Biologia şi patologia Biologia şi patologia ţesuturilor periimplantareţesuturilor periimplantare

Curs 11Curs 11

UMF Carol Davila Bucuresti Facultatea de Medicina DentaraCatedra de Implantologie Orala

Dinţii reprezintă entităţi unice în organism, Dinţii reprezintă entităţi unice în organism, fiind singurele structuri care penetrează un fiind singurele structuri care penetrează un epiteliu de acoperire. epiteliu de acoperire.

Cu toate că stabilitatea implantului în os (mai Cu toate că stabilitatea implantului în os (mai precis integrarea tisulară) este esenţială precis integrarea tisulară) este esenţială pentru menţinerea implantului, longevitatea pentru menţinerea implantului, longevitatea unui implant depinde de calitatea joncţiunii unui implant depinde de calitatea joncţiunii dintre ţesutul epitelial şi conjunctiv dintre ţesutul epitelial şi conjunctiv periimplantar şi suprafaţa de titan a periimplantar şi suprafaţa de titan a implantului, ce acţionează ca un sigiliu care implantului, ce acţionează ca un sigiliu care protejează osul de mediul septic bucal. protejează osul de mediul septic bucal.

Studii clinice efectuate pe animale de Studii clinice efectuate pe animale de laborator au demonstrat o serie de similitudini laborator au demonstrat o serie de similitudini între gingie şi mucoasa periimplantară, atât în între gingie şi mucoasa periimplantară, atât în ceea ce priveşte structura epiteliului, cât şi ceea ce priveşte structura epiteliului, cât şi componentele ţesutului conjunctiv. componentele ţesutului conjunctiv.

Cu toate acestea, absenţa cementului Cu toate acestea, absenţa cementului radicular pe suprafaţa implantului creează o radicular pe suprafaţa implantului creează o diferenţă esenţială între implanturi şi dinţii diferenţă esenţială între implanturi şi dinţii naturali în privinţa orientării fibrelor naturali în privinţa orientării fibrelor conjunctive. conjunctive.

Mucoasa peri-implantară Mucoasa peri-implantară sănătoasăsănătoasă

Berglundh şi colab. (1991) au comparat mucoasa Berglundh şi colab. (1991) au comparat mucoasa peri-implantară clinic sănătoasă cu gingia din jurul peri-implantară clinic sănătoasă cu gingia din jurul unui dinte natural. unui dinte natural.

Analiza histologică a arătat că ambele ţesuturi Analiza histologică a arătat că ambele ţesuturi prezintă o suprafaţa orală keratinizată şi o joncţiune prezintă o suprafaţa orală keratinizată şi o joncţiune epitelială cu o lungime de aproximativ 2 mm. epitelială cu o lungime de aproximativ 2 mm.

Înălţimea ţesutului conjunctiv gingival supracrestal Înălţimea ţesutului conjunctiv gingival supracrestal este de circa 1 mm; fibrele de colagen sunt orientate este de circa 1 mm; fibrele de colagen sunt orientate în evantai, având origine în cementul radicular în evantai, având origine în cementul radicular acelular. acelular.

Implanturile din titan nu au cement radicular, iar Implanturile din titan nu au cement radicular, iar mănunchiurile de fibre de colagen în mucoasa peri-mănunchiurile de fibre de colagen în mucoasa peri-implantară au traiect paralel cu suprafaţa implantară au traiect paralel cu suprafaţa implantului, având origine în suprafaţa osoasă implantului, având origine în suprafaţa osoasă

MG – margine gingivală liberă; MT – marginea ţesutului peri-implantar; taEJ – terminaţia apicală a epiteliului joncţional; SJC – joncţiunea smalţ-

cement; JIB – joncţiunea implant-bont protetic; CO – creastă osoasă

Suprafaţa supracrestală a implantului aflată Suprafaţa supracrestală a implantului aflată în contact cu ţesutul conjunctiv, delimitată în contact cu ţesutul conjunctiv, delimitată coronar de marginea inferioară a epiteliului coronar de marginea inferioară a epiteliului joncţional şi apical de suprafaţa osoasă, joncţional şi apical de suprafaţa osoasă, măsoară în medie 2 mm înălţime, deci măsoară în medie 2 mm înălţime, deci aproximativ dublu faţă de inserţia ţesutului aproximativ dublu faţă de inserţia ţesutului conjunctiv gingival în cazul unui dinte conjunctiv gingival în cazul unui dinte natural. Probabil că în această zonă natural. Probabil că în această zonă neepitelizată a avut loc o reacţie între ţesutul neepitelizată a avut loc o reacţie între ţesutul conjunctiv şi stratul de oxizi de titan care a conjunctiv şi stratul de oxizi de titan care a limitat proliferarea epiteliului joncţional. limitat proliferarea epiteliului joncţional.

