19
C1 Curs BPDP 1 Bazele proceselor de deformare plastica BIBLIOGRAFIE 1.Tăpălagă, I.; Achimaş, Ghe.; Iancău H., Tehnologia presării la rece, Lito IPCN, Cluj- Napoca, 1980 (volumul I) 2.Tăpălagă, I.; Achimaş, Ghe.; Iancău H., Tehnologia presării la rece, Lito IPCN, Cluj- Napoca, 1985 (volumul II) 3.Tăpălagă, I.; Achimaş, Ghe.; Iancău H., Banabic, D.; Coldea, A. Tehnologia presării la rece, Îndrumător de lucrări Lito IPCN, Cluj-Napoca, 1986 4. Teodorescu, M., s.a. Elemente de proiectare a stantelor si matritelor, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1977.

Curs 1 Introduce Re, Legi

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Curs 1 Introduce Re, Legi

C1 Curs BPDP 1

Bazele proceselor de deformare plastica

BIBLIOGRAFIE1.Tăpălagă, I.; Achimaş, Ghe.; Iancău H., Tehnologia presării la rece, Lito IPCN, Cluj-Napoca, 1980 (volumul I)2.Tăpălagă, I.; Achimaş, Ghe.; Iancău H., Tehnologia presării la rece, Lito IPCN, Cluj-Napoca, 1985 (volumul II)3.Tăpălagă, I.; Achimaş, Ghe.; Iancău H., Banabic, D.; Coldea, A. Tehnologia presării la rece, Îndrumător de lucrări Lito IPCN, Cluj-Napoca, 19864. Teodorescu, M., s.a. Elemente de proiectare a stantelor si matritelor, Edituradidactica si pedagogica, Bucuresti, 1977.

Page 2: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 2C1

Particularitati ale prelucrarilor prindeformare plastica la rece� Definitie: prin prelucrarea prin deformare plastica la

rece se intelege utilizarea acelor operatii prin care materialul isi schimba forma si/sau dimensiunile, faraeliminare de aschii

� Particularitati� Material: table, benzi, platbenzi, bare� Utilaje- prese mecanice sau hidraulice� Sculele:

� Stante- daca realizeaza numai operatii de taiere� Matrite- daca realizeaza operatii de deformare sau atat

operatii de deformare cat si de taiere

Page 3: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 3C1

PRESE

Page 4: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 4C1

Page 5: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 5C1

Stanta combinata cu actiune succesiva

1-placa de baza; 2-placa activa; 3-placa de ghidaresi extragere; 4-opritor; 5-placa port poanson; 6-placa de presiune; 7-poanson de decupare; 8-cep; 9-placa superioara(de cap); 10-poanson de perforare; 12-stift; 13-surub; 14-opritor de inceput

Page 6: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 6C1

Avantaje� Productivitate ridicata (poate ajunge la 2000-3000 piese

/minut pentru piese de dimensiuni mici)� Utilizarea rationala a materialului (pierderile sunt minime

deoarece nu se accepta Kc<70%)� Se pot realiza piese cu configuratii complexe si de precizie

foarte ridicata fara a avea nevoie de finisari ulterioare� Posibilitatea utilizarii muncitorilor cu calificare inferioara chiar

si pentru piese de precizie ridicata (precizia pieselor depindede calitatea executiei sculelor, calitatea materialului si stareade uzura a utilajelor)

� Posibilitatea de mecanizare si automatizare a prelucrarilor

Page 7: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 7C1

Dezavantaje

� Sculele sunt de complexitate ridicata sisunt costisitoare

� Se recomanda utilizarea acestor tehnologiiin pentru productia de serie mare si masasi nu pentru serie mica si unicate

Page 8: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 8C1

Legile deformarilor plastice

� Legea constanţei volumului� Legea prezenţei deformaţiilor elastice în

timpul deformării plastice� Legea deplasarii materialului dupa directia

de minima rezistenta� Legea similitudinii� Legea prezentei tensiunilor suplimentare

in timpul deformarii

Page 9: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 9C1

Legea constan ţei volumului� Conform acestei legi volumul

materialului supus deformării rămâne constant.

