Openlin e brnerc

Op@liwile bec@ e crupeazi in doua ndi @legorii: o/e/4i!nildria (de pocude a Fsu6elo!) ti opetutihi dct e (de plse sauavansare e reslElor in vedeea fiuctificnrii).

Pritubalele opdttiuni p6iw sDr.- Con*itu ea dzpo2itelor buczp prin depuri ln conturi (cEntc

eu de dbponibil) a sumelor bdnegi aie clienJilor, Ezultate din e@nonii sau

- Corstituirea capitaluhi wial ti a lbndwilor de rezerydt frin imaH lor najo.itate scieteti pe aciimi, b.ncile !i fomazi capilatul wialprin enisiuM 9i sub*ida de acfimi. ie fonduile de rercrya din pofitt{

Opetutiunik de ,esconare ce €pEzinta o nodaliiate de llru&€a unor resulse noi, prin eda@ porrofoliului de €fe.t 6n rciaL (€mbia,bilel€ la ordin), prcvenile din operatiui de @nldq btnciide disiu. sd

- Apercli,nile de lotubar.lar. @ epFzinld cont!rclaH delmprumulul pe garetii coctiinile din efecte publice GArtii de valore misede slat, prcum obligatiDi, bonui de teaur), impmutui ce *igur!bancilor conNlale noi resw de la bd€ de enhiuq ElorificAndu-9iaslfel haniile de valoaG d4inute.

Principalele op€nltuni acliv. sut:Operalithi ae cte.litarc, pin intemoliul ctuora s lroctitcd cea nai

mde pane a eslslor mobiliate i qrc poI fi: a) opualirni de .reditdre ataaror ( pe temd scud tuedin i llad si b) operutiuni de qedita.e a

a) operutinile de Nditue alrneior (!e t€m€n scun) s€ efe.tueud$b nai muite fome. 61fel ca ]n p@ri@ fimcid-bow4 ioiahim:

operatini de sco,tue, prin.cte bdncil€ de d€lozit cmpdrt efecteondiale (cdbia biler€ la ordin"), lnairie de sadenlt. dd pkrind odobrir'da l.ara de qrr) pe peidda rrnNt prn la (adenl4

- optalii da ihprMut pe sojt' .le elecle conerciale,Nesread'[xminemainind cunptuate, ci dotr conslnnindu{e in gmJii !€nrru cftdilele

- opetutii de t"attuut pe sqj de etdr. p,n&e (oblicaliuni. bonuri deleaur)- dqmite ri opera$i de lombdd;

op*atii da inpmut pe gaj .le /drfi, care s Efert la cEdileleacodlle propieldilor de mtrfuri aflare In depozite sau i. cu de !r&spon, pe

\

t@ uor documenle specifice p@m wadlul 9i conosmenhl rrj

- opefalii ae thprunuturj pe\a,a/€, cde se bdede pe incEder€a pecft o inspirt bbncii snualia aonomica, $lv.bililarea g cslit4il€ boEle aledebitotului, dar @ lEsupun dobdnzi mai ndicatel

- danswik in co cid. care e acod6 de cdtr. bect pril plaracecniilor edise d€ lirulaii de cont qi, tn cmt in c@ &erlia N edisponibih{i. in cadrul uoei limiie prcconvenit€ (linie de cFdir).Bancile omerciale @rd4 de asmenea cEdite p€ lemen me{tiu ti lDngj tn\pecial Denn re.e{rli. de !.pib tx ('nteriliid e fmetor

b) operatiuni de teditare a pe*oanetof patietate * eE ,uea4 dere8uld, p€ umslodele desrimlii:

credjte pehnr tocuinte (.edne

- credib p^tu brntri

Ipolecrc), acordaie pe temm lmg

de Jatosi\a indel"kga6, rcotdate, in genebt,

- credile pentu cheluieli Nerne, acordab pe lemen scu( pa.n Ia

OFenlitui .le pl$anent. we conslau tn achizilia de ef€cte publiceri actiuni, ca nodalltate de plsse ! Gsu^eior bdncilor in redeea obtinernde profiluii. De aftlel, legile de orsmiae bmcard pFvrd tn mgjoritatealsrilor, € nodaliiate obligatorie de asigntu a lichiditrtii, deJinerea de acriveutoi lichidsbile ii n€gociabile, de regula bonui de rear d ahe rittui ate

