Curs 4EXAMINAREA CRIMINALISTICA A LOCULUI UNDE SE PRESUPUNE

EXISTENTA RESTURILOR DE NATURA UMANA.

Desi in practica cazurile care presupun examinarea de ramasite umane, suntdiferite unul fata de altul, rezolvarea acestora parcurge aceleasi etape fiecare avand unanumit specific metodologic si expertal. In general aceste etape sunt : descoperireaosemintelor, documentarea, colectarea lor si a altor probe materiale asociate,ambalarea si expedierea la laboratorul de identificare antropologica unde acestea vorfi examinate.In final informatiile furnizate de anchetatori si de examenele de laborator vorfi sintetizate intr-un raport de expertiza antropologica care va furniza o explicatielogica si o reconstructie a evenimentelor perimortem cat si identificarea ramasitelorumane. Din aceste motive o colectare corespunzatoare si completa a ramasitelorumane este cruciala pentru interpretarea obiectiva a cazului.Ramasitele osoase pot fi descoperite in mod accidental sau prin cercetarecriminalistica efectuate ca urmare a unei sesizari (plangere, denunt sau din oficiu).Incercarea de ascunderea a unui cadavru este in putine cazuri eficienta, in special celeale adultilor care sunt grele si dificil de manipulat. Din aceasta cauza cadavrele suntlasate la locul unde s-a produs incidentul, fie sunt tarate sau transportate intr-unvehicul si lasate intr-un loc ascuns, unde sunt descoperite in mod accidental.Cand cadavrul este ingropat de obicei groapa nu este adanca si se afla inapropierea locului unde s-a produs incidentul.In unele situatii cercetarea criminalistica pe piese osoase se face si in cazul siturilorarheologice sau cimitirelor vandalizate.Cercetarea criminalistica are drept scop descoperirea si localizarea gropilorclandestine, a ramasitelor umane situate pe suprafata solului, ramasite ce pot fireprezentate de: cadavre in diferite stare de descompunere, fragmente de cadavru,schelete sau oase separate. Pe langa ramasitele umane cercetarea criminalistica are invedere si procesarea probele materiale asociate acestora.

Clasificarea zonelor unde se pot gasi ramasite umaneZonele in care se desfasura activitati de cercetare si localizare a ramasitelorumane se impart in 3 categorii.40(24)

1. suprafete deschise unde se pot folosi metode vizuale, fotografii aeriene,metode geofizice. Acesta sunt de obicei campiile si alte terenuri plane sauorice teren a carui camp de vizibilitate este de 360 grade. 2. « zonele obstructionate » denumite astfel de catre Gunn37(p31), includurmatoarele : zone urbane, impadurite, pesterile sau zone in care prezenta unorforme de relief impiedica cercetarea vizuala, efectuarea de fotografii aerienesau determina interferente cu metodele geofizice. 3. suprafete scufundate care necesita personal si echipament specializat.

Actiuni preliminare in vederea cercetarii la fata loculuia) identificarea factorilor cu potential negativ asupra desfasurarii cercetarii la fatalocului:→ factori de relief,→ factori meteo-climatici,→ disponibilitatea de personal si instrumente, utilaje.

b) planificarea operatiunilor de identificare, colectare, ambalare si transport al probelor materialec) se vor determina limitele zonei care va fi supusa cautarii.b) se va stabili un punct de reper permanent in functie de care se vor face toatemasuratorile, de obicei un marker imobil fie preexistent fie plasat de investigatori.d) locul se va sectoriza, pe perimetrul suprafetei se vor infinge tarusi la distante egaleiar intre ei se vor intinde sfori care vor fi paralele si perpendiculare intre eledelimitand arii rectangulare cu laturi cuprinse intre 3 si 6 metrii18(567) orientate inplanul nord-sud. Dupa sectorizare, se va creea o schita detaliata a locului in care esteprezentata orientarea gropii si a altor elemente importante ale locului in functie decaroiaj si distanta acestora fata de de punctul de reper. Documentarea probelor se vaface fotografic si prin schite.e) stabilirea unei cai unice de acces catre zona de care trebuie dezgropata.f) se va nota existenta de frunze, crengi sau alte materiale care au fost asezate in modvoit in acel loc aratand intentia de ascunde, camufla groapa.Exemplu de sectorizare a ariei de teren unde se va efectua dezgropare.18(p567)g) se va selecta metoda ce va fi folosita pentru cautare.In aceste doua etape, hartile si fotografiile aeriene sunt foarte utile: → permit observarea caracteristicilor geografice si astfel se poate face o selectie ametodei optime de cautare a zonei respective. → arata eventualele modificari geografice, ale vegetatiei, sau cele produse de om(constructii de cladiri, sosele) care au avut loc in zona respectiva odata cutrecerea timpului, de exemplu :40(p24) compararea hartilor sau fotografiiloraeriene la momentul in care se considera ca a fost inhumat cadavrul cu celeprezente poate arata modificarile de relief si daca presupusul loc se gasesteintr-o zona accesibila.d) se face inventarul necesarului de personal si echipament.e) obtinerea de informatii de la suspect sau martori. Dupras si colaboratorii40(p25) auelaborat o lista cu intrebari specifice cercetarii antropologice care trebuie pusesuspectului sau martorilor inainte de a incepe cautarea: → cand s-a produs incidentul → la ce adancime a fost ingropat cadavrul → daca, cadavrul a fost infasurat in vreun material sau daca era imbracat → daca deasupra cadavrului a fost pus ceva (placa din lemn, ciment, metal, un altcadavru) inainte ca groapa sa fie umpluta. → care au fost conditiile meteoclimatice (pamant uscat sau umed, zonaimpadurita sau despadurita) → daca deasupra gropii a fost pus ceva pentru a ascunde sau camufla locul(boscheti, crengi, gunoi). → daca exista repere in vecinatatea gropii care ar ajuta la localizarea acesteia. → daca relieful a fost schimbat de cand cadavrul a fost ingropat.

