H5C6CO

H5C6CO+

H2N CH2

H2N CH2

C

CN

CH2

CH2

NH5C6

H5C6H-2

t

N

NH5C6

H5C6

R

R

N

N

2-R

R

CN

CH2N

OCR

CH2

H2N

+

NH2

CH2

RCO

HH2

fenazina

N

N

ox.

N

N

CO22-HOOC

HOOC

N

Nox.

N

N

PIRAZINA (1,4-DIAZINA)

Metode de preparare

N

N

N

N

N

N

+- N

N

+-

N

N-

+

N

N+

-

N

N

-

+

N

N

+

+

-

-Ia Ib IIa IIb

IIIa IIIb IV V

Proprietati

N

N

CH3

H3C NaNH2

(+) (-)

- NaH N

N

CH3

H3C NH2

N

NICH3

N

N

CH3

I(+) (-)

AgOH- AgI N

N

CH3

(+)OH

(-) N

N

CH3

OHH

N

NNH2

NH2+

OCR-2H2O

N

NOCR' R'R

Chinoxalina (benzpirazina)

pteridina

H2O2+

8

7

6

54

3

2

1

N

N

N

NOHC

OHC+

NH2

NH2

N

N

Pteridine

N

NH2N

NH2

NH2

OH

+ Br CH CH2Br

CHO

+H2N CONH CH CH2 CH2

COOH COOH

N

N

N

N1

2

34

56

7

8

H2N

OH

CH2 NH CONH CH CH2 CH2

COOH COOH

+2HBr+2H+H2O9 10

acid folic

(acid pteroil-glutamic)

Acidul folic (pteroil-glutamic)

Surse: spanac, ficat, rinichi, oua, lapte

Structura a fost dovedita prin

-degradare: nucleu pterinic, acid PAB, acid glutamic

-sinteza

(Citrovorin)(acid folinic)

acid 5-formil-5,6,7,8-tetrahidro-pteroil-glutamic

H

CHO

H

N

N

N

NCOOHCOOH

CONH CH CH2 CH2NHCH2

OH

H2N C H2

H2N

CH2 NH CONH CH CH2 CH2

COOH COOH

N

N

N

N

NH2

Aminopterina (antimetabolit al acidului folic)

NH2

NH2

+N

NH

H

OO

O

O

- 2 H2O

N

N CN

CN

O

O

H

H

aloxazinaH2SO4N

NNH2

N

N CN

CN

O

O

H

H

izoaloxazina

Aloxazina si derivatii sai

N

NNH

NH3CH3C

O

O

CH3

N

NNH

NH3CH3C

O

O

H

lumiflavina lumicrom

Riboflavina (vitamina B2)

Surse: drojdia de bere, lapte, oua, plante verzi

Structura a fost dovedita

- prin degradare, cand formeaza:

- prin sinteza:

H3CH3C

NH2

NO2+ OHC (CHOH)3 CH2OH -H2O

H3CH3C NO2

NHCH (CHOH)3CH2

O

nitroxilidina D-riboza N-glicozida

H2

PtH3CH3C NH2

NH

CH2 (CHOH)3 CH2OH

+- H2O2

aloxan

N

NNH

NH3C

H3C

O

O

CH2 CH CH CH CH2OH

OH OH OH

1

4

56

78

9

10CH2 O PO(OH)2

N

NH

H

OO

O

O

a.riboflavinab.acid riboflavin-fosforic

10

98

7

6

5 4

3

2

1N

NH2-H2O2-HO

HO+

NH2

NH2

Fenazina

N

NH

(+)

N

NH

(+)

N

NH

X(-)

I

(+)

IIa IIb

N

N

CH3

(+)X

(-)

HO(-) N

N

CH3

HOH

N

N1

2

3

4

6

7

8

10O

CH3

95

X=CH3O SO3-

pseudobaza 10-metil-2-fenazinona

Proprietati

FENAZINA

7

8NH2

OH+

HO

H2N.HCl-NH4Cl- H2O

N

O

1

2

456

9 10H

3

NH2+

HO

HO

N

O

1

2

3

456

9 10

OHt 0

-2 H2O

H

7

8

FENOXAZINA

PREPARARE

Ioxoniu

(+)

N

O

(-)X

e-2-H2-

HXH2O2

HN

O(+) (+)

carboniuIIa IIb

NN

O O

fenoxazonapseudobaza

O

N

O--

e-2H2

OHH

N

O

(-)HO

(+)

N

O+

NH2+

HO - H2OSH

HO2

S

NH

N

+2 S

-

H

H2S

N1

2

3

456

9 10H

7

8

S

fenotiazina

FENOTIAZINA

(+)

N

S(+)

N

S(+)

I IIb

X(-)

N

S....

