12

Curs de drept constitutional - cdn4.libris.ro de drept constitutional... · cuvAntul ins.i drept, are dou[ intelesuri, care, desi sunt foarte intim legate, se deosebesc esen{ial

  • Upload
    others

  • View
    19

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

CONSTANTI N STERE

Curs de dreptconstitu!iona I

finut la,Facultatea de Drept

a UniVersitatii din lasi in anii 1910-1911

CARTIE Rjuridic

CUPRINS

PREFAJA. Constantin Stere - tansa izbdnziide Raisa Grecu................... ............................7

POSTFATA. Eterna revenire... de lurie Co1esnic.............. ...................365

Jor*'f* . *'x-"'f:a"i ofuJ;*';-i-a-,o,rt*;,;ff ;*;':*',y*4h f,l;"X ;,5'*"*" *-'e de c, ry,'a*t%Ae;J it"**"n',aJ"rf;; I*&;/i-; t"-'t!'ef*; ot

ffi ffi/,;,;./Jk &*.ffi:x,wffi*w:,ff;;4 y^J*''i* "n*&'d 5,#;,

4 - rJ, t^qa &c* a.#' *E{-f.ffi{rtff#**ffi;'U-!*e *:## M,**,=6^*,*i ,sA qt;;r/ **a*j**;*. ffi ; J o*t 3,<L :d "!1;*t'"3"i %Ter,* ;nt duof" d'art "ni*nz'i*i ;f ff7. ffi'ffi; ; e'- g,t,:*e

Prima pagini din Curs de drept constitulional

Prelegerea I

Domnilor, avem si studiem impreuni cu dumneavoastrl o ramuri a

qtiinlei dreptului gi, fiindcl cea mai mare parte din dumneavoastri este abia lapragul facult5lii de drept, ni se impune datoria de a limita sfera studiilor noas-tre. cum probabil deja gtili din prelegerile introductive ale altor cursuri, drept,cuvAntul ins.i drept, are dou[ intelesuri, care, desi sunt foarte intim legate, se

deosebesc esen{ial. Chiar in gura poporului, in graiul curent, in graiul popu-lar, aceste deosebiri de noliuni exprimate de acelagi cuvant se pot constata lafiecare pas. CAnd spune omul, de exemplu, nu e drept ceea ce faci sau drept e

sl fie aEa sau altfel, bineinleles c[ in cazul acesta cuvantul drept are un alt sens

decit cdnd spune: si-mi dai dreptul meu sau acesta este dreptul meu. Deosebi-rea dintre aceste doul notiuni in gtiinll este formulatl mai ales intre: dreptulobiectiv gi dreptul subiectiv. Ce este drept obiectiv gi ce se inlelege prin aceste

cuvinte de drept obiectiv?

Orice societate omeneasci nu poate trdi, nu se poate men{ine un singurmoment, dacd intre membrii acelei societ[li nu se stabilesc anumite reguli de

conduiti prin care se limiteazl sfera de activit[li a fiecirui membru din acea

societate. Orice societate presupune o ordine, un sistem de raporturi intre acei

membri ai societ5lii lor. Pentru ca aceastl ordine si se poati men{ine, pentruca acel sistem de raporturi si poatl funcliona, se impune cafiecare membru alsocietllii si se poarte astfel ca actele lui si nu calce, sl nu violeze acea ordine.

$i, studiind fiecare societate, se pot gisi, se pot formula cu oarecare precizie,oarecare principii, acele norme de drept care dirijeaz[ aceasti societate intr-unmoment dat gi intr-un loc dat. Aceste norme variazd in timp qi aparlin, dar se

pot descoperi totdeauna din actele oamenilor, chiar atunci cAnd aceste normenu-s scrise gi nu-s constatate prin acte oficiale.

Si atunci se poate vedea c[ societatea e dirijat[ de cel pulin doui feluri denorme de conduiti, care n-au alti sanctiune sau alte cuvinte, nu se impun de-

cdt de opinia publici a societ[lii, in sensul ci acel membru al societ[lii care vacilca aceast5: normi de conduiti va fi desconsiderat, va fi dispretuit, poate nuva fi primul in anumite cercuri ale societdfii, dar nicio constringere exterioarlnu vine si-i impunl acea norm5. de conduiti.