Metodele de cautare si descoperire a ramasitelor umane, sunt de doua tipuri:neinvazive si invazive :40(p23)

1. Metodele neinvazive sunt nedistructive pentru ramasitele umane sau probelemateriale asociate si includ: → examinarea vizuala :

• a elementelor de la suprafata solului ce caracterizeaza locul unde este ingropat un cadavru • prezenta de piese osoase imprastiate pe suprafata solului, cad cadavrulnu a fost ingropat → fotografii aeriene care vor evidentia locul unde solul si vegetatia prezintamodificari → fotografii in infrarosu care suprind caldura degajata de procesele de putrefactieale cadavrul. → utilizarea cainilor de cautare a cadavrelor. → metodele de geofizice de prospectare2. Metodele invazive sunt distructive atat pentru resturile umane cat si pentrueventualele probe materiale. Ele se folosesc cand metodele neinvazive nu au datniciun rezultat si constau din: → sondarea terenului → executarea de sapaturi test → folosirea echipamentelor grele de excavare.I. Cautarea vizuala este o metoda nedistructiva de localizare a ramasitelor umane sia gropii clandestine.Se vor determina limitele zonei de cautare acestea putand fi naturale (deexemplu: ape curgatoare, dealuri, stanci) si facute de om (cladiri, garduri, sosele,locuri de parcare). Cand suprafata de teren care trebuie investigata are o intinderemare va trebui sa fie impartita in zone mai mici care pot fi acoperite in cel mult o zi.Metodele cele mai eficiente de cautare pe o suprafeta de teren mare sunt: → metoda cautarii pe fasii dreptunghiulare:• permite o totala acoperire a suprafetei.• membrii echipei de cautare vor fi aliniati in linie la o distanta unul fata decelalalt astfel incat campurile vizuale a doua persoane alaturate sa se suprapuna.Metoda cautarii pe fasii dreptunghiulare. 40(p26)

• daca suprafata de cautat este mare sau numarul de membrii ai echipei estemic atunci dupa ce s-a terminat o fasie intr-o directie se va examina fasiaalaturata dar urmand o directie opusa.• seful echipei va coordona membrii fie fiind asezat in spatele liniei formatade acestia fie in rand cu ei. Seful echipei se va asigura ca : ritmul deinaintare este optim pentru a permite fiecarui membru sa inspecteze vizualaria sa de lucru si ca echipa se deplaseaza in linie.o membrii echipei vor avea la ei stegulete de semnalizare pentru a marcaorice poate fi important pentru cazul respectiv.o cand un membru al echipei gaseste o eventuala proba materiala atunci vaanunta intreaga echipa sa se opreasca urmand ca toti sa efectueze ocercetare detaliata a zonelor invecinate. Dupa ce cercetarea detaliata s-aincheiat seful echipei dispune reasezarea in linie si reinceperea activitatii. → metoda grilajului• dupa ce o fasie de teren este cercetata, echipa va cauta aceeasi zona dar indirectie perpendiculara : astfel suprafata va fi cercetata de doua ori dindoua directii si unghiuri diferite.• folosind acesta metoda creste probabilitatea de a descoperi materialscheletal sau proba materiala care nu a putut fi observata dintr-un unghi

vizual anterior.Metoda « grilajului ». 40(p26)

→ metoda circulara sau spirala• este folosita atunci cand echipa si suprafata de cercetat sunt mici sau dacacercetarea incepe din varful unui deal.• Killam citat de Dupras40(p27) recomanda ca aceasta metoda sa fie aplicataspatiilor mici si efectuata de catre o singura persoana care se deplaseaza incercuri concentrice cu diametrul descrescator dinspre exterior spre interior,aceasta directie previne distrugerea eventualelor probe materiale care ar avea loc in momentul deplasarii initiale a investigatorului catre centrul zonei.• in anumite situatii este utila inversarea directiei de cercetare si anumeinvestigatorul se misca din interiorul zonei catre exterior in cercuriconcentrice crescande. Aceasta dirtectie se aplica atunci cand se cunoastelocul initial de depozitare a oaselor care insa au fost imprastiate de catreanimale in diferite directii. Metoda circulara sau spirala. 40(p26)

