Curs 05 Teoria Arhitecturii Ta02

7/28/2019 Curs 05 Teoria Arhitecturii Ta02

1/54

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

A R H I T E C T U R A

T E D R A D E T E O R I A A R H I T E

C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CURS 05 EDMUND N.BACON:Forma arhitecturala este punctul decontact intre volum si spatiu . . .Forma arhitecturala, textura,materialele, modularea luminii si aumbrei, culoarea, toate se combinapentru a induce calitate spiritului cearticuleaza spatiul. Calitatea arhitec-turii va fi determinata de abilitatearoiectantului de a folosi si relationa

C O M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T |

C A

FORMAFORME PRIMARE

aceste elemente, atat la interior catsi in spatiul din jurul cladirii.

FORMAFORME PRIMARE


2/54



T E D R A D E T E O R I A A R H I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Forma esate un termen care are maimulte intelesuri.FORMA ca aparenta exterioara cepoate fi recunoscuta si careidentifica. Un scaun; sau persoanacare sta pe scaun.FORMA ca aluzie la o conditieparticulara in care ceva se intampla,actioneaza sau se manifesta. Gheatasau aburul ca forme / stari ale apei.


T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T |

C A

FORMAFORME PRIMARE FORMA

DEFINITIEIn artele vizuale de cele mai multeori utilizam termenul de FORMApentru a denumi structura formala aunei lucrari modul in care elementele si partile compozitiei sunt aranjate si coordo-nate

pentru a alcatui un tot, pentru a produce o imagine coerenta.


3/54




Ne vom referi in cadrul cursului laFORMA atat ca structura internaca si ca definire exterioara.FORMA este principiul care conferaunitate intregului.

Limba engleza: FORM SHAPELimba romana: FORMA CONTUR

In vreme ce FORMA include de cele


T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T |

C A


mai multe ori un sens al tridimensio-nalitatii plinului sau volumului,

CONTURUL se refera strict laaspecte esential formale ce definescaparenta configuratia saudispunerea relative a liniilor sicontururilor care delimiteaza oforma sau figura.


4/54




PROPRIETATILE FORMEI

CONTURUL

DEFINITIE = Desenul sausuprafata care delimiteazaconfiguratia unei forme intr-un moddefinitoriu.

Conturul este atributul principalprin care identificam si categirisimformele.


T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T |

C A



5/54





MARIMEADEFINITIE = Dimensiunile fizicede lungime, latime si adancime aleformei.


T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T |

C A


an vor m e mar me acu am sde PROPORTIE si de SCARADaca proportiile unei forme suntdate de aceste dimensiuni, scaraeste determinata de marimea

formei relativa la alte forme intr-un context anume.


6/54





Culoarea este proprietatea caredistinge cel mai bine forma de ceeace o inconjoara.Culoarea influenteaza greutateavizuala a unei forme.


T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T |

C A


CULOAREADEFINITIE = Un fenomen delumina si perceptie vizuala ce poatefi descris in termenii perceptieidrept nuanta, intensitate si

tonalitate cromatica.


7/54



T E D R A D E T E O R I A A R H I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R

H I T E C T U R A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


Textura determina gradul in caresuprafata unei forme reflecta sauabsoarbe lumina.


T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T |

C A


TEXTURADEFINITIE = Calitatea vizuala simai ales tactila pe care o capata osuprafata prin marime, contur,aranjament si proportiile partilorcomponente.


8/54






POZITIADEFINITIE = Amplasarea formeifata de ceea ce o inconjoara saufata de campul vizual din care faceparte.

Formele au deasemenea proprietati ce tin de relatiile intre elemente,care guverneaza schemele de compunere ale elementelor formale .

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T |

C A



9/54






ORIENTAREADEFINITIE = Directia pe care o

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T | C A


referinta, punctele de vedere, fatade alte forme sau fata deobservator.


10/54






C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



INERTIA VIRTUALADEFINITIE = Gradul deconcentrare si stabilitate al uneiforme.INERTIA VIRTUALA a formeidepinde de geometria sa dar si deforta gravitatiei, orientarearelativa la planul de referinta siplanul de vedere


11/54






Toate aceste proprietati ale formeisunt in realitate influentate deconditiile in care le privim.

* o modificare de perspectiva sau

unghi de vdere ofera ochiului nostrucontururi sau aspecte diferite aleformei* distanta la care ne aflam determinamarimea a arenta a ormei

POZITIA

ORIENTAREA

.

