139
Universitatea “Dunărea de Jos” Drept constituţional Lect.uni v .dr. Liviu Coman-Kund Lect.u niv.dr. Carmen Co ug ș Galaţi – 2013 1

Curs Drept Constitutional (1)

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Drept Constitutional

Citation preview

Page 1: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 1/139

Universitatea “Dunărea de Jos”

Drept constituţional

Lect.univ.dr. Liviu Coman-Kund

Lect.univ.dr. Carmen Co ugș

Galaţi – 2013

1

Page 2: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 2/139

Departamentul pentru Învăţământ la Distanţăşi u !revenţă "edusă

Facultatea de Drept

Specializarea Drept Anul de studii I

Forma de învăţământ I.F.R.2

Page 3: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 3/139

# U $ " % & '$"()%*%&+"%%,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,--------.

#+$%/)U) 1DRE!"# $%&S!I!"'I%&A# (I !E%RIA $%&S!I!"'IEI)))))))))......*1.1. DRE!"# $%&S!I!"'I%&A#)))))))))))))))))))))))))).........+

1.1.1. Definiţia dreptului constituţional………………………………………………………………......+1.1.2. Izvoarele dreptului constituţional……………………………………………………………….....,1.1.3.  Aspecte generale privind raporturile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern român ...11

1.2. DEFI&I'IA $%&S!I!"'IEI)))))))))))))))))))))))))))))...1-1.. F%R/E#E $%&S!I!"'IEI)))))))))))))))))))))))))))).....011.-. S"RE/A'IA $%&S!I!"'IEI)))))))))))))))))))))))))))....1*1.. E#A%RAREA (I AD%!AREA $%&S!I!"'IEI)))))))))))))))))))....1,1.3. /%DIFI$AREA $%&S!I!"'IEI)))))))))))))))))))))))))))...21

1.*. S"SE&DAREA (I AR%4AREA $%&S!I!"'IEI))))))))))))))))))).221.+ $%&!R%#"# $%&S!I!"'I%&A#I!5'II #E4I#%R ))))))))))))))))))).2

1.8.1 oţiunea de control al constituţionalit!ţii legilor………………………………………………...231.8.2. "odalit!ţile controlului de constituţionalitate a legilor………………………………………....2

1.,. $%&!R%#"# $%&S!I!"'I%&A#I!5'II #E4I#%R 6& R%/7&IA))))))))))))....21.#.1. $rganizarea %urţii %onstituţionale a &omâniei………………………………………………...231.#.2. Atri'uţiile %urţii %onstituţionale a &omâniei………………………………………………….....2*1.#.3. (rocedura controlului constituţionalit!ţii legilor…................................................................2#1.#.). *fectele +uridice ale deciziilor %urţii %onstituţionale…………………………………………...1

SI&!E8A IDEI#%R RI&$IA#E)))))))))))))))))))))...2 6&!RE5RI DE A"!%E9A#"ARE)))))))))))))))))))))))).....-!ES!E DE A"!%E9A#"ARE))))))))))..))))))))))))...

#+$%/)U) 2

DRE!"RI#E0 #IER!5'I#E (I I&DA!%RIRI#E F"&DA/E&!A#E %!RI9I!$%&S!I!"'IEI RE9I8"I!E ......................................................................................*2.1. ASE$!E 4E&ERA#E..................................................................................................................*2.2. RI&$III A#E DRE!"RI#%R F"&DA/E&!A#E.....................................................................,2.. $%&'I&"!"# DRE!"RI#%R (I #IER!5'I#%R F"&DA/E&!A#E %!RI9I! $%&S!I!"'IEIRE9I8"I!E ..........................................................................................................................................-*

2.3.1. Inviola'ilit!ţile......................................................................................................................)8 2.3.2. Drepturile social,economice şi culturale..............................................................................- 2.3.3. Drepturile şi li'ert!ţile social,politice.................................................................................../#2.3.). Drepturile e0clusiv politice................................................................................................../ 

2.3.-. Drepturile garanţii...............................................................................................................8 2.-. 6&DA!%RIRI#E F"&DA/E&!A#E.............................................................................. +22.. A9%$A!"# %%R"#"I............................................................................................................+SI&!E8A IDEI#%R RI&$IA#E.......................................................................................................+3 6&!RE5RI DE A"!%E9A#"ARE.....................................................................................................+,!ES!E DE A"!%E9A#"ARE.............................................................................................................+,

#+$%/)U) 3%R4A&I8AREA S!A!A#5 A "!ERII)))))))))))))))))..........,1.1. E#E/E&!E#E DEFI&I!%RII A#E S!A!"#"I)))))))))))))))))))...........,2.2. R%#"# (I F"&$'II#E S!A!"#"I)))))))))))))))))))))))........)...,.. !E%RIA SEARA'IEI "!ERI#%R 6& S!A!))))))))))))))))))).......).,3

.-. F%R/A "!ERII DE S!A!))))))))))))))))))))))))))......)).,,3.).1. tructura de stat……………………………………………………………………………..……...,,3.).2. orma de guvern!mânt………………………………………………………………………..….1:-

.-.2.1. Democraţia))))))))))))))))))))))))))))))..1:-

Page 4: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 4/139

.-.2.2. /onocraţia))))))))))))))))))))))))))))))..1:+.-.2.. %li;ar<ia)))))))))))))))))))))))))))))))..1:,.-.2.-. Formele mi=te)))))))))))))))))))))))))))..)..11:.-.2.. Forma actuală de ;uvernământ a României))))))))))))))))..112

3.).3. &egimul politic......................................................................................................................11SI&!E8A IDEI#%R RI&$IA#E)))))))))))))))))))))...11- 6&!RE5RI DE A"!%E9A#"ARE)))))))))))))))))))))))...)..113

!ES!E DE A"!%E9A#"ARE))))))))))..)))))))))..))).113

#+$%/)U) %R4A&E#E F"&DA/E&!A#E A#E S!A!"#"I)))))))))))))).....11+-.1. AR#A/E&!"#)))))))))))))))))))))))))))))))))......11,

).1.1. tructura (arlamentului……………………………………………………………………….......11,).1.2. $rganizarea parlamentar!……………………………………………………………………......12:).1.3. Autonomia adun!rilor………………………………………………………………………….......121).1.). &olul (arlamentului )))))))))))))))))))))))))))...))..122).1.-. tatutul parlamentarilor…………………………………………………………………………...12- ).1./. %aracteristicile (arlamentului &omâniei conform %onstituţiei ……………………..………..12- 

-.2. %R4A&E#E E>E$"!I9E)))))))))))))))))))))))))))))).1).2.1. Aspecte generale………………………………………………………………………………….133).2.2. $rganele e0ecutive ale &omâniei potrivit %onstituţiei ………………………………………..13)

-.. %R4A&E#E ?"RISDI$'I%&A#E))))))))))))))))))))))))))....13).3.1. Aspecte generale……………………………………………………………………………….....13).3.2. $rganele +urisdicţionale din &omânia potrivit reglement!rilor actuale……………………....138 

-.-. RE#A'II#E DI&!RE %R4A&E#E F"&DA/E&!A#E A#E S!A!"#"I)))))))))........1-:).).1. Aspecte generale……………………………………………………………………...................1-:).).2. &elaţiile dintre organele fundamentale ale statului român……………………………….......1)3

SI&!E8A IDEI#%R RI&$IA#E)))))))))))))))))))))..1-* 6&!RE5RI DE A"!%E9A#"ARE))))))))))))))))))))))))....1:!ES!E DE A"!%E9A#"ARE))))))))))..))))))))))))..1:

#+$%/)U) .DESE/&AREA %R4A&E#%R RERE8E&!A!I9E.................................................12.1. $%/E!I'IA E&!R" "!ERE))))))))))))))))))))))))...........1

-.1.1. %onţinutul competiţiei pentru putere))))))))))))))))))))))......1-.1.2. (artidele politice……………………………………………………………………………..….....1-3-.1.3. "ass,media……………………………………………………………………………………......1-- -.1.). 4rupurile de presiune…………..………………………………………………………………....1-/ 

.2. S$R"!I&"#)))))))))))))))))))))))))))))))))))....1*-.2.1. crutinul ma+oritar………………………………………………………………………………....1- -.2.2. &eprezentarea proporţional!………………………………………………………………….....1-#

. DESE/&AREA %R4A&E#%R RERE8E&!A!I9E 6& R%/7&IA)))))))))))..).131-.3.1. uncţiile reprezentative şi modurile de scrutin utilizate………………………………...........1/2 

