Curs 19 - Sindromul de Apnee in Somn(Varianta Nepredata)

7/22/2019 Curs 19 - Sindromul de Apnee in Somn(Varianta Nepredata)

1/57

Sindromul de apnee n

somnFlorin Mihalan, Oana Deleanu


2/57

Definitii


3/57

Definiia SAS

SAS = existenta a 5-10 apneei/h +manifestari clinice

APNEE = disparita fluxului de aer

nazal/oral cu durata 10 sec +SaO2 cu4%

HIPOPNEE = diminuarea flux de aer

nazal/oral cu 50% cu durata 10 secinsotita de desaturare si/sau microtrezire


4/57

Definitia evenimentelor

respiratorii

Apnei obstructive : obstructie faringianacolabarea partiala/totala a CRS, in ciuda

continuarii activitatii musculaturiiinspiratorii

Apnei centrale : lipsa comenzii ventilatorii= incetarea fluxului aerian prin abolireaactivitatii musculaturii respiratorii

Apnei mixte


5/57


6/57

Ventilatie

normalaFlux

Efort

respirator

centrala:

obstructiva:

mixta:

Apnee

centrala:

obstructiva:

mixta:

Hipopnee


7/57

Severitatea SAS

Uor- IAH=5-14/h, simptome uoare

Moderat -IAH=15-29/h, simptomemoderate

Sever- IAH30/h, simptome severe


8/57

Epidemiologie


9/57

Prevalena SAS

4% din brbaiide vrst medie

2% din femei nspecial dup

menopauz 0,7 % copii

mai mare la

varstnici, aparapneile centrale

Sleep Heart Health Study

SDB = Sleep-disturbed breathing.


10/57

Etiologie


11/57

Afectiuni respiratorii asociate somnului

Cu obstrucie de ci aeriene superioare

1. Sforitor obstructivFARA presiunii intratoracice, apnee,microtreziri; frecvent >50 ani

2. Apnei obstructive complete/incomplete

(hipopnee)3. Sd. de rezistenta de cai aeriene

superioare


12/57

Apnei centrale Hipoventilaie

primar alveolara - Undine`sCurse Syndrome (mecanismulrespiratiei involuntare/ chemoreceptoriiPaO2 si PaCO2 NU functioneazacorespunzator in timpul somnului)

secundar alveolar: afectiunimusculo-scheletale, cerebrale,

pulmonare, cardiace respiratia Cheyne-Stokes sindromul hipoventilaie

obezitate medicamente

Fr obstrucie de ci

aeriene superioare


13/57

Factori de risc

Sexul

Anatomia

Hormoni

Medicamente

Poziiacorpului

Greutatea


14/57

Fiziopatologie


15/57

Stadiile somnului

4-5 cicluri de somn cu durata de 90-100 minute Primele cicluri sunt cele mai lungi si mai benefice Se identifica pe EEG/polisomnograf

1 ciclu de somn (90-110 min)

Somn superficial

Somn profund

TreazSTADIUL 1

STADIUL 2

STADIUL 3

SOMN REM

STADIUL 4


16/57

Structura somnului

NORMALA ALTERATA


17/57

BASCULAREA POSTERIOARA LIMBA/ VAL PALATIN

contact cu peretele posterior

OCLUZIE CAI RESPIRATORII SUPERIOARE

APNEE

PO2ASFIXIE

PaCO2

MICROTREZIRE

DESCHIDEREA CAILOR AERIENE SUPERIOARE

PO2

HIPERVENTILATIE

PaCO2

DIMINUAREA EFORTULUI VENTILATOR CU READORMIRE

Mecanismul obstructiei


18/57

Obstructia CRS

Scor Mallampati

Hipertrofie amigdaliana

.

Volum cai aeriene Colapsabilitate

faringiana

Tonus muscular CA reflexului protectiv

faringian

Instabilitate control

ventilator


19/57

Modificari ale activitatii

musculaturii faringiene

ColapsulCAS

Apnee

Hipoxie si hipercapnie

Cresterea efortului

ventilator

Micro-treziri

Cresterea tonusului

muscular

DeschidereaCAS

Modificari ventilatorii:

hiperventilatie cu corectiahipoxiei si hipercapnieiFragmentarea

somnului

Somnolenta diurna

excesiva

Complicatiicardiovasculare

Cresterea mortalitatii si

mobiditatii

Ce se intampla in timpul somnului la

SASO?


