INSTALATII PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

Conf.dr.ing. Daniela TEODORESCUFACULTATEA DE INSTALATII

Curs 5

Etape de dimensionare pentruinstalatiile automate cu sprinklere

Obtinerea datelor privind gradul de rezistenta la foc, densitatea sarcinii termice, categoria de pericol de incendiu etc (din scenariul de securitate la foc, memoriu arhitect, aplicate in NP086)Determinarea clasei de risc (SR 12845/2009)Stabilirea intensitatii de stingere [mm/min; l/s m2]Stabilirea tipului de sprinkler [k80, k115 etc]Stabilirea ariei de calcul aferente unui sprinkler, in functie de clasa de risc (9/12/21 mp)

Etape de dimensionare pentruinstalatiile automate cu sprinklere

Stabilirea presiunii necesare la sprinkler, astfel incat I stropire<I stingereStabilirea intensitatii de stropire:

I stropire = Q 1 spr/ Ac (conform NP086)I stropire = Qpt 4 spk/A pt 4 spk (conform SR12845)

Se poate estima, in acest moment, debitul de calcul al instalatiei, pentru faza DTACSe calculeaza debitul de calcul al instalatiei pentru faza PTh

Se amplaseaza sprinklerele pe planSe traseaza reteauaSe izoleaza aria de declansare simultanaSe traseaza schema de calculSe porneste calculul de la sprinklerul cel mai dezavantajatSe calculeaza debitul final

Etapa 1 (DTAC) – Estimarea debitului de calcul- NU E VALOAREA DEFINITIVA !!!!!!

Se determina nr de sprinklere in actiune simultana:Nspk = As/Ac in careAs – aria de declansare simultanaAc – aria de calcul pentru un sprinkler, din SR12845Se stabileste PRESIUNEA MINIMA LA SPRINKLERE din conditia

I stropire ≥ I stingereI stropire = Q1spk/Ac, I stingere – din normeValoarea p obtinuta se rotunjeste

Se determina debitul unui sprinkler, cu valoarea p determinantaanteriorSe estimeaza debitul de calcul al instalatieiQc = Nspk x Q 1 spk x k

K – coeficient de neuniformitate, k = 1,10 – 1,15

pKQ spk =1

si Materiale combustibile ce ard sau secţiide producţie în care s-a produs incendiul [l/s⋅m2] [l/s⋅m] pulv[l/s⋅m2]

pri

[l/s⋅m2]

Acoperişuri mari combustibile 0,13-0,15 0,65-0,75 0,13-0,15 0,07

Anvelope din cauciuc 0,2 1,1 0,15 0,1

Baza metalică neizolată a unor coloane sau vase tehnologice - - - 0,08

Benzi rulante - - - 0,17

Bumbac afânat 0,08 - 0,03 0,015

Cabluri electrice cu izolaţia combustibilă 0,25 - 0,2 0,1

Carbolit 0,06 -

Cărţi pe rafturi din lemn 0,04 - 0,03 -

Celuloză afânată 0,05 - 0,04 -

-

1,2 -

0,6 l/s⋅m

- 0,6 - -

Cherestea în stive cu spaţii intermediare între acestea:

- până la 10m

- până la 25m

- până la 40m - 0,2 - - Clădiri de producţie având gradul III, IV sau V de rezistenţă la foc 0,06-0,2 0,4-0,5 0,13 0,07

Corpul avioanelor 0,3 - 0,2 0,1

Diverse materiale în exteriorul carcasei navelor 0,2 - 0,18 0,1

Diverse materiale în interiorul carcasei navelor 0,11 - 0,8 0,05

Deşeuri de mase plastice 0,2 - 0,1 0,05

Elemente orizontale combustibile sau materiale protejate prin proiect cu instalaţii fixe de stingere

- - - 3,015,05,02,0

−−

Garaje 0,1 - 0,05 0,03

Intensitateade stingere, NP086/05

Valoareobligatorie

Intensitatea de stingere sau densitatea de calcul – SR EN 12845 – valoare recomandata

Intensitatea de stropire sau densitate de calcul, sprinklere recomandate (k – factor nominal) – SR 12845

Configuratie retele sprinklere

Pozitia sprinklerelor fata de grinzi

Configuratie retele sprinklere

Configuratii admise – SR 12845

Configuratii admise – SR 12845

In NP086 – numarul maxim de sprinklere pe o ramuraeste 6.