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



INERTIA VIRTUALA

* calitatea luminii influenteazaclaritatea conturului si structuraformei* campul vizual din jurul formeiinfluenteaza abilitatea noastra de aciti sau identifica forma


12/54





Toate aceste proprietati ale formei suntin realitate influentate de conditiile incare le privim.

o modificare de perspectiva sau unghi

de vdere ofera ochiului nostru contururisau aspecte diferite ale formei

distanta la care ne aflam determina

POZITIA

ORIENTAREA

.

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



calitatea lumina influenteaza claritateaconturului si structura formei

* campul vizual din jurul formei

influenteaza abilitatea noastra de a citisau identifica forma

FORMA

INERTIA VIRTUALA


13/54




CONTURUL

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



Conturul se refera la desenul caracteristic al unei figure plane sau

configuratia suprafetei unei forme volumetrice. Conturul este primulelement prin care recunoastem, identificam, si categorisim orice figura siforma. Perceptia noastra asupra conturului depinde de gradul contrastuluivizual care exista de-a lungul separatiei intre figura si ceea ce o inconjoarasau intre forma si fond.


14/54




CONTURUL

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



Modelul miscarii ochiului pentruparcurgerea unei figuri, conformcercetarilor prof.Alfred Yarbus de laInstitutul pentru prpblemele detransmitere a informatiilor/Moscova.Dupa Francis Ching


15/54




In arhitectura ne preocupa in legatura cuconturul urmatoarele elemente:~ pardoseala, peretele si planuriletavanului care inchid spatiul.~

CONTURULVilla Stein / Le Corbusier

In acest proiect compozitia ilustreazaun joc intre contururile unor volumesi contururile unor suprafete.

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



inchiderilor spatiului.~ silueta si desenul formei cladirii


16/54



T E D R A D E T E O R I A A R H I T

E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CONTURUL

Exemplele care urmeaza ilustreaza modul in care conturarea jonctiunii dintre

volum si spatiu exprima maniera in care contururile volumului cladirii sedesprind de planul de fundal si se deseneaza pe cer.

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



Pavilionul central. Horyu-Ji Temple / Japonia


17/54




CONTURUL

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R


FORMAFORME PRIMARE FORMAMoscheea Suleymanyie / Constantinopol


18/54




Psihologia Gestalt afirma ca mintea actioneaza asupra campului vizualsimplificand pentru a-l intelege. Intr-o compozitie de forme, tindem sareducem ceea ce se afla in campul nostru vizual la contururile cele mai simplesi mai regulate. Cu cat conturul este mai simplu si mai regulat cu atat estemai usor de perceput si inteles.

FIGURI REGULATE

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



Din geometrie stim ca cercul si infinita serie depoligoane regulate care sunt inscrise in acestaconstituie figurile geometrice regulate.

Dintre acestea cele mai importante sunt primele,respectiv cercul, trunghiul si patratul.


19/54




CERCUL

O curba plana avand toate puncteleechidistante fata de un punct

exterior curbei.

TRINGHIUL

O fi ura lana avand trei laturi si trei

FIGURI REGULATE

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 |

2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



unghiuri.

PATRATUL

O figura plana avand patru laturi egale

si patru unghiuri drepte.


20/54




CERCUL

Cercul este o figura centralizata, introvertita,ceea ce il face sa fie in mod normal stabil,concentrat in sine. Plasand un cerc in centrul unuicamp centralitatea sa inerenta se intareste.

Asociind cercul unor forme drepte sau unghiularesau plasand un element de-a lungul circumferinteisale,se poate induce in cerc o aparenta miscarede rotatie.

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 |

2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U

L 2 | L E C T

. D R




21/54




Cercul este o figura centralizata, introvertita,ceea ce il face sa fie in mod normal stabil,concentrat in sine.Plasand un cerc in centrul unui campcentralitatea sa inerenta se intareste.

CERCUL

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 |

2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U

L 2 | L E C T

. D R


FORMAFORME PRIMARE FORMAPlanul unui Oras Ideal Sforzinda / Antonio Filarete - 1464


22/54




Asociind cercul unor forme drepte sau unghiularesau plasand un element de-a lungul circumferinteisale,se poate induce in cerc o aparenta miscarede rotatie.

CERCUL

Planul unui tatru roman - Vitruvius

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 |

2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U

L 2 | L E C T

. D R


FORMAFORME PRIMARE FORMAEpidaur teatrul in aer liber


23/54




TRIUNGHIUL

Triunghiul semnifica stabilitate.Cand este asezat pe una dintre laturi, trunghiul este ofigura extrem de stabila.Cu toate acestea, cand este rezemat pe unul dintrevarfurile sale, trunghiul poate fi intr-o stare precara deechilibru, in balans, sau sa devina instabil si sa tinda sa serastoarne catre una dintre laturi.

