MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DREPT PUBLIC

CURRICULUM

la disciplina

„ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC”

(Ciclul I)

AUTOR:

Grigore PÎRŢAC,

dr. în şt. politice, conf. univ.

Contact direct: 60/20

Curs teoretic: 30/10

Lecţii practice: 30/10

Lucru individual:90/130

Forma de evaluare: examen

Nr. de credite: 5

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public

din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013

2

I. PRELIMINARII

Istoria dreptului românesc studiază apariţia şi evoluţia instituţiilor juridice

naţionale pe parcursul istoriei, urmând principalele etape de dezvoltare a dreptului

naţional. Istoria dreptului românesc oferă numeroase materiale studenţilor pentru a

înţelege principalele noţiuni juridice, pentru a le aborda sub diferite unghiuri de

vedere, din perspectiva pluridisciplinarităţii şi complexităţii fenomenelor sociale.

Studierea disciplinei Istoria dreptului românesc contribuie la educaţia

juridică a studenţilor, la sporirea nivelului de cultură juridică, realizând o tranziţie

treptată de la materia predată în liceu la cea de la Universitate.

Scopul disciplinei nu rezidă numai în acumularea de cunoştinţe privind

sistemul de drept naţional pe parcursul istoriei, dar urmăreşte şi aplicarea acestora

în practică, prin evaluarea unor modele ce s-au dovedit a fi eficiente sau

dimpotrivă ineficiente în organizarea societăţii umane şi reglementarea juridică a

principalelor relaţii sociale

Istoria dreptului românesc formează la studenţi aptitudinile de a evalua

dreptul ca un sistem dinamic, strâns legat de necesităţile vieţii sociale, de nivelul

de dezvoltare economic, politic, de tradiţii şi mentalitate naţională, de nivelul de

cultură a comunităţii naţionale. Aceste aptitudini ajută pe viitorii jurişti să devină

persoane multilateral dezvoltate, să aibă o viziune de ansamblu asupra sistemului

de drept, să evite formalismul excesiv şi analizele dogmatice.

Aplicarea diverselor metode de studiu şi modalităţi de a aborda fenomenul

juridic îi ajută pe studenţi să asimileze materia predată şi îi pregăteşte pentru

însuşirea disciplinelor de ramură, iar în calitatea lor de viitori jurişti - să înţeleagă

mai bine ramurile dreptului contemporan din Republica Moldova pentru a putea

participa cât mai efectiv la procesele de elaborare şi realizare a dreptului în

concordanţă cu rigorile statului de drept.

3

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul

modulului /

disciplinei în

planul de

învăţământ

Anul

de

studii

Semestrul

Numărul de ore Evaluarea

Responsabil

de modul /

disciplină Tota

l

pre

leg.

sem

.

ind

ivid

.

Nr. de

credite

Forma

de

evaluare

U.02.O.008.

zi I 2 150 30 30 90 5 examen G. PÎRŢAC

U.02.O. 006

frecvenţă

redusă

I 2 150 10 10 130 5 examen I. PASCALU

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Unităţi de conţinut Realizarea în timp

C S LI

zi f/r zi f/r zi f/r

1 Obiectul de studiu al IDR . 2 1 2 1 6 10

2 Statul şi dreptul geto-dac. 2 2 6 8

3 Instituţiile juridice din Dacia romană. 2 1 2 1 6 8

4 Formarea vechiului drept cutumiar romanesc. 2 2 6 8

5 Instituţii juridice romaneşti până la instaurarea dominaţiei

otomane. 2 1 2 1 6 10

6 Instituţii juridice romaneşti în timpul dominaţiei otomane. 2 1 2 1 6 8

7 Evoluţia instituţiilor juridice în Ţările Romane în perioada

regimului fanariot. 2 1 2 1 6 8

8 Organizarea socială, administrativă şi dreptul în Basarabia în

prima jum. a sec. XIX. 2 2 6 8

9 Instituţii juridice romaneşti în timpul Regulamentelor

Organice. Statul şi dreptul în Transilvania în 1691-1848.

Basarabia în prima jumătate a sec. XIX.