Activnarea dsfasumtE de apmtut bdcd (brncile conerciale)ihplicn ti efecllae unei a treia @tegorii de opmliuni (!e Ungs cele @tivet pasilel. !i anun€ op€mtiuni de comision 9i nlndlr (sePicii banca@).Astfel, operatiuile dc @mision smt efedute in numele ,i Denttu fotosul!

'enti.vrriruld dc 61rdr. corm ue. ide. lrr a fi msdjard ;spundeFa ,i

patimooial btncii (efectuEa ptAlitor, incAdeo c;debrl, C€alalrncategorie opetuliurile de na4dat. suln efectuate in numele bdncii. benracor rul cler,^lor Sr ,e Ehld

'ngenera. a adhinFrma potutotiL Li d;tmr

de valoe. Inhuat cca hai nft pane a seniciilor becre .u .onpondangajtu€ bilanliei, a bancilor, openliunile de mai su swl evidenliate cooperaliuni exrrabileliere.

/21

cerere! d. bonedi

Masa monelda privna ca $oc dd d € flu se mlueaze plinvaloe! sohimbuilor de bunuri econonie d prin lichidnale nonebrn.

Cere€ de norcdn r€prsi.t! cerer€a de acrive nonele - active ceindeplinesc lucliile bdilor - la un nonenl dal, @ st@, 9i in nedi€ lnt!-u

o' 4aro.i lrird ,r ceMii de doneda sur agntri 4o0omicr .mtedpoFr au nevoie de o cdntitate nai m@ de norcdn d€ca1 disponibilitslilepropii ti din &esi nodv ei @ulg la credite. CeeEa de monedd provine dela: inheprindeli in scopLd fimltuii rcfivn ii eonomi@, ll@ade (laanopentru acoperirea detcitultri bugenfti de srar, de la blnci 9i dte institutiinnanciar monetale 9i de la polnla1ie.

Exisb doud boni cu piviF la caurcle ceElii de moneddlteori. Folii chsice;

- l6na keyn€sidn.Co€spunzdtor concepli€i cleic crcrca de nofttld in lem€ni r€ali

este proporlionala cu volMul tolal al schinbuilor i.t€mediate de noned, !iin!{s ptupo4iodE cu vnea de mqie a beilor

M=PY/v;Pa= 1/P;to=t4lP

unde: M = n4a monelard;P = Felul nediu al buailor ecorcmie;Y = cdtnatea de bunun na&riale ti swicii supue venz,rii;v = vitea de rctalie a banilor;Pd = puie@ de cmpdrre a urci uhitali nonet re;

P.M ptreFa de cumpdm a inregi nase monete.

Ptrter€a de cmprJde a bdilor repEzinls cdnata de bunui 9iservicii cde poaie li cunptuata cu o ditate nonerdd.

Cerrca de nonedn depinde de mploma creditului de 6dmEspecti! de venzirile pe cedir ti de plrlile efeotute in cohtul cEdilelorsjuse la scadenl, in pdioada respecliva,

M-(PY C+S)&unde M = masr monetun;

P = pElul nediu al buurilor economice;Y = cmtnaka de buuri matedale si s*icii supu@ va@trii;V = vitez de mlalie a bdilol:

) .J

. /

C = valo@a n{rturilor lute pe credit;s * plrti ajus la $adeng.

Conepl k€yn€sirri apmiud cd !e lArgd eesle €l€mente caEfomedt notilul i.anaclional, ema d€ nonedn depinde d€ inleBilaieainclinaliei sprc lichiditate.