Schema izometrica

Stabilirea ariei de declansare simultanaNumărul n de sprinklere care funcţionează simultan (din numărul total N de sprinklere

montate în instalaţie) amplasate în aria de declanşare As dintr-un compartiment de incendiu al clădirii, se determină cu relaţia:

(2.53)

p

s

AAn =

Stabilirea ariei de declansare simultana

Debitul de calcul al conductelor

a. debite de calcul pentru dimensionarea conductelor Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor, Qis, se determină considerând

funcţionarea simultană a sprinklerelor amplasate în aria A, de declanşare a sprinklerelor dintr-un compartiment de incendiu al clădirii, cu relaţia:

[l/s] (2.54)

în care:

n este numărul sprinklerelor prevăzute să funcţioneze simultan — montate în aria de declanşare As — determinat cu relaţia (2.53);

qisj — debitul specific pentru un sprinkler determinat cu relaţia (2.50).

∑=

=n

jisjis qQ

1

Metode de dimensionaredimensionarea conductelor şi calculul pierderilor totale de sarcină.

La calculul hidraulic de dimensionare a conductelor instalaţiei cu sprinklere se ţine seama de următoarele particularităţi:

pentru a determina debitul la fiecare sprinkler se va calcula, în prealabil, presiunea disponibilă la sprinklerul respectiv;debitul sprinklerului montat pe o conductă (ramură) a reţelei, în situaţia cea mai favorabilă (cel mai apropiat de punctul de intrare a apei în conducta respectivă), nu va depăşi cu 15% debitul sprinklerului din situaţia cea mai defavorabilă;în cazurile în care echilibrarea hidraulică a reţelei nu se poate realiza numai prin dimensionarea la vitezele maxime admise ale apei, se prevăd diafragme pe ramurile cu presiune în exces.

Metode de dimensionareDimensionarea conductelor instalaţiei cu sprinklere în condiţiile arătate mai sus se poate efectua într-unul din următoarele moduri:

prin adoptarea unui diametru constant al ramurii pe care se montează sprinklerele, folosind rezistenţele hidraulice unitare;prin adoptarea unui diametru telescopic al ramurii pe care se montează sprinklerele;folosind o pierdere de sarcină liniară specifică medie, im, în mmH2O/m, pentru ramura care se dimensionează;realizând acelaşi debit la fiecare sprinkler prin diafragmarea racordurilor acestora.

Metode de dimensionaredimensionarea conductelor şi calculul pierderilor totale de sarcină.

La calculul hidraulic de dimensionare a conductelor instalaţiei cu sprinklere se ţine seama de următoarele particularităţi:

pentru a determina debitul la fiecare sprinkler se va calcula, în prealabil, presiunea disponibilă la sprinklerul respectiv;debitul sprinklerului montat pe o conductă (ramură) a reţelei, în situaţia cea mai favorabilă (cel mai apropiat de punctul de intrare a apei în conducta respectivă), nu va depăşi cu 15% debitul sprinklerului din situaţia cea mai defavorabilă;în cazurile în care echilibrarea hidraulică a reţelei nu se poate realiza numai prin dimensionarea la vitezele maxime admise ale apei, se prevăd diafragme pe ramurile cu presiune în exces.

Metode de dimensionareDimensionarea conductelor instalaţiei cu sprinklere în condiţiile arătate mai sus se poate efectua într-unul din următoarele moduri:

prin adoptarea unui diametru constant al ramurii pe care se montează sprinklerele, folosind rezistenţele hidraulice unitare; (RO)prin adoptarea unui diametru telescopic al ramurii pe care se montează sprinklerele; (EU)folosind o pierdere de sarcină liniară specifică medie, im, în mmH2O/m, pentru ramura care se dimensionează;realizând acelaşi debit la fiecare sprinkler prin diafragmarea racordurilor acestora.

Etape de calcul

Realizarea schemei de calcul pentru aria de declansare simultanaNumerotarea tronsoanelor de calculRealizarea calculului de dimensionare pentruramura principalaRealizarea calculului de dimensionare pentruramurile secundare

Schema de calcul

Etape dimensionare

hri = il = λld⋅ v

g

2

2 = 8

106 2 5g dπ⋅ λd 5 lq2

hr1.1 = (il +hrloc)1.1

60/iiiis pkHaqq ⋅=⋅==

Se considera presiunea pentru primulsprinkler, p1 [bar, mH2O]Se determina debitul pentru primulsprinkler,

se calculeaza pierderi de sarcina pentrutronsonul 1.1,

Cine e lambda?