Indicatori ai prezentei materialului scheletal1. Localizarea materialului scheletal aflat la suprafata solului → materialul scheletal poate fi descoperit prin localizarea vizuala a oaselor, atesuturilor moi, a obiectelor personale sau a materialului in care a fostinfasurat cadavrul (pungi de plastic, covoare, paturi, etc). → ramasitele umane pot fi localizate si cu ajutorul cainilor de detectie acadavrelor. Acestia pot alerta stapanul cand simt prezenta de cadavre proaspatingropate care nu au intrat in putrefactie, cadavre putrefiate, resturi scheletale(Rebmann citat de Dupras 40(p41)). De asemenea acesti caini pot detectacadavrele in submersie. Cautarea cu caini a cadavrelor ingropate se desfasoaraoptim la o temperatura de 4-16oC, pamant si atmosfera umeda si o viteza avantului de cel putin 8km/ora.37(p36)

→ activitatea de cautare si descoperire a elementelor scheletale si a probelormateriale asociate, aflate la suprafata solului este ingreunata de deteriorarealor ce are loc odata cu trecerea timpului distrugerea si imprastierea lor de catreanimale, in plus osemintele pot fi acoperite de frrunzele uscate sau ingropatepartial sau total de pamantul adus de ploi.

Localizarea ramasitelor dezarticulate si dispersate pe suprafata soluluiDe cele mai multe ori, materialul scheletal aflat la suprafata solului vaprezenta un anumit grad de dispersie, produs de activitatea umana sau animala,gravitatie (cand cadavrul se afla la partea superioara a unui plan inclinat), curenti deapa, procesele de formare a solului (prin caderea de frunze sau crengi, alternantainghetare topire a pamantului, prabusirea straturilor solului).40(p29)

Prezenta oaselor umane pe suprafata pamantului semnalizata prin stegulete.40(p568)

Daca locul de depozitare primara a unui cadavru este in panta atunci dupascheletizare este foarte posibil ca o parte din oase sa fie luate de torentele de apa deploaie sau de gravitatie si transportate pana la baza pantei.De cele mai multe ori, insa, imprastierea pe o suprafata de teren mare a

materialului scheletic este facuta de catre animele. Oase si fragmente de oase trebuiecautate in tufisuri, in jurul cailor de acces si in ascunzatorile animalelor stiind ca auobiceiul sa depoziteze resturile in aceste locuri sau in apropierea lor.

2. Localizarea elementelor scheletale ingropateCadavrele ingropate sunt mult mai dificil, uneori chiar imposibil de localizatin absenta unor informatii asupra coordonatelor exacte.In lipsa acestora se vor utiliza pentru localizarea gropii clandestine urmatoriiindicatori prezenti la suprafata solului :40(p38)

→ pamantul dislocat pentru a face groapa nu a fost pus la loc, excesul gasindu-sein jurul ei.· movila de pamant situata deasupra gropii datorata faptului ca pamantul afanatisi modifica volumul cat si a dislocarii unui anumit volum de pamant de catrecadavrul inhumat.→ in cazul gropilor putin adanci se vor gasi in jurul acesteia gropi suplimentaredin care s-a scos pamant pentru a acoperi groapa unde se afla cadavrul.a) pamant in exces b) depresiune corespunzatoare gropii40(p38)

· modificari locale de culoare ale pamantului prin amestecarea diferitelorstraturi de sol.· suprafata de pamant care nu prezinta vegetatie fiind inconjurata de vegetatie· adancitura in pamant rezultata din compactarea pamantului afanat care a fostpus deasupra cadavrului cat si colapsul toracelui si abdomenului datorate descompunerii.· pamantul afanat cat si substantele nutritive rezultate in urma putrefactieifavorizeaza dezvoltarea vegetatiei care creste direct deasupra gropii. Uneorifactorii nutritivi nu ajung la radacinile plantelor cadavrul fiind in fasurat indiferite materiale sau groapa este foarte adanca, astfel incat nu se va observa odezvoltare desoebita a vegetatiei.· in cazul gropilor putin adanci, animalele detecteaza mirosul cadavrului inputrefactie si incearca sa-l dezgroape, astfel ca se vor observa mai multesapaturi de adancimi diferite facute de animale· in anumite cazuri se pot gasi uneltele de sapat si/sau arme lasate saupierdute/uitate de cel care a facut groapa.a) Vegetatie abundenta deasupra gropii b) vegetatie saraca cand cadavrul este inclusintr-un container.40(p39)

II. Metode geofizice de cautareConstau in localizarea nedistructiva a obiectelor sub pamant sau in apa. Sefoloseste pentru suprafete mai mici si de obicei ca o completare a metodei de inspectievizuala. Un avantaj fata de celelalte metode este ca se poate folosi si in cazulsuprafetelor de beton sau asfalt cat si in cazul examinarii initiale a fundatiei uneicladiri.Sunt doua categorii de metode geofizice de cautare: pasive si active (Reynoldscitat de Dupras 40(p51)).Principiul tehnologiei active este de a trimite un semnal electromagnetic inpamant de catre un transmitator si apoi masurarea semnalului de intoarcere de catreun receptor iar tehnologia pasiva se realizeaza doar cu ajutorul unui receptor care vamasura campul magnetic sau gravitational care sunt produse de obiectele metalice

ingropate.40(p52)