Nu-i greu de gisit exemple pentru astfel de norme generale de conduit[.S[ luali, de exemplu, be]ia. Daci un individ se imbatd gi umbll pe doul cirdri,desigur ar proyoca sentimentul de dezgust gi va fi desconsiderat de societate,

dar, atdt cdt nu contravine unei dispozilii penale, nicio constrangere exterioa-

r[ nu-l poate opri s[ nu bea atat cat ii trebuie omului ca si nu umble pe dou[

ciriri. Dar luali un caz cu mult mai caracteristic: cravata' care e flcuti ca sl

ascund5 butonul de la gdt, cu toate acestea, e consideratl totuEi una din plrlile

cele mai esenliale ale costumului birbltesc. Vara, la blieli, e vlzutl la jocul de

lown-tennis, b[rbafii numai in cimaga, f[r[ surtuc, dar cu cravatl' care dacl

ar fi fost lepldatl, faptul acesta ar fi fost considerat c[ incllcim toate regulile

bunei-cuviinle.Aceste norme, pentru diferite acte, incepind de la chestia de modl 9i

sfdrqind cu purtarea morala a omului, dup[ cum ziceam, sunt norme etice sau'

dacl voili in sensul general al cuvantului, sunt norme morale de conduitl.

Dar allturi de aceste norme generale de conduitl, care nu se pot impune

decat prin opinia publicl, mai sunt 9i norme de conduiti care se impun prin

constrAngerea exterioari, adici violarea cirora atrage dupi sine o pedeapsl'

cdnd, de pildl, se impune un regulament pentru proteclia vielii muncitoregti

la o fabricl, violarea acestui regulament atrage dupi sine pedeapsa' dar nu e

mai departe, poate deloc, aceasti violare la o constrAngere exterioarl. in ra-

portul d. proprietut e,in cazde cllcare de hotar, aceastl violare a dreptului de

proprietate poate da loc qi la constrangerea directl, mutarea hotarului.

Aceste norme de conduitl care se impun membrilor societllii prin con-

stringere sau cind violarea lor atrage o sancliune penall, o pedeapsl' aceste

norme sunt acele reguli de conduitl car eformeazdcuprinsul dreptului obiectiv'

prin urmare, prin norme in dreptul obiectiv nu inlelegeam altceva decdt

norme de conduitl, ce sunt impuse prin constrangerea sociali. Dar, pe baza

acestor norme generale de conduiti intre membrii societilii se pot naEte anu-

mite raporturi care izvorisc din insegi aceste norme generale de conduit[' ra-

porturi care dau posibilitate unui membru al societllii s[ invoce el insugi un

act de constrdngere sociall pentru proteguirea vreunui interes al siu.

Aceste raporturi care pot crea asemenea situalii, ci unul din membrii

societilii poate invoca intervenlia constrangerii sociale, pentru a-9i apira

interesele fa![ de unul sau mai mulli membri ai societlfii, aceste raporturi,

dupl, cum ziceam,sunt aqa-numitele raporturi juridice, sunt leg[turi de drept.

$i acel interes pe care un memtru al societ[lii il poate aplra ficand apel la

intervenlia constringerii sociale, acel interes proteguit de drept, acel interes e

ceea ce se cheamf drePt subiectiv.

Prin urmare, dreptul subiectiv e un interes proteguit juridicegte, care da

facultatea titularului, a purt[torului acelor interese si reclame realizarea 9i

proteguirea acelor interese de citre ordinea sociali' Acum, dupi ce am vizut

ce e aceea drept subiectiv qi drept obiectiv, putem observa c[ legltura dintre

ele este foarte intimi, pentru ci dreptul subiectiv nu se poate naqte decat dindreptul obiectiv, din normele generale de conduiti; pe de alti parte, se poatespune ci toate aceste norme generale de conduiti n-au alt[ menire decit de a

face cu putinli reahzarea dreptului subiectiv, si impreun[, in fiecare momentdat, se poate spune ci existi o vegnicl inrdurire a normelor de conduiti ge-

nerali asupra sferei acestia de interes, care formeazb,baza dreptului subiectiv.Pe de altl parte, aceste nevoi, aceste interese pot si reclame modificiri qi potinrAuri sistemul intreg de norme obiective.