Coeficientul lui Darcy

Re =νvd

Calculul lui lambda – Darcy (Moody) - :

v – vitezaD – diametrul conductei (interior)ν - coeficient de viscozitate cinematica, la o temperatura deK = rugozitate absoluta, k = 0,15 mmk/D = rugozitate relativa

λ = 0,0055 [1 + (20.000 kd

+ 106

Re)1/3]

10°C, ν = 1,31⋅10-6 m2/s

2340 < Re < 107

Dimensionarea conductelor instalaţiei cu sprinklere folosind rezistenţele hidraulice unitare

Rezistenţa hidraulică unitară A corespunzătoare unui anumit diametru dse defineşte ca fiind numeric egală cu pierderea de sarcină liniară hri ce se produce la trecerea unui debit q egal cu unitatea, printr-o conductă având lungimea l = 1 m şi se determină din relaţia:

225526

2

108

2qlAql

ddggv

dllihri ⋅⋅=⋅⋅⋅

⋅⋅⋅=

⋅⋅

⋅=⋅=

λπ

λ

56100826,0

dA λ

⋅=

60/iiiis pkHaqq ⋅=⋅==

Dimensionarea conductelor instalaţiei cu sprinklere folosind rezistenţele hidraulice unitarePierderea de sarcina totala pentru o ramura cu n sprinklere:

de unde:

( )( ) ( )( )( ) ( )( )

6)12()1(

...321

...32

...

21

1

22

22221

21

21

21

23

22

21

1

1

2

−⋅−⋅⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=

=+++⋅⋅=

=+×+×+⋅⋅=

=+++⋅⋅=⋅⋅=

∑

∑

−

=

−

=

nnnqlAjqlA

qlA

qqqlA

qqqlAqlAh

n

j

n

jjri

ii

ri

HalnnnhA

⋅⋅⋅−⋅−⋅⋅

= 2)12()1(6

Rezistenta hidraulica unitara

Punând condiţia ca debitele sprinklerelor extreme de pe o ramificaţie să nu difere cu mai mult de 15%, se obţine:

( )

iiriirii

ii

riii

ii

riii

ii

riiin

riiiniin

HHhHhHHa

hHa

HahHa

HahHa

qq

hHaqHaqqq

×≈×=⇒×=+

⇒=⋅+⋅

=⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

⋅

+⋅

⋅

+⋅==

+⋅=⋅=⋅=

3,03225,03225,1

3225,1

15,1 ,15,1

; ;15,1

2

2

2

2

1

11

Rezistenta hidraulica unitara

2

2

2

2

2

)12()1(33,1

)12()1(35,1/80,1

)12()1(35,1/80,1

)12()1(3,06

)12()1(6

i

i

ii

i

ii

i

ii

ri

alnnnA

alnnnA

HalnnnHA

HalnnnHA

HalnnnhA

⋅⋅−⋅−⋅=

⇒⋅⋅−⋅−⋅

=

⇒⋅⋅⋅−⋅−⋅

⋅=

⇒⋅⋅⋅−⋅−⋅

⋅⋅=

⇒⋅⋅⋅−⋅−⋅

⋅=

Valorile lui A

Se determina numarul de sprinklere de pe o ramuraSe determina ASe stabileste diametrul pe ramura => diametruconstant pe ramura

Metode de dimensionareDimensionarea conductelor instalaţiei cu sprinklere în condiţiile arătate mai sus se poate efectua într-unul din următoarele moduri:

prin adoptarea unui diametru constant al ramurii pe care se montează sprinklerele, folosind rezistenţele hidraulice unitare;

prin adoptarea unui diametru telescopic al ramurii pe care se montează sprinklerele (SR 12845-2010);

folosind o pierdere de sarcină liniară specifică medie, im, în mmH2O/m sau Pa/m, pentru ramura care se dimensionează;realizând acelaşi debit la fiecare sprinkler prin diafragmarea racordurilor acestora.

Determinarea debitelor sprinklerelor

Debitul pentru al doilea sprinkler

Debitul pentru al treilea sprinkler, etc11.11.11.11.112 );( , qqqfhhHaq rr ==+=

2.11.13

2.12.1

21.12.1

11.1

)(

rrii

r

hhHaq

qfhqqq

qq

++=

=+=

=

q a H h h hi i r r r4 1 1 1 2 1 3= + + +. . .

q a H h hi i r r6 1 1 1 5= + + +. ....