-.3.2. Drepturile electorale ale cet!ţenilor români........................................................................1/)..2.1. Aspecte ;enerale privind cetăţenia română)))))))))))))))).13-..2.2. Drepturile e=clusiv politice)))))))))))))))))))))))...133

-.3.3. Actorii competiţiei pentru putere…………………………………………………………….…..15 

SI&!E8A IDEI#%R RI&$IA#E))))))))))))))))))))). 1* 6&!RE5RI DE A"!%E9A#"ARE))))))))))))))))))))))))....1*+!ES!E DE A"!%E9A#"ARE))))))))))..))))))))))))..1*+

#(%+ /('/()" D( +U/(4+)U+"(,,,,,,,,,,,,,,,--, 151

6%6)%G"+!%(,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,---152

-

Page 5: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 5/139

$"()%*%&+"%% 

% le;e naturală de necontestat @ace ca omul să @ie @iinţă socială0 ceea cesemni@ică @aptul că nu poată supravieţui decât în ;rupuri0 în societate. Societateaumană0 azată pe calităţile naturale esenţiale ale @iinţei umane B conCtiinţa0 raţiunea Ci

voinţa B se caracterizează prin organizare0 @ără de care nu poate e=ista Ci nu se poatedezvolta.%r;anizarea0 c<iar la nivel rudimentar0 presupune e=istenţa unui lider0 adică a

unui individ0 pe de o parte înzestrat cu putere0 iar pe de alta responsail pentru soarta;rupului. 6n societăţile @ără o or;anizare @ormală liderul apare la modul spontan0 natural0datorită unor calităţi personale0 întrucât o@eră un sentiment de si;uranţă memrilor colectivităţii0 care0 din acest motiv0 îi recunosc puterea de a decide0 Ci0 simultan0 îipretind săBCi asume responsailitatea de aBi protea. $<iar Ci în societăţile or;anizate@ormal pot să se impună lideri ne@ormali0 care să e=ercite o putere reală 0datorităcalităţilor personale Ci conuncturii.

Iată de ce0 lumea a @ost Ci este preocupată de @enomenul $U/("%%0 prin putere în

sens ;eneral înţele;ând0 de la situaţia simplă a capacităţii de impunere a unei voinţeindividuale0 până la situaţia comple=ă a capacităţii de diriare prin constrân;ere statală acomportamentului social.

 6n societăţile primitive autoritatea corespundea @orţei @izice. A apărut0 apoi0 Ciconstrân;erea psi<ică prin intermediul0 în principal0 al reli;iilor. "rmătorul pas a @ostconcentrarea celor două0 Ci0 ast@el0 puterea politică aun;e să doândească un caracter sacru0 se sacralizează. 6n @ine0 se aun;e la laicizarea puterii politice0 la separareastatului de iserică. $oncomitent0 la un anumit stadiu de dezvoltare socială0 autoritateapolitică încetează de a mai @i e=ercitată doar în @apt Ci doândeCte re;lementarea prindrept. Este stadiul când puterea se instituţionalizează. Ast@el0 se aun;e la instituţiilepolitice distincte de indivizii care le reprezintă. Deci0 pornind de la @orţa @izică Ci

constrân;erea morală0 la un anumit nivel de dezvoltare socială apare constrân;erea uridică0 ideea că deciziile politice luate de ;uvernanţi au caracter oli;atoriu Ci treuiee=ecutate0 su constrân;erea sancţiunilor le;ale1.

Sinta;ma %nstituţii politie0 @ace re@erire la instituţiile prin care se e=ercităsuveranitatea. otrivit sensului uridic al noţiunii de instituţie0 instituţiile politicedesemnează di@eritele ansamluri de norme re@eritoare la puterea politică0 mai precis0cele privind constituirea0 or;anizarea Ci @uncţionarea or;anelor politice parlament0 Ce@ulstatului0 ;uvern. 6ncă din antic<itate0 instituţiile politice @uncţionau după anumite re;uli0 însă0 aia în sec.>9III0 supranumit GSecolul luminilorG0 în conte=tul luptei împotrivaasolutismului0 conCtiinţa socială acordă0 anumitor norme uridice privind ;uvernarea Ciraporturile dintre ;uvernanţi Ci ;uvernaţi0 adică0 raporturile de putere0 o importanţăcapitală.

 Aceste norme sunt reunite întrBun ansamlu Ci e=primate în scris su denumireade $%&S!I!"'IE. $ercetarea0 studiul constituţiei duce la apariţia unei noi ramuri dedrept 7Dreptul onstituţional7-

%servăm că0 noţiunea de Drept constituţional se @ormează aia în secolul al>9IIIBlea0 mult mai târziu decât alte ramuri de drept0 cum este0 de e=emplu0 dreptul civil.$onceptul clasic de Gdrept constituţionalG este de ori;ine italiană0 dar sBa @ormat suimpulsul ideilor Revoluţiei @ranceze.

 6n ţara noastră0 Dreptul constituţional se consideră încetăţenit prin predarea Cipulicarea la Facultatea de Drept din IaCi a cursului de drept constituţional al

1  %on D()(+&U0 Drept constituţional şi instituţii politice , 6ratat, vol.I0 Ed. GEuropa &ovaG0 ucureCti B1,,30 pp. ,B33

Page 6: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 6/139

pro@esorului $onstantin Stere0 în 1810 Ci la Facultatea de Drept din ucureCti a cursuluide drept constituţional al pro@esorului $onstantin Dissescu0 în 181.1.

 ACa cum precizează /aurice Duver;er0 studiul simultan al instituţiilor politice Ci aldreptului constituţional permite amplasarea dreptului în conte=tul sociolo;ic Cideterminarea adevăratei sale semni@icaţii2. % constantă a numeroaselor de@iniţii datedreptului constituţional o reprezintă caracterizarea ca @iind acea parte a dreptului care

re;lementează instituţiile politice ale statului. În cea mai succintă exprimare,instituţiile politice sunt organismele puterii, iar dreptul constituţional este dreptul fundamental care le reglementează.

entru o @acilă înţele;ere Ci asimilare a cunoCtinţelor prezentate în acest cursvom proceda în continuare la prezentarea unor instrumente lo;ice0 utile pentruaordarea materiei.

9om începe c<iar cu de@inirea de@iniţiei. &u putem însă de@ini de@iniţia0 dacă nuCtim ce înseamnă noţiunea. &oţiunea3 este @orma @undamentală a cunoaCterii0 oţinutăprin ;eneralizare Ci astractizare0 care re@lectă caracteristicile ;enerale esenţiale aleoiectelor Ci @enomenelor. $unoaCterea prin noţiuni reprezintă saltul de la senzorial laraţional. $unoaCterea senzorială0 adică prin simţuri0 o;lindeCte aspectul individual al

lucrurilor0 în timp ce cunoaCterea prin noţiuni are în vederea caracteristicile ;enerale aleunui ;rup de oiecte sau @enomene. E=. copac0 student.

rin de9iniţie  înţele;em propoziţia care e=primă operaţiunea lo;ică prin care sedetermină o noţiune. 6n de@iniţie sunt cuprinse următoarele două elementeH   7genul  pro0im7 care este ;enul cel mai apropiat de noţiunea de de@init Ci 7diferenţa specific!7ceea ce deoseeCte noţiunea pe care o de@inim de celelalte noţiuni cuprinse în ;enulpro=im. De e=emplu0 în de@iniţia GDreptul este Ctiinţa care studiază normele uridice0cuvântul GCtiinţaG desemnează ;enul pro=im al noţiunii GdreptulG0 iar Gcare studiazănormele uridiceG desemnează di@erenţa speci@ică.

9om analiza în continuare conceptul de  instituţie care este o noţiune cu douăaccepţiuniH a-  n sens +uridic-  desemnează un ansamlu de norme uridice0 care0re;lementând o cate;orie determinată de relaţii sociale caracterizate printrBo anumităspeci@icitate0 are o con@i;uraţie unitară0 o anumită permanenţă Ci o denumire proprie.Instituţia uridică este o parte a unei ramuri de drept. E=H căsătoria0 reCedinteleRomâniei.

:- n sens de organizaţie  reprezintă un ansamlu de resurse umane Cimateriale or;anizate0 diriate0 ;estionate con@orm unor re;uli0 în vederea realizării uneiactivităţi de interes pulic.