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U

L 2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T

| C A



24/54




TRIUNGHIUL

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U

L 2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T

| C A

FORMAFORME PRIMARE FORMAOscar Niemeyer Muzeul de Arta Moderna / Caracas 1955


25/54




TRIUNGHIUL

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U

L 2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T

| C A


Robert Berger House 1951

F.L.Wright Vigo Sundt House / Madison, Wisconsin 1942


26/54



T E D R A D E T E O R I A A R H I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A

R H I T E C T U R A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

TRIUNGHIUL

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N T

| C A

FORMAFORME PRIMARE FORMAPiramida lui Keops, Gizeh


27/54





PATRATUL

Patratul reprezinta purul si rationalul.Patratul este o figura bilateral simetrica avand doua axeegale si perpendiculare intre ele.Toate celelalte dreptunghiuri pot fi considerate varianteale patratului deviatii de la norma prin adaugari deinaltime sau latime.Ca si trunghiul, patratul este stabil cand rezema pe unadin laturile sale si devine dinamic cand este rezemat peunul din colturile sale.Cand cele doua diagonale sunt

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



una verticala, respectiv cealaltaorizontala, totusi, patratul seAfla intr-o stare de echilibruin balans.


28/54





PATRATUL

Compozitii rezultand din rotatia si modificarea patratului

C O

M P O Z

I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R




29/54

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


30/54





PATRATUL

C O

M P O Z

I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R


FORMAFORME PRIMARE FORMAAgora din Efes Turcia

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTS HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


31/54




R H I T E C T U R A | U SUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

SUPRAFETE

In tranzitia de la contururile planurilor la volumele formelor se afla domeniul

suprafetelor. In primul rand, suprafetele se refera la orice figura avand numaidoua dimensiuni, cum ar fi o suprafata plana. Cu toate acestea, termenul desuprafata se poate poate referi si la multimea de puncte a unei curbebidimensionale definind limita unui solid tridimensional.Exista o intreaga clasa de astfel de curbe ce pot fi generate si care fac parte

din familia geometrica a curbelor si liniilor drepte.Aceasta clasa de suprafetecurbe cuprinde urmatoarele:

C O

M P O Z

I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



suprafete cilindrice suprafete de translatie suprafete riglate suprafete de rotatie paraboloizi

paraboloizi hiperbolici

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENTS HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


32/54

V . . .


T E D R A D E T E O R I A A R H I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A | U SV . . .

SUPRAFETE CILINDRICE

DEFINITIE = Suprafetele generate de glisarea unei linii drepte de-a lungulunui plan curb sau viceversa.In functie de curba, o suprafata cilindrica poate fi circulara, eliptica sauparabolica. Din cauza geometriei de linii drepte, o suprafata cilindrica poate fi

SUPRAFETE

C O

M P O Z

I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



.

Louis I. Kahn Kimbell Art Museum

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


33/54


T E D R A D E T E O R I A A R H I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A | U SUPRAFETE

SUPRAFETE DE TRANSLATIE

DEFINITIE = Suprafetele de translatie generate de culisarea unui plan curbde-a lungul unei linii drepte sau deasupra unui alt plan curb.

C O

M P O Z

I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



SUPRAFETE RIGLATEDEFINITIE = suprafete riglate sunt generate de miscarea unei linii drepte.Din cauza geometriei de linii drepte, o suprafata riglata este in general mai usor decofrat si de costruit decat suprafetele de rotatie sau de translatie.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENTU

S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


34/54



SUPRAFETE DE ROTATIE

DEFINITIE = suprafetele de rotatie sunt generate de rotarea unui plan curb fatade o axa.

C O

M P O Z

I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R


FORMAFORME PRIMARE FORMAPantheonul din Mosta - Malta

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENTU



35/54



PARABOLOIZI

DEFINITIE = paraboloizii sunt suprafete ale caror intersectii de planuri sunt fieparabole si elipse sau parabole si hiperbole.Parabolele sunt planuri curbe generate prin miscarea unui punct care ramaneechidistant fata de o linie si un punct fix care nu se afla pe aceasta linie.Hiperbolele sunt planuri curbe formate de intersectia unui con circular drept cu unplan care taie cele doua jumatati ale conului.

C O

M P O Z

I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



PARABOLOIZI HIPERBOLICIDEFINITIE = paraboloiziI hiperbolici sunt suprafete generate de glisarea uneiparabole avand curbura ascendenta de-a lungul unei parabole avand curburadescendenta sau de glisarea unui segment de linie dreapta avanad cele douacapete pe doua linii curbe. Pot fi considerate in acelasi timp suprafete riglate sisuprafete de translatie.