2 1 2 1 6 10

10 Formarea statului unitar romanesc şi a sistemului de drept

modern. 2 1 2 1 6 8

11 Instituţiile juridice ale Basarabie şi a Transilvaniei în a doua

jumătate a sec. XIX- începutul sec. XX. 2 1 2 1 6 10

12 Basarabia în 1917-1918. Formarea statului naţional unitar

roman. 2 1 2 1 6 8

13 Evoluţia constituţională a României în perioada interbelică.

Evoluţia dreptului roman în perioada 1918-1940. 2 2 6 8

14 Formarea RASSM. Instituţiile juridice şi de stat. Constituţia

din 1925. Constituţia din 1938. 2 1 2 1 6 10

15 Formarea RSSM. Insituţiile juridice în RSSM în 1940-1941.

Constituţia din anul 1941. Evoluţia RSSM în 1944-1985.

Evoluţia dreptului în Republica Moldova la etapa actuală.

2 2 6 8

Total 30 10 30 10 90 130

4

IV. COMPETENŢE

Competenţe generice:

1. Abilitatea de autoinstruire.

2. Favorizarea soluţionării problemelor prin colaborare.

3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale.

Competenţe specifice:

- să stabilească locul Istoriei dreptului romanesc în sistemul ştiinţelor juridice;

- să aprecieze rolul Istoriei dreptului romanesc în crearea de noi paradigme de dezvoltare

socială la etapa actuală;

- să evalueze raporturile dintre Istoria dreptului romanesc şi alte discipline juridice;

- să estimeze rolul Istoriei dreptului romanesc în sistemul raporturilor juridice;

V. OBIECTIVELE GENERALE

La nivel de cunoaştere studenţii trebuie:

- Să identifice izvoarele dreptului naţional şi să le plaseze corect în timp şi în spaţiu;

- Să determine trăsăturile caracteristice ale organizării sociale şi de stat pe parcursul

perioadei antice şi medievale;

- Să evidenţieze reglementarea problemelor privind regimul juridic al persoanelor în

timpul perioadei moderne;

- Să definească principalele noţiuni juridice pe baza materialului istoric, al evoluţiei

instituţiilor juridice;

- Să stabilească particularităţile instituţiilor juridice naţionale pe parcursul istoriei;

- Să identifice factorii de configurare a dreptului naţional la diferite etape de dezvoltare;

- Să descrie principalele etape de dezvoltare a sistemului de drept naţional;

La nivel de aplicare:

- Să stabilească legătura de cauzalitate între evenimentele sociale, politice, culturale şi

procesul de evoluţie a fenomenului juridic naţional;

- Să clasifice izvoarele dreptului naţional în baza diverselor criterii propuse de ei înşişi;

- Să analizeze sincronic şi diacronic ramurile dreptului naţional;

- Să argumenteze gradul (avansat sau retrograd) al reglementărilor juridice în fiecare

perioadă istorică;

- Să identifice elementele de continuitate şi discontinuitate în evoluţia instituţiilor juridice

naţionale pe parcursul perioadelor de evoluţie;

- Să aplice cunoştinţele dobândite la disciplina Istoriei dreptului românesc pentru a aprecia

esenţa dreptului, constantele şi variabilele dreptului.

5

La nivel de integrare:

- Să exprime propria opinie despre evoluţia istorică a instituţiilor juridice naţionale;

- Să utilizeze metode contemporane de cercetare a fenomenului juridic având la bază

perspectiva istorică;

- Să utilizeze cunoştinţele teoretico-istorice prin corelarea lor cu domeniul de activitate

profesională.

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

Subiectul 1. Obiectul de studiu al IDR Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească obiectul şi metodele de

studiere ale IDR

- să identifice Criteriile de periodizare a

IDR;

- să delimiteze izvorul de studiere de izvor

al dreptului.

Obiectul de studiu al IDR

Metodele de studiere şi importanţa studierii IDR;

Periodizarea IDR;

Izvoarele de studiere a IDR.

Subiectul 2. Statul şi dreptul geto-dac Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească conceptul democraţiei

militare

- să compare democraţia militară cu

organizarea statală a Daciei.

