

u pr

oprii

le in

tere

se și

ap

titud

ini.

2. O

rgan

izare

a un

ei c

erce

tări

de

mar

ketin

g•

Desf

ășur

area

inve

stiga

țiilo

r; pr

eluc

rare

a și

anal

iza in

form

ațiil

or;

reda

ctar

ea st

udiu

lui;

form

ular

ea

conc

luzii

lor

• Te

ndin

țe în

evo

luția

pie

ței m

unci

i. De

zvol

tare

a do

men

iulu

i ser

vici

ilor,

dezv

olta

rea

într

eprin

deril

or m

ici ș

i m

ijloc

ii et

c. M

obili

tate

ocu

pațio

nală

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i; di

scuț

ii di

rijat

e pr

ivin

d ev

oluț

ia u

nor d

omen

ii pr

ofes

iona

le

de p

rodu

cție

și se

rvic

ii.Ap

licaț

ii pr

actic

e: e

xerc

iții d

e re

prez

enta

re a

: uni

tățil

or d

e ob

serv

are

și so

ndaj

; cad

rulu

i tem

pora

l și s

pația

l; m

etod

elor

, te

hnic

ilor ș

i ins

trum

ente

lor d

e pr

eluc

rare

a in

form

ațiil

or;

eșan

tionu

lui d

e se

lecț

ie; e

xerc

iții d

e se

lect

are

a pr

inci

piilo

r re

spon

sabi

lităț

ii an

gaja

ților

.

3.1.

Rea

lizar

ea u

nui

plan

pro

priu

de

dez

volta

re

prof

esio

nală

în

func

ție d

e co

mpe

tenț

ele

pers

onal

e și

de

cara

cter

istici

le

pieț

ei m

unci

i.

3. P

roie

ct d

e la

nsar

e a

unei

afa

ceri

• Pr

omov

area

serv

iciil

or p

rin

inte

rmed

iul s

upor

tulu

i on-

line

cu

ajut

orul

bro

șuril

or, fl

yere

-lor e

tc.

• Sf

era

serv

iciil

or: c

urăț

ător

ie c

him

ică,

ca

ntină

soci

ală

etc.

•

Obs

erva

rea

unor

dom

enii

prof

esio

nale

revo

luțio

nare

în sf

era

tehn

olog

iilor

și im

pact

ul a

cest

ora

asup

ra c

ultu

rii n

ațio

nale

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

sele

ctar

ea in

form

ație

i; co

ndiți

i de

elab

orar

e; p

rinci

pale

le e

tape

de

real

izare

. Ap

licaț

ii pr

actic

e: c

onsti

tuire

a un

ei c

urăț

ător

ii ch

imic

e –

calc

ular

ea c

heltu

ielil

or d

e în

ființ

are

a fir

mei

; înc

hirie

rea

spaț

iilor

; ach

izițio

nare

a ec

hipa

men

tulu

i și m

ater

iale

lor

nece

sare

(maș

ini d

e sp

ălat

, usc

ătoa

re, m

așin

i de

călc

at,

mes

e de

căl

cat,

dete

rgen

t, em

olie

nți e

tc.)

achi

zițio

nare

a un

ui a

utom

obil

pent

ru ri

dica

rea

și liv

rare

a bu

nuril

or; c

alcu

lul

sala

riilo

r ang

ajaț

ilor.

Prod

us: p

roie

ct d

e la

nsar

e a

unei

afa

ceri.


99

4.1.

Eva

luar

ea în

treg

ului

pr

oces

de

elab

orar

e/re

aliza

re

a pl

anul

ui d

e af

acer

i.

4. E

valu

area

și v

alor

ifica

rea

proi

ectu

lui

• Pr

otec

ția m

ediu

lui î

n co

ntex

tul

dive

rsel

or d

omen

ii pr

ofes

iona

le

Conv

ersa

ții/d

iscuț

ii/ob

serv

are:

cal

itate

, util

itate

, pre

zent

are,

de

scrie

rea

etap

elor

de

real

izare

a p

lanu

lui d

e af

acer

i.Ap

licaț

ii pr

actic

e: p

reze

ntar

ea p

lanu

lui d

e af

acer

i.

Mod

ulul

: Rob

otică

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

școl

are

reco

man

date

1.1.

Util

izare

a co

rect

ă a

term

enilo

r sp

ecifi

ci ro

botic

ii în

exp

rimar

e și

în fo

rmul

area

în

treb

ărilo

r. 1.

2. Id

entifi

care

a pa

rticu

larit

ățilo

r di

stinc

tive

ale

robo

ților

. 1.

3. Id

entifi

care

a do

men

iilor

de

utiliz

are

a ro

boțil

or.

1. E

voca

re/i

niție

re în

robo

tică

• Is

toria

robo

ticii:

ce

este

un

robo

t; pr

imul

robo

t; ev

oluț

ia ro

boțil

or;

robo

ții în

via

ța n

oast

răTe

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: m

ecan

ism,

auto

mat

, mec

anism

mec

atro

nic,

robo

t•

Tipu

ri de

robo

ți: c

lasifi

care

a ro

boțil

or; u

tiliza

rea

robo

ților

; m

isiun

i ale

robo

ților

; rob

oții

viito

rulu

iTe

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: r

oboț

i in

dust

riali,

robo

ți de

serv

icii,

robo

ți m

obili

, rob

oți s

tatic

i, um

anoi

zi/an

droi

zi, ro

boți

auto

nom

i, ro

boți

cu

cont

rol l

a di

stan

ță•

Legi

le ro

botic

ii: re

lația

robo

t – o

m;

rela

ția ro

bot –

robo

t; ro

boții

și

uman

itate

a

Exer

ciții

de:

-

inte

rpre

tare

a te

rmen

ului

„ro

botic

ă”;

- en

umer

are

a pa

rticu

larit

ățilo

r dist

inct

ive

ale

robo

ților

; -

indi

care

a d

omen

iilor

de

utiliz

are

a ro

boțil

or;

- de

scrie

re a

robo

ților

viit

orul

ui;

- ar

gum

enta

re a

nec

esită

ților

de

a re

spec

ta le

gile

robo

ticii;

-

clas

ifica

re a

robo

ților

; -

desc

riere

a im

pact

ului

soci

al a

l im

plem

entă

rii p

e sc

ară

larg

ă a

robo

ților

. Pr

odus

e: m

esaj

arg

umen

tativ

.


100

2.1.

Rec

unoa

șter

ea

unită

ților

fu

ncțio

nale

și a

co

mpo

nent

elor

fiz

ice

ale

robo

tulu

i. 2.

2. E

xplic

area

de

stina

ției u

nită

ților

fu

ncțio

nale

și a

co

mpo

nent

elor

fiz

ice

ale

robo

tulu

i. 2.

3. A

sam

blar

ea și

de

zasa

mbl

area

m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă.

2.4.

Asa

mbl

area

și

deza

sam

blar

ea

mod

elel

or

siste

mel

or d

e lo

com

oție

a

robo

ților

. 2.

5. În

corp

orar

ea

unită

ților

de

com

andă

în m

odel

e de

robo

ți.

Inst

alar

ea și

de

zinst

alar

ea

senz

orilo

r m

odel

elor

de

robo

ți.

2. S

truc

tura

robo

ților

• Sc

hem

a fu

ncțio

nală

a ro

botu

lui:

unita

tea

de c

oman

dă, u

nita

tea

de

achi

ziție

a in

form

ație

i, un

itate

a de

ex

trag

ere

a in

form

ație

i, un

itate

a de

ac

ționa

re, u

nita

tea

de lo

com

oție

• St

ruct

ura

fizic

ă a

robo

tulu

i: st

ruct

uri

de re

ziste

nță,

sist

eme

de lo

com

oție

, sis

tem

e de

exe

cuție

, sur

se d

e al

imen

tare

, sen

zori,

cen

tre

de

com

andă

, ele

men

te d

e co

nexi

une

Term

inol

ogie

spec

ifică

: con

trol

ul

mot

oare

lor,

ener

gie,

tran

sfor

mar

e de

en

ergi

e, a

cum

ulat

oare

, bat

erii,

cab

luri,

po

rtur

i, co

nexi

uni

• St

ruct

uri d

e re

zist

ență

: des

tinaț

ia

stru

ctur

ilor d

e re

ziste

nță,

pie

sele

din

co

mpo

nenț

a m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă, m

etod

e de

fixa

re a

pi

esel

or d

in c

ompo

nenț

a m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă, p

roce

duri

de a

sam

blar

e și

deza

sam

blar

e a

mod

elel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

• Si

stem

e de

loco

moț

ie: d

estin

ația

sis

tem

elor

de

loco

moț

ie, p

roce

duril

e de

asa

mbl

are

și de

zasa

mbl

are

a m

odel

elor

sist

emel

or d

e lo

com

oție

a

robo

ților

Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: m

otoa

re,

tran

smisi

uni,

prop

ulso

are

Exer

ciții

de:

-

iden

tifica

re a

uni

tățil

or fu

ncțio

nale

ale

robo

ților

și

expl

icar

e a

desti

nație

i ace

stor

a;-

iden

tifica

re a

com

pone

ntel

or fi

zice

ale

robo

ților

și

expl

icar

e a

desti

nație

i ace

stor

a;

- id

entifi

care

a re

lații

lor d

e re

cipr

ocita

te în

tre

unită

țile

func

ționa

le și

com

pone

ntel

e fiz

ice

ale

robo

ților

;-

clas

ifica

re a

pie

selo

r din

com

pone

nța

mod

elel

or d

e st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

după

des

tinaț

ie, d

upă

dim

ensiu

ni,

după

con

figur

ația

geo

met

rică;

-

iden

tifica

re a

rela

țiilo

r de

reci

proc

itate

într

e ca

ract

eristi

cile

co

mpo

nent

elor

fizic

e al

e ro

boțil

or și

misi

unile

robo

ților

; -

clas

ifica

re a

senz

orilo

r mod

elel

or d

e ro

boți

după

de

stina

ție și

dup

ă ca

ract

eristi

cile

func

ționa

le;

- or

gani

zare

erg

onom

ică

a lo

culu

i de

mun

că.


101

2.6.

Asa

mbl

area

și

deza

sam

blar

ea

mod

elel

or

siste

mel

or d

e ex

ecuț

ie a

robo

ților

. 2.

7. În

depl

inire

a re

gulil

or d

e pr

otec

ție a

med

iulu

i am

bian

t și d

e m

uncă

în si

gura

nță.

• U

nita

tea

de c

oman

dă: d

estin

ația

un

ității

de

com

andă

, sch

imbu

l de

info

rmaț

ii în

tre

unita

tea

de

com

andă

și c

ompo

nent

ele

robo

tulu

i, în

corp

orar

ea u

nită

ților

de

com

andă

în

mod

elel

e de

robo

ți Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: p

ortu

rile

unită

ții d

e co

man

dă, i

nter

fața

om

–ro

bot

• Se

nzor

i: de

stina

ția se

nzor

ilor,

senz

ori a

ctivi

și se

nzor

i pas

ivi,

proc

edur

i de

inst

alar

e și

dezin

stal

are

a se

nzor

ilor

• Si

stem

e de

exe

cuție

: des

tinaț

ia

siste

mel

or d

e ex

ecuț

ie, c

ontr

olul

sis

tem

elor

de

exec

uție

•

Prot

ecția

med

iulu

i am

bian

t și

mun

ca în

sigu

ranț

ă: re

gulil

e de

pr

otec

ție a

med

iulu

i am

bian

t și d

e m

uncă

în si

gura

nță,

org

aniza

rea

ergo

nom

ică

a lo

culu

i de

mun

că

Activ

ități

de m

odel

are:

fixa

rea

unită

ții d

e co

man

dă p

e m

odel

ul d

e ro

bot;

cone

ctar

ea si

stem

ului

de

loco

moț

ie la

un

itate

a de

com

andă

; ins

tala

rea

și de

zinst

alar

ea se

nzor

ilor

ultr

ason

ici,

tacti

li, d

e su

net,

de lu

min

ozita

te, d

e cu

lori,

de

orie

ntar

e în

spaț

iu.

Prod

use:

mod

ele

de st

ruct

uri d

e re

ziste

nță

de ti

p ca

dru,

ar

cadă

, sca

un, ș

ezlo

ng, c

arus

el, ș

asiu

, car

casă

asa

mbl

ate/

deza

sam

blat

e; m

odel

e de

tran

smisi

uni c

u ro

ți di

nțat

e,

cure

a, m

elc

asam

blat

e/de

zasa

mbl

ate;

mod

elel

e sis

tem

elor

de

loco

moț

ie c

u ro

ți, șe

nile

, pic

ioar

e, b

enzi

tran

spor

toar

e as

ambl

ate/

deza

sam

blat

e; m

odel

ele

siste

mel

or d

e ex

ecuț

ie

de ti

p m

âini

mec

anic

e, d

ispoz

itive

de

man

evra

re, d

ispoz

itive

de

apu

care

, disp

oziti

ve d

edic

ate

asam

blat

e/de

zasa

mbl

ate.

Pr

oiec

te: a

sam

blar

ea m

odel

elor

de

robo

ți pr

opuș

i de

cătr

e ca

drul

did

actic

.


102

3.1.

Cre

area

med

iilor

sim

ulat

e de

lucr

u al

ro

boțil

or.

3.2.

Util

izare

a in

stru

men

taru

lui

med

iilor

de

dezv

olta

re a

pr

ogra

mel

or

de c

ondu

cere

a

robo

ților

. 3.

3. P

rogr

amar

ea

algo

ritm

ilor l

inia

ri,

cicl

ici ș

i cu

ram

ifică

ri de

con

duce

re a

ro

boțil

or.

3. P

rogr

amar

ea ro

boțil

or•

Med

ii de

lucr

u al

robo

ților

: mod

ele

de m

edii

de lu

cru;

mod

ele

de

med

ii sim

ulat

e; m

odel

e de

obi

ecte

, ob

stac

ole

și de

nive

lări

• Si

stem

e de

com

enzi

ale

robo

ților

: co

men

zi de

dep

lasa

re; c

omen

zi de

intr

oduc

ere

și de

ext

rage

re a

in

form

ație

i; co

men

zi de

acț

iune

•

Met

ode

de c

ontr

ol a

l rob

oțilo

r: m

anua

l, de

căt

re fi

ința

um

ană;

au

tom

at, c

u lo

gică

cab

lată

; aut

omat

, cu

logi

că p

rogr

amab

ilă; m

anum

atic

(man

ual ș

i aut

omat

, tipt

roni

c)•

Med

ii de

dez

volta

re a

pro

gram

elor

de

con

duce

re a

robo

ților

: int

erfa

ța,

gesti

onar

ea p

roie

ctel

or, g

estio

nare

a co

nexi

unilo

r înt

re u

nita

tea

de

com

andă

a ro

boțil

or și

cal

cula

toru

l pe

rson

al, î

ncăr

care

a/ex

ecut

area

pr

ogra

mel

or d

e co

nduc

ere

în

unită

țile

de c

oman

dă a

le m

odel

elor

de

robo

țiTe

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: b

locu

ri de

ac

țiune

, blo

curi

de se

nzor

i, bl

ocur

i de

con

trol

al fl

uxul

ui, p

aram

etrii

bl

ocur

ilor,

angr

enar

ea b

locu

rilor

Exer

ciții

de:

-

iden

tifica

re a

rela

țiilo

r de

reci

proc

itate

într

e m

ediu

l de

lucr

u, c

arac

teris

ticile

robo

ților

și m

isiun

ile a

cest

ora;

-

clas

ifica

re a

met

odel

or d

e co

ntro

l al r

oboț

ilor;

- re

cuno

aște

re a

ele

men

telo

r de

inte

rfaț

ă a

med

iilor

de

dezv

olta

re a

pro

gram

elor

de

cond

ucer

e a

robo

ților

; -

gesti

onar

e a

cone

xiun

ilor î

ntre

uni

tate

a de

com

andă

a

robo

ților

și c

alcu

lato

arel

e pe

rson

ale;

-

expl

icar

e a

desti

nație

i blo

curil

or d

e ac

țiune

;-

iden

tifica

re a

legă

turil

or c

azua

le în

tre

setă

rile

bloc

urilo

r și

acțiu

nilo

r efe

ctua

te d

e că

tre

robo

t. Ac

tivită

ți de

mod

elar

e: c

rear

ea m

ediil

or si

mul

ate

de lu

cru:

el

abor

area

, înc

ărca

rea,

exe

cuta

rea

prog

ram

elor

com

plex

e (c

u ra

mifi

cări

și ci

clur

i) de

con

duce

re a

robo

ților

. Pr

odus

e: p

roie

ct R

obot

în m

isiun

e.


103

6. Sugestii metodologice

Proiectarea, organizarea și realizarea procesului didactic în cadrul disciplinei Educație tehnologică are la bază paradigma constructivistă, care pune în valoa-re următoarele abordări: centrarea pe elev; învățarea experiențială; parteneria-tul educațional; diversitatea tehnologiilor didactice etc. Un accent deosebit se va pune pe noile educații: educația pentru toleranță, educația pentru timpul liber, educația economică, educația antreprenorială etc. Se vor realiza interferențe între educația tehnologică, educația casnică modernă, educația pentru sănătate, educația nutrițională, educația ecologică, educația antreprenorială etc. Astfel, orientarea ge-nerală este determinată de accentul pus pe învățare, iar predarea și evaluarea se orientează pentru activizarea învățării.

Reieșind din caracterul activ și aplicativ al disciplinei Educație tehnologică, re-conceptualizarea lecțiilor va asigura orientarea conținuturilor spre aplicații utile în viața cotidiană. În condițiile unui învățământ modern, în care știința reprezintă mai mult decât un produs, iar procesul de instruire este continuu, la baza căruia stau acțiunile, profesorilor de Educație tehnologică le revin responsabilități majore în ceea ce privește: pregătirea elevilor pentru formarea unei personalități autonome și creative; dezvoltarea abilităților intelectuale și practice ale elevilor, prin utilizarea unor forme variate de organizare a lecției în clasă, laborator sau în natură; formarea unei personalități tolerante și sensibile la schimbare.

Se va urmări asigurarea accesului egal la educație al tuturor elevilor, inclu-siv al celor cu cerințe educative speciale (CES), promovându-se individualizarea și diferențierea în procesul educațional.

Strategiile didactice utilizate la disciplina Educație tehnologică vor fi axate pe cen-trarea pe elev, formarea competențelor generale și specifice disciplinei, dezvoltarea gândirii critice, logice, intuitive. Selectarea strategiilor didactice va fi determinată de curriculum, dar se va realiza personalizat, prin racordare la factori multipli, cum ar fi: necesitățile de instruire ale elevilor; specificul disciplinei; personalitatea didactică a învățătorului; cultura organizațională a școlii; accesul la mijloacele comunicaționale și informaționale moderne etc. Strategiile didactice vor pune accent pe crearea de situații în care elevii să-și poată manifesta inițiativa, creativitatea și responsabilitatea prin realizarea de produse. Totodată, este importantă alegerea celei mai potrivite metode activ-interactive, adaptabile vârstei elevilor și eficiente în vederea atingerii obiectivelor.

Cadrele didactice vor utiliza curricula la disciplina Educație tehnologică în proce-sul de proiectare și realizare a procesului educațional la clasă.

Curriculumul stimulează creativitatea și libertatea cadrelor didactice. În scopul realizării competențelor proiectate și a parcurgerii integrale a conținuturilor obliga-torii, profesorul, în funcție de specificul resurselor umane și materiale, are dreptul: să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conținuturilor; să aplice personalizat


104

și să completeze activitățile de învățare și produsele școlare recomandate; să pro-iecteze și să realizeze strategii de predare – învățare și evaluare originale, optând pentru tehnici și metode variate.

Competențele specifice, fiind proiectate pentru întregul modul, sunt un reper pentru proiectarea didactică de lungă durată a disciplinei, care se realizează conform datelor din rubrica Administrarea disciplinei, ținându-se cont de Repartizarea orien-tativă a numărului de ore pe module și, respectiv, pe Unități de învățare.

Procesul didactic se desfășoară în baza modulelor. Conform acestei abordări, prin intermediul fiecărui modul, se contribuie prioritar la formarea competențelor spe-cifice.

În scopul formării competențelor proiectate, profesorul poate să reeșaloneze modulele în funcție de condițiile disponibile (doleanța elevilor, structurii anului școlar etc.), dar se recomandă parcurgerea integrală a modulului, ale cărui unități de competență sunt într-un raport de inter-relaționare și contribuie, prin mesajul educațional (unitățile de conținut), la realizarea competenței specifice.

La inițiativa cadrului didactic, proiectarea anuală poate include și alte unități de conținut, care, după părea profesorului sau prin consultarea elevilor, părinților, membrilor comunității, vor contribui la formarea competențelor specifice. În propu-nerea unităților de conținut, profesorul va ține cont de resursele disponibile.

Metoda de selectare și administrare a modulelor se va realiza de către elevi la începutul fiecărui an de studiu și va fi condiționată de modulele studiate în anii precedenți, deoarece modulele propuse în clasele a VII-a – a IX-a respectă o con-tinuitate graduală. De exemplu: Arta acului din clasele a V-a – a VI-a continuă cu Design vestimentar în clasele a VII-a – a VIII-a. Astfel, fiecare modul selectat inițial are o dezvoltare continuă, prin alte module propuse.

