Curs 6 Si 7 Artroza Curs

Embed Size (px)

Citation preview

CURSUL NR.7 SI 8/BFT BOALA ARTROZICA

BOALA ARTROZICADefinitie, clasificare (primara, secundara) Epidemiologie Etiologie: factorii de risc Patogenie Manifestari clinice, radiologice, biologice Artrozele periferice : mana, genunchi, sold Artrozele vertebrale : spondiloza, discartroza, artroza interfatetara, spondiloza hiperostozanta Evolutie si prognostic Principii de tratament

CE ESTE ARTROZA ?Boala articulara progresiva caracterizata prin durere, redoare articulara si limitarea miscarii. NU ESTE UN PROCES NORMAL DE IMBATRANIRE !

BOALA ARTROZICA : sinonimeReumatism articular degenerativ; degenerativ; Artrita hipertrofica; Osteoartroza; Boala artrozica vertebro-periferica. vertebroOsteoartrita

BOALA ARTROZICA : definitie/patogenieBoala cu manifestari exclusiv articulare aparute prin deteriorarea cartilajului articular, prin remodelarea osului subcondral, si ocazional prin inflamatie sinoviala reactionala.

Procesul patologic nu afecteaza numai cartilajul articular ci include osul subcondral, ligamentele, capsula, membrana sinoviala si musculatura periarticulara. periarticulara.

Boala artrozica simptomatica : definitia de cazDefinitia de caz : artroza simptomatica confirmata radiologic sau artroza clinica; Artroza simptomatica : prezenta durerii in articulatie in majoritatea zilelor din luna anterioara Artroza radiologica : prezenta scorului radiologic Kellgren- Lawrence 2.

Boala artrozica : grup de boli distincte clasificarePrimara (idiopatica) : Localizata : orice articulatie sinoviala poate fi afectata, dar genunchiul, soldul, articulatiile mici ale mainilor sunt localizarile periferice cele mai frecvente ale artrozei Generalizata (afecteaza > 3 arii articulare) Secundara : prezenta unui factor etiologic local sau sistemic

BOALA ARTROZICA: epidemiologieEste cea mai frecventa boala reumatismala a omului.

Afecteaza 10% din populatia globului.

Reprezinta a doua cauza de suferinta cronica dupa bolile cardiovasculare. Prevalenta creste odata cu varsta :< 0,1% intre 25 - 30ani > 80% dupa varsta de 55 ani (modif RX)

BOALA ARTROZICA : epidemiologiePrincipala cauza de disconfort si incapacitate functionala la batrani. Cresterea morbiditatii si mortalitatii generale. Problema socio-economica: sociocosturi directe prin ingrijire medicala (15 miliarde dolari/an) si indirecte prin scaderea productivitatii in munca, invaliditate (50 miliarde USD/an).

Boala artrozica : epidemiologiePREVALENTA(varsta>50 ani) OSTEOARTRITA RADIOLOGICA OSTEOARTRITA SIMPTOMATICA

GENUNCHI OLD MNA

25% 11% 41%

13% 5% 3%(1,2,3,4)

Discrepanta intre manifestarile radiologice si boala clinica

BOALA ARTROZICA : etiopatogenieIncomplet elucidata Complexa, multifactoriala :integritatea articulara, predispozitia genetica inflamatia locala, agresiunea mecanica, procesele celulare si biochimice

Boala artrozica : factorii de riscVarsta :cel mai puternic factor de risc asociat artrozei : prevalenta prevalenta modificarilor radiologice de boala artrozica sub 0,1% pentru varstele intre 25-34 ani si 25peste 80% pentru populatia cu varste peste 55 ani (National Health and Nutrition Examination Survey ) (1,2).este (1,2).este prezent indiferent de localizarea bolii artrozice

Alti factori de risc se coreleaza cu localizarea artrozei (3)

Factori de riscGradul de evidenTipul de OA PuternicVirsta Sexul feminin Activitatea fizica Obezitatea Densitatea osoasa Traumatism anterior Terapie hormonala (protector) Virsta Virsta

IntermediarVitamina D Fumatul (protector) Aliniamentul

SugeratForta musculara le nivelul cvadricepsului (protector) Activitati sportive intense

Incidenta Genunchi

old Mana Progresia Genunchi

Activitatea fizica Obezitatea Activitatea fizica Forta strngerii

Traumatismul Activitati sportive intense Factorul ocupational Activitati sportive intense

Virsta

Vitamina D Terapie hormonala (protector) Aliniamentul Activitatea fizica

Activitati sportive intense

old

Virsta

Obezitatea Activitati sportive intense

FACTORI ETIOLOGICI /RISCSUSCEPTIBILITATEVarsta Sexul feminin Obezitate Ereditate Traumatisme Utilizare repetata - ocupationala - recreationala

FACTORI MECANICI

PATOGENIE Modificarile degenerative in OA incep la nivelul cartilajului articular si apar prin perturbarea balantei intre sinteza si degradarea cartilajului.

