PROCESUL DE INVA.TA.MANT.

Din punct de vedere etimologic, Didactica i~i gase~te originea in substantivul grecescdidactike - arta inva{iirii ~i in verbul didaskein - a inviifa pe alpi. Generalizarea termenuluide didactica are loc odata cu aparitia lucrarii ,jJidactica Magna" a pedagogului ceh IanAmos Comenius (1592-1670) - "parintele didacticii" - dind didactica devine" arta de ainvata pe toti, toate".

Daca in secolul al XVII-lea, Didactica are inca sensu I de arta, treptat didactica vacapata 0 viziune sistemica - psihologica a i'nvatflrii ~i ajunge a fi considerata teorie generala aprocesului de fnva!amdnt (primul pas i'n acest sens este rncut de pedagogul german J. Fr.Herbart).

Actualmente, ca teorie generaHi a procesului de invatflmant, Didactica se refera laconcepte ca: procesul de i'nvatamant, predarea, i'nvatarea, evaluarea, principiile didactice,strategia didactica, metodologia educationaIa, modurile ~i forme1e de organizare a procesuluide i'nvatflmant, proiectarea procesului instructiv-educativ ~i problemele de interrelationare asubiectilor implicati in actul didactic etc.

Didactica urmare~te elaborarea bazelor teoretice ale procesului de inva!amdnt,oferind modele de bune practici de concepere a unor strategii optime de explorare ~ivalorificare a resurselor umane ~i materiale ale ~colii, implicate in construirea ~i desrn~urareaprocesului instructiv-educativ.

Interactiunea didacticii cu fiecare din disciplinele predate i'n cadrul sistemului deinvatamant a dus la dezvoltarea didacticilor speciale. Acestea au ca obiect de activitateprocesul de invatamant realizat printr-un anumit obiect de studiu, de pilda: matematica,chimie, fizica, limba ~i literatura romana etc. Putem discuta astazi de: didactica matematicii,didactica chimiei, didactica fizicii etc.

Problematica procesului de inva!iimdnt este una extrem de complexa, in literatura despecialitate yom intalni sub forma de sinonime mai multe sintagme terminologice:

proces de invatflmantproces educationalproces didacticproces de predare-invatare-evaluareproces instructiv-educativproces paideutic.Intr-o abordare mai larga, toti ace~ti termeni sunt sinonime totale, putaod fi folositi

atat i'n contexte mai generale cu referire la educatia formala sau/~i nonformala in ansamblu,cat ~i i'n contexte cu trimitere directa la 0 activitate didactica desrn~urata in cadrul unei ore

~colare anume, strict delimitata in timp ~i spatiu. Din alta perspectiva, folosind 0 abordaretehnidi, termenii sunt priviti ca sinonime partiale vorbindu-se de proces de invatamant,proces educational sau proces paideutic pentru explicarea unor contexte educationale maigenerale ~i de proces didactic, proces instructiv-educativ sau proces de predare-invatare-evaluare in cazul in care facem referire la contexte educationale ceva mai concrete sau chiarfoarte concrete, cu arie ~iintindere elar determinate.

Procesul de invatamant prezinta urmatoarele acceptiuni:• procesul de invatamant ca sistem - ansamblul resurselor educationale de tip uman, tehnic,

financiar, material, procedural ~i didactic care funetioneaza in vederea Indeplinirii unuiset de finalitati educationale prestabilite.

• procesul de Invatamant ca subsistem - "activitatea fundamentala ce are loc In cadrulsistemului de invatamant, organizata ~i planificata sub Indrumarea ~i conducerea unorpersoane specializate, prin care se realizeaza obiectivele educationale" (Hie, M.,D., 2005,p.8l).

• procesul de Invatamant ca interactiune - ansamblul activitatilor de predare-Invatare-evaluare desta~urate in vederea realizarii unui set de obiective educationale.

• procesul de invatamant ca relatie intersubiectiva - ansamblul relatiilor de tip formalstabilite ~i desta~urate Intre cadrul didactic ~i proprii educabili In vederea formariipersonalitatii acestora din urma.

• procesul de invatamant ca proces de comunicare - ansamblul aetivitatilor de transmitere~i receptionare de mesaje cu valoare educationala, desta~urate in cadrul formal al ~coliiintre educator ~ieducat eu intentia realizarii finalitatilor educationale.