Din metodele geofizice de cautare Ground Penetrating Radar este cea mai buna optiune pentru cautarea neinvaziva a cadavrelor ingropate.Aceasta metoda presupune transmiterea in sol prin intermediul unei antene demicrounde electromagnetice de frecventa inalta sub forma de impulsuri si masurareaamplitudinii si a timpului de propagare al undelor de raspuns care sunt modificate deconductivitatea si proprietatiile dielectrice ale obiectelor.Proprietatile dielectrice ale mediilor determina viteza undei electromagneticeiar conductivitatea determina modul de transmitere al semnalului si calitatea acestuia.Astfel, mediile caracterizate de conductivitate mare vor favoriza imprastiereasemnalului transmis prin transformarea energiei electromagnetice in caldura (efectsimilat celui dintr-un cuptor cu microunde).Antenele folosite de sistemul GPR variaza in functie de adancimea deinvestigare si marimea obiectului investigatiei. Frecventa de emisie a antenei esteinvers proportionala cu adancimea si direct proportionala cu marimea obiectului deinvestigatie. Astfel, cu cat creste rezolutia si deci acuratetea datelor obtinute, cu atatscade adancimea de investigare.41

Ground Penetrating Radar.54(p68)

Vizualizarea prin GPR a rezistivitatii electrice a corpurilor ingropate.42

Lichidele de putrefactie se amesteca cu apele de infilitratie determinand un mediu conducator de electricitate foarte bun. Astfel GPR care masoara rezistivitatea electrica vor permite identificare si localizarea cadavrelor ingropate in curs de descompunere. In imaginea de mai sus in chenarul rosu este un cadavrul de animal ingropat, in chenarul verde nu se gaseste nimic ingropat iar in chenarul negru se gaseste un cadavru de animal infasurat in material impermeabil.42

Avantajele metodei GPR:· rezultatele sunt afisate in timp real,· rezolutie excelenta,· se poate estima adancimea la care se afla obiectelor de interes,· poate fi folosit pentru a cauta atat morminte clandestine sau obiecte metalicecare pot fi asociate unui cadavru.GPR funtcioneaza optim pe soluri uscate si nisipoase dar poate fi folosit si pentru suprafete acoperite cu ciment, pavaj, soluri compacte, nu este recomanda folosirea directa pe suprafata apei (ci prin intermediul unei ambarcatiuni).Dezavantaje:• este un instrument scump• necesita un operator cu experienta pentru a-l manipula si interpreta rezultatele;suprafata locului investigat trebuie sa fie neteda, fara multe radacini• sa existe putine obiecte metalice ingropate (aceastea pot da rezultate falspozitive pentru un corp inhumat). Metode invazive sau distructive de cautare a cadavrelor ingropateDupa ce toate metodele neinvazive au fost epuizate se vor folosi metodeleinvazive care aduc modificari substantiale si ireversibile locului de cercetat, decidecizia de a le utiliza trebuie sa fie facuta cu mare atentie. v Cautarea cu sondeleEste cea mai comuna metoda invaziva pentru localizarea gropilor clandestinecat si pentru determinarea limitelor acestora.

Sondele se asociaza cautarii sub form de “grilaj” a locului. Sondele au formaliterei T bratul orizontal fiind manerul, sunt facute din metal sau fibra de sticla si auvarful ascutit. Au o lungime de 1.2m si o grosime de 1-1.5cm.40(p44)

Sunt impinse in sol la distante egale si cu o forta egala de fiecare data.Principiul detectarii se bazeza pe faptul ca solul afanat caracteristic unei grop are odensitate mai mica si opune o rezistenta mai mica patrunderii sondei, ceea ce esteperceput de catre investigator. Locurile care sunt detectate astfel se vor nota pe hartalocului, pentru o investigarea ulterioara.Un alt tip de sonda care poate fi folosita este penetrometrul care masoaracantitativ si forta de impingere, este utilizat de obicei in agricultura sau constructii dedrumuri.Penetrometru.43

Se pot utiliza si sonde care recolteaza pamant pentru a se determina stratigrafiasolului si nu densitatea acestuia. Astfel de sonda este introdusa in pamant circa 0.9 –1.2m si la retragere va contine si un cilindru de sol cu o grosime de 1 cm si lungimede 17 – 23cm care se va examina din punct de vedere al straturilor sau a amesteculuiacestora caz ca a fost sapata o groapa in locul respectiv.Sonda ce permite vizualizarea stratigrafica a solului pe o lungime de 30,4cm.44

Atunci cand este folosita sonda locul cercetat se va sectoriza in patrulatere culatura cuprinsa intre 30cm si 1 m.40(p47) O persoana va folosi sonda iar o a douapersoana va nota rezultatele pe schita locului. Stegulete de atentionare vor fi plasate inzonele care necesita investigare mai in detaliu.Dezavantaje:· metoda dificil de utilizat pentru suprafete mari.· nu se poate folosi in cazul terenurilor nisipoase unde nu se poate percepe odiferenta de densitate dintre solul proaspat sapat si cel batatorit.· sonda poate sa distruga oasele inhumate, producand leziuni ce pot fiintepretate ca fiind produse perimortem.