Anabolism Catabolism

Sinteza componentelor matricei cartilajului Degradarea componentelor matricei cartilajului

PatogenieModificarea cartilajului (Procesul de degradare depaseste biosinteza si apar fisuri, eroziuni, ulceratii)

Cartilaj

Osteofit Os

Modificari osoase (Osteoscleroza, osteofitoza prin proliferare osoasa excesiva)

Sinteza Degradare

Modificare sinoviala (Inflamatia cronica a sinovialei)

Boala artrozica : mai mult decat o boala a cartilajului!Ligamentele colaterale ale articulatiilor IPD au rol central in fazele precoce ale artrozei nontraumatica, leziunile entezelor fiind responsabile de modificarile osului si ale structurilor periarticulare (1) Inflamatia sinovialei este prezenta in fazele precoce ale artrozei (2,3)

Boala artrozica : mai mult decat oboala a cartilajului!Sursele durerii in boala artrozica :Sinovita Revarsatul lichidian Modificarile osului subcondral Prezenta osteofitelor multiple

Boala artrozica : grup de boli distincteArtrozele primare periferice difera (1) prin :Epidemiologie Asocierea preferentiala cu anumiti factori de risc Evolutie si prognostic Raspunsul la tratament

BOALA ARTROZICA : diagnostic

Cand ne gandim la boala artrozica ?

BOALA ARTROZICA : particularitatiManifestari clinice exclusiv articulare Afectarea articulatiilor mobile ( sinoviale, diartrodiale ) Afectare inegala si asimetrica Localizare articulara preferentiala : mana, picior, sold, genunchi, coloana vertebrala Debut insidios, dupa 40 de ani

BOALA ARTROZICA manifestari cliniceSimptomatologie clinica :Durere (de obicei calmata prin repaus) Redoare (de scurta durata) Limitare functionala (uneori importanta)

Semne clinica :Crepitatii Tumefiere articulara ferma (ingrosarea articulatiei prin hipertrofie osoasa) Puncte dureroase periarticulare Revarsate sinoviale Reducerea mobilitatii

Boala artrozica : particularitati cliniceModificarea caracterelor clinice :Agravarea brusca a durerii Aparitia durerii nocturna Prelungirea perioadei de redoare Aparitia sinovitei si/sau a efuziunii lichidiene

Se coreleaza cu episoadele de activitate induse de traumatisme sau depunerile de cristale (1) Boli concomitente : metastazele, boala Paget, necroza aseptica, infectii, inflamatii

Clasificarea radiografic

Kellgren-Lawrence (1)

Boala artrozica : modificarile radiologiceGradul 0 I II III IV Severitatea osteoartritei Nu ndoielnic Minim Moderat Sever Modific ri radiografice Normal Osteofite mici, semnifica ie ndoielnic Osteofite mari, spa iu articular normal ngustare moderat a spa iului articular ngustare sever a spa iului articular cu scleroza osului subcondral

Clasificarea Kellgren-Lawrence este cea mai utilizata in studiile epidemiologice(2) Modificarile gr 1 ar putea sa nu fi considerate OA ci asociate varstei (2)1.Kellgren JH, Lawrence JS. Osteoarthritis and disk degeneration in an urban population. Annals of 1958. 2. Thorstensson CA et al Ann Rheum Dis 2004

BOALA ARTROZICA manifestari radiologice Manifestari radiologice tipice: tipice: Osteofitoza Ingustarea spatiului articular Cresterea densitatii osului subcondral Chistele subcondrale

Boala artrozica : modificari biologice Nu exista modificari ale testelor de laborator cu valoare diagnostica in boala artrozica primara Dar hsPCR se poate pozitiva in artrozele erozive ale mainii (1), in artrozele de sold si genunchi cu manifestari clinice severe (2,3) si poate reprezenta un indicator de boala progresiva in artrozele precoce de genunchi (4) Lichidul sinovial : leucocite < 2000mm, aspect clar, serocitrin, vascozitatea redusa

1.L Punzi,et al, Ann Rheum Dis, 2005, 64 2. Wolfe F, et al, J Rheumatol, 1997, august; 28 (8): 1486 3. Sturmer T, et al, Ann Rheum Dis 2004,63 4 Spector TD, et al Arthritis & Rheumatism, 1997, aprilie; 40

BOALA ARTROZICA PERIFERICA : diagnostic Semnele clinice sunt sugestive dar nespecifice Modificari biologice necaracteristice Discrepanta intre manifestarile clinice si radiologice ACR 1981 : criteriile de clasificare pentru atrozele periferice primare (sold, genunchi, maini ) validate prin doi parametrii Sensibilitate Specificitate

Importanta problemei Artroza genunchiului reprezinta principala cauza de durere, disabilitate si costuri in populatia generala, in special la varstnici (1)

1. The Framingham Study, Arthritis & Rheumatism, 2001

EpidemiologiePrevalenta artrozei de genunchi simptomatice 1111-13% (1,2,3,4) (1,2,3,4)

Artroza de genunchi simptomatica este cea mai frecventa localizare a bolii artrozice periferice (5)

1. 2. 3. 4. 5.