Pentru 0 abordare completa a procesului de invatamant, facem referire la urmatoareleaspecte analitice ale procesului de invatamant:

../ abordarea sistemica a procesului de invatamant;

../ axa principala a realizarii procesului de invatamant coneretizata In relatia predare-invatare-evaluare;

../ procesul de invatamant din perspectiva teoriei spatiului de instruire-educare;

../ caracteristieile procesului de lnvatamant: informativ-formativ ~iformativ-educativ.

ABORDAREA SlSTEMICA A PROCESULUI DE lNvATAMANT

Orice sistem (sistemul social, sistemul osos, sistemul muscular etc.) se define~teca unansamblu de elemente aflate in rela{ii de interacfiune §i independen{a care junc{ioneaza caun tot unitar in vederea realizarii unui scop comun, vicierea unuia dintre elemente provocandperturbari ~i in functionarea celorlalte elemente ale sistemului, marimea perturbarilor fiinddependenta de importanta respectivului element in eadrul sistemului.

Definind procesul de invatamint ca ansamblul actiunilor de predare-invatare-evaluare desta~urate organizat ~i sistematic de catre profesori ~i elevi in scopul abilitariielevilor cu un sistem de cuno~tinte, competente, priceperi ~i deprinderi necesare integrariiprofesionale ~i sociale a elevilor, caraeterul sistemic al proeesului de invatamant devineevident ~ineeesar a fi analizat tocmai pentru a-i abilita pe eei interesati sa Inteleaga mai bine~i corect modalitatile de desta~urare ale aetivitatii didaetice, sa explice disfunctiile care aparla nivelul procesului instructiv-educativ ~isa identifiee modalitati de remediere ale acestora.

Hustrul pedagog roman, loan Cerghit a avansat ideea realizarii unei analize sistemicea proeesului de invatamant din trei perspective:

perspectiva structural a (eomponentele procesului de Invatamant)o resurse umane: cadre didaetice, personal auxiliar ~i administrativ, elevi ~i/sau

studenti, parinti;

o resurse materiale: cUidirile ~colare cu dotarile aferente, materialele ~1

mijloacele de invatamant;o resurse temporale: timpul ~colar dedicat procesului didactic;o resursele procedurale: legile din domeniul educational ~1 documentele

curriculare oficiale;o resursele financiare: alocatii bugetare ~i venituri extrabugetare;o resurse curriculare: cuno~tinte, priceperi, deprinderi, abilitati, competente,

experiente de invatare formale-nonformale-informaleperspectiva opera{ionalii (realizarea concreta a activitatii didactice ~i relatiile dintreelementele componente - predarea, lnvatarea ~i evaluarea)perspectiva func{ionalii (eficacitatea procesului de inva¢mant - raportarearezultatelor obtinute la obiectivele stabilite initial) - urmare~te realizarea unarfinalitati educationale stipulate in documentele curriculare (cu un grad mai mare saumic de generalitate) la care se raporteaza rezultatele obtinute efectiv in urma activitatiididactice.

Obiective;Resurse umane;Continutul educational;Principiile didactice;Resurse materiale;Relap.i interumane;Timpul ~colar;Mediul fizic ~colar.

Predare - Invatare -Evaluare;Fonne de organizare;Metodologia;Mijloace didactice.

Rezultatele ~colareobtinute;Absolvenp.i:

• Atitudini;• Capaciti'iti;• Cuno~tinte.

Controlul, reglarea ~i autoreglarea procesului de invatamant, exprimate prin feed-back~i feed-forward sunt e1emente deosebit de valoroase pentru imbunatatirea ulterioara aprocesului educational. ,,Feed-back-ul este mecanismul prin care cadrul didactic obtineretroactiv informatii despre efectele demersului pedagogic efectuat, iar educatii despreactivitatea de lnvatare desfa~urata" (Ionescu, M., Boco~, M., 2008, p.203); feed-back-ul poatefi formativ (realizat sistematic pe parcursulintregii secvente de invatare, cu rol de sustinere aactivitatii elevilor) ~i sumativ (realizat la finalul procesului de invatare cu scopul de a obtineinformatii referitoare la prestatia elevului ~i a cadrului didactic). Feed-forward-ul este"mecanismul prin care profesorul anticipeaza posibilitati1e, fazele, evolutii1e, variantele etc.care apar in procesul de invatamant ~i care prefigureaza atingerea sau nu a finalitatiiurmarite" (Ionescu, M., Boco~, M., 2008, p. 203).