Proiectarea demersurilor didactice se recomandă a fi efectuată din perspectiva alegerii modelului de structurare a activităților:

• Modelul învățării secvențiale a cunoștințelor în lecție (ISC) (R. M. Gagné, 1968) este fundamentat pe o serie de evenimente ale instruirii care nu se produc invariabil, în ordine strictă, dar în concordanță cu obiectivele prevăzu-te, precum și cu finalitățile urmărite. Astfel, se pot obține diferite structuri de activități – tipuri de lecție.

Tipurile de lecție din perspectiva formării competențelor: - lecția de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor; - lecția de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor; - lecția de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor;- lecția de formare a capacităților de analiză – sinteză a cunoștințelor; - lecția de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor;- lecția mixtă.• Modelul Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extindere (ERRE)

(J. L. Meredith, K. S. Steele, 1995) este configurat ca un cadru metodologic de proiectare și învățare, favorabil dezvoltării gândirii critice. Corelarea dintre fa-zele ERRE și procesul de formare a competențelor poate fi prezentată printr-o suită de 6 pași, care facilitează metodologic formarea competențelor:


105

Evocare 1. Implică-te!

Realizarea sensului2. Informează-te!3. Procesează informația!

Reflecție4. Comunică și decide!5. Apreciază!

Extindere 6. Acționează!

7. Sugestii de evaluare

Pentru eficientizarea procesului de pedare – învățare – evaluare a disciplinei Educație tehnologică, pentru învățământul gimnazial, este necesară revizuirea ac-telor ce țin de politicile educaționale promovate de MECC al Republicii Moldova. De câțiva ani, în învățământul primar, se implementează Paradigma evaluării criteriale prin descriptori (ECD), care este proclamată în Codul educației al Republicii Moldova și care necesită continuare/prelungire la treapta gimnazială.

ECD reprezintă un sistem de eficientizare permanentă și diferențiată a predării, învățării și evaluării, prin introducerea criteriilor și descriptorilor, fără acordarea no-telor.

Descriptorii sunt criterii calitative de evaluare, care descriu modul de manifestare a competențelor elevului și permit determinarea gradului de realizare a acestora (minim, mediu, maxim). În conformitate cu nivelul atins, descriptorii permit acorda-rea de calificative (suficient, bine, foarte bine) [4].

ECD se axează pe paradigma evaluării formatoare, focalizată pe evaluarea proce-sului.

Astfel, produsul școlar reprezintă un rezultat proiectat pentru a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegi și, eventual, părinți.

Produsul, ca rezultat al operațiunii efectuate de individ asupra unui conținut, este compus din două elemente-„dimensiuni”: conținutul – element asupra căruia se va efectua operațiunea; operațiunea – activitate intelectuală, produsă de către individ, care se aplică obiectului [4].

Produsele școlare modelează contexte specifice de realizare a competențelor/unităților de competențe. Nu evaluăm competențe, dar „urme” vizibile ale acestora, adică produsele prin care se ajunge la rezultatele elevilor și care pot fi de ordin inte-lectual, moral sau material.

Produsele școlare reperează proiectarea itemilor (sarcinilor) din care se consti-tuie instrumentele de evaluare (probe scrise, orale, practice; teste etc.).

Produsele școlare se valorifică doar în evaluările instrumentale (realizate pe baza unor instrumente de evaluare) [4].


106

Relația dintre produsele școlare și unitățile de competențe nu este neapărat uni-vocă. Există situații în care aceeași unitate de competență poate fi evaluată prin valorificarea câtorva produse, iar același produs poate permite evaluarea câtor-va unități de competențe. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea de a selecta produsele cele mai relevante în fiecare caz, manifestând cultură evaluativă, competențe aferente didacticii disciplinei, creativitate pedagogică.

Cadrul didactic va planifica evaluarea rezultatelor școlare, având în vedere urmă-toarele considerente: scopul evaluării constituie stimularea evoluției experiențelor tehnologice și a gradului de formare a competențelor specifice disciplinei; probele de evaluare vor reprezenta domeniile specifice modulului selectat; formele de eva-luare pot fi individuale și de grup.

Lista produselor școlare are caracter deschis și poate fi completată continuu, dar este recomandabil de a identifica produsul adecvat, proiecția cea mai veridică pen-tru fiecare competență/unitate de competență în contextul clasei concrete de elevi.

Tradițional, în funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, se vor aplica:

- evaluarea inițială – predictivă;- evaluarea formativă – continuă;- evaluarea sumativă – finală.Având în vedere caracterul formativ al evaluării inițiale, se va ține cont de conse-

cutivitatea și valoarea tipurilor de evaluare care stimulează elevul printr-un feedback permanent din partea cadrului didactic.

Evaluarea sumativă desfășurată la sfârșitul modulului se va raporta la unitățile de competențe stipulate pentru modulul respectiv; se va realiza pe bază de instrumen-te: lucrare practică, probă orală/scrisă, expoziție personală/de grup; va fi aplicată de către profesorul care își asumă responsabilitatea pregătirii elevului prin evaluări formative, astfel elevul percepând evaluarea sumativă drept un moment așteptat, dar nicidecum unul provocator de tensiune și stres.

Una dintre metodele alternative/complementare de evaluare este autoevalua-rea. Principiul priorității autoevaluării face ca ECD să nu însemne o banală schimbare a sistemului de notare de la 1 până la 10 la un alt sistem cantitativ, pe bază de 3 calificative/niveluri de performanță, dar să marcheze o schimbare radicală, de la o apreciere cantitativă la o apreciere calitativă.

Autoevaluarea presupune: - prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de evaluare;- încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări care vizează modul de realizare

a sarcinii (conștientizarea criteriilor);- aplicarea controlată a unor grile de autoevaluare; - încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă); - completarea unui chestionar la sfârșitul unei sarcini de lucru importante. Metode de evaluare: urmărirea progresului personal, observarea sistemati-

că, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte, alcătuirea portofoliilor, întreținerea mapelor de lucrări, a colecțiilor de articole etc.


107

Astfel, putem concluziona că evaluarea criterială pune accent pe învățare, și nu pe rezultat. În cadrul unei lecții de Educație tehnologică nu se vor evalua mai mult de trei capacități. Evoluția elevului va fi înregistrată, comunicată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat pro-gresul fiecărui elev.

Referințe bibliografice1. Cadrul de referință al curriculumului național aprobat prin Ordinul ministerului

nr. 432 din 29 mai 2017. 2. Educație tehnologică. Curriculum pentru învățământul gimnazial. Clasele V-XI.

Chișinău, Editura „Lyceum”, 2010. 3. Educație tehnologică. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pen-

tru clasele I-IX, Chișinău, Editura „Lyceum”, 2011. 4. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, MECC,

2017. 5. Ciavarra H. Ручная лепка. Moscova, ACT Astreli, 2006. 6. Husein Gh. Desen tehnic de specialitate. București, E. D. P. , 1996. 7. Husein Gh., Tudose M. Desen tehnic. Chișinău: Editura „Știința”, 1993. 8. Dabner D. Design grafic. Principiile și practica designului grafic. Enciclopedia

RAO, 2005.9. Carnauhov A., Pătrașcu D. Bazele teoretico-aplicative ale creației tehnice a elevi-

lor. Chișinău, Tipografia Centrală, 1997. 10. Matei S., Cosma D., Sârbu Ion D., Sârbu M.-A. Metodica predării educației tehno-

logice. Editura „Arves”, 2008. 11. Marinescu M. Manualul profesorului de educație tehnologică. București, Editura

„Pro Universitaria”, 2014.12. Șaragov I., Grosu E., Sacara A. Dicționar la educația tehnologică. Editura

„Epigraf”, 2008. 13. Михаилов С. М., Кулеева Л. М. Основы дизаина. Казань: Новое Знание,

1999. 14. https: //cancelaria. gov. md/ro/advanced-page-type/snd-moldova-2030.


108

PARTEA II. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar

1. Argument

Reconceptualizarea curriculumului la disciplina Educație tehnologică apare ca o necesitate dictată de cerințele evoluției societății contemporane, tehnologizate în toate domeniile activității umane – formarea unei personalități alfabetizate tehno-logic, capabile să se integreze abil în mediul social contemporan. Această modificare presupune elaborarea curriculumului din perspectiva trecerii de la o percepere a tehnologiei ca un proces îngust de confecționare, în mare parte manuală, spre cul-tivarea unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei, formarea unei atitudini active morale și responsabile, în raport cu dezvoltarea și exploatarea acesteia.

Curriculumul la disciplina Educație tehnologică promovează formarea unei culturi de bază în domeniul tehnologiilor, favorizând cunoașterea contextului tehnologic în care se înscriu dexteritățile practice. Implementarea eficientă a curriculumului im-pune respectarea coerenței componentelor lui, utilizarea flexibilă a conținuturilor și acordarea priorității metodelor interactive de predare și metodelor activ-participati-ve de învățare, valorificarea creativității elevilor și profesorilor în cadrul activităților didactice.

Disciplina Educație tehnologică are un caracter specific interdisciplinar și, toto-dată, un caracter dual: teoretico-practic, științific și tehnologic. Domeniul de acope-rire al competențelor formate în cadrul Educației tehnologice este extins și practic, are sfere de interferență cu toate cele opt competențe-cheie recomandate, dar și cu competențele-cheie transversale ale curriculumului național. În cadrul Educației tehnologice se urmărește formarea competențelor specifice, ce țin de asigura-rea achiziționării unor cunoștințe funcționale și competențe necesare satisfacerii nevoilor fundamentale ale omului în societatea contemporană. Aceste achiziții vor spori capacitatea elevului de a beneficia de progresul tehnologic în viața personală, publică și de a deveni competitiv pe piața muncii.

Actualul curriculum încurajează elevii să devină productivi, inovativi, cu spirit de inițiativă. Această abordare implică generarea ideilor, întreprinderea acțiunilor, ela-borarea tehnologiilor și produselor pentru satisfacerea nevoilor umane. Elevii vor însuși materiale, informații, procese tehnologice în care vor fi implicați. Ei vor studia resursele, echipamentele și tehnicile relevante pentru realizarea proiectelor. Stimu-larea creativității tehnice concentrează elementele productive avansate și eficiente social. Obiectivele fundamentale ale unei instruiri tehnologice moderne presupun deținerea unui grad sporit de aplicabilitate și de adaptabilitate în situații complexe, în condiții de schimbare rapidă și continuă a societății.


109

În activitatea didactică, profesorii vor aplica metode diverse și creative, stiluri variate de predare, pentru a-i ajuta pe elevi să-și descopere vocația și preferințele in-dividuale pentru variate activități umane, să conștientizeze că orice problemă poate avea multiple soluții, să cunoască și să fie în stare să soluționeze probleme elemen-tare de ordin cotidian, aplicând competențele obținute la orele de Educație tehnolo-gică și în procesul de studiere a altor discipline.

Curriculumul reconceptualizat la disciplina Educație tehnologică are menirea să ofere fiecărui elev posibilitatea de a-și manifesta propriul potențial în cunoaștere, comportament și socializare, să dezvolte experiențele individuale ale elevilor și să le ofere posibilitatea de formare a competențelor prin activități de învățare activă. Prin intermediul Educației tehnologice, putem dezvolta capacitatea creatoare a elevilor, ținând cont de anumite condiții:

- învățarea să fie centrată pe elev, valorificând necesitatea lui de manifestare, asimilare și integrare de cunoștințe;

- informația primită să fie prelucrată, și nu doar receptată, se impune trecerea de la stocarea informației la prelucrarea logică a acesteia, pentru a putea fi aplicată;

- stimularea creativității, a imaginației și a gândirii flexibile, pentru o structurare temeinică, sistematică a informației, aptitudinilor și capacităților;

- formarea capacității elevilor de transfer logic, de la o arie curriculară la alta, a conținuturilor și de a le structura, de a le ierarhiza în funcție de necesitate și contexte situaționale.

Disciplina Educație tehnologică orientează elevii în integrarea lor în spațiul social-economic și istorico-cultural, folosind în scopul acesta strategii de formare cu carac-ter preponderent practic, care stimulează gândirea creativă, formează competențe necesare pentru viață.

Elementele de noutate ale curriculumului reconceptualizat: 1. Modificări la nivel de concepție didactică a disciplinei:

− alfabetizarea tehnologică în contextul societății bazate pe cunoaștere; − formarea unei culturi de bază în domeniul tehnologiilor; − cultivarea unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei, formarea unei ati-

tudini active, morale și responsabile în raport cu dezvoltarea și exploatarea acesteia;

− promovarea cunoașterii contextului tehnologic în care se înscriu dexteritățile practice.

2. Redefinirea competențelor specifice în conformitate cu trei categorii de finalități caracteristice disciplinei: cunoaștere și integrare; aplicare și operare; integrare și transfer cu specificarea abilităților și a componentelor atitudinale predomi-nante. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin formularea unei competențe specifice de integrare și transfer.

3. Racordarea competențelor specifice disciplinei la valorile dezvoltării durabile: eficacitate economică, echitate socială și echilibrul mediului, promovate de Strategia națională Moldova 2030 [11].


110

4. Intensificarea centrării curriculumului pe elev prin diversificarea ofertelor de mo-dule: Robotică, Educație digitală, Colaje și decorațiuni, Design (de interior, grafic, al spațiilor verzi), Transport și construcții, Meșteșuguri populare și moderne, Ser-vicii sociale, Casă și menaj, Antreprenoriat și marketing.

5. Reorganizarea/redimensionarea unităților de conținut, păstrarea principiului modular de studiu al disciplinei pe parcursul a 2-3 ani de școală, cu eficientizarea unităților de conținut prin substituirea modulelor și studierea consecutivă a aces-tora.

6. Reconfigurarea unităților de conținut în corespundere cu profilul de formare al absolventului pentru învățământul gimnazial.

7. Revizuirea unităților de competențe prin corelare cu competențele specifice și unitățile de conținut, urmărindu-se gradualitatea, complexitatea, transferabilita-tea și contextualitatea competențelor.

8. Diversificarea activităților de învățare recomandate, cu accent pe activități opor-tune pentru formarea de valori și atitudini.

2. Concepția didactică a disciplinei

Lumea modernă în care trăim constituie o multitudine de provocări și perspective, de evoluții ale tehnologiilor, ce impune asumarea unor responsabilități și moralități adecvate în utilizarea rațională a tehnologiilor și energiilor pe care le deținem astăzi și pe care le vom deține în viitor.

Educație tehnologică este o disciplină școlară specifică societății contemporane, tehnologizate în toate domeniile activității umane. Fiecare națiune și orice școală sunt responsabile de oferirea unei oportunități pentru dezvoltarea înțelegerii/conștientizării fenomenului tehnologiei, abilităților și atitudinilor.

Conform definiției UNESCO din 1985, termenul tehnologie semnifică „procesele creative și de know-how, care ajută oamenii să utilizeze instrumente, resurse și siste-me pentru soluționarea problemelor și sporirea controlului asupra mediului natural și construit în efortul de a ameliora/îmbunătăți existența umană.”

Sistemele de învățământ din toată lumea se reorientează spre schimbare și pre-gătesc reforme care ajustează oferta educațională la cerințele societății marcate de rapida schimbare a tehnologiilor.

Pe lângă scopul prioritar, în fața sistemului educațional se impune sarcina formă-rii calităților de flexibilitate, adaptabilitate, curiozitate intelectuală, receptivitate la schimbare, deschidere față de progresul și evoluția tehnologică rapidă, precum și formarea unei culturi de bază în domeniul tehnologiilor. Acest fapt se referă la cul-tivarea unei viziuni de ansamblu asupra tehnologiei, formarea unei atitudini active morale și responsabile în raport cu dezvoltarea și exploatarea ei.

În contextul provocărilor actuale, disciplina Educație tehnologică este o formație culturală nouă, având rădăcini mai noi, ce reies din raportul omului contemporan cu


111

tehnologia care devine o componentă indispensabilă a culturii de bază și o axă de acțiune pentru educația pe parcursul întregii vieți.

Disciplina Educație tehnologică devine o componentă de bază a educației, care trebuie realizată la toate treptele de învățământ, în scopul formării unor valori și principii etice, ce definesc relația societății cu natura și tehnologia.

Respectiv, Educație tehnologică este o disciplină școlară necesară societății con-temporane, tehnologizate în toate domeniile de activitate umană.

Specificul acestei discipline școlare este: • Educație tehnologică nu este nici învățământ teoretico-științific, nici învă-

țământ profesional tehnic; • Educație tehnologică are un caracter dual: teoretic și practic, științific și tehno-

logic; • Educație tehnologică nu se poate sprijini doar pe curricula școlară;• În condițiile societății moderne, Educație tehnologică nu poate fi doar instrui-

re practică, inițiere într-o artă/meșteșug tradițional cu specific național sau într-o profesie modernă, deci nu este o profesionalizare timpurie.

Diverse organizații și asociații la nivel mondial sunt preocupate de dezvoltarea conceptului de Educație tehnologică și definirea profilului unei persoane alfabetiza-te din punct de vedere tehnologic.

Astfel, Asociația Mondială pentru Educație Tehnologică ITEA (SUA) a elaborat noțiunea de persoană competentă în tehnologii. Conform acesteia, persoana alfa-betizată tehnologic:

- înțelege ce este tehnologia, cum ea este creată, cum aceasta influențează și formează societatea și, la rândul ei, este formatată de societate;

- poate asculta sau citi o informație referitor la tehnologii și o poate evalua în mod inteligent, poate plasa informația într-un context și este capabilă să-și formeze o opinie despre ea;

- se simte confortabil și este obiectivă în procesul utilizării tehnologiilor. Alfabetizarea tehnologică este importantă pentru toți elevii în scopul formării și

înțelegerii faptului că tehnologia și utilizarea ei este o forță deosebit de importantă în economia țării.

Alfabetizarea tehnologică avantajează elevii în alegerea unei profesiei. • Educația tehnologică reprezintă activitatea didactică proiectată și realizată

prin aplicarea rațională a cunoștințelor științifice în diferite domenii sociale, de natură economică, politică sau culturală.

• Educația tehnologică subordonează educația profesională, care vizează doar dobândirea unor tehnici specifice anumitor domenii de specializare.

• Educația tehnologică nu are scopul inițierii în meșteșuguri sau arte moderne aplicate.

Principiile Educației tehnologice, afirmate la nivel de UNESCO, vizează „reconci-lierea cunoașterii cu știința de a acționa” (UNESCO, 1983, p. 13-29):

e) principiul complementarității, prin „alternanță și continuitate”, între formarea intelectuală și formarea practică a personalității umane;

f) principiul integrării personalității umane în mediul social (economic, politic, cultural) prin acțiune;


112

g) principiul echilibrului între acumularea cunoașterii teoretice și dezvoltarea experienței practice;

h) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoașterii științifice la toate vârstele, nivelurile și formele de educație.

Dintre principiile generale ale procesului de învățământ reflectăm principiile di-dactice, ce se regăsesc în învățământul tehnologic:

• Principiul conexiunii teoriei cu practica – asigură îmbinarea în cadrul activităților de educație tehnologică a actului de însușire a cunoștințelor teoretice cu actul de formare a priceperilor și deprinderilor practice în baza cunoștințelor teoretice;

• Principiul participării active și conștiente a elevilor în procesul de învățământ;• Principiul sistematizării și a continuității – presupune ordonarea informațiilor,

eșalonarea acțiunilor, organizarea unitară a componentelor procesului didac-tic;

• Principiul accesibilității – asigură transmiterea cunoștințelor la nivel de înțelegere al elevilor, luând în considerare particularitățile de vârstă ale aces-tora;

• Principiul valorilor didactice – presupune organizarea conținuturilor în funcție de finalități și competențe, de strategii didactice, de mijloace etc;

• Principiul intuitivității – presupune asigurarea conținuturilor teoretice cu exemple, materiale didactice intuitive;

• Principiul educației tehnologice în baza valorilor autentice naționale și internaționale – asigură cunoașterea și conștientizarea rolului și a impactului istoric, cultural și social al tehnologiilor.

Disciplina Educație tehnologică, în interacțiune cu toate celelalte dimensiuni ale educației, pregătește procesul de integrare psihosocială a personalități umane în societate și urmărește să realizeze:

- pregătirea elevilor pentru participarea și adaptarea acestora la procesul de schimbare rapidă a tehnologiilor viitorului;

- devenirea unui utilizator informat al tehnologiilor;- cultivarea gândirii inovative;- învățarea prin acțiune și soluționarea problemelor; - adoptarea atitudinii critice și integrarea în lumea tehnologiei fără obstacole

emoționale. Activitățile de învățare stimulează adoptarea de către elevi a unei atitudini res-

ponsabile față de sănătate și mediu, prin aplicarea măsurilor de securitate a muncii, a normelor de prevenire și stingere a incendiilor, prin amenajarea corectă a locului de muncă, prin reducerea consumului de energie, prin utilizarea rațională a resurse-lor materiale necesare realizării unui produs.

De asemenea, în cadrul disciplinei Educație tehnologică pot fi organizate vizi-te tematice la agenți economici, excursii tematice, vizite la locurile de muncă ale părinților, activități în aer liber.

În desfășurarea orelor, pot fi aplicate și alte metode, precum: investigația, dezba-terea, jocul de rol, brainstormingul, studiul de caz, modelarea, simularea, problema-


113

tizarea, interviul. În curriculum, la finalul fiecărui modul, este prezentată o listă cu produse care pot fi confecționate.

