95
Curs 1 DCI – 5.02.2014 Notiune DCI = Totalitatea raporturilor juridice care reglementeaza relatiile comerciale internationale. - Doua acceptiuni ale comertului international Stricto-senso - comerţul internaţional cuprinde totalitatea operaţiunilor de import şi export cu mărfuri, lucrării şi servicii pe care le desfăşoară persoane fizice şi/sau juridice având calitatea de subiecte ale dreptului comerţului internaţional, cu parteneri de naţionalitate străină sau cu bunuri aflate în tranzit internaţional (operaţiuni pe pieţe străine). Se desprind cateva elemente/idei definitorii: - Operatiunile de comert international sunt operatiuni de import si export – inseamna ca ele se desfasoara in principiu peste frontiera unui stat. - Subiectele participante sunt persoane fizice sau juridice comercianti (profesionisti), iar raporturile juridice au in mod esential un element de extraneitate, care poate consta fie in nationalitatea straina a cel putin uneia dintre parti, fie, chiar daca rap jur se desfasoara intre persoane de aceiasi nationalitate, marfa care face obiectul raportului juridic se afla in tranzit international, adica in drumul ei de la o parte catre cealalta trece cel putin o frontiera. - In acesta acceptiune, comertul international poate avea ca obiect marfuri, dar si produse si servicii. Aceasta acceptiune este strans legata de marfa. Si notiunea de comert provine de la commercium (juxtapunere a cum merx-operatiune care se desfasoara cu marfa – merx-is, produs destinat schimbului) Din punct de vedere juridic, comertul, in sensul restrans al notiunii, se exprima de regula prin contractul de vanzare-cumparare de marfuri. Vanzarea-cumpararea de marfuri aflate in trafic international este pilonul relatiiilor de comert international, alaturi de care apar normal si o serie de contracte colaterale (asigurare, transport, intermediere, operatiuni bancare etc) – toate axate/circumscrise operatiunii pilon - vanzarea. 1

Curs 1 DCI

Embed Size (px)

DESCRIPTION

DCI

Citation preview

Curs 1 DCI 5.02.2014

NotiuneDCI = Totalitatea raporturilor juridice care reglementeaza relatiile comerciale internationale.

Doua acceptiuni ale comertului international

Stricto-senso - comerul internaional cuprinde totalitatea operaiunilor de import i export cu mrfuri, lucrrii i servicii pe care le desfoar persoane fizice i/sau juridice avnd calitatea de subiecte ale dreptului comerului internaional, cu parteneri de naionalitate strin sau cu bunuri aflate n tranzit internaional (operaiuni pe piee strine).Se desprind cateva elemente/idei definitorii: Operatiunile de comert international sunt operatiuni de import si export inseamna ca ele se desfasoara in principiu peste frontiera unui stat. Subiectele participante sunt persoane fizice sau juridice comercianti (profesionisti), iar raporturile juridice au in mod esential un element de extraneitate, care poate consta fie in nationalitatea straina a cel putin uneia dintre parti, fie, chiar daca rap jur se desfasoara intre persoane de aceiasi nationalitate, marfa care face obiectul raportului juridic se afla in tranzit international, adica in drumul ei de la o parte catre cealalta trece cel putin o frontiera. In acesta acceptiune, comertul international poate avea ca obiect marfuri, dar si produse si servicii. Aceasta acceptiune este strans legata de marfa. Si notiunea de comert provine de la commercium (juxtapunere a cum merx-operatiune care se desfasoara cu marfa merx-is, produs destinat schimbului)Din punct de vedere juridic, comertul, in sensul restrans al notiunii, se exprima de regula prin contractul de vanzare-cumparare de marfuri. Vanzarea-cumpararea de marfuri aflate in trafic international este pilonul relatiiilor de comert international, alaturi de care apar normal si o serie de contracte colaterale (asigurare, transport, intermediere, operatiuni bancare etc) toate axate/circumscrise operatiunii pilon - vanzarea.

Lato-sensoDe-a lungul timpului, au aparut si operatiuni care se circumscriu ideei de cooperare internationala.Lato-senso, comertul international nu cuprinde numai operatiunile cu marfa, ci si ce intelegem din notiunea de cooperare economica internationala. Romania este parte la peste 50 de astfel de tratate. In conditiile dobandirii statutului de tara mb a UE, anumite norme specifice.... dar comertul Romaniei nu se reduce la nivelul relatiilor cu celalallte state mb ale UE, deci raman aplicabile acordurile bilaterale pe care Romania le-a incheiat cu alte state.In esenta, Cooperare economica internationala - un ansamblu de relatii de conlucrare, de colaborare intre persoane fizice sau juridice profesioniste comercianti, de nationalitati diferite, operatiuni care presupun in esenta punerea in comun de catre participanti a unor valori economice, bunuri, in vederea desfasurarii unei activitati comerciale comune, aducatoare de profit si care nu inseamna, nu implica neaparat un transport de marfa peste frontiera. Cea mai des intalnita forma de cooperare economica internationala - Constituirea de societati comerciale cu capital mixt ne vom ocupa de constituirea si functionarea lor atat in Romania, cat si participarea comerciantilor romani in alte stateConstituirea de socitati comerciale in care fiecare varsa un raport nu inseamna neaparat o tansportare a unei marfi, ci ..... in scop de profit profitul este in mod neindoielnic scopul activitatii comerciale (finis mercatorum est ...). Alte forme de cooperare, de pilda: desfasurarea in comun de activitati de marketing, desfasurarea in comun a operatiunilor de extragere de zacamant natural, activitati de cooperare in domeniul bancar, activitati de cooperare in domeniul desfacerii produselor pe anumite piete, cooperarea in domeniul proprietatii intelectuale avand ca obiect comertulDin punct de vedere juridic, haina pe care aceste operatiuni o imbraca este aceea a contractului de cooperare economica internationala - contractul de constituirea a unei societati cu capital strain este un astfel de contract.

Principiile care guverneaza relatiile comerciale internationale ale Romaniei

1. Principiul libertatii comertului international poate fi foarte bine inteles daca este analizat in antagonie cu pp care a guvernat rel ec internationale ale Romaniei in perioada 1946-1989 principiul monopolului de stat. In aceea perioada, comertul international al Romaniei nu era liber. Acest pp insemna ca comertul international se putea efectua numai prin unitati de stat (se numeau intreprinderi de comert exterior). Subiectele de drept privat, cate or fi fost, nu aveau vocatia sa desfasoare operatiuni comerciale internationale. Pp monopolului de stat asupra comertului international al Romaniei a fost printre primele principii care au fost desfintate dupa revolutie. Chiar in primavara anului 1990 s-au adoptata cel putin doua acte normative majore care au spulberat pp monopolului de stat si au deschis calea catre pp libertatii comertului: Primul a fost Decretul-Lege nr. 54/1990 privind desfurarea unor activiti economice pe baza liberei iniiative, care a permis persoanelor fizice, care au dobandit dreptul de a se organiza ca PFA, sa desfasoare operatiuni de comert international. Acest act normativ, a crui aplicare s-a restrns la comercianii persoane fizice dup apariia Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, a fost abrogat prin Legea nr. 507/2002 privind organizarea i desfurarea unor activiti economice de ctre persoane fizice. Al doilea a fost Decretul lege nr 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiei de capital strain in Romania a deschis calea investitiilor straine in RomaniaAmbele legi au fost abrogata, mai intai prin Legea 31/1990 a societatilor. In mat investitiilor straine cu Legea 35/1991 prinvind investitiile straine, care la randul ei a fost abrogata si inlocuita cu alte acte normative.

Aderarea Romaniei la UE a insemnat un pas inainte in calea liberalizarii comertului, am intrat asadar intr-o piata libera, guvernata de cele trei libertati fundamentale libera circulatie a marfurilor, persoanelor si a a capitalului. UE nu e numai o uniune politica la care statul a cedat ceva din suveratinatatea lui, dar este si o uniune economica, vamala (nu sunt taxe vamale, exista un cod vamal comun aplicabil intre raporturile dintre statele mb ale UE si statele terte). UE a preluat o serie de atributiuni esentiale in materia comertului international si poate cea mai importanta dintre ele este atributiunea de a incheia tratate comerciale internationale. UE are tratate de liber schimb (tratate incheiate intre UE ca subiect de drept si statele membre cu diferite state terte), de.... si mai ales tratate de cooperare economica. Unul din tratatele importante de cooperare economica este cel cu Canada. Si se negociaza in prezent un tratat cu SUA. Daca acest lucru se va realiza, desi sunt probleme, va fi una din cele mai mari/largi piete comune din lume.Romania este parte a OMC (WTO), care a inlocuit fostul GATT, are ca scop promovarea si dezvoltarea comertului international prin reducerea taxelor vamale, eliminarea restrictilor asa numitor contigente care limiteaza libertatea comertului. In cadrul OMC se desfasoara permanent negocieri in sensul gasirii solutiilor pt favorizarea comertului international.

Continutul pp libertatii comertului inseamna in esenta esentelor doua lucruri (poate fi privind in doua sensuri): Din exterior spre interior insemna capacitatea recunoscuta de legea romana subiectelor de DCI de a participa in mod liber pe piata romaneasca. Acesta latura a pp se materializeaza intr-o serie de institutii pe planul dreptului. In primul rand in ceea ce numim regimul investitiilor straine in Romania.De asemenea, se materializeaza prin posibilitatea comerciantilor/societatilor comerciale straine in Romania de a deschide pe teritoriul tarii sucursale, filiale si reprezentante. Din interior spre exterior insemna libertatea recunoscuta de lege subiectelor de drept privat de nationalitate romana, comerciantilor de drept privat, fie ca sunt societati, fie ca sunt PFA, sa desfasoare in mod liber comert international. La randul lor, aceste subiecte pot deschide sucursale, filiale, reprezentante in alte state, pot incheia contracte cu parteneri de alta nationalitate.

Pp libertatii comertului nu este insa nelimitat. Exista exceptii, restrangeri care pot imbraca forme diverse. De vom ocupa de una din aceste forme principiul autorizatiei de import-export impiedica marfurile sa circule liber. Sunt anumite categorii de marfuri care implica siguranta circuitului comercial, implica sanatatea pb, protectia mediului, protectia patrimoniului cultural, bunele moravuri, care nu circula liber, ci, pt ca ele sa treaca frontiera, fie intr-un sens, fie in altul, este nevoie de o procedura de autorizare. Statul exercita un control si supraveghere asupra comertului cu aceste bunuri.

Regimul investitiilor straine in Romania

Temeiul juridic al regimului investiilor straine: primul act normativ care a deschis portile economice ale Romaniei pt accesul investitiilor straine este Decretul lege nr. 96/1990 privind unele msuri pentru atragerea investiiei de capital strin n RomniaIstoric, o incercare s-a facut si in anii 70 au fost doua decrete privind costituirea si organizarea de societati mixte si chiar s-au constituit 6 societati in temeiul acestor doua acte normative. Erau mai multe limitari, de ex min 51% tb sa fie participarea statului roman.D-L nr 96/1990 a fost inlocuit cu Legea nr 35/1991 privind regimul investiiilor strine pe urma OUG 31/1997 privind regimul investiiilor strine n Romnia, iar apoi acesta oug a fost abrogata prin OUG nr 92/1997 privind stimularea investitilor directe care a fost aprobata cu importante modificari prin Legea nr 241/1998.