� Se consideră un semifabricat de formă paralelipipedică de dimensiuni hbl care se deformează plastic, păstrându-şi forma dar cu dimensiuni modificate la . Din egalarea volumelor corpului înainte şi după deformare se obţine legea constanţei volumelor:

� Unde sunt gradele de deformare logaritmice in cele trei direcţii de deformare

� Unde suntdeformatiile specifice dupa cele treidirectii

V=V1

.111 constlbhhbl ==

1111 =hbl

lbh

0lnlnln 111 =++l

l

b

b

h

h

0=++ lbh δδδ0=++ zyx δδδ

lbh δδδ ,,

0≈++ zyx εεε0≈++ zyx εεε

Page 10: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 10C1

Legea prezen ţei deforma ţiilor elastice în timpul deform ării

� Pentru deformarea unui corp in domeniul plastic, acesta trebuie adus la o stare tensiuni superioară limitei de curgere, lucru ce se poate realiza numai prin trecerea corpului prin stare elastica. Deformaţia totală se compune dintr-o deformaţie elastică şi o deformaţie plastică, astfel

� Cunoaşterea mărimii deformaţiei elastice este foarte importantă pentru determinarea preciziei dimensionale şi de formă a pieselor deformate plastic.

pet εεε +=

Page 11: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 11C1

Legea deplasarii materialului dupadirectia de minima rezistenta

� Deplasarea punctelor corpului supus deformării se face după direcţia rezistenţei minime, iar deformaţia maximă finală se va produce în direcţia în care se vor deplasa un număr mai mare de puncte, adică o cantitate mai mare de material.

� În cazul refulării unui corp paralelipipedic punctele dintr-o secţiune transversală se vor deplasa, conform legii rezistenţei minime.

� Deplasarea punctelor corpului pe o suprafaţă perpendiculară pe direcţia forţei de deformare are loc după normala cea mai scurtă dusă la contur.

Sensul curgerii metalului la refularea unei epruvete

paralelipipedice

Page 12: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 12C1

Legea prezentei tensiunilorsuplimentare in timpul deformarii

Starea de eforturi şi cea de deformaţii din corpurile supuse deformării plastice este de regulă neuniformă.

În cazul deformării prin refulare a unui semifabricat cilindric, datorită frecării, va lua formă de butoi. Suprafaţa I va suferi o deformare mai mică decât suprafaţa II. -în straturile cu deformaţii mai mici vor lua naştere tensiuni de întindere, -în cele cu deformaţii mai mari tensiuni de compresiune. Aceste eforturi rămân în piesă şi după înlăturarea forţelor exterioare care au produs deformarea, de aceea ele poartă denumirea de eforturi interioare suplimentare(sau remanente) şi se echilibrează reciproc

Page 13: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 13C1

Legea similitudinii

� Două corpuri de dimensiuni diferite dar de aceeaşi formă şi din acelaşi material se vor deforma la fel cu condiţia ca presiunile de deformare (p) să fie egale între ele, raportul forţelor de deformare (F) să fie egal cu pătratul raportului dimensiunilor celor două corpuri, iar raportul lucrului mecanic (L) să fie egal cu cubul acestuia.

� Condiţii:� ambele corpuri trebuie să aibă aceeaşi

compoziţie chimică, structură şi aceleaşi caracteristici de deformare;

� temperatura ambelor corpuri în timpul deformării să fie identică;

� coeficienţii de frecare dintre corpul supus deformării şi suprafaţa sculei de lucru trebuie să fie aceeaşi pentru ambele corpuri.

1pp =

2

11

=

l

l

F

F

3

11

=

l

l

L

L

Page 14: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 14C1

Clasificare

� Operatii de taiere� Operatii de deformare partiala (pentru

semifabricate de tip tabla sau benzi)� Dupa muchii rectilinii (indoiri)� Dupa alte muchii decat cele rectilinii (fasonari)

� Operatii de deformare totala (pentrusemifabricate de tip tabla sau benzi)

� Operatii de deformare volumica� Operatii de asamblare prin deformare

Page 15: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 15C1

Tipuri de piese

Page 16: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 16C1

Page 17: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 17C1

Operatii de taiereForfecarea� Definitie: Operatia de taiere dupa contur

deschis, drept sau curb, cu ajutorul a douataisuri asociate

Page 18: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 18C1

Principiul operatiei de forfecare

� Cutit 1- mobil� Cutit 2- fix� s=grosimea materialului� j=jocul dintre taisuri� a= distanta dintre vectorii

forta� F1 si F1’ sunt fortele de

taiere� F2 si F2’ sunt fortele

datorate retineriimaterialului cu forta Q

� Q=forta de retineriiimpotriva rasturnariimaterialului

Page 19: Curs 1 Introduce Re, Legi

Curs BPDP 19C1

Fazele operatiei de forfecare

� Faze�Faza 1- faza

deformatiilor elastice� h=(0,2-0,3) s

�Faza 2- fazadeformatiilor plastice� h=0,5-0,6)s

�Faza 3- faza de rupere