De multe ori pentru realizarea în concret a instituţiei0 în sens uridic0se creează oinstituţie0 în sensul de or;anizaţie0 care poate avea aceeaCi denumire sau o denumiredi@erită. E=H aceeaCi denumireH arlamentulJ denumiri di@eriteH reCedintele României Ci

reCedinţia.$ursul de GInstituţii politice. Drept constituţional G este structurat în - capitoleH%r;anizarea statală a puteriiJ %r;anele @undamentale ale statuluiJ Desemnareaor;anelor reprezentativeJ Dreptul constituţional Ci teoria constituţiei.

#ucrarea a @ost elaorată cu luarea în consideraţie atât a e=i;enţelor planului de învăţământ0 cât Ci a necesităţii permanentei actualizări a le;islaţiei. recizăm că încadrul cursului a @ost avută în vedere le;islaţia în vi;oare până la data de 1 octomrie2::.

$AI!%#"# 11 %oan *U"+"U0 Drept constituţional şi instituţii politicevol.II0 Ed. Actami0 ucureCti01,,0 p.1*2 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 Drept constituţional şi instituţii politice0 vol.I0 ediţia a >IBa0 Ed. AllecK0 ucureCti0 2::-0 p.1 Dicţionarul Enciclopedic Român0 vol.III0 Ed.olitică0 ucureCti B 1,30 p.+- Dicţionarul Enciclopedic Român0 vol.II0 Ed.olitică0 ucureCti B 1,3-0 p., %oan *U"+"U0 $p.cit.0 p.1+

3

Page 7: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 7/139

D"($/U) #&'/%/U=%&+) >% /("%+ #&'/%/U=%(%

1-1- Dreptul onstituţional1-1-1- De9iniţia dreptului onstituţional1-1-2- %?voarele dreptului onstituţional1-1-3-+spete @enerale privind raporturile dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern român

1-2- De9iniţia onstituţiei

1-3- !ormele onstituţiei

1-- 'upremaţia onstituţiei

1-.- (la:orarea şi adoptarea onstituţiei

1-A- *odi9iarea onstituţiei

1-B- 'uspendarea şi a:ro@area onstituţiei1-5 #ontrolul onstituţionalităţii le@ilor

1-5-1- &oţiunea de ontrol al onstituţionalităţii le@ilor 1-5-2- *odalităţile ontrolului de onstituţionalitate a le@ilor 

1-8- #ontrolul onstituţionalităţii le@ilor Cn "omânia1-8-1- r@ani?area #urţii #onstituţionale a "omâniei1-8-2- +tri:uţiile #urţii #onstituţionale a "omâniei1-8-3- $roedura ontrolului onstituţionalităţii le@ilor 

1-8-3- (9etele uridie ale dei?iilor #urţii #onstituţionale

6%(#/%4(

1-1- Dreptul onstituţional

*

'tudierea aestui apitol vă permite• $unoaCterea locului dreptului constituţional în sistemul de drept Ci

 înţele;erea speci@icului anumitor cate;orii uridice ;enerale normă uridică0 raport uridic0 izvor de drept care se aplică în aceastămaterieJ

•  6nţele;erea noţiunii de constituţie din perspectivă uridică0 în concretcunoaCterea principalele elemente re@eritoare la adoptarea0modi@icarea Ci iesirea din vi;oare a le;ii @undamentale

•  6nţele;erea consecinţelor pe care le;ea @undamentală le produceasupra sistemului normativ statal prin supremaţia pe care o deţineaceasta în ierar<ia actelor normativeJ

•  6nsuCirea conceptului de control al constituţionalităţii le;ilor0 Ci aor;anelor competente în materie în @uncţie de modalitatea de controlJ

•  6nţele;erea or;anizării0 @uncţionării Ci a atriuţiilor $urţii$onstituţionale din România.

Page 8: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 8/139

1-1-1- De9iniţia dreptului onstituţional1

Fenomenul de putere instituţionalizată0 caracteristic societăţii or;anizate statal adeterminat o împărţire tradiţională a dreptului în drept pu:li şi drept privat0 încă dinantic<itate0 după criteriul apartenenţei sau non apartenenţei suiectelor raportului uridicla o autoritate pulică0 în sensul lar; de deţinător de putere. Dreptul pu:li este dreptulcare se aplică autorităţilor pulice Ci raporturilor dintre autorităţile pulice Ci persoanele

private0 iar Dreptul privat  este dreptul care se aplică raporturilor dintre persoaneleprivate.

 6ntrBo de@iniţie ;enerală0 Dreptul public este ansamblul normelor juridice,care reglementează constituirea şi funcţionarea autorităţilor publice, precum şi raporturile dintre autorităţile publice şi persoanele private.  Rezultă din aceastăde@iniţie0 că cel puţin unul dintre suiectele raportului de drept pulic este o autoritatepulică. Acest suiect poartă numele de suiect cali@icat.

Dreptul pulic prezintă două caracteristici esenţialeH%- Dreptul pulic promovează interesele generale0 care constituie scopul necesar 

al autorităţilor pulice0 pe când dreptul privat aritrează interesele particulareJ%%- Dreptul pulic este0 în principiu0 un drept al raporturilor de inegalitate0

deoarece interesul ;eneral treuie să predomine asupra interesului particular. Datorităacestei superiorităţi a interesului ;eneral @aţă de interesul individual0 autorităţile pulicedispun de miloace uridice de constrân;ere Ci de @orţa pulică0 ceea ce le permite săBCiimpună voinţa. 6n dreptul privat părţile se a@lă pe poziţii de e;alitate uridică0 operândiniţiativa individuală Ci acordul lier de voinţă.

 6n procesul de dezvoltare a dreptului0 atît dreptul pulic cît Ci dreptul privat sBaudivizat0 la rîndul lor0 în diverse ramuri de drept0 după anumite criterii0 dintre care cel maiutilizat este criteriul oiectului sau al materiei re;lementării. Astăzi0 este unanimacceptat @aptul că0 Dreptul constituţional este o importantă ramură a Dreptului pulic0e=istând opinii care consideră dreptul constituţional c<iar ramura principală a dreptului0

 întrucât prin normele sale consacră Ci ocroteCte cele mai importante valori economice0sociale Ci politice2.Din analiza condiţiilor istorice în care au apărut primele $onstituţii scrise0 precum

Ci din conţinutul acestor $onstituţii0 rezultă următoarele aspecteH1- /arii ;înditori ai sec.>9III au conCtientizat realitatea că0 puterea0 pentru a @i

acceptată de societate treuie să se azeze pe un sistem de  principii fundamentalecare să corespundă sistemului de valori socialBpolitice recunoscut. Ast@el0 sBa auns la ocate;orie importantă de norme uridice0 normeleBprincipii0 care au @ost incluse înDeclaraţii de drepturi sau în $onstituţii0 ca @undament pentru între;ul sistem statal.

2- rincipiile @undamentale treuiau însă aplicate0 ;arantate Ci promovate prinintermediul puterii or;anizate statal. Această putere treuia să @ie e@icace pentru aBCi

putea realiza misiunea0 dar în acelasi timp treuia să respecte Ci să perpetuezesistemul de valori socialBpolitice. De aici0 interesul deoseit pentru organizarea puterii statale0 care a dus la crearea normelor cu caracter speci@ic privind instaurarea0menţinerea Ci e=erciţiul statal al puterii. 6ntrucât această cate;orie de norme are celpuţin aceeaCi importanţă pentru @uncţionarea între;ului sistem social ca Ci normeleBprincipii0 normele cu caracter @undamental privind instaurarea0 menţinerea Ci e=erciţiulputerii statale au @ost incluse0 de asemenea0 în $onstituţii.

