Diagnoza, intervenţia şi Diagnoza, intervenţia şi prevenţia anxietăţii la copii şi prevenţia anxietăţii la copii şi

adolescenţiadolescenţi

PetPetrovai Domnicarovai Domnica

Bălaj AncaBălaj Anca

Ciuca AmaliaCiuca Amalia

De unde pornim?De unde pornim?ANXIETATEA

NORMAL PATOLOGIC

•• “Ce“Ce esteeste fricafrica şişi cece esteeste anxietatea?”anxietatea?” FilmFilm 11.. FilmFilm 22..

•• FricaFrica –– reacţiareacţia naturalănaturală aa organismuluiorganismului lala unun pericolpericol prezentprezent..

•• AnxietateaAnxietatea –– reacţiareacţia lala unun pericolpericol posibil,posibil, oo fricăfrică anticipativăanticipativă..

Anxietatea de la normal la patologicAnxietatea de la normal la patologic

•• AnxietateaAnxietatea poatepoate creştecreşte performanţeleperformanţele noastrenoastre..

•• AnxietateAnxietate patologicăpatologică –– INTENSITATEINTENSITATE şişi DURATĂDURATĂ..

•• FricaFrica exageratăexagerată şişi nejustificatănejustificată înîn raportraport cucu pericolulpericolul realreal şişi carecare devinedevine cronicăcronică ------înseamnăînseamnă tulburaretulburare dede anxietateanxietate..

•• SemneSemne specificespecifice:: evitareaevitarea excesivăexcesivă aa stimulilorstimulilor consideraţiconsideraţi periculoşi,periculoşi, reacţiireacţiifiziologicefiziologice crescutecrescute nejustificate,nejustificate, atenţieatenţie focalizatăfocalizată pepe pericolepericole şişi îngrijorăriîngrijorări faţăfaţădede viitor,viitor, fricafrica faţăfaţă dede fricăfrică –– lipsalipsa dede controlcontrol aa friciifricii..

•• CumCum normalulnormalul devinedevine patologic?patologic?

aa.. geneticagenetica şişi temperamentultemperamentul nostrunostru

bb.. prinprin învăţareînvăţare –– experienţeexperienţe directe,directe, indirecteindirecte sausau informareinformare.. exempleexemple

cc.. experienţeexperienţe dede viaţăviaţă negativenegative –– lipsalipsa dede controlcontrol –– nelinişte,nelinişte, nesiguranţănesiguranţă cronicăcronică..

dd.. stresulstresul –– suprasolicitărisuprasolicitări carecare scadscad resurseleresursele personalepersonale..

ee.. stimulistimuli cucu potenţialpotenţial ridicatridicat dede pericolpericol -- lipsalipsa mamei,mamei, străini,străini, păianjeni,păianjeni, şerpi,şerpi,cuţitecuţite etcetc..cuţitecuţite etcetc..

FricaFrica şişi anxietateaanxietatea ---------- arsenalularsenalul specieispeciei umaneumane înîn faţafaţa pericolelorpericolelor..

DevinDevin patologicepatologice cândcând intensitateaintensitatea creştecreşte exagerat,exagerat, aparapar înîn contextecontexte neadecvateneadecvateşişi sese cronicizeazăcronicizează..

Scopul nostru este readucerea anxietăŃii la

nivelul normalului şi nu eliminarea acesteia.

Caracteristicile fricii în funcţie de vârstăCaracteristicile fricii în funcţie de vârstă

Vârsta Aspectele dezvoltării Frica şi anxietatea

0-6 luni Reglarea biologică Frica de zgomote puternice

Frica de pierdere a suportului

6-18 luni Permanenţa obiectului

Formarea relaţiei de ataşament

Frica de străini

Anxietatea de separare

2-3 ani Explorarea lumii externe

Gândire magică

Frica de animale

Frica de creaturi imaginare

3-6 ani Autonomie

Autocontrol

Frica de întuneric

Frica de furtuni

Frica de pierdere a persoanei de îngrijireFrica de pierdere a persoanei de îngrijire

6-10 ani Adaptare şcolară

Operaţiile concrete: inferenţa

relaţiilor cauză –efect şi anticiparea

evenimentelor negative

Frica de şcoală

Îngrijorare

Preocupări legate de rănirea corpului şi

pericolul fizic

10-12 ani Înţelegerea socială

Prieteniile

Preocupări şi frământări sociale

13-18 ani Identitatea

Operaţiile formale

catastrofarea simptomelor fizice

Schimbări fizice

Relaţii sexuale

Anxietatea socială

Panica

Warren & Sroufe (2004); Ollendick & March (2004)

Tulburările de anxietateTulburările de anxietate

Tulburarea de anxietate Caracteristici esenţiale

Fobia specifică Teama pronunţată şi persistentă de obiecte şi situaţii specifice. Tipuri frecvente: animale, injecţii, mediul înconjurător, altele.