v SapareaEste o metoda foarte invaziva cu potential distructiv ridicat al probelor, sefoloseste numai atunci cand celelalte metode nu au dat niciun rezultat.Cu ajutorul unei lopeti se fac mici gropi pentru a se gasi dovezi ale prezenteiinhumarii clandestine. Tot pamantul sapat va fi examinat si eventual trecut printr-osita pentru a se putea retine eventualele elemente mici osoase sau alte obiecte. Inmomentul in care aceste dovezi apar atunci se va utiliza o cazma ascutita pentru a seface delimitarea gropii. Inlaturarea pamantului nu se face prin sapare propriu-zisa ciprintr-o miscare tangentiala la sol inlaturandu-se strat dupa strat in grosime de doarcativa centimetrii.40(p47)

Modul de sapare pentru dezgroparea ramasitelor umane. 40(p48)

v Folosirea de utilaje greleNu este o metoda ideala pentru cautarea materialului scheletal inhumat.Avantajul metodei este rapiditatea saparii. Se va folosi cand absolut toate celelaltemetode nu au avut niciun rezultat si mai ales pentru terenuri foarte largi sau terenuriinundate.

Atunci cand se recurge la aceasta metoda se va folosi un excavator cu cupafara dinti.40(p47) Se va incerca sa se sape cat de superficial posibil. O persoana vatrebui sa examineze suprafata ramasa dupa scoaterea pamantului de fiecare cupa, iaralta persoana examineaza pamantul excavat.Nu se va folosi buldozerul pentru ca acesta distruge in mod semnificativ oriceproba materiala, prin actiunea specifica de impingere care amesteca straturile de solintre ele si exercita presiune pe eventualele elemente scheletale distrugandu-le.

Procesarea mormantului clandestinTipuri de morminte clandestine.40(p110)

1. Depozite de suprafata → cadavrul este abandonat pe suprafata pamantului unde se va descompune subactiunea factorilor de mediu si meteoclimatici, prin actiunea animalelor siinsectelor.2. Gropi primare → sunt cele mai des intalnite in context criminalistic, → cadavrul va fi gasit in pozitia in care a fost ingropat, → oasele sunt in pozitia anatomica unul fata de celalalt → la groapa nu s-a umblat dupa inhumarea cadavrului, pana in momentuldescoperirii.3. Gropi la care s-a umblat la un moment dat dupa inhumare, dar ramasitele umane nuau fost mutate : → animalele, eroziunea solului, utilajele grele sau activitatea umana pot producealterari ale mormantului primar. → de obicei cateva elemente osoase lipsesc dar restul oaselor sunt in pozitieanatomica unul fata de celalalt. → foarte important pentru activitatea de cercetare criminalistica este identificareasi interpretarea activitatii umane in raport cu mormantul primar, de exemplu,suspectul se reintoarce la groapa sa scoata sau sa adauge un anumit obiect.4. Gropi secundare : → sunt rezultatul activitatii umane, resturile scheletale fiind mutate din loculinitial de inhumare. → daca aceasta activitate are loc dupa ce s-a produs scheletizarea atunciraporturile anatomice al oaselor dezarticulate vor fi pierdute astfel incatmormantul secundar consta din resturile osoase dispuse in gramada. → de multe ori vor lipsi elemente osoase.5. Groapa comuna (detalii in capitolul 8) : → groapa ce contine ramasitele a doua sau mai multe persoane. → acestea au fost ingropate in acelasi timp in cadrul unui mormant primar sau ocombinatie de mormant primar si secundar cand s-au mai adaugat ramasiteumane peste cele initiale. → se intalnesc in situatiile de genocid, crime de razboi sau crime impotrivaumanitatii.6. Incinerarea criminala sau distrugerea termica cadavrului → pentru ca este nevoie de o temperatura foarte mare pentru a distrugereascheletului in totalitate (peste 1600oC40(p112)) se vor gasi si oase incomplet arse

fiind aproape imposibil ca intreg cadavrul sa fie complet distrus. Chiar si inconditiile incinerarii legale in cadrul crematoriului reducerea la cenusa acadavrului se face prin procesarea mecanica ulterioara a oaselor calcinate.

Caracteristicile gropilor primareAtunci cand se sapa o groapa, pamantul scos este in mod normal asezat langagroapa astfel ca acesta se va amesteca cu solul de suprafata, vegetatie sau altemateriale. De obicei lungimea gropii va fi de aproximativ aceeasi lungime cu cea acadavrului iar latimea de doua ori mai mare decat cea a cadavrului. Tipul de sol siteren cat si de efortul fizic depus pentru sapat vor influenta adancimea gropii. Deobicei gropile facute pentru a ascunde un cadavru nu sunt adanci avand doaradancimea necesara pentru a acoperi cadavrul.Dupa asezarea cadavrului in groapa aceasta se va reumple, dar intotdeauna varamane un exces de pamant datorita afanarii pamantului cat si a volumului cadavruluicare disloca un volum de pamant corespunzator. Excesul de pamant poate fiimprastiat in jurul gropii sau va fi lasat pe loc fara sa se incerce nivelarea lui.Dupras si colaboratorii citandu-l pe Killam40(p110) arata ca cei mai multiinfractori se debaraseaza de cadavre intr-unul din urmatoarele doua feluri: → cadavrul va fi ingropat la repezeala intr-o zona putin cunoscuta saunecunoscuta suspectului → cadavrul va fi ingropat intr-o zona bine cunoscuta suspectului, fie ca esteproprietatea sa sau este o zona des vizitata de acesta.