3-  % e=perienţă îndelun;ată a demonstrat că orice putere are tendinţa săauzeze0 ast@el încât a apărut necesitatea protecţiei individului împotriva auzului deputere. Se aun;e ast@el la necesitatea de@inirii Ci ;arantării drepturilor Ci liertăţilor @undamentale ale cetăţenilor. 6n mod @iresc0 sBa considerat că acest deziderat se poate

realiza0 în modul cel mai e@icient0 prin norme uridice incluse în $onstituţie.1 %oan *U"+"U; 'imina /+&<'('#U0 $p. cit .0 2::10 p 1 Ci p. 2J %on D()(+&U0 $p. cit .0 pp. -B+2 %oan *U"+"U; 'imina /+&<'('#U0 $p. cit .0 2::-0 p. 1,

+

Page 9: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 9/139

 Ansamlul acestor norme prezintă o con@i;uraţie proprie Ci o permanenţăevidentă0 caracteristici ce îl individualizează în ansamlul normelor de drept pulic. Secristalizează ast@el oiectul unei ramuri distincte a dreptului pulic0 ramură care a @ostdenumită GDrept constituţionalG.

utem deci0 de@ini dreptul constituţional0 întrBun mod mai e=plicit0 după cumurmeazăH Dreptul onstituţional este ramura dreptului pu:li 9ormată din normele

 uridie are ons9inţe prinipiile 9undamentale; esenţiale ale re@imului soialEpoliti al unei ţări; re@lementea?ă relaţiile soiale 9undamentale are se sta:iles Cn proesul instaurării; menţinerii şi eFeritării statale a puterii; de9ines şi@arantea?ă drepturile şi li:ertăţile 9undamentale ale etăţenilor pentru aEi protea Cmpotriva tendinţelor de a:u? ale puterii-

#a modul cel mai ;eneral0 Dreptul constituţional poate @i de@init ca dreptul@undamental ce re;lementează puterile statului

1-1-2- %?voarele Dreptului onstituţional1  6n Ctiinţa dreptului conceptul de i?vor de drept este @olosit întrBun sens speci@ic0

Ci anume acela deform! de e0primare a normei +uridice

. Este vora de @orma su caretreuie să se prezinte o re;ulă de comportament pentru a @i instituită sau recunoscutăca normă uridică0 deci re;ulă cu un caracter oli;atoriu asi;urat0 la nevoie0 princonstrân;ere e=ercitată de @orţa pulică.

!eoria dreptului recunoaCte trei cate;orii importante de izvoare de dreptH1. legea0 în sensul ;eneric de act uridic normativ al arlamentului0 e=primat în scris Ciadoptat după o anumită procedurăJ2. obiceiul juridic sau cutuma0 care este re;ula spontană ce devine oli;atorie prin uz îndelun;at. Ea poate @i cons@inţită prin actul scris al puterii pulice sau recunoscută deautorităţi Ci respectată pur Ci simplu0 @ără a @i @ormulată ca act uridic scrisJ

. practica judiciară sau jurisprudenţa0 care reprezintă activitatea de precizare Cidezvoltare a principiilor Ci prevederilor le;ii sau cutumei0 e=primată prin <otărârile udecătoreCti0 ca urmare a soluţionării liti;iilor supuse udecăţii.

$ât priveCte Dreptul constituţional0 se admite cvasiunanim calitatea de izvor dedrept constituţional a $onstituţiei0 scrise sau cutumiare0 a le;ii0 ca act uridic alrlamentului Ci a tratatelor internaţioale. Este controversată calitatea de izvor de dreptconstituţional a Re;ulamentelor arlamentului Ci a practicii de contencios constituţional.

Re@eritor la re;imul constituţional din România0 e=istă cel puţin două criterii carepermit identi@icarea izvoarelor dreptului constituţionalH autoritatea pu'lic! emitent!  Ciconţinutul normativ.  6n principiu0 sunt izvoare ale Dreptului constituţional român numai

actele normative adoptate de adunările naţionale reprezentative. 6n plus0 aceste actenormative treuie să îndeplinească Ci condiţia de a conţine norme care re;lementeazărelaţiile sociale @undamentale care apar în procesul instaurării0 menţinerii Ci e=ercităriiputerii statale.

 6n ceea ce priveCte cutuma ca izvor de drept constituţional0 constatăm căaceasta lipseCte din actualul edi@iciu constituţional românesc. 6n principiu0 nu poate @ie=clusă posiilitatea stailirii unor re;uli de drept constituţional prin practicaparlamentară sau prin practica raporturilor dintre autorităţile pulice0 cum0 de alt@el0 sBa întâmplat în unele ţări. Este însă nevoie de o perioadă de timp îndelun;ată de e=erciţiu

1  %oan *U"+"U; 'imina /+&<'('#U0 $p. cit .0 2::10 pp. -1B-3J +ntonie %"G4+&0 Drept constituţinal şi instituţii politice. 6eorie general!0 Ed. L4aleriile ?. #. $alderon0 ucureCti0 1,,-0 pp. -B-3

,

Page 10: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 10/139

democratic al puterii statale0 pentru ca0 eventual0 să se aun;ă la cutumeconstituţionale.

Re@eritor la pratia #urţii #onstituţionale  este posiil ca0 în timp0 deciziile$urţii să creeze anumite re;uli care vor reprezenta nu numai o clari@icare a principiilor sau te=telor constituţionale0 dar Ci o dezvoltare a acestora0 dezvoltare reclamată de

evoluţia societăţii0 a democraţiei constituţionale. 6n acest @el0 practica $urţii $onstituţionale poate doîndi calitatea de izvor dedrept constituţional întrucât deciziile interpretative ale $urţii ocupă un loc important încadrul dreptului constituţional Ci un loc aparte în cadrul izvoarelor acestui drept. 6n acestsens0 unii autori recunosc calitatea de izvor de drept a acestor decizii0 alţii nu. !otuCi0dinamica dreptului @ace ca aceste decizii să @ie respectate Ci să se ţină cont de ele caposiile izvoare ale dreptului constituţional1. 6n plus0 după revizuirea $onstituţiei art. 1-*alin. - staileCte că deciziile $urţii sunt M;eneral oli;atorii.

 6n evoluţia constituţională a României0 utuma a @ost recunoscută ca izvor dedrept su re;imul $onstituţiilor din 1+330 1,20 1,+. Su re;imul $onstituţiilor din1,-+0 1,2 Ci 1,30 cutuma era admisă ca izvor de drept în mod e=cepţional0 cândle;ea o prevedea e=pres Ci în nici un caz în domeniul dreptului pulic e=. clasic0 art.3::$od civil care prevede că înălţimea în;răditurii dintre două proprietăţi se staileCte dupăre;ulamentele particulare sau0 în lipsa acestora0 după oiceiul oCtesc.

$onstituţia revizuită mer;e0 în principiu0 pe aceeaCi linie. Sin;ura prevedere careacceptă cutuma se re@eră0 de asemenea0 la dreptul privat Ci o întâlnim la art.-- alin. *0privind protecţia proprietăţii privateH GDreptul de proprietate oli;ă la respectareasarcinilor privind protecţia mediului Ci asi;urarea unei vecinătăţi0 precum Ci larespectarea celorlalte sarcini care0 potrivit le;ii sau oiceiului0 revin proprietaruluiG. Iatăde ce0 în literatura de specialitate0 pentru Dreptul constituţional român0 se admit numai

izvoarele scrise. % altă e=plicaţie a acestei atitudini constă în mentalitatea de aconsidera izvoarele Dreptului constituţioal ca mani@estări ale voinţei politice supreme apoporului0 care treuie e=primate prin norme scrise0 clare Ci precise2.

 6n ceea ce priveCte izvoarele scrise ale Dreptului constituţional0 autorii noCtri suntunanimi în a recunoaCte calitatea de izvor de drept constituţional pentru $onstituţie Cile;e0 ca act uridic al arlamentului0 discuţiile purtânduBse0 ca de alt@el Ci în alte ţări0re@eritor la calitatea de izvor de drept constituţional a re;ulamentelor arlamentului0 a<otărârii de 4uvern Ci a tratatului internaţional.

Să analizăm aceste acte normative0 con@orm $onstituţiei revizuiteH1- "e@ulamentele $arlamentului. !e=tele constituţionale cu semni@icaţie deoseită în

această materie suntH Art.3- 1 G%r;anizarea Ci @uncţionarea @iecărei camere se stailesc prin

re;ulament propriu...G Art.3 1 G$amera Deputaţilor Ci Senatul lucrează în Cedinţe separate Ci în

Cedinţe comune. 6n Cedinţele comune0 lucrările se des@ăCoară potrivit unui re;ulamentadoptat cu votul maorităţii deputaţilor Ci senatorilor.G

1  (lena 'imina /<&<'('#U; 'te9an D(+#&U0 $p.cit .0 p. -2   6n principiu0 nu poate @i e=clusă posiilitatea stailirii unor re;uli de drept constituţional prin practica

parlamentară sau prin practica raporturilor dintre autorităţile pulice0 cum0 de alt@el0 sBa întâmplat în uneleţări. Este0 însă0 nevoie de o perioadă de timp îndelun;ată de e=erciţiu democratic al puterii statale0 pentruca0 eventual0 să se aun;ă la cutume constituţionale.

1:

Page 11: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 11/139

 Art. 3* 1 L$amera Deputaţilor Ci Senatul adoptă le;i0 <otărâri Ci moţiuni0 înprezenţa maorităţii memrilor.