Tulburarea de panică Prezenţa unui atac de panică recurent şi neaşteptat (ex. perioade de frică intensă, însoţite de simptome somatice şi cognitive).Apar preocupări persistente legate de posibilitatea de a face un nou atac precum şi îngrijorări cu privire la implicaţiile sau consecinţele atacului de panică.

Agorafobia Anxietatea legată de prezenţa în locuri sau situaţii din care este dificil să ieşi sau în care nu poţi primi ajutorul de care ai nevoie (de pildă în cazul în care ar surveni un atac de panică sau apar simptome specifice).

Fobia socială Teama pronunţată şi persistentă de situaţii sociale sau care presupun performanţă.

8-12% dintre copii prezintă tulburări de anxietate .

Fobia socială Teama pronunţată şi persistentă de situaţii sociale sau care presupun performanţă.

Tulburarea obsesiv-compulsivă Obsesii recurente şi/sau compulsii.Obsesiile sunt idei persistente, gânduri, impulsuri sau imagini trăite ca fiind intruzive şi inadecvate, ceea ce generează o anxietate pronunţată.Compulsiile sunt comportamente sau acte mentale repetitive care au scopul de a reduce anxietatea.

Stresul posttraumatic Urmează expunerii la un eveniment traumatic extrem care determină o frică intensă, neajutorare sau groază. Persoana dezvoltă un tipar caracteristic al simptomelor care include: retrăirea ev. traumatic, evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma, o activare crescută psihofiziologică.

Tulburarea de anxietate generalizată Anxietate şi îngrijorare excesive şi de durată în legătură cu anumite evenimente sau activităţi.

Tulburarea de anxietate de separare Anxietate excesivă ce apare în legătură cu separarea de casă sau de persoanele de care copilul este ataşat.

American Psychiatric Association (2000)

Importanţa abordării problemelor de anxietateImportanţa abordării problemelor de anxietate

•• ReprezintăReprezintă ceacea maimai frecventăfrecventă formăformă dede psihopatologiepsihopatologie (Barret(Barret şişiTurner,Turner, 20012001))..

•• InterfereazăInterferează semnificativsemnificativ cucu funcţionareafuncţionarea academicăacademică şişiinterpersonalăinterpersonală (Last,(Last, HansonHanson şişi Hanson,Hanson, 19971997))..

•• ReprezintăReprezintă unun riscrisc crescutcrescut pentrupentru tulburăritulburări comorbidecomorbide (Cole(Cole şişi colabcolab..•• ReprezintăReprezintă unun riscrisc crescutcrescut pentrupentru tulburăritulburări comorbidecomorbide (Cole(Cole şişi colabcolab..19981998))..

•• AreAre oo evoluţieevoluţie cronicăcronică –– problemeprobleme dede anxietateanxietate lala vârstavârsta adultăadultă(Barret(Barret şişi Turner,Turner, 20012001))..

ImportanŃa identificării timpurii a problemelor de anxietate şi

oferirea unor intervenŃii terapeutice adecvate (Spence, 1998)

Prevalenţa tulb. de anxietatePrevalenţa tulb. de anxietate

Tulburare de anxietate Prevalenţa Gen Vârsta

Anxietatea de separare 3.5-12.9%Mai frecventă la fete, dar fără

diferenţe semnificative

Puncte critice între 5 şi 6 ani, 7 şi

9 ani, 12 şi 14 ani.

Tulburarea de

anxietate generalizată2.9-12.4% Rezultate mixte

Mai frecventă în preadolescenţă

şi adolescenţă

Anxietatea

socială1.1-6.3% Rezultate mixte

Mai frecventă în preadolescenţă

şi adolescenţă

Fobiile specifice 3.4%-9.2% Distribuţie egală Distribuţie egalăFobiile specifice 3.4%-9.2% Distribuţie egală Distribuţie egală

Tulburarea

obsesiv-compulsivă0.8-4%

Mai frecventă în rândul

baieţilorMai frecventă în adolescenţă

Tulburarea de

panică4.7%

Mai frecventă în rândul

fetelorMai frecventă în adolescenţă

Tulburarea de

stress posttraumatic1-3%

Mai frecventă în rândul

fetelorRezultate mixte

Chorpita, 2007 apud Mash şi Barkeley, 2007

De De ce sunt ce sunt anxioşi copiii?anxioşi copiii?

Vulnerabilitate genetică Vulnerabilitate genetică

1.1. Temperament Temperament –– modul în care copilul reacţioneză la stimuli şi situaţii noimodul în care copilul reacţioneză la stimuli şi situaţii noi

2.2. Inhibiţia comportamentalăInhibiţia comportamentală

3.3. Emoţionalitatea negativă Emoţionalitatea negativă –– instabilitate psihologică şi predilecţie pentru instabilitate psihologică şi predilecţie pentru

Vulnerabilitate Evenimente stresante

3.3. Emoţionalitatea negativă Emoţionalitatea negativă –– instabilitate psihologică şi predilecţie pentru instabilitate psihologică şi predilecţie pentru experienţe emoţionale negative.experienţe emoţionale negative.