Intr-un studiu efectuat în 1994, Berglundh a Intr-un studiu efectuat în 1994, Berglundh a analizat vascularizaţia ţesuturilor peri-analizat vascularizaţia ţesuturilor peri-implantare comparativ cu vascularizaţia implantare comparativ cu vascularizaţia parodonţiului marginal. parodonţiului marginal.

Gingia şi ţesutul conjunctiv supracrestal Gingia şi ţesutul conjunctiv supracrestal adiacent dintelui natural sunt vascularizate adiacent dintelui natural sunt vascularizate din vasele supraperiostale, lateral de procesul din vasele supraperiostale, lateral de procesul alveolar şi din vasele ligamentului periodontal. alveolar şi din vasele ligamentului periodontal.

Mucoasa peri-implantară este vascularizată Mucoasa peri-implantară este vascularizată din ramuri terminale ale unor vase mai mari din ramuri terminale ale unor vase mai mari ce provin din osul alveolei implantare şi ce provin din osul alveolei implantare şi străbat periostul. străbat periostul.

În ambele situaţii, vasele alcătuiesc un plex În ambele situaţii, vasele alcătuiesc un plex vascular adiacent epiteliului joncţional.vascular adiacent epiteliului joncţional.

În cazul dintelui natural, ţesutul conjunctiv În cazul dintelui natural, ţesutul conjunctiv supracrestal este foarte bine vascularizat, supracrestal este foarte bine vascularizat, în timp ce ţesutul conjunctiv adiacent în timp ce ţesutul conjunctiv adiacent suprafeţei implantului are o irigaţie suprafeţei implantului are o irigaţie defectuoasă. defectuoasă.

Aceste observaţii au dus la concluzia că Aceste observaţii au dus la concluzia că ţesuturile moi periimplantare au o ţesuturile moi periimplantare au o capacitate de apărare redusă împotriva capacitate de apărare redusă împotriva agresiunilor din mediul bucalagresiunilor din mediul bucal, cum ar fi , cum ar fi placa bacteriană. placa bacteriană.

MG – margine gingivală liberă; MT – marginea ţesutului peri-implantar; taEJ – terminaţia apicală a epiteliului joncţional; SJC – joncţiunea smalţ-cement; JIB – joncţiunea implant-bont protetic; CO – creastă osoasă.

Ericsson şi Lindhe (1993) au examinat Ericsson şi Lindhe (1993) au examinat rezistenţa ţesuturilor peri-implantare la rezistenţa ţesuturilor peri-implantare la palparea cu sonda parodontală, comparativ palparea cu sonda parodontală, comparativ cu parodonţiul marginal al dinţilor naturali. cu parodonţiul marginal al dinţilor naturali.

Adâncimea obţinută în cazul implanturilor Adâncimea obţinută în cazul implanturilor dentare a fost de circa 2 mmdentare a fost de circa 2 mm, mult mai mare , mult mai mare decât în cazul dinţilor naturali (0,8 mm). decât în cazul dinţilor naturali (0,8 mm).

Aceasta deoarece la nivelul implanturilor Aceasta deoarece la nivelul implanturilor vârful sondei a străpuns joncţiunea epitelială vârful sondei a străpuns joncţiunea epitelială şi o parte din ţesutul conjunctiv periimplantar, şi o parte din ţesutul conjunctiv periimplantar, ajungând aproape de creasta osoasăajungând aproape de creasta osoasă

MG – margine gingivală liberă; MT – marginea ţesutului peri-implantar; taEJ – terminaţia apicală a epiteliului joncţional; SJC – joncţiunea smalţ-cement; JIB – joncţiunea implant-bont protetic; CO – creastă osoasă

Mucozita periimplantară şi Mucozita periimplantară şi periimplantitaperiimplantita

Mucozita periimplantarăMucozita periimplantară reprezintă inflamaţia reprezintă inflamaţia reversibilăreversibilă a mucoasei periimplantare. a mucoasei periimplantare.

Efectele plăcii bacteriene “de novo” şi persistente Efectele plăcii bacteriene “de novo” şi persistente asupra gingiei şi asupra ţesuturilor periimplantare asupra gingiei şi asupra ţesuturilor periimplantare au fost studiate comparativ pe animale de laborator. au fost studiate comparativ pe animale de laborator.

Berglundh şi colab. (1992) au demonstrat că ambele Berglundh şi colab. (1992) au demonstrat că ambele ţesuturi au reacţionat după o perioadă de 3 ţesuturi au reacţionat după o perioadă de 3 săptămâni în care s-a format placa bacteriană săptămâni în care s-a format placa bacteriană printr-o leziune inflamatorie. printr-o leziune inflamatorie.

