56
INFARCTUL INFARCTUL

Curs 2 - Infarctul

Embed Size (px)

DESCRIPTION

anatomie patologica med dentara

Citation preview

Page 1: Curs 2 - Infarctul

INFARCTULINFARCTUL

Page 2: Curs 2 - Infarctul

• Este o zona de Este o zona de necroza ischemicanecroza ischemica• Cauzele cele mai frecvente sunt Cauzele cele mai frecvente sunt tromboza si tromboza si

emboliaembolia cu cu obliterarea acuta si completa a unei obliterarea acuta si completa a unei artereartere

• Mai rar poate fi produs de alte leziuni Mai rar poate fi produs de alte leziuni obstructive ale arterelor cum ar fi:obstructive ale arterelor cum ar fi:– Ateroscleroza, panarterita nodoasaAteroscleroza, panarterita nodoasa

• Modificarile morfologice care determina Modificarile morfologice care determina necroza ischemica sunt determinate de necroza ischemica sunt determinate de anoxie anoxie si acumularea de cataboliti locali.si acumularea de cataboliti locali.

• Procesele degenerativ necrotice sunt comune Procesele degenerativ necrotice sunt comune pentru toate tipurile de infarctpentru toate tipurile de infarct

Page 3: Curs 2 - Infarctul

Localizarile infarctuluiLocalizarile infarctului

•Cele mai frecvente: cord, Cele mai frecvente: cord, splina, rinichi, creier, splina, rinichi, creier, plaman, imtestinplaman, imtestin

•Mult mai rare: ficat, retina Mult mai rare: ficat, retina etc.etc.

Page 4: Curs 2 - Infarctul

Tipuri de infarctTipuri de infarct

• Infarct albInfarct alb• Infarct rosuInfarct rosu• Infarct recentInfarct recent• Infarct vechiInfarct vechi• Infarct septicInfarct septic• Infarct asepticInfarct aseptic

Cauzele lor sunt asemanatoare, iar mecanismele de producere cu particularitati

Dupa varsta

Dupa continutul microbian

Page 5: Curs 2 - Infarctul

Infarctul alb (anemic)Infarctul alb (anemic)

• Se produce in organele cu circulatie terminalaSe produce in organele cu circulatie terminala• Mecanism de formare:Mecanism de formare:– Dupa cateva minuteDupa cateva minute de anoxie celulele de anoxie celulele

afectate prezinta tumefiere mitocondriala, afectate prezinta tumefiere mitocondriala, cu permeabilizarea si ruperea membranelor cu permeabilizarea si ruperea membranelor celulare, pierderea compartimentarii celulare, pierderea compartimentarii intercelulare si difuziunea enzimelor intercelulare si difuziunea enzimelor mitocondriale si lizozomalemitocondriale si lizozomale

– Intre 12-48 ore Intre 12-48 ore necroza devine completa, necroza devine completa, apare distensie vasculara si permeabilizarea apare distensie vasculara si permeabilizarea peretilor vasculari cu extravazare de plasma peretilor vasculari cu extravazare de plasma si hematiisi hematii

Page 6: Curs 2 - Infarctul

Infarctul rosu Infarctul rosu (hemoragic)(hemoragic)

• Apare in organele cu circulatie dublaApare in organele cu circulatie dubla• Mecanism de formare:Mecanism de formare:– Scaderea brusca a presiunii sangvine Scaderea brusca a presiunii sangvine

locale, dupa obstructia arteriala, duce la locale, dupa obstructia arteriala, duce la patrunderea brutala de sangepatrunderea brutala de sange in teritoriul in teritoriul ischemiat din circulatia dubla sau din cea ischemiat din circulatia dubla sau din cea colaterala fara restabilirea unei circulatii colaterala fara restabilirea unei circulatii localelocale

– Sangele patruns in vasele destinse inunda Sangele patruns in vasele destinse inunda in final zona de infarct determinand in final zona de infarct determinand caracterul hemoragiccaracterul hemoragic

Page 7: Curs 2 - Infarctul

INFARCTUL INFARCTUL MIOCARDIC ACUTMIOCARDIC ACUT

Page 8: Curs 2 - Infarctul

DEFINIŢIE. Infarctul miocardic reprezintă necroza ischemică a unui teritoriu al miocardului, determinată de scăderea bruscă a fluxului sangvin în artera coronară care deserveşte teritoriul respectiv. În majoritatea cazurilor, afecţiunea de fond este reprezentată de ateroscleroza coronariană.