4.4. Sensibilitatea faţă de anxietate Sensibilitatea faţă de anxietate –– frica de anxietate, de senzaţiile fizice.frica de anxietate, de senzaţiile fizice.

Influenţele mediului Influenţele mediului –– ataşamentul nesigur, comportamentele parentale ataşamentul nesigur, comportamentele parentale (critica, hiperprotecţia, rejecţia, controlul maternal, modelarea comport. (critica, hiperprotecţia, rejecţia, controlul maternal, modelarea comport. anxioase, reacţia la anxietatea copilului).anxioase, reacţia la anxietatea copilului).

De De ce sunt ce sunt anxioşi copiii?anxioşi copiii?

Factori de protecţie Factori de menţinere

Controlul voluntar (control atenţional) Biasarea atenţională

Controlul perceput Biasarea interpretării

Autoeficacitatea Biasarea memoriei

Mecanisme de coping şi apărare -atitudinea proactivă

Gândirea emoţională

Reglarea emoţională Gândirea neg. disfuncţională: îngrijorarea, erori cognitive, evaluarea neg. a sinelui , perfecţionism, fuziunea gând-acţiune

Suport social Comportamente disfuncţionale: evitare, reasigurare etc.

Normalizarea exprimării emoţionale

Comorbidităţi şi diagnostic diferenţialComorbidităţi şi diagnostic diferenţial

•• ImportanţaImportanţa identificăriiidentificării comorbidităţilorcomorbidităţilor –– implicaţiiimplicaţii pentrupentru:: tipultipuldede intervenţie,intervenţie, intensitateaintensitatea ei,ei, durata,durata, necesitateanecesitatea uneiunei abordăriabordărimultinivelaremultinivelare etcetc..

•• DiagnosticDiagnostic diferenţialdiferenţial –– înîn funcţiefuncţie dede vârstăvârstă

11.. preşcolaripreşcolari –– anxietateanxietate difuză,difuză, fricifrici dede animaleanimale şişi creaturicreaturiimaginare,imaginare, îngrijorăriîngrijorări legatelegate dede stareastarea fizicăfizică.. NuNu ee posibilăposibilăimaginare,imaginare, îngrijorăriîngrijorări legatelegate dede stareastarea fizicăfizică.. NuNu ee posibilăposibilăstabilireastabilirea unuiunui diagdiag.. diferenţialdiferenţial..

22.. şcoalaşcoala primarăprimară –– nunu ee uşoruşor dede stabilit,stabilit, existăexistă oarecareoarecaresuprapuneresuprapunere dardar totuşitotuşi esteeste posibilposibil dede realizatrealizat..

33.. adolescenţiadolescenţi –– lucrurilelucrurile staustau similarsimilar cucu situaţiasituaţia adulţiloradulţilor –– esteesterecomandatrecomandat săsă sese facăfacă diagdiag.. diferenţialdiferenţial..

ComorbidităţiComorbidităţi

Relaţiile existente între tulb. de anxietate.

AGO – agorafobie; ASP – anx. de separare

FSO – fobia socială; FS – fobie specifică;

TAG – anxietate generalizată; TP – panică.

TOC – tulburare obsesiv-compulsivă.

Exemple comorbidităţiExemple comorbidităţi::

ASP ASP –– 79% au tulburări asociate: TAG, refuz şcolar, tulburări de învăţare, OCD, panică, FSO.79% au tulburări asociate: TAG, refuz şcolar, tulburări de învăţare, OCD, panică, FSO.

TAG TAG –– 93% au tulburări asociate; 75% o tulb. de anx, 56% depresie, 21% tulb. de externalizare93% au tulburări asociate; 75% o tulb. de anx, 56% depresie, 21% tulb. de externalizare

Curry, March, & Hervey, 2004 apud Ollendick & March, 2004

Metode de intervenţieMetode de intervenţie

Expunere

ANXIETATEA

Restructurare cognitivă

Relaxare

Management comportamental

Testarea realităţii sau ExpunereaTestarea realităţii sau Expunerea

•• Metoda presupune expunerea intenţionată şi repetată la stimulii (obiecte, Metoda presupune expunerea intenţionată şi repetată la stimulii (obiecte, situaţii, senzaţii, persoane) care provoacă anxietate sau frică şi menţinerea situaţii, senzaţii, persoane) care provoacă anxietate sau frică şi menţinerea acestui contact până când persoana se convinge în mod direct că nu apar acestui contact până când persoana se convinge în mod direct că nu apar consecinţele extrem de negative de care se teme, iar nivelul de anxietate consecinţele extrem de negative de care se teme, iar nivelul de anxietate scade simţitor. scade simţitor.