Datorită asemănărilor de mărime şi compoziţie a Datorită asemănărilor de mărime şi compoziţie a acestor leziuni s-a constatat că gingia şi ţesutul acestor leziuni s-a constatat că gingia şi ţesutul periimplantar au capacităţi asemănătoare de periimplantar au capacităţi asemănătoare de apărare împotriva plăcii bacteriene formate “de apărare împotriva plăcii bacteriene formate “de novo”. novo”.

Pacienţilor li s-au întrerupt igienizările orale Pacienţilor li s-au întrerupt igienizările orale timp de 3 săptămâni, această măsură având timp de 3 săptămâni, această măsură având ca rezultat apariţia ca rezultat apariţia gingivitelorgingivitelor şi a şi a mucozitelor peri-implantaremucozitelor peri-implantare. .

Concluziile acestui studiu au fost că Concluziile acestui studiu au fost că perioada în care nu s-a efectuat igienizarea perioada în care nu s-a efectuat igienizarea bucală a demonstrat o relaţie cauză-efect bucală a demonstrat o relaţie cauză-efect între acumularea plăcii bacteriene şi între acumularea plăcii bacteriene şi apariţia mucozitei peri-implantare apariţia mucozitei peri-implantare asemănătoare cu reacţia gingiei la prezenţa asemănătoare cu reacţia gingiei la prezenţa plăcii bacteriene prin apariţia gingivitei. plăcii bacteriene prin apariţia gingivitei.

MG – margine gingivală liberă; MT – marginea ţesutului peri-implantar; taEJ – terminaţia apicală a epiteliului joncţional; SJC – joncţiunea smalţ-cement; taTCI – terminaţia apicală a ţesutului conjunctiv infiltrat; JIB – joncţiunea implant-bont protetic; CO – creastă osoasă

Autorii au arătat că perioada prelungită de Autorii au arătat că perioada prelungită de acumulare a plăcii bacteriene acumulare a plăcii bacteriene (3 luni) (3 luni) a dus a dus la apariţia unui infiltrat inflamator atât în la apariţia unui infiltrat inflamator atât în gingie, cât şi în ţesuturile periimplantaregingie, cât şi în ţesuturile periimplantare..

Cele două infiltrate aveau multe Cele două infiltrate aveau multe caracteristici comune, însă caracteristici comune, însă extensia spre extensia spre apical era mai profundă în cazul implantuluiapical era mai profundă în cazul implantului. .

Aceste studii au condus la următoarele Aceste studii au condus la următoarele concluzii: concluzii: (1) în cazul dinţilor naturali, acumularea plăcii (1) în cazul dinţilor naturali, acumularea plăcii

bacteriene de la 3 săptămâni la 3 luni nu a bacteriene de la 3 săptămâni la 3 luni nu a produs extinderea leziunii inflamatorii; produs extinderea leziunii inflamatorii;

(2) în cazul implanturilor s-a constatat o (2) în cazul implanturilor s-a constatat o extindere a leziunii inflamatorii în direcţie apicală. extindere a leziunii inflamatorii în direcţie apicală.

Deci mecanismele de apărare ale gingiei Deci mecanismele de apărare ale gingiei sunt mai eficiente decât ale mucoasei sunt mai eficiente decât ale mucoasei periimplantare.periimplantare.

Această ipoteză este susţinută şi de Această ipoteză este susţinută şi de Lindhe, care în 1992 a indus experimental Lindhe, care în 1992 a indus experimental la câini desprinderea ţesuturilor moi la câini desprinderea ţesuturilor moi periimplantare de suprafaţa implantului periimplantare de suprafaţa implantului prin introducerea unor ligaturi prin introducerea unor ligaturi submarginal. submarginal.

La o lună după îndepărtarea ligaturilor a La o lună după îndepărtarea ligaturilor a constatat că distrucţia tisulară era mai constatat că distrucţia tisulară era mai pronunţată în cazul implanturilor decât în pronunţată în cazul implanturilor decât în cazul dinţilor naturali, şi dimensiunea cazul dinţilor naturali, şi dimensiunea leziunii tisulare era mai mare în cazul leziunii tisulare era mai mare în cazul implanturilor, implanturilor, care se extindea chiar la care se extindea chiar la nivelul osuluinivelul osului..

MG – margine gingivală liberă; MT – marginea ţesutului peri-implantar; taEJ – terminaţia apicală a epiteliului joncţional; SJC – joncţiunea smalţ-cement; TCI –ţesutul conjunctiv infiltrat; JIB – joncţiunea implant-bont protetic; CO – creastă osoasă

Folosind acelaşi model, Marinello şi colab. Folosind acelaşi model, Marinello şi colab. (1995) au studiat capacitatea de vindecare (1995) au studiat capacitatea de vindecare spontană a ţesuturilor periimplantare la care a spontană a ţesuturilor periimplantare la care a fost indusă experimental o periimplantită. fost indusă experimental o periimplantită.