- să identifice izvoarele dreptului geto-dac şi

să stabilească linia evoluţiei principalelor

instituţii juridice din Dacia.

Organizarea social-politică a geto-dacilor în timpul democraţiei militare.

Formarea şi etapele de dezvoltare a Statului Dacia.

Izvoarele şi instituţiile dreptului geto-dac.

Subiectul 3. Instituţiile juridice din Dacia romană Obiectivele de referinţă Conţinuturi

– să definească termenii de organizare

administrativă, magistraţi, colonii, municipii

- să compare organele de administrare din

Dacia-stat independent şi din provincia

romană Dacia;

- să caracterizeze sistemele de drept

aplicabile în Dacia romană;

- să formuleze concluzii asupra dreptului

aplicat la reglementarea relaţiilor

contractuale..

Cucerirea Daciei şi transformarea ei în provincie romană.

Organizarea administrativă, financiară şi militară a provinciei Dacia romană.

Aplicarea dreptului roman în Dacia romană.

Tăbliţele cerate din Transilvania.

Subiectul 4. Formarea vechiului drept cutumiar romanesc Obiectivele de referinţă Conţinuturi

– să identifice factorii ce au favorizat

menţinerea identităţii etnice a daco-

romanilor

- să compare reglementarea juridică a

instituţiilor din Dacia şi Dacia romană cu

cele din Legea ţării;

Condiţiile de dezvoltare a populaţiei daco-romane după evacuarea Daciei

Formarea ţărilor şi a legii ţării

Instituţii de drept civil

Infracţiune şi pedeapsă

Procesul judiciar

6

- să formuleze concluzii asupra caracterului

sancţiunilor juridice conform vechiului drept

cutumiar.

Subiectul 5. Instituţii juridice romaneşti până la instaurarea dominaţiei

otomane Obiectivele de referinţă Conţinuturi

– să evidenţieze principalele categorii

sociale şi regimul lor juridic;

- să identifice elementele noi ale esenţei

organelor centrale şi locale

-să determine particularităţile izvoarelor şi

a ramurilor de drept şi evoluţia lor

comparativ cu epoca precedentă

-să identifice gradul de influenţă a dreptului

romano-bizantin

Întemeierea statelor medievale româneşti independente-Moldova şi

Valahia.

Organizarea socială şi de stat

Izvoarele şi ramurile dreptului.

Cartea românească de învăţătură. Alte izvoare.

Subiectul 6. Instituţiile juridice în timpul dominaţiei otomane Obiectivele de referinţă Conţinuturi

–să sintetizeze trăsăturile caracteristice ale

dependenţei statelor române de Imperiul

Otoman.

- să identifice factorii ce au influenţat

evoluţia organizării sociale şi de stat

- să compare nivelul de dezvoltare a

reglementărilor de drept civil şi penal

comparativ cu epoca precedentă

Formele de dependenţă a Moldovei, Valahiei şi Transilvaniei faţă de

Imperiul Otoman.

Evoluţia organizării sociale şi de stat

Reforma de 40 ani în Moldova şi Cartea românească de învăţătură. Alte

izvoare.

Subiectul 7. Instituţiile juridice ale Moldovei

şi Valahiei în timpul regimului fanariot Obiectivele de referinţă Conţinuturi

– să determine trăsăturile şi particularităţile

reformelor lui C. Mavrocordat;

- să caracterizeze diacronic izvoarele

dreptului din epoca fanariotă;

- să depisteze elementele medievale şi

moderne ale schimbărilor din sistemul de

drept.

Organizarea socială .Reformele sociale ale lui Constantin

Mavrocordat.

Organizarea de stat

Evoluţia dreptului civil, penal şi procesual penal.

Reformele judiciare ale lui Constantin Mavrocordat. Organizarea judiciară şi

procesul judiciar

Subiectul 8. Organizarea socială, administrativă şi dreptul în Basarabia în

prima jum. a sec. XIX Obiectivele de referinţă Conţinuturi

– să stabilească modificările intervenite în

organizarea puterii şi factorii ce le-au

generat.