Unele produsele sunt marcate cu steluță*, ceea ce înseamnă că vor fi selectate de către elev împreună cu profesorul, reieșind din condițiile, nivelul de pregătire, materialele și posibilitățile reale, existente. Pentru achiziționarea competențelor, pe parcursul fiecărui semestru, se vor executa, individual sau în grup, în școală (cla-să, atelier, laborator etc.) cel puțin două produse, utilizând diverse materiale și teh-nologii. Lucrările de evaluare (inițială, formativă și finală) vor fi compuse din testul teoretic și partea practică (confecționarea unui detaliu). Sălile de clasă sau atelie-rele de lucru pentru Educație tehnologică cer o dotare minimală pentru realizarea activităților practice, prevăzute de modulele din curriculum.

În rezultatul studierii modulelor Educației tehnologice, elevii vor fi capabili: să rezolve probleme practice din realitatea cotidiană, utilizând tehnicile învățate; să repare unele obiecte; să întrețină lucrurile personale, mobilierul locuinței; să deru-leze proiecte integrate; să folosească, în mod economic, resursele (timpul, spațiul, instrumentele de lucru, resursele umane), pentru efectuarea unei sarcini; să reali-zeze mini-proiecte, în care să îmbine cunoștințele dobândite; să estimeze costurile unor produse pe care ar dori să le creeze; să contribuie, prin activități practice, la prevenirea poluării mediului în care trăiesc.

Respectiv, finalitatea Educației tehnologice este formarea personalității pro- active și creative, care se va integra activ în viața adultă în mediul social. Astfel, discipli-na Educație tehnologică trebuie să asigure dezvoltarea în ansamblu a unei personalități alfabetizate tehnologic, și nu formarea unui meșter cu o specializare îngustă.

3. Structura și conținutul curriculumului reconceptualizat la disciplina Educație tehnologică

Curriculumul reconceptualizat la disciplina Educație tehnologică include urmă-toarele compartimente: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice și unități de învățare, Sugestii metodologice, Sugestii de evalu-are, Referințe bibliografice.

În cadrul Preliminariilor sunt prezentate informații generale privind: statutul și funcțiile documentului; beneficiarii documentului; parcursul obiectului de studiu și alte informații necesare cadrelor didactice, elevilor, părinților, autorilor de manuale și ghiduri metodologice.

Concepția didactică a disciplinei vizează abordarea generală a curriculumului dis-ciplinar prin: definirea curriculumului disciplinar; principiile abordării curriculare a disciplinei; conceptele-cheie ale abordării curriculare; axarea pe competențe; axa-rea pe elev; metode active; interconexiunea elementelor structurale etc.; orientări și valori ale curriculumului disciplinar ș. a.


114

Administrarea disciplinei se axează pe aspectul managerial și prezentarea timpu-lui necesar pentru studierea disciplinei date. Componenta este prezentată în formă de tabel.

Competențele specifice disciplinei sunt proiectate în baza competențelor trans-versale/transdisciplinare, competențelor pe trepte de învățământ, taxonomiei competențelor acceptate, dar și în conformitate cu structura logică și valențele for-mative ale disciplinei date.

Unitatea de învățare este constituită din trei elemente-cheie: unități de competențe, unități de conținuturi, activități de învățare. Acestea au fost formu-late respectând gradualitatea, complexitatea, transferabilitatea și contextualitatea competențelor.

Prin Sugestii metodologice, pedagogii sunt orientați să aplice curricula disciplina-ră la nivelul proiectării și realizării demersului didactic, în conformitate cu specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor. La fel, sunt reflectate formele de organizare a instruirii, diversitatea lecțiilor și strategiile didactice ce pot fi aplicate.

Prin Sugestii de evaluare, cadrele didactice sunt orientate să aplice curricula dis-ciplinară la nivelul de proiectare și realizare a procesului de evaluare.

4. Proiectarea didactică la disciplina Educație tehnologică

Termenul de Proiectare didactică desemnează o serie de operații prin care se sta-bilesc, anticipat, pașii ce vor fi parcurși în realizarea lecției, obiectivelor preconizate, conținutului curricular, strategiilor selectate, modalităților de evaluare a randamen-tului școlar, precum și a relațiilor dintre toate acestea.

În procesul proiectării, sunt corelate și transpuse componentele curriculumului la condiții pedagogice concrete, selectându-se mijloace, metode și forme de instruire adecvate. Obiectivele, conținuturile, tehnologiile didactice și sugestiile de evaluare vor fi reflectate integral în procesul proiectării.

Cadrele didactice vor utiliza curricula la disciplina Educație tehnologică în proce-sul de proiectare și realizare a procesului educațional la clasă. Curriculumul stimulea-ză creativitatea și libertatea cadrelor didactice. În premisa realizării competențelor proiectate și a parcurgerii integrale a conținuturilor obligatorii, profesorul, în funcție de specificul resurselor umane și materiale, are dreptul: să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conținuturilor; să aplice personalizat și să completeze activitățile de învățare și produsele școlare recomandate; să proiecteze și să realizeze strategii de predare – învățare și evaluare originale, optând pentru tehnici și metode variate.

Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele modulului și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme ghidează proiectarea didacti-că a modulelor și proiectarea didactică de scurtă durată.

Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-văzute pentru evaluarea anuală. Ele vor facilita descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de performanță școlară, întocmit la finalizarea clasei a V-a – a IX-a.


115

Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin, care se urmărește realizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare. Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate reprezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă personalizat, la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o com-pleteze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

În funcție de specificul de acțiune, deosebim: proiectarea didactică de perspecti-vă (anuală, semestrială) și proiectarea didactică de scurtă durată (a unei lecții).

Proiectarea didactică reprezintă acțiunea complexă de anticipare a modului de desfășurare a activităților de educație/instruire, realizabilă prin definirea obiective-lor și a resurselor (conținuturi – metodologie – evaluare) necesare pentru îndeplini-rea acestora, valorificate într-un cadru de organizare specific sistemului și procesului de învățământ.

Proiectarea de lungă durată este un document managerial, care se întocmește de către cadrul didactic la începutul anului școlar pentru fiecare disciplină de învățământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinami-ca reală a clasei de elevi.

Ea trebuie să constituie un instrument funcțional, care să asigure un parcurs rit-mic al conținuturilor și evaluărilor, în cheia paradigmei ECD, punctat pe structura anului școlar și orientat spre realizarea finalităților curriculare de către elevii clasei.

De asemenea, aceasta poate purta un caracter personalizat, urmărindu-se o confluență a normativității didactice cu creativitatea și competența profesională a pedagogului, benefică, întâi de toate, elevului.

Realizarea proiectului de lungă durată presupune: - studierea curriculumului disciplinar; - stabilirea competențelor specifice urmărite prin predarea disciplinei; - cunoașterea particularităților elevilor cărora li se adresează; - structurarea conținutului disciplinei pe module/unități de conținut și stabili-

rea relațiilor dintre acestea; - repartizarea numărului de ore pentru fiecare unitate de conținut, dar și

pentru activitățile de recapitulare și evaluare. În tabelul următor, este prezentată structura orientativă a planificării anuale:

Proiectarea unităților de învățare pe moduleModulul: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr. de ore alocate: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Unități de competențe

Detalieri de conținut

Nr. de ore Data Resurse Evaluare Observații


116

Indicații pentru completarea rubricilor

• Modulul – se scrie denumirea modulului în conformitate cu eșalonarea din tabe-lul Repartizarea orientativă a orelor pe module și clase din curriculumul discipli-nar.

• Administrarea disciplinei. Proiectarea la nivel de modul poate fi realizată atât la începutul anului școlar, cât și pe parcurs, pe măsură ce se finalizează implemen-tarea proiectului modulului anterior.

• Nr. de ore alocate – se trece numărul corespunzător din tabelul Administrarea disciplinei.

• Unități de competențe – în variantă schematică, se transcriu numerele de ordine ale tuturor sub-competențelor prevăzute pentru modulul dat în curriculumul dis-ciplinar. Dacă se consideră necesar, se transcriu din curriculum.

• Detalieri de conținut – se eșalonează subiectele tematice pentru unități de 1-3 ore, care sunt preluate din lista de conținuturi din curriculumul disciplinar. Apoi, în funcție de specificul disciplinei, creativitatea pedagogului și alți factori, se ex-plică parcursul elevilor la fiecare lecție, mai succint sau mai desfășurat.

• Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare subiect tematic indicat în co-loana anterioară, ținându-se cont de structura anului școlar.

• Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice auxi-liare, pentru fiecare subiect tematic. La discreția profesorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităților etc.). La nivelul Unității de conținut, nu este obligatoriu de a proiecta metodele și for-

mele activității didactice la lecții. La dorință, referințe la acest aspect pot fi făcute în detalierea conținuturilor. • Evaluare – înscrierile din această coloană vor indica lecțiile în cadrul cărora se

proiectează evaluarea: inițială (EI), formativă (EF), sumativă (ES). Tradițional, în funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, se disting: - evaluarea inițială – predictivă; - evaluarea formativă – continuă;- evaluarea sumativă – finală.


117

Exem

plu

de p

roie

ct d

e lu

ngă

dura

tă p

entr

u cl

asa

a VI

I-a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Stra

tegi

i di

dacti

ceM

ijloa

ce

dida

ctice

Nr.

de

ore

Eval

uare

a

Uni

tate

a de

con

ținut

1. E

voca

re/i

niție

re în

robo

tică

(tot

al 2

ore

)-

Util

izare

a co

rect

ă a

term

enilo

r spe

cific

i ro

botic

ii în

exp

rimar

e și

în fo

rmul

area

în

treb

ărilo

r. -

Iden

tifica

rea

parti

cula

rităț

ilor

disti

nctiv

e al

e ro

boțil

or.

- Id

entifi

care

a do

men

iilor

de

utiliz

are

a ro

boțil

or.

Isto

ria ro

botic

iiTe

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: M

ecan

ism,

auto

mat

, mec

anism

mec

atro

nic,

ro

bot

Tipu

ri de

robo

ți Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: R

oboț

ii in

dust

riali,

robo

ții d

e se

rvic

ii, ro

boții

m

obili

, rob

oții

stati

ci, u

man

oizi/

andr

oizi,

robo

ții a

uton

omi,

robo

ți cu

con

trol

la d

istan

ță

Legi

le ro

botic

ii: re

lația

robo

t – o

m;

rela

ția ro

bot –

robo

t; ro

boții

și

uman

itate

a

Pove

stire

aEx

plic

area

Di

alog

ulCo

nver

sația

Dem

onst

rația

Vizio

nare

a fil

mel

or

Tipu

ri de

robo

ți as

ambl

ați

Plan

șe/

prez

entă

ri el

ectr

onic

eFi

lmul

ețe/

imag

ini c

u tip

uri

de ro

boți

2Pr

odus

e:

Mes

aj a

rgum

enta

tiv

scris

, exe

rciți

i de

clas

ifica

re a

robo

ților

, co

labo

rare

în e

chip

ă.

Com

plet

area

fișe

i de

eval

uare

iniți

ală

ȘVI

Uni

tate

a de

con

ținut

2. C

onst

ruim

robo

ți (t

otal

5 o

re)

- Re

cuno

aște

rea

unită

ților

fu

ncțio

nale

și a

com

-po

nent

elor

fizic

e al

e ro

botu

lui.

- Ex

plic

area

de

stina

ției u

nită

ților

fu

ncțio

nale

și a

com

-po

nent

elor

fizic

e al

e ro

botu

lui.

Sche

ma

func

ționa

lă a

robo

tulu

i U

nită

țile:

de

com

andă

, de

achi

ziție

a

info

rmaț

iei,

de e

xtra

gere

a

info

rmaț

iei,

de a

cțio

nare

, de

loco

moț

ie

Stru

ctur

a fiz

ică

a ro

botu

lui:

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă, si

stem

e de

loco

moț

ie, d

e ex

ecuț

ie, s

urse

de

alim

enta

re, s

enzo

ri, c

entr

e de

co

man

dă, e

lem

ente

de

cone

xiun

e De

stina

ția c

ompo

nent

elor

fizi

ce

Expl

icar

eaDe

mon

stra

rea

Com

para

rea

Set e

duca

ționa

l de

robo

ți Pl

anșe

/pr

ezen

tări

elec

-tr

onic

e

1Pr

odus

e:

Rela

țiile

de

reci

proc

i-ta

te în

tre

unită

țile

func

ționa

le și

com

-po

nent

ele

fizic

e al

e ro

boțil

or re

prez

enta

te

sub

form

ă de

des

en/

tabe

l/sch

emă/

hart

ă m

enta

lă/e

tc. ș

i pre

zen-

tate

în fa

ța c

lase

i. Co

labo

rare

în e

chip

ă


118

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Stra

tegi

i di

dacti

ceM

ijloa

ce

dida

ctice

Nr.

de

ore

Eval

uare

a

- În

depl

inire

a re

gulil

or

de p

rote

cție

a

med

iulu

i am

bian

t și

de m

uncă

în

sigur

anță

. -

Asam

blar

ea și

de

zasa

mbl

area

m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă.

- As

ambl

area

și

deza

sam

blar

ea

mod

elel

or si

stem

elor

de

loco

moț

ie a

ro

boțil

or.

- În

corp

orar

ea

unită

ților

de

com

andă

în m

odel

e de

robo

ți.

Prot

ecția

med

iulu

i am

bian

t și d

e m

uncă

în si

gura

nță:

regu

lile

de

prot

ecție

a m

ediu

lui a

mbi

ant ș

i de

mun

că în

sigu

ranț

ă, o

rgan

izare

a er

gono

mic

ă a

locu

lui d

e m

uncă

St

ruct

uri d

e re

zist

ență

: pro

cedu

ri de

asa

mbl

are

și de

zasa

mbl

are

a m

odel

elor

de

stru

ctur

i de

rezis

tenț

ă Si

stem

e de

loco

moț

ie: p

roce

duril

e de

asa

mbl

are

și de

zasa

mbl

are

a m

odel

elor

sist

emel

or d

e lo

com

oție

a

robo

ților

Term

inol

ogie

spec

ifică

: mot

oare

, tr

ansm

isiun

i, pr

opul

soar

e U

nita

tea

de c

oman

dă: s

chim

bul

de in

form

ații

într

e un

itate

a de

com

andă

și c

ompo

nent

ele

robo

tulu

i, în

corp

orar

ea u

nită

ților

de

com

andă

în m

odel

ele

de ro

boți

Term

inol

ogie

spec

ifică

: por

turil

e un

ității

de

com

andă

, int

erfa

ța

om-r

obot

Inst

ruct

aj

refe

ritor

la

regu

lile

de

prot

ecție

a

med

iulu

i am

bian

t și

de m

uncă

în

sigur

anță

Lu

crar

e pr

actic

ă su

b în

drum

are

Joc

dida

ctic

Set e

duca

ționa

l de

robo

ți Sc

hem

e de

as

ambl

are

a st

ruct

urilo

r de

rezis

tenț

ă Sc

hem

e de

as

ambl

are

a st

ruct

urilo

r de

loco

moț

ieSc

hem

e de

as

ambl

are

a st

ruct

urilo

r de

exec

uție

2Pr

odus

e:

Locu

l de

mun

că

orga

niza

t con

form

re

gulil

orSt

ruct

uri d

e re

ziste

nță

asam

blat

e/de

zasa

mbl

ate

Stru

ctur

i de

loco

moț

ie a

sam

blat

e/de

zasa

mbl

ate

Uni

tate

a de

com

andă

fix

ată

pe m

odel

ul d

e ro

bot

Sist

emul

de

loco

moț

ie

cone

ctat

la u

nita

tea

de

com

andă

Te

st fo

rmati

v as

istat

de

calc

ulat

or


119

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Stra

tegi

i di

dacti

ceM

ijloa

ce

dida

ctice

Nr.

de

ore

Eval

uare

a

Clas

ifica

rea

pies

elor

din

co

mpo

nenț

a se

tulu

i edu

cațio

nal,

met

ode

de fi

xare

a a

cest

ora.

Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: c

ontr

olul

m

otoa

relo

r, en

ergi

e, tr

ansf

orm

are

de e

nerg

ie, a

cum

ulat

oare

, bat

erii,

ca

blur

i, po

rtur

i, co

nexi

uni

- In

stal

area

și

dezin

stal

area

se

nzor

ilor m

odel

elor

de

robo

ți.

- As

ambl

area

și

deza

sam

blar

ea

mod

elel

or si

stem

elor

de

exe

cuție

a

robo

ților

.

Senz

ori:

desti

nația

senz

orilo

r, se

nzor

i acti

vi și

senz

ori p

asiv

i, pr

oced

uri d

e in

stal

are

și de

de

zinst

alar

e a

senz

orilo

rSi

stem

e de

exe

cuție

: des

tinaț

ia

siste

mel

or d

e ex

ecuț

ie, c

ontr

olul

sis

tem

elor

de

exec

uție

Pove

stire

a Ex

plic

area

Dial

ogul

Co

nver

sația

De

mon

stra

ția

Lucr

are

prac

tică

Eval

uare

su

mati

vă

Set e

duca

ționa

l de

robo

ți Sc

hem

e de

în

corp

orar

e a

unită

ților

de

com

andă

în

mod

elel

e de

ro

boți

Sche

me

de

inst

alar

e a

sen-

zoril

or

2Pr

odus

e:

Senz

orii

inst

alaț

i/de

zinst

alaț

i pe

mod

elul

de

robo

tSt

ruct

uri d

e ex

ecuț

ie a

sam

blat

e/de

zasa

mbl

ate

Uni

tate

a de

com

andă

fix

ată

pe m

odel

ul d

e ro

bot

Sist

emul

de

loco

moț

ie

cone

ctat

la u

nita

te d

e co

man

dă


120

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Stra

tegi

i di

dacti

ceM

ijloa

ce

dida

ctice

Nr.

de

ore

Eval

uare

a

Uni

tate

a de

con

ținut

3. P

rogr

amăm

robo

ți (t

otal

5 o

re)

- Cr

eare

a m

ediil

or

simul

ate

de lu

cru

al

robo

ților

.

Med

iile

de lu

cru

al ro

boțil

orSi

stem

e de

com

enzi

ale

robo

ților

Met

ode

de c

ontr

ol a

l rob

oțilo

r: m

anua

l, de

căt

re fi

ința

um

ană;

au

tom

at, c

u lo

gică

cab

lată

; au

tom

at, c

u lo

gică

pro

gram

abilă

; m

anum

atic

(man

ual ș

i aut

omat

, tip

tron

ic)

Pove

stire

aEx

plic

area

Conv

ersa

ția

Dem

onst

rația

Lucr

are

prac

tică

Joc

dida

ctic

Mod

ele

de ro

boți

asam

blaț

i de

cătr

e el

evi

Mod

ele

de

med

ii sim

ulat

e

1Pr

odus

e:

Med

ii de

lucr

u al

ro

boțil

or si

mul

ate

Cont

rolu

l man

ual ș

i au

tom

at a

l rob

oțilo

r as

ambl

ați d

e că

tre

elev

i

- U

tiliza

rea

inst

rum

enta

rulu

i m

ediil

or d

e de

zvol

tare

a

prog

ram

elor

de

con

duce

re a

ro

boțil

or.

- Pr

ogra

mar

ea

algo

ritm

ilor d

e co

nduc

ere

a ro

boțil

or.

Med

ii de

dez

volta

re a

pro

gram

elor

de

con

duce

re a

robo

ților

: in

terf

ața;

ges

tiona

rea

proi

ecte

lor

și co

nexi

unilo

r înt

re u

nita

tea

de

com

andă

a ro

boțil

or și

cal

cula

toru

l pe

rson

al; î

ncăr

care

a/ex

ecut

area

pr

ogra

mel

or d

e co

nduc

ere

în

unită

țile

de c

oman

dă a

robo

tulu

i Te

rmin

olog

ie sp

ecifi

că: b

locu

ri de

ac

țiune

, blo

curi

de se

nzor

i, bl

ocur

i de

con

trol

al fl

uxul

ui, p

aram

etrii

bl

ocur

ilor,

angr

enar

ea b

locu

rilor

Pove

stire

aEx

plic

area

Co

nver

sația

De

mon

stra

ția

Lucr

are

prac

tică

Joc

dida

ctic

Mod

ele

de ro

boți

asam

blaț

i de

cătr

e el

evi

Mod

ele

de

med

ii sim

ulat

e:

mod

ele

de

obie

cte,

ob

stac

ole

și de

nive

lări

4Pr

odus

e:

Prog

ram

e de

co

nduc

ere

a ro

boțil

or

ce re

alize

ază

misi

unea

pr

opus

ă el

abor

ate,

în

cărc

ate,

exe

cuta

te

Com

petiț

ii cu

robo

ții


121

Proiectarea didactică de scurtă durată (a unei lecții)

Pentru proiectarea bine gândită a unei lecții, se va răspunde la următoarele în-trebări:

Ce voi face?, Cu ce voi face?, Cum voi face?, Cum voi ști dacă ceea ce trebuia făcut a fost realizat?

