Derivati ai amfetaminei

DOM – 50-100 de ori mai activ decat mescalina dar are 1/30 din efectele LSD-ului. Latenta efectului dupa administrarea orala este de 90 min, iar picul se atinge dupa 3-4 ore. Produce euforie, halucinatii, anxietate. Doza letala este de 60 mg/kg ( la sobolani), nu au fost inregistrate cazuri letale la oameni. Reactii adverse sunt legate de stimularea simpatica ce da nastere la HTA, tahicardie, midriaza, transpiratii. Efecte asupra SNC includ anxietatea, tensiune, tremur, oboseala, stimularea reflexelor osteotendinoase.MDA- derivat al amfetaminei cu proprietati intermediare, utilizat ca un drog de abuz incadrat in categoria drogurilor asa numite party drog ?? datrorita efectelor psihoactive. Doza psihotropa este aproximativ 100 mg in ceea ce priveste actiunea halucinogena potenta MDA este de 3 ori mai mare decat a mescalinei. Ca modalitate de consum pe cale orala sub forma de capsula, comprimate, inhalare, injectabil f rar. Incertitudinea privind identitatea si puritatea produsului folosit reprezinta principalul pericol al comsunatorului. Reactii adverse: stari de tensiune, comportament straniniu, delir, amnezie. Au fost inregistrate si cazuri letale dupa consumul de MDA.

MDMA (Extasy) – derivat al amfetaminei sintetizat in 1912 considerat un deprimant al apetitului, dar nu a fost comercializat ca medicament. In 1970 a fost recunoscut de catre unii psihoteapeuti drept adjuvant in psihoterapie, dar nu a avut aprobare pentru utilizarea terapeutica si nu exista studii care sa sustina utilizarea ca medicament.1999-2001- productia si consumul de Extasy a crescut inregistrandu-se o crestere alarmanta de pana la 71 %. Se relizeaza in laboratoare ilegale din Europa, Asia, America de nord. La nivel mondial ultimul raport atesta faptul ca exista 8 milioane de consumatori de extasy, consumul abuziv inregistrandu-se in China. In Romania, prevalenta cosumului de extasy la populatia generala cuprinsa intre 15-64 ani este de 0.3%, iar la grupa 15-24 s-a inregistrat un consum de 0.8%. Consumul de Extasy in Bucuresti este de 0.3% , Oltenia 0.6%, Transilvania 0.2%. Se prezinta sub forma de cpr cu masa de aproximativ 300 mg, continut in substanta activa de 75-125 mg. Se mai gaseste sub forma de comprimate de diferite culori, forme inscriptionate cu diferite semne, litere, in functie de unitatea producatoare. Producatorii folosesc denumiri comerciale deosebite de alte produse. Un pericol legat de consumul de Extasy pune in evidenta incercitudinea produsului consumat deoarece s-au constatat comprimate cu subst inerte, dar cele mai multe cazuri contin substanta medicamentoase sau toxice. Se folosesc supozitoare, combinatii cu marihuana.

MDMA este un drog complex avand o structura similara cu metamfetaminele cat si cu muscalina, efectele produse sunt stimulante, este considerat un drog de abuz, produce psihostimulare, halucinatii, iar pe termen lung tulburari neuropsihice. Efectele principale constau in crearea unor stari placute de bine cu euforie, dispozitie afectiva pozitiva, dorinta crescuta de comunicare, energizare, de crestere a increderii in sine, de crestere a capacitatii de concentrare. La doze mai mari apar halucinatii vizuale. Agitatie, atac de panica. Efecte adverse: anxietate, tahicardie, dureri musculare, slabiciune, dificultati de concentrare. S-au semnalat crize hipertensive cu hemoragii cerebrale, aritmii cardiace, psihoze, tulburari de memorie, ingerarea de doze masive determina rigiditate musculara,HTA, tahicardie, transpiratii, acidoza metabolica, stop cardiac. Astfel de manifestare necesita interventie prompta cu masuri de tratament adecvate. Efectele consumului regulat si repetat includ: scaderea ponderata, epuizare, iritabilitate, depresie cu idei de suicid, psihoze.Studiille experimentale pe animale utilizand tehnici performante au aratat fenomene de distrugere a neuronilor . la continuarea admnistrarii de MDMA se constata instalarea de perturbari ale memoriei verbale si vizuale. Un studiu a aratat ca consumatorii aceste substante au probleme de memorie care persista cel putin 2 sapt dupa oprirea administrarii. MDMA manifesta toxicitate in vitro care are o petenta ridicata, iar administrarea in asa numitul sco recreativ produc distrugeri permanente la nivelul creierului,