- să determine trăsăturile noi ale stării

izvoarelor dreptului şi să le argumenteze;

- să aprecieze rolul Codurilor în viaţa

socială şi politică din epocă;

Schimbări în organizarea socială a Moldovei, Basarabiei.

Regulamentele organice şi organizarea de stat în baza lor

Organizarea administrativă a Basarabiei

7

- să definească conceptul „legi locale ale

Basarabiei”

- să formuleze opinii asupra politici

legislative a Imperiului Rus faţă de

Basarabia.

Încercări de modernizare a dreptului în Moldova şi Valahia. Codificarea.

Evoluţia ramurilor de drept.

Încercări de sistematizare a legilor locale în Basarabia

Subiectul 9. Constituirea sistemului de drept românesc modern Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să identifice factorii interni şi externi ce au

determinat formarea sistemului de drept

românesc modern

- să compare regimul politic sub imperiul

Statutului din 1864 şi a Constituţiei 1866.

- să evidenţieze, să argumenteze caracterul

democratic al instituţiilor dreptului

românesc din epocă.

- să caracterizeze principiile Codurilor

adoptate în 1864-1865

- să aprecieze elementele de continuitate şi

discontinuitate în reglementările juridice din

epocă..

Unirea Principatelor Moldova şi Valahia într-un stat unitar-România.

Reformele cociale şi politice ale lui Al.I.Cuza.

Constituţia din 1866 şi principiile ei.

Dreptul administrativ.

Dreptul civil şi legislaţia muncii.

Dreptul penal.

Dreptul de procedură civilă şi de procedură penală.

Subiectul 10. Instituţii juridice în Basarabia în a doua jumătate a sec. XIX-

începutul sec. XX Obiectivele de referinţă Conţinuturi

– să identifice trăsăturile şi particularităţile

reformelor din Basarabia;

- să compare reformele din Basarabia cu

cele din România şi să formuleze concluzii

Reforma agrară în Basarabia.

Reforma de zemstvă şi urbană în Basarabia.

Reforma judiciară şi izvoarele dreptului în Basarabia.

Subiectul 11. Instituţiile juridice în România interbelică Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească conceptul de unificare

legislativă şi să determine factorii ce

reclamau unificarea legislativă în România

interbelică.

- să aprecieze caracterul novator al

reglementărilor juridice din epocă.

- să caracterizeze principiile noi ale

dreptului din epocă;

- să compare regimul politic de până la 1938

şi după 1938.

Marea Unire şi recunoaşterea ei pe plan internaţional.

Drept constituţional.

Drept administrativ.

Drept civil şi legislaţia muncii.

Drept penal. Codul penal din 1937.

Dreptul de procedură civilă şi de procedură penală.

Subiectul 12. Instituţiile juridice în RASSM Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să identifice forţele implicate în crearea

RASSM şi obiectivele lor;

- să determine sistemul de organe centrale şi

locale şi competenţa lor;

- să analizeze diacronic şi sincronic

Activitatea grupului de iniţiativă şi crearea RASSM.

Elaborarea Constituţiei şi trăsăturile de bază ale Constituţiei din 1925.

8

Constituţiile RASSM şi Constituţiile

Române

- să stabilească principiile dreptului civil şi

penal din RASSM;

- să formuleze opinii asupra caracterului

sistemului de drept sovietic din RASSM.

Constituirea şi evoluţia aparatului de stat al RASSM.

Drept civil şi dreptul muncii.

Dreptul familiei

Legislaţia agrară

Subiectul 13. Instituţii juridice în RSSM (1940-1941) Obiectivele de referinţă Conţinuturi

– să argumenteze caracterul Pactului

Molotov-Ribbentrop.

- să aprecieze Legea din 2 august 1940

- să determine sistemul de organe centrale şi

locale din RSSM,

- să explice noţiunea de „aplicare temporară

a Codurilor ucrainene pe teritoriul RSSM”

- să compare principiile dreptului din RSSM

cu cel din România interbelică şi să

formuleze concluzii.

Proclamarea RSSM

Constituirea aparatului de stat şi problema cetăţeniei.

Adoptarea şi trăsăturile esenţiale ale Constituţiei din 1941.