Peat G, McCarney R, Croft P.AnnRheumDis 2001 Bedson J,et al Family Practice 2005 Lau EM, et al, Clinical Orthopaedics & Related Research.1996 Croft P.et al 2007. Mannoni A et al. Ann Rheum Dis 2003

Factorii de risc Varsta (Grotle M et al,AnnRheumDis 2006) Obezitatea (Mazzuca SA et al, Ann Rheum Dis 2003; Manninen P et al,AnnRheumDis 2004) Densitatea minerala osoasa (Hart et al, AnnRheumDis, 1994; Zhang et al,JRheumatology, 2000 ; Hart D et al, Arthritis&Rheumatism,2002)

Factorii ocupationali (Anderson et al, AmJEpidemiology, 1988; McAllindon et al, Am JMed, 1999; von Porat A, Roos E, AnnRheumDis, 2004; Zhang et al,Arthritis&Rheumatism, 2004)

Leziunile anterioare (von Porat A, Roos E, AnnRheumDis, 2004; Boszotta et al, AktuelleTraumtol 1994; Neyret P et al, BrJ Rheumatology, 1994)

Factorii genetici (Spector et al, BMJ, 1996; Neame R et al, AnnRheumDis, 2004;Jones G et al, AnnRheumDis,2004)

Tabloul clinic : simptomatologie Durerea (de obicei cu localizare mediala) Blocajul articular Instabilitatea articulara

Tabloul clinic : semnele clinice Cracmentele Deformarile osoase: genu varum, genu valgum,etc Sinovita si efuziunea articulara

Hooper M et al; Arthritis and Allied Conditions, 2004

Tablou clinic: examen clinicManevrele cu mare specificitate:-Palparea chistului Baker in portiunea mediala a fosei poplitee - sensibilitatea pe linia articulara mediala in artroza compartimentului medial - manevra calcai - fese in efuziunea articularaAnderson R, Evaluation of adult patient with knee pain, Uptodate, 2007

Examenul radiologic Stadializare Kellgren-Lawrence 2 Alhadlaq HA, Y Xia, J BMoody, J R Matyas. Ann Rheum Dis 2004

Osteofitele se coreleaza cu durerea Felson et al, Rheumatology,2005

Pensarea spatiului articular se coreleaza cu progresia bolii Sugiyama S, M Itokazu, Y Suzuki, K Shimizu. Ann Rheum Dis2003; Bruyere O et al, AnnRheumDis, 2005

Modificarile osului subcondral se coreleaza cu durerea nocturna si progresia bolii Dieppe P, Arthritis&Rheumatism,2005

Mai sensibila decat examinarea clinica (sinovita) Song et al,AnnRheumDis, 2007

Ultrasonografia

Comparativa cu RMN (efuziune articulara si chist Baker)Conaghan P et al, AnnRheumDis, 2005; DAgostino M, AnnRheumDis, 2006

In artroza de genunchi este standardul de aur in evidentierea inflamatiei sinoviale (sinovita si efuziune) Hill et all,AnnRheumDis, 2007 si evaluarea progresiei Cicuttini,AnnRhemDis, 2004 ; Ionichenok N et al, AnnRheumDis,2006

Rezonanta magnetica nucleara

Rol diagnostic pentru gonalgie asociata cu blocaj sau instabilitate : distructie meniscala sau ligamentara Jackson, JL, O'Malley, PG,Kroenke, K. Evaluation of acute knee pain in primary care. Ann Intern Med 2003)

Evidentiaza leziunile periarticulare Hill etall, Arthritis Rheum 2003

Metode de scorificare

Rhodes LA et al, Rheumatology,2005

Diagnosticul diferential Sindromul patelofemural : durere de genunchi anterioara i bilateral ce apare la pacien ii tineri (< 45 ani). Artrit monoarticular determinat de microcristale (gut , pseudogut ), spondilartropatii seronegative, artrit reumatoid Hemartroz (posttraumatic)

Diagnosticul diferential

Boala artrozica secundara care afecteaza cu predilectiegenunchiul (artroza de genunchi secundara ):