Marinello a constatat că Marinello a constatat că după 3 luni de la după 3 luni de la îndepărtarea ligaturii, leziunea a fost îndepărtarea ligaturii, leziunea a fost încapsulată, fiind separată de os printr-o încapsulată, fiind separată de os printr-o stromă densă de fibre conjunctivestromă densă de fibre conjunctive. .

Cu toate acestea, la 3 dintre animalele incluse Cu toate acestea, la 3 dintre animalele incluse în studiu leziunile au evoluat cu pierdere de în studiu leziunile au evoluat cu pierdere de ţesut osos, în cele din urmă implanturile fiind ţesut osos, în cele din urmă implanturile fiind pierdutepierdute..

Trebuie precizat că atât la ţesuturile Trebuie precizat că atât la ţesuturile periimplantare sănătoase, cât şi la cele periimplantare sănătoase, cât şi la cele afectate pe periimplantită, etapele colonizării afectate pe periimplantită, etapele colonizării microbiene urmează acelaşi model ca în cazul microbiene urmează acelaşi model ca în cazul dinţilor naturalidinţilor naturali. .

MG – margine gingivală liberă; MT – marginea ţesutului peri-implantar; taEJ – terminaţia apicală a epiteliului joncţional; SJC – joncţiunea smalţ-cement; TCI –ţesutul conjunctiv infiltrat; JIB – joncţiunea implant-bont protetic; CO – creastă osoasă

ConcluziiConcluzii Legătura dintre mucoasă şi suprafaţa de titan a Legătura dintre mucoasă şi suprafaţa de titan a

implantului este formată dintr-un implantului este formată dintr-un epiteliu joncţionalepiteliu joncţional de aproximativ 2 mm înălţime şi o zonă de de aproximativ 2 mm înălţime şi o zonă de ţesut ţesut conjunctivconjunctiv de aproximativ 1 mm înălţime. de aproximativ 1 mm înălţime.

Acest sigiliu de ţesut moale Acest sigiliu de ţesut moale protejeazăprotejează osul care osul care susţine implantul de mediul septic bucal şi de susţine implantul de mediul septic bucal şi de substanţele nocive produse de microbii plăcii substanţele nocive produse de microbii plăcii bacteriene. bacteriene.

Această zonă de ţesut moale prezintă Această zonă de ţesut moale prezintă caracteristici caracteristici comune cu parodonţiul marginal al dinţilor naturalicomune cu parodonţiul marginal al dinţilor naturali, , însă diferă prin compoziţia ţesutului conjunctiv, însă diferă prin compoziţia ţesutului conjunctiv, prin dispoziţia mănunchiurilor de fibre conjunctive prin dispoziţia mănunchiurilor de fibre conjunctive şi prin aportul sanguin. şi prin aportul sanguin.

ConcluziiConcluzii

Conform studiilor clinice, mucoasa Conform studiilor clinice, mucoasa periimplantară periimplantară are o capacitate mai scăzută are o capacitate mai scăzută decât gingia de a încapsula leziunile produse de decât gingia de a încapsula leziunile produse de placa bacterianăplaca bacteriană, şi că leziunile din peri-, şi că leziunile din peri-implantite determină pierdere osoasă şi pot implantite determină pierdere osoasă şi pot cauza chiar cauza chiar pierderea implantuluipierderea implantului. .

Pierderea osoasă mai poate fi cauzată şi de Pierderea osoasă mai poate fi cauzată şi de supraîncărcarea ocluzalăsupraîncărcarea ocluzală, de , de cantonarea cantonarea submarginală a plăcii bacterienesubmarginală a plăcii bacteriene, sau de , sau de însumarea mai multor factori. însumarea mai multor factori.

ConcluziiConcluzii

Aceste caracteristici subliniază Aceste caracteristici subliniază importanţa realizării unui profil de importanţa realizării unui profil de emergenţă corespunzător al implantului emergenţă corespunzător al implantului şi a unei suprastructuri protetice care să şi a unei suprastructuri protetice care să permită o igienizare corespunzătoarepermită o igienizare corespunzătoare. .

Aceste măsuri vor minimiza frecvenţa Aceste măsuri vor minimiza frecvenţa apariţiei leziunilor inflamatorii a apariţiei leziunilor inflamatorii a ţesuturilor moi şi dure peri-implantare. ţesuturilor moi şi dure peri-implantare.