Dezgroparea ramasitelor scheletale (dupa Dupras si colaboratorii 40 pp118-126)Sunt doua metode care pot fi adoptate in functie de identificarea limitelor gropii:1. daca limitele sunt evidente atunci saparea va avea loc intre aceste limite2. daca nu se pot determina limitele gropii atunci se va proceda in felul urmator: → se incepe dintr-un colt al suprafetei sectorizate si se continua in diagonala prindislocarea cu ajutorul unei mistrii a unui volum de pamant cu o grosime de 5cm din fiecare patrulater al sectorizarii. → se va mentine aceeasi adancime in toate patrulaterele. → saparea se va face printr-o miscare de radere, strat cu strat, cu marginealaterala a mistriei in directia catre investigator. → materialul dislocat se va examina separat pentru fiecare patrulater in vedereaevidentierii probelor materiale sau a fragementelor osoase.In urma acestui proces de sapare progresiva se vor identifica marginile gropii, urmandetapa de dezgropare.

Metodologia de sapare in vederea dezgroparii ramasitelor umane este: → saparea va incepe in patrulaterul situat deasupra centrului gropii continuandcentrifug pana la 3-5 cm fata de marginea gropii. Aceasta margine va fiexaminata ulterior pentru prezenta de urme de sapare sau a altor probemateriale. → se va sapa pe o adancime de 5 cm, pe rand, in fiecare patrulater, mentinand laorice moment, aceeasi adancime in toate patrulaterele. → pamantul rezultat va fi examinat separat pentru fiecare patrulater in parte

pentru prezenta probelor materiale. → dupa ce au fost sapati in adancime primii 20-30cm se vor indeparta cu grija sicei 3-5cm de pamant de pe perete pana se va ajunge la marginea intiala agropii. Se va nota prezenta urmelor lasate de instrumentele folosite la sapatulgropii. → se va documenta prezenta eventualelor obiecte sau probe materiale inainte de ase continua saparea urmatorului strat. Se va examina peretele si pentrudeterminarea diferitelor tipuri de straturi, care vor fi marcate.Dupa ce toate aceste activitati au fost incheiate se trece la urmatoarea etapa deexpunere prin dezgropare a fragmentelor osoase : → pentru a nu se distruge oasele sau obiectele mai delicate, nu se va sta inperimetrul gropii pana cand nu se cunoaste cu exactitate pozitia ramasitelorumane prin expunerea tuturor fragmentelor osoase → din motivul amintit mai sus, saparea se va face :- stand in exteriorul marginii gropii:- folosind placi de lemn care sunt puse peste deschiderea gropii,sprijinite pe marginile acesteia. Utilizarea lor se face numai dupa ceeventualele urme de sapare sau alte urme au fost documentate. → daca adancimea gropii devine improprie unei sapari eficiente si in siguranta,atunci pe una din marginile gropii si in exteriorul ei se va sapa o platforma deunde personalul va continua dezgroparea mormantului clandestin. Inaltimeaacestei platforme va fi intotdeauna mai mare decat suprafata de dezgropat. Seva mari adancimea platformei progresiv cu adancirea gropii ce ascunderamasitele umane. Se va avea grija ca intotdeauna sa se examineze peretiirezultati prin adancirea progresiva a gropii. → se va sapa cu atentie doar jumatate din groapa pana incep sa apara urmeleramasitelor scheletale sau a containerului in care a fost introdus cadavrul sau amaterialelor in care acesta a fost infasurat, astfel ca se va putea aprecia pozitiasi orientarea scheletului. Totul va fi fotografiat si reprezentat in schita, dupacare se va trece la saparea celeilalte jumatati a gropii. → solul compact, argilos, imbibat cu apa se va spala printr-o sita pentru a seputea retine fragmentele de os sau probe material de mici dimensiuni.Dezgroparea cadavrului facuta de pe platforma.18(p122)

Examminarea separata a solului dislocat pentru fiecare patrulater alsectorizarii.18(568)

Folosirea sitelor pentru a retine obiectele de mici dimensiuni. 18(568)

→ procesul de dezgropare graduala a ramasitelor umane in situ se va face astfelincat sa se conserve postura scheletului si relatia spatiala a oaselor cueventualele probe materiale prezente.Dezgroparea ramasitelor umane.54(p113)

→ se vor folosi unelte de mici dimensiuni pentru a expune in totalitate ramasiteleumane. atunci cand indepartarea solului se face in apropierea materialului ososse recomanda sa se foloseasca unelte din plastic pentru a nu produce urme pesuprafata osoasa. → in aceasta etapa se va lucra dinspre partea expusa catre zonele ce necesitadezgropare pentru a preveni distrugerea eventualelor obiecte.