Afectiunile mecanice locale: ruptura de menisc, dislocare menisc, patelara, modificari de ax Bolile reumatice inflamatorii cronice Afectiunile hematologice: discrazii sanguine (hemartroza) (hemartroza) Bolile endocrine: acromegalie, hipotiroidia Bolile metabolice : boala depozitelor de cristaleHooper M et al; Arthritis and Allied Conditions, 2004

Diagnosticul artrozei primare de genunchi (1) (Arthritis &Rheumatism, 1986)DURERE plus cel putin 3 criterii clinice din 1) Varsta > 50ani 2) Redoare < 30 3) Cracmente 4) Durere la palparea reperelor osoase 5) Tumefiere articulara ferma 6) Absenta modificarilor de temperatura localaSENSIBILITATE 95% SPECIFICITATE 65%Altman R; Asch E; Bloch D; Bole G; Borenstein D; Brandt K; Christy W; Cooke TD; Greenwald R; Hochberg M; et al Arthritis Rheum 1986 Aug;29(8):1039-49

Diagnosticul artrozei primare de genunchi (2) (Arthritis &Rheumatism, 1986)DURERE plus 6 criterii clinice: Criterii de laborator : VSH < 40 / 1h FR < 1/40; Lichid sinovial noninflamator (leucocite< 2000mm, culoare clara, vascozitate redusa)

SENSIBILITATE 92% SPECIFICITATE 75%Altman R; Asch E; Bloch D; Bole G; Borenstein D; Brandt K; Christy W; Cooke TD; Greenwald R; Hochberg M; et al Arthritis Rheum 1986 Aug;29(8):1039-49

Diagnosticul artrozei primare de genunchi (3) (Arthritis &Rheumatism, 1986)DURERE plus 3 criterii clinice : Varsta > 50ani Redoare < 30 Crepitatii

Modificari radiologice : Prezenta osteofitelor SENSIBILITATE 91% SPECIFICITATE 86%Altman R; Asch E; Bloch D; Bole G; Borenstein D; Brandt K; Christy W; Cooke TD; Greenwald R; Hochberg M; et al Arthritis Rheum 1986 Aug;29(8):1039-49

Diagnosticul artrozei primare de genunchi (3) (Arthritis &Rheumatism, 1986)DURERE plus 3 criterii clinice : Varsta > 50ani Redoare < 30 Crepitatii

Modificari radiologice : Prezenta osteofitelor SENSIBILITATE 91% SPECIFICITATE 86%Altman R; Asch E; Bloch D; Bole G; Borenstein D; Brandt K; Christy W; Cooke TD; Greenwald R; Hochberg M; et al Arthritis Rheum 1986 Aug;29(8):1039-49

RecomandariDiagnosticul artrozei primare de genunchi simptomatice: simptomatice Examenul clinic Examenul radiologic

Sinovita clinica Efuziune lichidiana chist BakerAnalize de laborator: VSH,PCR VSH,PCR FR Ultrasonografie ??? Ex lichidului sinovial sinovial Ultrasonografie

Blocaj/instabilitate

RMN

Clasificarea pacientilor asimptomatici cu modificari radiologice prezente nu este lamurita. lamurita.

Importanta problemei:Artroza de old:

o problema in crestere in societatile vestice; o cauza majora de morbiditate si disfunctionalitate, in special la pacientii virstnici; o conditie musculo-scheletala cu consecinte economice musculomajore.( 1,2)

1. 2.

1. Gabriel SE, Crowson CS, O'Fallon WM. J Rheumatol 1995 2. Hadler NM. Osteoarthritis as a public health problem. Clin Rheum Dis 1985

Boala artrozica : epidemiologiePREVALENTA(varsta>50 ani) OSTEOARTRITA RADIOLOGICA OSTEOARTRITA SIMPTOMATICA

GENUNCHI OLD MNA

25% 11% 41%

13% 5% 3%(1,2,3,4)

Discrepanta intre manifestarile radiologice si boala clinica

1.Lau EM, Symmons DP, Croft P.. Clinical Orthopaedics & Related Research.1996 2.Croft P. The 5% symptomatic OA prevalence. 2007. Ref ID: 2882 3. Peat G, McCarney R, Croft P.AnnRheumDis 2001 4.Bedson J,et al Family Practice 2005

Importanta problemei:Artroza de old:

o problema in crestere in societatile vestice; o cauza majora de morbiditate si disfunctionalitate, in special la pacientii virstnici; o conditie musculo-scheletala cu consecinte economice musculomajore.( 1,2)

1. 2.