Dispensarizarea pacienţilor Dispensarizarea pacienţilor purtători de implanturipurtători de implanturi

Succesul tratamentului edentaţiilor Succesul tratamentului edentaţiilor prin implanturi orale depinde în mare prin implanturi orale depinde în mare măsură de capacitatea pacientului măsură de capacitatea pacientului de a înţelege necesitatea îngrijirii de a înţelege necesitatea îngrijirii zilnice a piesei protetice şi a zilnice a piesei protetice şi a ţesuturilor înconjurătoare.ţesuturilor înconjurătoare.

Experienţa clinică a arătat că lucrările Experienţa clinică a arătat că lucrările protetice pe implanturi se comportă diferit protetice pe implanturi se comportă diferit faţă de lucrările protetice pe dinţi naturali, faţă de lucrările protetice pe dinţi naturali, şi necesită o atenţie deosebită şi o îngrijire şi necesită o atenţie deosebită şi o îngrijire zilnică specială. zilnică specială.

Ligamentul periimplantar este o structură Ligamentul periimplantar este o structură fragilă şi destul de greu de obţinut şi mai fragilă şi destul de greu de obţinut şi mai ales de menţinut. ales de menţinut.

Dacă ţesuturile moi nu au o ataşare fermă Dacă ţesuturile moi nu au o ataşare fermă la suprafaţa bontului protetic, iar pacientul la suprafaţa bontului protetic, iar pacientul nu se igienizează zilnic acasă, se poate nu se igienizează zilnic acasă, se poate produce o inflamaţie locală, ce are ca produce o inflamaţie locală, ce are ca urmare formarea unei pungi şi pierderea urmare formarea unei pungi şi pierderea osoasă în jurul implantului.osoasă în jurul implantului.

Flora bacteriană identificată în pungile Flora bacteriană identificată în pungile din periimplantite este din periimplantite este aceeaşiaceeaşi cu cea cu cea implicată în parodontopatii (bacterii implicată în parodontopatii (bacterii gram-negative anaerobe). gram-negative anaerobe).

Statisticile au arătat că pacienţii Statisticile au arătat că pacienţii edentaţi parţial sunt mai predispuşi la edentaţi parţial sunt mai predispuşi la peri-implantite decât cei edentaţi peri-implantite decât cei edentaţi total, restauraţi exclusiv pe implanturi. total, restauraţi exclusiv pe implanturi.

Putem afirma că periimplantita este Putem afirma că periimplantita este echivalentă cu periodontitechivalentă cu periodontita!a!

Semnificaţia micro-gap şi Semnificaţia micro-gap şi macro-gapmacro-gap

Pentru obţinerea şi menţinerea stării de sănătate a Pentru obţinerea şi menţinerea stării de sănătate a ţesuturilor peri-implantare, bontul protetic trebuie să ţesuturilor peri-implantare, bontul protetic trebuie să fie fixat ferm la implant. fie fixat ferm la implant.

Dacă bontul nu se potriveşte perfect cu implantul, va Dacă bontul nu se potriveşte perfect cu implantul, va rezulta o “margine deschisă” ce va favoriza rezulta o “margine deschisă” ce va favoriza cantonarea florei microbiene la acest nivel. cantonarea florei microbiene la acest nivel.

În mod normal între bont şi implant există un spaţiu În mod normal între bont şi implant există un spaţiu microscopic (micro-gap), considerat fiziologic. microscopic (micro-gap), considerat fiziologic.

Însă, dacă acest spaţiu devine macroscopic (macro-Însă, dacă acest spaţiu devine macroscopic (macro-gap), se va produce o pierdere osoasă, care poate gap), se va produce o pierdere osoasă, care poate merge până la pierderea implantului, deoarece în merge până la pierderea implantului, deoarece în acest spaţiu subgingival şi supraosos se va cantona acest spaţiu subgingival şi supraosos se va cantona floră microbiană patogenă care nu poate fi îndepărtată floră microbiană patogenă care nu poate fi îndepărtată prin metodele uzuale de igienizare. prin metodele uzuale de igienizare.

Pentru a evita apariţia acestor Pentru a evita apariţia acestor macro-gap, medicul trebuie să macro-gap, medicul trebuie să folosească o cheie dinamometrică la folosească o cheie dinamometrică la montarea bontului protetic pentru a montarea bontului protetic pentru a înşuruba cât mai bine bontul pe înşuruba cât mai bine bontul pe implant. implant.

Studiile clinice au arătat că valoarea Studiile clinice au arătat că valoarea optimă la care trebuie folosită cheia optimă la care trebuie folosită cheia dinamometrică este de dinamometrică este de 20 Ncm20 Ncm. .