Legatura dintre fluxurile de intrare ~i fluxurile de ie~ire este realizata prinintermediul activitaplor de predare-inviifare-evaluare, activitap. care se desfa~oara in modcontinuu, simultan sau succesiv, fUnd integrate organic in cadrul procesului deinva(amlint, iar controlul sistemului este realizat prin intermediul conexiunii inverse (feed-back-ului).

Procesul de invatamant actual imbina ~i alterneaza sau chiar face posibile in manierasimultana activitatile de predare-inviitare-evaluare, intre acestea existand 0 relatie puternicade interactiune ~iinterdependenta.

Predarea este activitatea sistematica, organizata ~'i desfli~'Urata de catre cadruldidactic care implica: planijicarea/proiectarea prealabila a activitafii educafionale propuse,identijicarea finalitafilor urmarite, determinarea continuturilor adecvate pentru realizareaobiectivelor propuse, organizarea conditiilor care vor favoriza atingerea obiectivelor(mediul educational ~i mijloacele de invatamdnt), desfli~rarea activitatii didactice propriu-zise ~i evaluarea naturii ~i a calitapi schimbarilor intervenite in comportamentul elevilor.

Exista mai multe acceptiuni ale predarii:predarea ca transmitere de cuno~tinte - prezentarea, comunicarea, expunereainformatiilor, cuno~tintelor~itehnicilor de lucru specifice unei discipline;predarea ca oferta de experiente - oferta ce are drept scop dezvoltarea experientelore1evilorpentru ca ace~tiasa surprinda esenta ~isemnificatia sociala a celor invatate;predarea ca forma de dirijarea a invatarii - demersurile intreprinse de profesorpentru a-i motiva pe elevi sa realizeze eficient sarcinile de invatare;predarea ca management al invatarii - predarea are mUltiple functii: planificarea,orientarea, stimularea atentiei ~i implicarii elevilor, organizarea conditiilor deinvatare, favorizarea momentelor de feed-back, asigurarea conditiilor necesareretinerilor ~itransferurilor, evaluarea eficacitatii activitati10rdesta~urate etc.predarea ca instanta de decizie, organizare, personalizare, interpretare, favorizare afeed-back-ului, concretizare, control, exprimarea afectivitatii.Daca in didactica traditionala, accentulin activitatea de predare cadea pe comunicarea

cuno~tintelor ~i a informatiilor gata structurate in scopul asimilarii acestora de ditre elevi inmod pasiv, in didactica moderna, predarea nu se reduce la transmiterea unui volum deinformatii, ea devenind 0 aetivitate eomplexii eare implieii formarea abilitiiplor de inviitareale elevilor, dezvoltarea gandirii aeestora, stimularea motivapei pentru a eunoll§te ~i ainviita. Astfe1,avem de-a face cu 0 implicare activa a educabilului in procesul de predare.

Posibilitap de desf~urare a activitatii de predare:predare unidirectionala, cadru didactic-elevpredarea bidirectional a, cadru didactic-elev-cadru didacticpredarea multidirecponala, cadru didactic-elev-elev-cadru didactic.Data fiind individualitatea personalitatii fiecarui cadru didactic, metodele ~i

mijloacele didactice de care acesta dispune, traditiile sociale, culturale ~i educative dinrespectivul sistem de invatamant, fiecare stil de predare ~i, implicit, fiecare lectie devineunica.

Majoritatea speciali~tilor in domeniu definesc invatarea umana ca procesulachiziponarii de cuno~tinte, abilitati, deprinderi, atitudini, competente, modelecomportamentale, etc. in urma efortului depus in acest sens ~ care au drept rezultatdezvoltarea personalitatii ~i schimbarea modului de a gdndi §i de a se comporta a celor careinvata.

, inviitarea ~eolarii poate fi definitii ca activitate desfa§urata in mod sistematic decatre elevi/studenti in vederea insu§irii informafiilor §i cuno§tinfelor, formarii abilitatilor ~icompetentelor necesare dezvoltarii personalitafii ~i formarii culturii generale §i despecialitate, avdnd caracter informativ (memorarea con{inutului informational), dar, ~iformativ (dezvoltarea sistemu/ui cognitiv ~'ioperational) §i educativ (dezvoltarea de atitudini~i comportamente dezirabi/e din punct de vedere social).