Răspunsurile la aceste patru întrebări vor contura etapele proiectării didactice. Prima întrebare vizează obiectivele educaționale, care trebuie să fie formulate

corect, fixate și realizate. Întrebarea a doua presupune resursele educaționale, de care dispune sau trebuie

să dispună pedagogul.Întrebarea a treia conturează strategiile didactice optime, adică niște sisteme co-

erente de forme, metode, materiale și mijloace educaționale, pe baza cărora să se atingă obiectivele didactice.

Întrebarea a patra rezidă în stabilirea unei metodologii de evaluare a eficienței activității desfășurate. În proiectul didactic, se stabilește de la început procedura de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor propuse.

Proiectul didactic cuprinde o articulare armonioasă a mai multor elemente componente, ce sunt repartizate, de regulă, în două părți: partea introductivă și desfășurarea propriu-zisă a lecției (scenariul lecției).

Cerințe psihopedagogice față de stabilirea obiectivelor operaționale: - Un obiectiv nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea care se așteaptă

să se producă în urma instruirii elevului; - Obiectivul trebuie să fie formulat în termeni comportamentali expliciți, prin

utilizarea unor verbe de acțiune (să numească, să explice, să creeze, sa com-pare etc.);

- Fiecare obiectiv concret trebuie să vizeze o operație singulară, pentru a facilita măsurarea și aprecierea ei, dar nu o asociație de operații;

- Un obiectiv va fi elaborat și exprimat în cât mai puține cuvinte, pentru a ușura referirea la conținutul său specific și va răspunde la întrebările: Ce? Cât? Cum?

Printre verbele ce pot fi utilizate la formularea obiectivelor operaționale amin-tim: a identifica, a denumi, a enumera, a clasifica, a rezuma, a descrie, a scrie, a re-zolva, a desena, a explica, a selecta, a demonstra, a elabora, a experimenta, a defini, a preciza, a face distincție, a scrie o definiție, a formula în scris o judecată etc.

Nu se va apela la verbe intelectuale, ca cele de tipul: a cunoaște, a înțelege, a aprecia, a se familiariza, a sesiza etc., atât de importante în comunicare. Este de pre-ferat să se recurgă la utilizarea unor verbe care descriu acțiunile prin care elevii vor demonstra capacitatea însușirii.


122

Exemplu de proiect de lecție pentru clasa a IX-a

Modulul: Antreprenoriat și marketingSubiectul: Proiect de lansare a unei afaceri/planul de afaceriTipul lecției: mixtăUnitatea de competență: 3.1. Realizarea unui plan propriu de dezvoltare profesională în funcție de

competențele personale și de caracteristicile pieței muncii. Obiective operaționale. Elevii vor fi capabili: O1 – să argumenteze prin 3-4 enunțuri specificul unei sfere de servicii și afacerile

acestui domeniu (curățătorie chimică, cantină socială, sală de fitness etc.); O2 – să recunoască activitățile de antreprenoriat și marketing social în baza do-

meniilor de servicii studiate; O3 – să elaboreze o schiță a unui plan de afaceri individual, generalizând achizițiile

informaționale din cadrul lecției; O4 – să colaboreze în grup pentru completarea/ajustarea planului de afaceri con-

form cerințelor; O5 – să argumenteze succint propriile intenții referitor la planul de dezvoltare

profesională; O6 – să aprecieze planurile de afaceri elaborate de către alte grupuri în baza

structurii specifice. Strategii didactice: Forme: frontal, individual, în grup.Metode și procedee: explicația, lucrul individual și în grup, exercițiul, cercetarea,

demonstrarea, metoda K-W-L, cadranele etc. Materiale didactice: modele de planuri de afaceri, materiale publicitare (reviste,

buclete, postere), computer. Tipuri de evaluare: curentă, autoevaluare, evaluare reciprocă.


123

Desf

ășur

area

/sce

nariu

l lec

ției

Activ

itate

a în

văță

toru

lui

Activ

itate

a el

evul

uiO

b.

op.

Stra

tegi

i did

actic

eEv

alua

rea

Form

eM

etod

e și

pr

oced

eeM

ijloa

ce

dida

ctice

1. O

rgan

izare

a cl

asei

Verifi

că p

reze

nța

elev

ilor.

Repa

rtize

ază

elev

ii pe

gru

puri.

Ad

rese

ază

într

ebăr

i.

Se îm

part

în g

rupu

ri.

Răsp

und

la în

treb

ări:

Ce

cuno

aște

ți de

spre

sfer

a se

rvic

iilor

și a

face

rile

din

aces

t dom

eniu

? (c

urăț

ător

ie c

him

ică,

ca

ntină

soci

ală,

sală

de

fitne

ss e

tc.*

).

O1

În g

rup

Pove

stire

a De

mon

stra

rea

Conv

ersa

ția

Expl

icaț

ia

Fișe

did

actic

e Br

oșur

iFl

yere

din

sfer

a se

rvic

iilor

Fișe

cu

răsp

unsu

ri

2. R

eact

ualiz

area

stru

ctur

ilor a

nter

ioar

e, v

erifi

care

a te

mei

pen

tru

acas

ăCo

nver

seaz

ă. A

nunț

ă ob

iecti

vele

scris

e pe

ta

blă

sau

pe p

oste

r. Ex

plic

ă fie

care

obi

ectiv

. Ră

spun

de la

într

ebăr

i. Di

strib

uie

fișe

cu

info

rmaț

ii.

Dem

onst

reaz

ă ta

bele

cu

noț

iuni

de

repe

r, le

exp

lică:

noț

iune

a de

ant

repr

enor

, ide

ea

de a

face

ri, m

ediu

l de

afac

eri.

Not

ează

în c

aiet

tem

a,

pun

într

ebăr

i de

prec

izare

a

unor

mom

ente

. Rez

olvă

re

busu

l. Co

mpl

etea

ză

prim

ele

2 ru

bric

i din

ta

belu

l „Ști

u –

Vrea

u să

ști

u –

Am în

văța

t”.

Răsp

und

la în

treb

ări:

Care

ac

țiuni

treb

uie

într

eprin

se

înai

nte

de a

ela

bora

un

plan

de

afac

eri?

Cân

d e

nece

sar p

lanu

l de

afac

eri?

et

c. N

otea

ză în

cai

ete

noțiu

nile

-che

ie.

O2

O2

Fron

tal

Indi

vidu

al

Conv

ersa

țiaEx

plic

ația

Re

busu

lM

etod

a K-

W-L

Lucr

ul în

cai

etDe

mon

stra

rea

Stud

iul d

e ca

z

Cons

pect

de

repe

rTa

bele

cu

noțiu

ni

de re

per

Fișe

did

actic

e

Activ

ismul

și

conl

ucra

rea

în g

rup,

lucr

ul

indi

vidu

al

Com

plet

area

ta

belu

lui c

u no

țiuni

și

răsp

unsu

ri


124

3. P

reze

ntar

ea o

ptim

ă a

conț

inut

ului

Dezv

oltă

noț

iuni

le

prin

cipa

le. P

ropu

ne

fiecă

rui g

rup

info

rmaț

ii și

mod

ele

de p

lanu

ri de

afa

ceri.

Exp

lică

succ

int ș

i car

acte

rizea

ză

fieca

re p

lan.

Dist

ribui

e fiș

e și

pune

într

ebăr

i: O

bser

vați

și ex

plic

ați

etap

ele

de lu

cru;

Re

leva

ți de

oseb

irile

di

ntre

scop

urile

af

acer

ilor p

ropu

se e

tc.

Perio

ada

rezo

nabi

lă d

e pl

anifi

care

est

e în

tre

1-3

ani.

Fiec

are

grup

își v

a al

ege

scop

ul a

face

rii d

in

lista

pro

pusă

de

cătr

e pr

ofes

or:

1. In

ițier

ea u

nei a

face

ri2.

Arg

umen

tare

a lu

ării

unui

împr

umut

sa

u at

rage

rea

unor

in

vesti

ții

3. O

bțin

erea

un

ei fi

nanț

ări

nera

mbu

rsab

ile4.

Defi

nire

a re

lații

lor

dint

re p

arte

neri

5. S

tabi

lirea

val

orii

afac

erii

pent

ru v

ânza

re

6. E

xtind

erea

afa

cerii

O1

O2

În g

rup

Lucr

ul c

u fiș

a O

bser

vare

a Ex

erci

țiul

Lucr

ul c

u la

ptop

ul, t

able

ta,

tele

fonu

l mob

ilEx

plic

ația

Fișe

did

actic

e La

ptop

, tab

letă

, te

lefo

n m

obil

pent

ru e

xplo

rare

a in

form

ațiil

or d

in

dom

eniu

l ale

s

Răsp

unsu

ri la

în

treb

ările

de

pe fi

șeLu

crul

în g

rup

4. C

onso

lidar

ea m

ater

iei ș

i for

mar

ea c

apac

itățil

orU

rmăr

ește

co

recti

tudi

nea

elab

orăr

ii pl

anur

ilor.

Încu

raje

ază

elev

ii,

susț

ine

idei

le.

Un

plan

de

afac

eri

bun

treb

uie

să

răsp

undă

la în

treb

ările

in

vesti

toril

or:

Elab

orea

ză p

lanu

l de

afac

eri c

onfo

rm st

ruct

urii:

1.

Cup

rinsu

l2.

Des

crie

rea

afac

erii

3. P

lani

ficar

ea d

e m

arke

ting

4. P

lani

ficar

ea p

rodu

cție

i și

a op

eraț

iilor

te

hnol

ogic

e

O3

O4

Indi

vidu

al

În g

rup

Lucr

ul c

u in

form

ațiil

e di

n do

men

iuEx

plic

area

Prob

lem

atiza

rea

Cadr

anel

eSi

ntez

a

Lapt

op, t

able

tă,

tele

fon

mob

il pe

ntru

exp

lora

rea

info

rmaț

iilor

din

do

men

iul a

les

Înde

plin

irea

atrib

uțiil

or în

ca

drul

gru

-pu

lui

Elab

orar

ea

mat

eria

lelo

r


125

De c

âți b

ani a

re n

evoi

e an

trep

reno

rul p

entr

u a-

și in

iția

afac

erea

?,

În c

e di

recț

ii/sc

opur

i vo

r fi fo

losiț

i ban

ii îm

prum

utaț

i?, V

a av

ea

sau

nu p

osib

ilita

te

antr

epre

noru

l să

resti

tuie

ban

ii in

vesti

toru

lui?

5. P

lani

ficar

ea re

surs

elor

um

ane

6. P

lani

ficar

ea fi

nanc

iar-

cont

abilă

7. M

anag

emen

tul

riscu

rilor

8. Im

plem

enta

rea

plan

ului

de

afac

eri

9. A

nexe

Di

strib

uie

oblig

ațiu

nile

în

tre

mem

brii

grup

ului

, pe

ntru

real

izare

a pr

oprie

în

cad

rul fi

rmei

.5.

Eva

luar

eaVe

rifică

cal

itate

a lu

crul

ui re

aliza

t, in

dică

gr

eșel

ile.

Pent

ru a

fi e

ficie

nt, u

n pl

an d

e af

acer

i tre

buie

să

fie

clar

, con

cis,

ve

ridic

, log

ic și

des

tul

de o

ptim

.

Anal

izeaz

ă pl

anul

de

afac

eri r

ealiz

at d

e că

tre

alt g

rup.

Exp

lică

unel

e de

vier

i de

la st

ruct

ură,

in

tenț

iona

te sa

u ar

bi-

trar

e. P

artic

ipă

la c

omen

-ta

rea

plan

urilo

r de

afac

eri

prop

rii și

ale

col

egilo

r.

O6

Indi

vidu

alEx

amin

area

O

bser

vare

a Co

men

tare

aDe

mon

stra

rea

Prez

enta

rea

Argu

men

tare

a Ev

alua

rea

Com

pute

rPr

ezen

tare

a pl

anur

ilor d

e af

acer

i în

PPT

etc.

6. B

ilanț

ul le

cție

i. Co

nclu

zii

Prop

une

tem

a pe

ntru

ac

asă:

De

scrie

ți ac

țiuni

le

dum

neav

oast

ră în

caz

ul

în c

are

firm

a se

va

dezv

olta

și v

a cr

ește

. El

abor

ați u

n m

esaj

pub

-lic

itar p

entr

u pr

omov

a-re

a af

acer

ii pr

oprii

.

Cerc

etea

ză, a

naliz

ează

și

sele

ctea

ză n

oi m

odel

e de

pla

nuri

de a

face

ri,

cons

ultâ

ndu-

le p

e ce

le

ale

cole

gilo

r și i

nfor

maț

ia

sele

ctat

ă di

n di

ferit

e su

rse.

Com

plet

ează

rubr

icile

din

ta

belu

l K-W

-L.

O5

Indi

vidu

alCe

rcet

area

Anal

iza și

sint

eza

Prez

enta

rea

com

pute

rizat

ă

Com

pute

r, pr

oi-

ecto

rTa

belu

l K-W

-L

Publ

icita

tea

afac

erii

Prez

enta

rea


126

5. Lecția modernă de Educație tehnologică și specificul ei

Ca principală formă de organizare a activității educaționale, lecția de Educație tehnologică trebuie să răspundă anumitor cerințe didactice, pentru a avea un ran-dament așteptat:

- stabilirea locului și importanței sale în sistemul de lecții în care se încadrează, pentru a se asigura o succesiune logică și integrarea lor într-un tot unitar;

- clasificarea obiectivelor urmărite în funcție de care se stabilește structura lecției și se aleg strategiile adecvate;

- elaborarea structurii metodologice specifice tipului respectiv de lecție; - alegerea strategiilor didactice necesare realizării lecției; - asigurarea relațiilor interdisciplinare și transdisciplinare; - abordarea diferențiată în funcție de particularitățile individuale ale elevilor; - dirijarea de către cadrul didactic a activității independente a elevilor. Indiferent de tip, lecția de Educație tehnologică, pentru a fi modernă și adecvată

învățământului formativ, trebuie să corespundă următoarelor caracteristici: să fie orientată pe obiective și, în final, pe formare de competențe; să fie centrată pe elevi: activitatea profesorului – 30 %, iar cea a elevilor – 70 % din timpul lecției; să fie axată pe metode optime de predare – învățare – evaluare, corelate cu mijloace eficiente de învățământ.

Tipuri de lecții și secvențele acestora după criteriul competenței

Lecție de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor

Secvențele lecției: Organizarea clasei Verificarea temei pentru acasăReactualizarea cunoștințelor și capacitățilorPredarea – învățarea materiei noi Consolidarea materiei și formarea capacităților (la nivel de reproducere) Evaluarea (curentă, instructivă, fără aprecieri cu note)Bilanțul lecției. Concluzii Anunțarea temei pentru acasă

Lecție de formare a capacităților de analiză – sinteză a cunoștințelor

Secvențele lecției: Organizarea claseiVerificarea temei pentru acasăAnaliza – sinteza metodelor de rezolva-re studiate: - la nivel productiv, cu transferuri în

alte domenii; - la nivel creativ. Evaluarea (formativă de tip sumativ, aprecieri cu note)Bilanțul lecției. Concluzii Anunțarea temei pentru acasă


127

Lecție de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor

Secvențele lecției: Organizarea claseiVerificarea temei pentru acasă Reactualizarea cunoștințelor și capacitățilorConsolidarea materiei și formarea capacităților - la nivel de reproducere;- la nivel productiv. Evaluarea (curentă, instructivă, fără aprecieri cu note) Bilanțul lecției. Concluzii Anunțarea temei pentru acasă

Lecție de evaluare a cunoștințelor

Secvențele lecției: Organizarea clasei Instrucțiuni privind realizarea lucrării de evaluare Realizarea lucrării de evaluare (testul, lucrarea practică, lucrarea de laborator, proiectul, autoevaluarea etc.)Bilanțul lecției. Concluzii Anunțarea temei pentru acasă

Lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor

Secvențele lecției: Organizarea claseiVerificarea temei pentru acasă Reactualizarea cunoștințelor și capacităților Consolidarea materiei și formarea capacităților: - la nivel productiv; - la nivel de transferuri în alte

domenii. Evaluarea (formativă de tip sumativ, aprecieri cu note)Bilanțul lecției. Concluzii Anunțarea temei pentru acasă

Lecție mixtă

Secvențele lecției: Organizarea clasei Verificarea temei pentru acasă Reactualizarea cunoștințelor și capacităților Predarea – învățarea materiei noi Consolidarea materiei și formarea capacităților: - la nivel de reproducere; - la nivel productiv, cu unele

transferuri în alte domenii. Evaluarea: - curentă, fără aprecieri cu note

pentru materia nouă; - sumativă, în bază de descriptori. Bilanțul lecției. ConcluziiAnunțarea temei pentru acasă

În structura lecției, secvențele Bilanțul lecției, Concluzii și Anunțarea temei pentru acasă pot fi, la dorință, schimbate între ele.

Concluziile lecției vor conține atât aspecte cantitative, cât și aspecte calitative.


128

Sugestii metodologice pentru realizarea proiectelor de lecții la Robotică

Indiferent de tip, pentru a fi o lecție adecvată învățământului formativ bazat pe competențe și pentru asigurarea eficienței procesului didactic, lecția trebuie să co-respundă următoarelor cerințe:

- utilizarea contradicției, a surprizei, a problematizărilor, a conflictelor cogniti-ve;

- realizarea de corelări între teorie și practică, de conexiuni ale noilor achiziții cu evenimentele curente și fenomenele cotidiene;

- să debuteze cu secvențe familiare, atractive și importante pentru elevi, desti-nate captării și menținerii atenției acestora;

- să se încheie cu un rezumat al principalelor evenimente prezentate, în vede-rea fixării noilor cunoștințe și pentru pregătirea aplicațiilor în diverse contexte de rezolvări de probleme;

- ritmul de prezentare să fie adaptat posibilităților elevilor, dar, în același timp, să le potențeze implicarea intelectuală, susținându-i în atingerea zonei proxi-mei dezvoltări;

- să reflecte o materie de studiu rațional selectată de către profesor; - să cuprindă diverse forme, metode și tehnici de evaluare aplicate în cadrul

lecției;- să se mențină contactul vizual cu elevii pe tot spațiul clasei, ca premisă pentru

monitorizarea continuă a activității. În general, o lecție poate include etapele obișnuite ale abordării didactice mo-

derne: • Prezentarea (Evocarea), incluzând motivarea, abordarea anticipată; contu-

rând sarcina inițială, prin implicarea mijloacele necesare – seturi de roboți, calculator, scheme, tabele, desene – și aplicarea cunoștințelor anterioare etc.

• Dezvoltarea (Realizarea sensului), introducând, prin deducție sau inducție, compartimentul sau unitatea de conținut; prezentând definițiile, formulele, algoritmii necesari; implicând activități interactive și formative; apelând la metode de demonstrare și asigurând înțelegerea/reținerea materiei la nivel de cunoștințe.

• Aplicarea (Reflecția), presupunând implicarea directă, practică a elevului prin exerciții de aplicare inițială – preferabil utilizând setul educațional de roboți – a unor cunoștințe și instrucțiuni concrete; precizarea anumitor aspecte prin punerea unor întrebări în mod reciproc; executarea unor sarcini, exerciții de consolidare, urmate de corecțiile de rigoare; în fine, efectuarea unei prime evaluări a randamentului.

• Integrarea (Extinderea) – etapă care se extinde și în sarcinile pentru acasă, presupunând transferul de cunoștințe și de capacități, precum și integrarea lor în sistemul propriu de cunoștințe și valori ale elevului, vizând gândirea al-goritmică și creativă, evaluarea cunoștințelor/competențelor prin diversifica-rea și aprofundarea sarcinilor didactice.


129

6. Sugestii metodologice/activități de învățare recomandate

Procesul didactic la disciplina școlară Educație tehnologică se realizează în baza modulelor. Conform abordării modulare, prin intermediul fiecăruia, se contribuie prioritar la formarea competențelor specifice disciplinei.

Strategiile didactice utilizate la Educație tehnologică au în vedere centrarea pe elev, formarea competențelor generale și specifice disciplinei, dezvoltarea gândirii critice, logice, intuitive. Ele vor pune accent pe crearea de situații în care elevii să-și poată manifesta inițiativa, creativitatea și responsabilitatea prin realizarea de produse.

Clasificarea strategiilor În cadrul demersului didactic la disciplina Educație tehnologică se aplică diverse

strategii didactice, care se clasifică: 1. în funcție de caracterul determinant al învățării:

a) strategii prescrise, bazate pe dirijarea riguroasă a învățării; imitative (imitarea modelelor); explicativ-reproductive (elevii ascultă și reproduc ce au învățat); demonstrative; algoritmice (învățarea dirijată pas cu pas);

b) strategii neprescrise, de învățare prin efort propriu, prin activitate indepen-dentă; euristice, bazate pe descoperire; învățarea problematizată: experimen-tare, cercetare; bazate pe creativitate;

c) mixte (euristice – algoritmice). 2. în funcție de logica gândirii:

a) strategii inductive: de trecere de la particular, concret la general, abstract (de la exemple la teorie);

b) strategii deductive: de trecere de la general la particular, de la teorie la fapte concrete;

c) mixte (inductive – deductive). Opțiunea pentru un anumit tip de strategie presupune precizarea metodelor, mij-

loacelor de învățământ și formelor de organizare a activității elevilor. În cadrul lecției de Educație tehnologică, formele de organizare a activității ele-

vilor pot fi: 1. frontală: cadrul didactic îndrumă în același timp activitatea tuturor elevilor din

clasă (expune, demonstrează pentru toată clasa); 2. pe grupuri: clasa este împărțită în grupuri de 3-5 elevi (fiecare grup își desfășoară

independent activitatea, prin cooperare, și observă, experimentează, efectuează un proiect, confecționează un obiect etc.). Grupurile pot fi: omogene (elevii au același nivel de pregătire); eterogene (elevii au nivele de pregătire diferite). Gru-purile pot executa o sarcină comună, identică pentru toți sau diferențiată de la un grup la altul;

3. individuală: fiecare elev realizează sarcini școlare independent (rezolvă exerciții, probleme, studiază un text, lucrează la calculator, efectuează un experiment sau o lucrare practică etc.). Sarcinile de lucru pot fi comune pentru toți elevii clasei sau diferențiate pe categorii de elevi, individualizate.