Diagnosticul IMA se bazeaza pe;

Manifestarile clinice

Modificarile EKG

Teste paraclinice

Confirmarea diagnosticului, in caz de deces, este anatomo-patologica.

Page 9: Curs 2 - Infarctul

Incidenţa infarctului miocardic este în continuă creştere, mai ales în ţările puternic industrializate dar şi în cele în curs de industrializare.

Conform statisticilor AHA (American Heart Association, 2004), în SUA infarctul miocardic ocupă locul doi după accidentele cerebro-vasculare, iar în fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 500.000 cazuri noi de cardiopatie ischemică dureroasă, din care mai mult de jumătate prezintă IMA.

La noi în ţară, nivelul mortalităţii prin infarct miocardic este de 45/100.000, cu o rată de creştere anuală de 0,1.

Page 10: Curs 2 - Infarctul

Aspecte anatomo-patologiceAspecte anatomo-patologice

• Localizarea favorita a IMA este la nivelul ventriculului stang si Localizarea favorita a IMA este la nivelul ventriculului stang si mai putin frecvent la nivelul ventriculului drept. Localizarile mai putin frecvent la nivelul ventriculului drept. Localizarile atriale sunt exceptionale.atriale sunt exceptionale.

• Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare, Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare, hemoragii la nivelul placilor de aterom, spasme persistente ale hemoragii la nivelul placilor de aterom, spasme persistente ale coronarelor.coronarelor.

• Morfologic, IMA este un Morfologic, IMA este un infarct alb (anemic)infarct alb (anemic) reprezentat de o reprezentat de o zona de coagulare consecutiva anoxiei, dar poate fi si un zona de coagulare consecutiva anoxiei, dar poate fi si un infarct rosu (hemoragic)infarct rosu (hemoragic) prin patrunderea brusca a sangelui din prin patrunderea brusca a sangelui din circulatia colaterala in teritoriul de necroza, ca urmare a circulatia colaterala in teritoriul de necroza, ca urmare a scaderii presiunii sangvine locale prin obstructia arteriala.scaderii presiunii sangvine locale prin obstructia arteriala.

• Complicatii: ruptura de perete liber, tromboza parietala, Complicatii: ruptura de perete liber, tromboza parietala, anevrism parietal, ruptura de sept interventricular, embolii, anevrism parietal, ruptura de sept interventricular, embolii, infarcte in circulatia sistemica.infarcte in circulatia sistemica.

Page 11: Curs 2 - Infarctul

Cauze IMACauze IMA

Aspect macroscopic al aterosclerozei coronariene; se observa reducerea marcată a lumenului arterial şi îngrosarea peretelui.

Placă de aterom constituită; se observă interesarea intimei şi mediei cu prezenţa spaţiilor

aciculare de colesterol şi zonele de calcificare în placă

(HEX40).

Page 12: Curs 2 - Infarctul

Artere coronare obstruate de prezenţa de trombi roşii, cu suprafaţă rugoasă, puternic aderenţi la suprafaţa internă a vasului.

Aspectul microscopic al trombozei coronariene; reţeaua coraliformă face corp comun cu

endoteliul vascular; în ochiurile ei şi la suprafaţă exista reţea fină de

fibrină ocupată de elementele figurate ale sângelui, dintre care

predomină hematiile – tromb recent (HEX40).

Page 13: Curs 2 - Infarctul

Tromb coronarian organizat conjunctiv, cu depozite aciculare de colesterol (HEx40).

Tromb coronarian organizat conjunctiv, recanalizat

(van GiesonX40).

Page 14: Curs 2 - Infarctul

Aspecte macroscopiceAspecte macroscopice

• Infarctul recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o Infarctul recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o zona mata, albicioasa, constituita din depozite de fibrina (placa zona mata, albicioasa, constituita din depozite de fibrina (placa laptoasa).laptoasa).

• Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida, Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida, cenusie-bruna, de contur si forma neregulate, relativ bine cenusie-bruna, de contur si forma neregulate, relativ bine delimitata, proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor delimitata, proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor miocardice, de consistenta ferma.miocardice, de consistenta ferma.

• Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu reprezentat de lizereul leucocitar, la periferia caruia se gaseste reprezentat de lizereul leucocitar, la periferia caruia se gaseste o zona de hiperemie-hemoragie.o zona de hiperemie-hemoragie.

• Infarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala, deprimata, alb-Infarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala, deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, bine delimitata de tesutul din sidefie, de consistenta crescuta, bine delimitata de tesutul din jur.jur.

Page 15: Curs 2 - Infarctul

Leziune ischemică transmurală cu localizare antero-laterală la nivelul ventriculului stâng.

Page 16: Curs 2 - Infarctul

Leziune subendocardică circumferenţială care

îmbină aspectul de infarct vechi cicatriceal cu

infarctul recent; este vorba practic despre o extindere a procesului de necroză.

Page 17: Curs 2 - Infarctul

Infarct miocardic recent – mai puţin de 4 ore de la instalare; ţesutul miocardic necrozat nu se colorează la tratarea cu albastru de nitro-tetrazolină; este o metodă utilă în identificarea acestei leziuni.

Page 18: Curs 2 - Infarctul

Aspecte microscopice

• Infarctul alb se constituie microscopic din urmatoarele zone:– Zona de necroza de coagulare (fibrele miocardice sunt balonizate,

intens acidofile, striatiile transversale devin indistincte, cu omogenizarea citoplasmei si disparitia nucleilor)

– Zona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce inconjoara aria de necroza (corespunde lizereului leucocitar)

– Zona de hiperemie-hemoragie

• In timp hiperemia scade, polimorfonuclearele neutrofile sunt inlocuite de macrofage, lichidul de edem se resoarbe, iar suprafata infarctului se deprima. In jurul infarctului apare un tesut de granulatie cu proliferare de fibroblasti, capilare de neoformatie si infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite si macrofage. Tesutul de granulatie trimite prelungiri in interiorul zonei de necroza, pe care o inlocuieste cu tesut conjunctiv.

Page 19: Curs 2 - Infarctul

Infarct miocardic recent. Se observă aspectul vălurit al

fibrelor miocardice necrozate; pe alocuri există nuclei

(HEX40).

Page 20: Curs 2 - Infarctul

Infarct miocardic recent cu necroza benzilor de contracţie, dispariţia pe alocuri a nucleului şi zone de omogenizare a citoplasmei (HEX200).

Necroză de coagulare evidentă la 12 ore de la instalarea accidentului coronarian (HEX40).

Page 21: Curs 2 - Infarctul

Aspectul clasic al IMA la 72 ore; se evidenţiază necroza de coagulare delimitată de infiltrat cu PMN şi zona de hiperemie-hemoragie (HEX40).

Aspect microscopic tipic de IMA în intervalul 5-12 zile, cu necroză

acidofilă, prezenţa unui amestec de PMN şi macrofage încarcate cu

hemosiderină; se observă foarte bine dispariţia edemului precum şi

a nucleilor (HEX200).

Page 22: Curs 2 - Infarctul

Aspectul microscopic al infarctului miocardic la 14 zile; se observă vasele de neoformaţie şi fibroblaştii (HEX100).

Evidentierea ţesutului conjunctiv fibros albastru cu

ajutorul coloraţiei Masson - (X40).