•• Foarte simplu spus înseamnă “a te confrunta cu propriile temeri şi a învăţa Foarte simplu spus înseamnă “a te confrunta cu propriile temeri şi a învăţa pe propria piele că frica nu este justificată în acele situaţii”.pe propria piele că frica nu este justificată în acele situaţii”.

•• VersiuniVersiuni dede expunereexpunere:: înîn imaginar,imaginar, prinprin tehnicitehnici dede realitaterealitate virtuală,virtuală, inin vivovivo..

•• ExpunereExpunere gradată,gradată, desensibilizaredesensibilizare progresivă,progresivă, implozivă,implozivă, expunereexpunereinteroceptivăinteroceptivă..

Testarea realităţii sau ExpunereaTestarea realităţii sau Expunerea

•• Pregătirea pentru expunerePregătirea pentru expunere

1.1. Explicarea raţionamentului tehnicii Explicarea raţionamentului tehnicii –– film film Evitarea patologicaEvitarea patologica..

2.2. Setarea expectanţelor Setarea expectanţelor –– Grafic 2Grafic 2. . Animaţie expunereAnimaţie expunere..

3.3. Prezentarea unor jurnale de expunere Prezentarea unor jurnale de expunere –– cece--ai simţit, cum au ai simţit, cum au 3.3. Prezentarea unor jurnale de expunere Prezentarea unor jurnale de expunere –– cece--ai simţit, cum au ai simţit, cum au

făcut faţă alte persoane cu probleme similare.făcut faţă alte persoane cu probleme similare. ((colectiecolectie))

Testarea realităţii sau ExpunereaTestarea realităţii sau Expunerea

Expunerea propriuExpunerea propriu--zisăzisă

Expunerea gradată. Expunerea gradată.

Planificarea expunerii. Stabilirea ierarhiei fricii. Planificarea expunerii. Stabilirea ierarhiei fricii.

Expunere realăExpunere reală..

Expunere fobie socialăExpunere fobie socială..

Exemplu fişă de expunereExemplu fişă de expunere..

Testarea realităţii sau ExpunereaTestarea realităţii sau Expunerea

Expunerea interoceptivă (TP)Expunerea interoceptivă (TP)

= = simularea sau inducerea panicii în mediu controlat. Expunerea la simularea sau inducerea panicii în mediu controlat. Expunerea la propriile senzaţii fiziologice.propriile senzaţii fiziologice.

Exerciţii specificeExerciţii specifice::

HiperventilareHiperventilare (1(1--2 min); învârtit cu scaunul (1 min); respirat printr2 min); învârtit cu scaunul (1 min); respirat printr--HiperventilareHiperventilare (1(1--2 min); învârtit cu scaunul (1 min); respirat printr2 min); învârtit cu scaunul (1 min); respirat printr--un pai (2 min); alergare pe loc (1un pai (2 min); alergare pe loc (1--2 min); ţinerea respiraţiei (152 min); ţinerea respiraţiei (15--30 30 sec); a sta întrsec); a sta într--un loc aglomerat şi călduros (5 min); acoperirea un loc aglomerat şi călduros (5 min); acoperirea capului cu ceva (5 min); a bea ceva fierbinte sau a mânca ceva capului cu ceva (5 min); a bea ceva fierbinte sau a mânca ceva picant; ridicare bruscă, repetată de pe scaun (5picant; ridicare bruscă, repetată de pe scaun (5--12 ori); 12 ori); scuturarea capului (30 sec); holbarea foarte puternică (3 min)scuturarea capului (30 sec); holbarea foarte puternică (3 min)

Fişă de expunereFişă de expunere

ExemplificareExemplificare..

Management comportamentalManagement comportamental

•• Model ABC comportamentalModel ABC comportamental

determină menŃin

AntecedenteAntecedente –– datedate neurobiologice,neurobiologice, infinf.. biografice,biografice, contextcontext fifiziczic (când,(când,unde,unde, cucu cine)cine) etcetc..

ConsecinţeConsecinţe –– carecare cresccresc frecvenţafrecvenţa unuiunui comportamentcomportament (întăriri)(întăriri) şişi carecarescadscad frecvenţafrecvenţa unuiunui comportamentcomportament (pedepse(pedepse şişi penalizări)penalizări);;imediateimediate sausau pepe termentermen lunglung

Management comportamentalManagement comportamental

•• ŢintaŢinta: : comportamentul părintelui comportamentul părintelui –– comportamentul copiluluicomportamentul copilului

•• PAŞIPAŞI::

1.1. EvaluareaEvaluarea şişi analizaanaliza funcţionalăfuncţională aa situaţieisituaţiei curentecurente

2.2. CreareaCrearea şişi menţinereamenţinerea uneiunei relaţiirelaţii pozitivepozitive cucu copilulcopilul..

3.3. NormalizareaNormalizarea reacţiilorreacţiilor -- oferireaoferirea dede explicaţiiexplicaţii şişi informaţiiinformaţii despredespreproblemeleproblemele cucu carecare sese confruntăconfruntă..