Notiunea de investitie directa dupa OUG nr 92/1997, investitiile straine sunt de doua feluri:

1. Investitie straina directa reglm de OUG 92/1997, modificata de Legea de aprobare. Acest act da o definitie a notiunii de invetsitie directa art 2 invetsitie directa inseamna urmatoarele aspecte:a) Participarea investitorului strain la constituirea sau la extinderea unei societati comerciale.b) Dobandirea de catre un investitor strain de parti de interese, actiuni, parti sociale, la o soc comerciala cu sediul in tarac) Constituirea sau extinderea unei sucursale sau a unei filiale pe teritoriul Romaniei de catre un investitor strain. OUG 92/1997, dupa cum observam, se refera la o singura forma de investitie directa. Defapt, investitiile directe la randul lor sunt de doua forme:i) Investitie directa in forma societara aici intra cele trei ascepte a, b, c, pe care le-am mentionat. In forma societara inseamna ca in toata cazurile consecinta este constituirea sau majorarea capitalului social a unui societati cadrul in care investitia de realizeaza este cadrul socitar. Are de principiu doua laturi o latura contractuala (ea este un acord de vointa a asociatilor), dar si o latura institutinala (este o persoana juridica). Neindoielnic, investitia. straina directa in forma sociatare este principala forma de ISD, dar nu singuraii) Invetsitia in forma exclusiv contractuala, care nu se manifesta prin nasterea unei persoane juridice, nu are o latura institutionala. ID in forma exclusiv contractuala este reglm de alte acte normativa decat OUG 92/1997. De pilda, avem o lege a zonelor libere (legea 84/1992 privind regimul zonelor libere), care reglm statutul acestor entitati care beneficiaza de libertate a comertului, in sensul ca marfurile care sunt depozitate/tranzitate acolo nu sunt supuse regimului vamal. Exista de asemenea o lege a petrolului (legea 238/2004), o legea a minelor 85/2003, legea energiei electrice si a gazelor naturale nr 123/2012, o legea a parteneriatelor pb-privat L 178/2010. Toate aceste acte normative (sunt cele mai importante) reglm ID de natura exclusiv contractuala. De pilda, concesiunile petroliere. In materia minelor, avem o agenie nationala a resurselor naturale care autorizeaza aceste contracte de concesiune, care contracte sunt forme de investitie straina, adica atrag aplicarea intregului pachet de acte normative de investitii straine in Romania.

2. Investitie straina de portofoliu conform OUG 92/1997, reprezinta investitie straina de portofoliu dobandirea de valori mobiliare de pietele de capital organizate si reglementate si care nu implica participarea directa a investitorului strain in administrarea respectivei societati comerciale.O mai buna definire a investitiei straine de portofoliu, o mai limpede definire a criteriului de distictie intre cele doua tipuri de investitie, gasim in Regulamentul BNR nr 4/2005 privind regimul valutar (un regulament important!) se prevede ca ccea ce particularizeaza o investitie directa, spre deosebire de investitia de portofoliu, este vorba de faptul ca investitorul strain are in intentie (la nivel subiectiv) si realizeaza (la nivel obiectiv) o legatura economica durabila (notiunea este preluata din regulamentele europene) cu societatea comerciala in care are loc investitia. Inseamna intentia, si materializarea ei, investitorului strain de a participa la administrarea si controlul scoietatii respective. Din punct de vedere al gradului de participare, reg BNR spune ca de principiu o investitie de portofoliu are mai putin de 10% din capitalul social, dar nu procentul este esential. Poate fi o invetsitie directa care sa aiba mai putin de 10%, dar sa implica administrarea efectiva din partea investitorului. Investitia de portofoliu este o investitie subiectiv speculativa, este o investitie in care investitorul strain nu are interntia, si nici nu participa efectiv, la administrare si control, ci scopul lui este de a cumpara actiuni, obligatiuni sau alte titlui de valoare pt a le revinde si a castiga din diferenta de valoare.Invetsitiei de portofoliu i se aplica in mod esential Legea 297/2004 privind piata de capital, impreuna cu intreg cortegiul de acte normative care configureaza regimul pietei de capital, atat din punct de vedere al participantilor la piata de capital sau al operatiunilor care se pot efectua. Exista o serie de instituii care supravegheaza activitatea. Fostul CNVM, actualul ASF, joaca rolul de supravegherea de piata de capital. Exista si o serie de acte normative speciale care reglm piata de capital, si mai ales cele care se refera la cumpararea de titluri de stat. Exista Og 66/1997 prinvind cumprarea de titluri de stat. Exista foarte multe regulamente ale BNR in materia circulatiei titlurilor de stat. Aici statul actioneaza ca un comerciant pe picior de egalitatea cu partenerul sau. Exista si institutii specializate pe arbitraj ex: centrul international privind solutionarea disputelor cu privire la investitii cu sediul la Washington

Ce este investitorul strain? OUG 92/1997 si regulamenul BNR 4/2005 reglementeaza notiunea de investitor strain in esenta, investitor strain este o persoana fizica cu domiciul in strainatate, sau o persoana juridica avand sediul in strainatate, care investeste in Romania in una din formele de investitie prevazuta de lege.Ceea ce particulazeaza asadar notiunea este elementul de extraneitate specific domiciliul (!nu cetatenia) pt persoanele fizice, sediul in strainatate pt persoanele juridice. Acestea sunt elemntele de extraneitate specifice.

Principiile regimului investitiilor straine in Romania:

1. Principiul libertatii formelor si modalitatiilor de investire in tara analizam asadar doua aspectea)Pp libertatii formelor in oricare din formele prevazute de legea romana fie intr-o forma societara (cu capitaluri, un srl..), poate imbraca forma unei asociatie in participatie (reglm de NCC, inainte de codul comercial)b)Pp libertatii modalitatii de investire in tara

Curs 2 12.02.2015Principiul libertatii modalitatilor de investire in Romania OUG 92/1997 ce reglem aceasta materie prevede ca investitorii straini sunt indreptatiti sa investeasca in Rom in una din urmatoarele forme (aportul lor la o societatea comerciala romanesca poate imbrca mai multe forme):a. Aportul in numerar: In valuta (sit cea mai frecventa in practica) In moneda nationala (lei) ce poate fi dobandit in multiple forme: Pret primit ca urmare a incheierii unui contract incheiat cu o firma romaneasca Dividende pe care investoitorul le-a dob de la o alta investitie, Rezultatul unui schimb valutar deoarece dupa 1 septembrie 2006 inainte de aderarea Rom la UE s-a liberalizat complet schimbul valutar, leul a dev o moneda international convertibila ce poate fi dob in tara/strainatateb. Aportul in bunuri corporalei. Mobile masini, utilaje, instalatii, echipamente, etcii. Imobile reg imobilelor sunt cateva aspecte speciale, mentionate mai tzc. Aportul in bunuri incorporale (drepturi) sunt de reg dr de proprietate intelectuala pe care investitorii straini le varsa ca aport, know-how, brevete de inventii, desene si modele industriale, dr de autor etcd. Creante, dar in acele soc comerciale in care un asemenea aport este permis OUG 92/97 permite orice alte forme de aport in dr si alte valori economice: Poate fi vb de un aport in servicii constand de ex in tehnici si metode de organizare si conducere (management), In public relations, Piete de desfacere, Surse de materii prime, Clientela, Retele de aprovizionare si desfacere, Obligaii de a nu face (ex. de a nu face concurenta produselor pe care investitia din Rom urm sa le realizeze pe o anumita piata), Simplul aport in numele comercial, firma comerciala Numele poate fi evaluabil in bani ca elem al fondului de comert si orice e evaluabil in bani poate constitui aport la o investitie Concluzia: aporturile pot consta in orice valoare evaluabila in bani care poate fi astfel mentionata in K respectivei entitati, soc pe care investitorul strain o constituie/extinde in RomPp liberului acces al investitorilor straini in toate domeniile vietii economice din Romania OUG92/97 prevede ca in Romania nu exista domenii de activitate ec inchise investitiilor straine asadar acestea pot accesa orice domeniu ec (industrie, agricultura, explorarea si exploatarea resurselor naturale, transporturi, infrastructura, comunicatii, constructii civile si industriale, comert, turism, servicii de orice tip, inclusiv servicii bancare, de asigurari unde in alte sisteme de dr pot exista restrictii pt K strain, cerectare stiintifica etc) Liberul acces al investitorilor straini nu ins ca accesul in toate domeniile e acelasi Pt a constitui o soc bancara/asigurari e nevoie de un aport mai mare decat cel prevazut de L 31 ca L generala pt acest tip de societate/ de an cond speciale constand in aprobari din partea BNR, din partea adm de supraveghere fiscala etc Dar acestea nu sunt discriminari pt ca ele se aplica pt toata lumea deopotriva fie ca e vb de investitori romani sau straini indiferent de unde provinPp egalitatii de tratament (pp nediscriminarii intre investitorii romanai si cei straini pe de-o parte si intre investitorii straini, de cealalta parte)I. Nediscriminarea intre investitorii nationali si cei straini Aceasta prevedere a fist introdusa prin OUG 92/97 Pana la acea data, in lumina mai ales a L 35/1991 (precedentul act normativ in materia investitiilor straine) pp era acela al regimului mai favorabil acordat investitorilor straini fata de cei nationali Investitorii straini aveau termene mai lungi de scutire de diferite sarcini, mai ales in materie fiscala, avantaje speciale in anumite domenii In mom de fata pp este cel al identitatii de tratament al aplicarii reg national, in sensul ca atat investitorii romani, cat si cei straini beneficiaza de acelasi regim jur