130

Alegerea strategiilor se face în funcție de: obiective; natura conținutului; particularitățile elevilor; competențele cadrului didactic; condițiile de dotare; timpul disponibil.

Metode activ-participative de predare – învățare

Metoda proiectuluiCerințele didacticii moderne prevăd valorificarea activităților de tip proiect. Activitățile de tip proiect includ următoarele etape: planificarea, organizarea,

analiza, comunicarea, evaluarea, înregistrarea rezultatelor și valorificarea acestora. Metoda proiectului poate fi aplicată atât pentru realizarea de produse fizice, cât

și intelectuale. Proiectele pot fi individuale sau de grup, simple sau complexe. La alegerea proiectelor ce vor fi executate, se va ține cont de problemele/necesitățile/cerințele reale, identificate la nivel individual, al clasei, școlii, comunității, precum și de cunoștințele, abilitățile, experiența acumulată de către elev pe parcursul anilor de școală.

Informația pentru realizarea proiectului poate fi colectată pe teren/în localitate, în bibliotecă, librării, cu ajutorul computerului (prin utilizarea de soft-uri educaționale tehnico-tehnologice, prin internet, prin vizionare de filme didactice/documentare etc.).

Proiectul ar putea cuprinde: titlul proiectului, membrii grupului de lucru, cuprin-sul, informații despre produs, fișe de observații, desenul/schema/schița grafică/fo-tografia produsului, fișa tehnologică, materialele, sculele, instrumentele necesare, locul/condițiile de confecționare, cerințele față de produs, lista activităților, chel-tuielile estimate, modalitățile de valorificare, publicitatea, resursele bibliografice, anexele, prezentarea.

Metoda proiectului propune și încurajează elevii în activități de cercetare, docu-mentare, în scopul dobândirii experiențelor concrete, pentru a înțelege că mediul în care trăim este unul modificat de tehnologie, că starea de sănătate este dependentă de tehnologie, că procesele tehnologice influențează calitatea mediului înconjură-tor, că produsele au un impact asupra mediului (de la proiectare, fabricare, asambla-re, marketing, distribuție, vânzare și folosire până la reciclare și eliminare).

Caracterul preponderent practic al disciplinei, prin activitățile de învățare de tip proiect, încurajează cooperarea în condiții de simulare a mediului real de muncă. Astfel, elevii sunt puși în situația de adaptare la lucrul independent, individual sau în grup, cu diferite materiale, unelte, scule, instrumente, utilaje, resurse digitale, cu condiția respectării normelor sanitar-igienice și a regulilor de protecție a muncii.

Metoda Brainstorming solicită participarea activă a elevilor la analiza unor situații și ghidarea lor spre găsirea soluțiilor de rezolvare a acestor situații.

Exemplu de brainstorming la predarea modulului „Transport și construcții”: Subiectul: Rețele de transport: terestru, aerian, fluvial Unitatea de competență 1. 1. Identificarea tipurilor de rețele de comunicații și

transport și a efectelor acestora asupra omului și mediului. 1. Profesorul anunță sarcina de lucru: de identificat mijloacele de transport, carac-

teristicile și impactul lor asupra mediului.


131

2. Clasa se împarte în grupuri. Profesorul distribuie câte un poster și sarcinile de lucru pentru fiecare grup: Grupul 1 – are sarcina de a descrie transportul terestru; Grupul 2 – are sarcina de a descrie transportul aerian; Grupul 3 – are sarcina de a descrie transportul fluvial.

3. În cel mai rapid mod, fiecare grup notează pe poster, în fraze scurte, toate ideile. Pentru lucru se oferă 10-15 minute.

4. Se analizează pe rând ideile emise, iar grupul găsește criterii de clasificare a aces-tora. Spre exemplu, grupul 1 a emis ideile: autovehicul, tractor, camion, buldo-zer etc. Grupul le selectează după categorii/domeniul de utilizare: autovehicul – transport de persoane; tractor –mașină folosită în agricultură; camion – trans-port de mărfuri; buldozer – mașină folosită în construcții.

5. Grupurile se împart în subgrupuri în funcție de ideile emise. 6. Fiecare subgrup discută caracteristicile transportului din domeniul ales și descrie

impactul acestuia asupra mediului. De exemplu, unele particularități tehnico-economice ale transportului aerian sunt: a) rapiditatea care nu poate fi egalată cu niciun alt mijloc de transport; b) regularitatea se efectuează după un program precis în orice perioadă a anului, atât ziua, cât și noaptea. Pentru identificarea modului de poluare a mediului și metodele de rezolvare a

acestei probleme, pot fi utilizate diferite surse, precum internetul, cărțile, revistele etc. Ideile rezultate se afișează în forme cât mai variate și originale: colaje, imagini, desene, joc de rol și se prezintă celorlalți.

Suport informațional la subiectul dat: Mijloacele de transport terestru sunt: rutier (pe șosele); feroviar (pe șine de cale

ferată). Cele mai simple și ieftine mijloace de transport rutier sunt bicicletele, ser-vind transportului de persoane pe distanțe mici, având avantajul de a se strecura ușor prin zone foarte aglomerate. Motocicleta este o mașină motorizată pe două roți, a cărei viteză de deplasare este similară celei de automobil, având avantajul gabaritului redus.

Automobilele sunt rapide și confortabile, fiind destinate transportului de persoa-ne pe distanțe medii. În caz de necesitate, ele capătă forme, dimensiuni și funcții va-riate. Pentru transportul public de persoane, în orașe și în afara acestora, se folosesc troleibuze, autobuze, autocare (pentru călătorii lungi). Pentru transportul rutier de mărfuri se folosesc camioanele, utilate cu remorci specializate în funcție de tipul de marfă pe care trebuie să-l transporte.

Astfel, se disting: - camioane-cisternă pentru transportul de produse petroliere, gaze lichefiate, lap-

te ori produse chimice; - remorci frigorifice, destinate, în special, transportului de alimente, dar și al unor

produse chimice, ce necesită condiții speciale de transport, fiind ușor inflamabile; - camioane care pot transporta lemn, utilate cu o macara proprie pentru încărca-

rea trunchiurilor copacilor transportați; - remorci supraetajate, pe care se pot transporta autoturismele de la fabrică la

punctul de vânzare;


132

- pentru traseele foarte lungi, se folosesc autotrenuri, trăgând una sau mai multe remorci. Asemenea vehicule grele pot fi utilate ca mașini de intervenție: mașini de salvare sau de pompieri. Există și mașini construite special pentru a fi folosite în agricultură (diverse tipuri

de tractoare ori mașini agricole) sau în construcții: macarale, buldozere, autocami-oane basculante, screpere, gredere (pentru nivelarea solului), mașini de asfaltat, compactoare cu cilindri (pentru tasarea asfaltului).

Transporturile pe șine. Trenurile de călători pot fi rapide, parcurgând sute de ki-lometri fără oprire, sau trenuri personale, care nu merg nici atât de departe, nici atât de repede. Multe trenuri au în componență vagoane de poștă. Alte tipuri de trenuri sunt cele acționate de aburi, folosite încă în unele țări (India) sau cele acționate de motoare Diesel, unde, prin arderea motorinei, se produce electricitatea care alimen-tează motorul. Trenurile cu cremalieră sunt proiectate pentru a urca terenurile foar-te înclinate. Dinții unei roți centrale se prind între dinții unei a treia șine, cremalieră, evitând orice alunecare. Metrourile sunt trenuri subterane, care transportă orășenii pe sub străzile aglomerate ale orașelor. În unele țări, există monoraiuri: vehicule care se deplasează pe o singură șină. Unele dintre ele sunt suspendate, astfel încât se câștiga spațiu, altele se deplasează pe sol.

Trenurile de marfă pot trage până la 150 de vagoane diferite, care se asamblează într-o gară de triaj. Există vagoane cisternă, vagoane port-containere, vagoane-pâl-nie, vagoane pentru cărbune, vagoane-platformă, vagoane platformă pentru auto-mobile, vagoane pentru cereale.

Transporturile navale: maritime și fluviale. În funcție de necesitățile de trans-port, există o mare varietate de nave: pentru pasageri, pentru transportare de marfă ori utilitare, cu mijloace de propulsie diferite și gabarit extrem de diferit. Într-un port, navele de marfă sunt dirijate până la chei cu ajutorul remorcherelor, pentru a putea fi încărcate sau descărcate cu macaralele aflate pe țărm. Pentru a se putea menține o adâncime suficient de mare a apei, în porturi există un tip de navă utili-tară, numită dragă.

Transporturile aeriene. Apărute la începutul secolului al XX-lea, primele avioane cereau mult curaj și îndemânare pentru a fi pilotate. În acea vreme, ele nu erau nici rapide, nici încăpătoare. Acum și transporturile aeriene sunt foarte diferite, în funcție de necesități: pentru transport de călători, marfă, avioane utilitare ori mili-tare. Armata aerului are avioane speciale. Avioanele sale de vânătoare și bombar-dierele sunt extrem de rapide și pot să decoleze de pe puntea unui vapor. Harrier-ul poate să decoleze chiar vertical.

Transportul prin tehnologii neconvenționale constă în utilizarea unor mijloace de transport mai puțin poluante, care sunt construite pe baza următoarelor teh-nici: a) utilizarea de carburanți mai puțin poluanți, precum hidrogenul sau biogazul; b) înlocuirea motoarelor cu carburant (clasic) cu motoare electrice („ecologice”), care funcționează fără zgomot și nu sunt direct poluante ale străzii/mediului.

Metoda Studiul de cazMetoda Studiul de caz pune elevii în situații-problemă existente în viața reală,

pentru a putea găsi soluțiile de rezolvare corectă a acestor situații.


133

Exemplu de utilizare a metodei „Studiul de caz” la modulul „Energie și electroteh-nică”, clasa a VIII-a:

Subiectul: Energia electrică și utilizarea ei1. Profesorul împarte clasa în grupuri. 2. Profesorul sugerează elevilor să găsească soluții pentru rezolvarea problemelor

cu referire la utilizarea rațională a energiei electrice în viața cotidiană: Grupul 1 – va propune soluții pentru iluminatul electric, care poate fi exterior (străzi, alei, parcuri etc.) și interior (clădiri de locuit, spații culturale, instituții, clădiri industriale etc.); Grupul 2 – va propune soluții pentru utilizarea rațională a energiei în domeniul tehnic (energia electrică asigură funcționarea mașinilor, a instalațiilor și a echipa-mentelor de prelucrare, a echipamentelor de transport, a aparatelor radio și TV). Acest domeniu cuprinde: mecanica și tehnologia materialelor, electrotehnica, chimia industrială, extragerea și prelucrarea minereurilor, construcții și lucrări publice, industria ușoară etc.;Grupul 3 – va propune soluții pentru utilizarea rațională a energiei în agricultură (energia electrică este utilizată la pomparea apei din instalațiile de irigații, la instalațiile zootehnice, la morile de fabricare a nutrețurilor etc.);Grupul 4 – va propune soluții pentru utilizarea rațională a energiei în domeniul transporturilor (la funcționarea trenurilor electrice, a tramvaielor, a troleibuzelor și a metroului, în telecomunicații, semnalizare acustică și vizuală în transporturi).

3. Profesorul le sugerează elevilor să identifice și să descrie cazul, să găsească informațiile necesare, să le sistematizeze și să analizeze problema.

4. Fiecare membru al grupului trebuie să propună o soluție. Se confruntă variantele, se compară și se elaborează o ierarhie/succesiune de măsuri pentru rezolvarea cazului.

5. Se prezintă deciziile. 6. Profesorul analizează variantele propuse și evidențiază soluțiile rezonabile.

Metoda exercițiuluiMetoda exercițiului este una din principalele metode didactice tradiționale din

cadrul lecțiilor de Educație tehnologică. Această metodă ajută la înlăturarea exce-sului de teoretizare a explicațiilor învățătorului, dezvoltă la elevi capacitatea de a munci organizat și de a transpune în aplicații practice observările lor. Prin exerciții, elevii își perfecționează acuitatea vizuală, spiritul de observație, deprinderea de a corela elementele componente ale variatelor module, dar, mai ales, ei dobândesc unele deprinderi practice, legate de cunoașterea diferitelor procedee ale unor teh-nici de lucru. 1. Exerciții de observare a unor însușiri estetice ale obiectelor, care nu se pot distin-

ge ușor la prima vedere. 2. Exerciții de cercetare și documentare asupra unor soluții legate de unele pro-

bleme de proiectare a etapelor tehnologice: de exemplu, cum se va broda or-namentul milieului, ce principiu compozițional va fi utilizat pentru evidențierea calităților estetice ale motivului selectat etc.


134

3. Exerciții de dobândire a cunoștințelor care vizează unele tehnici de lucru (studiul de realizare a punctului de cruciuliță, cercetarea imaginilor de realizare pe etape a tehnicii găurelelor simple, duble și zigzag, analiza etapelor de realizare a unui milieu brodat etc.).

4. Exerciții de dezvoltare a memoriei vizuale și a imaginației creatoare: de exemplu, exerciții de asociere, prin analogie, corespondențe, de disociere, de combinare nouă a unor puncte de broderie sau a altor elemente de milieu, prin care să se descopere noi modalități de realizare și decorare a milieului brodat.

5. Exerciții de dezvoltare a spiritului de invenție și de creație: de exemplu, exerciții de metamorfozare a formelor ornamentale sau anamorfozarea formelor orna-mentale în viziuni inedite, cercetarea ornamentelor contemporane abstracte, cu elemente de ornamentică populară etc.

6. Exerciții de clasificare a milieurilor după tehnica de realizare, de clasificare a milieurilor în funcție de formă, gamă cromatică, de găsire a variantelor de ampla-sare a decorului în diverse forme de milieu etc.

Module noi

Ca element inovator, în structura noului curriculum pentru disciplina Educație teh-nologică se remarcă modulele Designul de interior, grafic, al spațiilor verzi. Aceste module au rolul de a familiariza elevii cu designul ca o activitate creativă, ce poartă caracter artistic, combinat cu activitatea tehnică de producere a obiectelor utile.

Designul urmărește elaborarea produsului de serie, dotat cu însușiri estetice, funcționale, economice, ergonomice etc.; crearea și amenajarea mediului ambiant; ameliorarea vieții omului modern. Obiectele de design trebuie să se conformeze unui sistem de cerințe:

- ergonomie (raportarea la proporțiile figurii umane, particularitățile de vârstă și crearea condițiilor pentru activitatea omului);

- preț rezonabil; - multifuncționalitate; - siguranță în utilizare. Astfel, designul reprezintă trecerea esteticului în sfera confortului, acesta deve-

nind componentă indispensabilă a vieții practice, utilitare. De asemenea, ca element de noutate, modulul integrat Comunicații și transport

prezintă complementaritatea celor două domenii și faptul că ele pot fi privite ca un tot unitar.

Modulul Robotică în cadrul disciplinei Educație tehnologică este propus pentru clasele a V-a – a IX-a, care poate fi selectat opțional, într-un semestru, fără ca el să fi fost studiat anterior. În cazurile în care elevul alege modulul Robotică consecutiv, în mai mulți ani de studii, organizarea modular-concentrică permite extrapolarea, aprofundarea, dezvoltarea, sistematizarea și generalizarea achizițiilor din domeniul Roboticii, de la un an la altul, pe toate unitățile de conținut. Elevilor din clasele a V-a – a VI-a li se vor propune activități de dezvoltare a dexterităților motorii fine, a atenției, a preciziei și imaginației spațiale, activități de dezvoltare a creativității tehnice și a gândirii algoritmice, accentul punându-se pe construirea și conducerea


135

roboților, în mare parte utilizând controlul manual și algoritmii liniari. În clasele a VII-a – a IX-a accentul, treptat, se deplasează pe conceperea și programarea roboților, utilizând algoritmi mai complecși.

Studierea Modulului Educație digitală va conduce la dezvoltarea capacităților de utilizare a instrumentelor și resurselor TIC, precum și la aplicarea acestora, pentru facilitarea formării de competențe la celelalte discipline, la dezvoltarea orizontului de cunoaștere și a capacității de explorare a lumii, la dezvoltarea deprinderilor lega-te de accesarea, interpretarea, digitalizarea și prezentarea informațiilor, de modela-re și control al evenimentelor, de înțelegere a implicațiilor TIC în societate.

Astfel, competențele formate în procesul studierii modulului Educație Digitală în clasele a V-a – a VI-a vor dezvolta capacitatea elevilor de: utilizare eficientă a dispo-zitivelor, aplicațiilor și resurselor digitale în scopuri didactice; identificare, analiză, selectare și accesare selectivă a resurselor pentru învățare din mediul on-line, pre-cum și reutilizarea acestora, ținând cont de normele și actele legale; evitare a peri-colelor aferente utilizării dispozitivelor și conținuturilor digitale; creare a propriilor resurse digitale (texte, imagini statice, secvențe video).

Modulul Meșteșuguri populare și moderne este o parte componentă de bază, care include în sine toate meșteșugurile tradiționale, dar, totodată, și unele mo-derne, cum ar fi: arta mărgelitului, broderia artistică (cu mărgele, cu panglică, pe carton, „string art” etc.). Se pune accentul pe studierea proprietăților diverselor ti-puri de materiale, precum și pe executarea diferitelor operații tehnologice, specifice obținerii unui produs util.

Ca element de noutate, apare modulul Colaje și decorațiuni, care se regăsește și în învățământul primar, propunând familiarizarea în continuare a elevilor cu varia-te tehnologii de prelucrare artistică a materialelor, confecționarea unor decorațiuni specifice sărbătorilor, ce permit dezvoltarea creativității și a gustului estetic al ele-vilor.

Modulul Domenii profesionale, studiat în clasa a IX-a, vine să generalizeze reprezentările elevilor despre lumea profesiilor, fapt la care s-a lucrat în cadrul fiecă-rui modul selectat din clasa a V-a până în clasa a IX-a. Aici, elevii vor face o generali-zare a principalelor tipuri de activități economice, cu exemple de profesii din diverse domenii. Vor fi familiarizați cu condițiile de ocupare a locurilor de muncă și tipurile de competențe necesare încadrării pe piața muncii sau continuării studiilor.

Modulul Ceramică nu este unul nou, el se regăsește în curriculumul anterior, însă acum și-a schimbat conținuturile. Actualul modul tinde să familiarizeze elevii cu arta ceramicii, și nu se rezumă doar la olărit ca meșteșug. Elevii vor avea prilejul să se informeze și să cunoască despre ceramică ca gen al artelor decorative. Ei vor descoperi istoricul și dezvoltarea ceramicii încă din perioada paleoliticului superior. Parcurgerea acestei materii le va oferi elevilor posibilitatea de a însuși și de a face legătură între evoluția speciei umane și dezvoltarea îndeletnicirilor/preocupărilor și trecerea acestora în meșteșuguri, iar de la meșteșug în artă.

Deosebirea esențială de varianta precedentă este că actualul curriculum încura-jează studierea și exersarea metodelor de modelare liberă, fapt ce permite alegerea modulului de către un număr mai mare de elevi.


136

Repere privind predarea – învățarea unor module

Modulul Ceramică Modulul Ceramică este prevăzut pentru 3 ani de studii, începând cu clasa a V-a și

finisând în clasa a VII-a. Numărul de ore prevăzut pentru un modul este de 15 ore. Pentru formarea competențelor practice ale elevilor, specifice modulului, și pen-

tru parcurgerea întregului proces tehnologic de transformare a argilei în articole ce-ramice, e nevoie de un cuptor pentru calcinarea lucrărilor.

Este recomandabil ca procesul de predare – învățare să se realizeze prin activități care i-ar îndemna pe elevi să studieze, cerceteze, observe, compare, analizeze, dar, nu în ultimul rând, să exerseze prepararea argilei și confecționarea lucrărilor practice din acest material.

Formularea sarcinilor didactice înaintate elevilor pentru soluționare trebuie să implice generare de idei, elaborare de proiecte, individuale sau de grup, ce ar preve-dea realizarea produselor creative, utile pentru satisfacerea unor necesitați umane.

Pentru desfășurarea lucrărilor practice, actualul curriculum propune cunoașterea și aplicarea metodelor de modelare liberă.

Demersul didactic trebuie să scoată în evidență importanța respectării etapelor tehnologice specifice domeniului ceramicii.

Produsele educaționale propuse rămân la decizia profesorului, dar pot fi înlocuite la cerința mediului școlar al clasei de elevi.

Formarea deprinderii elevilor de a respecta normele de igienă și protecție a mun-cii continuu este esențială.

Pentru formarea și dezvoltarea competenței de anterprenoriat sunt încurajate organizarea expozițiilor cu vânzare a articolelor ceramice.