Echilibrarea ramurilor

Se considera H’ – presiunea la cel mai dezavantajatsprinklerSe calculeaza ramura in functie de necunoscuta H’Se determina H’ din conditia de echilibrareSe reface calculul pentru ramuraSe continua cu calculul tronsoanelor principale (a colectorului)Calculul se realizeaza pentru aria de declansare simultanaDebitul rezultat este cel final pt gospodaria de incendiu

Metode de dimensionareDimensionarea conductelor instalaţiei cu sprinklere în condiţiile arătate mai sus se poate efectua într-unul din următoarele moduri:

prin adoptarea unui diametru telescopic al ramurii pe care se montează sprinklerele;folosind o pierdere de sarcină liniară specifică medie, im, în mmH2O/m, pentru ramura care se dimensionează;realizând acelaşi debit la fiecare sprinkler prin diafragmarea racordurilor acestora.

Dimensionarea conductelor instalaţiei cu sprinklere folosind pierderea de sarcină liniară specifică medie

Se pune condiţia ca între debitele sprinklerelor extreme montate cel mai îndepărtat şi respectiv cel mai apropiat de punctul de intrare a apei, să nu existe o variaţie de debit mai mare de 15%: qn = 1,15 × q1.

,;1 ninii HaqHaq ⋅=⋅=

2

21

2

21

2

2 3225,1)15,1(

iii

nn a

qaq

aq

H⋅

===

( )

∑∑∑===

⋅=⋅

⋅−=

⋅

−= n

iii

n

iii

n

ii

nmed

la

q

la

q

l

HHi

1

2

21

1

2

21

1

1 23,035,1

13225,1

35,1

∑=

n

iil

1este suma lungimilor tronsoanelor de conducte pe traseul dintre sprinklerele extreme amplasate în aria de declanşare simultană.

Metode de dimensionareDimensionarea conductelor instalaţiei cu sprinklere în condiţiile arătate mai sus se poate efectua într-unul din următoarele moduri:

prin adoptarea unui diametru telescopic al ramurii pe care se montează sprinklerele;folosind o pierdere de sarcină liniară specifică medie, im, în mmH2O/m, pentru ramura care se dimensionează;realizând acelaşi debit la fiecare sprinkler prin diafragmarea racordurilor acestora.

Dimensionarea conductelor instalatiei cu sprinklere considerând acelasi debit la fiecare debit

debitul de calcul al unui tronson de conductă rezultă prin însumarea debitelor sprinklerelor alimentate cu apă din acel tronson de conductă.calculul hidraulic se efectuează mai întâi pentru traseul principal, de alimentate cu apă a sprinklerului cel mai dezavantajat, amplasat în sectorul cu n sprinklere cuprinse în aria de deplasare simultană. Cunoscând debitul de calcul al fiecărui tronson de conductă şi alegând viteze medii ale apei până la valoarea maximă admisă de 5 m/s, se efectueaza dimensionarea conductelor şi calculul pierderilor totale de sarcină in final, se determină sarcina hidrodinamică necesară pentru alimentarea cu apă a instalaţiei cu sprinklere. Ramurile secundare se dimensionează la sarcinile disponibile dinnodurile traseului principal de conducte al reţelei. Consecinţa acestui procedeu de calcul este că atât la racordul fiecărui sprinkler, cât şi pe ramificaţiile secundare trebuie prevăzute diafragme pentru consumarea sarcinii (presiunii) în exces he.

Calculul diagragmelor

Se detaliaza si se aplica in proiect metoda SR12845, curamuri telescopice

Calculul instalatiei de stingere a incendiilor cu sprinklere

Alegerea intensitatii de stingereAlegerea tipului de sprinklere (k, p)Amplasarea sprinklerelor pe planuriVerificarea intensitatii de stropireDeterminarea ariei de declansare simultanaStabilirea zonei de calculDimensionarea reteleiDeterminarea debitului de calcul alinstalatiei

Debitul de calcul al conductelor

a. debite de calcul pentru dimensionarea conductelor Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor, Qis, se determină considerând

funcţionarea simultană a sprinklerelor amplasate în aria A, de declanşare a sprinklerelor dintr-un compartiment de incendiu al clădirii, cu relaţia:

[l/s] (2.54)

în care:

n este numărul sprinklerelor prevăzute să funcţioneze simultan — montate în aria de declanşare As — determinat cu relaţia (2.53);

qisj — debitul specific pentru un sprinkler determinat cu relaţia (2.50).