II. Investitorii straini intre ei Pp egalitatii de tratament indiferent de tara din care investitorul provine, cu exceptia sit in care investitorii provin din alte tari membre UE, din tari cu care Rom are incheiate acorduri speciale In aceasta materie fct si pp aplicarii legii mai favorabile - dc regimul investitiilor straine se imbunatateste, acel regim se aplica si pt investitorii deja existenti, adica pt investitiile incheiate inainte de adoptarea respectivului act normativGarantiile acordate investitorilor strainiSunt 2 garantii majore:A. Garantia impotriva indisponibilizarii investitiei Temeiul juridic rezida in prevederile constitutionale, in pr rand art. 44 CR: nimeni nu poate fi expropriat decat pt o cauza de utilitate pub stabilita potrivit L cu dreapta si prealabila despagubire. Despagubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul, sau in caz de divergenta - prin justitie In art. 44 (4) CR exista si o prevedere ce intereseaza direct investitiile straine: interdictia nationalizarii sau oricarei alte forme de trecere in proprietate pub apartindand strainilor pe criterii discriminatorii S-a introdus in 2003 aceasta prevedere deo fen nationalizarii a fost cel mai dureros in ccp investitiile straine in perioada de dupa al 2-a RM Ca acte normative speciale in materie: OUG92/97 ce prevede ca investitiile straine nu pot fi nationalizate/expropiate/ supuse altor masuri cu efect echivalent, exceptand cazurile in care sunt intrunite urm conditii:i. Sa fie necesara exproprierea pt cauza de utilitate pubii. Sa fie nediscriminatorieiii. Sa fie efectuata in cf cu prevederile exprese ale L (nu prin analogia L)iv. Sa fie facute cu o prealabila, adecvata si efectiva despagubire Chestiunea esentiala este deci despagubirea, ea se poate stab prin conventia partilor asa cum prede CR si OUG 92, iar dc acest lucru nu se intampla - prin instantaPrealabila = tb sa fie stabilita si platita inainte ca indisponibilizarea sa-si produca efectele jurAdecvata = sa fie potrivita cu natura investitiei si cu valoarea de piata a investitiei In pp despagubirea se acorda in numerar, dar nu e exclusa nici in natura prin acordarea unui bun echivalent celui indisponibilizatEfectiva = sa fie lichida, platita in moneda nationala/valuta, in toate cazurile cu posibilitatea transferarii in valuta si a repatrierii ei catre tara de origine a investitorului strain Este o practica abundenta in ccp aceast aspect al indisponibilizarii investitiilor straine si modului de despagubire ce au fost acordate OUG92/97 spune ca prin not de instanta pe care o foloseste CR si OUG92 se inteleg instantele romane, dar se poate intelege (si de reg asta se intelege) un arbitraj comercial international Dc e vb despre incalcarea unui tratat, acord privind promovarea si protejarea investitiilor la care Rom e parte (Rom e parte la peste 50 de asem acorduri, se pune aceasta prb in rel cu state terte ce nu sunt in UE), dc exista un litigiu (ca o clauza de schimb) se prevede competenta centrului international pt solut litigiilor relative la investitii (ICSID cu sediul la Washington) ICSID este o institutie cu un regulament de arbitraj specific, In panerul de arbitrii fct arbitrii numiti de fiecare stat membru al FMI, 4 oameni sunt numiti din fiecare tara, in ccp Rom unul din ei este el )

B. Garantia stabilitatii regimului juridic al investitiilor straine in RomStabilitate = in esenta pp tempus regit actum => reg jur aplicabil in mom in care investitia este efectuata urmeaza toata perioada de existenta a acelei investitii in temeiul legii sub incidenta careia s-a constituit Dc L in mom in care am investit imi conferea an dr, in pp acele dr tb sa existe chiar dc sa presupunem ca inainte de perioada in care se vor aplica, L s-a modificat si acele dr nu mai exista Nu totdeauna acest pp (tempus.. )a fost aplicat, deo au intervenit o serie de aspecte noi in evolutia lucrurilor, inclusiv intrarea Rom in UE ceea ce a inseamnat aplicarea unitara a reglem priv ajutoarele de stat si altele Exista in aceasta ecuatie a garantiei temporaneitatii pp mitior lex ce nu vatama pe nimeni daca dupa efectuarea investitiei apare o L mai fav, aceea se aplica si investitorului ce a investit inainte de adoptarea acelei L

Drepturile de care beneficiaza investitorii straini in Romania OUG 92 reglem cateva drepturi pe care le putem considera ca fiind specifice pt regimul investitorilor straini

1. Dr la asistenta privind parcurgerea formalitatilor administrative pt constituirea si funcionarea investitiei straine

Rom a avut pt mult timp o agentie speciala pt investitii: ARI(Agentia Romana pt Investitii) Actualmente sunt departamente specializate ale ministerelor de resort ce se ocupa de reg investiilor straine, in spec ministerul economiei Exista si o asociatie mondiala a agentiilor de promovare a investitiilor cu sediul la Geneva la care Rom e parte din 2004 Aceste autoritati pub imprastiate astazi din pacate - acorda sprijin pe parcursul investitiei

2. Dr la conversia in valuta si transferul in strainatate al profiturilor obt in tara

Pp fundamental prevazut de OUG 92 Se pot transfera liber in strainatate dupa plata impozitelor si taxelor prevazute de L romana orice profituri obt de investitorii straini indif de forma in care sunt obt: dividente, preturi de la un contract, beneficiu de lichidare ce apare at c soc este lichidata, despagubire pt expropriere de utilitate pub

3. Dr de proprietate asupra bunurilor din tara

In ccp bunurile mobile este aplicabil regimul national = investitorii straini pot dob dr de propr asupra b mobile ca si cei romani O anumita evolutie legislativa in ccp dr de proprietate asupra imobilelor-terenuri pt constructii e aplicabil regimului national In ccp terenurile a existat o evolutie legislativa CR 1991 prevedea ca cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dr de propr asupra terenurilor in Rom Aceasta prevedere constitutionala echivala cu o lipsa a capacitatii de folosinta, aptitudine generala si abstracta de a dob dr de propr asupra terenurilor in tara La modificarea din 2003 a CR, art 44 a fost reformulat si prevede: cetatenii straini si apatrizii pot dob dr de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Rom al UE si din alte tratate internationale la care Rom e parte pe baza de reciprocitate in cond prevazute de L organica, precum si prin mostenire legala Aceasta prevedere a rasturnat fundamental conceptia legiuitorului roman in ccp dr de propr al strainilor asupra terenurilor S-a trecut de la o lipsa a cap de folosinta de a dob -> la recunoasterea legislativa a cap de folosinta de a dobandi, au capatat vocatie de a dobandi Formularea este deci pozitiva, dar in cond prevazute de CR si de L organica In CR se face o distinctie intre 2 modalitati de dobandire a dr de proprietate asupra terenurilor in tara de investitorii straini:I. Dobandire prin mostenire legala CR nu prevede nici un fel de restrictie pt acest mod de dobandire a.i ea este libera

II. Dobandirea prin AJ fie ca sunt inter vivos/mortis causa exista 3 restrictii(conditii):1) Ca posib de dobandire sa rezulte din tratatul de aderarea Rom la UE/ dintr-o alta conv internationala la care Rom e parte2) Pe baza de reciprocitate Reciprocitatea e de 3 feluri:a) Legislativa - at c e prevazuta in NJ interne din cele 2 state in discutieb) Diplomatica at c izvoraste dintr-o conv internationalac) De fapt - at c rezulta din practica autoritatilor competente din statele respective ( fie ca e vb de instante de judecata, fie practica altor autoritati pub )

3) Dob sa se faca in cond L organice L organica la care CR trimite este L 312/2005 privind dob dr de propr privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre pj straine Aceasta L a intrat in vig la 1 ian 2007 la data aderarii Rom la UE L 312 a continut 2 pachete de relgementari:1. Care au privit SM2. Privind sit investitorilor din state terte!!!!!! L 312 a avut ca OB exclusiv dobandirea de dr de propr asupra terenurilor prin AJ inter vivos/mortis causa, nu si prin mostenire legala Relatiile cu persoane din celelalte SM ale UE pf/pj - L 312 a prevazut un pp/ prevedere generala si 2 sit specialePrevederea generala art. 3: pf si pj din celelalte SM ale UE dobandesc regimul national in ccp dr de proprietate asupra terenurilor din Rom, adica le pot dob in ac cond ca si cetatenii romani/ pj romaneReglementari speciale - au fost pt 2 categ de terenuri in fct de destinatia lor1) Terenurile ce au avut drept scop constituirea de resedinte/sedii secundare pt aceasta situatie la 1 ian 2012 regimul s-a liberalizat, am avut un moratoriu de 5 ani2) Terenurile agricole, padurile, terenurile forestiere am avut un moratoriu de 7 ani, pana la 1 ian 2014, dupa care regimul tb reglementat dual Acesta prevedere priv terenurile agricole nu se referea la fermierii ce desf activitati independente A fost un fiatus? intre 1 ian 2014 aprilie 2014 cand a fost adoptata L 17/2014 privind unele masuri de reglementare a vanzarii-cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan Aceasta L 17 reglem exclusiv dob dr de propr asupra terenurilor agricole din extravilan, nu din incinta intravilana (orase) L se aplica cetatenilor din celelalte SM ale UE, din spatiul economic european si din conferedatia elvetiana, apatrizilor cu domic in ac state, precum si pj avand sediul in aceste state L prevede posibilitatea cumpararii de terenuri de catre strainii mentionati in extravilan e o sg conditie majora: dr de preemptiune al vecinilor, statului in ultima instanta Dc acest dr e surmontat, terenul devine liber la cumparare E una dintre cele mai liberale legi din UE in ccp cumpararea de terenuri agricole in tara Alte state au fost mult mai restrictive in aceasta materie Pt statele terte se prevede ca se poate dob dr de propr asupra terenurilor de investitorii straini in tara numai pe baza unor traate internationale la care Rom e parte tb sa existe o prevedere explicita in tratate pe baza de reciprocitate Mai e o prevecere: nu poate fi acordat un regim mai favorabil unui investitor dintr-un stat tert fata de un investitor dintr-o tara membre UE, spatiul economic euroapen, confedertia elvetiana Pt state terte avem L 312

4. Efectuarea operatiunilor valutare

In materia fct Regulamentul BNR 4/2005 priv regimul valutar care a inlocuit alte reg adoptate inainte de 90 A existat din 1990 o evolutie permanenta in sensul liberalizarii accesului investitorilor straini la operatiunile valutare pe teritoriul tarii, sau BNR a stab etape de liberalizare Ultima etapa a expirat la 1 septembrie 2006 cand nerezidentii, strainii au dob dr de achizitionare de instrumente financiare pe piata monetara romaneasca fara autorizarea prealabila a BNR ceea ce a marcat liberalizarea completa a leului ca valuta liber convertibila

5. Posibilitatea angajarii de personal strain

L 35/1991 nu a permis societatilor constituite cu participare straina sa angajeze personal strain decat pe posturi de conducere si de specialitate, nu si pe posturi de executie Scopul reglementariil in 1991 ocrotirea formei de munca necalificata OUG 92 a liberalizat piata in sensul ca a permis soc constituite cu participatie straina cu sediul in tara sa angajeze liber personal strain indiferent pe ce post a fost incadrat

6. Dr investitorilor straini de a-si alege instantele competente pt solutionarea litigiilor pe care le au in legatura cu investitiile cu autoritatile pub romane