→ containerele sau materialele folosite la infasurarea cadavrului se vor dezgropasi expune prin aceleasi metode folosite in cazul oaselor. → cu exceptia obiectelor mici care pot impiedica inaintarea saparii, in aceastaetapa oasele si probele materiale se vor lasa pe loc. → expunerea zonelor corespunzatoare regiunilor abdominale si pelvine cand sebanuieste prezenta unui schelet de femeie trebuie facuta cu mare grija,deoarece se pot gasi ramasite scheletale fetale care sunt de mici dimensiuni sifoarte fragile. → se vor recolta pentru examenele toxicologice sau entomologice probe de soldin zonele corespunzatoare cavitatilor toracice si abdominale, pentru ca solulde la acest nivel poate contine urme de insecte sau alte substante chimice. → ramasitele scheletale trebuie trecute pe schita si se va nota adancimea sidistanta fata de punctul de reper situat la suprafata solului a elementelorosoase ce apartin extremitatii cefalice, bazin, coate, genunchi, umeri, maini sipicioare cat si a tutroro obiectelor gasite.. → atat elementele osoase cat si celelate probe materiale vor fi documentatecorespunzator → trebuie sa se aiba in vedere ca datorita procesului de expunere a elementelorosoase, prezenta unor probe materiale poate fi trecuta cu vederea si anume :lentile de contact, pacemaker, proteze si materiale asociate interventilorchirurgicale, cu rol desoebit de important in identificarea individuala.

Colectarea ramasitelor umaneA) Colectarea ramasitelor si probelor materiale aflate pe suprafata solului 40(115)

De obicei astfel de ramasite sunt dispersate prin modurile descrise anterior,astfel ca una din obiectivele cercetarii la fata locului este descoperirea tuturorelementelor osoase. Documentarea si intocmirea schitelor locului sunt etapeimportante pentru intelegerea de ansamblu si reconstituirea evenimentelor ce au avutloc perimortem si postmortal. → Identificarea factorilor cu potential negativ asupra desfasurarii cercetarii lafata locului: factori de relief, meteo-climatici, disponibilitatea de personal siinstrumente, utilaje. → Planificarea operatiunilor de identificare, colectare, ambalare si transport alprobelor materiale → Determinarea perimetrului suprafetei locului ce trebuie cercetat. → Stabilirea unei cai unice de acces catre zona de unde au fost identificateresturile umane. → Documentarea si efectuarea schitei locului unde au fost gasite resturile osoase. → Impartirea locului in sectoare cu ajutorul unor fire dispuse deasupra si paralelcu solul care delimiteaza patrulatere de dimensiuni egale.O atentie deosebita trebuie acordata etapei de curatire si expunere a suprafeteilocului unde se banuiesti prezenta de resturi scheletale, pentru a nu se pierdefragmente mici de oase, dinti sau chiar fire de par.Se vor indeparta resturile de frunze, crengi uscate, gunoi sau alte materiale dincate un patrulater o data nu inainte de a se cauta cu atentie prezenta de elementeosoase sau alte probe materiale.

Se va cauta zona respectiva si cu detectorul de metaleB. Colectarea cadavrelor ingropateMetoda18(p124) care va fi prezentata este folosita pentru cadavre scheletizatecomplet dar poate fi adaptata si pentru cele in diferite stadii de descompunere. → ordinea colectarii oaselor cand scheletul este in intins in decubit dorsal (intinspe spate) este urmatoarea :1. se vor colecta mai intai oasele mainilor si picioarelor, pentru a preveni distrugereadatorita dimensiunilor mai mici si a fragilitatii,2. oasele membrelor superioare, inferioare si coastele3. oasele bazinului si vertebrele4. craniul → ordinea de colectare a oaselor se va adapta in functie de pozitia scheletului,mai ales atunci cand exista oase suprapuse. → se va avea grija la ridicarea craniului si mandibulei pentru a nu se pierde dintiidin alveolele dentare si sa nu se produca alterari acestor oase. → craniul va fi manipulat cu ambele maini avandu-se grija sa nu se apice opresiune prea mare. Nu se va manipula craniul prin introducerea degetelor inorbite sau alte orificii craniene pentru ca marginile acestora sunt fragile. → se va examina zona dedesubtul craniului si imprejur, pentru a se gasi fire depar de la nivelul scalpului sau facial. → cand se vor colecta craniul, oasele bazinului, scapulele trebuie avut in vedereposibilitatea prezentei tesuturilor moi sau a resturilor de imbracaminte dispuseintre aceste oase si suprafata pe care se sprijina. → se vor cauta bijuterii sau alte podoabe (inele, verighete, bratari, cercei,lantisoare) in jurul elementelor osoase. → ramasitele mentinute in pozitie anatomica de imbracamintea conservata(camasi, pantaloni, ciorapi, pantofi) se vor colecta cu totul urmand sa fieexaminate in conditii de laborator. → elementele scheletale care nu sunt continute de imbracaminte se vor colecta siambala separat. → oasele fracturate nu vor fi reconstituite pe teren, fragmentele vor fi ambalateimpreuna.· metoda ieftina si eficienta de proteja oasele si a le pastra integritatea esteinvelirea acestora in folie de aluminiu.22(p18)

→ se va face o lista a elementelor scheletale colectate. → daca elementele osoase sunt stratificate sau sunt mai mult de doua scheletesuprapuse, se va documenta si examina fiecare strat pe rand dupa care se vorcolecta:-fragmentele osoase,-probe materiale-probe botanice sau entomologice-proba din suprafata de pamant care era situata imediat sub ramasitelescheletale.· zona de interes va fi reexaminata pentru a fi siguri ca toate probele materialeau fost colectate.Baza gropii este gresit considerata ca fiind ultimul nivel unde se mai pot gasi probe

materiale :· pot fi obiecte sau substante care au patruns sub acest nivel, cum ar fi gloantesau substante chimice care au fost folosite pentru distrugerea cadavrului.· se vor colecta probe de sol pe o adancime de cativa centimetrii sub nivelulbazei gropii.· folosind o sapaliga se va rade baza si peretii gropii pana cand se ajunge lasteril.· este recomandata folosirea unui detector de metale pentru cercetarea bazeigropii.· dupa ce au fost documentate si colectate toate probele materiale se va decidedaca groapa va fi astupata in acel moment. Astuparea se va face cu soluldislocat.