Pentru a vorbi despre un proces de invatare eficient, se cere prezent un optimINV A TAREA $COLARA -factori ai invii{lirii §colare

FACTORII EXTERNI

FACTORI SOCIO-FAMILIALI:• climatul familial;• condipile economice, sociale §i culturale;• preocuparea piirin,tilor fafii de pregiitirea §colarii a

copilului;• regimul de muncii §i odihnii;• eliminarea stiirilor conflictuale.FACTORI PEDAGOGICI:• organizarea optimii a orarului;• evitarea suprainciirciirii elevilor;• sistemul cerinfelor §colare;• structura §i gradul de dificultate a materiei;• calitatea prediirii;• strategia didacticii;• competenfa §tiin,tificii, psiho-pedagogicii §i

managerialii a cadrului didactic;• relapile proftsor -elev;• relatiile din cadrul clasei de elevi.FACTORI ERGONOMICI:• luminozitate optimii;• temperaturii moderatii;• aerisirea spapilor de inviifare pentru a asigura

cantitatea de oxigen necesarii bunei fimcponiiri acreierului;

• eliminarea zgomotelor care distrag atentia.motivational absolut necesar, dar nu ~i suficient pentru a asigura succesul invatarii, acestafiind dependent atat de factorii interni cat ~i de intluentele exercitate din exterior asuprainvatarii:

FACTORI BIOLOGIC I:ereditate;viirstii;sex;starea de siiniitate;integritateafuncponalii a sistemului nervos §i aanalizatorilor.

FACTORI PSIHOLOGICI:• Factori cognitivi: percep,tia, spiritul de observa,tie,

memoria, giindirea, imaginapa, experienfa cognitiviianterioarii.

• Factori afectivi-motivafionali: dispozipa pentruactivitatea de inva,tare, sentimentele intelectuale,interesul cognitiv, convingerea elevului privindutilitatea §i valoarea cuno§lin,telor, priceperilor §i

deprinderilor ce urmeazii a fi fnsu§ite, dorinfa §iconvingerile sale legate de viitorul siiu proftsional.

• Factori volitivi-caracteriali: capacitatea de efortvoluntar, perseveren,ta, eXigen,tafafii de sine,atitudinea favorabilii fafii de invii,tare.

• Factori insirumentali: aptitudinea §colarii,organizarea activitii,tii de inviifare, deprinderea de afnvii,ta fn mod sistematic §i continuu.

In predarea traditionala, invatarea a fost deseori ignorata de catre profesori in timpulactivitatilor de la c1asa,conform conceptiei ca elevii trebuie sa invete acasa, actualmente seconsidera ca bazele invatarii ~colare se pun la c1asa prin elemente specifice: captarea ~imentinerea interesului elevilor pentru tema respectiva, accesibilizarea cuno~tintelor,utilizareade reguli mnemotehnice, de metode ~i tehnici de munca intelectuale adecvate, actualizareacuno~tintelor~iutilizarea lor in diverse contexte.

Evaluarea este activitatea componenta a procesului instructiv-educativ, care, princompararea rezultatelor obtinute cu obiectivele propuse ~iplanificate, urmare~te autoreglarea~ieficientizarea procesului educational.

Relatiile de interaetiune, interdependenta ~i conditionare reciproca intre cele treiactivitati ale procesului de invatamant confirma ca predarea nu doar ca implica un momentimediat al invatarii ~i in consecinta al evaluarii, ci chiar se poate manifesta prin actiuni deinvatare ~i evaluare; cum, de altfel, activitatea de invatare se poate manifesta efectiv prinactiuni de predare ~ievaluare; iar, tot la fel, activitatea de evaluare poate fi manifesta efectivprin actiuni specifice de predare sau de invatare. In aceste conditii, cadrului didactic ii estedat sa nu separe artificial cele trei activitafi in timpul desfa§urarii procesului de invalamdnt,ci sa Ie vada §i abordeze simultan, cape un tot unital' §i indivizibil.

PROCESUL DE !NY ATAMANT CA SPATIU DE INSTRUIRE-EDUCARE

Dadi didactica clasica a studiat clasa de elevi mai cu seama sub aspectorganizatoric/static oarecum, didactica contemporana vizeaza clasa de elevi ca un mediueducational dinamic, axandu-~i cercetarile pe "aspecte socio-relationale ~i pe dinamidicognitiva-afectiva-sociala ~i educationala" (lucu, R, B., 2000, p.50).