∑=

=n

jisjis qQ

1

Etape de calcul

Realizarea schemei de calcul pentru aria de declansare simultanaNumerotarea tronsoanelor de calculRealizarea calculului de dimensionare pentruramura principalaRealizarea calculului de dimensionare pentruramurile secundare

Schema de calcul

Etape dimensionare

Se considera presiunea pentruprimul sprinkler, p1 [bar, mH2O]Se determina debitul pentruprimul sprinkler,Q1 = k sqrt(p) [l/min, l/s]se calculeaza pierderi de sarcina

pentru tronsonul 1.1,

Cine e lambda?

hri = il = λld⋅ v

g

2

2 = 8

106 2 5g dπ⋅ λd 5 lq2

hr1.1 = (il +hrloc)1.1

Coeficientul lui Darcy

Re =νvd

Calculul lui lambda – Darcy (Moody) - :

v – vitezaD – diametrul conductei (interior)ν - coeficient de viscozitate cinematica, la o temperatura deK = rugozitate absoluta, k = 0,15 mmk/D = rugozitate relativa

λ = 0,0055 [1 + (20.000 kd

+ 106

Re)1/3]

10°C, ν = 1,31⋅10-6 m2/s

2340 < Re < 107

Pierderi de sarcina in conducte (Hazen Williams) – varianta SR 12845

Calculullungimiiechivalente

Determinarea debitelor sprinklerelor

Debitul pentru al doilea sprinkler

Debitul pentru al treilea sprinkler, etc11.11.11.11.112 );( , qqqfhhHaq rr ==+=

2.11.13

2.12.1

21.12.1

11.1

)(

rrii

r

hhHaq

qfhqqq

qq

++=

=+=

=

q a H h h hi i r r r4 1 1 1 2 1 3= + + +. . .

q a H h hi i r r6 1 1 1 5= + + +. ....

Tabel – celule de calcul

Nr. tronson

sau sprinkler qsp qc l d dint v k/d Re λ i

l/s l/s m mm mm m/s [-] [-] [-] mH2O/m1 2 3 4 6 7 8 9 10 11 12

hri Σhri Σζ hrl Σhrl Σhri+Σhrl Hu Hg HnecmH2O mH2O mH2O mH2O mH2O mH2O m m13 14 15 16 17 18 19 20 21

Tabel de calculNr.

tronson sau

sprinkler qsp qc l d dint v k/d Re λ i hri Σhri Σζ hrl Σhrl Σhri+Σhrl Hu Hg Hnec hel/s l/s m mm mm m/s [-] [-] [-] mH2O/m mH2O mH2O mH2O mH2O mH2O mH2O m m m

1 2 3 4 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 18

Aria de declansare A1

ν= 1.3E-06 m2/sRamura 1 dreapta k= 0.00015 m

1 1.11386 71.1 1.1139 2.60 32 0.0360 1.09 0.00417 30211 0.03236 0.14263 0.37084 0.37084 2.8 0.17084 0.17084 0.54168 7 – 7.54168 –2 1.15616 – –

1.2 2.27 2.65 40 0.0419 1.65 0.00358 52899 0.03019 0.263797 0.69906 1.0699 0.5 0.069048 0.23989 1.30979 7 – 8.30979 –3 1.2136 – –

1.3 3.4836 2.40 50 0.0531 1.57 0.00282 64057 0.02839 0.161854 0.38845 1.45835 0.5 0.063043 0.30293 1.76128 7 – 8.76128 –4 1.24614 – –

1.4 4.7298 2.30 50 0.0531 2.14 0.00282 86971 0.02795 0.281458 0.64735 2.1057 0.8 0.185939 0.48887 2.59457 7 – 9.59457 –5 1.30405 – –

1.5 6.0338 0.90 65 0.0689 1.62 0.00218 85508 0.02645 0.046112 0.0415 2.1472 2.3 0.306912 0.79578 2.94299 7 – 9.94299 –dq= 14.5846 %

1'-2' 9.9488 2.50 100 0.1053 1.14 0.00142 0.0242 0.038225 0.09556 2.24277 1.3 0.086447 0.88223 3.125 7 – 10.125 –Colector