AU


SUPRAFETE


36/54



Suprafetele riglate au o curbura ascendenta pe o directie si o alta

descendenta pe o directie perpendiculara. Zonele avand curbura descendentaprezinta un aspect de arc in timp ce zonele avand curbura ascendenta secomporta ca o structura pe cabluri. Daca colturile unei suprafete riglate nusunt sustinute va fi prezent un efect suplmentar, intreaga suprafatacomportandu-se ca o grinda.

C O

M P O Z

I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R




A U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

SUPRAFETE


37/54

A R H I T E C T U

R A

T E D R A D E T E O R I A A R H I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A | SUPRAFETE

Baza geometrica pentru aceste suprafete curbate poate fi utilizata efectiv

in modelarea digitala tot atat de bine ca si in descrierea, fabricarea siasamblarea elementelor si componentelor curbiliniare in arhitectura.Fluiditatea suprafetelor curbe contrasteaza cu natura unghiulara a formelorrectiliniare si sunt potrivite pentru a descrie forma unor structuri cu panzesubtiri precum si a unor elemente de inchidere neportante (tavane, invelitori).

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R




A| U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

SUPRAFETE


38/54

A R H I T E C T U

R A

T E D R A D E T E O R I A A R H I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A | SUPRAFETE

Suprafetele curbate simetrice, cum sunt domurile si boltile au o inerenta

stabilitate. Suprafetele curbe asimetrice, pe de alta parte, pot fi maiviguroase si mai expresive ca natura. Contururile lor se schimba dramatic infunctie cum sunt vazute din unghiuri diferite.

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R





VOLUME PRIMARE


39/54

A R H I T E C T U

R A

T E D R A D E T E O R I A A R H I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A | VOLUME PRIMARE

Cuburi, conuri, sfere, cilindrii sau piramide, sunt forme primare grozave, pecare lumina le pune in valoare; imaginea acestora este dinstincta si tangibilafara ambiguitate. Pentru aceasta ratiune ele sunt forme frumoase, cele maiminunate forme. [Le Corbusier]

Contururile primare pot fi extinse sau rotite pentru a genera forme

volumetrice sau volume care sunt distincte, regulate si usor de recunoscut.Cercurile genereaza sfere si cilindrii;triunghiurile genereaza conuri si piramide;patratele genereaza cuburi.In acest context termenul de solid

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



nu se refera la duritatea substanteici mai curand la corpul sau figurageometrica tridimensionala.



VOLUME PRIMARE


40/54

A R H I T E C T U

R A

T E D R A D E T E O R I A A R H

I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A | VOLUME PRIMARE

SFERA

Un solid generat de miscarea de revolutie aunui semicerc in jurul diametrului sau, a caruisuprafata este constituita din toate puncteleechidistante fata de centru.O sfera este o forma centralizata siconcentrata in cel mai inalt grad. Ca si cerculdin care este generata, este centrata in sinesi in mod normal stabila in mediul sau. Poatesugera rotirea intr-o parte, cand este plasatae un lan inclinat. Din orice unct s era se

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R

U L

2 | L E C T

. D R



vede ca un contur circular.

Atomium BruxellesC-N Ledoux Maupertius 1775


A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

VOLUME PRIMARE


41/54

A R H I T E C T U

R A


I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A

| VOLUME PRIMARECILINDRUL

Solidul generat de miscarea de revolu-tie a unui dreptunghi in jurul uneia dinlaturile sale. Cilindrul este centralizatfata de axa care trece prin centrelecelor doua fete circulare.De-a lungul acestei axe cilindrul poatefi usor extins. Cilindrul este stabildaca este rezemat pe una din fetelesale circulare; devine instabil inmomentul in care axa sa central este

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R

U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N

T | C A

FORMAFORME PRIMARE FORMAEero Saarinen Capela M.I.T / Cambridge, Massachusetts

inclinata fata de verticala.


A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

VOLUME PRIMARE


42/54

A R H I T E C T U

R A


I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E A R H I T E C T U R A VOLUME PRIMARE

CONUL

Solidul generat de miscarea de revolutie aunui triunghi drept in jurul uneia dintrecatetele sale. Ca si cilindrul, conul este oforma extrem de stabila cand reazema pebaza sa circulara si este instabil in momentulin care axa sa verticala este inclinata saurasturnata. Conul poate de asemenea sarezeme pe varful sau aflandu-se intr-o stareprecara de echilibru.