Page 23: Curs 2 - Infarctul

Diagnostic diferential

• Infarctul rosu de miocardInfarctul rosu de miocard– Existenta unui mare numar de hematii printre fibrele miocardice pe

care le disociaza, fibrele musculare sufera in timp modificarile caracteristice necrozei

– La periferie sunt prezente macrofage incarcate cu hemosiderina provenita din degradarea hematiilor

• Infarctul miocardic vechi– Zona deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, reprezentata

microscopic de existenta unei cicatrici din fibre de colagen

Page 24: Curs 2 - Infarctul

Complicatiile IMA

• Soluţii de continuitate la nivelul muşchilor Soluţii de continuitate la nivelul muşchilor papilaripapilari

• Ruptura septului interventricular, interatrial Ruptura septului interventricular, interatrial sau atrioventricularsau atrioventricular

• Tamponada cardiacaTamponada cardiaca• Ruptura de cordRuptura de cord• Trombembolism pulmonarTrombembolism pulmonar• Edem pulmonar acutEdem pulmonar acut

Page 25: Curs 2 - Infarctul

Complicatiile IMA

Aspect macroscopic ce prezintă soluţie de continuitate la nivelul muşchiului papilar anterior într-un infarct antero-lateral.

Aspect macroscopic de ruptură de sept interventricular – soluţie de

continuitate la nivelul 1/3 medii şi inferioare a septului, cu stabilirea

şuntului între cei doi ventriculi.

Page 26: Curs 2 - Infarctul

Aspect macroscopic de tamponadă cardiacă; se obsevă prezenţa sângelui la nivelul sacului pericardic.

Se observă soluţie de continuitate la nivelul 1/3

inferioare a peretelui anterior al ventriculului

stâng.

Page 27: Curs 2 - Infarctul

Aspect microsopic de necroză hemoragică într-un infarct miocardic supraacut complicat cu ruptura de perete liber(HEX200).

Page 28: Curs 2 - Infarctul

Aspect macroscopic de trombembolism pulmonar; la secţionarea plămânului se observă vase obstruate de trombi roşii, aderenti la pereţii vasculari.

Aspectul microscopic al edemului pulmonar acut; se

observă hiperemie vasculară precum şi prezenţa unui

material eozinofil care ocupă în totalitate spaţiile alveolare

(lichid de edem) (HEX40).

Page 29: Curs 2 - Infarctul

Diagnosticul de infarct miocardic se bazează în primul rand pe date clinice şi paraclinice.

Rolul anatomo-patologului este de a certifica prezenţa leziunii, a complicaţiilor şi de a corela rezultatele obţinute în urma examenului morfologic cu datele clinice şi paraclinice.

Page 30: Curs 2 - Infarctul

INFARCTUL PULMONARINFARCTUL PULMONAR

Page 31: Curs 2 - Infarctul

• Reprezinta o zona de necroza a parenchimului Reprezinta o zona de necroza a parenchimului pulmonar datorata obstructiei unui ram arterial ce pulmonar datorata obstructiei unui ram arterial ce iriga zona respectiva, prin embolie sau tromboza;iriga zona respectiva, prin embolie sau tromboza;

• Localizarea predomina in lobii inferiori pulmonari;Localizarea predomina in lobii inferiori pulmonari;• Infarctul pulmonar este de tip rosu (hemoragic), Infarctul pulmonar este de tip rosu (hemoragic),

datorita dublei circulatii (pulmonare si bronsice), datorita dublei circulatii (pulmonare si bronsice), caracteristica acestui organ;caracteristica acestui organ;

• Obstructia unui ram arterial pulmonar conduce la Obstructia unui ram arterial pulmonar conduce la scaderea presiunii sangvine in teritoriul scaderea presiunii sangvine in teritoriul corespunzator, urmata de patrunderea brusca de corespunzator, urmata de patrunderea brusca de sange din dubla circulatie, inundand zona necrozata.sange din dubla circulatie, inundand zona necrozata.

Page 32: Curs 2 - Infarctul

MACROSCOPICMACROSCOPIC• In infarctul recent zona afectata proemina la suprafata plamanului; In infarctul recent zona afectata proemina la suprafata plamanului;

pleura este acoperita de un exudat fibrinospleura este acoperita de un exudat fibrinos• Culoarea este rosie-negricioasa; consistenta este crescuta; Culoarea este rosie-negricioasa; consistenta este crescuta;

leziunea este bine delimitataleziunea este bine delimitata• Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful Pe sectiune are forma triunghiulara cu baza spre pleura si varful