Rar. de lichiditale a msei monete rclevn raportul dintr€ mnnmean€die a nasei notrlde $ merimea trMcJiilor €@nomice inlemediale de

ldclimlia slr€ lichiditale $ ba&a?l pe mi nulie nobilul @ncEcl- nobilul r€nituhi - inclinali. populajiei de a pnsrrs a$pra ei boii

lichizi, u sloc de mon€dn p€.tru a dectua ch€ltuielile elicipale !e tenen

- nobiltrl d$eii - lnclinalia populaliei de a pdslra asnpn €i b€ni tnledeea pldanertelor prcfiiabile In liitorr

nobilul orudelt€i - inclinalia posdorului de bdi de . punedeoparte bani p€nlru a depnii situ4iile depEvaate;

- bobiltrl spccDlalici - plama €cononiilor ln bani lichizi cN sutin omite im?Fjudri esG o altematila l! adiv€le finmcie astfel c!cee@ de doned6 inlocliette cereEa d€ acdve fimdd€.

AvArd in vedere usle oobilui J. M. Kelns a deal o firclieconstanra a cmii d€ mon€dit L = L1 + L,

Li - Eflecld pimele trei mobilui ti s nodifica odata cu nodificareaprodusulli !i vmitdui mlional;

l, Efletn ceera de non€dn penrJu obi4live speolative iedimenstun€a ei se afld ir Elali€ iNeBn cu nivelul iatei dobauii; dacA ratadobeMii ciegtc, €twa de mon€dd Ecade, id d&[ 6ta dobAnzii $ade @M€a

1

arlgtrH 1.2. Modific.rso cererii de nonedn furc(i. d.

evotutir rd€i dobnuii

Dacd er€ea de nonedd esL mde rata dobtnzii crcsle. id deleE@ de moneda esle micd rata dobalzii $ade.

Ce'€rca de monedd in remeni noninali * ajusle.z, cu indi@l€peFnlor sau indicele pFinilor buuiloi de consm 9i se obiine celt@ d€

(

Ofertl d€ monedt, M riplicdorul monerlr

ofem de monedd reprezjnd 9ue@ in circul4ie de monedi nouE decere instituliile specialiate, Ofena lti ndifesid existenF cend GuselenonerlG ies din depozitele bnncilor de enisiune sau al altor inslituliiemilmte !i inceteee se eiste atuci cadd EsuMl€ Espective se intorc lndebozir€le dilatului. Ofertelii de nonedt sut c.i cm ceud nomda c6t9i cei ce @nomjsee ibr€Cish6nd lenpotu &suse m@elae snplineniarepesre n4oile prcpri' cuente,

In sist€nul nonetlr cwnt ofertanlii de msd nonelard Ml BmcaCrentrals 9i bnncile conerciale. Bdca Centrald oferA numerml id bdncileconerciale cEeaz nonedl soiptumlt !i divffi alt€ ifitrumote nonetdnnancide. De reguu olerla de frda nonet ra esr€ leEat.4 de o opmtiwe de!'edi.meea-e nresrnnamooetiz*a re.cTffFbdcm.

Cauele cde d€lemind cE$€Ea ofertei d€ noneda sul:l) cr€9lwa volmului valoric a buuilor sulue v6n2nii;2) epqiM deficnntui bugetului de stati3) $5der€ liteai de ol!1ie a bdilo!:4) convenibilitatea nodedelor sFeine in morede n4io.ala;5) Etra8eEa din cncukjie a unei wtildli d. morcdn d€ mmili

FaE de asnenea caua ca€ gene€azn oferta de noneda s foloescdiveAe mi.iloace pdttu ce$e@ nei nonelm:

- acoddea de credite de cdtE orice bmcd:- enisiuea nonelara Ealiard d. Bmca Cenrald:- reduceEa Fzflei obligalorii instituig de B{ca Nadonald $ta

redelor obliealodi FpFzirtt un pro€rr din disponibiliEdlemonehe exislerte la orice ba.cn si cm nu Dor fi ulilizale inscopul acordtrii de credil€ ftr! alob@a e[ppsd a BrnciiNalioMle. ln conditiiL ln d€ raia Erdelor oblieatoril este niclcE$te volMt! cedilelor acodate d€ banct ri d@i ollrta denonedi 9i inves;Ealiarea schinblhi €lutar al monedelor straitr @.verribile p€noneda frtiotuln:

Beca Natioml, onftole€zA of.rta loiala de nmffi id bincileconeeiale @t cFa bali de conl in fmclie de cmdtatq de Irmm de c@dispu, Bidcile Conerciale pol c@ ti distruge depozitelo nmai in darelaliei dintre nuer& d depoziti Bmq Cobercilld @eaza bdi aiuci cendof€re cu imptunut sau @ad u .telozit id duci ce.d u inplmul sereslilnie barcii s dislruge o cuiitale egal6 de bsi d€ @t denirdu{e la

t)

snualia mtenodd acordnrii inpmutului sau cr€erii depozitului.Cuba ofertei de morcdd esle in tuncJie d€ raia dobeMii - card

olena de nonedl cregte, rrir dobtEii sade, cdld ofeda de nonedd scade,

De senen€ cand rata dobenzii c$te ofert! d€ noneda cre9ie,itr cdnd rata dobArii scade ofert de nonede *ad€.

Muftipli@torll nonelar

Multillicatorul non€ta! estebanca .on@iaE e$e u efect

M:Mo aolerlei de mon€dn func$. rl.

coeficienlul ce mln ci 60n€da cHranultiplu al r€mei initiale de nm@

)

depud la bmct. Acesb s nsi nueqre $ nultipli@tor al ndeddsdipiufale $ se calcdeEzd afel:

AM - Cmtiraiea d€ nonedi d€itr - mra rczfldor obligaro i insduite de Bd@National{R4 - re4pa inilidi.Presupund cd in sistemul mo.etu se inboduce un suplinflt de

nunerd egal cu 1.000.000 unili|i nonelm ce apa4ift initial agemluiecononic A. Acesi suplinoi de nmcd Evine bdn€ii la cre sg€ntulecommicAadepusbmii.

Dacd rata rekflelor obligatorii inpusi de Bsca Nalional, esie de20%.. banca.especliva va d! u im!rumx din slm d€ 1.000 000 nmai800000 unn{i monetaE uui all ag.rl €cononic mon€rar B, deod€ce 20%din 1 .000.000 ii ltsrrea2n c @Nt. C. lmde a festor op.nliui b€n@conerciah a rtld cu 200.000 de u]l.!i monetaE nmerd 9i 800000 uit4jnronelar€ in conr adicl bei dlto6li agentului {ononic A dd pe @ nu iimai e lntdcat i-a dlt cu inplmul agotului economic B-

Dd. deti bmii agentnl eononic A nu oai ul la B decat lnpmFoqie de 20% el se conpoin ca ri €end toJi banii sei sut in eed labanc, ti acesibili oicand.

D€ti asentul aonomic B folGegre 800/' din sma in nm€re ceapa4ine age ului econoni€ A, el se @mpod6 pe pdioada idpmutulni ca$ cand ar deline o masn nonetar, ind€reodent!.

ln acest f€l cooponmentul gge iLor e@honici se nodifica ca ricdnd {onomic d exisla mi muti bmi, bei nuher. Ace$i bani cm dinpuncl d€ vedeE nzic nu sur d.r existi h pld cohporldnenr.l sunt bdii de

Li rnndul sdu aeenlul e@donic B caE a oblinut tmpMlt sutu de800.000 va transfera sma oblinuta o impmui la aceeati bdca sau la alt6becd cm la r6ndul ei va qine M€rua oblig4,torie !i va oferi impmut640.000 unilsli monetsre.