Diametre nominale, exterioare, interioare

STAS 7656Dn Dext gros. Perete dint

1 10 17.2 2.3 12.62 15 21.3 2.6 16.13 20 26.9 2.6 21.74 25 33.7 3.2 27.35 32 42.4 3.2 366 40 48.3 3.2 41.97 50 60.3 3.6 53.18 65 76.1 3.6 68.99 80 88.9 4 80.910 100 114.3 4.5 105.311 125 139.7 5 129.712 150 165.1 5 155.1

Echilibrarea ramurilor

Se considera H’ – presiunea la cel mai dezavantajatsprinklerSe calculeaza ramura in functie de necunoscuta H’Se determina H’ din conditia de echilibrareSe reface calculul pentru ramuraSe continua cu calculul tronsoanelor principale (a colectorului)Calculul se realizeaza pentru aria de declansare simultanaDebitul rezultat este cel final pt gospodaria de incendiu

Echilibrare ramuri sprinklere

Determinarea lui A -> hr = Alq2

Dn Dext gros. Perete dint w Re lambda A

1 10 17.2 2.3 12.6 8.02 77137.98 0.0402 10.45482 15 21.3 2.6 16.1 4.91 60368.86 0.0378 2.88783 20 26.9 2.6 21.7 2.70 44789.80 0.0354 0.60764 25 33.7 3.2 27.3 1.71 35602.15 0.0339 0.18485 32 42.4 3.2 36 0.98 26998.29 0.0327 0.04466 40 48.3 3.2 41.9 0.73 23196.62 0.0322 0.02067 50 60.3 3.6 53.1 0.45 18303.93 0.0319 0.00628 65 76.1 3.6 68.9 0.27 14106.51 0.0322 0.00179 80 88.9 4 80.9 0.19 12014.07 0.0327 0.0008

10 100 114.3 4.5 105.3 0.11 9230.19 0.0338 0.000211 125 139.7 5 129.7 0.08 7493.74 0.0351 0.000112 150 165.1 5 155.1 0.05 6266.53 0.0365 0.0000

Calculul instalatiei de stingere a incendiilor cu sprinklere

Alegerea intensitatii de stingereAlegerea tipului de sprinklere (k, p)Amplasarea sprinklerelor pe planuriVerificarea intensitatii de stropireDeterminarea ariei de declansare simultanaStabilirea zonei de calculDeterminarea debitului de calcul al instalatieiDimensionarea reteleiEchipamente de control si semnalizareGospodaria de incendiu

Timp de operare al sprinklerelor

SR 12845LH 30 min;OH 60 min;HHP 90 min;HHS 90 min.

NP086/05 – 60 minSTAS 1478/90 – 60 minVolumul de apa pentru sprinklere este intangibil:Vspk = Qc,spk x 60 min

Gospodaria de apa – statia de pompare

Camera echipamentelor de alimentare cu apăCamera echipamentelor de alimentare cu apă, ca de exemplu pompe, hidrofoare şi rezervoaregravitaţionale, nu trebuie amplasate în clădiri sauanexe ale acestora în care au loc procese tehnologicepericuloase sau există pericol de explozie.Sursele de apă, robinetele de oprire, supapa de control şi semnalizare trebuie montate astfel încât să fie uşoraccesibile chiar şi într-o situaţie de incendiu. Toateaceste componente ale surselor de apă trebuiemontate astfel încât să fie ferite de intemperii şi să fie protejate împotriva îngheţului.

Protecţie la îngheţPostul de control şi conducta de alimentare trebuiemenţinute la o temperatură de minimum 4°C.

Accesorii obligatoriiAparate de încercare a instalaţiei

Instalaţiile sprinkler trebuie permanent monitorizate cuajutorul dispozitivelor de măsurare a presiunii şi debitului

La supapa de control şi semnalizareUn dispozitiv de măsurare a debitului trebuie montat la fiecare supapă de control şi Semnalizare; Un robinet de încercare a debitului suplimentar, dacăcaracteristica de pierdere de debit nu este specificată, montat pe supapă, în aval de robinetul de oprire principal, pentru a obţine informaţii despre presiunea de alimentare.Este recomandat ca robinetele de încercare ale debitului şi reţeaua de canalizare să aibă un diametru nominal de 40 mm pentru instalaţiile de clasă LH şi de 50 mm pentrucelelalte instalaţii.