 Art. * 1 Larlamentul adoptă le;i constituţionale0 le;i or;anice Ci le;i ordinare. Art.*3 1 G#e;ile or;anice Ci <otărârile privind re;ulamentele $amerelor se

adoptă cu votul maoritătii memrilor @iecărei $amere.G Art.1-3 G$urtea $onstituţională are următoarele atriuţiiH

) c se pronunţă asupra constituţionalităţii re;ulamentelor arlamentului....GDin analiza acestor te=te rezultăH1 Re;ulamentele arlamentului stailesc or;anizarea Ci @uncţionarea puterii

le;islative0 care este o modalitate esenţială a e=ercitării puterii statale0 încadrânduBseast@el în de@iniţia Dreptului constituţionalJ

2 Re;ulamentele arlamentului sunt acte de sine stătătoare0 distincte decelelalte acte ale arlamentului le;i0 <otărâri0 moţiuniJ

Re;ulamentele arlamentului sunt supuse controlului de constituţionalitatee=ercitat de $urtea $onstituţională.

Faţă de aceste ar;umente0 apreciem că suntem în prezenţa unor izvoare deDrept constiţional.

2- otărârile de Guvern$ât priveCte <otărârile de 4uvern0 suscriem la opinia potrivit căreia acestea nu

pot @i re;lementări @undamentale ale relaţiilor sociale din s@era puterii sau care să creezedrepturi Ci liertăţi @undamentale ale persoanei0 Ci cu atât mai puţin nu pot cons@inţiprincipii @undamentale ale sistemului socialBpolitic.

otrivit art.1:+ alin.2 din $onstituţie0 <otărârile de 4uvern se emit Gpentruor;anizarea e=ecutării le;ilorG0 ceea ce înseamnă că ele nu pot @i acte normative cucaracter primar0 Ci cu atât mai puţin cu caracter @undamental. %r0 treuie să admitem0pornind de la de@iniţia Dreptului constituţional0 că izvoarele de drept constituţional nu pot@i decât norme care re;lementează la modul primar Ci @undamental raporturile de puteresau0 după caz0 drepturile0 liertăţile Ci îndatoririle @undamentale ale cetăţenilor.

 Alta este situaţia pentru rdonanţa Guvernului0 având în vedere @aptul că0 însistemul nostru constituţional este admisă dele;area le;islativă. Ast@el0 %rdonanţaintervine în domeniile rezervate le;ii ordinare0 care pot @i Ci de ordin constituţional. Esteadevărat că principalele domenii de ordin constituţional sunt re;lementate prin le;ior;anice0 dar0 teoretic0 nu este e=clusă re;lementarea unor domenii Ci prin le;i ordinare.$u atât mai mult poate @i izvor de drept constituţional rdonanţa de ur@enţă a

Guvernului0 întrucât ea poate interveni Ci în domeniul le;ii or;anice1

.3- /ratatul internaţional!e=tele constituţionale re@eritoare la tratatele internaţionale suntHGArt.11 1 Statul român se oli;ă să îndeplinească întocmai Ci cu unăBcredinţă

oli;aţiile ceBi revin din tratatele la care este parte.2 !ratatele rati@icate de arlament0 potrivit le;ii0 @ac parte din dreptul intern. 6n cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde

dispoziţii contrare $onstituţiei0 rati@icarea lui poate avea loc numai după revizuirea$onstituţiei.G

1 "n e=emplu elocvent în acest sens îl constituie %.".4. nr. 1N1,,, privind re;imul stării de asediu Cire;imul stării de ur;enţă0 pulicată în /. %@. nr. 22 din 21 ianuarie 1,,,. Această %rdonanţă de ur;enţă a@ost adoptată su presiunea marCului spre capitală a minerilor din 9alea ?iului0 conduCi de /iron $ozma.

11

Page 12: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 12/139

 Art.2:.1 LDispoziţiile constituţionale privind drepturile Ci liertăţile cetăţenilor vor @i interpretate Ci aplicate în concordanţă cu Declaraţia "niversală a Drepturilor %mului0cu pactele Ci cu celelalte tratate la care România este parte.

2 Dacă e=istă neconcordanţe între pactele Ci tratatele privitoare la drepturile@undamentale ale omului0 la care România este parte0 Ci le;ile interne0 au prioritate

re;lementările internaţionale. Art. 1-3 M$urtea $onstituţională are următoarele atriuţiiH) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri

internaţionale.Faţă de aceste dispoziţii constituţionale este evident că tratatul internaţional este

izvor de drept constituţional.De alt@el0 $onstituţia României nu a @ăcut altceva decât să se înscrie în concertul

constituţional postelic0 re;lementări ca cele menţionate @iind cuprinse Ci în alteconstituţii europene adoptate după al IIBlea răzoi mondial.

 6n concluzie0 vom reţine că0 de principiu pot fi  izvoare ale dreptului constituţional

român toate cele trei cate;orii de izvoare consacrate de teoria dreptuluiH a izvoarelescriseJ cutuma democraţiei constituţionale Ci c practica $urţii $onstituţionale. #a oraactuală0 însă0 sunt  certe Ci e@ective numai izvoarele scrise. Aceste izvoarele scrise suntH1 $onstituţia Ci le;ile de modi@icare a $onstituţieiJ 2 le;ea ca act uridic alarlamentului atât cea or;anică0 cât Ci cea ordinarăJ ordonanţele 4uvernuluisimple sau de ur;enţăJ - re;ulamentele arlamentului Ci tratatul internaţional.

1-1-3- +spete @enerale privind raporturile dintre dreptulinternaţional şi dreptul intern român

Sediul constituţional principal al raporturilor dintre dreptul internaţional Ci dreptulintern român este reprezentat de art. 11 alin. 1 Ci 2 din $onstituţia revizuită.

Din analiza te=telor menţionate rezultă aplicailitatea articolului 11 e=clusivpentru sursele convenţionale0 adică tratate internaţionale1. Aplica'ilitatea  este unadirect! în sensul că tratatele se inte;rează în ordinea uridică internă0 ne@iind necesarăo altă le;e care să reia în cuprinsul său între; tratatul. Se adoptă ast@el teoria monistă 2

care statuează că dreptul internaţional penetrează dreptul intern0 ast@el încât dacă serati@ică un tratat0 acesta se va inte;ra în ordinea uridică naţională.

$onsecinţa este că pe lân;ă natura lor de izvoare ale Dreptului internaţional0tratatele prin care statul român este le;at din punct de vedere uridic0 sunt0 în e;ală

măsură0 Ci izvoare ale dreptului intern român. Din acest motiv tratatele la care Româniaeste parte dau naCtere la drepturi Ci oli;aţii pentru suiectele din ordinea uridicăinternă Ci pot @i invocate Ci aplicate direct de autorităţile naţionale0 inclusiv de instanţele udecătoreCti.

$ât priveCte modul n care &omânia poate deveni parte la un tatat internaţional 0 în dezvoltarea normelor constituţionale a @ost adoptată #e;ea nr. ,:N2:: privindtratatele- care consacră e=istenţa următoarelor tipuri de tratatete internaţionaleH

1  #orneliu )iviu $$('#U0 &aporturile dintre Dreptul 9niunii *uropene şi Dreptul intern român nlumina dispoziţiilor constituţionale revizuite0 Revista Română de Drept comunitar0 nr. 2N2::-0 p. 32 !eoria dualistă dimpotrivă susţine că nu este su@icientă le;ea de rati@icare a unui tratat0 este necesară oO naţionalizare P a tratatului printr o le;e internă care să reia tratatul internaţional punct cu punct. #orneliu )iviu $$('#U0 &aporturile…p.3 - ulicată în /. %@. &r. 2N12.:1.2::-

12

Page 13: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 13/139

 A tratatele în numele României la nivel de stat Q înc<eiate de reCedinteleRomâniei Ci rati@icate0 la care se aderă sau acceptate de arlament prin le;eori de 4uvern prin ordonanţăJ

tratatele la nivel ;uvernamental Q rati@icate la care se aderă sau acceptate dearlament prin le;e ori de 4uvern prin ordonanţăJ

$ tratate în @ormă simpli@icată înc<eiate la nivelul /inisterului A@acerilor e=terne

Ci al /inisterului Inte;rării.$a urmare a asimilării tratatelor în dreptul intern0 art. 11 alin. prevede că în cazde contrarietate a unui tratat internaţional cu $onstituţia0 tratatul va putea @i rati@icatnumai după revizuirea acesteia0 pentru punerea de acord a normei constituţionale încălcate cu prevederile tratatului. Este consecinţa lo;ică a principiului supremaţiei$onstituţiei înscris în art. 1 alin. . Această dispoziţie treuie corelată cu art. 1-+ lit. con@orm căreia $urtea $onstituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor Cialtor acorduri internaţionale.