spre hil, indicand artera obstruataspre hil, indicand artera obstruata• Crepitatiile alveolare sunt absenteCrepitatiile alveolare sunt absente• La sectionare se elimina o cantitate redusa de sange; la proba La sectionare se elimina o cantitate redusa de sange; la proba

docimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasuluidocimaziei fragmentele pulmonare cad pe fundul vasului• Dupa 1-2 zile, datorita deshidratarii, infarctul se deprima, devine Dupa 1-2 zile, datorita deshidratarii, infarctul se deprima, devine

mat, fin granular, cu limite netemat, fin granular, cu limite nete• In faza de vindecare, infarctul apare ca o cicatrice stelata, In faza de vindecare, infarctul apare ca o cicatrice stelata,

deprimata, dura si pigmentata.deprimata, dura si pigmentata.

Page 33: Curs 2 - Infarctul
Page 34: Curs 2 - Infarctul

MICROSCOPICMICROSCOPIC

• In primele 48 ore, in zona de infarct, septurile alveolare In primele 48 ore, in zona de infarct, septurile alveolare sunt dilatate si pline cu hematii, iar in alveole se constata sunt dilatate si pline cu hematii, iar in alveole se constata un numar mare de hematii si lichid de edemun numar mare de hematii si lichid de edem

• Ulterior hematiile din alveole se alipesc si isi pierd Ulterior hematiile din alveole se alipesc si isi pierd colorabilitatea, apare necroza de coagulare a septurilor colorabilitatea, apare necroza de coagulare a septurilor alveolare, iar in jurul necrozei se observa un infiltrat alveolare, iar in jurul necrozei se observa un infiltrat inflamator initial de tip PMN neutrofile, apoi macrofagicinflamator initial de tip PMN neutrofile, apoi macrofagic

• La periferie se gasesc macrofage incarcate cu La periferie se gasesc macrofage incarcate cu hemosiderina rezultata din degradarea hemoglobinei.hemosiderina rezultata din degradarea hemoglobinei.

Page 35: Curs 2 - Infarctul

Alveole pline cu hematii, inconjurate de zone de necroza de coagulare

Page 36: Curs 2 - Infarctul

Infarct pulmonar - arii de necroza de coagulare si zone cu hemoragie

Page 37: Curs 2 - Infarctul

INFARCTUL RENALINFARCTUL RENAL

Page 38: Curs 2 - Infarctul

• Reprezinta necroza tesutului renal prin Reprezinta necroza tesutului renal prin intreruperea irigatiei sangvine datorita intreruperea irigatiei sangvine datorita obliterarii, de obicei embolice, a arterei obliterarii, de obicei embolice, a arterei renale sau a uneia dintre ramurile renale sau a uneia dintre ramurile acesteia.acesteia.

• Datorita circulatiei terminale la acest nivel, Datorita circulatiei terminale la acest nivel, este un infarct alb sau anemic.este un infarct alb sau anemic.

Page 39: Curs 2 - Infarctul

MacroscopicMacroscopic

• In infarctul recent, zona afectata proemina la In infarctul recent, zona afectata proemina la suprafata si are initial culoare roscata inconjurata de suprafata si are initial culoare roscata inconjurata de un lizereu cenusiuun lizereu cenusiu

• La periferie apare o zona de hiperemie-hemoragieLa periferie apare o zona de hiperemie-hemoragie• Zona de necroza are consistenta ferma, bine Zona de necroza are consistenta ferma, bine

delimitata, de forma piramidala, cu baza spre delimitata, de forma piramidala, cu baza spre capsula si varful spre hilcapsula si varful spre hil

• Ulterior devine deprimat, palid, alb-rozat, datorita Ulterior devine deprimat, palid, alb-rozat, datorita ischemiei si hemolizeiischemiei si hemolizei

• Infarctul vechi se evidentiaza ca o cicatrice Infarctul vechi se evidentiaza ca o cicatrice deprimata, neteda, ovala, alb-sidefie, duradeprimata, neteda, ovala, alb-sidefie, dura

Page 40: Curs 2 - Infarctul

Zona de necroza este bine delimitata, de forma piramidala, cu baza spre capsula si varful spre hil