Un exemplu curent: legislalia agrar| din 1907-1908 a fost impusi de inte-resele urgente ale diferitelor categorii sociale din lari de la noi, gi ea, la rdndulei, a provocat raporturi de putere gi a creat interese noi in aceleaqi clase sociale.

Domnilor, pentru a vi limuri mai departe asupra ofertei gtiinlei noastrepe care urmlrim s-o studiem acum, trebuie si v[ atrag atentia c[ nu in orice felde societili sau, mai bine zis, daci in orice societate existd norme generale de

conduitl care trebuiesc respectate de membrii ei pentru ca societatea s[ exis-te, nu in orice fel de societate existd norme ce se pot impune prin constrhngere

exterioard.

Acesta este caracterul distinctiv si esenlial al acelor societiti care iau for-ma de sfaf. Existau societifi inainte de formarea statelor, sunt societili de di-ferite ordine in sAnul statului, dar numai statul poate impune respectul uneicategorii de norme generale, de norme de conduiti, gi le poate impune princonstrd'ngere exterioard. Sunt societ[ti care triiesc de milenii gi care au triit,desigur, sute de milenii de la inceputul omenirii in afarl de stat, cum existigi societifi de animale, desigur, cunoagteli si dumneavoastri clasicele exem-

ple cu furnicile sau cu albinele. in aceste societili, mecanismul prin care se

ajunge la respectarea ordinii, a normelor generale de conduitl necesare pentruconservarea acestor societ[fii, acest interes e cu totul de altl natur[ decdt in-tr-un stat, unde nu prin constrAngere exterioard se impune acest respect, ci edatorit unei stiri deosebite de lucruri. in lipsi de dezvoltare, de diferenliere a

individualitilii, in atmosfera morall a acestui grup, numai sub forml de obi-ceiuri adAnc inridicinate in sufletul indivizilor, numai sub aceastd formi se

pot impune normele generale de conduitl, fird ca acel grup sau numai uniiindivizi si fie nevoili a recurge la constrAngerea exteriofi, numai in anumitecondilii, pe care nu vi le precizez acum, pentru c[ vreau si trec mai repede laobiectul mai propriu cursului nostru.

Spuneam ci, in anumite condilii, societatea nu mai poate trdi bazdndu-senumai pe formele vechi, Ei atunci, pentru a nu fi nevoiti societatea si se piardi,sd se strdng5", si creeze un organ social nou, care in numele societltii intregi 9iin interesul ei monopolizeazl,pulerea, dreptul de constrdngere exterioari. Si

atunci se nagte acea forml in societate in care normele generale de conduitl au

scutul acestui organ, care in numele societilii intregi poate impune respectul

normelor generale de conduitl.Cdnd, in sfArqit, se nagte puterea de constrd'ngere exterioari, monopolizatl

in numele societifii intregi, forma aceasta a societilii se numeqte stat, Ei atunci

el apare nu numai ca apiritor al ordinii de drept prin puterea de constringere

sociali monopolizati de el, ci este gi izvorul acestei ordini de drept.

Se nagte autoritatea supreml, care se ridicl deasupra fieciruia deopotrivigi care autoritate supremi organizeazd gi monopolizeazdputereade constrAn-

gere fiindc6, domnilor, se poate inchipui ca normele de conduiti si se impunigi prin puterea de constrdngere, fiindci in viala de toate zilele, in viala lumii,

nimic nu apare brusc, totul e rezultatul unei dezvoltlri Ei, in trecerea de la for-

mele inferioare pAnl la stat, putem gisi qi formele intermediare, cAnd normele

de conduitd generali se impun membrilor grupirii sociale prin acea morallrigid[, prin acea atmosferi morali, prin acea mentalitate creatd de obiceiurile

addnc inridlcinate in sufletul acelei grupiri sociale, dup[ cum am spus-o

mai sus.

Cdnd apare nevoia de constringere exterioar[, fiindcd morala nu mai

ajunge, atunci puterea aceasta de constrdngere apare in gruparea sociali, dar

nu e monopolizati, nu se afli in mdinile unui singur organ, ci in miinile fiecl-

rui particular, ale fiecirui membru al societilii, gi pe urmi, cu incetul, ea trece

in puterea unui singur organ, in puterea statului.