$oncluzia @irească a celor e=puse este că tratatele internaţionale au o poziţiein@raconstituţională0 se a@lă deci su $onstituţie. Suliniem că este vora de poziţiatratatelor @aţă de dreptul intern în sistemul naţional de drept0 deoarece în planul

dreptului internaţional de e=. în @aţa instanţelor internaţionale întotdeauna dreptulinternaţional are supremaţie0 prioritate @aţă de normele naţionale acest principiu este înscris în $onvenţia de la 9iena privind dreptul tratatelor.

$ât priveCte @orţa uridică a tratatelor0 în lipsa unor dispoziţii e=prese0 urmează ase apela la principii0 Ci anume la re;ula con@orm căreia tratatul intenţional doândeCte îndreptul intern0 unde este direct aplicail0 @orţa urică e;ală cu actul prin care statul CiBae=primat consimţământul de a deveni parte la tratat. ACadar0 în concret0 în România untratat internaţioal aplicail poate avea @orţa uridică e;ală cu a le;ii ordonanţei0 cu aunei <otărâri a 4uvernului sau cu a unui act administrativ normativ al ministrului1.

Distinct de situaţia de drept comun re;lementată de art. 11 din $onstituţie0 suntvizate e=pres raporturile dintre Dreptul internaţional al drepturilor omului Ci dreptulnaţional român.

Sediul materiei îl reprezintă art. 2: din $onstituţie2. Se poate oserva că alin. 1 alart. 2: re;lementează raporturile dintre tratatele internaţionale în materia drepturilor omului Ci $onstituţia României0 în timp ce alin. 2 vizează raporturile acestora cu le;ileinterne. ACadar0 în continuare vom analiza următoarele c<estiuni H

 A Raportul dintre $onstituţie Ci tratatele internaţionale Raportul dintre le;islaţia internă Ci tratatele internaţionale J+- 6n ceea ce priveCte @orţa uridică a %onstituţiei faţ! de tratatul internaţional  în

materia drepturilor omului0 nu se poate da un răspuns ;eneral valail0 situaţia @iinddi@erită0 de la caz la caz. 9om identi@ica aCadar situaţii de in@raconstituţionalitate situare

pe o poziţie in@erioară0 ca @orţă uridică0 a tratatului internaţional @aţă de $onstituţie0e;alitate de @orţă uridică Ci supraconstituţionalitate a tratatului internaţional.1. Situaţia poziţionării tratatului internaţional su $onstituţie se întâlneCte în două

ipotezeH $ând dispoziţiile tratatelor internaţionale sunt restrânse0 va;i0 imprecise0

nedeterminate0 iar dispoziţiile constituţionale sunt clare0 precise Ci mai @avorailedrepturilor omului0 nu vom interpreta dispoziţiile interne mai @avoraile con@orm cudispoziţiile internaţionale mai puţin @avoraile. Acest lucru este posiil datorită

1 #orneliu )iviu $$('#U0 &aporturile…p.38 2 Art 2: are următoarea redactare H 1Dispoziţiile constituţionale privind drepturile Ci liertăţile cetăţenilor vor @i interpretate Ci aplicate în concordanţă cu Declaraţia "niversală a Drepturilor %mului0 cu pactele Cicu celelalte tratate la care România este parte.

2 Dacă e=istă neconcordanţe între pactele Ci tratatele privitoare la drepturile @undamentale aleomului0 la care România este parte0 Ci le;ile interne0 au prioritate re;lementările internaţionale0 cue=cepţia cazului în care $onstituţia sau le;ile interne conţin dispoziţii mai @avoraile.

1

Page 14: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 14/139

@aptului că tratatele internaţionale re@eritoare la drepturile omului nu conţin decâtun standard minim de ;aranţie a drepturilor omului pe care statele treuie săBlrespecte0 de la care statele nu pot dero;a0 dar la care ele pot0 la nivel naţional săadau;e o protecţie sporită.

Dacă atât norma internaţională0 cât Ci norma constituţională sunt clare Ci precise0dar sunt contradictorii0 nu mai e nevoie de interpretarea normei interne cu autorul

normei internaţionale0 deoarece alin. 1 al art. 2: vizează numai acele dispoziţiileconstituţionale privind drepturile Ci liertăţile cetăţenilor care au nevoie deinterpretare0 numai în le;ătură cu acestea e=istând oli;aţia de a @i interpretate Ciaplicate în concordanţă cu tratatele internaţionale. Dar dacă norma constituţionalăeste limpede Ci precisă ea va @i aplicată tocmai în virtutea clarităţii sale în modautonom0 @ară a se mai @ace apel la norma internaţională0 aCa încât nu se va mai@ace aplicarea art. 2: alin. 1.

2. Relativ la a doua situaţie0 în cazul identităţii de re;lementare între constituţieCi tratatele internaţionale nu intervine nici un @el de prolemă de interpretare. 6n acestcaz spunem că tratatele au valoare constituţională se a@lă pe aceeaCi poziţie cuconstituţia.

. 9a e=ista o situaţie de supraconstituţionalitate a tratatului internaţional atuncicând norma constituţională este imprecisă0 nedeterminată0 ;enerică de e=emplure@eririle la Lsituaţii e=cepţionale0 Lsi;uranţă naţională0 Lpericol pulic Ci0 distinct e=istăo normă internaţională clară Ci mai @avorailă pentru drepturile omului.

6-  Alin. 2 al art. 2: se re@eră la neconcordanţa cu o lege0 statuând e=presprincipiul @orţei suprale;islative a tratatului tratatul are o @orţă uridică superioară le;iiinterne. #e;ea internă contrară tratatului internaţional nu este aro;ată de tratat0 ci eadevine inaplicailă. Ast@el0 în cazul încetării aplicării tratatului internaţional0 le;ea internăredevine activă.1

$oncluzionând putem spune că0 întotdeauna !n caz de conflict !ntre o normăinternaţională şi una naţională !n materia drepturilor omului se va aplica normacea mai favorabilă.

1-2- De9iniţia #onstituţiei2

 6n istoria omenirii0 începând cu secolul al >9IIIBlea0 sBa impus $%&S!I!"'IA cale;e @undamentală a unui stat. $onstituţia re@lectă0 în primul rând0 noua concepţiedespre ;uvernare care a dus la prăuCirea asolutismului monar<ic0 concepţie potrivitcăreia suveranitatea aparţine naţiunii0 iar reprezentanţii acesteia o pot e=ercita numai încon@ormitate cu un sistem strict de re;uli0 Ci în special cu respectarea liertăţiiindividuale.

 6n secolul al >9III conceptul de G$onstituţieG a @ost înţeles întrBo viziune lar;ă0 ce

e=cede accepţiunea uridică Ci anume0 ca o realitate politică Ci statală ce se identi@ică cusocietatea respectivă. Aceasta pentru că0 în constituţie sunt consacrate0 ca mani@estaresupremă a voinţei naţionale0 principiile @undamentale ale între;ii vieţi economice0politice0 sociale Ci uridice0 principii derivate din valorile @undamentale pe care statultreuie să le apere Ci să le promoveze. Iată de ce0 adoptarea constituţiei a devenit unimportant eveniment politic0 social Ci uridic în viaţa statelor moderne. Rezultă că0noţiunea de $onstituţie se re@eră la un @enomen comple=0 cu @aţete @ilozo@ice0sociolo;ice0 politice Ci uridice0 @enomen care a @ost denumit constituţionalism.

$uvântul GconstituţieG provine din lima latină0 atât de la sustantivul constitutio0cât Ci de la verul constituoere0 care au mai multe semni@icaţii0 în speţă însemnând GaorânduiG0 Ga aCeza cu temeiG. 6n antic<itatea romană0 constitutio0 su aspect te<nicoB

 uridic desemna @ie o le;e constituţiile imperiale0 @ie un comple= de le;i care1 (lena 'imina /<&<'('#U; 'te9an D(+#&U0 $p.cit. p. -*B-,2 %oan *U"+"U; 'imina /ă&ă'('#U0 $p. cit .0 2::10 pp. 2B+0 %on D()(+&U0 $p. cit. pp. 2+B23.

1-

Page 15: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 15/139

re;lementau di@erite domenii de or;anizare Ci activitate a statului0 denumite Ci le;i@undamentale.