Aplicarea temporară a codurilor ucrainene pe teritoriul RSSM

Subiectul 14. Instituţii juridice în RSSM postbelică Obiectivele de referinţă Conţinuturi

– să identifice cauzele ce au generat

modificările constituţionale din 1952

- să determine trăsăturile caracteristice ale

reformelor lui N.Hruşciov şi să aprecieze

rolul lor în evoluţia sistemului de drept

sovietic.

- să stabilească principiile dreptului şi

reflectarea lor în noile codificări.

- să analizeze conţinutul Constituţiei RSSM

din 1978, să compare cu Constituţia

precedentă.

Modificările constituţionale din 1952

Evoluţia aparatului de stat şi a regimului politic. Reformele lui N.

Hruşciov

Adoptarea codurilor RSSM

Adoptarea şi trăsăturile de bază ale Constituţiei RSSM din 1978.

Subiectul 15. Formarea RSSM. Instituţiile juridice în RSSM în 1940-1941.

Constituţia din anul 1941. Evoluţia RSSM în 1944-1985. Evoluţia dreptului

în Republica Moldova la etapa actuală Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să identifice cauzele care au dus la evoluţia

dreptului în Republica Moldova la etapa

actuală

- să analizeze conţinutul Constituţiei RSSM

din 1941,

- să compare cu Constituţia RSSM 1978

- Constituirea aparatului de stat şi instaurarea

regimului totalitar în RSSM

- Constituţia RSSM din 1941

- Constituţia RSSM din 1978

9

VII. LUCRU INDIVIDUAL

Nr. Produsul

preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare

Termen de

realizare

1.

Raport: de analiză

comparată a

instituţiilor de

drept penal a 2

epoci – până la

dominaţia

otomană şi în

timpul dominaţiei

otomane.

Studierea a două instituţii

Analiza structurii şi conţinutului acestora 2

epoci

Elaborarea raportului de analiză comparată.

- Analiza tăbliţelor cerate

găsite în Transilvania.;

- analiza detaliată a acestora;

- utilizarea cunoştinţelor

obţinute din studiile

anterioare

Până la

01.04.2013

2.

Referat: „Codul

civil român (1865)

şi Codul civil

francez (1804)”

Studiu bibliografic

Analiza noţiunii de cod

Elaborarea unei sinteze

(unui proiect)

- respectarea cerinţelor de formă

- numărul şi diversitatea surselor bibliografice;

- gradul de analiză noţiunii de răspundere

contravenţională

- modul de identificare şi gradul de analiza cauzelor

care înlătură sau influenţează

la aplicarea răspunderii

contravenţionale;

- volumul 10-12 pag. scris de mână

- calitatea concluziilor recomandărilor

Până la

10.04.2013

3.

Studiu de caz:

Începuturile

regimului

constituţional în

Principatele

Române.

identificarea cazului de studiat

analiza cazului şi a legislaţiei pertinente

realizarea studiului structurat

- relevanţa cazului studiat; - gradul de cunoaştere şi înţelegere şi unificarea

legislativă în Basarabia

interbelică.

- gradul de argumentare concluziilor.

Până la

20.04.2013

Notă: pentru realizarea obiectivelor tuturor conţinuturilor din curriculum va desfăşura activităţi

de studiu individual precum:

- studiul notiţelor de curs, ale manualelor şi materialelor didactice; - consultarea izvoarelor primare de studiere a IDR; - accesarea, acumularea şi studiul informaţiei din reţeaua Internet; - elaborarea de referate; - pregătirea pentru analiza în scris a subiectelor temei, a actelor normativ-juridice

cu valoare istorică;

- pregătirea pentru lucrări de control şi atestări semestriale.

10

VIII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucru individual la disciplina

Istoria dreptului românesc

1. Statul şi dreptul geto-dac.

2. Organizarea administrativă şi izvoarele dreptului în Dacia romană.

3. Legea ţării.

4. Organizarea socială şi de stat în Moldova, Muntenia şi Transilvania până la dominaţia

otomană.