1. Gabriel SE, Crowson CS, O'Fallon WM. J Rheumatol 1995 2. Hadler NM. Osteoarthritis as a public health problem. Clin Rheum Dis 1985

EpidemiologiePrevalenta artrozei de sold simptomatica la populatia Caucaziana nu s-a schimbat in ultimele patru decade : 3-6% (1) Pentru artroza simptomatica frecventa localizarii la nivelul soldului este de 7,7%(2); Pentru grupul de virsta 45-64 ani artroza de sold este mai frecventa la barbati(3);

1.J Am Acad Orthop Surg, Vol 9, No 5, September/October 2001, 320-327. 2001 the American Academy of Orthopaedic Surgeons Primary Osteoarthritis of the Hip: Etiology and Epidemiology Franklin T. Hoaglund, MD and Lynne S. Steinbach, MD 2.Mannoni A si colab. Epidemiological profile of symptomatic osteoarthritis in older adults: a population based study in 3.Dicomano, Italy. Ann Rheum Dis 2003; 62: 576-578 Silman AJ, Hochberg MC. Epidemiology of the rheumatic diseases. Oxford: Oxford University Press, 1993.

Simptome si semneSimptome: Durerea - localizata in regiunea inghinala sau pe partea interna a coapsei, adesea iradiata la nivelul genunchiului; Redoare matinala prelungita si durere nocturna (in boala severa); Semne: Postura antalgica; Semnul Trendelenburg; Limitarea miscarilor in articulatia soldului.1.Moskowitz, RW, Holderbaum, D. Clinical and laboratory findings in osteoarthritis. In: Arthritis and Allied Conditions, Koopman WJ (Ed), Williams & Wilkins, Baltimore 2001. p.2216. 2. Altman, R, Alarcon, D, Appelrouth, D, et al. The American College of Rheumatology criteria for the classification of osteoarthritis of the hip. Arthritis Rheum 1991; 34: 505.

Examinarea solduluiManevre specifice (1,2): (1,2):- Rotatie interna si externa limitata - Flexie limitata (< 115) insotite de durere usoara (< 115 severa; - Manevra Patrick pozitiva;

Moder, KG, Hunder, GG. Examination of the joints. In: Textbook of Rheumatology, 5th edition, Kelley, WN, Harris, Ed, Ruddy, S, et al (Eds), WB Saunders, Philadelphia 1997, p.364.

1.

Investigatii imagistice: radiografia Stadializarea Kellgren Lawrence 2 (1); Modificarile radiologice: - ingustarea spatiului articular; - osteofite; - scleroza (2,3,4) Radiografia este necesara pentru confirmarea diagnosticului (2,3,4); La pacientii cu durere la nivelul soldului, radiografia ??? are un rol foarte important in identificarea riscului crescut pentru progresia catre artroza de sold (5);1. Alhadlaq HA, Y Xia, J B Moody, J R Matyas. Ann Rheum Dis 2004 2. Altman R. ACR Criteria Artrithis Rheum 1991; 3. Zhang W. Doherty et. AL ESCISIT, Ann Rheum Dis 2005 4. Lane NE at al. J Rheumatology 1993 5.Max Reijman, J M W Hazes,H.A.P Pols,R M D Bernsen,B W Koes,S M A Bierma-Zeinstra,; BMJ 2005;

Investigatii imagistice : Ultrasonografia Ultrasonografia este o metoda reproductibila in evaluarea modificarilor suprafetei osoase, a inflamatiei sinoviale si a prezentei lichidului in artroza de sold (1). Durerea nocturna la pacientii cu artroza de sold se coreleaza cu prezenta revarsatului in articulatie in >90% din cazuri, fiind mai sensibila decat examinarea ecografica (2). Ultrasonografia nu trebuie considerata un substitut pentru evaluarea radiolgica in OA de sold , ci ca o sursa suplimentara de informatie(1).1. E Qvistgaard, S Torp-Pedersen, R Christensen, H Bliddal,5 May 2006; Ann Rheum Dis). Torp2. Fldes K, Blint P, Gal M J Rheumatol 1992;19:17568. 1992;19:1756

Investigatii imagistice: RMN

Detecteaza modificarile precoce de la nivelul cartilajului si osului sugestive pentru artroza de sold; Nu este necesara pentru diagnosticul artrozei de sold; Este indicata in cazul durerii cronice de sold de cauza neelucidata.

1.Dougados M, 1.Dougados M, Harris ED, et al., eds. Kelleys textbook of rheumatology,Philadelphia:Elsevier/Saunders, 2005. rheumatology, 2. Steinberg GG et al Bara Orthopaedics in primary care3rd ed. Baltimore: Lippincott Williams &Wilkins, 1999.