Statul impune normele de conduiti generali pe care apoi le ap[r[, la ne-

voie, prin constrdngerea exterioarl, prin constrAngerea sociale, adicl dlmsancliuni penale, pedepse pentru acei membri ai statului care nu s-ar supune

normelor de conduit[ gi nu le-ar respecta.

Dar, odatl ce se na$te statul, cu organe sociale, care pot lucra in numele

lui, atunci chiar fali de aceste organe ale statului, in ce priveqte chipul, felul incare aceste organe vor exercita puterea de constrdngere exterioari, modul incare igi vor exercita puterea lor de agenli sau reprezentanli ai statului, se pune

iardgi aceeagi problemi a normelor de conduitd generall pentru aceste organe

ale statului, a normelor de drept, a normelor juridice, care se impun gi orga-

nelor statului in raportul lor cu societatea gi cu membrii ei in mod individual.

Domnilor, aici atingem una din cele mai grele probleme ale Etiinlei dreptului

in genere, una din acele probleme care pdnl aziincddespart in lagire vrijmage

qi pe oamenii de gtiinld, gi pe oamenii practici de stat, degi in aparenld aceastl

chestie nu-i decdt o chestie de filosofie a dreptului sau de teorie generali a

dreptului. Cu toate acestea, desparte gi va despirli inci multi vreme pe oame-

nii de gtiinll de oamenii de stat.

Fiindcl, ori de cite ori vine vorba sau, mai bine zis, se naste nevoia de a

schimba o stare de lucruri, totdeauna acele elemente care sunt interesate inmenlinerea acestei stiri de lucruri invoci drepturile sacre qi inviolabile, inbaza cdrora aceastl stare de lucururi ar fi pe veci intemeiatl. Pe da altl parte,

din alt punct de vedere, e vf,dit lucru ci in ideea atotputerniciei pe care ar avea-

o statul de a schimba totul gi de a impune totul e ceva care jignegte pe oricine.Dar, domnilor, oricAt ar fi de necesar de a limita puterea statului, nu putem

recurge pentru aceasta la teorii recunoscute false din punct de vedere istoricgi care sunt gregite chiar ca concepfie. De altfel, pentru a ajunge la o limiti a

puterii statului, flr[ ca s[ creim fetiguri, idoli din tot ce existl, din toate nor-

mele juridice, care exist5 astizi, nu avem nevoie de aceste teorii. Putem gisi inadevir in istorie criterii s,i norme suficiente s,i le vom indica numai in treacf,t,

fiindci vom reveni, care sunt ideile ce tind si predomine azi in aceasti materie.

Statul stabilegte anumite norme de conduiti pentru toli membrii lui gi totel le impune. Atunci cum se poate ca s[ fie vreo norml de conduitl care s[ se

impuni s,i statului, qi cine o impune? Sau, dacl o stabilegte insugi statul gi totel gi-o impune, atunci este stabilit lucru ci, neexistAnd nicio for![ superioarlstatului gi in afari de stat care si-i impuni normele de conduitl, s[-l sileasci siIe respecte, fiecare inlelege ci statul poate desfiinla origicAnd acea norml care

nu-i convine gi si o lase in pirisire. Cu toate acestea, fapt e ci toati caracteri-

zarea vremii moderne ebazalil pe adevirul ci gi statul insugi apare limitat prinnormele de conduiti general[, prin normele de drept.