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R

U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N

T | C A

FORMAFORME PRIMARE FORMAEtienneEtienneEtienneEtienne- ---LouisLouisLouisLouis BouleeBouleeBouleeBoulee proiectproiectproiectproiect pentrupentrupentrupentru un ununun cenotaf cenotaf cenotaf cenotaf 1754175417541754


AA | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

VOLUME PRIMARE


43/54

A R H I T E C T U

R A



PIRAMIDA

Un poliedru avand baza poligonala si feteletringhiulare intalnindu-se intr-un varf comun.Piramida are proprietati similare celor aleconului. Deoarece toate suprafetele sale suntplane, totusi, piramida poate rezema de omaniera stabila pe oricare din aceste fete.In timp ce conul este o forma moale,piramida este relativ unghiulara si dura.

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2 | 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R

U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N

T | C A

FORMAFORME PRIMARE FORMAI. M. Pei Extindere Louvre / Paris



VOLUME PRIMARE


44/54

A R H I T E C T U

R A



CUBUL

Un solid prismatic delimitat desase fete patrate egale.Unghiul dintre oricare doua feteadiacente este drept. Din cauzaegalitatii dimensiunilor sale cubul

este o forma statica, careia iilipseste aparent orice miscare saudirectie.Cubul este o forma stabila cu

C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R

U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N

T | C A


rezemat pe unul dintre colturi saupe una dintre muchii.Desi profilul sau unghiular esteinfluentat de punctul din care esteprivit, cubul ramane o forma

recognoscibila in cel mai inalt grad.

Focs House Erlichhausen Architects



VOLUME PRIMARE


45/54

A R H I T E C T U

R A



C O

M P O Z I T I A I N

T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N

T | C A

FORMAFORME PRIMARE FORMAMichael Graves Hanselmann House


AR A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORME REGULATE SI NEREGULATE


46/54

A R H I T E C T U

R A


I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E

A R H I T E C T U R

DEFINITIE

Formele regulate sunt cele alecaror parti sunt legate intre ele deo maniera consistenta si ordonata.Ele sunt in general stabile innatura si simetrice fata de una saumai multe axe. Sfera, cilindrul,conul, cubul si piramida suntexemple de forme regulate.


T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N

T | C A




FORME REGULARE SI NEREGULATE


47/54

A R H I T E C T U

R A


I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E

A R H I T E C T U R

Formele isi pot pastra regularita-tea chiar cand se transformadimensional sau prin aditionare sauextragere de elemenete.


T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N

T | C A


forme similare putem sa neconstruim mental un model alintregului originar chiar cand uneleparti lipsesc sau au fost adaugate.





48/54

A R H I T E C T U

R A

T E D R A D E T E O R I A A R H I T E C T U R I I | F A C U L T A T E A D E

A R H I T E C T U R

DEFINITIE


T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R

. D A N A G E N

T | C A


Formele neregulate sunt cele alecaror parti difera ca natura si suntintre ele intr-o relatie lipsita deconsistenta.In general, sunt asimetrice si multmai dinamice decat formeleregulate. Ele pot rezulta din formeregulate carora le-au fost extraseelemente neregulate sau dincompozitii cu forme neregulate.


A R A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



49/54

A R H I T E C T U

R


A R H I T E C T U


T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



In vreme ce am admis ca prinvolum intelegem atat plinul cat sigolul tri-dimensional, formeleneregulate pot sa fie continute informe regulate sau forme regulatepot fi continute in formeneregulate.


AU

R A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



50/54

A R H I T E C T U

R


A R H I T E C T U


T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R



O compozitie regulata alcatuita dinforme regulate.

F. L. Wright Coonley Playhouse / Riverside, Illinois 1912


AU

R A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



51/54

A R H I T E C T U

R


A R H I T E C T U


T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R


FORMAFORME PRIMARE FORMAMoscheea Sultanului Hassan Cairo 1356-63

Forme regulate in cadrul unei

compozitii neregulate.


R A

T U R A | U S HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



52/54

A R H I T E C T U

R


A R H I T E C T

Forme neregulate


T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R


FORMAFORME PRIMARE FORMAFilarmonica din Berlin Hans Scharoun 1956-63


R A




53/54

A R H I T E C T U

R


A R H I T E C T


T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R


FORMAFORME PRIMARE FORMAVila Imperiala, Katsura - Japonia

Compozitie neregulata cu forme regulate


R A


CURS 06


54/54

A R H I T E C T U

R


A R H I T E C T CURS 06


T A

0 2

| 2 0 0 9 - 2

0 1 0 | S E M E S T R U L

2 | L E C T

. D R


FORMAFORME PRIMARE FORMAFORME COMPUSE

Documents

Curs 05 Teoria Arhitecturii Ta02