$u timpul0 începe să @ie pre@erată e=presia GconstituţieG pentru a desemna le;ilede or;anizare a statului0 ca le;i @undamentale0 apărând la un moment dat0 ideea uneisin;ure le;i @undamentale. Aceasta idee se desăvârCeCte în secolul al >9IIIBlea secolulluminilor0 când lupta împotriva asolutismului monar<ic @ace necesară adoptarea unei

$arte @undamentale care să @i=eze drepturile cetăţenilor Ci Gre;ulile oculuiG re@eritoare laputere. Aceasta va @i $onstituţia0 care de@inind re;ulile @undamentale de @uncţionare astatului Ci ;arantând drepturile @undamentale ale cetăţenilor0 apare ca o GarierăG încalea aritrariului puterii.

Suliniem @aptul că întotdeauna o constituţie va avea o încărcatură politicădictată de prezenţa Ci ec<ilirul unor @orţe politice0 precum Ci de @luctuaţia raporturilor dintre ele.1

$oncepţia uridică actuală asupra constituţiei se poate e=prima în două sensuridi@eriteH în sens material Ci în sens @ormal.

 În sens material 0după oiectul0 materia re;lementării constituţia esteansamlul normelor fundamentale care

a: re;lementează  relaţiile sociale privind constituirea competenţa şi funcţionareaorganelor de stat;

': cons@inţeCte0 mai mult sau mai puţin e=plicit0 principiile sistemului social Jc: consacră Ci ;arantează drepturile cet!ţenilor 0 mai mult sau mai puţin detaliat0 în

@uncţie de realităţile e=istente în di@eritele ţări în momentul adoptării constituţiei0precum Ci o'ligaţiile fundamentale ale cetăţenilor.Fcaem precizarea că0 urmând structurile moderne0 $onstituţia României0 enunţă

materiile ce privesc drepturile Ci liertăţile înaintea altor prolematici0 @undamentând prinaceasta însemnătatea omului Q cetăţean Ci ale;ător Q pe al cărui consimţământ se întemeiază însăCi le;itimitatea autorităţilor politice Ci a între;ului eCa@oda al puterilor statului2

 În sens 9ormal 0 constituţia este ansamlul re;lementărilor0 indi@erent de oiectHa elaorate în scrisJ  de un or;an anume constituit adunarea constituantăJc potrivit unei proceduri speci@ice0 de o e=i;enţă deoseită.

 "ceste elemente de ordin formal conferă constituţiei stabilitatea şi forţa juridică supremă.

"tilizarea unilaterală a acestor criterii0 conduce la de@iniţii unilaterale0 care nue=primă su@icient de corect @enomenul. Ast@el0 sin;ur0 criteriul @ormal e=cludeposiilitatea e=istenţei unor norme constituţionale sau c<iar a unor constituţii nescrise0ceea ce contravine realităţii. #a rândul său0 criteriul material0 aplicat pur Ci simplu0 nu

asi;ură supremaţia constituţiei asupra le;ii ordinare. 6n concluzie0 cumulând cele două criterii0 de@inim  onstituţia,  în sensulcontemporan al termenului, ca fiind actul juridic normativ suprem, exprimat deregulă !n formă scrisă, care cuprinde normele ce reglementează relaţiile socialefundamentale privind instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii, act adoptat,de obicei, printr#o procedură specifică menită să#i confere forţa juridică supremă.$recizăm că, !n ansamblul normelor constituţionale, un loc important !l ocupănormele ce consfinţesc, explicit sau implicit, principiile fundamentale alesistemului social şi normele care definesc şi garantează drepturile şi stabilesc !ndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.

1 4itor DU#U)('#U; #onstanţa #<)%&%U; Geor@eta DU#U)('#U0 $p.cit .0 p. 1:22 %:idem p. 1:3

1

Page 16: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 16/139

1-3- !ormele #onstituţiei1

$onstituţiile cuprind re;lementări care se pot prezenta su două @orme ce nu see=clud reciproc0 Ci anumeH

B norme cutumiare0 alcătuind împreună o constituţie cutumiarăJB norme codi@icate întrBun document o@icial Ci solemn0 @ormând constituţia scrisă2-+- #onstituţia utumiară. Este constituţia nescrisă care se impune prin uzanţe0

oiceiuri0 precedente cu privire la constituirea0 competenţa Ci @uncţionarea or;anelor puterii0 inclusiv su aspectul raporturilor dintre aceste or;ane0 precum Ci dintre ele Cicetăţeni.

 6n literatura de specialitate e=istă un curent @ormalist e=clusivist care nea;ă atâtGcutuma constituţionalăG cât Ci Gconstituţia cutumiarăG. Realitatea istorică impune însăun alt adevăr. ână în sec.>9III0 când sBa cristalizat conceptul de constituţie Ci sBaimpus elaorarea ei în @ormă scrisă0 or;anizarea politică a di@eritelor state sBa realizatmai mult prin cutume. Este adevărat că acum modelul constituţiei cutumiare aparţineunei perioade apuse0 dar norma constituţională cutumiară continuă să coe=iste cu ceascrisă0 îndeplinind o @uncţie completivă. $u alte cuvinte0 relaţia dintre dreptul scris Cidreptul cutumiar nu este una de oponenţă0 ci de completare. $el mai un e=emplu0 înacest sens0 îl constituie dreptul constituţional cutumiar en;lez.

entru a @i în prezenţa unei norme constituţionale cutumiare0 treuie îndeplinitecâteva condiţiiH

a repetarea constantă0 ceea ce înseamnă multiplicarea identică a aceloraCiatitudini0 având acelaCi sens0 când sunt întrunite aceleaCi condiţii repetitioJ

durataJ repetarea aceleeaCi atitudini treuie să se întindă pe o perioadă detimp relativ îndelun;ată. E=. pentru @ormarea re;imului parlamentar en;lez a treuit sătreacă un secol Ci umătare.

c claritateaJ aceasta impune ca atitudinile0 @aptele să nu @ie susceptiile de maimulte interpretări sau de ec<ivocuriJ

d consensulJ din punct de vedere suiectiv0 atitudinea respectivă treuie să @iepercepută ca le;ală0 con@ormă cu o normă uridică0 atît de către autorităţi0 cît Ci de cătrecorpul social opinio necessitatis.

$onstituţia cutumiară este o constituţie @le=iilă0 în continuă miCcare de adaptarela cerinţele vieţii sociale0 dar0 uneori0 Ci ;reu de determinat Ci de aceea incomodă. 6n@apt0 este ;reu de păstrat0 perioade îndelun;ate0 sensul ori;inar al cutumei Ci este ;reu0de asemenea0 de stailit când anume o cutumă a căzut în desuetudine sau când sBa@ormat o nouă cutumă.

 6n le;ătură cu normele constituţionale cutumiare0 e=istă două re;uli cu valoare deprincipiiH

1 $utuma nu poate modi@ica sau aro;a o normă constituţională scrisă0 pentru

că dacă am admite o asemenea situaţie am aun;e la un rezultat asurdH re;ulaconstituţională cutumiară se poate @orma prin violarea repetată a constituţiei scriseJ2 $utuma completează constituţia scrisă Ci spriină interpretarea acesteia0 cu

condiţia ca rolul completiv Ci interpretativ să se mani@este la modul e=i;ent Ciconsecvent altminteri sBar aun;e la denaturarea constituţiei scrise

1 %on D()(+&U0 $p. cit. pp. 23B2*:J +ntonie %"G4+&0 $p. cit .0 pp. *B,.2 E=istă $onstituţii care se remarcă prin concizie0 de e=. $onstituţia S.".A. care are * articole Ci 2* deamendamente0 dar Ci constituţii de dimensiuni impresionante cum este $onstituţia raziliei Q 2- articolesau a Indiei Q , articole. 4itor DU#U)('#U; #onstanţa #<)%&%U; Geor@eta DU#U)('#U0$p.cit .0 p. 1:  Atenţie la distincţie dintre noţiunileH Gcutumă constituţionalăG Ci Gconstituţia cutumiarăG. rima seconstituie întrBun stat care are o constituţie scrisă0 pe când cea deBa doua0 în lipsa unei constituţii scrise0constituie corpul de norme @undamentale care ;uvernează or;anizarea politică a societăţii.

13

Page 17: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 17/139

6- #onstituţia srisă- Aceasta este @orma modernă de constituţie Ci îCi propunesă sustituie unor @apte disparate0 uneori @ără o coerenţă evidentă0 o ordine uridicăclară0 sistematică0 raţională Ci0 declarat0 voluntară.