Ne referim nu la litigiile de nat comerciala intre o soc cu K strain si o alta soc cu K strain Ne referim la litigiile cu privire la investitieEx. ipoteza indisponibilizarii investitiei, expropierii pt cauza de utilitate pub, dar nu doar aceste motiv Autoritate pub romana stat/autoritati pub locale OUG 92 prevede posib investitorului strain la alegerea lui sa mearga in caz de litigiu in materie de investitii fie la: O procedura interna (in pp L contenciosului adm 554/2005 coroborata cu prevederile NCC privind competenta jurisdictionala a instantelor romane dupa abrogarea L 105/1992) Alternativ investitorul strain are dr de a apela la procedura de conciliere si de arbitraj a ICSID Acest ICSID functioneaza cf unei conventii internationale de la Washington pt reglem diferendelor ref la investitii intre state si pers ale altor state, 1965 la care Rom a aderat in 1975 Art. 25 din aceasta conv prevede infiintarea centrului si competentele lui generale pt ca exista un regulament de arbitraj al centrului de solutionare a litigiilor Competenta lui este numai in materie de investitii Atributiile pt incheierea de tratate internationale in materie de investitii apartine actualmente UE, Rom nu mai incheie tratate cu tertii, au ramas in vigoare cele vechi Exista negocierea in curs cu SUA Una din prb majore este dc mergem la un arbitraj/ nu in ccp litigiile relative la investitii O a treia posib este de a merge la un arbitraj ad-hoc portivit regulementului de arbitraj potriv Comsiei de .UNCITRAL, Regulament de arbitraj din 1976Facilitatile acordate investitorilor straini A fost o involutie in ccp facilitatile Dupa 1990, 1991, investitorii straini beneficiau de 2 categorii de facilitatiA. Facilitati normative prevazute in acte normetive ce ins ca e vb de facilitati ce se aplica la orice investitor ce intra in ipoteza acelei facilitati, se aplica unui nr indefinit de sb de drB. Facilitati speciale acordate anumitor investitori Facilitatile normative F multe la timpul respectiv (scutiri de impozite pe profit pe perioade lungi) au ramas putine Exista un act normativ OUG 85/2008 privind stimularea investitiilor care prevede in esenta o singura facilitate: acordarea de ajutoare de stat, dar regimul acestora e stab de UE Rom nu acorda ajutoare de stat propriilor sale sub de drept Ajutoarele se acorda pe reglementari specifice Comisiei Europene, sunt putine cauze de minis in care se acordaFacilitatile specifice S-au acordat f multe de-a lungul istoriei Prima cu titlu istoric soc straina a fost Coca-Cola Dupa care s-au acordat facilitati si altor soc comerciale straine, ultima investitia Renault la Dacia Pitesti aici s-a aplicat regimul tempus regit actum si regimul stabilitatii pt ca prin contr de privatizare ale uzinei s-au prevazuta aceste facilitati si pe timpul cat s-au prevazut, ele s-au acodat desi legile au involuat major, ce s-a dobandit a ramans bun dobandit In mom de fata au ramas oarecum ceva aspecte pe zonele libere si unele aspecte pe unele zone defavorizate, f putine regimul e ca nimeni sa nu fie favorizat si te supui liberei concurente, daca rezisti bine, daca nu - dispariGarantarea investitiilor straine in Rom Rom e parte din 1992 la o conventie f importanta: Conv de constituire a agentiei multilaterale de garantare a investitiilor Este conventia de la Seul din 1985 A fost adoptata sub egida BIRD, intrata in vig in 1988 Prin aceasta conventia s-a constituit agentia multilaterala de garantare a investitiilor pj cu sediul la Washington Agentia functioneaza ca o banca de investii si in acelasi timp ca o soc de asigurari imp riscurilor pe care investitorii straini le pot intampina in cazul in care investesc intr-o alta tara Dupa 1992 riscurile investitiilor straine in Rom, riscuri de nationalizare, de expropriere pe alte criterii decat utilitate pub s-au redus la 0 Dar aceasta conventie se analizeaza f bine prin prisma investitorilor ramani in alte tari, Rom nu e doar importator de investitie straina, ci si exportator In ac sit ne intereseaza aceasta conv pt ce se intampla acolo Sunt cateva riscuri eligibile, nu sunt singure, e o procedura intreaga pe care agentia le garanteazaa) Riscul de transfer valutar = interdictia de repatriere a profitului risc major, nu mi se da voie pe ratiuni de restrangere a schimburilor valutare, piedici adm sa reptariez dividendele, beneficiul de lichidareb) Riscul de expropriere si de luare a altor masuri cu efecte similare c) Riscul incalcarii contractului de catre autoritatea locala (stat, autoritate pub locala)d) Riscurile de razboi e) Riscul de tulburari civile Regimul general al importurilor si exporturilor

Curs 3 19.02.2015

Regimul general al exporturilor i importurilor n Romnia

Una din limitele libertatiile comertului - unele marfuri pot fi supuse importurilor si exporturilor numai in baza unui autorizatii Una din metodele de supraveghere ale statului este procesul autorizarii

Mai multe categorii de autorizatii pe care legea le prevede:

a) licentele eliberate de catre Miniterul Economiei si se refera in esenta la urmatoarele categorii de marfuri: Arme si munitii Marfuri care fac obiectul unor contingente tarifare la import a caror intrare in tara este restrictionata cantitativExista licente care sunt eliberate si de alte autoritati:O categorie importanta reprezinta cele eliberate de Agentia Nationala de Control al Exporturilor (ANCEX) in subordinea Ministerului de Afaceri Externe de asemenea, este competenta pt licentierea anumitor produse militare si a unor produse cu dubla utilizare, civila si miliaraLicentele se elibereaza individual, au caracter intuitu personae (pot fi folosite numai de comerciantul care le solicita). Licnetele sunt limitate in valabilitatea lor din 3 puncte de vedere: Limitate temporar (se alibereaza pe o anumita perioada de timp, de regula pe un an calendaristic) Limitate din punct de vedere spatial (de obicei pt o anumita tara sau un anumit partener extern) Din punct de vedere material (pt o anumita marfa sau marfuri inrudite)Dupa aderarea Romaniei la UE, toate tarile aplica un tarif vamal comun, in consecinta au si un nomenclator tarifar comun al marfurilor, care tarif vamal comun este constituit in temeiul unei conventii internationale Conventia Internationala privind Sistemul armonizat de Denumire si Codificare a Marfurilor, connventie care a fost incheiata la Bruxelles in 1993, sub egida unui organism neguvernamental (Consiliul de Cooperare Vamala) si, in temeiul acestei conventii, s-a adoptat un sistem armonizat de denumire si codificare a marfurilor

b) Numeroase alte forme de autorizare, cu denumiri diferite - avize certificate, autorizatii, permise indiferent de denumirea lor. Denumirea generica este de autorizatii de import-export , pt multe alte categorii de produse, de pilda: Animelele si produsele de origine animala Plantele Substantele stupefiante si pshihotrope Produsele alimentare si agricole Elemente ale corpului uman Produsele medicale si farmaceutice Produsele explozive si toxice Deseurile de orice natura Produsele periculoase pt sanatatea populatiei sau a mediul inconjurator Bunurile din patrimoniul cultural national Produsele din tutun si bauturile alcoolice Organismele modificate genetic Produsele chimice Unele produse supuse accizelor Metalele si pietrele pietrose etc. Acestea se elibereaza deobicei de Agentiile Nationale de Resort.

Autorizatiile insemna ca poti face comert cu acele produse.Exista anumite categorii de produse strategice care sunt interzise la export (ex: arme nucleare, alte categorii..., anumite categorii de deseuri periculoase, anumite categorii de bunuri din patrimoniul cultural national etc)

Aspecte juridice cu privire la aurizatia de import export regimul intern:Scopul autorizatiei: Fie ocortirea pietei interne, evitarea dezechilibrelor la produsele contingentate Protejarea sanatatii publice, mediului inconjurator, patrimoniului culturalSunt proceduri foarte diferite de la o autoritatea la alta.Problema din punct de vedere juridic apara cand autorizatia este refuzata situatii cand se refuza eliberarea autorizatiei: Cand solicitantul nu indeplineste conditiile legale pt a afectua respectiva operatiune de import-export Cand refuzul are caracter sanctionator (cand acel agent economic a savarsit o fapta ilicita) Cand marfurile sunt contigentate (limitate cantitativ) si contigentul a fost epuizat Cand marfa este supusa unei proceduri de supraveghere in Romania, intr-o tara de tranzit sau in tara de destinatie si conditiile de autorizare nu sunt indeplinite Cand marfa este interzisa la import sau exportExista asadar cazuri obiective (ex: cand contingentul este depasit), si cazuri subiective, ce tin ce autoritatea competenta sa emita autoriztaie aici apar deobicei probleme)Cai de atac contenciosul amdinistrativ ca drept comun (L544/2004). Exista si reglementari specifice emise de autoritatiile in cauza.Initial, tb facuta o cerere prealabila la autoritatea competenta... Aceasta tb sa raspunda intr-un termen de 30 de zile. In cazul in care raspunsul este negativ (cererea prealabila este respinsa), agentul economic se poate adresa contenciosului adm (competenta; sectia de contencios a Curtii de apel in circumscriptia careia isi are sediul fie solicitantul, fie autoritatea parata). Instanta este competenta sa supuna obligarea agentiei la eliberarea autorizatiei, dar este competenta de asemenea sa acorde despagubiri in cazul in care agentul economic a fost prejudiciat prin refuzul eliberarii autorizatiei.

Acesta ar fi in linii mari regimul intern al autorizatiei de import-export

Romania este parte la numeroase conventii internationale in domeniul controlului si supravegherii importului si exportului.Exemple:a) Cel mai vehci si important: un acord care a fost adoptat la Geneva in 1979 sub egida fostului GATT Acordul privind procedurile in materie de autorizatie de import. Rolul GATT a fost preluat de OMC (WTO), dar anumite acorduri adoptate de GATT au ramas aplicabile.Acum multe principii prevazute de acest acord par de la sine intelese, dar atunci a fost un progres mare. Toate tarile membre GATT au fost obligate sa respecte aceste principii. Ele au fost interesate ca aceste piedici in calea comertului sa fie cat mai stranseAceste principii au ramas valabile pana in ziua de astazi:1) Pp egalitatii intre solicitanti autorizatiile intre ag economic nu pot fi acordate discrimminatoriu 2) pp simplificarii procedurilor procedurile tb sa fie cat mai simple, astfel incat sa nu .... schimburile internationale3) ....tb sa fie neutre in aplicarea lor, si aplicate in mod just si echitabil4) pp publicitatii orice limitare prin autorizare a comertului international tb sa fie in prelabil data publicitatii pt a fi adusa la cunostinta comerciantilor si tb fixat un termen rezonabil pt intrarea in vigoare a acelor restrictii5) procedura tb sa fie cat mai simpla cu putinta si efectuata in principiu de o singura autoritate nationala exportatorul nu tb plimbat la mai multe autoritati competente6) autorizatia nu tb refuzata pt erori minore in cuprinsul cererii de autorizare, iar eventualele penalitati care s-ar aplica (amenzi pt asemenea erori) nu tb sa depaseasca nivelul uni simplu avertisment, cu exceptia situatilor in care este vorba de frauda, intentie de frauda, sau de negligenta grava

b) Conventia de la Viena din 1971 asupra subtantelor pshihotropec) Conventia de la Basel din 1989 privind controlul transportului peste frontiera al desurilor periculoase si al elimitarii acestuiad) Protocolul de la New York din 2001 impotriva fabricarii si traficului ilegal de arme de foc, piese si componente ale acestora, precum si de munitieEtc

Natura juridica a autorizatiilor de import export acte amdinistrative cu caracter individual asadar ele se emit pt o anumita persoana

Regimul juridic este, din punct de vedere al DIP, o norma de aplicatie imediata, indiferent de lege aplicabila contractului (anterior aplicarii oricaror norme conflictuale, sunt obligati sa respecte legea romana cu privire la autorizatie)

Cui revine si ce natura juridica are obligatia de obtinere a autorizatiei problema partii contractante care are obligatia sa efectueze procedura pt obtinerea autorizatiei de import-export este rezolvata in contract. de principiu, sarcina obtinerii autorizatiei de import sau export revine agentului economic local. Ce fel de obligatie este? de regula, obligatia agentului economic caruia ii revine sarcina este o obligatie de mijloace adica le tb sa efectueze toate diligentele (sa faca cererea, sa o documenteze, sa depuna in termen toate documentele etc.), dar daca, in ciuda indeplinirii de catre agentul roman a tuturor obligatiilor, autorizatia nu este emisa in final, agentul economic roman nu raspunde. Situatia este asimilata regimului fortei majore. Daca insa este culpa, atunci nu vorbim de forta majora, si in acesta ipoteza agentul economic raspunde. Acesta este ipoteza standardExista si posibilitatea in care eliberarea autorizatiei este o obligatie de rezultat de multe ori se intampla acest lucru din greseala autoritatii romane. Ex: situatia unei agentii romane publice, care a organizat o licitatie publica de grau si in caietul de sarcini a zis ca se obliga sa obtina autorizatia pt importul graului. Autorizarea nu s-a obtinut, datoritata depasirii contingentelor. S-a nasuct un litigiu pt ca agentul strain nu si-a mai primit produsele si autoritatea publica roman a trebuit sa plateasca despagubiri.