4.4. IntervenţieIntervenţie lala nivelnivel dede antecedenteantecedente:: stabilireastabilirea dede reguli,reguli, aranjareaaranjarea4.4. IntervenţieIntervenţie lala nivelnivel dede antecedenteantecedente:: stabilireastabilirea dede reguli,reguli, aranjareaaranjareamediului,mediului, stabilireastabilirea unuiunui programprogram săptămânal,săptămânal, dezvoltareadezvoltareaautoeficacităţii,autoeficacităţii, dezvoltareadezvoltarea motivaţieimotivaţiei pentrupentru schimbare,schimbare, modelareamodelareacomportamentelorcomportamentelor dezirabiledezirabile etcetc..

5.5. IntervenţieIntervenţie lala nivelulnivelul consecinţelorconsecinţelor comportamentalecomportamentale

a.a.întărireaîntărirea comportamentelorcomportamentelor dede confruntareconfruntare aa fricii,fricii, dede toleraretolerare aaincertitudiniiincertitudinii şişi aa disconfortuluidisconfortului

b.b.reducereareducerea şişi penalizareapenalizarea comportamentelorcomportamentelor dede evitare,evitare, dedeîngrijorare,îngrijorare, efectuareaefectuarea compulsiilorcompulsiilor etcetc..

Analiza PISAnaliza PIS--NISNIS

Caracteristicile consecinţelor:Caracteristicile consecinţelor:

•• Pozitiv Pozitiv –– NegativNegativ

•• Imediat Imediat –– ViitorViitor

•• Sigur Sigur –– NesigurNesigur

•• Puterea consecinţelor:Puterea consecinţelor:PIS/NISPIS/NIS ------PINPIN----------PVS/NVS/PVS/NVS/NINNIN--------PVN/NVNPVN/NVN

ExEx:: VasilicăVasilică –– bunicabunica (clătite),(clătite), buniculbunicul (bătaie)(bătaie) şişi mersulmersul cucu văcuţavăcuţa

Fricile,Fricile, anxietateaanxietatea suntsunt întăriteîntărite sigursigur şişi imediatimediat..

Tehnici de reducere a unui comportamentTehnici de reducere a unui comportament

•• PedeapsaPedeapsa –– copilulcopilul primeşteprimeşte cevaceva cece elel considerăconsideră aa fifi

negativ/neplăcut,negativ/neplăcut, caca urmareurmare aa efectuăriiefectuării unuiunui comportamentcomportamentindezirabilindezirabil..

•• CostCost--responseresponse procedureprocedure sausau penalizareapenalizarea (sancţiunea)(sancţiunea) ––copiluluicopilului ii sese retragretrag anumiteanumite întăririîntăriri dede carecare aa beneficiat,beneficiat, caca urmareurmare aaefectuăriiefectuării unuiunui comportamentcomportament indezirabilindezirabil..

•• ExtincţiaExtincţia –– comportamentulcomportamentul negativnegativ nunu maimai esteeste întăritîntărit.. EliminămEliminăm•• ExtincţiaExtincţia –– comportamentulcomportamentul negativnegativ nunu maimai esteeste întăritîntărit.. EliminămEliminămconsecinţeleconsecinţele pozitivepozitive aleale acestuiaacestuia.. ExEx.. chiululchiulul..

•• PedeapsaPedeapsa nunu funcţioneazăfuncţionează aproapeaproape delocdeloc înîn anxietateanxietate –– creştecreşteemoţionalitateaemoţionalitatea negativă,negativă, duceduce lala şişi maimai multămultă inhibiţieinhibiţie şişi sensibilitatesensibilitate;;sese pierdepierde ideeaideea dede colaborare,colaborare, dede confruntareconfruntare împreunăîmpreună aa problemelorproblemelordede anxietateanxietate..

•• FricaFrica şişi anxietateaanxietatea reprezintăreprezintă înîn sinesine pedepsepedepse pentrupentru comportamentelecomportamenteledede confruntareconfruntare cucu stimuliistimulii –– anxiogenianxiogeni.. ExtincţiaExtincţia friciifricii==expunereexpunere..

Management comportamental în clasăManagement comportamental în clasă

•• ApreciereaAprecierea şişi evaluareaevaluarea efortuluiefortului şişi aa progresuluiprogresului personalpersonal şişi nunu doardoar aaperformanţelorperformanţelor înîn raportraport cucu ceilalţiceilalţi.. StimulareaStimularea colaborăriicolaborării şişi maimai puţinpuţin aacompetiţieicompetiţiei distructivedistructive..

•• LuareaLuarea înîn considerareconsiderare aa opiniiloropiniilor şişi propunerilorpropunerilor elevilorelevilor.. NegociereaNegocierea anumitoranumitoractivităţi,activităţi, temeteme sausau sarcinisarcini.. ExEx..,, atunciatunci cândcând sese stabilescstabilesc regulileregulile claseiclasei..