Domnilor, pentru a explica gi aceasti evolulie a timpurilor moderne gi a da

obazd teoreticl acestor delimitiri, s-au nlscut sisteme dintre cele mai variate

de filosofie a dreptului, dar ele se pot imp[rli in doui grupuri mari, care se de-

osebesc prin punctul 1or de plecare. Unele din aceste sisteme pleacl de la indi-vid gi caut[ sd intemeieze toati ordinea de stat gi, mai ales, delimitarea puterii

statului pe drepturi care privesc individul insugi, drepturi inerente omului ca

atare, drepturi inerente fiinlei omeneqti. Reprezentantul cel mai briliant, cel

mai str[lucit al acestei conceplii este lean I. Rousseau 9i se poate spune ci, toatb,

generalia care a ficut qi care a triit marea Revolulie Francezi a fost crescuti inaceastl concepfie. Pentru scopul nostru de acuma va fi de ajuns s-o formul[min cdteva cuvinte.

inainte de nagterea statului, omul a triit in starea naturall liber gi indepen-

dent, neavdnd nicio normd de conduiti, decAt libertatea lui de a face origice ar

fi voit. insi aceastl stare a fost dlunitoare, cici se inlelege us,or c5: cel mai tare

invingea totdeauna pe cel mai slab, fird ca si aibl vreo limiti aceasti libertate

naturald. Atunci oamenii, pentru a stabili statul, gi deci pentru a pune o stavilibunului plac, au flcut o Convenlie, indiferent dacl a fost o Conventie taciti

sau exprese, o Convenlie care, in teoria lui J. ). Rousseau, poarti, numele de

Contract social.

Astfel, credndu-se statul printr-un Contract social, omul in acest contract

qi-a rezervat anumite drepturi, astfel cd statul cu drepturile lui trebuie sl res-

pecte ac€a sferi de drepturi individuale, anterioare statului, acele drepturi pe

care omul, intrdnd in stat printr-un Contract social, qi le-a lezervat. Iar cAnd

aceste drepturi. sunt violate de stat sau de organele lui, atunci e violati inslgibaza statului, qi atunci individul insugi nu mai e linut si respecte statul, deoa-

rece statul, cllcAnd acele drepturi sacre gi inviolabile pe care el gi le rezervase

printr-un contract social, a rupt el insuqi acest contract, deci plrlile contrac-

tante se despart, una din ele nerespectdnd contractul.

Pentru ci a descoperit aceste principii gi pentru ca s[ fie stabilitd ins[gi

baza statului, contractul social, care i-a dat nagtere gi care delimiteazi puterea

statului gi puterea organelor sale, marea Revolulie Francezd a formulat aces-

te principii, aceste drepturi, pe care omul, intrdnd in stat, gi le-a rezervat inmarea Declaralie a dreptwrilor omului ;i cetdleanulai. $i aceastl Declaralie a

drepturilor omului gi cetdleanului, sub diferite forme, face parte din cele mai

multe constitulii scrise ale vremii noastre, inclusiv din Constitulia romdn[,'

aga ci se poate zice ci dreptul pozitiv modern e pltruns de aceasti conceplie

a temeliilor statului gi a drepturilor nlscute din conceplia individualist[, din

concep{ia drepturilor individuale.

Domnilor, intrucdt aceasti conceplie este sanclionatd prin dreptul po-

zitiv al tuturor popoarelor civilizate si intrucAt ea a colaborat gi la facerea

Constitufiei noastre, trebuie si examindm aceasti teorie, pentru a vedea te-

meinicia sau netemeinicia ei. Dar, din punct de vedere gtiinlific, pur gtiinlific,azi nu se mai poate tlgidui c[: intreagl aceasti concep]ie are o baz| falsi, obazi gregiti gi istoricegte, din punct de vedere istoric, qi din punctul de vedere

al interpretirii realitilii. Gregiti din punct de vedere istoric, fiindc[ niclieri gi

niciodatl un stat nu s-a nlscut printr-o Convenlie incheiati intre oameni care

ar fi triit inainte liberi gi independenli in afari de societate. Azi se mai poate

pune la indoiali c[ omul nu s-ar fi ndscut in societate gi inlelegeli foarte bine

c[ se poate foarte ugor concepe ci, atunci cAnd omul s-a diferen{iat din masa

lumii animale printr-o specie deosebite, el trlia deja intr-o societate.