IZVOARELE DCI

Interne si externe. Vom vorbi de izvoarele pt anumite institutii cand vb de ele Conventiile internationale sunt foarte multe, vom vorbi de cele mai importante

Principiile contractelor comerciale internationale au fost adoptate de catre o organizatie internationala cu sediul la Roma Institutul International pt unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT)UNIDROIT este un institut interguvenamental, contituit in 1926. Romania este parte la acest institut apropae de la inceput. Rolul instituttului a fost de la inceput de a forma grupuri de lucru pt unificarea/codificarea/consolidarea DCI.Sub egida UNIDROIT au fost adoptate conventii internationale, unele din ele au fost ratificate si de Romania. De pilda, este o Conventie din 1995 privind regimul bunurilor culturale furate sau exportate ilegal, la care Romania este parte. Exista si multe conventii internationale la care Romanai nu este parte de ex, o conventie in materia ............. de la Ottawa din 1985; o conventie din 1988 tot de la Ottawa privind factoringul. Pp sunt cele mai importante

Principiile contractelor comerciale internationale Au fost publicate pt prima oara in anul 1994; au fost completate in anul 2004; ultima varianta este din 2010 Reprezinta un cod al contractelor internationale Varianta din 2010 are 211 articole si contine o reglementare a tututror institutilor contractelor internationale - aspecte incepand cu incheierea contractului, intermedierea (incheierea prin agenti, conditiile de valabilitatea ale contractului, interpretarea contractului, continutul, protectia tertilor, regimul executarii contractului, regimul neexecutarii contractului, daunele interese, cesiunea de drepturi, prescriptia extintiva, pluralitatea de debitori sau creditori, situatia impreviziunii (hard-ship) La nivelul anului 1994, din comisia de redactare a acestor principii, au facut parte si cadre didactice de la Facultatea de drept din Bucuresti, sub coordonarea profesorului Tudor Popescu (fondatorul disciplinei de DCI la facultatea noastra). Doua nume internationale importante: prof... de la Sorbona si prof.. de la Londra. Si Michael Boe... de la Roma

Nu sunt conventie internationale, nu sunt o lege asadar nu se impun partilor prin propria lor forta. Ele se impun numai daca partile contractante au facut trimitere la ele in mod expres sau implicit Principiile, in momentul in care partile fac referire la ele, sunt incorporate in contract doctrina denumeste acest mecanism ?per relatione (prin referire) Pp devin astfel legea partilor Au asadar, un caracter facultativSunt din ce in ce mai frecvente situatiile in care partile fac referire la aceste principii.

Potrivit preambulului lor, aceste pp au si alte roluri, decat de a deveni legea partilor: Ele constituie lex mercatoria (legea comerciantilor) ansamblu regurilor si uzantelor aplicabile in comertul international, avand rolul de a completa si eventual acoperi lacunele dreptului statal/national. Principalul rol: de substitui dreptul national atunci cand el lipseste sau este impropriu De a crea o baza de interpretare a reglementarilor internationale/dreptului uniform al CI Pot avea un rol de a completa si interpreta dreptul national Pp reprezinta un model pt legiuitorii nationali sau internationali in unele tari pp au fost folosite ca sursa de documentare si inspiratie pt legiutorii nationali

Au existat incercari de unificare al dreptului contractelor si la nivel european. s-a creat la inceputul aniilor 90 o comisie la nivelul UE, dupa numele profesorului danez ?Orelando coordonatorul grupului. In anul 1998 ca o prima parte si in 2002, ca o doua parte au fost elaborate principiile dreptului european al contractelor. Nu au avut succes. Mult mai mic oricum decat pp unidroit de aceea s-a abandonat lucrul, nu s-au mai adaptat S-a incercat o revitalizare initial in adoptarea unui instrument neconstrangator, cu un rol facultativ, cum sunt principiile nu au fost rezultate Acum se lucreaza la un Regulament european privind contractul de vanzare common european sales law

Un izvor de drept specific DCI de care ne ocupam sunt uzantele comerciale internationaleDefinitia practici sociale care prezinta un anumit grad de vechime, repetabilitate si stabilitate aplicate intr-un nr nedefinitv de parteneri comerciali, de regula pe o anumita zona geografica sau un anumit domeniu de activitate comerciala, practici sociale care pot avea sau nu caracter de izvor de drept. Rezulta elementele esentiale ale uzantelor:1) Sunt practici sociale inseamna un ansamblu de acte juridice si de fapte materiale care au capatat caracterul de practica datorita aplicarii lor repetate intre participantii la comertul international intr-o anumita perioada de timp. Asadar elementul timp este de esenta uzatelor. Uzanta nu se creaza peste noapte, ci in ani.Repetabilitatea, continuitatea si stabilitatea sunt trasaturi esentiale2) Ele au un carcater colectiv caracter de generalitate si impersonalitate. Din acest punct de vedere, uzanta se aseamana cu legea. Dar legea este expresia autoritatii publice, pe cand uzanta este expresia vointei comercinatilor insasi. 3) In functie de forta lor juridica, se clasifica in doua mari categorii: Uzante conventionale, are au forta unui contract Uzante normative, care au forta unor legi

In acest context, tb sa definim si notiunea de obisnuinte stabilite intre parti - uzantele au eseltiamente un caracter general si impersonal.Obisnuintele se deosebesc de uznate prin faptul ca nu au un caracter general si impersonal ele se aplica intre doi sau un nr limitat de parteneri comerciali le mai numesc uzante ale partilorObisnuitele stabilite intre parti apar in proprtie in DCI, pt ca in comertul international majoritatea contractelor sunt incheiate pe termen mediu si lung. Cele pe termne scurt sau uno icto sunt putine. In contractele pe termen mediu si lung, fie in incheierea contractului, fie in executarea, intre parti apar anumite practici/obisnuite au si ele caracter de continuitate. Repetabilitate si stabilitate chiar daca nu asa pronuntat.Codul comercial uniform al SUA dau o deifnite frumoasa a obisnuitelor (codul a fost adoptat in etape si este aplicabil in toate statele federatiei, cu exceptia Louisiana, care are un cod de sorginte franceza) ei fac o diferenta intre usages si cos of dealing (practica de comert, pe care noi o inter ca obisnuita) o serie de activitati intre parti anterioare sau ulterioare incheierii unei tranzactii care pot fi considerate in mod rezonabil ca stabilind intre ele o baza comuna de interpretare a expresiilor si actelor lor. Rolul obisnuitelor de a crea o baza comuna de interpretare si de aplicare a contractului

Curs 4 26.02.2015

Clasificarea uzantelor ContinuareClasicare:A) Dupa sfera lor de aplicare:a) Uzante locale se aplica numai pe o anumita zona geografica, pe o anumita sfera coemericala, in un anumit port.b) Uzante speciale - se aplica numai ptr o ramura de activitate coemrciala (uzantele comerciale cu cereale, cu fructe, cu lemn, etc) SAU ptr o anumita categotie de profesionosti ai comertului ( uzantele agentilor la bursa).c) Uzante generale - care se aplica la nivelul intregului comert si sunt, in genere, uzante normative.

B) Dupa forta lor juridica:a) Normative regasite si sub alte denimiri: cutume sau uzante de drept. Sunt intanite nu numai in DCI, in dr privat, ci si in dr international public, la niv relatiilor dintre state. Au cele 2 elem definitorii ale tuturor uzantelor: un elem obiectiv => reprezinta o practica sociala, cu un grd sporit de vechime, repetabilitate si stabilitate si de accea se exprima de obicei prin adagiul longa, invederata , diuturna cosnsuetudo. au un al doilea un element. : de generalitate si impersonalitate= se aplica catre un nr indefinite de raporturi de DCI. ceea ce le particularizeaza este al 3-lea element : elem subiectiv - caracterul lor de izvor de drept.Uzantele normative au un elem pshilogic, subiectiv : comerciantii care intra sub incidenta lor le aplica cu convingerea ca ele li se impun intocmai ca si legea, ca sunt obligatorii. Acest elem subiectiv este dat de adagiul oppinio iuris sive neccessitatis = ideea de drept sau necesiatate.Deci uzantele normative sunt aplicate prin juxtapunerea celor 2 elemente. Uzantele burselor, spre exmplu. Cand un agent de bursa merge la bursa de valori, intelege sa respecte aceste uzante, intocmai ca un text de lege.Elem subiectiv este o conditie necesara, dar nu si suficienta. Ptr a dob caracter normativ, trebuie ca uzantei sa ii fie recunoscuta aceasta forta de catre lege. Conditia subiectiva este dublata de o conditie legala. Nu toate sistemele de drept rcunsc forta juridica uzantelor.Dr romn a avut o evolutie din acest pct de vedere. Vbim mai tarziu.Rolul uzantelor normative: Pot reglementa rap juridice pe care legea nu le prevede, nu le reglementeaza. Acest rol este jucat frecvent in DCI, unde leguitotul nu intervine tocmai ptr a lasa libertate comerciantilor. Aceste uznate se numesc consuetudo praeter legem. Cand ele joaca rolul de interpretare sau de completare a legii si se numesc consuet secundum legem. Exista si uzante care se aplica impotriva unei disp legale, dar care nu este de oridine publica constietudo contra legem. Ce forta jur au uz normative?R: Cea a unei legi supletive speciale.

Consecinte:a) Fiind o lege suplevia, ea se aplica daca partile nu prevad explicit atlfel. Ptr ca ctractul primeaza, daca el deroga de la uz normative. Partile le pot inlatura de la aplicare.b) Ptr ca au caract unei legi speciale, ele deroga de la legea generala pe care sistemul de drept aplicabil ar putea-o avea in aceeasi materie spec.generalibus derogant.Fiind un element de drept, li se aplica principiul : iura novit curia. Efectul este pe planul cailor de atac, curtile Supreme, judeca in drept nu si in fapt. Daca este incalcata o uzanta normative, am dr sa ma prezint in fata curtii, altfel nu.Ca nr ele sunt putine. Cele mai frecvente : uz corpurilor, uz burselor, uz in material titlutilor de valoare. Exista si uz nornative generale, aplicabile la niv intregului comert, dar multe din ac au fost preluate de legiuitor : ex.:solidaritatea pasiva a debitorilor in comert ( prev de C. Com si apoi de NCC ), anatocismul conturilor bancare, punrea de dr in intarziere a deb commercial, efectul suspensiv al fortei majore.Exista si uzante ce nu sunt suficient explicite de legiut : obligatia partilor de a coopera ptr.reducerea prejudiciului.

b) Uzantele conventionale sunt cel mai des intalnite.Cotin si ele primele 2 elem ale celor normative, dar nu sunt izvor de drept.