Pozitia si orientarea ramasitelor umaneSe descriu in functie de pozitia membrelor superioare, inferioare, a capuluiunul fata de celalalt si fata de trunchi40(p113) si nu se vor raporta la groapa, punctelecardinale sau alte puncte de reper.Pozitia ramasitelor umane dintr-o groapa primara se descrie ca fiind:· in extensie: picioarele sunt intinse formand un unghi de 180 grade cutrunchiul. Corpul poate sa fie in decubit dorsal sau ventral.· in flexie: unghiul dintre trunchi si membrele inferioare este de 90 grade saumai putin· in semiflexie: unghiul dintre trunchi si memebrele inferioare este intre 90 si180 de grade.Este important sa se noteze pozitia membrelor fata de trunchi exprimata in grade, de exemplu daca scheletul membrelor superioare apar ca pozitionate in spatele trunchiului aceasta poate sa sugereze ca, cadavrul era legat cu mainile la spate cand a fost asezat in groapa, iar cu timpul legaturile s-au distrus.In cazul craniului trebuie sa se noteze daca este in : → flexie, → extensie, → viscero-craniul (fata) orientat anterior sau lateral stanga sau dreapta.Pozitia scheletului poate sa dea detalii cu privire la stadiul postmortal alcadavrului in momentul ingroparii :40(p114) daca rigidatea era completa si generalizataatunci este putin probabil ca suspectul sa modifice pozitia cadavrului asezandu-l ingroapa in pozitie flectata sau ghemuita.Pozitia ghemuita arata ca victima a fost asezata in groapa inainte de instalarearigiditatii sau rigiditatea a fost rupta sau pozitia ghemuita a fost fixata de rigiditateinainte de inhumare.

Colectarea ramasitelor umane nescheletizateColectarea cadavrelor partial scheletizate se va face in mod asemanator celorscheletizate complet.Pentru a fi ridicat, cadavrul expus, nu trebuie tras in mod fortat pentru caexista pericolul ca articulatii slabite prin procesul de putrefactie sa cedeze, astfel ca sepot pierde elemente importante cum ar fi leziuni de aparare sau produse prin legare.

Pentru a ridica astfel de cadavre, se vor dezgropa de jur imprejur si se va slabi contactul dintre cadavru si baza gropii, urmand ca acesta sa fie ridicat ca un intreg fie cu ajutorul unei targi fie de mai multe persoane care actioneaza in acelasi timp.Se vor colecta cu instrumente curate probe pentru examene biochimice sihistopatologice ce vor fi puse in containere sterile.

Colectarea ramasitelor umane carbonizateAcestea se gasesc de obicei la suprafata solului, in gropi putin adanci sau indiferite containere. Trebuie ridicate cu mare atentie pentru ca oasele cabonizate suntfoarte fragile, urmandu-se metodologia descrisa la capitolele respective.

Ambalarea si depozitarea ramasitelor scheletaleOasele care nu prezinta tesut osos moale se vor ambala in pungi de hartie.Nu se vor eticheta direct elementele osoase, etichetele se vor pune atat in interior catsi pe amabalaj consemnandu-se cel putin urmatoarele date :1. locul de unde au fost colectate prin utilizarea coordonatelor pentru fiecarepatrulater al sectorizarii,2. continutul ambalajului,3. numarul cazului,4. numele celui care a facut colectarea.Sistemul de numerotare al etichetelor trebuie duplicat si in notitele investigatorilor.Gura pungii se va indoi de cel putin doua ori si se va capsa pentru a preveniidesfacerea in timpul transportului.Daca exista pericolul fragmentarii oaselor se vor ambala in material protector(material textil din bumbac, pungi de plastic sau ziare), de asemenea pachetele nu sevor aseza unul deasupra celuilalt.Craniul si mandibula vor fi ambalate separat de restul oaselor pentru a prevenidistrugerea lor, pierderea dintilor si pentru a pastra pamantul sau alte elemente care segasesc in interiorul craniului.De asemenea oasele bazinului se vor ambala separat.Atunci cand e posibil, oasele de pe partea dreapta (membre, coaste) se vorambala separat de partea stanga.Resturile umane aflate in stare avansata de putrefactie, se vor ambala pentru apreveni scurgerea lichidelor de putrefactie. Se vor infasura fragmentele umane inmaterial textil de bumbac si apoi se vor introduce in saci de plastic penntru cadavre.Toate probele materiale asociate resturilor umane se vor ambala corespunzator.

· Transportul ramasitelor umaneSe face cu ce vehicule sunt la dispozitie si se va avea in vedere sa nu se produca distrugeri, contaminare sau amestec al elementelor osoase.