Curs de gramatica limbii germane IV

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane IV

    1/9

    Sumar de gramaticaA Propozitifle secundarePropozitiile secundare sint introduse, de cele mai multe ori, prin conjunctii. Inpropozitiile secundare, verbulla un mod personal se afla intotdeauna la sfirsitulpropozitiei.1. Propozitia Interogativa IndirectaIn propozitiile interogative indirecte, pronumele sau adverbele interogative, cumar fiwarum sau was, sint utilizate ca niste conjunctii.Intrebare directa: Was mach en Sie? Warum will Frau Berger uns sprechen?Intrebare indirecta: Mich interessiert, was Sie machen. We~f.-?tu, uiarurn FrauBerger uns sprecben will?Intrebarile indireete la care se raspunde eu ja sau nein, asa-numitele "intrebaritotale", se introdue eu conjunctia ob C'daca"):Kommst du?(da sau nu)Mich hat sie nicht gefragt, ob icb komme.In propozitia secundara, pronumele se poate schimba:du/Sie 4ich (mich)/ihr/Sie 4wir(uns).Kommst du? / Kommen Sie? Mich hat man nicht gefragt, ob ich komme.Kommt ihr? / Kommen Sie? Uns hat man nicht gefragt, oh wir kommen.Dad in propozitia interogativa indirecta se afla doua verbe, verbul la un modpersonal se pune la sfirsit,Weij~t du, uiarum Frau Berger uns sprecben will?Mich hat sie nicht gefragt, ob ich kommen mocbte .2. Propozitia secundara ternporalaals: poate fi utilizat numai in legatura eu forme de treeut (imperfect) ale

    verbului. Actiunile din principala si secundara se desfasoaraconcomitent.Als Herr von Ribheck starb, toaren die Kinder sehr tra u rig .

    bevor: Actiunea din propozitia secundara introdusa eu bevoreste posterioaraactiunii din propozitia principala,Bevor Herr von Ribheck starb, schenkte er den Kindern Birnen.

    wenn: Actiunea din propozitiile secundare temporale introduse eu wenn areloc coneomitent eu actiunea din propozitia principala. Dad actiuneadin secundara s-a repetat de mai multe ori (iterativ: intotdeauna cind ... ,de fieeare data cine}... ), verbul ee exprima aceasta actiune nu poate fidecit la imperfect. Ineaz contrar trebuie utilizata conjunctia als.WennHerr von Ribbeck einen jungen sab, schenkte er ihm eine Birne.

    104

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane IV

    2/9

    3. Propozitia secundara concesiva (obwohl)Propozitia secundara concesiva introdusa cu obwohl exprima un motiv care arputea sa irnpiedece actiunea din principala, dar nu o impiedeca. De exemplu,cineva care lucreaza 12-14 ore pe zi ar avea motiv sa fie nemulturnit, totusi nueste. Aceasta situatie este exprimata In propozitii secundare introduse cuobwohl ("dqi " J :Obuiobl ich taglicb 12-14 Stunden arbeite, bin icb xufrieden.Obtoobl rnancbe uneder .zuruclegeleomrnen sind, ist es hier leer.Obtoobl unr alle gearheitet haben, finden toir heine Arbeit mehr.Obuiobl uiir arbeiten uiollen, finden uiir keine Arbeit mehr.Propozitiile secundare eu obwohl pot fi puse inainte sau dupa propozitiaprincipala, Dad ele se afla inaintea propozitiei prineipale, aeeasta incepe euverbulla mod personal, dupa care urrneaza determinantul in nominativ(subiectul).Icb rnocbte unbedingt nacb Griecbenland, obwohl icb kein Geld babe.Obwohl ich kein Geld babe, mocbte icb unbedingt nacb Griecbenland.

    4. Constructiile inf'mitivale finale (um ... zu) ~i propozitia secundarafinala (damit)Constructille infinitivale introduse cu um ... zu ipropozitiile introduse eudamit exprima un lei, un seop.Constructia infinitivala finala eu um ... zu poate fi utilizata numai atunei cindsubiectul indeplineste atit actiunea verbului la un mod personal C =VP) cit ~iaceea indicata de verbulla infinitiv C =VI).VP+ VP:VieleEinwanderer kamen.VP + VI: VieleEinwanderer kamen, VieleEinwanderer uiollten bier leben.um hier zu leben.In cazul verbelor separabile, zu se pune intre partieula separabila ~iverb.aufrnacben: Frau Berger macht ein Hotel aufDas ist ein idealer Platz, um ein Hotel aufxumacben.Propozitiile seeundare care exprima 0intentie sint introduse cu damit daddeterrninantul in nominativ (subiectul) din propozitia principala nu este identiccu eel din secundara.Dart sollten uiele Filme gedrebt uierden.Der europdiscbe Film sollte toieder mehr Bedeutung bekommen.Dad legam cele doua propozitii, propozitia secundara se introduce eu damit.Dart sollten viele Filme gedreht uerden, damit der europaiscbe Film unedermehr Bedeutung bekommt.5. Constructtlle inf'mitivale eu zuConstructiile infinitivale eu zu se introduc fara conjunctie. Ele depind de verbulla un mod personal. Este yorba de verbe care necesita neaparat (obligatoriu) 0eompletare pentru ca propozitia sa fie completa. Verbulla infinitiv, precedat dezu, se pune intotdeauna la sfirsitul propozitiei.