Forta juridca?R: Cea a unei clauze contractulae. Ele se aplica ptr ca partile trimit la ele expres (prin o prevedere din ctr. De multe ori partile in ctr trimit la uzante codificate regulile codificate in mat vz internationale de marfuri. Nu au o forta juridica de sine statatoare, dar capata ptr ca partile trimit la ele. Insa exista si uz necodificate, aceata caracteristica fiind de natural lor ptr ca sunt pratici nescrise) sau implicit ( in acest caz, jud sau arbitrul tr sa extraga, sa interpreteze vointa partilor, prin anumite indicii : trimiteri indirecte, termeni, expresi ale partilor, etc)Aplicarea uzantelor este prevazuta in Conv. Internationale Conv de la Viena in art 9 prevede ca partile sunt legate prin uzantele la care ele au consimtit. Partile sunt legate si de celelate uzante, chiar daca nu au facut referire in mod explicit , la acele uzante care sunt cunoscute sau ar trb sa fie cunoscute in legatura cu comertul in dom respetiv ce sunt larg aplicate de parti legate in conventii de acelasi tip.Deci Conventia de la Viena accepta si trm implicita si explicita la uzante.Rolul uz conventionale : De a interpreta si completa contractul. Ele se pot referi la orice mom din viata unui contr : faza negocierii, faza pre contractuala ( oblugatia de a divulga anumite elem ref la viitorul ctr., ), in fza executarii ctr ( executarea, livrarea , preluarea marfii, ambalarea ei, etc)Uz conventionale au o forta juridical egala cu contractul. De aceea ele pot inlatura o lege supletiva.

CAUZELE CARE EXPLICA ROLUL UZANTELOR

A) Dinamica rel comerciale internationale modificarile rapide fac ca legea sa ramana in urma si comerciantii aplica uzantele. Daca sunt modificate, le aplica pe acelea si chiar le lasa asa.B) Elemental de adaptabiitate, specificitate a pietii/ relatiilor comerciale - sunt lucruri de specificitate in dom concrete unde legiut nu intervine.

Fixarea uzantelor:a) Ele sunt prin natura lor practici nescrise, dar ac natura tinde sa devina una istorica ptr ca ele se fixeaza si pot fi si probate. Sunt fixate prin Cond Generale, prin Contracte cadru, etc. b) Pot fi codificate de Organismele Internat Neutre: UNCITRAL, GAFTA, etc. Ele sunt asoc profesionale, nu soc comerciale. Sc) Pot fi codificate prin hot arbitrale sau hot judecatoresti.d) Prin certificatele de cutuma - camerele de comert, bursele emit la cerere certificate prin care atesta cum se aplica respective uzanta.e) Prin orice alte mijloace; ceea ce inseamna si ideea ca o uzanta poate fi dovedita prin orice mijloace.

Situatia uzantelor in dreptul roman: In dr intern romn, in vechiul cod commercial, legiut roman nu recunostea forta nomativa uzantelor, ci recunoastea doar uzantele conventionale in masura in care partile trimiteau la ele : expres au implicit. Aceasta a fost o conceptie a legiut roman in mom adoptarii C comenrial. NCC in art.1 incadreaza uz in categ izvoarelor de drept. Dar NCC prevede ca ele se aplica daca este vba de un domeniu reglementat de lege, numai in masura in care legea trimite la ele in mod expres. In mod traditional, in materia burselor, titlurilor de valoare s-au aplicat uzantele.

SUBIECTELE DCI

A) Societatile comerciale de nationalitate romana- ca sub de DCI.PFA pot afce comert internat, dar nu sunt ppalii actori. Com internt necesita capitaluri mari si f mari, pe care PFa-urile nu le detin.Pot desf activitati de Com Internat SOC COM fara participatie straina, dar statistic, ppalii actori pe piata com internat din Rom sunt SC cu participatie straina.Societatile comerciale de nationalitate romana cu participare straina sunt definite in OUG 92/ 1997= soc com ce au participare straina la capitalul social. Nu sunt socotite cele ce au numai managgeri straini, numai cenzoori straini.Cf art 286 din LS, acestea sunt supuse LS, dar si legilor privind regimul invetsitiilor straine si legilor prinvind rap de DIP.Soc com cu participare straine sunt o specie de SC.Capacitatea SC cu participatie straina de a face acte de Com internat - art 135 Ctie- reglem principiul libertatii comertului, carre implica si lib oricarei SC romane de a face comert international. Trebuie ca ob de activitate al soc sa identifice ramura de comert in care e va depune activitatea. Se face referirea in actul constitutiv al SC la codul CAEN cu indicare codului specific activit pe care SC o sa il desfasoare.Codul CAEN nu permite ca o SC sa poata face orice acrivitae de comert. Domeniile in care se pot constitui SC cu capital strain:R: In orice domeniu al comertului. Nu exista restrictii. Se pot constitui inn orice forma prev de lege : SA, SRL, etc.Dpdv al constituirii lor, se urmeaza regulile din LS, dar exista si o serie de particlutaritati tinand de participarea la capitalul strain al asociatilor straini, in ceea ce priveste precizarea atributelor de identificare a acelor asociati, numirea reprezentantilor, subscriptia si varsarea cap strain, solutionarea eventualelor litigii, fuziunea , divizarea, lichidarea.Ele se inreg in Reg Com ca orice SC romana, si li se aplica legea 26 si exista si acte normative emise in aplicare legii ordinal Min Justitiei nr 2594/ C/ 2008 privind apararea normelor metodologice ref la tinerea RECOM si elib informatiilor.Personalitatea juridica - SC respective sunt PJ romane. Criteriul ppal de determninare al nationalitatii in dr roman il consttuie sediul social, dar exista criterii speciale de determinare a nationalitatii : crit controlului, cand conform unor acorduri bilaterale se consideera ca, desi are nationalitate romana, nu este o PJ romana din cauza controlului execitat de actionari din alta tara. Ex: Conv de la Washington relativa la investitii.Schimbareea nationalitatii:a) Mutarea sediuluib) Fuziunea internationala.Trebuie indepl cond din ambele legi in prezenta ptr ca aceste operatiuni sa fie legale.

Capitalul social: poate fi constituit din aporturi sau si din apporturi ale investitorului strain. Problema este aceea a subscriptiei si varsarii capitalului social. Subscriptia cap social se poate face numai in moneda nationala. Legea 82/1991 cu modif.ulterioare prevede ca SC inclusiv cele cu capital strain, sunt obligate sa isi conduca contabilitatea cf legii romane. Acel capital subscris este un element contabil, se scrie ca pasiv al bilantuilui contabil al societatii.Subscriptia este o obligatie de a face, de a varsa. Varsarea cap social este o obligatie de a da, ptr ca ea ppune transferal, implica efectiv o plata.

Trebuie facuta o distinctie : daca asociatul este strain, nu este problema ca aportul sa fie fct in valuta, insa romanul va varsa in moeneda nationala, ptr ca cf regulam Bancii national : platile intre rezidenti tr facute in moeneda nationala.Aportutile pot avea orice interval, pana la 100%. Patrimoniul: SC cu participare straine li se plica reg national iccp dob de B mob si imob cladiri pe terit tarii. Iccp terenurile, sub incidenta legii 195?/ 1991 s-a consid ca SC cu capital str nu puteau dob dr de prop asupra terenurilor in Rom, in corelatie cu ctia de la mom resp. OG 92/1997 prevedea posib SC romanesti cu participare straina de a dob dr de prop asupra terenurilor, dar numai cf cu obiectul lor social si in masura necesara activitatii.Organizarea si functionarea reprezinta specificitate ptr considerente de natura practica ptr ca ele au de cele mai multe ori manageri straini. Dpdv al functionarii se pun probleme iccp operatiunile valutare regulametul Bancii Nationale => defineste operat valuatare dupa 2 crit :a) In rem = sunt opratiuni valutare cele ce se efectueaza in valutab) In pers = cele ce se efecuteaza in lei, dar la care participa un.???c) TIPURI :Operat valutarre curente (implica o contraprestatie. Se efectueaza intre rezidenti si nerezidenti. Poate fi afectata si de un termen.) si de capital (Sunt cele care nu ppun o coontrprestatie imediata. Aici intra : investitiile directe ale str in Rom si ale rom in strainatate; Societatile comerciale de nationalitate romana de capital actiuni, obligatiuni, alte itluri de valoare. Aceste operatiuni, f mult timp necesitau o autorizatie din partea B nationale, care anum nu mai este necesara, dar acum sunt relem f strict prin normele bancii natiomale).

Reguli ce li se aplica: Societatile com cu participare strina:- pot deschide liber conturi in valula si lei in Rom si strainatate.- Cap soc poate fi depus in Rom sau strainatate. Au dr absolut de utilizare a valutei din conturi.

Data viitoare : Aspectele de munca si de personal ale SC cu participare straina

Curs 5 26.02.2015

Regimul juridic al angajatilor societatii comerciale romane cu participatie straina distictie intre:

Personalul din celalalte tari membre ale UE in cazul acetora sunt aplicabile dispozitiunile OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, ordonanta modificata in 2007 prin OUG 55/2007 si apoi a fost adoptata OUG 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei Cu ocazia modificarilor din 2007, notiunea de strain a fost modificata se inteleg numai persoane provenind din state terte, nu si persoanele din state mb UE Asadar, regimul angajarii este liber, persoanele din state mb UE au acleasi drepturi ca cetatenii romani beneficiaza de regimul nationalCirculatia acestor persoane pe teritoriul tarii este aplicabila OUG 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor mb UE, spatiul economic european si a cetatenilor Confederatiei Elevetiene

Persoanele din statele terte pt ele se aplica dispozitiunile OUG nr. 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei, potrivit careia strainii, pt a putea desfasura activitati la o societate romaneasca, tb sa beneficieze de ceea ce astazi se numeste autorizatie de munca. Nr de autorizatii de munca este stabilit anual prin HG, iar aplicarea dispozitiunilor legale privind autorizatiele munca intra in competenta Oficiului de Munca pt Imigrari

Plata salarilor in valuta reprezinta tot un aspect de munca Pt personalul roman, plata salarilor si altor drepturi salariale se face in moneda nationala, chiar si la societatile comerciale cu participatie straina, pt ca, potrivit Regulamentului BNR nr 4/2005 privind regimul valutar, platile pe teritoriul Romaniei intre rezidenti se fac in moneda nationala.2 exceptii importante de la plata in moneda nationala:1) Zonele libere pt zonele libere se aplica L 84/1992 privind regimul zonelor libere legea ne prevede expres ca salariatii romani pot dobandi salarii si in valuta.2) Personalul reprezentantelor societatilor comerciale straine - se aplica HG 1222/1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentatelor din Romania ale societatilor comerciale si organizatilor straine, precum si drepturile si oblgatiile lor legate de salarizarea personalului roman. In acest act normativ se prevede posibilitatea repzentantelor de a-si plati personalul in valuta. Pt straini, plata salarilor este libera. Nu intra in regimul de restrictie al Reg BNR 4/2005

Dizolvarea si lichidarea societatile comerciale cu participatie straina OUG 92/1997 privind stimularea investitilor straine directe prevede dreptul societatilor cu participatie straina de a repatria beneficiul de lichidare in caz de dizolvare al societatii (bunurile care raman dupa lichidare)In ceea ce priveste insolventa transforliera, in raporturile cu celalalte state mb ale UE se aplica Regulamentul Consiliului 1346/2000 privind procedurile de insolvabilitate (aspecte discutate partial la DIP)

Solutionarea litigilor la care participa societatile comerciale romane cu participatie straina OUG 92/1997 permite, in cazul in care este vorba despre investitori straini, solutionarea litigilor: fie de instantele judecatoresti nationale fie pe cale arbitrala: la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei (din iulie 2014, curtea are noi reguli de procedura); sau exista posibilitatea de a apela la un arbitraj sub egida Curtii de Arbitraj de pe langa Camera de Comert Iternational din Paris sau la un arbitraj ad-hoc sub incidenta regurilor de arbitraj ale UNCITRAL din 1996 (cu modificari).