Pentru descoperirea posibilităților și farmecul argilei ca material și al produselor obținute, sunt recomandate vizite în atelierele meșterilor olari și excursii la muzeul etnografic din localitate.

Sugestii privind tehnologia de confecționare a articolelor din argilăÎn procesul de realizare a lucrărilor de ceramică, actualul curriculum prevede apli-

carea metodelor de modelare liberă a argilei, care pot fi realizate în spațiul sălilor de clasă, fără roata olarului. Spre exemplu:

• Tehnica colăceilor. Pentru modelarea unui vas, se realizează mai întâi fundul rotund și plat al vasului, peste care se așază colăcei din lut, cu diametru varia-bil. Ultima operație este netezirea articolului atât la exterior, cât și în interior;

• Construirea din fâșii, benzi, plăci de argilă; • Scobirea din boțul de argilă, tehnică folosită la vasele de dimensiuni foarte

mici, mai degrabă miniaturale, și la confecționarea bibelourilor, țuruiacelor etc.

Uscarea lucrărilor se face în spații/încăperi ferite de soare, timp de câteva zile. Pentru a încetini procesul și a evita fisurarea articolelor, se recomandă ca acestea să fie învelite în folie de plastic.


137

Metode de aplicare a decorului pe lucrări: Pictarea – metodă mult utilizată în perioada neolitică. Poate fi realizată înainte

sau după coacere. Cea realizată după coacere se numește pictură crudă. De obicei, pictarea se realizează înainte de coacere, pentru că este mai rezistentă.

Incizarea constă în zgârierea peretelui crud al obiectului cu ajutorul unei unelte ascuțite.

Excizia rezidă în sculptarea în peretele crud al obiectului cu ajutorul unei usten-sile sub formă de spatulă. Drept urmare, apar ornamente adâncite, care, ulterior, se umplu cu o substanță, de obicei alba, mai rar roșie, care contrastează cu fundalul/suprafața obiectului.

Ștampilarea se realizează cu ajutorul unei ștampile confecționate din lut sau alt material, care se apasă pe peretele obiectului. Tehnica este utilizată pentru repre-zentarea motivelor decorative mai complicate, care trebuie repetate de mai multe ori.

Coacerea articolelor. Pentru calcinare/coacere, articolele ceramice sunt plasate în cuptor înainte de conectarea acestuia.

Modulul Limbaj grafic Un alt modul prevăzut pentru elevii claselor a VII-a – a VIII-a este Limbajul grafic.

Pentru clasa a VII-a, unitățile de conținut sunt grupate în 4 capitole: Materiale și ustensile; Reguli de prezentare a desenelor; Desenul proiectiv; Evaluarea și valorifi-carea desenelor.

În clasa a VIII-a nu se regăsește capitolul Materiale și ustensile. Unitățile de conținut sunt într-o alternanță succesivă logică, de la simplu spre

compus. Prin studierea modulului Limbaj grafic se urmărește: formarea și dezvolta-

rea imaginației spațiale; dezvoltarea și manifestarea gândirii autonome, critice și creative în domeniul tehnic; conștientizarea importanței standardizării în domeniul tehnic.

Limbajul grafic este modulul indispensabil oricărui specialist din domeniul tehnic. Recomandabil ar fi ca acest modul să fie selectat pentru studiu începând cu a II-a

jumătate a clasei a VII-a și să continue în prima jumătate a clasei a VIII-a. Conținuturile învățării sunt mijloace prin care se urmărește formarea

competențelor specifice și a unităților de competență. Corelarea dintre conținuturi, strategii și competențe specifice permite cadrului didactic să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învață și scopul pentru care se învață.

Parcurgerea conținuturilor se face în ordinea redată în rubrica Unități de conținut. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la discreția profesorilor, în funcție de dificultatea temelor și de nivelul de cunoștințe acumulate anterior de elevi.

Profesorul, în procesul educațional, va consolida resursele interne achiziționate în cunoștințe fundamentale, abilități cognitive și psihomotorii, atitudini și comporta-mente, pe care elevul le va aplica la rezolvarea unor probleme.

Pentru formarea la elevi a competențelor specifice Limbajului grafic, profesorii vor persevera ca aceștia:


138

• să stăpânească un ansamblu de cunoștințe și deprinderi esențiale domeniului Limbaj grafic;

• să-și dezvolte deprinderi de a utiliza cunoștințele în situații simple de reali-zare a desenelor tehnice, demonstrând, astfel, funcționalitatea cunoștințelor obținute;

• să realizeze desene tehnice, cu divers grad de complexitate, conștientizând în așa fel funcționalitatea cunoștințelor achiziționate anterior.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev, prin proiectarea unor activități de învățare variate, luându-se în considerare stilurile individuale de învățare ale fie-cărui elev.

Alternanța adecvată a celor trei forme de organizare a instruirii (frontală, pe gru-puri, individuală) va permite ca învățarea să se producă prin activitatea propriu-zisă a elevului.

Modulul Design grafic Acest modul este una dintre noutățile actualului curriculum. Pentru parcurgerea

lui, este nevoie de următorul utilaj: computatoare și programe pentru tehnoredac-tare editorială, machetare a paginii, scanare, realizare a fotografiilor digitale (InDe-sign, Ilustrator, Photoshop).

Modulul este menit formării competențelor elementare de utilizare a tehnicii digitale, ca unealtă de lucru, în scopul realizării unor produse editoriale simple.

Procesul didactic, în mare parte, va fi orientat spre studierea și aplicarea progra-melor de tehnoredactare editorială.

La finele cursului, elevii vor avea deprinderea de a realiza individual produse editoriale simple, cum ar fi: felicitarea, eticheta, posterul, dar, totodată, vor fi competenți să realizeze lucrări mai ample, elaborate în echipă, ca de exemplu revista sau ziarul școlii.

Conținuturile modulului Design grafic se vor formula în baza principiului de la simplu spre compus sau de la general spre particular, fiind structurate în 5 capitole.

Pentru fiecare capitol, curriculumul prevede un șir de exerciții aplicative, reco-mandate, care sunt niște repere ce pot direcționa procesul de predare – învățare și pot fi, totodată, înlocuite de către profesor. Cadrul didactic, împreună cu elevii, va determina modalitatea de parcurgere a modulului. El va decide care este volumul optim de informație și sarcinile didactice pentru acestea.

Demersul didactic va avea următoarea structură: Evocare, Realizarea sensului, Reflecție și Extindere.

Pentru a eficientiza procesul didactic se va pune accent pe implicarea activă a elevilor, prin sarcini cu un pronunțat caracter aplicativ. Strategiile predării interac-tive vor fi eficiente în condiția respectării algoritmelor și instrucțiunilor. Acestea vor forma competențe acțional-strategice, în special, prin analiza pașilor ce trebuie parcurși pentru a obține performanțe,.

Din aceste considerente, recomandăm monitorizarea procesului de elaborare de către elevi a unor produse publicitare simple, în baza algoritmelor și instrucțiunilor oferite de către profesor.


139

De asemenea, profesorii trebuie să încurajeze îmbinarea tehnologiilor moderne: tableta grafică și calculatoarele cu metodele clasice, cum ar fi hârtia cu creionul.

Esențial pentru un designer grafic este competența de a crea și combina simbo-luri, imagini și texte într-o formă reprezentativă. La fel de important este ca elevii să cunoască și să opereze cu elementele limbajului grafic: formă, culoare, spațiu. Este esențial ca, la acest capitol, să se formeze și dezvolte competențele elevilor de tehnoredactare editorială, care includ competența acestora de uniformizare vizuală a textului, machetarea paginii, scanarea, manipularea imaginilor, fotografia digitală etc.

În cele ce urmează, propunem un șir de exerciții care dezvoltă competențele spe-cifice designului grafic:

Exerciții de percepereImagini propuse pentru studiu: • Vasul lui Rubin care reprezintă desenul unei vaze elegante sau profilurile a doi

oameni aflați față-n față; • Cubul Necker arată felul în care ochiul poate percepe o imagine duală.

Exerciții de studiere și determinare a formei și a spațiului• elevul determină negativul și pozitivul, în baza studierii diferitor produse

grafice (coperți de cărți, afișe, fotografii etc. cu imagini concrete sau doar cu diverse caractere de litere).

Exerciții aplicative de determinare a principiilor compoziției• elevul determină și clasifică imaginile propuse de către profesor, care au la

bază principiile simetriei și asimetriei; • elevul selectează imaginile în care se sesizează mișcarea; • elevul determină și argumentează procedeele de sugerare a mișcării obser-

vate în imagini; • elevul obține simetria și asimetria prin plasarea chibzuită a elementelor/

formelor (pătrate de dimensiuni mici) în spațiu (de formă pătrată).

Exerciții de definire a culorilorCerințe: 1. se execută la computer; 2. se scrie un cuvânt cu majuscule pe un format de tip „peisaj”. Dimensiunea

(lungimea) cuvântului trebuie să ocupe minimum 2/3 din lățimea formatului. Cuvântul trebuie să fie centrat vizual.

3. se obține prin schimbarea/modificarea culorilor fontului și ale fundalului: - avansarea imaginii; - retragerea imaginii.

Exerciții de determinare a lizibilitățiiCerințe: 1. se execută la computer;


140

2. se scrie un cuvânt pe un format de tip „peisaj”. Pentru fundalul alb, culoarea cuvântului va fi violet;

3. se modifică culoarea cuvântului, deplasând discul culorilor, de la albastru la verde, roșu, portocaliu și galben;

4. se determină care culoare se citește mai dificil pe fundal alb (galbenul este răspunsul corect);

5. se plasează cuvântul pe fundal colorat într-o culoare contrastantă, spre exem-plu: - galben pe fundal violet;- portocaliu pe fundal albastru.

6. se continuă, folosindu-se culori similare, până când se termină cu un cuvânt roșu/portocaliu pe un fundal roșu;

7. se argumentează care sunt combinațiile de culori ce oferă: - un grad înalt de lizibilitate; - un grad redus al lizibilității.

Exercițiu aplicativ (spațierea între litere și cuvinte) Elevii ajustează spațierea între litere și cuvinte, aplicând un program specializat

de grafică (Corel Draw, Corel Photo Paint, Adobe Photoshop, Adobe Illustrator, Ado-be InDesign, etc.) și Microsoft Word.

Exercițiu aplicativ (design corporativ)• determinarea și argumentarea necesității tratării cu interes a produselor

designului corporativ, din perspectiva importanței acestora în sporirea activității firmei/instituției etc.

Răspunsul așteptat: Acestea sunt o soluție eficientă și ieftină de a răspândi vestea despre firmă/întreprindere/instituție etc. și despre activitatea acesteia.

• studierea unor mostre/exemple, determinarea și enumerarea aspectelor importante, care trebuie respectate în elaborarea logoului și a cărții de vizită;

• enumerarea informațiilor care ar trebui să se regăsească în cartea de vizită a unui om de afaceri;

• elaborarea emblemei instituției de învățământ (lucrul în echipă); • elaborarea propriei cărți de vizită.

Exercițiu aplicativ (design de ambalaj) • determinarea și argumentarea importanței designului de ambalaj; • analiza, selectarea și argumentarea celui mai reușit ambalaj de produs, pe

care l-au observat pe rafturile magazinelor; • realizarea ambalajului unui cadou de Anul Nou, compus din bomboane;• realizarea etichetei pentru dulceața/zacusca bunicii.

Modulul Design de interior Acest modul este una dintre noutățile actualului curriculum. Este prevăzut

pentru elevii claselor a VIII-a – a IX-a. Unitățile de conținut sunt grupate în 4


141

capitole: Amenajare și confort ambiental; ABC-ul proiectării interiorului; Realizarea proiectului; Evaluarea și valorificarea produselor.

Componenta Activități de învățare și produse școlare recomandate cuprinde: conversații, aplicații practice, exerciții. Acestea vin în sprijinul profesorului, însă pot fi înlocuite.

Actualul modul urmărește familiarizarea elevilor cu bogata paletă a meseriilor specifice societății moderne.

Pe parcursul clasei a VIII-a, elevii vor exersa și realiza proiecte de interior pe hâr-tie cu creionul, aplicând competențe esențiale de folosire a instrumentelor de mă-surat și desenat.

În clasa a IX-a, realizarea exercițiilor și a lucrărilor se va face la computer/calcula-tor, în programele Autocad/Arhicad.

Pentru studiere, se recomandă alegerea acestui modul în semestrul II, al clasei a VIII-a și în I semestru al clasei a IX-a, ca o urmare logică și o continuitate a modulului Limbaj grafic.

În procesul de predare – învățare se vor implementa tehnologii didactice cu caracter interactiv. Elevii vor fi îndemnați să observe, să analizeze, să comparare, în baza imaginilor, și să deducă care au fost și sunt preocupările omului pentru locuința sa.

Profesorul, pe parcursul activităților didactice/lecțiilor, trebuie să-și asume rolul de dirijare/monitorizare a învățării, prin asigurarea procesului didactic cu material informativ și ilustrativ elocvent, pentru ca elevii să acumuleze experiențe și competențe specifice domeniului.

Una dintre cerințele esențiale pentru orice spațiu este ergonomia acestuia. Până în prezent, s-au format anumite cerințe și norme ergonomice. De exemplu, se cunoaște că înălțimea mesei de lucru constituie 750 mm, șezătoarea unui scaun are 400 mm, înălțimea fotoliului pentru odihnă este egală cu 350 mm etc. În pofida schimbării stilurilor artistice și a tendințelor care poartă în sine propriile forme și detalii, materiale și structuri, acești parametri, care rezultă din mărimile fizice ale corpului uman, rămân, practic, neschimbați un timp îndelungat.

Conștientizarea și înțelegerea de către elevi a acestui fenomen poate fi obținută prin informarea acestora de către profesor, dar și prin rezolvarea diverselor proble-me/sarcini didactice, cum ar fi:

• amplasarea mobilierului în spațiul unei odăi în așa fel, încât, dacă ar trebui să se deplaseze la miezul nopții, să nu existe riscul de a se lovi;

• determinarea spațiului rezonabil și suficient pentru amplasarea mesei și a scaunelor în așa fel, încât acestea să aibă libertatea mișcării, pentru a permite așezarea sau ieșirea de la masă;

• amplasarea unui televizor în odaie în raport cu poziția canapelei și a ferestrei. Competența de zonare a spațiilor este la fel de importantă în designul de interior. În cadrul acestui modul, se vor realiza exerciții: de zonare a spațiilor prin ampla-

sarea pieselor de mobilier (elemente prefabricate); de reorganizare a spațiilor prin reamplasarea, modificarea pereților despărțitori (elemente prefabricate); de potri-vire a tipurilor de stofe/tapiserii pentru draperii, mobilier, covor etc.


142

Pentru realizarea exercițiilor, se vor folosi elemente prefabricate de plan al odăii/elemente de mobilier. Aceste sarcini necesită aplicarea competenței de utilizare a instrumentelor de măsurat și de determinare a dimensiunilor realele, prin recurgerea la cunoștințe de citire a desenelor la scară.

Indispensabil este ca elevii să cunoască rolul culorii în designul de interior, care generează stări de bine sau de neplăcere, activitate sau pasivitate. Culorile pot lărgi sau micșora vizual spațiul, pot mări optic și masa obiectelor, pot influența chiar apre-cierea optică a greutății.

Exerciții-experiment de percepere și deducere a efectului optic al culorii/graficii liniare:

• două camere de mărimi identice, dar zugrăvite în două culori diferite: galben închis într-o cameră, albastru deschis în cealaltă. În concluzie: încăperea vop-sită în albastru deschis va părea mai spațioasă. Din punct de vedere optic, avem impresia că această cameră este mai încăpătoare;

• dacă vopsim în culori diferite cuburi de mărime identică, vom observa că cel mai mare pare a fi cel galben, urmat, în această ordine, de cel alb, roșu, verde și albastru, iar cel mai mic pare a fi cel negru;

• obiectele vopsite în culori închise, intense (lila, maro, negru) par mai grele, iar cele de culoare deschisă (alb, galben, portocaliu) par mai ușoare.

Un alt aspect esențial este alegerea tipului și a obiectelor de iluminat. Lumina, fie că este naturală sau artificială, sau o combinație între acestea, are un efect asu-pra atmosferei generale dintr-o camera. Sursele de lumină trebuie armonizate întot-deauna cu schema cromatică.

Modulele Transport și construcții, Energie și electrotehnică, propuse pentru stu-diere în clasele a VIII-a și a IX-a; Servicii sociale, Casă și menaj, Antreprenoriat și marketing, în clasa a IX-a, sunt module de curriculum integrat. Ele prezintă comple-mentar câte două domenii, care pot fi privite ca un tot întreg. Aceste module fami-liarizează elevii cu terminologia specifică, utilizată în activitățile curente ale vieții cotidiene; pun accente pe studierea proprietăților diferitor tipuri de materiale, pe executarea operațiilor tehnologice specifice obținerii unui produs util; îi face pe elevi să înțeleagă motivația care stă la baza unui anumit comportament în societate.

Modulul Casă și menaj, clasa a IX-aParcurs didactic pentru profesori la unitățile de conținut:

• Bugetul familiei: descrierea resurselor familiei presupune relația dintre venitu-rile membrilor familiei, consumul și cheltuielile familiei, posibilitățile de econo-misire.Activitatea profesională și de consum a membrilor familiei;Întocmirea listei de venituri și cheltuieli;Identificarea posibilităților de economisire.Proiectarea bugetului, decizia de cumpărare a unor produse, prețul. Bugetul ele-vului. Disciplina bugetului personal. Gestionarea bugetului individual de timp; Organizarea timpului familiei.


143

• Acordarea primului ajutor în caz de: Degerături: La început, dacă pielea a devenit albă, persoana trebuie dusă în încă-

pere caldă, trebuie prelucrat/masat locul degerat cu o bucată de vată înmuiată în apă de colonie sau alcool (nu cu zăpadă sau cu mănușa). Degetele degerate ale mâinilor sau ale picioarelor se masează în direcția corpului, apoi se pun în apă călduță, în care adăugăm apă fierbinte, pană la 37-38 de grade. Apoi, pielea se masează cu vaselină sau grăsime și se aplică un pansament steril.

Electrocutare: Se întrerupe curentul electric. La un traumatism ușor, culcăm bol-navul pe pat, arsurile le acoperim cu o batistă sau bandaj steril, apoi chemăm medicul.

Arsuri: nu se aplică peste arsură amidon, făină ori grăsime. Se înlătură haina (dacă accidental a nimerit apă clocotindă sau ulei fierbinte), se pune peste arsură un bandaj steril și se adresează medicului. Dacă s-a aprins haina, stingem flacăra, învelim bolnavul într-un cearșaf curat și chemăm medicul.

Leziuni mici: degetul rănit se unge cu tinctură de iod și se pansează; genunchiul zdrelit se spală cu apă fiartă și săpun și se tratează cu tinctură de iod sau perman-ganat de potasiu; pe o lovitură se pune o compresă rece pentru 15-20 min, apoi se bandajează.

• Îngrijirea îmbrăcămintei: Scoaterea petelor de pe haine: petele de grăsime de pe haina neagră se scot cu un amestec dintr-o linguriță de amoniac și 2 lingurițe de esență de ceai. Petele de untură de pește se scot cu oțet diluat în apă. Petele de ceai se prelucrează cu suc de lămâie, apoi se spală haina cu apă caldă și săpun. Petele de fructe proaspete se țin puțin în lapte fierbinte, apoi se spală cu apă cal-dă și săpun. Petele proaspete de roșii, sfeclă și varză roșie se spală cu apă caldă și săpun. Petele mai vechi se umezesc, se acoperă cu sare de lămâie, apoi se spală și se clătesc bine.

• Îngrijirea încălțămintei: dacă pielea ghetelor sau a pantofilor este uscată și tare, ea trebuie unsă cu untură de pește sau cu ulei de ricin și lăsată așa pentru 1-2 zile. I se dă luciu cu o perie sau o bucată de stofă de lână. Petele de pe încălțămintea colorată se înlătură cu o bucată de ceapă. Pantofii și poșetele albe își păstrează culoarea, dacă le curățim cu un amestec din 2 linguri de lapte și un albuș bătut spumă. Pantofii de piele (și gențile de culori închise) strălucesc, dacă îi ștergem cu o cârpă înmuiată în zaț de cafea ori cu o coajă de portocală, iar apoi îi lustruim. Toată încălțămintea se păstrează într-un loc răcoros și uscat ori într-un dulap cu polițele înclinate. În asemenea poziție ea se aerisește bine.

Modulul Prelucrarea artistică a metalului, clasa a VII-a În curriculum au fost introduse unitățile de conținut: • Obiecte tradiționale confecționate din: sârmă, tablă subțire de metal;• Tehnica de lucru cu sârma: reprezentarea grafică și trasarea articolelor din

sârmă: îndoirea, tăierea, îndreptarea, finisarea capetelor tăiate; • Tehnica de lucru cu tabla subțire de metal: îndreptarea, trasarea după șablon,

trasarea după desenul tehnic, tăierea, îndoirea, asamblarea detaliilor, finisarea.


144

Propunem un parcurs didactic pentru predarea acestor unități de conținut: Operația

tehnologicăMateriale, ustensile și

utilajeTehnologia executării operațiilor

tehnologice• Îndreptarea este

o operație care se execută pe semifabricate (table, sârme etc.) când sunt deformări.