    105

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane IV

    3/9

    uersucben:beginnen.

    Er uersucbte , die Blaue Blume zufinden.Er beginnt, die Blaue Blume zu sue ben.in eazul verbelor separabile, zu se pune intre partieula separabila si verb.mitkommen: Kommen Sie mit! Jch bitte Sie, mitzukommen.zuboren: Horen Sie zu. Jch bitte Sie, zuauhoren.Constructia infinitivala eu zu poate fi utilizata numai dad un determinant = innominativ (a), acuzativ (b) sau dativ (c) - al verbului la mod personal este identiceu subiectul constructiei infinitivale.a) Er uersucbte, die Blaue Blume zu finden. Er findet die Blaue Blume.b) Ieh bitte Sie, die Blaue Blume zu sucben. Suchen Sie die Blaue Blume.c) Er hilft mir ,die Blaue Blume zu sucben. feb sucbe die Blaue Blume.

    6. Condtttonalul ireal ~i propozltiile condltionale ireale, introduse cuwenn

    Propozitia conditionala exprima 0ipoteza sau 0conditie, Ea se introduce cuuienn ("dad"), ceea ce inseamna "cu conditia ca", Atunci cind conditia nu estereala ci irnaginara - asadar ireala - se utilizeaza eonjunctivul II. Dad niciactiunea urmatoare nu este realizabila, in propozitia urmatoare (principala) sefoloseste de asemenea conjunctivul II. Diferenta reiese din exemplul urrnator:Real:Ireal: Mein Mann lebt noch. Er bleibt auch bier.Wenn mein Mann noch leben wiirde, wiirde er aucb bierbleiben.In propozitia principala, verbulla un mod personal se pune pe primulloc.Wenn ich es nicht mit eigenen Augen sehen unirde, wiirde icb es nicbt glauben.Propozitia conditionals ireala exprima 0dorinta ce nu mai poate fi indeplinita:Real:Ireal:

    Mein Mann lebt nicbt mebr.Wenn mein Mann noch leben wiirde!

    7. Propozitia atributfvaPropozitia atributiva deterrnina un obiect, 0fiinta sau 0persoana. Propozitiaatributiva este introdusa printr-un pronume relativ. Pronumele relative au aceeasiforma ca pronumele hotarite. Ele se pun, de regula, imediat dupa substantivuldeterminat, acordindu-se cu el in gen si numar. In aceasta privinta trebuie sa setina seama de trei lucruri:1. Dad substantivul este masculin (der), feminin (die) sau neutru (das)Masc. singularFern. singularNeutru singular

    Der/ Ein Mann, der Bottger biefs, .DieIEine Gescbicbte, die ioabr ist, .Das IEin Hobby, das vieleMenschen batten, ...106

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane IV

    4/9

    2. Daca substantivul este la singular sau la pluralPronumele relativ la plural este, atit la nominativ cit si la acuzativ,intotdeauna: dieDie Leute, die das glauben, ...

    3. Ce caz cere verbul din propozitia secundara?Nominativ: Vor 300 [abren lebteein Mann. Der Mann hieflFriedrich Bottger.Propozitie atributiva: Vor 300 [abren lebteein Mann, der Friedrich Bottgerbiefi:

    Der Kaiser starb plotzlicb, Viele Menschen liebten denKaiser.

    Propozitie atributiva: Der Kaiser, den viele Menschen liebten, starb plotzlicb,gefallen+ dat.: Der Teufel argerte Luther. Die Arbeit gefiel dem Teufelnicht.

    lieben+ ac..

    Propozitie atributiva: Der Teufel, dem die Arbeit nicht gefiel, argerte Luther.In cazul verbelor care cer 0anumita prepozitie (a) sau al indicatiilor de loc (b),prepozitia corespunzatoare se pune inaintea pronumelui relativ:a) glauben an: Es entstand ein Mytbos, an den manche glaubten.warten auf, Der Kaiser, auf den man lange gewartet hat, wirdzurUckkommen.h) sich irgendwo verstecken: Sokam Luther auf die Wartburg, auf der er sichversteckte.