Pentru a verifica corectitudinea Pentru a verifica corectitudinea montării bonturilor este recomandată montării bonturilor este recomandată realizarea de radiografii periapicale realizarea de radiografii periapicale imediat după montare. imediat după montare.

Întreţinerea unui implant: Întreţinerea unui implant: la fel ca a dintelui natural?la fel ca a dintelui natural?

Thomson-Neal a evaluat efectele diferitelor metode Thomson-Neal a evaluat efectele diferitelor metode profilactice pe diferite suprafeţe de implanturi, cum profilactice pe diferite suprafeţe de implanturi, cum ar fi suprafaţa de titan pur, aliaj de titan (Ti6Al4V), ar fi suprafaţa de titan pur, aliaj de titan (Ti6Al4V), şi titan acoperit de hidroxiapatită. şi titan acoperit de hidroxiapatită.

Rezultatele au arătat că Rezultatele au arătat că metalele sau instrumentele metalele sau instrumentele ultrasonice zgârie suprafaţa implantului în mod ultrasonice zgârie suprafaţa implantului în mod aleatoraleator, în timp ce , în timp ce substanţele antimicrobiene şi substanţele antimicrobiene şi periile manuale sau rotative produc schimbări periile manuale sau rotative produc schimbări foarte mici în suprafaţa implantuluifoarte mici în suprafaţa implantului. .

Rapley a demonstrat că Rapley a demonstrat că periile interdentare, periile interdentare, ghearele de detartraj din material plastic sau periile ghearele de detartraj din material plastic sau periile de cauciuc lasă o suprafaţă netedăde cauciuc lasă o suprafaţă netedă, în timp ce , în timp ce suprafaţa implantului este deteriorată de suprafaţa implantului este deteriorată de instrumentele de mână metalice sau ultrasoniceinstrumentele de mână metalice sau ultrasonice. .

Pentru a asigura sănătatea ţesuturilor Pentru a asigura sănătatea ţesuturilor periimplantare, medicul trebuie să periimplantare, medicul trebuie să realizeze următoarele deziderate:realizeze următoarele deziderate:

să inhibe formarea plăcii bacterienesă inhibe formarea plăcii bacteriene să împiedice colonizarea timpurie cu să împiedice colonizarea timpurie cu

bacterii a suprafeţei implantuluibacterii a suprafeţei implantului să elimine toată placa bacteriană existentăsă elimine toată placa bacteriană existentă să modifice componenţa plăcii bacteriene, să modifice componenţa plăcii bacteriene,

de la microorganisme patogene la de la microorganisme patogene la nepatogenenepatogene

O suprafaţa rugoasă a implantului sau O suprafaţa rugoasă a implantului sau a bontului protetic va constitui o a bontului protetic va constitui o suprafaţă favorabilă retenţiei plăcii suprafaţă favorabilă retenţiei plăcii bacteriene, deci este bacteriene, deci este esenţial să esenţial să obţinem o suprafaţă cât mai netedăobţinem o suprafaţă cât mai netedă. .

Substanţele antimicrobiene afectează Substanţele antimicrobiene afectează minimal suprafaţa implanturilor, deci minimal suprafaţa implanturilor, deci o metodă bună de îngrijire a o metodă bună de îngrijire a ţesuturilor periimplantare o constituie ţesuturilor periimplantare o constituie utilizarea de către pacient a apelor de utilizarea de către pacient a apelor de gură ce conţin agenţi fenolici, alcaloizi gură ce conţin agenţi fenolici, alcaloizi din plante sau gloconat de din plante sau gloconat de clorhexidină. clorhexidină.

Majoritatea clinicienilor recomandă Majoritatea clinicienilor recomandă glgluuconatul conatul de clorhexidinăde clorhexidină, deoarece s-a demonstrat că , deoarece s-a demonstrat că o o clătire timp de 30 de secunde cu o apă de clătire timp de 30 de secunde cu o apă de gură cu o concentraţie de clorhexidină de gură cu o concentraţie de clorhexidină de 0.12% asigură sterilizarea cavităţii orale 0.12% asigură sterilizarea cavităţii orale aproape 100% pe o perioadă de 5 oreaproape 100% pe o perioadă de 5 ore. .

Îngrijirea joncţiunii gingie-implant de către Îngrijirea joncţiunii gingie-implant de către pacient trebuie completată şi prin folosirea pacient trebuie completată şi prin folosirea unei perii interdentare, manuale sau rotative. unei perii interdentare, manuale sau rotative.

Acest instrument este foarte util mai ales în Acest instrument este foarte util mai ales în regiunile posterioare ale arcadelor dentare, în regiunile posterioare ale arcadelor dentare, în cazul ambrazurilor înguste şi dinspre lingual, cazul ambrazurilor înguste şi dinspre lingual, unde accesul este dificil. unde accesul este dificil.