Societati comerciale straine in Romania

Cea de a doua latura a pp libertatii contractuale (dinspre exterior spre interior)Societatile comerciale instituite in strainatate pot sa desfasoare in Romania activitati comerciale in forma neinstitutionalizata, prin incheierea de contracte cu parteneri din Romania Ceea ce ne intereseaza reprezinta formele institutionalizate ale societatilor comerciale straine in Romania in esenta sunt 3 forme:1) Constituirea de filiale2) Sucursale3) Reprezentante

1) Filiala unei societati comerciale straine in Romania

Definitie - pers jur cu personalitate romana, distincta de societatea-mama din strainatate, dar care se afla sub controlul societatii-mame din punct de vedere economic si juridic, in diferite forme prevazute de legeDin acesta definitie sumara rezulta doua elemente definitorii ale filialei societatilor comerciale straine:a) Filiala are personalitate juridica proprie, distincta de societatea-mama din strainatate este un subiect de drept de sine statator rezulta o serie de consecinte juridice: are un ptrimoniu distict de cel al societatii-mama si poate partiicpa in raporturile cu tertii in nume propriu si pe seama ei insasi. Nimic nu o impiedica sa actioneze ca reprezentant in baza unui contract de mandat, dar nu sunt specificePe planul DIPr, filiala este supusa legii statutului sau organic are un lex causae proprie legea pe teritoriul statului in care isi are sediu, indiferent de legea aplicabila statutului organic al societatii mama.b) Filiala se afla sub controlul societatii-mama (filiala vine de la filius fiu) societatea-mama exercita un control asa cum parintele exercita asupra copilului. Controlul se poate exercita in forme extrem de variate. De regula, se exercita prin capitalul social, care este detinut in majoritate de societatea-mama, mergand pana la 100%. Mai pot fi si alte forme de control ale societatii-mama de pilda, prin organele de conducere, prin.. de administrare..., drepturile pe care le are in adunarea generala, prin organele de controlRelatia dintre filiala si societatea mama analizam acesta relatie pe doua planuri: Pe plan juridic filiala este independenta de societatea mama prin faptul ca are personalitate juridica proprie, dar este dependenta de societatea mama datorita formelor juridice de control, pe care societatea-mama le exercita asupra ei. Din punct de vedere economic, filiala are o autonomie economica si financiara fata de societatea mama, in sensul ca ea are o contabilitate proprie (intocmeste documente contabile proprii ei, un buget de venituri si cheltuieli, bilant contabil, conturi de profit si pierdere), pe care filiala este obligata sa le inregistreze la autoritatile fiscale proprii. Ex este dependenta din punct de vedere eocnomic, deoarece obiectul de cativitate si modul de organizare sunt stabilite de societatea-mama

Constituirea filialei urmeaza regurile din L31/1990 oricare din formele societare admise de legea romana. Dar L26/1990 privind Registrul Comertului si acel Ordin al Ministrului Justitie nr 2594/2008 pt aprobarea normelor metodologice privind modul de tinere al Registrului Comertului, de efectuarea inregistrarilor si de eliberarea informatilor, prevad ca in actul constitutiv al filialei tb prevazut in mod explicit carcaterul de filiala si modalitatile in care societatea-mama exercita controlul asupra ei.Functionarea filialelor sunt persoane juridice romane, au sediul in tara, au personalitatea juridica romana. Ele sunt din pct de vedere valutar, sunt rezidente. In consecinta, toate operatiunile pe care filiala le efectueaza in relatia cu alti rezidenti, se considera relatii inte rezidenti, cu consecinte pe planul platilor (care tb facute in lei), pe planul colectarii TVA-lui (pt ca nu se socoteste un export si nu se aplica TVA-ul, este o operatiune nationala)Filiala este o forma de investitie in tara din punct de vedere al regimul investitilor straine, pt ca implica aducere de capital si, in consecinta, filialei i se aplica tot pachetul de legi care configureaza regimul investitilor straine in Romania

2) Sucursalele

Definitie este un sediu secundar al societatii mama din strainatate, lipsita de personalitatea juridica proprie, care beneficiaza insa de un capital ce ii este afectat in exclusivitate de catre societatea mama si care poseda o anumita autonomie juridica si economica fata de scoietatea mama - se desprind 2 elemente:

a) Sucursala nu are personalitatea juridica prorpie, nu este un subiect de drept distinct de societatea-mama din strainatate. In consecinta, ea nu beneficiaza de un patrimoniu propriu in sensul juridic al notiunii, dar are o masa de bunuri care este afectata in exlcusivitate de societatea mama, dar care apartine societatii-mameSucursala efectueaza acte juridice pe seama societatii mama efectele se produc in patrimoniul soc mame; dar poate actiona si intr-o forma tipica in nume propriu, intr-o forma societara. Pe planul DIPr, faptul ca nu are personalitate juridica proprie, face ca ea sa fie supusa ca lex causae, legii societtaii mame; are nationalitatea societatii mame.

b) A.Exista o dependenta din pct de vedere juridic si economic a sucursalei fata de societatea-mama. Tb sa vedem prin ce se exprima aceasta dependenta care este relatia dintre sucursala si societatea mamaSucursala este dependenta de societatea-mama din strainatate, prin faptul ca capitalul ei este constituit in exclusivitate de societatea-mama, societatea-mama ii stabileste obiectul de activitate, care nu poate fi mai larg decat obiectul de activitate al societatii-mama, pt ca societatea-mama nu poate face in strainatate mai multe acte juridice decat face in propria ei tara (mai putin sigura ca da). Neavand un patrimoniu propriu, sucursala nu are nici creditori sau debitori proprii, ci ea actioneaza numai pe seama societatii-mame, fie in numele si pe seama soc mama, ca un mandatar, fie in nume propriu, dar pe seama soc mama, pe temeiul unui contract specific/relatii specifice de comision (comision de tip societar, nu un comision de tip contractual)B. sucursala are o anumita autonomie fata de societatea-mama din strainatate. In ce consta in mod esential autonomia juridica:i) Sucursala are o capacitate de subiect de drept limitata, in sensul ca poate fi actionata in justitie in mod direct pt actele juridice si faptele pe care le-a savarsit in tara.NCC, ca si vechea L105, predeve in mod explicit dreptul paertenerului roman al sucursalei (cocontractantul sucursalei) de a actiona direct sucursale la instantele judecatoresti sau arbitrale din Romania, fara nevoia de a se duce la sediul societatii mame.ii) Sucursala poate fi supusa unei proceduri proprii de dizolvare si lichidare, unei proceduri de insolvabilitate proprie este un caz de insolventa secundara, independenta de societatea mama. Sucursala asadar poate fi supusa unei proceduri de lichidare, fara ca societatea mama sa se lichideze reciproca nu este insa valabila.Din punct de vedere economic, sucursala are o autonomie gestionara (in limbaj contabil) si este obligata sa tina ,,documente contabile proprii, pe care le depunde la autoritatii fiscale si contabile romane, dar care intra intr-un sistem de raportare consolidata al societatii mama, care sunt obligate sa depunda in tara proprie si situatile din sucursalele din alta tara.

Constituirea sucusalelor in primul rand, ca sa se constituie o sucursala a unei societatii straine in Romania, trebuie ca societatii mama sa i se recunosca acesta capacitate de folosinta in propria ei tara (sa i se recunosca drepturile)Daca o asemenea capacitate exista, urmeaza conditiile din tara de a constitui o sucursala supuse legii romane sunt in acest caz aplicabile dispozitiunile L 26/1990 privind Registrul Comertului trebuie inregistrata la Registrul Comertului; ea are un Act Constitutiv care se intocmeste de societatea-mama, care nu tb sa respecte L31/1990 inregistrata la Reg comertului in temeiul L26 si Ordinului Minstrului.../2008Potrivit legii romane, sucursala tb sa aiba mentionata denumirea de sucursala in denumirea firmei, cu indicarea societatii mama si a caracterului de sucursala. (ex: ING Bank Rotterdam sucursala Bucuresti)

In ceea ce priveste cap de folosinta a sucursalei si conditia ei juridica in Romania, sunt doua notiuni esentiale care trebuiesc retinute: In primul rand, pe capul sucursalei se intalnesc doua legi legea straina a societatii-mama, care ii confera capacitate de folosinta (ii da limitele dr de a actiona), dar pt ca sucursala actioneaza in tara, pe capul ei se aplica si ceea ce se numeste conditia juridica a strainului, persoana juridica in Romania, care o obliga sa respecte legea romana

1. Lex societatis a societatii-mama din strainatate consecinte importante: In primul rand, ea nu poate face in Romania mai multe acte si fapte decat poate face soc mama in propria ei tara (mai putin da). In al doilea rand, capacitatea de folosinta fiind guvernata de legea straina, poate fi diferita de cap de folosinta prevazuta de legea romana pt societatile romanesti. Daca nu este un impediment de ordine publica, nu e nicio pblm da aiba mai multe drepturi. In al treilea rand, daca inceteaza capacitatea de folosinta a societatii-mama din strainatate, inceteaza si capacitatea de folosinta a sucursalei din tara.

2. Conditia juridica a strainului pe teritoriul tarii conditiile ca sucursala sa poata sa activeze pe teritoriul tarii, trebuie sa respecte legea romana. Functioneaza asadar in coordonatele prevazute de legea romana. Care sunt principalele aspecte:a) Din pct de vedere al regimului contabil, L contabilitatii nr 82/1991 zice ca subunitatile fara personalitate juridica din Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie potrivit legii romane rezulta ca sunt supuse regimului contabil din Romania. Anumite diferente poate fi anul fiscal diferit, anumite registre pot avea mod de prezentare diferitb) Din pct de vedere valutar, potrivit Regulamentului BNR nr 4/2005, sucursalele, desi nu au personalitate juridica romana, sunt rezidente din pct de vedere valutar. Asadar, daca o societate are o sucursala in Romania, chiar daca operatiunea se efctueaza prin sucursala, ea devine rezidenta cu toate consecintele: in moneda nationala, cu TVA platit ca si cum ar fi un raport juridic internc) Din pct de vedere al aspectelor de munca si personal regimul juridic al societatii-mama din strainatated) Din pct de vedere al drepturilor asupra terenurilor din tara regimul juridic al societatii-mama din strainatate (pot dobandi terenuri doar daca si societate mama poate sa o faca)e) Din pct de vedere fiscal, sunt obligate sa respecte Codul Fiscal Roman si Codul de Procedura Fiscala roman. Sucursala este inclusa in mod explicit de Codul fiscal, prin art 8, in categoria sedilor permanente ale persoanelor juridice straine in tara. In consecinta, ea este obligata sa se inregistreze la autoritatile fiscale romanesti si plateste impozit pe profitul obtinut din activitatile pe care le desfasoara in tara.