• Trasarea. Pentru ușurarea prelucrării semifabricatelor, la producția de unicate și de serie mică, conturul pieselor se trasează pe semifabricat.

• Tăierea/debitarea mecanică poate fi: 1. prin forfecare 2. prin așchiere 3. tăierea cu

dalta/dăltuirea

Placă de îndreptare, nicovale mici, ciocane executate, de obicei, în trei mărimi (250, 500, 1 000 gr.), din oțel, cu o coadă din lemn de corn, carpen sau fag fiert, ciocane din cupru, alamă, plumb, lemn sau cauciuc.Masa de trasat: prismele se folosesc pentru sprijinirea pieselor pe masa de trasat, colțarele fixează materialele pentru trasare vertical, calele fixează materialele la un unghi de înclinare, acul de trasat este confecționat din oțel și are lungimea de 200-300 mm și grosimea de 4 mm, punctatorul – pentru marcarea centrelor găurilor trasate și pentru marcarea prin puncte a liniilor, trasoare paralele – pentru trasarea liniilor paralele, compasurile – pentru trasarea cercurilor, riglele gradate, echerele și raportoarele. Foarfecele (manuale, mecanice), cleștii, ferăstraiele, mașinile de tăiat cu discuri abrazive, dălțile.

Tehnologia îndreptării manuale a) Îndreptarea tablelor subțiri: se

așază pe placa de îndreptat și se apasă asupra lor cu o placă metalică. Tablele bombate la centru se îndreaptă prin lovituri de ciocan aplicate la marginile tablei. Tablele cu deformare pe margini se îndreaptă prin aplicarea loviturilor de la centru spre margini.

b) Îndreptarea sârmelor: sârmele se îndreaptă trecându-le printre două scânduri prinse în menghină sau prin trecerea alternativă peste o bară rotundă.

Trasarea plană se execută pe o singură față a tablelor, după cum urmează: se trasează axele orizontale, axele verticale, centrele cercurilor și ale axelor de racordare, celelalte linii. Liniile trasate vor fi marcate cu punctametrul. Trasarea în spațiu se execută pe mai multe fețe ale semifabricatului. În acest scop, se alege baza de măsurare, iar dimensiunile se măsoară și se trasează față de aceste baze. Trasarea cu șablonul se folosește în cazul executării unui număr mare de piese identice. În locul șablonului poate fi folosită însăși piesa.

La tăierea cu foarfecele se vor respecta următoarele condiții: tăișurile la închidere trebuie să se petreacă cel mult 2 mm, iar jocul între cuțite să nu depășească 0,5 mm, indiferent de grosimea tablei.


145

Tăierea prin forfecare se realizează cu ajutorul foarfecelor, cleștilor și ștanțelor. Tăierea prin așchiere se realizează cu fierăstraie, mașini-unelte și cu piese abrazive. Dăltuirea este o tăiere cu dalta, reprezentând o asociere între forfecare și așchiere.

În caz contrar, tăierea nu se face corect și necesită mai mult efort. Pentru contururi cu linii curbe, se recomandă foarfecele cu tăișuri curbe. La tăierea cu fierăstrăul manual, materialul trebuie fixat în menghină: mâna dreaptă ține mânerul fierăstrăului, iar mâna stângă se află pe partea anterioară a cadrului; pânza fierăstrăului se va unge cu unsoare; la montarea pânzei de fierăstrău se va urmări ca dinții acestuia sa fie orientați spre partea anterioară a cadrului. Tăierea cu dalta. Se va acorda atenție poziției dălții, poziției corpului și măsurii ciocanului: pentru ca dalta să nu alunece la lovirea cu ciocanul sau să nu pătrundă greșit în material, ea se va așeza sub un unghi de 5-6 grade.

Modulul Educație digitală În cadrul învățământului gimnazial, competențele digitale se referă la formarea

abilităților de căutare, procesare, analiză și selectare a informației, la dezvoltarea gân-dirii logice și critice, extinderea abilităților de comunicare în spațiul digital. Tehnologii-le informaționale oferă un șir de oportunități de realizare a diferitor tipuri de învățare: prin intermediul achiziției, discuției, investigației, practicii, colaborării și producerii, care, fiind combinate creativ, ne conduc către cele mai bune rezultate ale învățării. Profesorului îi revine un nou rol, cel de coordonator al fluxului de informație. Prin urmare, cadrul didactic trebuie să cunoască și să utilizeze metodologia contemporană și noile tehnologii informaționale, pentru ca să comunice în aceeași limbă cu elevul, să-l coordoneze, dirijeze și să-l ajute corect în ceea ce privește orientarea în mediul informațional.

Pentru diversificarea modelelor de realizare practică a proceselor de predare – învățare, se recomandă utilizarea unei game cât mai largi de strategii educaționale. Ținând cont de specificul vârstei elevilor, noutatea disciplinei și instrumentarul speci-fic, pot fi aplicate:


146

Strategii ConținutConversația o serie de întrebări adresate de către profesor sau elevi și

răspunsurile lor pentru a verifica nivelul de înțelegere; se încurajează reflectarea informației din mai multe puncte de vedere.

Demonstrația profesorul sau elevul prezintă o abilitate, în timp ce ceilalți ascultă și examinează; este o instruire practică pentru a prezenta elementele operațiunii, lucrul cu harta, schemele, diagramele etc.

Discuția în grup grupuri de 2-6 elevi, care discută o problemă de studiu, pentru a încuraja elevii reticenți, a ușura feedbackul, a emite judecăți de valoare și a prezenta rezultatul la care au ajuns de comun acord.

Exercițiul o activitate în care elevii trebuie să ducă la bun sfârșit o sarcină sau un proces, după ce au examinat o informație teoretică, pentru a-și reîmprospăta cunoștințele și a-și exersa abilitățile.

Simularea imitarea unei situații reale ca problemă istorică complexă sau un joc în care elevii au roluri diferite, care se schimbă de câteva ori, pentru a forma abilități de prezentare și spirit de echipă.

Mozaicul metodă de brainstorming neliniară, utilizată pentru a stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic un anumit subiect; de asemenea, e un mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, modalitate de a construi asociații sau de a reprezenta noi sensuri, de a găsi căi de acces la propriile cunoștințe, înțelegeri și convingeri.

Linia valorii examinarea unei întrebări în grup ale cărei răspunsuri pot varia în jurul unei idei de bază, de aceea ele vor fi aliniate într-o ordine care reflectă poziția lor relativă, apoi – examinate în grup.

Organizarea grafică

se utilizează pentru a evidenția procesele de gândire folosite într-o cercetare; este o cale de a organiza informația care vizează compararea a două sau mai multe concepte.

Notițele scriere în formă de comentariu, în baza unui eveniment, activități, fenomen etc. prezentate într-o activitate educațională.

Navigarea ghidată

(specific Educației Digitale) parcurgerea locațiilor web, în scopul identificării și selectării informațiilor dintr-un domeniu distinct.

Strategiile educaționale vor fi aplicate selectiv, în funcție de activitățile de învățare desfășurate pentru realizarea obiectivelor aferente unităților de conținut concrete. O repartizare admisibilă a acestor strategii în funcție de activitățile planificate este prezentată în tabelul care urmează:


147

Clasa a V-aUnități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate

Hardware. Dispozitive digitale pentru digitalizarea informației

Evocare: componentele hardware ale calculatorului/laptopului. Componentele și specificul utilizării dispozitivelor cu ecran tactil (tablete digitale, telefoane inteligente)Discuție: Cum înregistrăm sunetul? Ce este necesar pentru înregistrare? Cum este corect să înregistrăm? Demonstrație în clasa de calculatoare: conectarea microfonului/setului de căști la calculatorul de birou, înregistrarea unei secvențe sonore, audierea secvenței înregistrate. Specificul înregistrării sunetului la laptop/tabletă/telefon inteligent. Aplicații dedicate. Audierea înregistrărilor Discuție tematică (și linia valorii): Cum pot deveni accesibile manuscrisele vechi? Digitalizarea textelor tipărite: Care este dispozitivul care ne ajută? Ce putem face cu documentele/imaginile scanate?Exerciții în clasa de calculatoare: conectarea scanerului la un calculator de birou. Instalarea aplicației pentru scanare Exerciții de scanare a documentelor, imaginilor. Scanare alb/negru, în nuanțe gri, color Studiu de caz: Cum influențează rezoluția, la scanare, calitatea imaginii obținute?Studiu de caz: aplicații de scanare pentru tablete și telefoane inteligente – Cum funcționează? Argumente pro și contra aplicațiilor mobileDemonstrație: camera foto/video digitală. Controale principale. Conectare/deconectare. Selectarea unui regim standard de fotografiere/filmare. Fotografierea și parametrii principali: optici, de lumină, de rezoluție. Lansarea procesului de filmare Exerciții de: identificare a controalelor principale ale camerelor foto/video digitale, pornire/deconectare a dispozitivelor, identificare a stării curenteDiscuție: realizarea fotografiilor/secvențelor video, cu ajutorul dispozitivelor universale (tableta digitală, telefonul inteligent).

Digitalizăm lumea din jurul nostru în timp real

Conversație: Ce se permite și ce nu se permite să fie fotografiat/filmat? Fotografierea/filmarea persoanelor. Locații în care filmarea/fotografierea este interzisă. Identificarea semnelor de interzicere. Solicitarea permisiunii pentru fotografiere/filmare. Solicitarea permisiunii pentru înregistrarea sunetului Exerciții de înregistrare a sunetului: sunetele naturii (înregistrări în parcuri, spații verzi sau alte locații accesibile), sunetele străzii, voci distincte, discursuri etc.


148

Înregistrarea pe dispozitive portative: reportofon, tabletă digitală, telefon inteligent. Audierea sunetelor înregistrate. Opțional – editarea sunetelor: eliminarea pauzelor, ajustarea nivelului sunetului, suprapunerea sunetelor etc. Experiențe de realizare a fotografiilor (peisaj, portret, monumente de artă/naturale etc.), filmări ale activităților artistice școlare, fenomene naturale, evenimente culturale etc., cu utilizarea dispozitivelor specializate: camere foto/videoExperiențe de utilizare a dispozitivelor universale pentru fotografiere/filmări. Producerea imaginilor statice și a secvențelor video. Selectarea parametrilor de filmare/fotografiereConversație: Cum să nu pierdem/să stocăm informația? E bine să fim organizați și să creăm albume, colecții foto/video. Să descărcăm aplicații utile pentru diferite dispozitive: calculatoare de birou, laptopuri/tablete, telefoane inteligente Exerciții practice de organizare a colecțiilor tematice, albumelor de imagini, înregistrări audio și video

Editarea imaginilor – primii pași

Conversații: imaginile digitale și caracteristicile lor – dimensiuni, paletă de culori, rezoluție. Demonstrații practice, folosind planșe digitale/tradiționale, dispozitive digitale de proiecție, resurse educaționale digitale locale sau din locații web sigureExerciții de: aplicare a transformărilor geometrice; modificare a dimensiunii, copiere a fragmentelor, decupare, rotire, deplasare și multiplicare a fragmentelor copiate Aplicații practice în sala de calculatoare: decuparea unui fragment (rectangular, de formă liberă), excluderea din imagine a elementelor auxiliareConversații: Ce înseamnă un efect special aplicat unei imagini? Exemple folosind resurse din locații web sigure, planșe digitale/tradiționale, dispozitive de proiecție multimedia. Tipuri de efecte. Efecte artistice. Utilizarea efectelor artistice în aplicații pentru desktop/laptop și aplicații pentru dispozitive digitale, tip tabletă/telefon inteligentExerciții de: aplicare a efectelor artistice asupra imaginilor digitale Aplicații practice în sala de calculatoare: aplicarea efectelor automate (sugerate de aplicația pentru editarea imaginilor), aplicarea manuală a efectelor artistice (filtre, blurare, contrast, contur etc.), ajustarea manuală a parametrilor efectelor artistice. Conversații: Ce înseamnă formatul grafic al imaginii? Dependența calității imaginii de formatul ei graficProduse: fotografii digitale prelucrate artistic, în format adecvat


149

Clasa a VI-aUnități de conținut Activități de învățare și produse școlare recomandate

Căutăm date – inteligent!

Conversații: Locațiile sigure cum pot fi identificate? Ce înseamnă https? De ce este important să utilizăm doar date preluate din locații sigure? Locații web – replici ale resurselor tradiționale. Demonstrare (ecran de proiecție, dispozitiv tip tabletă/telefon inteligent). Britanica. com, locații verificate naționale, locații guvernamentale, locații educaționale, enciclopedii etc. Demonstrare: semnificația secvenței httpsExerciții de: identificare a locațiilor sigure după adresa lor web/identificare a adresei web după denumirea resursei tradiționale (exemplul DEX-ului: www. dex. ro)Conversații: Opțiuni și operații în caseta de căutare. Semnificația ”, + , –, AND, Or, NOT. Căutarea după o imagine digitalăDemonstrație: căutare după un domeniu web, căutare după un tip (format) dat de fișiereExerciții în clasa de calculatoare: căutare a informațiilor după criterii complexeConcurs: Găsește informația necesară într-un număr cât mai mic de treceri între paginile web

Hardware. Dispozitive de ieșire

Evocare: componentele hardware ale calculatorului/laptopului. Componentele și specificul utilizării dispozitivelor cu ecran tactil (tablete digitale, telefoane inteligente)Discuție: Cum afișăm texte și imagini? Ne oprim doar la ele? Ce fel de imprimante cunoaștem? Demonstrație în clasa de calculatoare: conectarea imprimantei la calculatorul de birou/laptop, selectarea dispozitivului de tipar, tiparul paginii de probă, tiparul documentuluiDiscuție tematică (și linia valorii): Ce tipuri de imprimante există? Prin ce se deosebesc acestea? Demonstrație practică: documente printate la diferite tipuri de imprimante. Ce înseamnă o imprimantă cu laser, o imprimantă cu jet, o imprimantă matriceală? Ce este o imprimantă 3D? Demonstrație: obiect printat 3DExerciții în clasa de calculatoare: conectarea imprimantei la un calculator/laptop, instalarea ajustarea parametrilor de tipar. Instalarea aplicației pentru tiparul 3D Exerciții de imprimare a documentelor, imaginilor. Imprimare alb/negru, colorStudiu de caz: Cum influențează rezoluția la tipar calitatea copiei tradiționale obținute?Studiu de caz: Imprimante – trecut, prezent și viitor Demonstrație: Dispozitive integrate – imprimantă și scaner. Copierea directă a documentelor. Specific de utilizare


150

Comunicarea în spațiul digital

Conversații: comunicarea interpersonală în mediul digital, instrumente și metode. Ce trebuie să știm, înainte de a începe să utilizăm instrumentele de comunicare? Completați lista aplicațiilor pentru comunicare: Viber, Skype, Messenger…Discuție: La care dintre aplicațiile de comunicare recurg elevii în afara orelor de curs? În ce scop? Întotdeauna știm oare cu cine vorbim?Exerciții de: completare a enunțurilor lacunare, tabelelor, schemelor pentru verificarea cunoașterii regulilor de securitateExerciții practice în sala de calculatoare (pentru instituțiile cu calculatoare desktop sau laptop) sau sala de clasă (instituții dotate cu tablete sau telefoane inteligente ale elevilor). Inițierea unei sesiuni de comunicare. Verificarea: Cine este interlocutorul tău? Ai oare dreptul de a comunica cu el? Ce trebuie să te pună în gardă când discuți cu cineva în spațiul digital?Conversații: Poșta electronică și funcțiile ei de comunicare. Rolul contului personal de e-mail. Importanța siguranței datelor de acces la cont. Cum se alege corect furnizorul serviciului de poștă electronică? Exerciții de: completare a datelor pentru deschiderea contuluiAplicații practice în sala de calculatoare: crearea contului de e-mail personal, folosind un prestator de servicii de poștă electronică verificat (mail. google.com, hotmail.com etc.)Conversații: Accesul la instrumentele de comunicare. Comunicarea sincronă (mesagerie) și asincronă – e-mail. Identificarea prezenței partenerului de discuție în rețeaExerciții de: comunicare cu colegii prin intermediul serviciilor de mesagerie, serviciilor de poștă electronică. Demonstrație: Transferul de fișiere prin rețea. Introducerea noțiunii de fișier(e)atașat(e). Ce putem și ce nu avem dreptul să atașăm? Discuții: Pericolele mesajelor cu fișiere atașate; virușii din cutia poștală. Vânătoarea de date personale. Mesajele – spam. Cum să ne protejăm?

Infrastructura digitală

Specificul modulului Educație Digitală impune dezvoltarea (iar în instituțiile în care lipsește – crearea) și menținerea infrastructurii digitale a instituției de învățământ. Aceasta presupune prezența a trei componente digitale:

• Hardware (echipamente)• Software (aplicații) educaționale și de sistem• Comunicații


151

Componenta Hardware în dotare minimă presupune: clasă de calculatoare cu cel puțin un post de lucru (calculator) pentru fiecare doi elevi, echipamente pentru tipar (imprimantă), proiector multimedia sau tablă interactivă. Dotarea clasei de calcula-toare cu echipamente periferice pentru digitalizare (scaner, cameră foto/video) va contribui la organizarea mai eficientă a procesului de predare – învățare – evaluare. În lipsa echipamentelor dedicate, la orele practice pot fi folosite echipamente digitale universale: tablete digitale sau telefoane mobile inteligente. În acest caz, urmează să fie instalate aplicații specializate pe dispozitive, pentru scanarea manuală și pentru captarea imaginilor.

Pentru clasele dotate cu echipamente digitale individuale (tablete) realizarea orelor în clasa de calculatoare (laboratorul de informatică) este opțională. Totuși, infrastructura clasei de calculatoare oferă un plus de siguranță și comoditate în cazul activităților practice, ce țin de conectarea/deconectarea dispozitivelor de proiecție, scanerelor, de transferul datelor între dispozitive etc.

Componenta Software presupune: prezența pe dispozitivele utilizate a unui sis-tem de operare oficial (Windows, Linux, iOS) în funcție de dispozitivele utilizate. Aplicațiile pentru editarea imaginilor se recomandă a fi utilizate din suita de acceso-rii ale sistemului de operare instalat (de exemplu, pentru sistemul de operare Win-dows, acestea vor fi Paint/Paint 3D (imagini) și Movie Maker (video). Pentru dis-pozitivele digitale cu sistem de operare iOS, Android, aplicațiile specializate vor fi descărcate din locațiile securizate Apple Store și Google Play.

Se recomandă utilizarea programelor de navigare asociate sistemului de operare al dispozitivelor folosite: Internet Explorer/Microsoft Edge – pentru calculatoarele și tabletele cu sistem de operare Windows, Safari – pentru calculatoarele și tabletele Apple, Chrome – pentru calculatoarele cu sistem de operare Linux (tablete cu sistem de operare Android).

Studierea unităților de învățare care se referă la utilizarea echipamentelor spe-cializate presupune instalarea pe dispozitive digitale a aplicațiilor software, care să asigure realizarea proceselor educaționale. Acestea vor fi: aplicații pentru scanarea automată sau manuală, editoare grafice on-line sau instalate local (având titlul de utilizare gratuit), de exemplu: Office lens (scanare, produs al Microsoft Corp.), Pixlr (https://pixlr. com/editor/), care dispun și de interfață în limba română.

Componenta Comunicare implică conectarea la rețeaua Internet a clasei de cal-culatoare și sălii de clasă în care se vor desfășura activitățile de predare – învățare. Capacitatea canalului de comunicare trebuie să fie suficientă, pentru a asigura conectarea concomitentă a până la 50 de utilizatori. În cazul utilizării dispozitivelor individuale (tablete), va fi asigurată conectarea lor la rețea, folosindu-se tehnologii fără fir, cu limitarea accesului, doar la locații ale resurselor educaționale verificate.

Modulul Robotică Lecțiile de Robotică trebuie organizate în așa mod, încât prezentarea teoriei afe-

rente subiectului și realizarea sarcinilor practice să fie la o distanță de timp foarte scurtă. Dacă există o pauză mai îndelungată între prezentarea teoriei și sarcina practică, beneficiul acestora este diminuat. În plus, configurarea și dezasamblarea


152

echipamentelor necesare pentru lecție ia destul de mult timp. Din aceste conside-rente, blocurile teoretice propuse elevilor trebuie să fie scurte, iar sarcinile practice, inițial, trebuie ghidate. Nivelul de complexitate și spațiul de creativitate ale sarcini-lor/proiectelor va crește treptat, spre sfârșit de curs.

În cazul în care elevii vor fi ghidați în activitatea lor independentă cu ajutorul unor exemple de structuri, scheme de construire, exemple de algoritmi sau suporturi teoretice, li se va oferi posibilitatea de a reflecta asupra celor studiate, de a stabili de sine stătător relațiile de reciprocitate dintre noțiuni și de a crea exemple similare. Profesorul trebuie să realizeze faptul că o mai bună înțelegere/asimilare a mate-rialului învățat în mod independent necesită oferirea unui feedback, pentru a evita fundamentarea unor concluzii eronate.