Lucrul acesta explic[ faptul cd azi se poate zice cd avem in spaliu toatlistoria omenirii, in diferitele triburi care se aflI pe diferitele trepte ale evoluliei

sociale. Aceste triburi se gisesc in Africa, pe Insulele Polineziene, in Australia;

triburi sllbatice, care pentru noi sunt mult mai aproape de starea animalelor

decdt de starea omenirii de azi gi care n-au in limbajul lor decAt 10-20 de sune-

te pentru a-gi exprima toate nevoile, triburi ai clror membrii nu pot numira

mai mult decitt +, pentru ci incercarea aceasta intelectuall de a numira pAnlla 4 e aqa de mare, incdt individul, cAnd ajunge pAni la 4, e asa de istovit, incAt

adoarme. in lstoria culturii a unui invllat german e citat un cllitor care a pus

o intrebare unui negru din Africa: ce crede el asupra soarelui cAnd apune gi

a doua zi risare din nou, e acelagi? Nu s,tia si rlspundl, cici niciodatl nu-qi

pusese intrebarea aceasta.

Vedeli cdt de jos se afll omul gi azi in unele regiuni locuite de el. Cu toate

acestea, niciieri nu s-a gisit omul izolat. S-au glsit triburi care formau micibande de 10-15 indivizi care nu au locuinli, care nu Etiau s[ rl/.llizeze focul gi

sl-l aprindl, care nu triiesc decAt din viermi, muguri sau seminle, deci care nu

gtiau s6-gi prepare hrana in niciun fel, ca orice animal care mindnci alimentele

crude. Cu toate acestea, omul individu al izolat n-a fost glsit niciodati. in ade-

vir c5 Herbert Spencer citeazd intr-o carte a lui pe un cilitor care suslinea c[ar fi g6sit intre std,ncile prlplstioase ale Tibetului un neam de oameni singu-

ratici. E singura mirturisire. Dar s-a dovedit apoi ci nu era vorba de un neam

silbatic, ci un neam invins, impriqtiat qi condamnat la pieirq gi afard de acel

cilitor nimeni nu l--a mai glsit. Poate s-a ingelat sau cl acel neam a dispirut.Astfel stAnd lucrurile, omul fiind n[scut in societate, toate intrebirile gi

teorile, dintre care unele foarte insemnate qi care au avut o inrAurire puternicir

asupra lumii civilizate, asupra originii societilii sau a statului, cAnd se presu-

punea c[ inainte de stat omul triia izolat, s,i numai prin bunl infelegere, prinConvenlie a format asocialiuni politice, toate aceste teorii ca explicare istoricldispar.

Dar dac[ omul a triit totdeauna in societate, ar fi un abuz daci am con-

funda acele societlli primitive in care g[sim gi azi cele mai multe triburi, zic,

daci le vom confunda cu statele moderne de azi. $i mai mult, se poate spune cistatul se nagte relativ foartetdrzlnl intr-o vreme foarte avansat6 de dezvoltare

sociali, 9i poate in anumite cazuriputem spune cl asistlm la formarea acestor

state din diferite triburi care ies din starea lor primitiv[. in alte caz:uri, putem

aprecia starea indivizilor din societ[lile primitive. Un document sigur sunt

poemele homerice. Din cercetarea lor se poate spune ci statul s-a niscut dintr-o altl stare sociali in care individul a fost mult mai pufin liber ca in stat. AEa

ci istoricegte nu-i adevdrat ci statul s-a niscut printr-o Convenlie expresi sau

taciti interveniti intre oameni liberi qi independenli.

Dar, cum spuneam, aceastl conceplie nu-i adevirati nici ca interpretare a

realitifii. Nu este adeviratl, pentru cl ori de cite ori se gisesc drepturi, care

intr-un moment dat, intr-o epocl dati par sacre gi inviolabile, provoaci indig-

narea la ins[gi ideea ci statul ar putea interveni acolo. insi cu timpul se schim-

b[ mentalitatea unei societlli in aga mod, in aga chip, ci ceea ce mai inainte

C. G. STEH.S

INTlrFlOr)T]CBR]3

IN

$Tilililt ilRfipTilt{il t0il$11T1]Tl0$at

l,s Cat&itxtion et l$ Lois foxda.sttttttdles sonl le 1ilort. slnr leqtnl laNationt o rugalu de tntralllct it xartborllrlt;ru,.

Yrttel.

3.*,n.Tg.& [

rr{trrPocnrllA rDI?0"{Rf, ,0ACIA- r'. TLISSCU & D. cnOSSg

l$at

Introducere in Studiul dreptului constitu[ional