20/57

Cascada patogenica

Obstructie si colaps CAS (sforait)

Apnee si hipopnee (>5/ ora)

Treziri nonconstiente Efort respirator

Fragmentarea somnului Stress cardiac (hipertonie simpatica)

Somnolenta diurna ,

probleme cognitive

HTA, AVC, Angor


21/57

CONSECINTE CARDIOVASCULARE SI

METABOLICE IN SAHOS

Fragmentarea somnului

Modificarihormonale

Activarea sistemului simpatic

Hipoxie

Inflamatie

Disfunctie endoteliala

Hipercolesterolemie

Risc aterogen

Adipozitate

viscerala

Complicatii

cardiovasculare

Sindrom

metabolic

SAHOS

Stres oxidativ


22/57

Aspecte clinice

M if t il li i SAS


23/57

Manifestrile clinice SAS Somnolena excesiv n timpul zilei Sforit Opriri respiraie semnalate de

partener Somn agitat Dureri de cap matinaleAstenie Obezitate/ G recent Miciuni nocturne frecvente

Impoten / dismenoree/ amenoree Tulburari cognitive, deficit atentie /vigilenta, modificari personalitate

Prima cauza de hipertensiune arterial de HTA sec

JNC 7/2004


24/57

SEMNE DIURNE SEMNE NOCTURNE

Cefalee matinala SforaitHipersomnolenta Apnee nocturna

Accese de somn neodihnitor Somn agitat

Tulburari de memorie Transpiratii nocturne

Dificultate de concentrare Treziri bruste cu senzatie desufocare

Tulburari de comportament Nicturie

Sindrom depresiv Enuresis

Tulburari ale libidouluiImpotenta

Somnambulism

Automatisme comportamentale Dispnee paroxistica nocturna

Acidente de circulatie, acidente

de munca

Hipersialoree


25/57

Scala de apreciere a somnolenei EPWORTH:valori patologice=punctaj>10

1.Citit n poziia ezut2.Privit la TV

3.ezut inactiv n locuri publice (teatru, edin)

4.Ca pasager n main timp de o or fr pauz

5.Repaus dup-amiaz pentru relaxare6.eznd i vorbind cu cineva

7.eznd linitit dup o mas (fr alcool)

8.n calitate de conductor auto, cand maina e oprit

cteva minute n trafic

Care sunt situaiile n care vi se ntmpl s adormii,

care contrasteaz cu adormirea cnd suntei doar obosit? = nu aipesc niciodat = uoar ans de aipire

= anse moderate de aipire = mari anse de aipire


26/57

Somnolenta diurna

Tulburari cognitive

Tulburari de memorie

VIGILENTEI

Aspecte medico-legale


27/57

Examen clinic

Circumferinta gatului > 43 cm B

> 37 cm F

Grad obezitate (IMC, circumferinta abdominala,

indice abdomeno-fesier) Malformatii cranio-faciale

TA, AV, SaO2

examen ORL


28/57


29/57

Modalitati de diagnostic


30/57

SIMPTOME

Tipul inregistrarii nocturne variaza in functie

de sugestia clinica

POLISOMNOGRAFIE

Manifestari atipice de SASO

Asocierea SASO cu alte patologii

POLIGRAFIE

Manifestari tipice de SASO


31/57

Monitorizarea somnului

1. nregistrare ambulatorie poligrafie Rol de screening depistaj clinic pacienii cu IA/H> 30 nu trebuie s fac PSG

Monitorizare terapeutic Cuprinde nregistrarea debitului oro-nazal i

saturaia O2

2. nregistrare n spital polisomnografie Necesit o noapte de spitalizare, personal calificat,

aparatur costisitoare Cuprinde EEG, EOG, EMG, debitul oro-nazal,

micrile abdominale/ toracice, saturaia O2


32/57

POLIGRAF

FLUX BUCO-NAZAL

MICROFON

PULSOXIMETRU

Dispozitiveportabile usorde manuit,folosite ptscreening EFORT

RESPIRATOR

TORACO-

ABDOMINAL


33/57

POLISOMNOGRAFIE IN LABORATORCU MASURARE DE PARAMETRII

NEUROLOGICI


34/57


35/57

EPISOD DE APNEE OBSTRUCTIVA


36/57

Tratament


37/57

DISPOZITIVE ORALE

Imping limba saumandibula inainte

Sunt indicate pentru

cazurileusoare/moderate deSASO, ca terapiealternativ

Eficien bun


38/57

MEDICAMENTOS

Are valoare paliativ!!!


39/57

CHIRURGICAL (BMF si ORL)

Corectia anomaliilor cranio-faciale n creterearezistenei nazale:

Chirurgia nasului nngustarea velopalatin

UVPP nngustarea retrolingual


40/57

Tratament chirurgical


41/57

TRATAMENT SPECIFIC

CPAP (ContinousPositive AirwayPressure) - aparat deventilatie cu presiunepozitiva

Aer cu presiune simentinerea deschisaa cailor aerifere intimpul somnului

BIPAP-similar CPAP,dar cu usurareaexpirului prinpresiune mai mica intimpul expirului


42/57

SAS central

Mecanisme patogenice: Inhibiia centrului respirator rspunsul hipercapnic ventilator

Manifestri clinice:

Insomnie/ ntreruperi ale somnului Depresie, tulburri de memorie

HTA, aritmii Greutate normal, sforit uor, diminuarea

dinamicii sexuale


43/57

Overlap sindrom

= prezenta simultana a BPOC si SASO

BPOC si SASO = 2 patologii distincte care pot

coexista agravandu-se reciproc

Pacientii au hipoxemii nocturne mai severeasocierii celor 2 patologii

Tratamentul presupune combinarea mijloacelorterapeuitice folosite in fiecare din patologii

PREZENTARE CAZ


44/57

PSG diagnostic : IAH=54/h, desaturaremaxim=73%, SaO2 la trezire=86%: SASO sever

asociat cu BPOC => Overlap syndrome

PSG terapeutic CPAP14 cm H2O : IAH=8/h,desaturare maxim=87%, SaO2 la trezire =98% (nu

necesita administrare nocturn O2)

PREZENTARE CAZ

SaO2 n

timpul

somnului

fr

CPAP

cu

CPA

P

70-79% 6% 0%

80-89% 87% 10%

>89% 6% 90%

Stadiul

somnuluifr

CPAP

cu

CPAP

Veghe 14% 30%

Stadiul I 31% 20%

Stadiul II 50% 27%

Stadiul III 5% 12%

Somn REM 0% 11%

Microtreziri

29/h 12/h


45/57

Apneecentral

HipopneeHipopneeApnee mixt

Apnee obstructiv cu

micri paradoxaletoraco-abdominale

Apnee mixta

Tipul de apnee

fr

CPAP

cu

CPAP

IA/H centrale 19/h 0/hIA/H mixte 6/h 0/h

IA/H obstructive 29/h 8/h

Total 54/h 8/h


46/57

Rapoartele

PSGdiagnostic

i

terapeutic

CPAP


47/57


48/57

SINDROM DE OBEZITATE-

HIPOVENTILATIE (SOH)

obezitate morbida (BMI>30kg/m2)

hipoventilatie alveolara in starea deveghe

=>hipercapnie cronica diurna(PaCO2>45 mmHg)

90% : apnee obstructiva in somn 10% : IAH10mmHg

SaO2 semnificativa


49/57


50/57


51/57

Questions?


52/57

O PROVOCARE PENTRU DOCTOR

4. ALTELE

LEGATE DE REM

TULB. TREZIRE

TULB. CIRCADIENE

EXTRINSECI

2. PARASOMNII

3. DATORATE UNORAFECTIUNI MEDICALE

Narcolepsia,

Hipersomnia

idiopatic, etcSd.Apnee in Somn,

SASC

Sd. Ondine

Sd. picioarelornelinistite

Carenta de somn,Alcool, medicamente

Schimbare fus orarLucrul n ture

Respiratorii si medicale,

Neurologice, Psihiatrice

Beia somnuluiSomnambulism

Pavor nocturnus

TULB. TRANZITIESOMN-VEGHE

ALTELE

TranspiratiiCatemeniale

Menopauza

BruxismEnuresis

Sdr. morii subiteSdr. Undine

Moartea subit a copilului

Mioclonii de adormire

Vorbit n somn

INTRINSECI

1. DISOMNII

ComaruriParalizia somnului

Pauze cardiace

CARE ESTE CAUZA?


53/57

CARE ESTE CAUZA?

Conformatieanatomica

Obezitate

Circumferinta gatului

> 43 cm barbati

> 37 cm femei


54/57

Sforaitul

Simptom cardinal, prezent in 70 - 95% din cazuri

Consta intr-un zgomot puternic intretaiat degargouillemente, mergand in crescendo , intrerupt de

o apnee si reaparand exploziv la reluarea respiratieiFrecvent sursa de conflicte conjugale

Provocat de vibratia partilor moi ale faringelui carecompreseaza lueta, valul palatin si baza limbii


55/57

Sforaitul

Intensitatea zgomotului poate depasi 85 decibeli

Perioadele silentioase corespund fie unei respiratii

normale , fie unei apnei patologice

Intensitatea si tonalitatea sforaitului variaza in funcitede localizarea obstacolului la nivelul CAS si de forta

musculaturii inspiratorii

Sforaitul


56/57

SforaitulPoate aparea la toate varstele :

La copii :

apare in aceeasi perioada cu vorbirea

CAS devin mai suple

separarea palatului moale de epiglota

La

persoanein varsta

droguri, alcool

pierderea tonusului muscular

probleme medicale ( hipotiroidie )

Presiunea inspiratorie

Scade intensitatea sonora

Sf it l


57/57

Sforaitul

Devine patologic atunci cand :

este frecvent ( mai mult de 2 nopti /saptamana )

este destul de puternic

este asociat cu apnee sau dispnee

apare in decubit lateral este asociat cu afectiuni medicale sauneurocognitive

Documents

Curs 19 - Sindromul de Apnee in Somn(Varianta Nepredata)