5. Izvoarele dreptului şi evoluţia ramurilor dreptului (sec.XIV-m.sec.XVI).

6. Instituţiile juridice în timpul dominaţiei otomane.

7. Izvoarele dreptului şi instituţiile juridice în timpul regimului fanariot.

8. Instituţii juridice în epoca de tranziţie spre perioada modernă (în Moldova, Valahia,

Transilvania şi Basarabia).

9. Unirea Principatelor şi codificarea legislaţiei (a II j. a secIXI-înc sec.XX)

10. Legile locale din Basarabia şi reforma judiciară din a II j. a sec. XIX

11. Instituţii juridice în România interbelică

12. Formarea RASSM şi a sistemului de drept sovietic.

13. Evoluţia constituţională a României în perioada interbelică. Evoluţia dreptului roman

în perioada 1918-1940

14. Formarea RSSM. Instituţiile juridice şi de stat. Constituţia din 1978.

CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:

Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână şi 8-10 pagini tapate

1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat, conducător ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2010)

2. Cuprinsul (planul) 3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei

cercetate legătura cu specialitatea

4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiuni şi scris de mână: Capitolul 1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării)

1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. …

Capitolul 2 (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.)

2.2. 2.3. …

Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]

II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf,

1999. p. -199.

5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină) 6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse

11

IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz, aprecierea în rezultatul participării active la discuţiile din cadrul seminarului şi pe

parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control (testări), cum ar fi:

Lucrarea 1

1. Formarea şi dezvoltarea statului geto-dac

a)Relataţi despre statutul juridic al persoanelor în statul geto-dac.

b)Alcătuiţi schema organizării statale a statului geto-dac centralizat.

c)Argumentaţi forma de guvernământ în statul geto-dac.

2. Dreptul civil în principatele Române în timpul regimului fanariot.

a) Enumeraţi izvoarele de drept civil din Moldova şi Valahia.

b) Comparaţi reglementarea instituţiei proprietăţii în timpul dominaţiei otomani şi

în timpul regimului fanariot.

c) Expuneţi propria opinie referitor la necesitatea adoptării hrisovului de Sobor

1775.

Lucrarea 2

1.Obiectul de studiu al istoriei dreptului românesc

1.1. Relataţi ce metode se folosesc la studierea Istoriei dreptului românesc 1.2. Comparaţi obiectul de studiu al Istoriei dreptului românesc cu cel al Teoriei

generale a dreptului, stabilind asemănări şi deosebiri.

1.3. Exprimaţi opinia proprie despre necesitatea studierii Istoriei dreptului românesc.

2.Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Schimbări în organizarea socială a

Basarabiei în prima jum. a sec.XIX.

2.1.Numiţi anul anexării Basarabiei la Imperiul Rus şi enumeraţi categoriile sociale

principale ale Basarabiei în I.jum.a sec.XIX conform aşezământului din 1818.

2.2.Comparaţi statutul juridic al categoriilor sociale privilegiate de pe teritoriul

dintre Prut şi Nistru până la 1812 şi după 1812, stabilind asemănări şi deosebiri..

2.3. Exprimaţi –vă atitudinea faţă de politica socială dusă de Imperiul Rus în

Basarabia.

12

2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente

(ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4) care se va materializa într-un examen

scris incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:

Testul nr. 1

1. Organizarea administrativă a provinciei romane Dacia 1.1. Stabiliţi sensul termenilor: magistrat, colonii, municipii, Legatus Augusti propraetore.

Descrieţi reorganizările administrative efectuate în provincia romană Dacia şi stabiliţi

scopurile urmărite în această activitate.

1.2. Determinaţi modelele de organizare administrativă, financiară şi militară în provincia romană Dacia şi evaluaţi rolul elementului autohton.

2. Dreptul penal al României (1918-1939)

2.1. Determinaţi izvoarele dreptului penal al României (1918-1939).

2.2. Analizaţi dreptul penal al României în a II jumătate a sec. XIX- început sec.XX şi dreptul

penal al României interbelice (1918-1939). Stabiliţi asemănări şi deosebiri.