AN = 1.000.000 u.M,r- 2Ar/ar000000-20400 1000000 = 800000 u,M,800000 20n00 800000 = 640000 u.M.Exenplul poate conrinua ln eeati mdierd id 1n tnal ajuogd la

M= lh fu

I.8. Ech ilibrul pi.fei mombre

t)

Marfa nonedd esle omogenE. Cn loate mest€4 Drlul lre@tiei cnson€dt (d ), difet' in tuhc1i€ de nmeoti facloii: temenul ead€nteii g6dulde risc 6unat de cEditorr sumele tll!@lionate etc. Itr plus, ajusld€s lal€idobAMii (d ) se face foane groi, piaF nonetda fiind o piaF de olieolol, cupuJini ofcnmf dc noncdr.

La un d@n nivel al atei dobaeii - celelahe condilii fiind dareevolutiih eeii ti ale ofeftei de noneda convdg spe realirc echilibrului

PiaF donetal' s aflr ia sure de ahilibru cend, la u mmil nivel alBtei dobauii (d'). cfltilar€a de none<ld ofdfte (Mo) estc.gald @ c.a cmtt(L) (fis La.).

ad a^

Fis,1.4. Ecn ibnl pielei bon.t.re

O curba ofertei de nonedd;C curba cercrii de moned4

Cretterea cereni de monedl. la o ofertn dal6, de ca etacl sporn€aalat a cmtn4ii de noned5 pe piala, cal ti c€ erea ratd dobdEii. Dacdangijamenrel€ de plaie s frc cn o f@ve4n oai oicd (i.cetniM vila€i de

.1

rcralie), atunci csera de monedi va cEFq a 9i oferra de alrfel (n9 1.5.).

ao*am a.Ii& 1.5.Moiliffcrres ehilihul pietii norsrar€

@ urbrre a lporirii @rcrn d€ nooodi

c€rerii de dotr.di, la omonedd 9i a ratei dobaeii

of.d dal-t e ca efect o(fi9. 1.6.).

lo

ad aN

Fi& 1.6. Modilicu@ .cbilibtului pi€lii bon.t!reca um!re . dlminunrii cereii de Don.dn

cre9t€@ ofcrtei d. norcdn. la o erce dar4 onduce la scad@Elei dobdrii ti la qetterea mo*i nonete trezclionate pe piaF.Surplunl de nonedi oferit nu va pur.a 6 a!$rbir d€cet d&e !a $edea rer!dobdEii, ac@sta din urnd stinul6nd cqeFa d€ Dor€dt {lie, 1,7.).

ad-ad

a.

l t

Fig. 1.7. Modifiorcr eclilibnlui pte]ii do@tr.eh condttiile itr care oferi, <Ie monedn cr€ste

S.!der@ olrt€i d€ Domdt, laatei dobenzii ri la dininudea mtililiicE$erii Ft€i dobenzii esre exbhla ueia dobeDn, penuie ce cxeEia pFsiuni(te. 1.8.).

o eEre dgln, co ue Ia slori@de mon€d, lrdali@aid. Caua

p€nuii de honed! la o nli $tatain snsd najodrii nlei dob6,zii

Fig, r.8. Modific.ru echilibnlui pe pi.(. bonersrl ln @ndlfiiLln carc oferta de boftdt rcide,

Mecoismele pielei monel& slot isd null mai mpli€!€ ti mi

0.t-'

concEle. De exemplu, brncile c@ dispu de rcsuse pe ore doEs sn b dscu inprunui la nilelul cur€nt al ratei dobaoii se pot €onfrura @ scad@ceraii de hon€dt Mecdismul pielei nonelaE se dslllodl rclativ ldt, prinmodii@rea n@tat! 6 6iei .lobAoii, in a9. fel ineer sd e echilibee c@Mde monede cu oferts de asmeM aolive De 6.n ne!, o b&ce @board nt4dobtDii la cEdilele @rdatq conconitent cu scnder€s rarei dobauii Iadepozile. Dd, r€duceEa nr€i dobdrii la depozite nebui€ frcura in @nsem,decizia unui sineur agqr btr@ in dir4ia a1ilaii pultud dw la pield€r€oclienlilor, carc se vor oddta s!rc &ele istiiulii ce le of€rit @te bai nri de

I