Medicul sau igienistul trebuie să arate Medicul sau igienistul trebuie să arate pacientului cum se folosesc aceste pacientului cum se folosesc aceste instrumente în fiecare sector al arcadei instrumente în fiecare sector al arcadei dentare. Medicul trebuie să realizeze acest dentare. Medicul trebuie să realizeze acest instructaj imediat după finalizarea lucrării instructaj imediat după finalizarea lucrării protetice definitive. protetice definitive.

Folosirea regulată a substanţelor Folosirea regulată a substanţelor antimicrobiene (clorhexidină) în combinaţie antimicrobiene (clorhexidină) în combinaţie cu perii de mână sau rotative, aţe dentare, cu perii de mână sau rotative, aţe dentare, fire sau benzi are un efect maxim asupra fire sau benzi are un efect maxim asupra sănătăţii ţesuturilor periimplantare. sănătăţii ţesuturilor periimplantare.

Pacientul se poate clăti cu apa de gură cu Pacientul se poate clăti cu apa de gură cu clorhexidină conform indicaţiilor clorhexidină conform indicaţiilor producătorului, însă clorhexidina are producătorului, însă clorhexidina are dezavantajul că poate produce coloraţii ale dezavantajul că poate produce coloraţii ale dinţilor la anumiţi indivizi, de aceea se poate dinţilor la anumiţi indivizi, de aceea se poate muia vârful unui beţişor cosmetic în muia vârful unui beţişor cosmetic în substanţă şi se pot face aplicaţii locale cu substanţă şi se pot face aplicaţii locale cu clorhexidină la nivelul porţiunii cervicale a clorhexidină la nivelul porţiunii cervicale a bontului protetic. bontului protetic.

Pacientul va începe să folosească soluţiile Pacientul va începe să folosească soluţiile antimicrobiene imediat după prima fază antimicrobiene imediat după prima fază chirurgicală. chirurgicală.

In afară de igienizările pe care fiecare pacient In afară de igienizările pe care fiecare pacient trebuie să le realizeze acasă zilnic, trebuie stabilit trebuie să le realizeze acasă zilnic, trebuie stabilit un program de control la un interval de 3-6 luni. un program de control la un interval de 3-6 luni.

Medicul trebuie să documenteze eficacitatea Medicul trebuie să documenteze eficacitatea igienizărilor pe care le efectuează pacientul şi să igienizărilor pe care le efectuează pacientul şi să verifice integritatea sistemului de menţinere al verifice integritatea sistemului de menţinere al piesei protetice (cimentare, înşurubare, etc.). piesei protetice (cimentare, înşurubare, etc.).

O mobilitate a piesei protetice poate sugera eşecul O mobilitate a piesei protetice poate sugera eşecul osteointegrării implantului, o descimentare sau un osteointegrării implantului, o descimentare sau un defect la sistemul de înşurubare al protezei defect la sistemul de înşurubare al protezei (fractura şurubului sau o simplă deşurubare ). (fractura şurubului sau o simplă deşurubare ).

Atribuţiile pacientului:Atribuţiile pacientului:

pacientul trebuie să aibă o eficienţă de minim pacientul trebuie să aibă o eficienţă de minim 85%85% în controlarea plăcii bacterieneîn controlarea plăcii bacteriene

trebuie să folosească perii de mână sau rotative, trebuie să folosească perii de mână sau rotative, înmuiate in clorhexidinăînmuiate in clorhexidină

trebuie să folosească aţă dentară, fire sau benzi trebuie să folosească aţă dentară, fire sau benzi înmuiate în clorhexidinăînmuiate în clorhexidină

dacă pacientul are obturaţii fizionomice din dacă pacientul are obturaţii fizionomice din materiale compozite pe dinţii naturali, în loc să materiale compozite pe dinţii naturali, în loc să clătească gura cu clorhexidină va folosi beţişoare clătească gura cu clorhexidină va folosi beţişoare cosmetice înmuiate în clorhexidină cu care va cosmetice înmuiate în clorhexidină cu care va badijona porţiunea cervicală a implantului şi badijona porţiunea cervicală a implantului şi joncţiunea cu ţesuturile moijoncţiunea cu ţesuturile moi

Notă: pacientul va realiza igienizarea cel puţin o dată Notă: pacientul va realiza igienizarea cel puţin o dată pe zi, de preferinţă seara înainte de culcarepe zi, de preferinţă seara înainte de culcare

Atribuţiile igienistuluiAtribuţiile igienistului să verifice eficienţa controlului formării plăcii să verifice eficienţa controlului formării plăcii

bacteriene, având drept scop un procent de 85%bacteriene, având drept scop un procent de 85% să verifice existenţa modificărilor inflamatorii să verifice existenţa modificărilor inflamatorii