..

..

IIa

C C C C C C C C

C C C

C C

C

C C

C C C

C C

C

PRODUSI NATURALI CU NUCLEU POLIIZOPRENIC

CH2=C CH=CH2

CH3cap coada

IZOPREN

TERPENOIDE

CAROTINOIDE

STEROIDE

POLITERPENOIDE

TERPENOIDE

-In acesta grupa sunt cuprinse hidrocarburi (terpene) si derivatii lor oxigenati: alcooli, aldehide, cetone si acizi Pot fi: monoterpenoide (C10), sesquiterpenoide (C15), diterpenoide (C20) si triterpenoide (C30)

Monoterpenii din natura pot fi aciclici (cu trei duble legaturi), monociclici (cu doua duble legaturi) si biciclici (cu o dubla legatura)

Monoterpenoide aciclice

Hidrocarburi

H2C

H2C CH

CH C

CH2

C CH3H3C

CH2

1

2

34

5 67

8 ;

1

2

34

5

6

7

8

mircen ocimen aloocimen

CH2OH CH2OH

Alcooli si aldehide cu o singura legatura dubla

CHO CHO

citronelol rodinol

citronelal rodinal

Alcooli si aldehide cu o doua legaturi duble

CH2OHH H

CH2OH H H

CH2OH CH2OH

geraniol nerol trans (E) cis (Z)

OH OH. .

linalool

H

CHOH

CHO

trans citral a cis citral bgeranial neral

Monoterpenoide monociclice

- au schelet p-mentanic 3 H2

12

34

5

6

7

8 910

p-mentan

12

34

5

6

7

8 910

1

3

1

7

3

limonen -terpinen -terpinen -terpinen

. .OHH

OH

H .Alcooli din grupa terpenoidelor monociclice

carvomentol mentol

OH

OH

OH

OH

cis-terpin trans-terpin

Cetone din grupa monoterpenilor monociclici

O

mentona

Monoterpenoide biciclice

tuian caran pinan camfan

1

2

34

5

6

7

8 9

10

OH OH

O

O

Grupa tuianului

-tuien -tuien sabinen alcool tuilic

sabinol

tuiona sabina cetona

Grupa caranului

12

34

6

79

10

5

8

3-carena 4(5)-carena

6

78 9

10

1

2

3

4

5

Grupa pinanului

-pinen -pinen pinen normal nopinen

Grupa camfanului

Camfanul a fost obtinut din hidrazona camforului

O+H2N NH2 -H2O

N NH2 KOH-N2 camfan

OH

CH3COOH-

OCOCH3

CH2

CH OCOCH3+

CH3

CH3C

CH3

1.reducere2.hidrolizã

Borneolul se obtine prin sinteza dien din trimetilciclopentadiena si acetat de vinil

Cetone din grupa bornanului

Camforul

saponif. COOH

CH2 COOH

sare de calciuCH2 COO

COO Ca dist.-CaCO3

O

Sesquiterpenoide

Sesquiterpenii sunt hidrocarburi cu formula C15H24, care se gasesc in unele uleiuri eterice. Pot fi:

- sesquiterpene aciclice

- sesquiterpene monociclice cu trei duble legaturi

- sesquiterpene biciclice cu doua duble legaturi

- sesquiterpene triciclice cu o singura dubla legatura.

Sesquiterpene aciclice

CH3 C=CH CH2 CH2 C=CH CH2 CH2 C=CH CH2 OH

CH3 CH3 CH3

FARNESOL

Sesquiterpenoide monociclice

Bisabolenul se gaseste in esenta de lamâie, de cetina de brad, mirul de bisabolol,inuleiurile de bergamot. Sintetic, bisabolenul se obtine prin actiunea acizilor puternici asupra farnesolului sau a nerolidolului:

H2C

H2C

C

CH

H

C

CH2CH2

H

HO H2C

C

CH3

CH3

CH3H3C

+H+

-H2O

CH3

CH3

CH3H3C

farnesol bisabolen

Sesquiterpene biciclice

1. Sesquiterpene biciclice cu schelet de cadalina

- cadinenul se gaseste in esenta de santal si de ienupar

1 8

7

54CH3

CH3

H2O3-

O23/2+

8

7

654

3

2

1

CH

CH3

H3C CH3

CH3

cadinen cadalina

2. Sesquiterpenele biciclice cu schelet de eudalina includ doua hidrocarburi – selinenul si eudesmolul

CH3

1

2

34

5

6

78

9

10

CH2

SeCH

H3C

H3C

CH3CH2

C

CH3

H3C

H3C

HO

Selinen eudalina eudesmol

3. Sesquiterpene biciclice cu schelet de vetivazulena

CH3

CH3

CH3

CH31

2

345

6

7

8

azulena vetivazulena

DITERPENOIDE

FITOLUL – alcool nesaturat

- intra in str. Vit. E si K

CH3 CH CH2 CH2 CH2 CH CH2 CH2 CH2 CH CH2 CH2 CH2 C=CH CH2 OH

CH3CH3CH3CH3

CAROTENOIDE

-sb. cu structura polienica, colorate in galben, portocaliu sau rosu

-Sunt raspandite in regnul animal si vegetal

HIDROCARBURI CAROTENOIDICE

LICOPINA- cristale rosii-violet; culoarea se datoreaza nr. mare de leg. duble conjugate

CH3 C=CH CH2 CH2 C=CH CH=CH C=CH CH=CH C=CH CH

CH3 CH3 CH3 CH3

CH3 C=CH CH2 CH2 C=CH CH=CH C=CH CH=CH C=CH CH

CH3 CH3 CH3 CH3

CH3 CH3 CH3 CH3

H3C

CH3 H3C

CH2 CH2

CH2

CH3

H3C CH3

H2C

H2C CH2

CC

HC=CH C=CH CH=CH C=CH CH=CH CH=C CH=CH CH=C CH=CH

Carotenul (este considerat provitamina A)

Vitamina A

-este o vitamina liposolubila

- se mai numeste vitamina antixeroftalmica (impotriva leziunilor corneei), retinol

- lipsa vitaminei A din hrana produce tulburari de vederii (xeroftalmie). Avitaminoza A se mai manifesta prin scaderea rezistentei la infectii microbiene si incetarea cresterii la animalele tinere.

- In organism, -carotenul este scindat oxidativ la nivelul leg. duble C15-C16, cu formare de retinal

oxidare

CHO CH2OH12

34

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

-caroten

retinal retinol

1

A B

C D15

16

1718

19

2

3

45

6

7

8

9

10

11

12

13

14

STEROIDE

-Au la baza nucleul de ciclopentano-perhidro-fenantren (steran)

-Au un oxigen in pozitia 3,10 si 13

-Au radicali metil

-Au un rest hidrocarbonat sau un atom de oxigen in pozitia 17

-Prin conventie se noteaza cu , substituentii ce se gasesc deasupra planului, iar cu , cei ce se gasesc dedesubtul planului

-Grupa CH3 legata de C10 are configuratie

STEROLI – alcooli care se gasesc liberi sau esterificati cu acizi alifatici superiori

- au o grupa alcool sec. in poz.3 si o legatura dubla C5-C6

Pot fi:

-Zoosteroli

COLESTEROLUL

HHO

H3C

CH3

CH3

CH3

CH3

H3C

CH3

CH3

CH3

CH3

10

65

4

3

2

1

HO

colesterol colestanol

- Colesterolul regleaza permeabilitatea membranei celulare

Fitosteroli

- Sunt raspanditi in grasimile vegetale (fasole, spanac, soia)

C2H5

H3C

CH3 CH3

CH3

HO

CH3 H3C

CH3 CH3

CH3

HO

CH3

CH3

stigmasterina sitosterol

(stigmasterol)

Micosterine

Dintre micosteroli, cel mai important este ergosterina sau ergosterolul. Prezinta un interes deosebit de când s-a descoperit transformarea sa in vitamina D2 (calciferol, vitamina antirahitica). Sub actiunea razelor de soare, ergosterolul din piele este transformat in vitamina D. Deci ergosterolul joaca rolul de provitamina D.

H3C

CH3 CH3

CH3

HO

CH3

CH3

U.V.

H3C

CH3 CH3

HO

CH3

CH3 CH2

ergosterol vitamina D2

Hormoni sexuali

Hormonii sunt produsi de secretie ai glandelor endocrine

Ei au rolul fundamental de a regla si coordona functiile diverselor organe.

Hormonii produsi de glandele sexuale (gonade) sunt deversati de acestea in concentratii mici in sânge, determina dezvoltarea organelor sexuale la pubertate si functionarea lor normala mai târziu.

Hormonii steroizi se impart in: hormoni sexuali si hormoni cortico-suprarenali.

Hormonii sexuali pot fi masculini (androgeni) si feminini (sau estrogeni).

CH3

CH3

HO

OCH3

CH3

O

OH

androsterona testosterona

HO

CH3 OH

H

H

CH3

H

O

COCH3

H

CH3

estradiolul

progesterona

Hormoni cortico-suprarenali

Rol:

-Reglarea echilibrului hidroelectrolitic

-Rol in metabolismul glucidic

-Rol antiinflamator, etc.

SUCCES!