Diagnostic diferentialDIAGNOSTICARTROZA DE SOLD

EXAMINAREREDOARE SI DURERE USOARA/MODERATA LA ROTATIE INTERNA/ EXTERNA/ AMINDOUA DURERE LA PALPAREA TROHANTERULUI HIPOESTEZIA/PARESTEZIA FETEI ANTEROLATERALE A COAPSEI DURERE SEVERA LA ROTATIE INTERNA / EXTERNA DURERE SEVERA LA ROTATIE INTERNA / EXTERNA DUPA TRAUMATISM PULS DIMINUAT LA A.DORSALA A PICIORULUI SI LA A. TIBIALA POSTERIOARA MANEVRA PICIOR INTINS + (LASSEQUE?) DURERE AGRAVATA DE FORTA APLICATA PE FEMUR ?

CONFIRMARERADIOGRAFIA DE PELVIS AP

BURSITA TROHANTERICA MERALGIA PARESTEZICA NECROZA AVASCULARA DE SOLD, ARTRITA SEPTICA, ARTRITA ACUTA FRACTURA OCULTA DE SOLD

ANESTEZIE LOCALA

MRI RADIOGRAFIA DE PELVIS AP ASPIRATIE PRIN FLUORORSCOPIE MRI RADIOGRAFIA DE PELVIS AP ECO DOPLLER

INSUFICIENTA VASCULARA

RADICULOPATIA LOMBARA AFECTAREA PRIMARA SAU SECUNDARA A FEMURULUI

CT, MRI CU COMPRESIE RADICULARA RADIOGRAFIA DE FEMUR, SCINTIGRAFIE OSOASA

Evaluation of the adult with hip pain Bruce C Anderson, MD- UPTODATE 2007

Artroza secundara de soldBoli congenitale : Displazia congenitala de sold; Slipped capital epiphysis; Boala Legg-Calve-Perthes ; Ocronoza; Hemocromatoza; Acromegalie Hiperparatiroidism; Hipotiroidism.

Boli metabolice :

Boli endocrine :

Koopman WJ (Ed), Arthritis and Allied Conditions, Lippincot, Williams & Wilkins, Philadelphia 2005

Diagnosticul artrozei primare de sold (Arthritis &Rheumatism, 1986) Durere spontana localizata in regiunea inghinala la mers, ortostatism prelungit Limitarea rotatiei interne Durerea provocata de rotatia interna Redoarea matinala 50aniSENSIBILITATE : 86% SPECIFICITATE : 54%Altman, R, Alarcon, D, Appelrouth, D, et al. The American College of Rheumatology criteria for the classification of osteoarthritis of the hip. Arthritis Rheum 1991; 34: 505.

Durere spontana localizata in regiunea inghinala la mers, ortostatism prelungit Criterii radiologice : osteofit femural sau acetabular ngustarea spatiului articular (superior, axial sau medial)

Diagnosticul artrozei primare de sold (Arthritis & Rheumatism, 1986)

VSH < 20mm/hSENSIBILITATE : 89% SPECIFICITATE : 91%

Altman, R, Alarcon, D, Appelrouth, D, et al. The American College of Rheumatology criteria for the classification of osteoarthritis of the hip. Arthritis Rheum 1991; 34: 505.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC Se stiu putine lucruri despre istoria naturala a osteoartritei soldului; Are probabil cel mai prost prognostic dintre celei trei localizari ale bolii; Un numar semnificativ de pacienti ajung, intr-o perioada de 1-5 ani, sa necesite protezarea soldului; In unele cazuri , osteoartrita de sold se vindeca spontan, cu imbunatarirea atat a modificarilor radiologice, cat si a simptomatologiei.

DRAFT FOR CONSULTATION Osteoarthritis National clinical guideline for the careand management of osteoarthritis in adults

RecomandariDiagnosticul artrozei primare de sold simptomatice:

Examen clinic; Analize de laborator(reactanti de faza acuta); Examen radiologic.Investigatiile imagistice suplimentare se recomanda in cazul problemelor de diagnostic.

Importanta problemei Una dintre cele mai frecvente afectiuni musculoscheletale ce cauzeaza durere in articulatiile afectate si periarticular, tumefactie, rigiditate, deformare si pierdere gradata a functionalitatii 1,2 Poate aparea relativ devreme in cursul vietii, aparea reducand capacitatea de munca a pacientilor 3

1. 2. 3.

Fife RS. Primer on the Rheumatic Diseases, 11th ed. Atlanta, Georgia: Arthritis Foundation, 1997 Hochberg MC. Primer on the Rheumatic Diseases, 11th edn. Atlanta, Georgia: Arthritis Foundation, 1997 Research in hand osteoarthritis: time for reappraisal and demand for new strategies. An opinion paper

Epidemiologie (2) Prevalenta artrozei de maini in functie de criteriul radiologic si localizare: Articulatiile IFD au fost cel mai frecvent afectate (47.3%) Articulatiile CMC1/TS (35.8%), Articulatiile IFP (18.2%), Articulatiile MCF (8.2%)

Dahaghin et al ARD, 2006 (Rotterdam study)

Epidemiologie (3) Afectarea poliarticulara interfalangiana este considerata un marker pentru artroza generalizata (1) Cea mai frecventa asociere este intre artroza de maini si artroza de genunchi (2 (15%) (2)

Kellgren J. H. Moore. Generalised osteoarthritis and Heberdennodes. Br. Med. 1952; 1; 181-3 1812. Dicomano, Italy. Ann Rheum Dis 2003; 62: 576-578 Silman AJ, Hochberg MC. Epidemiology of the 576rheumatic diseases. Oxford: Oxford University Press, 1993.