    B Verbul1. Diateza pasfvao actiune poate fi exprimata la diateza activa sau la diateza pasiva. Deosebireaconsta In unghiul sub care este privita actiunea. Ladiateza activa, interesul seconcentreaza asupra celui care savirseste actiunea. Ladiateza pasiva, interesul seindreapta asupra actiunii.Diateza activa: Russische Soldaten fallten den Baum.Diateza pasiva: Der Baum wurde gefalli.Formarea diatezei pasiveDiateza pasiva se formeaza cu verbul auxiliarwerden ;;iparticipiul II al verbuluide conjugat.Prezent:Imperfect:

    Der Baum wird gefall.Der Baum wurde gefallt.Daca se precizeaza cine a indeplinit actiunea, cine a fost "faptasul", atunci el esteindicat, de regula, printr-un dativ precedat de prepozitia von:Der Baum wurde von russischen Soldaten gefallt,Actiunea poate fi indeplinita ;;ide un lucru, de pilda de 0furtuna,Der Baum wurde von einem Sturm zerstort.

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane IV

    5/9

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane IV

    6/9

    a) Conjunctivul Ilal verbelor baben ~i seinPrezent

    haben seinsingular plural singular plural

    Pers, I ich harte wir hatten ich ware wir warenPers. II (familiar) du hattest ihr hatter du warst ihr wart(politicos) Sie hatten Sie hatten Sie waren Sie warenPers. III er/sie harte sie hatten er/sie ware sie warenPrezent: Das ware scbon. Das bdtte ich gern.Imperfect: 1ch ware gern gekommen. Wer hatte die bekommen?

    b) Conjunctivul verbelor modaleCu ajutorul conjunctivului II al verbului modal konnen po ate fi exprimata 0presu punere.Wir Ieonnten das Schiff gut gebraucben. Das konnte unser En de sein.Cu ajutorul conjunctivului II al verbului modal sollen poate fi exprimat un sfat.Diese Chance sollten wir nutzen. Wir sollten nachdenken, was wir tun honnen.Conjunctivul II al verbelor modale se formeaza adaugind la radacina verbuluisemnul imperfectului (-t-) i terminatiile corespunzatoare.

    konnenradacina verbului: konn- semnul imperfectului: -t- ich konnteterminatia: -e

    konnem conjunctiv n sollen: conjunctiv nsingular plural singular plural

    Pers. I ich konnte wir konnten ichsollte wirsolltenPers. II du konntest ihr konntet du solltest ihr solltetSie konnten Sie konnten Sie sollten Sie solltenPers, III er/sie konnte sie konnten er/sie sollte siesollten

    c) Conjunctivul perifrastic (cu wiird-) al verbelor cu sens de sine statatorToate verbele cu sens de sine statator - cum ar fjmacben, rudern.funletionieren- au 0forma proprie de conjunctiv II (care nu este tratata aici). In gerrnana existaposibilitatea ca aceasta forma sa fie inlocuita printr-o forma perifrastica, care seformeaza cu conjunctivul II al verbului werden (wiird- plus terminatiile).

    109

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane IV

    7/9

    Indicativ:Conjunctiv: Das machen wirgern.Das wiirden wir gern machen.werden eonjunetiv II

    singular pluralPers, I ich wurde wir wurdenPers. II (familiar) du wurdest ihr wurdet(politicos) Sie wurden Sie wurdenPers. III er/sie wurde sie wurden

    lch wiirde gern noch mal rudern.Ohne unsere Eltern wiirde das nicht funktionieren.

    C Adjectivul1. Gradul eomparativ al adjeetivelorAdjectivele au grade de comparatie. Gradul comparativ se formeaza adaugind Iaforma de baza (gradul pozitiv) terrninatia -er. La adjectivele care se terrnina cu -e,se adauga doar-r (a). In cazul adjective lor care contin un-a, -0 sau -u ,comparativul contine uneori un Umlaut. Aceasta inseamna ca -a devine -ii,-odevine -6 iar -u devine -ii (b). Unele adjective au forme de comparativneregulate (c).

    forma de baza comparativa) wenig wenigerb) lang Hingerc) gut besser

    Zur Zeit kommen weniger Menschen. Konnen die nicht leiser singen?Die Treffen wurden politischer. Man konnte die Uniuersitat nichtbober bauen.2. Cornparatlfle cu wie ~ialsPentru a compara insusirile (exprimate printr-un adjectiv) a doua lucruri saupersoane, dupa adjectiv se punewie sauals:a) so + adjectiv la forma de baza (gradul pozitiv) +wie

    Der Brocken ist so romantisch wie die Deutschen.b) comparativ + alsMit der Bahn ist es bequemer als zu Fuj?

    110

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane IV

    8/9

  • 8/6/2019 Curs de gramatica limbii germane IV

    9/9

    cu pronume reflexiv fara pronume reflexivtreffen Wann treffen wir uns? Wann trifft Andreas Dr. Thurmann?vorstellen Ich stelle mirvor, dais ... Ich stelle Ihnen meine Eltern vor.erinnern Erinnern Sie sich, dais ... Nichts sollte an Herrn von Ribbeck erinnern.

    112