Page 41: Curs 2 - Infarctul

MicroscopicMicroscopic

• Zona de infarct are aspect de Zona de infarct are aspect de necroza necroza de coagularede coagulare in care se mai disting in care se mai disting contururile glomerulilor si tubilor, contururile glomerulilor si tubilor, citoplasma omogen acidofila, nucleii citoplasma omogen acidofila, nucleii sunt disparuti sau picnoticisunt disparuti sau picnotici

• In jurul zonei de necroza se afla un In jurul zonei de necroza se afla un infiltrat inflamator cu PMN neutrofile,infiltrat inflamator cu PMN neutrofile, iar la periferie, zone de iar la periferie, zone de hiperemie-hiperemie-hemoragiehemoragie

Page 42: Curs 2 - Infarctul

Vase hiperemiate, dilatate PMN neutrofile

Necroza de coagulare

Page 43: Curs 2 - Infarctul

INFARCTUL CEREBRALINFARCTUL CEREBRAL(RAMOLISMENTUL (RAMOLISMENTUL

CEREBRAL)CEREBRAL)

Page 44: Curs 2 - Infarctul

GeneralitatiGeneralitati

• Reprezinta cea mai comuna leziune Reprezinta cea mai comuna leziune vasculara a SNC, constatata la 25% din vasculara a SNC, constatata la 25% din necropsiile curente dupa 50 aninecropsiile curente dupa 50 ani

• CauzeCauze– Scaderea debitului cardiac din cardiopatiiScaderea debitului cardiac din cardiopatii– Tromboza arterelor cu modificari Tromboza arterelor cu modificari

ateroscleroticeaterosclerotice– Leziuni de endarterita obliteranta, luetica Leziuni de endarterita obliteranta, luetica

sau tbcsau tbc

Page 45: Curs 2 - Infarctul

MacroscopieMacroscopie

• Dupa o etapa initiala extrem de scurta Dupa o etapa initiala extrem de scurta de necroza de coagulare cu de necroza de coagulare cu intumescenta si marirea consistentei intumescenta si marirea consistentei locale.locale.

• Se constata succesiv etapele de Se constata succesiv etapele de ramolisment alb, rosu (hemoragic), ramolisment alb, rosu (hemoragic), galben si cu transformare galben si cu transformare pseudochistica.pseudochistica.

Page 46: Curs 2 - Infarctul

Ramolisment galben – coloratia galbuie a substantei cerebrale si extinderea pigmentului in jur si in meninge

Page 47: Curs 2 - Infarctul

Ramolisment rosu – datorat invaziei cu sange

Page 48: Curs 2 - Infarctul

Ramolisment cerebral sechelar – transformare pseudochistica – organizarea unei cicatrici la perifeia zonei ramolite, acumulare de lichid cefalorahidian intracavitar si resorbtia lui

Page 49: Curs 2 - Infarctul

MicroscopieMicroscopie

• Apar modificari celulare cu tigroliza Apar modificari celulare cu tigroliza (distrugerea corpilor tigroizi), (distrugerea corpilor tigroizi), tumefactia perikarionului, lichefierea tumefactia perikarionului, lichefierea tecilor de mielina si hiperemie tecilor de mielina si hiperemie periferica.periferica.

• Dupa cateva ore se instaleaza edem Dupa cateva ore se instaleaza edem perineuronal.perineuronal.

Page 50: Curs 2 - Infarctul

Edem perineuronal

Tumefactia perikarionului

Page 51: Curs 2 - Infarctul

Infarctul intestinalInfarctul intestinal- Este produs prin obstructia arterelor mezenterice (cel mai Este produs prin obstructia arterelor mezenterice (cel mai

frecvent a arterei mezenterice superioare)frecvent a arterei mezenterice superioare)

- LocalizareaLocalizarea cea mai frecventa: jejun si ileon cea mai frecventa: jejun si ileon

- EtiologiaEtiologia infarctului intestinal infarctului intestinal:: Embolie arteriala prin tromb intracardiac ( in infarctul Embolie arteriala prin tromb intracardiac ( in infarctul

miocardic) sau parietal aortic.miocardic) sau parietal aortic. Tomboza venoasa Tomboza venoasa descendentadescendenta (in ciroza hepatica cu (in ciroza hepatica cu

tromboza spontana) sau tromboza spontana) sau ascendentaascendenta (in inflamatii de (in inflamatii de colon)colon)