(sângerări, colecţii purulente, edeme)(sângerări, colecţii purulente, edeme) dacă survin modificări patologice, igienistul va dacă survin modificări patologice, igienistul va

măsura adâncimea pungii cu o sondă de plasticmăsura adâncimea pungii cu o sondă de plastic să realizeze detartraj numai supragingival (sau să realizeze detartraj numai supragingival (sau

foarte puţin subgingival) folosind anse de foarte puţin subgingival) folosind anse de detartraj din material plasticdetartraj din material plastic

să observe eventualele descimentări sau să observe eventualele descimentări sau deşurubări ale piesei proteticedeşurubări ale piesei protetice

în toate situaţiile enumerate mai sus, asistenta în toate situaţiile enumerate mai sus, asistenta igienistă va încunoştinţa medicul, care va decide igienistă va încunoştinţa medicul, care va decide dacă se impune intervenţia sa sau nudacă se impune intervenţia sa sau nu

Atribuţiile mediculuiAtribuţiile medicului

medicul are obligaţia să cheme la control medicul are obligaţia să cheme la control pacientul la fiecare 3-6 luni (intervalul este în pacientul la fiecare 3-6 luni (intervalul este în funcţie de gradul de igienă orală a pacientului)funcţie de gradul de igienă orală a pacientului)

trebuie să verifice eficienţa controlului plăcii trebuie să verifice eficienţa controlului plăcii bacteriene, menţinând-o peste 85%bacteriene, menţinând-o peste 85%

trebuie să realizeze radiografii la fiecare 18-24 trebuie să realizeze radiografii la fiecare 18-24 luni pentru a monitoriza schimbările în relieful luni pentru a monitoriza schimbările în relieful osososos

dacă suprastructura este mobilizabilă, medicul dacă suprastructura este mobilizabilă, medicul trebuie să o îndepărteze şi să o igienizeze în trebuie să o îndepărteze şi să o igienizeze în soluţie ultrasonică la fiecare 18-24 lunisoluţie ultrasonică la fiecare 18-24 luni

Atribuţiile mediculuiAtribuţiile medicului

dacă trebuie intervenit la nivelul unui dacă trebuie intervenit la nivelul unui implant, în cazul apariţiei unei implant, în cazul apariţiei unei periimplantite, medicul îl va degranula, periimplantite, medicul îl va degranula, detoxifia şi va augmenta defectul ososdetoxifia şi va augmenta defectul osos

un implant “reparat” va fi repus în funcţie un implant “reparat” va fi repus în funcţie după 10-12 săptămâni de aşteptare. Fiecare după 10-12 săptămâni de aşteptare. Fiecare procedură chirurgicală va fi documentată procedură chirurgicală va fi documentată prin radiografii şi imagini. prin radiografii şi imagini.

medicul va impune pacientului prin medicul va impune pacientului prin angajament scris prezentarea la controalele angajament scris prezentarea la controalele periodice şi periodice şi îl va atenţiona asupra delimitării îl va atenţiona asupra delimitării de orice responsabilitate în situaţia în care de orice responsabilitate în situaţia în care pacientul nu se va prezenta la controlpacientul nu se va prezenta la control..

Pentru a concluziona, principalele cauze ale Pentru a concluziona, principalele cauze ale periimplantitelor sunt:periimplantitelor sunt:

Pacientul nu s-a igienizat corectPacientul nu s-a igienizat corect Unele zone nu au fost suficient de accesibile pentru Unele zone nu au fost suficient de accesibile pentru

ca pacientul să realizeze o igienizare ca pacientul să realizeze o igienizare corespunzătoarecorespunzătoare

Bontul protetic nu a fost montat corectBontul protetic nu a fost montat corect In jurul implantului a existat o zonă prea mare de In jurul implantului a existat o zonă prea mare de

ţesut nekeratinizat, care s-a transformat într-o pungăţesut nekeratinizat, care s-a transformat într-o pungă Nu au fost respectate regulile de protezare (mai cu Nu au fost respectate regulile de protezare (mai cu

seamă relaţia piesei protetice cu gingia la nivel seamă relaţia piesei protetice cu gingia la nivel cervical).cervical).

Tot timpul trebuie să ţinem seama de faptul că Tot timpul trebuie să ţinem seama de faptul că pacientul purtător de implanturi trebuie pacientul purtător de implanturi trebuie considerat un pacient considerat un pacient parodontopatparodontopat, iar , iar parodontopatia este echivalentă cu parodontopatia este echivalentă cu periimplantitaperiimplantita ! !

Vă mulţumesc pentru Vă mulţumesc pentru atenţie.atenţie.

Conf. Dr. Ioan Sirbu