Prin activitățile propuse în cadrul cursului de Robotică, se dezvoltă următoarele tipuri de competențe specifice activităților unui savant și inginer:

- formularea întrebărilor și formularea problemelor; - crearea și utilizarea modelelor; - planificarea și efectuarea cercetărilor; - construirea explicațiilor și soluțiilor; - analiza și interpretarea datelor; - utilizarea gândirii algoritmice; - utilizarea în cadrul discuțiilor a unor argumente bazate pe date obiective; - căutarea, evaluarea și schimbul de informații. Principiul didactic de bază în cadrul acestui modul constă în antrenarea fiecă-

rui elev în activități de-a lungul întregului proces de instruire. Nivelul de bază de dezvoltare a competențelor specifice disciplinei poate fi atins doar atunci când în toate activitățile realizate la ore vor fi prezente etapele: cercetare/explorare; pro-iectare – creare – testare; prezentare/schimb de informații. La fiecare etapă, se vor forma competențe transversale: de învățare, de comunicare, acțional-strategice, de autocunoaștere și autorealizare, interpersonale, competențe de bază în matematică, științe și tehnologie, competențe digitale.

Activitățile de predare – învățare recomandate pentru disciplina școlară Robotică includ:

Identificarea și analiza problemelor. Cadrul didactic va încuraja elevii să abor-deze problemele în ansamblu, să stabilească prioritatea lor. Pentru proiecte, vor fi selectate misiuni de roboți cât mai sugestive, mai aproape de realitate, elevilor creându-se contexte cunoscute. Aceștia vor fi învățați că, înainte de a demara pro-cesul de concepere și modelare a unui robot, este indispensabil să fie definită exact misiunea acestuia, să fie analizate condițiile din eventualul mediu de lucru al robo-tului, să fie identificate problemele ce pot apărea atât în procesul de concepere a modelului de robot, cât și în construirea modelului în cauză.

Modelarea. Activitățile de modelare sunt foarte importante atât pentru dezvol-tarea dexterităților motorii fine, a atenției, preciziei și imaginației spațiale, cât și pentru dezvoltarea abilităților de construire, algoritmizare, programare și utilizare eficientă a sistemelor robotice. În calitate de resursă educațională, se recomandă folosirea seturilor dedicate de modele de roboți, a suporturilor didactice și mediilor de programare vizuală, aferente acestor seturi.


153

Proiectarea. Elevii vor fi orientați să conștientizeze importanța unei proiectări bazate pe concepte și idei de implementare bine gândite. În procesul proiectării propriu-zise, accentul se va pune pe dezvoltarea unei gândiri flexibile și critice, pe consolidarea capacităților de autoevaluare a soluțiilor propuse de către elevi și, în caz de necesitate, de revizuire și de îmbunătățire a propriilor soluții, formulate anterior.

Algoritmizarea. Realizarea misiunilor modelelor de roboți propuse elevilor vor implica, în mod obligatoriu, elaborarea de algoritmi, de la cei mai simpli – liniari, în clasele a V-a – a VII-a, până la algoritmi cu ramificări și repetitivi, în clasele a VII-a – a IX-a. Cadrul didactic va îndruma procesul de învățare prin propria experiență, propunându-le elevilor medii simulate de lucru, complexitatea cărora va crește de la o misiune la altă. În dezvoltarea algoritmilor, accentul se va pune pe pre-lucrarea datelor achiziționate de senzori, pe modalitățile de interogare a acestora, de prelucrare a întreruperilor, de schimbare a fluxului de execuție, în funcție de condițiile din mediile de lucru al roboților.

Programarea va fi predată și învățată prin prisma implementării algoritmilor de conducere cu roboții. Deși laboratoarele moderne de robotică oferă mai multe medii de programare, se recomandă utilizarea mediilor vizuale (grafice), adaptate la speci-ficul modelelor de roboți.

Jocurile didactice și competițiile cu modele de roboți. Aceste activități de predare – învățare vor fi folosite nu doar pentru creșterea atractivității științelor reale, dar și pentru însușirea cât mai profundă a principiilor de bază ale ciberneticii. Cadrul didactic va pune în prim-plan formarea capacităților de identificare de către elevi a legăturilor cazuale între misiunile realizate de către roboți, construcția aces-tora, algoritmii și programele de comandă cu roboții. Elevii vor fi orientați să facă analize ale experiențelor individuale și colective de participare la jocurile didacti-ce și/sau competițiile cu modele de roboți, să propună și să implementeze măsuri de îmbunătățire a construcțiilor, algoritmilor și programelor elaborate de către ei. Pentru ca jocurile didactice și competițiile cu modele de roboți să nu devină aca-paratoare pentru elevi, profesorul va reorienta atenția elevilor, îndrumându-i să se concentreze pe identificarea și analiza cauzelor de natură tehnică și algoritmică ale succeselor și/sau insucceselor modelelor de roboți concepuți de către ei.

7. Sugestii de evaluare

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării și învățării. Se reco- mandă, cu prioritate, abordarea modernă a evaluării, ca activitate de învățare. În acest context, evaluarea în cadrul disciplinei Educație tehnologică necesită revizuire, în cheia politicilor educaționale actuale, promovate de către MECC al Repub-licii Moldova.

Evaluarea criterială prin descriptori prezintă un sistem de eficientizare perma-nentă și diferențiată a predării, învățării și evaluării, prin introducerea criteriilor și


154

descriptorilor, fără acordarea notelor. Descriptorii sunt criterii calitative de evaluare, care descriu modul de manifestare a competențelor elevului și permit determinarea gradului de realizare a acestora (minim, mediu, maxim). În conformitate cu nivelul atins, descriptorii permit acordarea de calificative (suficient, bine, foarte bine) [4].

Obiectul evaluării în școala îl constituie rezultatele școlare individuale ale copi-lului. Rezultatele școlare includ un spectru larg: de la achizițiile elevilor în domeniul cognitiv (cunoștințe, priceperi, capacități, abilități), până la întregul spectru de com-portamente care contribuie la dezvoltarea personalității elevului (comportamente școlare din plan afectiv și psihomotor, deprinderi autoevaluative etc.).

Produsul școlar recomandat de curriculumul la disciplina Educație tehnologică reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegi și, eventual, părinți.

Pentru a proiecta procesul evaluării și a elabora instrumente de evaluare, cadrul didactic trebuie să selecteze produsul(ele) relevant(e) din lista celor recomandate de curriculum. Se admite propunerea unui produs opțional, în corespundere cu unitățile de competență(e) supusă(e) evaluării, prin corelare cu conținutul de învățare și activitățile de învățare – evaluare recomandate.

Pentru disciplina Educație tehnologică sunt prevăzute următoarele produ-se: lucrări individuale și colective, panouri decorative, obiecte modelate, colaje, decorațiuni, bibelouri, jucării, instalații decorative, obiecte utilitare de ceramică, decorațiuni de Crăciun, obiecte decorative pentru grădină, mesaje argumentative etc.

Lista produselor școlare are caracter deschis și poate fi completată continuu, dar este recomandabil de a identifica produsul adecvat fiecărei competențe/unități de competență, în contextul clasei concrete de elevi.

Tradițional, la disciplina Educație tehnologică, în cadrul fiecărui modul selectat pentru un semestru se disting:

- evaluarea inițială – predictivă;- evaluarea formativă – continuă;- evaluarea sumativă – finală. În toate cazurile menționate, evaluările se vor face prin criterii și descriptori. Sunt adecvate, totodată, și metodele de evaluare alternativă, precum: observarea

sistematică a comportamentului elevilor, urmărindu-se progresul personal; autoeva-luarea; realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile elevilor și să stimuleze, în același timp, dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, adaptate vârstei. Una dintre metodele alternative/complementare de evaluare este autoevaluarea.

Autoevaluarea presupune: - prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de evaluare; - încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări legate de modul de realizare a

sarcinii (conștientizarea criteriilor); - aplicarea controlată a unor grile de autoevaluare; - încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);- completarea unui chestionar la sfârșitul unei sarcini de lucru importante.


155

Autoevaluarea necesită valorificarea rezultatelor prin: - compararea acestora cu alte informații obținute de către învățător, prin inter-

mediul altor metode de evaluare;- inserarea lor în portofoliul elevului;- prezentarea periodică a acestora părinților, alături de alte informații, pentru a

oferi o imagine cât mai completă asupra evoluției elevului. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare,

a competențelor dobândite de către elevi și în contexte non-formale sau informale. Evoluția elevului va fi înregistrată, comunicată și discutată cu părinții. Pe parcursul întregii activități de învățare și evaluare, va fi urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecărui elev.

Recomandări de evaluare în cadrul Modulului Educație DigitalăAxarea procesului de predare – învățare – evaluare pe competențe generează o

structură continuă a evaluării, realizată prin evaluare formativă și testări sumative (finale). În baza activităților de evaluare, se obține motivarea elevilor și recepționarea unui feedback continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învățare, stimularea autoevaluării și evaluării reciproce, evidențierea succeselor, implemen-tarea evaluării selective sau individuale.

Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaționale digitale pentru testările asistate de calculator, atât local, cât și on-line.

În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuă a competențelor la elevi, reflectate în standardele educaționale. Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentru a permite o individualizare a evaluării și o motivare suplimentară a elevilor evaluați. Elaborarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor cores-punzătoare.

Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă, metode interactive, precum ar fi: studii de caz, lucrări practice, proiecte, tes-tări interactive asistate de calculator.

Activitățile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceștia vor fi informați de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare), condițiile de realizare a activității. Un aspect primordial îl constituie dotarea corespunzătoare a laboratoarelor școlare, inclusiv a claselor de calculatoare cu echipamente digitale, descrise în compartimentul Infra-structura digitală.

Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoștințelor, abilităților și competențelor elevilor, precum și a progreselor înregistrate de către aceștia. Luând în considerație specificul unităților de învățare ale modulului, mo-delele de evaluare pot fi diferite, în funcție de obiectivele unității concrete. Astfel, pentru unitățile de învățare Digitalizăm lumea din jurul nostru, Editarea imaginilor – primii pași se recomandă evaluarea în baza produselor finale elaborate: fotografii digitale și secvențe video, imagini editate.


156

Unitățile de învățare orientate spre formarea abilităților și competențelor de căutare și gestionare a informației (Căutăm date – inteligent!, Comunicarea în spațiul digital) nu presupun crearea unor produse „palpabile”. Prin urmare, se recomandă evaluarea clasică, prin aplicarea diverselor categorii de teste, inclusiv teste asistate de calculator, folosind toată varietatea categoriilor de itemi: cu alegere multiplă, cu răspuns scurt, adevărat/fals, răspuns numeric, potrivire de perechi, descriere etc. Toate aceste categorii sunt prezentate exhaustiv în literatura de specialitate, inclusiv în edițiile care apar în lista bibliografică anexată.

Pentru testările asistate de calculator, se recomandă platforme care permit ana-liza automată a răspunsurilor, atribuirea punctajelor, convertirea automată în note, evidența statistică în timp. De exemplu: Moodle – poate fi descărcat pentru utilizare locală de pe https: //moodle. org/ sau poate fi utilizată platforma unei instituții „gazdă”, Hot Potatoes (https: //hotpot. uvic. ca/), EdBase (http: //www. edbase. net) etc.

Sugestii de evaluare în cadrul Modulului RoboticăProcesul de predare – învățare – evaluare axat pe competențe generează o struc-

tură continuă a evaluării, realizată prin evaluări inițiale, formative și evaluări suma-tive (finale).

Activitățile de evaluare sporesc nivelul de motivație a elevilor și asigură obținerea unui feedback continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învățare, stimularea autoevaluării și a evaluărilor reciproce, punerea în evidență a succeselor și insucceselor.

Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă, lucrările practice, proiectele, testările interactive asistate de calculator.

Fiecare set educațional de robotică este însoțit de un suport didactic, care conține instrucțiuni pentru asamblarea modelelor de bază ale roboților, exemple de programe, dar și o serie de sarcini pentru lucrul individual. Îndeplinind aceste sarcini, elevii descoperă posibilitățile setului educațional, însușesc procedurile de asambla-re ale elementelor de bază din structura roboților. Structura curriculumului propus permite combinarea sarcinilor de bază, prezentate în suporturile didactice incluse în seturile educaționale, cu sarcini/misiuni deschise/individuale, în care elevii sin-guri proiectează, construiesc și programează roboți. Îmbinarea sarcinilor ghidate cu sarcinile deschise/individuale permite diferențierea gradului de dificultate, introdu-cerea elementelor de competitivitate și de joc, dezvoltarea creativității și creșterea nivelului de motivare a elevilor.

Evaluarea curentă/formativă se va realiza prin diverse modalități: observarea comportamentului elevului, analiza rezultatelor activității elevului, discuția/conversația, prezentarea proiectelor de activitate. Prin evaluarea curentă/formativă, cadrele didactice informează elevul despre nivelul de performanță și îl motivează să se implice în formarea și dezvoltarea competențelor.

Pentru a eficientiza procesele de evaluare, înainte de a demara evaluările propriu-zise, profesorul va aduce la cunoștința elevilor tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare) și condițiile de realizare a fiecărei evaluări.


157

În procesul evaluărilor continue, trebuie să se țină cont de specificul cursului de Robotică și anume de faptul că identificarea unei soluții care ar funcționa ideal nu este întotdeauna posibilă. Prin urmare, accentul trebuie pus pe procesul de lucru și pe analiza soluției finale propuse de către elevi, adică ce s-a făcut bine, ce s-ar fi putut face mai bine, ce s-ar putea de modificat pentru a îmbunătăți rezultatul. O atenție deosebită trebuie acordată programelor și explicațiilor date de către elevi referitor la elaborarea acestora. Realizând feedbackul, se va face atât o apreciere obiectivă a cunoștințelor și competențelor elevilor, cât și a progreselor individuale, înregistrate de către aceștia.

Evaluarea sumativă se va realiza la finele fiecărei unități de învățare, în baza simu- lării în laboratoarele de Robotică a unei situații-problemă, din contexte simulate variate, care solicită demonstrarea competențelor dobândite de către elev pe par-curs. Cadrele didactice vor elabora sarcini, de preferat sub formă de proiecte, prin care vor orienta comportamentul elevului spre demonstrarea sistemului de cunoștințe și abilități. În acest scop, vor fi clar stabiliți indicatorii și descriptorii de performanță ai procesului și produsului realizat de către elev. Accentul se va pune pe integrita-tea soluției. Evaluarea va examina diferite părți ale sistemului finalizat: mecanică, program, lucru în echipă, documentare și prezentare.

Proiectul trebuie evaluat prin probe de evaluare a competențelor, în baza situațiilor-problemă din laboratoarele de robotică:

- asamblarea și dezasamblarea structurilor de rezistență a modelelor de roboți;

- asamblarea și dezasamblarea sistemelor de locomoție a modelelor de roboți; - asamblarea și dezasamblarea modelelor sistemelor de execuție a roboților; - instalarea și dezinstalarea surselor de alimentare a modelelor de roboți;- instalarea și dezinstalarea unităților de comandă a modelelor de roboți; - instalarea și dezinstalarea senzorilor modelelor de roboți; - controlul manual al modelelor de roboți;- controlul automat al modelelor de roboți;- controlul manumatic al modelelor de roboți; - algoritmizarea proceselor de comandă cu modelele de roboți; - programarea în medii vizuale a modelelor de roboți. În calitate de produse pentru măsurarea competenței se vor folosi, după caz: - structuri de rezistență asamblate/dezasamblate; - sisteme de locomoție asamblate/dezasamblate;- sisteme de execuție asamblate/dezasamblate; - surse de alimentare instalate/dezinstalate; - unități de comandă instalate/dezinstalate;- senzori instalați/dezinstalați; - misiune a modelului de robot cu control manual îndeplinită; - misiune a modelului de robot cu control automat îndeplinită; - misiune a modelului de robot cu control manumatic îndeplinită; - mediu simulat de lucru al modelului de robot propus creat; - algoritm de comandă ce realizează misiunea propusă elaborat;


158

- program de comandă ce realizează algoritmul propus elaborat; - model de robot ce realizează misiunea propusă elaborat și programat.

Un exemplu de test

1. Selectați senzorul care măsoară distanța. Senzor ultrasonic Senzor de orientare în spațiu (Gyro) Senzor tactil

2. Sunt date trei programe. Cât timp se va roti motorul mare atașat la portul D pen-tru fiecare dintre cele trei programe? (Înscrieți răspunsul în coloana din dreapta a tabelului.)

3. Programele elaborate de Andy, Ioana și Dan sunt prezentate în imagine. (Notă: Motorul mare, care controlează roata din stânga robotului, este conectat la portul B, iar cel care controlează roata din dreapta – la portul C.)


159

Determinați valoarea de adevăr și bifați casetele Adevărat sau Fals pentru fiecare din următoarele afirmații:

1. Robotul programat de Andy va coti la stânga, apoi la dreapta Adevărat Fals

2. Robotul programat de Ioana se va deplasa doar înainte Adevărat Fals

3. Robotul programat de Dan se va deplasa/va realiza un cerc Adevărat Fals

Referințe bibliografice1. Cadrul de referință al curriculumului național aprobat prin Ordinul ministerului

nr. 432 din 29 mai 2017. 2. Curriculum școlar. Educația tehnologică, clasele V-IX. Chișinău, Editura „Prut

Internațional”, 2010. 3. Ghid de implementare a curriculumului modernizat la Educația tehnologică.

Chișinău, editura „Lyceum”, 2011. 4. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, MECC,

2017. 5. Standarde de eficiență a învățării. Chișinău, Editura „Lumina”, 2012. 6. Benedettelli D. The LEGO Mindstorms EV3 Laboratory. USA, 2014. 7. Carnauhov A., Pătrașcu D. Bazele teoretico-aplicative ale creației tehnice a elevi-

lor. Chișinău, Tipografia Centrală, 1997. 8. Cerghit I. Metode de învățământ, ediția a IV-a revăzută și adăugită. Iași, Editura

„Polirom”, 2006. 9. Ciobanu-Țurcanu V. Din istoria costumului. Chișinău, 2005. 10. Condraticova L. Creația meșterului bijutier Gheorghe Cojușneanu //Arta.

Chișinău, Editura „Princeps”, 2011. 11. Corlat S., Karlsson G., Braicov A. Metodologia utilizării TIC în învățământul supe-

rior. Chișinău, F. E. P. Tipografia Centrală, 2011.12. Crețu T. Psihologia vârstelor. Editura „Polirom”, 2009. 13. Croft B., Metzler D., Strohman T. Search Engines. Information Retrieval in practi-

ce. Pearson Education, 2011.14. Dabner D. Design grafic. Principiile și practica designului grafic. Enciclopedia

RAO, 2005. 15. Domșa Ș. Selecția materiilor inginerești. Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2004. 16. Domșa Ș. ș. a. Proiectarea materialelor. Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005. 17. Domșa Ș. Materiale inginerești speciale/avansate. Cluj-Napoca, Casa Cărții de

Știință, 2002. 18. Eșanu A. Educație tehnologică. Ghid pentru profesori, clasele a V-a – a IX-a.

Chișinău, Editura „Lumina”, 2001.


160

19. Ferrari M., Ferrary G., Hempel R. Building Robots with LEGO Mindstorms. Syngress Publishing Inc., 2002.

20. Ilie M., Jugureanu R. ș. a. Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de eLearning. Editura „Litera Internațional”, 2008.

21. Trobaugh James J. Mannie Lowe. Winning LEGO Mindstorms Programming. Apress.

22. Harman D. Ghid de fotografie digitală, București, Editura „Polirom”, 2009.23. Ciavarra H. Ручная лепка, Moscova, ACT Astreli, 2006.24. Husein G. Desen tehnic de specialitate. București, E. D. P., 1996. 25. Husein Gh., Tudose M. Desen tehnic. Chișinău, Editura „Știința”, 1993. 26. Manolescu M. Evaluarea școlară. Metode, tehnici, instrumente. București, Editu-

ra „Meteor Press”, 2005.27. Matei S., Cosma D., Sârbu Ion D., Sârbu M.-A. Metodica predării educației tehno-

logice. Editura „Arves”, 2008. 28. Mark R. Beginning LEGO Mindstorms EV3. Apress. 29. Mindler M. Didactica funcțională. Obiective, strategii, (traducere). Chișinău, Edi-

tura „Cartier educațional”, 2003. 30. Scheau I. (coordonator) Gândirea critică: metode active de predare – învățare.

Cluj-Napoca, Editura „Dacia”, 2004. 31. Sean A. The A-Z 3D Printing Handbook: The Complete Guide to Rapid Prototyping,

2016.32. Vermeșan H., Mudura P., Vermeșan, Gh., Berar A. Bazele teoretice ale tratamen-

telor termice. Oradea, Editura Universității, 2002. 33. White R. W. Interaction with search systems. USA, Cambridge University Press,

2016. 34. Михаилов С. М., Кулеева Л. М. Основы дизаина. Казань, Новое Знание,

1999. 35. Филиппов С. А. Робототехника для детеи и родителеи. СПб. : Наука, 2013. 36. http: //mindstorms. lego. com/en-us/News/ReadMore/Default. aspx?id=351333.37. https: //le-www-live-s. legocdn. com/wedo/pdfs/teacherguide/teacherguide-

ru-ru-v1. pdf.38. https://cancelaria. gov. md/ro/advanced-page-type/snd-moldova-2030.


Documents

CURRICULUM NAȚIONAL...ciplinelor la nivelul proiectării și realizării demersului didactic, în conformitate cu specificul disciplinei și particularitățile de vârstă ale elevilor