3) Reprezentatele

Definitie - reprezentanta este un sediu secundar al societatii-mama din strainatate, lipsit de personalitate juridica proprie, care nu are un capital social distinct de cel al societatii-mama si care poate efectua numai operatiuni de reprezentare a societatii mama in fata partenerilor ei comerciali din Romania.Elementele definitorii rezultate din aceasta defintie (vom face si o comparatie cu celalalte forme):a) Reprezentanta nu are personalitate juridica proprie nu are un patrimoniu distict de cel al societatii mama, nu are calitatea de subiect de drept distict de cel al societatii mama - i se aplica lex causae/lex societatis a societatii mame din strainatate. Din acest punct de vedere, reprezentanta se aseamana cu sucursala, dar se deosebeste fundamental de filiala.b) Reprezentanta nu este abilitata sa faca acte de comert in nume propriu, ci poate actiona numai in calitate de reprezentant, adica in numele si pe seama societatii mame, in calitate de mandatar intermediar intre societatea-mama si partenerii ei din tara intotdeuna actioneaza pe seama societatii-mamaDin acest punct de vedere se deosebeste major de filiala, dar se poate deosebi si de sucursala, care poate actiona intr-o forma de comision societar, ceea nu este cazul aicic) Reprezentanta nu are un capital propriu, distict de cel al societatii mame din strainatate. Ca urmare, ea nu poate efectua decat operatiuni concordante cu obiectul de activitate al societatii-mame din strainatate. Reprezentanta nu este o forma de investitie straina in tara, nu se inregistreaza in Registrul Comertului.Acesta este deosebirea majora, atat fara de filiala, cat si fata de sucursala sucursala are un capital propriu, este o forma de investitie straina in tara, se inregistreaza in Registrul Comertului

Temeiul juridic al reprezentantelor beneficiaza de una din cele mai vechi reglementari sunt in vigoare doua acte normative din 1990: Decretul-Lege nr. 122/1990 privind autorizarea si functionarea in Romania a reprezentantelor societatilor comerciale si organizatilor economice straine si HG nr 1222/1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentatelor societatilor comerciale in Romania, precum si drepturile si obligatile legate de salarizarea personalului roman

Constituirea si organizarea reprezentantelor - societatea-mama trebuie sa ceara autorizarea pentru deschiderea reprezentantei in tara pot fi si mai multe societati-mame care sa deschida o reprezentanta in tara. Precedura este supusa legii romane. Ce trebuie sa mentioneze societatea-mama in cerere obiectul viitoarei reprezentate pe care doreste sa o deschida, nr si functiile persoanelor care urmeaza sa incadreze reprezentanta, sediul reprezentantei in tara, durata de functionare pe care o preconizeaza. La cerere trebuie anexate o serie de acte, documentele constitutive ale societatii-mame din strainatate, apoi o atestare din partea Camerei de Comert si Industrie a societatii mame prin care sa se certifice existenta legala a societatii-mama in acea tara, obiectul de activitate si capitalul ei social. Apoi trebuie un certificat de bonitate care se elibereaza de catre o banca ce deserveste respectiva societate-mama, din care sa rezulta ca ea nu este in faliment, nici in incetarea platilor. Trebuieb si o imputernicire in forma autentica pt persoanele care vor reprezenta societatea. Cererea se adreseaza Ministerului Comertului care are atributia de a elibera autorizatia Ministerul trebuie sa raspunda in 30 de zile. Daca cererea este respinsa, respingerea tb motivata societatea-mama are dreptul la o contestatie pe calea contenciosului amdinistrativ. Daca cererea este admisa (regula), se emite autorizatia de functionare in care se mentioneaza in afara de atributele de identificare a societatii mama, obiectul de activitatea aprobat, conditiile de exercitatare a activitatii in tara, durata de functionare (care se poate prelungi), sediul reprezentantei in taraOdata autorizata, reprezentanta tb sa se inregistreze in 15 zile la Administratia fiscala locala de la sediul din tara.Inainte de... tb sa te inregistrezi si la Camera de comert si industrie era o inregistrare cu scop statistic si de publicitate. Inregistrarea la min finantelor.....Desi din 1997 nu mai exista o asemenea obligatia, f multe reprezentante continua sa se inregistreze si Cam de Comert emite un buletin al reprezentantelor sunt peste 100 de reprezentante

Obiectul de activitate al reprezentantelor au obiectul stabilit prin autorizatia de functionare - Depasirea obiectului se sanctioneaza cu retragerea autorizatieiFac acte juridice si materiale in numele si pe seama societatii mame, mai ales: emit oferte si comenzi Negociaza si incheie contract in numele si pe seama societatii-mame Fac informare si reclama comerciala pt societatea-mama Acorda asistenta tehnica si service pt produsele pe care societatea-mama le vinde in tara Presteaza servicii similare celor pe care le presteaza societatea-mama, aici intra mai ales reprezentatele societatile de transporturi internationale Marile agentii de presa straina sunt reprezentante Orice alte acte, fapte in scopul promovarii si sprijinarii societatii-mamaCursul 6

CAPACITATEA DE FOLOSIN A REPREZENTANELOR Se analizeaz n termeni similari celor discutai la sucursale. Reprezentanele nu au o personalitate juridic proprie. Efectele legii naionale sunt n esena urmtoarele: capacitatea de folosin este dat de legea societii mam, deci nu poate face mai multe acte juridice dect societatea mam n propria ei ar i acioneaz n numele i pe seama societii mam ; obiectul reprezentanei de activitate trebuie s fie n concordana cu cel al societii mam : actele i faptele se desfoar n numele i pe seama mamei ; ncetarea societii mam ca subiect de drept are drept consecin ncetarea automat a calitii de subiect de drept a reprezentanei. n ceea ce privete ce-a de-a doua latur, intervenia legii romne adic, ea se aplic pentru c reprezentana i desfoar activitatea pe teritoriul rii, iar pachetul de legi de acte normative care i se aplic reprezentanei constituie condiia juridic a strinului persoan juridic pe teritoriul rii . Consecine: reprezentana poate efectua n ar doar actele juridice stabilite n autorizatia eliberat de autoritile romne care poate fi mai puin dar nu mai mult dect poate face mama n propria ei ar Apoi, dpdv al activitii contabile, reprezentana este supus legii romana, legea 82/1991-a contabilitii, care se refer n mod explicit i la reprezentane, ele avnd obligaia de a ine contabilitatea n moneda naionala i potrivit legii romne. Din punct de vedere al regimului valutar, reprezentana este rezident prin regulamentul 4/2005, al Bncii Naionale i deci, societatea mam care are o reprezentan pe teritoriul rii devine rezident dpdv valutar. n consecin, ea trebuie s i desfoare activitatea n ar prin intermediul reprezentanei , iar operaiunile se desfoar n moned naional daca are raporturi juridice cu ali rezidenti, i nu se aplic regula reverse payment n ceea ce privete TVA-ul, adic ea trebuie s l plteasc . n ceea ce privete regimul de impozitare, este supus Codului fiscal romn, unui impozit forfetar de 4000 euro pe ani, fiscal. La un moment dat ea pltea n funcie de personal, dar acum e forfetar, dar, n momentul n care reprezentana face i activitate economic proprie i are venituri proprii cum se ntampl de exemplu n cazul n care face asisten juridic i service pentru produsele mamei ,ea pltete impozit pe venitul obinut din activitatea desfurat n ar. Este acelai art. 8 din Cod.Personalul reprezentanei poate fi romn sau strin, dac este strin din state tere ,adic nemembre UE, se cere permisul de munc. Pentru persoane din alte ri membre UE, se aplic regimul naional, OUG 194/2002 care prevede acest lucru. Este obligat s nregistreze contractul de munc la autoritile fiscale romne, deci se pltesc impozite pentru salariile acordate personalului su, persoanele straine pot opta pentru sistemul de asigurri sociale romn. 1992/1990 prevede posibilitatea plii salariilor n valut ,excepie de la regula potrivit creia salariile ntre rezideni se fac n moned naional, este una dintre cele dou excepii prevzute.

RSPUNDEREA CIVIL A REPREZENTANEI

Se face o distincie n decretul 122/1990 ntre rspunderea societii mam i rspunderea personalului reprezentanei. Societatea mam rspunde pentru actele i activitatea reprezentanei sale din Romnia n condiiile legii romne. n al doilea rnd, societatea mam rspunde solidar cu angajaii reprezentanei pentru daunele pe care le-ar putea produce terilor n realizarea activitii lor n ar. Aceasta apare ca o form de rspundere a comitentului pentru fapta prepusului, deci o rspundere solidar cu a persoanei ncadrate a reprezentanei. n legatur cu competena de soluionare a litigiilor n care sunt implicate reprezentanele, ca i n cazul sucursalelor, legea 105/1992 i actualul Cod Civil prevd c reprezentana are o mic calitate de subiect de drept prin actele pe care le ndeplinete aici, are calitate procesual activa i pasiv, poate aciona n numele i pe seama societii mam ,dar poate fi i acionat n ara la sediul su de aici de ctre cocontractantul care formuleaz o aciune n justiie care nu e obligat s mearg, deci, la sediul societii mam din strainatate.

CONTRACTELE COMERCIALE INTERNAIONALESunt caracterizate prin cele dou elemente care rezult din denumire: - elementul de profesionalitate, adic faptul c la contract particip cel puin un profesionist comerciant;- dar mai ales elementul de internaionalitate care este dat n esen de dou elemente de extraneitate specifice pe care am ntalnit-o atunci cnd am definit raporturile de comer internaional, adic prile s aib sediile, domiciilile sau reedinele obinuite n state contractante diferite sau marfa care face obiectul contractului s fie n trafic internaional, sunt cele dou elemente care se particularizeaz cel mai bine in materia contractelor, marfa s fie n tranzit internaional( trece cel puin o frontier). Acestea sunt elementele de extraneitate relevante pentru a califica un contract ca fiind de comer internaional. Alte elemente de extraneitate nu intereseaz, sfera internaionalitii n comer internaional este mai restrnsa dect sfera internaionalitii n dreptul internaional privat. Sunt guvernate de principiul libertii contractuale ,de la care exist si excepii, desigur (care sunt probleme de master). Exista limite ce tin de protectia consumatorului, incheierea contr in forma electronica, la distanta, dar exista si conditii contractuale impuse de o parte-ex:adeziune. DPDV al continutului, au doua mari categorii de clauze analizate dpdv stiintific, teoretic: clauze generale(cele care s eintalnesc in toate contractele, nu pot sa lipseasca). eSTE VB: CELE PRIVIND PARTILE contractante, obiectul contractului care poate fi un obiect material -prestatia vanzatorului- sau un obiect pecuniar- prestatia cumparaturului care plateste un pret, un tarif pentru un servicu, o dobanda, un comision, un navlu. Exista si clauze specifice care se intalnesc in anumite tipuri de contracte .

CLAUZELE SPECIFICE N CONTRACTELE COMERCIALE