2.3. Comparaţi legislaţia penală din RASSM şi legislaţia penală a României interbelice, care

dintre ele era mai progresistă. Argumentaţi răspunsul.

Testul nr. 2

1. Organizarea administrativă a provinciei romane Dacia 1.1. Stabiliţi sensul termenilor: magistrat, colonii, municipii, Legatus Augusti

propraetore.

1.2. Descrieţi reorganizările administrative efectuate în provincia romană Dacia şi stabiliţi scopurile urmărite în această activitate.

1.3. Determinaţi modelele de organizare administrativă şi militară în provincia romana Dacia şi evaluaţi rolul elementului autohton.

2. Evoluţia dreptului real şi succesoral (mijlocul sec. XVI - începutul sec. XVIII.)

2.1. Determinaţi schimbările intervenite în instituţia proprietăţii în Moldova şi Valahia până la

instaurarea regimului fanariot.

2.2. Comparaţi dreptul de moştenire în timpul dominaţia otomane şi în secolul al XVIII,

stabiliţi asemănări şi deosebiri.

2.3. Propuneţi concepţia proprie despre evoluţia dreptului real şi succesoral prevăzut în

"Cartea românească de învăţătură" şi în „Îndreptarea legii”.

3. Constituţia a RASSM din 1925. 3.1. Determinaţi cauzele ce au dus la elaborarea şi adoptarea constituţiei RASSM din 1925.

3.2. Comparaţi structura Constituţiei RASSM din 1925 şi Constituţia României din 1923 şi

formulaţi concluziile.

3.3. Exprimaţi propria opinie faţă de statutul RASSM în baza Constituţiei sale

din l925 şi Constituţiei RSSU.

13

X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

la disciplina

Istoria dreptului românesc

1.Statul şi dreptul geto-dac.

2.Evoluţia dreptului în Republica Moldova la etapa actuală.

3.Evoluţia instituţiilor juridice romaneşti în perioada dominaţiei otomane. Izvoarele dreptului şi

evoluţia principalelor ramuri de drept.

4.Formarea RASSM. Instituţiile juridice şi de stat. Constituţia din 1925. Constituţia din 1938.

5.Evoluţia instituţiilor juridice în Ţările Romane în perioada regimului fanariot.

6.Evoluţia constituţională a României în perioada interbelică. Evoluţia dreptului roman în

perioada 1918-1940.

7.Instituţii juridice romaneşti în timpul Regulamentelor Organice. Statul şi dreptul în

Transilvania în 1691-1848. Basarabia în prima jumătate a sec.XIX.

8.Basarabia în 1917-1918. Formarea statului naţional unitar roman.

9.Organizarea administrativă şi izvoarele dreptului în Dacia romană.

10.Formarea RASSM şi a sistemului de drept sovietic.

11.Organizarea socială şi de stat în Moldova, Muntenia şi Transilvania pînă la dominaţia

otomană.

12.Legile locale din Basarabia şi reforma judiciară din a II j. a sec. XIX.

13.Instituţii juridice în epoca de tranziţie spre perioada modernă (în Moldova, Valahia,

Transilvania şi Basarabia)

14Formarea RSSM.

15Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Schimbări în organizarea socială a Basarabiei în prima

jum. a sec.XIX.

16Constituţia RSSM din 1952.17.Constituţia RSSM din 1978.

17.Constituirea aparatului de stat şi istaurarea regimului totalitar în RSSM.

18.Problema cetăţeniei locuitorilor Basarabiei şi Bucovinei de Nord după 28 iunie 1940.

19.Aplicarea temporară a codurilor RSS Ucrainene pe teritoriul RSSM.

20.Dreptul civil,dreptul familiei şi dreptul muncii în RASSM.

21.Constituirea aparatului de stat în RASSM în 1924-1937.

22.Istutuţiile juridice ale Romăniei în perioada interbelică.

23.Fenomenele revoluţionare din 1917 din Basarabia şi restabilirea statalităţii naţionale.

24.Instituţiile juridice în Basarabia în a doua jum.a sec.XIX.

25.Izvoarele de drept şi legile locale ale Basarabiei pînăla a,1917.

26.Evoluţia dreptului în Moldova în timpul regimului fanariot.