•• ConştientizareaConştientizarea elevilorelevilor înîn privinţaprivinţa abilităţilorabilităţilor pepe carecare lele auau şişi carecare suntsunt utileutile şişinecesarenecesare pentrupentru diferitediferite contextecontexte sausau sarcinisarcini..

•• SprijinireaSprijinirea elevilorelevilor înîn stabilireastabilirea dede obiectiveobiective realisterealiste..

•• OferireaOferirea dede feedbackfeedback şişi atenţiaatenţia faţăfaţă dede feedbackfeedback--ulul primitprimit dede lala elevielevi.. PromovareaPromovareaideiiideii căcă dindin greşeligreşeli sese învaţăînvaţă..

•• PromovareaPromovarea respectuluirespectului reciproc,reciproc, dardar şişi aa acceptăriiacceptării necondiţionatenecondiţionate faţăfaţă dede sine,sine,dardar şişi aa celorlalţicelorlalţi..

•• RecompensareaRecompensarea sistematicăsistematică aa comportamentelorcomportamentelor pozitivepozitive (atenţie,(atenţie, laudă,laudă,recompenserecompense specifice)specifice) şişi penalizareapenalizarea celorcelor neadecvateneadecvate (ignorarea,(ignorarea, pedepselepedepselenaturale)naturale)..

•• NormalizareaNormalizarea reacţiilorreacţiilor şişi oferireaoferirea dede modelemodele pentrupentru comportamentecomportamente noinoi..

RelaxareaRelaxarea

•• RelaxareaRelaxarea înseamnăînseamnă eliberareaeliberarea voluntarăvoluntară aa tensiuniitensiunii muscularemusculare sausau aatensiuniitensiunii psihicepsihice..

•• RelaxareaRelaxarea aduceaduce beneficiibeneficii maximemaxime atunciatunci cândcând esteeste practicatăpracticată cucuregularitateregularitate şişi implementatăimplementată dede îndatăîndată cece aparapar primeleprimele semnesemne dede tensiunetensiuneşişi anxietateanxietate..

•• PracticareaPracticarea relaxăriirelaxării aduceaduce cucu sinesine oo serieserie dede modificărimodificări beneficebenefice lala nivelnivel•• PracticareaPracticarea relaxăriirelaxării aduceaduce cucu sinesine oo serieserie dede modificărimodificări beneficebenefice lala nivelnivelfiziologicfiziologic::

–– Reducerea tensiunii musculare Reducerea tensiunii musculare

–– Reducerea tensiunii arteriale Reducerea tensiunii arteriale

–– Reducerea ritmului cardiac Reducerea ritmului cardiac

–– Reducerea ratei metabolisnului şi a consumului de oxigen Reducerea ratei metabolisnului şi a consumului de oxigen

–– Scăderea nivelului de hormoni care măresc răspunsul de tip anxiosScăderea nivelului de hormoni care măresc răspunsul de tip anxios

–– Reducerea ratei transpiraţiei Reducerea ratei transpiraţiei

–– Reducerea ratei respiraţiei.Reducerea ratei respiraţiei.

RelaxareaRelaxarea

•• Alte beneficii:Alte beneficii:

reducereareducerea anxietăţiianxietăţii generalizate,generalizate, reducereareducerea frecvenţeifrecvenţei şişi aa severităţiiseverităţiiatacuriloratacurilor dede panică,panică, prevenireaprevenirea acumulăriiacumulării stresului,stresului, creştereacreştereaproductivităţiiproductivităţii şişi aa energiei,energiei, îmbunătăţireaîmbunătăţirea capacităţiicapacităţii dede concentrareconcentrare şişi aamemoriei,memoriei, reducereareducerea insomniilorinsomniilor şişi aa oboselii,oboselii, somnsomn maimai adâncadânc şişi maimaibun,bun, creştereacreşterea abilităţiiabilităţii dede conştientizareconştientizare aa propriilorpropriilor emoţiiemoţii etcetc..

MetodeMetode dede relaxarerelaxare::

•• respiraţierespiraţie abdominalăabdominală lentă,lentă,

•• imagerieimagerie dirijată,dirijată,

•• relaxarerelaxare progresivă,progresivă,

•• trainingtraining autogenautogen etcetc..

Relaxarea Relaxarea –– Controlul respiraţiei Controlul respiraţiei –– Respiraţia abdominalăRespiraţia abdominală

•• Hiperventilaţia şi efectele eiHiperventilaţia şi efectele ei

•• == respiraţie mai rapidă şi mai profundă decât este necesar respiraţie mai rapidă şi mai profundă decât este necesar pentru organism pentru organism -------- scăderea cantităţii de dioxid de carbon din scăderea cantităţii de dioxid de carbon din celule şi automat a cantităţii de oxigen care ajunge să fie utilizat celule şi automat a cantităţii de oxigen care ajunge să fie utilizat de către celule.de către celule.