1

observatiile asupra consumului au aratat ca MDMA se deosebeste de alte substante utilizate in mod obisnuit in acelasi scop. De regula utilizatorii fac o pauza de 2-3 sapt intre dozele de MDMA, utilizarea frecventa scade efectele dorita si creste incidenta efectelor adverse, efectele dorite sunt diferite cu diecare doza administrata, nu exista rapoarte despre indivizii care utilizeaza doze mari pe perioade lungi de timp, toate aceste observatii ar sugera ca exista un potential efect ireversibil pe termen lung asupra creierului. Nu exista dovezi ca MDMA ar produce dependenta. S-a raportat un grad de dependenta psihica la consumul repetat.

PMA – cunoscut sub denuminrea de fals-Extasy, se comercializeaza sub forma de cpr cu aceleasi dimensiuni, culori, inscrisuri, avand si acelasi pret de vanzare. In ultimii ani consumul a crescut constatandu-se o raspandire accentuata. PMA a fost semnalat pt prima data in Canada in 1973. Forma de prezentare in traficul ilegal este cea comuna pentru amfetamine: cpr, capsule albe, roz, uneori pulbere alb,roz. Se administreaza oral sau injectabil. La consumatori mari exista riscul de intoxicatie, consumuri ridicate produc agitatie psihomotorie, tahicardie, tensiune arteriala, spasme musculare, convulsii. Efectul advers cel mai grav este hipertermia care este cauza celor mai multe decese

COCAINA – alcaloidul de baza obtinut din fruzele de coca, arbust originar din America de Sud , scoarta de culoare cafenie roscata, frunzele diverselor specii de coca variaza ca forma si aspect, la toate speciile fata superioara a frunzelor este mai inchisa decat cea inferioara pe care se afla 2 nervi paraleli cu nervii de baza, fiind caracteristica de baza a frunzelo de coca. Frunzele proaspete au culoarea verde, cele mai vechi culoare verde – bruna, au miros slab caracteristic, gust amar, produc o usoara anestezie.In sec XIX uzura arbustului de coca s-a extins foarte mult, iar in 1857 au fost aduse in Europa primele frunze de coca. Cocaina a capatat faima ca fiind produsul care inlatura oboseala si creste rezistenta la eforturi, iar in 1880 cocaina si-a facut intrarea in arsenalul medical ca anestezic local. Popularitatea cocainei a crescut odata cu aparitia potiunilor tonice. In 1868 legea farmaciei din Anglia a restrictionat vanzarea cocainei si a derivatilor, in prezent ......organismelor interne arata ca in intreaga lume cultura de arbore de coca s-a diminuat cu 18%. In Columbia a scazut cu 30% in anii 2001-2002, in 2005 58%. In Romania studiul Agentiei Nationale antidrog in 2004 a monitorizat consumul si dependenta de drog de coca, la grupa de varsta 15-24 ani un consum de 0.4%, 15-64 ani 0.2%. Obtinerea cocainei din frunzele de coca este un proces relativ simplu , in America de Sud exista numeroase laboratoare clandestine(patria cocainei este Columbia), frunzele sunt recoltate in Bolivia si Peru si procesate in Columbia. Cei mai importanti dintre alcaloizii din frunzele de coca sunt cei tropanici din seria cis si anume esteri ai ergoninei. Dintre tipurile de cocaine: frunzele de coca care se pot mesteca proaspete sau uscate si maruntite. Pasta de coca este produsul primei faze in procesul de extractie a cocainei din frunzele de coca, contine 50-90% sulfat de cocaina si impuritati toxice, Clorhidrat de cocaina – pulbere alba, cristalina, gust amar, efect anestezic destul de durabil, foarte solubil in apa, alcool, insolubila in esteri. Se utilizeaza sub forma de prizare, administrate injectabil(i.v)