27.Modificările constituţionale din RSSM din a.1952.

XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ

la disciplina

Istoria dreptului rominesc

1.Instituţiile juridice în Basarabia în a doua jum.a sec.XIX.

2.Izvoarele de drept şi legile locale ale Basarabiei pînăla a,1917.

3.Evoluţia dreptului în Moldova în timpul regimului fanariot.

4.Modificările constituţionale din RSSM din a.1952.

5.Aplicarea dreptului penal şi dreptului de procedură penală în RASSM.

6.Reforma judecătorească şi izvoarele dreptului în Basarabia.

14

XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

a) Literatura obligatorie:

1.E.Aramă. Istoria dreptului românesc. -Chişinău, 2003.

2.E.Aramă, V. Coptileţ. Evoluţia dreptului public pe teritoriul dintre Prut şi Nistru în prima

jumătate a secolului al XIX-lea.,Ştiinţa.2003-Chişinău.

3.Zinaida Lupaşcu Instituţiile politice şi cele juridice din Basarabia 1812-1917,ed.ARC,2004,

Chişinău.

4. Лупашку З. История румынского государства и права. Кишинэу, 2003.

5. E.Aramă, V.Coptileţ. Istoria dreptului românesc. CEP USM, 2002

6.V.Coptileţ. Culegere de scheme la istoria dreptului românesc. CEP USM, 2004.

7. E.Aramă, V.Coptileţ. Istoria dreptului romanesc. Chişinău,2012.

b) Literatura suplimentară

1.E.Cernea,E.Molciţ.Istoria statului şi dreptului românesc .-Bucureşti, 1992;1994; 1996; 1999

2.Emil Cernea. Istoria statului şi dreptului românesc.-Bucureşti,1976.

3.D.Firoiu. Istoria statului şi dreptului românesc:-Iaşi: Chemarea,1994.

4.Maria Dvoracek. Istoria dreptului românesc. –Iaşi: Chemarea,1992.

5.Vl.Hanga. Istoria dreptului românesc.. Dreptul cutumiar.-Iaşi .1993,

6.Emil Cernea, Istoria dreptului românesc.-Bucureşti, 1993.

7.Mihai T.Oroveanu. Istoria dreptului românesc şi evoluţia institiţiilor constituţionale.-

Bucureşti,1992.

8.V. Hanga, D.Firoiu ş.a. Istoria dreptului românesc.Vol. 1; Vol.II, p.I şi II.-Bucureşti, 1980,

1984, 1987.

9.Liviu P.Marcu. Istoria dreptului românesc.-Bucureşti: Lumina Lex, 1997.

10..Ion Gheorghiu –Brădet. Istoria dreptului românesc.-Braşov, 1994.

11.Vechiul drept românesc.Repertoriul izvoarelor 1340-1640.-Bucureşti,1994.

12.Mihai Ruga, Florea Opren. Istoria dreptului românesc.-Arad :Editura servo-Sat, 1997.

13.Banciu Angela.Istoria vieţii constituţionale în România.-Bucureşti, 1996.

14.Tudor Drăganu. Începuturile şi dezvoltarea regimului parlamentar în România.-Bucureşti,

1991.

15.Andrei Smochină.Organele constituţionale ale R.Moldova în condiţiile regimului totalitar.-

Chişinău,2001.

16.Elena Aramă Controlul de constituţionalitate a legilor:istorie şi actualitate.-Chişinău,2000.

17.Elizabeta Trăistaru, Geneza democraţiei constituţionale din România.-Craiova,1996.

18.Constantin C. Giurescu. Viaţa şi opera lui Cuza –Vodă.- Bucureşti,1965.

19.Feodorov G.C.Государственно-административное устройство и местное право

Бессарабии (1912-1917) Chişinău,1974

20.Aramă Elena. Эволюция правовых институтов средневековой Молдовы (XV-XVIII), -

Chişinău,1999.

21.Andreiţă L-M. Tradiţii ale gîndirii politico-juridice româneşti, Bucureşti 1993.

22.Rotaru M. „Istoria dreptului romanesc”, Chisinau 2008.