Relaxarea Relaxarea –– Controlul respiraţiei Controlul respiraţiei –– Respiraţia abdominalăRespiraţia abdominală

•• RezultateleRezultatele hiperventilaţieihiperventilaţiei :: ameţeală,ameţeală, senzaţiasenzaţia dede leşin,leşin, starestare dedeconfuzie,confuzie, vederevedere înceţoşată,înceţoşată, senzaţiasenzaţia dede irealitate,irealitate, intensificareaintensificarea ritmuluiritmuluicardiac,cardiac, senzaţiasenzaţia dede sufocare,sufocare, amorţealăamorţeală şişi furnicăturifurnicături înîn extremităţi,extremităţi, mâinimâinirecireci şişi umede,umede, rigiditaterigiditate muscularămusculară..

•• HiperventilaţieHiperventilaţie prelungităprelungită:: senzaţiasenzaţia intensăintensă dede vertijvertij (se(se învârteînvârte totultotul cucunoi),noi), ameţealăameţeală şişi greaţă,greaţă, incapacitateaincapacitatea dede aa respirarespira cucu uşurinţă,uşurinţă, dureridureriintenseintense înîn piept,piept, paraliziaparalizia temporarătemporară aa unorunor muşchimuşchi dindin diversediverse părţipărţi alealeintenseintense înîn piept,piept, paraliziaparalizia temporarătemporară aa unorunor muşchimuşchi dindin diversediverse părţipărţi alealecorpului,corpului, pierdereapierderea temporarătemporară aa conştiinţeiconştiinţei –– leşin,leşin, groazagroaza căcă cevaceva răurău sese vavaîntâmplaîntâmpla:: unun infarct,infarct, unun atacatac cerebralcerebral sausau chiarchiar moarteamoartea..

•• RespiraţiaRespiraţia abdominalăabdominală versusversus toracicătoracică.. FilmFilm FilipFilip..

•• TehnicaTehnica încetiniriiîncetinirii ritmuluiritmului respiratorrespirator .. FilmFilm..

Relaxarea musculară progresivăRelaxarea musculară progresivă

•• tehnicătehnică dede relaxarerelaxare cece presupunepresupune tensionareatensionarea şişi relaxarearelaxarea principalelorprincipalelorgrupegrupe dede muşchimuşchi.. PrinPrin exerciţiiexerciţii succesivesuccesive dede relaxare/tensionarerelaxare/tensionarecopilul/adolescentulcopilul/adolescentul învaţăînvaţă săsă--şişi relaxezerelaxeze musculatura,musculatura, sese reducereduceactivareaactivarea sistemuluisistemului nervosnervos autonomautonom (( trăireatrăirea uneiunei stăristări dede calm)calm)..

•• ExemplificareExemplificare:: parteapartea II şişi parteapartea aa IIII--aa..•• ExemplificareExemplificare:: parteapartea II şişi parteapartea aa IIII--aa..

Restructurarea cognitivăRestructurarea cognitivă

•• Combaterea perfecţionismului. Tehnica contrapunctului. Combaterea perfecţionismului. Tehnica contrapunctului.

•• Excelenţă versus Perfecţionism.Excelenţă versus Perfecţionism.

EXCELENŢĂ PERFECŢIONSIM

Excelenţa înseamnă asumarea riscului. Perfecţionismul înseamnă frică.

Excelenţa înseamnă efort. Perfecţionismul înseamnă furie şi frustrare.

Excelenţa presupune deschidere şi Perfecţionismul înseamnă necesitatea de a Excelenţa presupune deschidere şi acceptare a faptului că poţi greşi.

Perfecţionismul înseamnă necesitatea de a avea mereu dreptate.

Excelenţa înseamnă spontaneitate. Perfecţionismul înseamnă control.

Excelenţa înseamnă implicare. Perfecţionismul înseamnă presiune.

Excelenţa înseamnă încredere. Perfecţionismul înseamnă îndoială.

Excelenţa este o călătorie. Perfecţionismul este o destinaţie.

Excelenţa înseamnă acceptare. Perfecţionismul înseamnă judecată, evaluare.

Excelenţa înseamnă a încuraja. Perfecţionismul înseamnă a critica.

Aplicaţii creativeAplicaţii creative

•• Ineficienţa intervenţiilor „corect teoretic, prost aplicat practic”Ineficienţa intervenţiilor „corect teoretic, prost aplicat practic”

•• Aplicarea tehnicilor prin poveşti, jocuri şi metafore.Aplicarea tehnicilor prin poveşti, jocuri şi metafore.

•• Mecanisme de coping împotriva anxietăţii. Mecanisme de coping împotriva anxietăţii. ExempleExemple..

•• Metafore pentru înţelegerea situaţiei proprii. Psihoeducaţie.Metafore pentru înţelegerea situaţiei proprii. Psihoeducaţie.

�� Metafora lupeiMetafora lupei

�� Metafora alarmeiMetafora alarmei

�� Fuga de probleme Fuga de probleme –– Fuga de noiFuga de noi..