Cocaina baza – se obtine dupa precipitarea din solutia apoasa a clorhidratului de cocaina , are o toxicitate intensa, procedeul de transformare in baza a fost introdus la mijlocul anului 1970. Cruck-ul – derivat de cocaina baza care se obtine prin alcalizarea solutiei apoase a clorhidratului de NaHCO3 sau amoniac, incalzirea amestecului fiind urmata de o racire cu viteza mare si filtrarea precipitatului. Preparatul este prelucrat in cuburi, prezenta pe piata ilicita sub forma de cuburi, pietricele alb – galbui. Denumirea provine de la sunetele produse la incalzire. Formele de cocaina baza se prefera pentru fumat datorita formei de prezentare si datorita volatizarii la temperatura scazuta. Puritatea cocainei vanduta pe piata variaza in limite largi, la momentul producerii in jungla sud americana are o puritate de 80-90%, impuritati – solventi de la extractie. Diluarea ulterioara in scopul valorificarii pe piata se face prin adaugarea unui anestezic local care nu este controlat, fie a unor substante inerte, uneori se adauga amfetamina, fiind mai ieftina, in toate aceste cazuri culoarea si aspectul sunt foarte putin modificate. Dupa diluare concentratia cocainei in traficul ilicit este de 30-50%.

2

Dintre modalitatile de consum: mestecarea frunzelor au efect cu latenta de 5-10 minute, durata de aproximativ 1 ora, prizare, absorbita

la nivelul mucoasei nazale(clorhidrat de cocaina), se obtine o fractiune din substanta cu ajutorul unui corp ascutit, doza tipica de prizat contine 20-30 mg, linia se intinde pe o suprafata neteda (oglinda) se prizeaza cu ajutorul unui pai sau unui tub de hartie. La prizare efectul se declanseaza rapid in 2-5min, ating ......pic in 15-30 min, durata de actiune fiind de 30 min-1 ora.

Fumat – se volatilizeaza la temperaturi scazute , iar latenta efectului este scurta de 8-10 sec, durata efectului este scurta de aproximativ 15min, starea de euforie este urmata de deprimare rapida care indeamna repetarea administrarii uneori la cateva minute, in cursul episodului......de fumat, pana la terminarea resurselor de drog.

Injectabil – modalitate de consum cu potentialul cel mai mare de a dezvolta dependenta aproximativ 18% consumatorilor ce recurc la injectabil iv, latenta efectului 15-30 sec. Aceasta categoerie de consumatori furnizeaza vele mai multe cazuri letale, uneori se recurge la combinatii foarte periculoase pt actiunea sinergica de depresie respiratorie.

Oral – clorhidrat de cocaina

Toxicocinetica cocaineiAbsorbtia cocainei de la locuri de aplicare are o viteza limitata de vasoconstrictie locala desi proprietatile fizico- chimice favorizeaza o absorbtie rapida. Trece in circulatia generala unde incepe hidroliz, fazele de trasfer a cocainei dau nastere diferitelor combinatii cu actiune asupra centrilor nervosi. Biotransformarea cocainei furnizeaza un exemplu de luat in seama privind importanta relatiei dintre toxico-cinetica si analiza toxicologica, metabolizarea cocainei fiind distribuita in diferite medii biologice (sange, saliva, urina, par). Testul initial se face pe urina prin diverse metode. Latenta cat si durata efectului sunt dependent de calea de administrare. Cu cat absorbtia este mai rapida cu atat efectul euforizant este mai intens, la injectare sau fumat se produce un val de placere, dar si durata de actiune este mai scazuta. Un incepator dupa prizare are senzatia de anestezie nazala si de frig in toata zona nasului, apare imediat o stare de euforie cu cresterea aparenta a inteligentei, indraznelii. Bucuria produsa este activa, opusa euforiei pasive a toxicomanului. Subiectul se simte curajos, rezistent, viguros, mai lucid, este antrenat si dovedeste o nevoie de miscare intensa si de viteza. Aceasta miscare este urmata de o stare de apatie, deprimare cu tristete,teama, ochi sticlosi iar pentru a depasi aceasta perioada este nevoie de o noua doza. De regula, noua doza este mare in conditii in care apar halucinatii auditive, vizuale, olfactive, instalarea unei stari delirante cu tendinta de evadare. Halucinatiile tactile, cutanate, mucoase reprezinta o caracteristica aparte a intoxicatiei cu cocaina , se manifesta senzatii anormale de frig, furnicaturi, senzatie de nisip, de sticla pisata, fibre textile la nivelul mucoasei bucale, existenta parazitilor pe piele care induc individului diverse reactii adverse, scarpinat, zgarierea pielii.