Din punct de vedere didactic, clasa de elevi reprezinta "spatiul destinat eminamenteprocesului instructiv-educativ, avand ca fmalitate dezvoltarea proceselor intelectuale ~i amotivatiei pentru studiu in conditiile unei omogenitati relative a compozitiei interne acolectivului" (lucu, R, B., 2000, p.50). Aceasta perspectiva didactica asupra clasei de eleviare la baza teoria spatiului de instruire- educare, teorie care prive~te procesul de invatamantca unul complex, influentat de mai multi factori, ce se regasesc in schema de mai jos:

in orice spatiu de instruire cadrul didactic ~i e1evul sunt elementele centrale, fiind perand sau simultan subiectilobiecti ai procesului de predare-invatare-evaluare in vederearealizarii unor obiective educationale, prin transmiterea unui anumit continut de invatamant,model at cu ajutorul unei strategii didactice. De obicei, aceasta strategie este conceputa decadrul didactic, dar nu este imposibiia ~i tocmai de aceea este ~i de dorit implicarea activa ~i aeducabilului in realizarea ~i, mai eu seama, in aplicarea strategiei didactice. Aceste demersurisunt concepute ~i se manifesta sub influenta unui sistem de coordonate soeioeuIturale.

Fiecare din ace~ti faetori reprezinta 0 dimensiune a spatiului de instruire, totalitatealor construind spatiul de instruire ca atare.

INFORMATIV - FORMATIV ~I FORMATIV - EDUCATIV iN PROCESUL DEiNv krAMANT

Procesul de invatamant poate fi definit din multiple perspective, din directiafunctiilor pe care Ie indepIine~te in cadrul sistemului de invatamant I-am putea explica astfel:activitatea fundamentalii ce are loc in cadrul sistemului de inviifiimant, organizatii ~iplanificatii, sub indrumarea §i conducerea unor persoane specializate, prin care serealizeazii informarea, formarea §i educarea tinerei generafii. Ca atare, cele trei functii aleprocesului de invatamant sunt:

• funcJia de informare - prin intermediul careia procesul didactic urmare~te inzestrareaeducabilului eu un anumit bagaj informational prin transmiterea elementelor decontinut alinvatamantului;

• func/ia deformare - vizeaza dezvoltarea capaeitatilor de care dispune educabiIul;

• funcfia de educare - presupune formarea ~ireconceperea permanenta de catre individa unor atitudini sanatoase din punct de vedere social, atitudini care sa-i permita 0

relationare optima cu semenii.Se poate observa u~orca formarea atitudinilor cerute de societate nu este posibila rara

ajutorul unui continut informational ~i decat prin intermediul abordarii acestuia pe bazacapacitatilor de care dispune educabilul, exercitate In functie de nivelul de dezvoltare atins deacestea la un moment dat. eu aIte cuvinte, un educabil I~i interiorizeaza anumite continuturieducationale restructurandu-Ie pe baza capacitatilor de care dispune ~i formandu-~i, astfel, 0

anumita conceptie ~iatitudine fata de lume ~iviata.Pomind de la aceste trei funetii, procesului didactic i se pot determina doua

caracteristici: caracterul informativ-formativ ~icaracterul formativ-educativ.Caracterul informativ-formativ presupune dezvoltarea capacitatilor individului pe

baza interiorizarii unui bagaj de cuno~tinte. in cadrul acestui caracter, de-a lungul timpului,accentul a cazut mai Intai pe latura informativa - atunci dind scopul educatiei vizareproducerea de catre educabil a informatiilor receptate intr-0 maniera cat mai exacta atM cavolum cat ~ica forma - ~i,mai apoi pe latura formativa - atunci cand scopul educatiei a avutIn vedere, mai cu seama, dezvoltarea capacitatilor de care este capabil individul prinintermediul continuturilor educative.

Caracterul formativ-educativ presupune construirea de catre educabil a unor atitudinipe baza capaciHitilor dezvoltate prin intermediul restructurarii cuno~tintelor interiorizate.Pedagogia contemporana impune procesului educational dominanta acestui ultim caracter,rastumand piramida cerintelor, formulata de pedagogia traditionala. Inceputurile reflectieipedagogice a educatiei au plasat spre "varful piramidei cerintelor educationale" achizitiainformationala, fenomen pe care pedagogia contemporana 11pondereaza plasand ca deziderateducational suprem "formarea atitudinilor" - premise ale relationarii sociale corecte (Fig.1.2.).

Pentru didactica actuala procesul de invatamant este in acela~i timp formare, educare~iinformare.