Utilizarea poveştilor Utilizarea poveştilor

•• O modalitate de învăţare şi implicit de modelare comportamentală O modalitate de învăţare şi implicit de modelare comportamentală --nouă, interesantă, captivantă şi mai uşor de înţeles şi de reţinut.nouă, interesantă, captivantă şi mai uşor de înţeles şi de reţinut.

“Teach me and I will forget.“Teach me and I will forget.

Show me and I remember.Show me and I remember.

But involve me and I will understand.”But involve me and I will understand.”

VarianteVariante dede utilizareutilizare (particularizări(particularizări înîn funcţiefuncţie dede vârstă,vârstă, abilităţileabilităţilecopiilor)copiilor)::

•• LecturaLectura unorunor poveştipoveşti gatagata făcutefăcute•• LecturaLectura unorunor poveştipoveşti gatagata făcutefăcute

•• PoveştiPoveşti cucu scenariiscenarii alternativealternative –– sese subliniazăsubliniază consecinţeleconsecinţele dezirabiledezirabileşişi celecele indezirabile,indezirabile, pepe termentermen scurtscurt dardar şişi lunglung;;

•• PoveştiPoveşti cucu scenariiscenarii deschisedeschise –– copiiicopiii suntsunt ceicei carecare continuăcontinuă şişifinalizeazăfinalizează povesteapovestea..

ExempluExemplu:: EsecuriEsecuri faimoasefaimoase.. PovestePoveste dede drumdrum..

Dezvoltarea acceptării necondiţionate şi a încrederiiDezvoltarea acceptării necondiţionate şi a încrederii

•• Exerciţii concreteExerciţii concrete

•• Metafora palmeiMetafora palmei

•• Criticăm/lăudăm comportamente şi nu persoanele în generalCriticăm/lăudăm comportamente şi nu persoanele în general

•• AdministrămAdministrăm consecinţeleconsecinţele negativenegative astfelastfel încâtîncât săsă nunu afectezeafectezerelaţiilerelaţiile emoţionaleemoţionale cucu celcel pedepsitpedepsit (ex(ex.:.: “relaţiile“relaţiile dintredintre noinoi rămânrămânneschimbate,neschimbate, dardar fiindcăfiindcă aiai făcutfăcut XX vava trebuitrebui săsă suporţisuporţi pedeapsapedeapsa Y)Y)..neschimbate,neschimbate, dardar fiindcăfiindcă aiai făcutfăcut XX vava trebuitrebui săsă suporţisuporţi pedeapsapedeapsa Y)Y)..

•• FocalizareaFocalizarea şişi construireaconstruirea pepe aspecteleaspectele pozitivepozitive aleale interacţiuniiinteracţiunii unuiunuicopilcopil cucu anxietateanxietate;; apreciereaaprecierea atenţiei,atenţiei, aa planificării,planificării, capacitateacapacitatea dedeautoanaliză,autoanaliză, precauţiaprecauţia acestoracestor copiicopii şişi utilizareautilizarea acestoracestor calităţicalităţipentrupentru progresulprogresul copiluluicopilului afectatafectat şişi alal claseiclasei

•• UtilizareaUtilizarea şişi modelareamodelarea folosiriifolosirii limbajuluilimbajului responsabilităţii/mesajeresponsabilităţii/mesaje dedetiptip “eu”“eu”–– consecinţeleconsecinţele acţiuniloracţiunilor lorlor asupraasupra propproprrieiiei persoane,persoane, aaadultului,adultului, aa colegilorcolegilor

•• “Eu“Eu şişi cucu mine”mine”

Aplicaţii creative Aplicaţii creative -- Dezvoltarea motivaţiei pentru schimbareDezvoltarea motivaţiei pentru schimbare

•• Discurs motivaţional 1Discurs motivaţional 1

•• Discurs motivaţional 2Discurs motivaţional 2

•• Discurs 3Discurs 3•• Discurs 3Discurs 3

•• Despre deciziiDespre decizii

•• Trăiţi viaţa din plinTrăiţi viaţa din plin

Sugestii pentru adulţi Sugestii pentru adulţi

•• DezvoltaţiDezvoltaţi--văvă propriapropria toleranţătoleranţă lala frustrarefrustrare

•• NuNu văvă aşteptaţiaşteptaţi lala preaprea mult,mult, preaprea repederepede;; lucrurilelucrurile vorvorevoluaevolua sinusoidalsinusoidal..

•• NuNu încercaţiîncercaţi săsă lucraţilucraţi cucu toatetoate problemeleproblemele înîn acelaşiacelaşitimptimp –– paşipaşi micimici dardar sigurisiguritimptimp –– paşipaşi micimici dardar sigurisiguri

•• LucraţiLucraţi înîn echipăechipă.. ColaborareaColaborarea şişi consecvenţaconsecvenţa suntsunt cheiacheiareuşiteireuşitei..