Dependenta de cocainaConsumul cronic de cocaina se datoreaza potentialului extrem de ridicat de creare a dependentei legat de efectul de recompensa pozitiva. Mecanismul implicat in dezvoltarea depdendentei este actualmente larg acceptat faptul ca potentialul ...... manifestat de cocaina este legat de capacitatea acetuia de a bloca recaptarea dopaminei. Cocaina actioneaza ca blocant al transportatorilor avand afinitate similara pentru transportul dopaminei, serotoninei, noradrenalinei.

Blocarea si recaptarea dopaminei la nivelul centrilor circuitului de recompensa sta la baza potentialului de abuz al cocainei in timp ce blocarea recaptarii noradrenalinei justifica manifestarea efectelor toxice. Toleranta pentru efectele psihice placute induse de cocaina se dezvolta, majoritatea consumatorilor cresc doza pentru a identifica si pt a prelungi efectele euforice, se ajunge in acest fel la un sonsum de cateva grame de cocaina pe zi. Toleranta acuta este determinata de modificari care au loc la nivelul neuronilor pre si post-sinaptici dezvoltati pentru a regla si a mentine functionarea sistemului dopaminergic.

3

Dependenta fizica este definita prin prezenta simptomelor de abstinenta la oprirea consumului de cocaina . sindromul de abtinenta este relativ putin marcat dominant de apatie, depresie. Mecanismul de actiune explica complicatii toxice asociate consumului de cocaina. Nu exista nicio cale sigura de consum pe orice ruta de administrare, se poate ajunge la absorbtia de cocaina care conduce la urgente medicale de ordin cardio vascular, cerebelo-vascular. Injectiile i.v facute rapid ca si fumatul produc nivele tranzitorii crescute in creier si inima ce determina convulsii, aritmii cardiac, in timp ce in aceleasi doze ingerate sau prizate produc euforie. Cazuri letale se inregistreaza si in cazul masluitorilor de substante toxice care nu au o atitudine clara privind potenta si consumul de cocaina. Deoarece sucurile digestive pot coroda invelisul pachetelor? Se poate ajunge la absorbtia de cantitati toxice de cocaina manifestate cu un sfarsit letal. Manifestarile toxice la nivelul SNC pot evolua pana la rigiditate musculara si convulsii, hipertermia este in mod tipic asociata insuficientei renale, insuficientei organice multiple cauzata de un evantual infarct cerebral.Delirul de excitatie (hipertermie, delir, tulburari cardio circulatorii) se pot manifesta la consumatorii cronici de cocaina si poate conduce la deces. Consumul cronic de cocaina cu perioade lungi de timp este asociat cu diverse tulburari: prizarea de substante poate duce la perforarea septului nazal, la fumatorii de cocaina bruta: patologie pulmonara grava, afectarea functiei de reproducere, la barbati impotenta iar la femei tulburari de ciclu.Se pot instala sindroame neurologice la dependentii de drog se evidentiaza afectarea performantelor si timpulul de reactie comparativ cu subiectii nedependenti. Se pot manifesta o serie de tulburari psihice(anxietate, depresive, psihoze) care sunt observate la consumatorii cronici. Consumul de cocaina de catre femeia insarcinata este corelat cu riscul crescut de avort spontan, moartea sugarului, intarzieri de cresteri si a dezvoltarii pruncului in primii ani de viata.

Tratamentul dependentei de cocaina Intrucat sindromul de dependenta nu are manifestari marcate nefiind necesara tratarea sindromului de abstinenta, problema majora a tratamentului dependentilor de cocaina consta in reabilitarea pacientilor in sprijin, dar sa reziste dorintei de a relua consumul. Sistemul dopaminergic si serotominergic au constituit tinta a numeroase studii in care s-au folosit agonisti si antagonosti ai receptorilor specifici. In cadrul operatiei de detoxifiere au fost testati in diverse stadii clinice. Acest medicament este sustinut de ipoteza dependentei dopaminergice in cazul abuzului cronic de cocaina. In cadrul reabsorbtiei in cadrul dependentei de cocaina au fost testatate in diferite studii clinice diverse medicamente antidepresive, iar in multe studii preclinice antagonostii dopaminergici care blocheaza efectul de reintarire a cocainei. Avand in vedere mecanismul de actiune al cocainei(blocarea transportorului dopaminergic) in tratamentul toxicomaniei au fost testate o serie de medicamente care leaga de transportorii dopaminergici.

4