Mecanism de volvulus cu pensarea vaselor.Mecanism de volvulus cu pensarea vaselor. Hernie strangulata si invaginare de anse intestinaleHernie strangulata si invaginare de anse intestinale

Page 52: Curs 2 - Infarctul

MacroscopicMacroscopic

♦ segmentul intestinal segmentul intestinal afectat este de culoare afectat este de culoare rosie inchisa-negricioasa rosie inchisa-negricioasa si are limite bine si are limite bine conturate.conturate.

♦ peretele intestinal este peretele intestinal este acoperit de exsudat acoperit de exsudat fibrinos, este ingrosat, fibrinos, este ingrosat, negricios, friabil; pe transa negricios, friabil; pe transa de sectiune apare de de sectiune apare de culoare rosie-violacee culoare rosie-violacee uniforma.uniforma.

♦ continutul intestinal este continutul intestinal este hemoragic.hemoragic.

♦ in cavitatea peritoneala in cavitatea peritoneala se gaseste lichid se gaseste lichid

hemoragichemoragic..

Page 53: Curs 2 - Infarctul

MICROSCOPICMICROSCOPIC

• Se observa necroza Se observa necroza hemoragica:hemoragica:

- hematiile invadeaza hematiile invadeaza structurile necrozate structurile necrozate care nu mai sunt care nu mai sunt vizibilevizibile

- In aproximativ 12- 15 In aproximativ 12- 15 ore apare lizereul ore apare lizereul leucocitar neutrofil, care leucocitar neutrofil, care invadeaza rapid zona invadeaza rapid zona de necrozade necroza

Page 54: Curs 2 - Infarctul

Evolutia infarctului intestinalEvolutia infarctului intestinal

- - este foarte grava – de la inceput se instaleaza este foarte grava – de la inceput se instaleaza fenomene toxice;fenomene toxice;

- Initial – apare o peritonita toxica - Initial – apare o peritonita toxica (datorita trecerii (datorita trecerii

toxinelor microbiene prin peretele lezat); toxinelor microbiene prin peretele lezat); apoi apoi peritonita septica si daca nu se intervine peritonita septica si daca nu se intervine medical, apare gangrena cu rupturi de intestin medical, apare gangrena cu rupturi de intestin subtire sau peritonita fecala si exitussubtire sau peritonita fecala si exitus

Page 55: Curs 2 - Infarctul

Consecintele infarctuluiConsecintele infarctului

•Necroza tesuturilor vitale – Necroza tesuturilor vitale – cord, creier – ce poate duce la cord, creier – ce poate duce la moartemoarte

• Fenomene reactionale Fenomene reactionale generale: leucocitoza, febragenerale: leucocitoza, febra

•Hemoragii in funtie de Hemoragii in funtie de teritoriul afectat: hematurie, teritoriul afectat: hematurie, hemotorax, hemoperitoneuhemotorax, hemoperitoneu

Page 56: Curs 2 - Infarctul

INFARCTIZAREAINFARCTIZAREA • Este un proces patologic asemanator Este un proces patologic asemanator

infarctului, dar produs prin infarctului, dar produs prin obliterarea obliterarea venoasavenoasa cu staza brutala in teritoriul cu staza brutala in teritoriul retrograd, insotita de hemoragieretrograd, insotita de hemoragie

• Este favorizata de staza sanguinaEste favorizata de staza sanguina• Localizari frecvente: splina, intestin, plamanLocalizari frecvente: splina, intestin, plaman• Zona de infarctizare are o delimitare mai putin Zona de infarctizare are o delimitare mai putin

neta, si, de, de obicei, o intindere mai mare neta, si, de, de obicei, o intindere mai mare decat infarctuldecat infarctul

• Intotdeauna prezinta caracter hemoragicIntotdeauna prezinta caracter hemoragic• Consecintele sunt asemanatoare cu cele ale Consecintele sunt asemanatoare cu cele ale

infarctului.infarctului.