1.

Prognostic si evolutie Frecvent prognostic bun Cele mai multe cazuri devin asimptomatice dupa cativa ani Pot persista tumefactii dure la nivelul IFD/IFP (noduli Heberden/Bouchard) Implicarea CMC1 posibil prognostic mai prostDRAFT FOR CONSULTATION Osteoarthritis National clinical guideline for the careand management of osteoarthritis in adults

Factori de risc 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.1. 2. 3. 4. 5 6

Sunt mai putin cunoscuti decat in cazul genunchiului si soldului Factorii de risc indiscutabili asociati cu artroza mainilor : Varsta (1) Sexul feminin(2) Obezitatea (indexul de masa corporala)(3) Factorii biomecanici (ocupationali)(4) Fumatul (factor protectiv) (5) protectiv) Factorii genetici (agregarea familiala)(6) Hipermobilitatea pt CMC IEpidemiology of osteoarthritis: Zoetermeer survey. Comparison of radiological osteoarthritis in a osteoarthritis: survey. Dutch population with that in 10 other populations.J L van Saase , L K van Romunde , A Cats , J P populations. Vandenbroucke , H A Valkenburg Cushnagan J, Dieppe P. Study of 500 patients with limb joint osteoarthritis. I. Analysis by age, sex, and distribution of symptomatic joint sites. Ann Rheum Dis 1991;50:813. 1991;50:8 The Rotterdam Study, Annals of the Rheumatic Diseases 2007;66:916-920 S Dahaghin 1 2007;66:916Hand use and patterns of joint involvement in osteoarthritis. A comparison of female dentists and teachers S. Solovieva, T. Vehmas1, H. Riihimki, K. Luoma2 and P. Leino-Arjas Leino(Petersson IF, Jacobsson LTH. Osteoarthritis of the peripheral joints. Best Pract Res Clin Rheumatol 2002;16:74160 2002;16:741 Familial agregation of osteoarthritis-Baltimore Longitudinal Study on Aging-Rosemarie Hirsch, osteoarthritisAgingRobert Hanson

Clasificarea artrozei de maini (1) lasificarea Artroza generalizata Artroza limitata -rizartroza (CMC1) -nodulara (Heberden , Bouchard) -artroza inflamatorie eroziva (DIP, PIP, rar MCP)

Brandt KD, et al; J Rheumatol,1986

Simptome Durere (exacerbata de miscare) (1) Redoare vesperala(2) Disfunctionalitate(1)

1. 2

Hochberg MC, Vignon E, Maheu E. Session 2: clinical aspects. Clinical assessment of hand osteoarthritis. Osteoarthritis Cartilage 2000;8 (Suppl) :S3840. :S38 Rhythmic variations in pain, stiffness, and manual dexterity in hand osteoarthritis N Bellamy 1, R B Sothern 2, J Campbell 3, W W Buchanan

Semne Tumefactii dure Heberden (IFD) - Bouchard (IFP) Deformari aspect de degete serpuitoare (1) Deformari Semne de inflamatie artroza eroziva Uneori anchiloze artroza eroziva (2)

1 2.

Belhorn LR, Hess EV.. Semin Arthritis Rheum 1993 Verbruggen G , Veys EM. Arthritis Rheum 1996

Criterii de clasificare ale artrozei simptomatice de maini (ACR 1990) Artroza mainii - DEFINITA IN ACORD CU CRITERIILE ACR(1) (durere sau redoare la nivelul mainii plus 3 din urmatoarele 4 criterii) Tumefiere dura a 2 din 10 articulatii selectionate Tumefiere dura a 2 articulatii IFD Tumefiere a < de 3 articulatii MCF Deformare a 1 articulatie selectionata Cele 10 articulatii selectionate sunt reprezentate de articulatiile 2, 3 IFD bilateral; 2, 3 IFP si CMC1 bilateral (rizartroza)SENSIBILITATE 94% SPECIFICITATE 87% NU SUNT NECESARE CRITERII PARACLINICE Altman R, et al. Arthritis Rheum 1990

1. 2. 2 3

Investigatii imagistice: radiografia Artroza radiologica (stadializarea Kellgren Lawrence 2) osteofite definite, fara afectarea spatiului articular(1) Osteofitele marginale la nivelul IFD si IFP sunt asociate cu nodulii Heberden si Bouchard (2) Eroziunile centrale, insotite de reactie periostala

1. Kellgren JH, Lawrence JS. Atlas of standard radiographs: the epidemiology of chronic rheumatism.1963. 2 Kallman DA, Wigley FM, Scott WW, Hochberg MC, Tobin JD. New radiographic grading scales for allman osteoarthritis of the hand. Arthritis Rheum 1989;32:1584-1591[Medline]. 1989;32:15843 Greenspan A; 2003; Semin Muskuloskeletal Radiology; Erosive Osteoarthritis; 155-160 155-

Alte investigatii imagistice RMN (1) si ULTRASONOGRAFIA (2) nu au rol diagnostic in artroza de maini Dificultati de interpretare RMN (2) Se folosesc doar in studii clinice (3)

1 2 3.

Iagnocco A, Filippuci E, Ossandon A, Ciapetti A, Salaffi F, Basili S, et al. J Rheumatol 2005 Tan AL, Grainger AJ, Tanner SF, Shelley DM, Pease C, Emery P, McGonagle D. Arthritis Rheum 2005 Hutton CW, Higgs ER, Jackson PC, Watt I, Dieppe PA. Ann Rheum Dis 1986

Diagnostic diferential (1) Artrita reumatoida - MCF si IFP sunt primele articulatii afectate ; - Absenta nodozitatilor (1)

Artropatia psoriazica - Afectare poliarticulara difuza - Boala cutanata si unghiala (1)

1Kenneth C Kalunian, MD, Diagnosis and classification of osteoarthritis; Uptodate 2007

Diagnostic diferential (2) Artroza secundara- Traumatismele acute si cronice - Boli metabolice si endocrine: hemocromatoza, boala hemocromatoza, prin depunere de cristale de pirofosfat de calciu depunere (condrocalcinoza)

Hooper M et al; Arthritis and Allied Conditions, 2004

RecomandariDiagnosticul artrozei primare simptomatice de maini : Examen clinic Investigatii imagistice : examenul radiologic Investigatii biologice (artroza eroziva): VSH, PCR, FR, acid uric

Ghid SRR de buna practica in artrozele periferice : recomandari Diagnosticul artrozelor periferice primare se elaboreaza pe baza criteriilor de clasificare ale ACR Examenul clinic poate fi suficient pentru diagnostic dar efectuarea examenului radiologic reduce proportia diagnosticelor fals pozitive

Ghid SRR de buna practica in artrozele periferice : recomandari Determinarea reactantilor de faza acuta si a FR, artrocenteza si examenul lichidului sinovial sunt recomandate in : durerea nocturna semnele clinice de sinovita efuziune articulara

Ghid SRR de buna practica in artrozele periferice : recomandari Rolul ecografiei in diagnosticul bolii artrozice periferice primare nu este bine precizat : Cele mai multe studii sunt efectuate in artroza de genunchi unde evidentiaza sinovita si/sau revarsatul lichidian caracteristic episoadelor de activitate ale artrozei chiar in fazele precoce ale bolii (1)1. M A DAgostino, ARD, 2005;64)

Ghid SRR de buna practica in artrozele periferice : recomandari Rolul RMN in diagnosticul bolii artrozice periferice primare nu este bine precizat. Cele mai multe studii au fost efectuate in artroza de genunchi : (David

Rol in diagnosticul sinovitei, a leziunilor de menisc si a ligamentelor Metoda reproductibila de evaluare a progresiei bolii. (scorul BLOKS) in studii epidemiologice si trialuri clinice (2)J Hunter, ARD, 2007, on line

Ghid SRR de buna practica in artrozele periferice : recomandari Aparitia semnelor de artroza la varsta tanara, localizarile neobisnuite, prezenta manifestarilor sistemice ridica suspiciunea artrozelor secundare si implica efectuarea investigatiilor suplimentare : calciu, fosfor, fosfataza alcalina, parathormon, sideremie,feritina, TSH, etc

Ghid SRR de buna practica in artrozele periferice : limite Criteriile de clasificare nu sunt criterii de diagnostic (nu au specificitate de 100%) Crepitatiile , hipertrofia osoasa si redoarea matinala sunt simptome si semne care apar in formele avansate de boala ceea ce creste riscul rezultatelor fals negative in cazul artrozelor precoce cu simptomatologie usoara sau intermitenta (1) Restrangerea definitiei de artroza radiologica simptomatica la cei cu simptome persistente exclude cazurile cu modificari radiologice evidente dar cu simptomatologie intermitenta G (1).Peat, ARD, 2006; 65