%ri;inile noţiunii moderne de constituţie0 ce semni@ică o mani@estare de voinţăsu @ormă de act scris0 o@icial0 sistematic0 solemn0 relativ ri;id0 clar Ci precis0 adoptat dere;ulă0 cu respectarea unui ritual le;islativ distinct0 se a@lă în miCcarea constituţionalistă

apărută în Franţa secolului >9III0 cu toate că prima constituţie scrisă a @ost $onstituţiastatului 9ir;inia din 1**3. 6n conte=tul stării de spirit a Revoluţiei @ranceze a apărutevidentă necesitatea înlocuirii cutumelor va;i Ci incerte0 ;eneratoare de auz0 princonstituţia scrisă0 văzută ca instrument e@icient de protecţie în @aţa puterii0 dar Ci ca unimportant miloc de educaţie morală Ci politică0 prin intermediul căruia individul esteridicat la ran;ul de cetăţean.

$onstituţiile Mnescrise re@lectă tradiţii o;ate Ci o e=perienţă dintre cele mainotaile0 în special de ordin parlamentar Ci a or;anelor ustiţiei0 dar ele nu pot săsuplinească e=istenţa unui corp de re;uli precise0 reunite întrBun si;ur documentsistematic Ci inte;rator0 de natură să o@ere prezentarea structurii politice a ţării înansamlul său0 a drepturilor cetăţeneCti0 a modalităţilor Ci practicilor prin care se

 în@ăptuiesc rapoturile dintre puterile statului1. 6n concluzie0B constituţia cutumiară are o @le=iilitate care îi permite continua adaptare la

realitate0 însă0 uneori0 este ;reu de determinat0 ceea ce @acilitează auzulJB constituţia scrisă are incontestailul avanta al preciziei Ci coerenţei0 Ci este mai

e@icace decât cea cutumiară dacă respectă două condiţii esenţialeH de a e=prima cuadevărat voinţa supremă a naţiunii Ci de a @i percepută ca atareJ de a urma dinamicasocială. 6n caz contrar0 constituţia scrisă devine o @icţiune sau un anacronism.

1-- 'upremaţia #onstituţiei

rincipiul supremaţiei constituţiei este una dintre cuceririrle cele mai importanteale dreptului constituional modern2. 6n virtutea poziţiei sale din vâr@ul piramidei actelor  uridice $onstituţia e=ercită o in@luenţă <otărâtoare asupra elaorării Ci @undamentării între;ului sistem le;islativ.

$onstituţia revizuită consacră e=pres principiul supremaţiei în art. 1 alin. 0;enerând în acest @el suprale;alitatea constituţională0 ast@el încât le;ea e=primă voinţa;enerală numai cu respectarea normei constituţionale.6n sens lar; Ci constituţia este ole;e0 dar nu o le;e oarecare.

 Ale;înd drept criteriiH o'iectul de reglementare0  procedura de adoptaremodificare sau a'rogare0 precum Ci forţa +uridic!0 vom clasi@ica le;ile în trei cate;orii-H

1. le;i constituţionale0

2. le;i or;aniceJ. le;i ordinare.recizăm că0 această clasi@icare este proprie sistemului de drept romanoB

;erman0 caracteristic Europei continentale. 6n sistemul de drept an;loBsa=on0 le;ile auaceeaCi @orţă uridică0 c<iar dacă sunt de importanţă di@erită.

1%&egile constituţionale.

1 4itor DU#U)('#U; #onstanţa #<)%&%U; Geor@eta DU#U)('#U0 $p.cit .p. 1:2 %:idem; p. 13, Art. 1 alin. are următoarea redactare H L6n România0 respecarea $onstituţiei0 a supremaţiei sale Ci ale;ilor este oli;atorie.- %on D()(+&U0 $p. cit. pp. 2*1B2*  %servaţii terminolo;iceH în sensul de le;e supremă0 $onstituţia Ci le;ea constituţională suntsinonime.$ei doi termeni pot @i însă @olosiţi Ci în sensuri di@eriteH $onstituţia0 ca ansamlul0 codul normelor constituţionale0 iar #e;ea constituţională0 ca le;e de modi@icare a $onstituţiei.

1*

Page 18: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 18/139

a Din punct de vedere al oiectului de re;lementare0 le;ile constituţionale sere@eră la instituirea0 or;anizarea Ci e=ercitarea puterii. Alt@el spus0 ele cuprind re;ulileprivind ;uvernarea determinarea autorităţilor învestite cu puterea pulică Ci a moduluilor de desemnare sau constituire0 repartizarea Ci0 implicit0 delimitarea competenţelor  între aceste autorităţi0 stailirea @ormelor Ci mecanismelor de adoptare a deciziilor.

Su acest aspect0 constituţia nu @i=ează doar cadrul Ci procedura impuse

;uvernanţilor0 ci determină Ci GreviarulG prolemelor care @ac oiectul ;uvernării0 adicăspeci@ică GmateriaG ;uvernării. entru a limita puterea ;uvernanţilor0 constituţia saule;ea constituţională cons@iinţeCte0 implicit sau e=plicit0 principiile vieţii sociale din ţararespectivă Ci cuprinde re;lementarea0 de principiu sau detaliată0 a drepturilor0 liertăţilor Ci îndatoririlor @undamentale ale cetăţenilor. !oate acestea reprezintă e=presia culturii0 asistemului de valori0 în ultimă instanţă0 pe care se spriină sistemul politic Ci uridic alstatului respectiv. $elelalte le;i0 c<iar dacă re;lementează asemenea aspecte0detaliază doar prescripţiile constituţionale Ci se suordonează cu totul acestora.

Din punct de vedere @ormal0 le;ea constituţionlă este supusă0 de re;ulă0 altor ri;ori de adoptare sau modi@icare decât le;ile ordinare. Ea urmează o procedurăspecială proprie. Acesta este criteriul distinctiv cel mai uCor de sesizat.

c Din punct de vedere al @orţei uridice0 le;ea constituţională este superioarătuturor celorlalte le;i0 ceea ce atra;e stricta aliniere a între;ului edi@iciu normativ la ceeace staileCte le;ea constituţională.

2%&egile organice  Acestea sunt o cate;orie intermediară între le;ileconstituţionale Ci cele ordinare.

De re;ulă0 ele au ca oiect de re;lementare domeniile e=pres prevăzute de$onstituţie de e=. sistemul electoral0 or;anizarea ustiţiei0 or;anizarea administraţieipulice. !e=tul $onstituţiei precizează tipurile de le;i pe care le poate adoptaarlamentul României în art. *2. Sunt enumerate mai multe relaţii sociale a căror re;lementare treuie @ăcută prin le;e or;anică. Acesta nu epuizează însă domeniulrezervat le;ii or;anice.

rintrBo interpretare sistematică a articolelor $onstituţiei se pot identi@ica Ci altedomenii  în care le;ea or;anică este cea care treuie să intervină. entru identi@icareaacestora $onstituţia utilizează două procedee H1- cel direct0 de nominalizare n alt te0t  decât cel al art. *2 a relaţiilor sociale a căror re;lementare se realizează prin le;e or;anică0 de e= art. alin. 1 relativ la cetăţenie J2- interpretare sistematic! a mai multor dispoziţii constituţionale Q art. -- alin. 1 relativ ladreptul de proprietate raportat la art. *2 alin lit. K0 re;imul uridic al proprietăţii CimoCtenirii.

rin însumarea acestor procedee $onstituţia staileCte un domeniu rezervat le;iior;anice destul de vast c<iar dacă limitat doar la materiile e=pres enumerate în art. *2

alin. 0 precum Ci la alte articlole în care se prevede e=pres ca domeniul respectiv estere;lementat prin le;e or;anică.1

rocedura lor de adoptare di@eră de cea a le;ilor ordinare0 @iind mai pretenţioasă0@ără a se situa0 însă0 la nivelul de e=i;enţă al procedurii de adoptare a le;ilor constituţionale. #e;ea or;anică are o @orţă uridică in@erioară constituţiei0 dar superioarăle;ii ordinare.

%&egile ordinare Sunt toate celelalte le;i adoptate de puterea le;iuitoare0 înaza prero;ativelor sale delierative oiCnuite.

 Analizând cele de mai înainte rezultă următoareleHa criteriul material conţinutul re;lementării se repercutează asupra procedurii de

adoptare a le;ilor0 adică asupra criteriului @ormal. Relaţiile sociale considerate

importante de adunarea constituantă treuie re;lementate la nivel primar printrBoprocedură specială0 mai di@icilă decât cea utilizată pentru re;lementarea primară a

1 (lena 'imina /<&<'('#U; 'te9an D(+#&U0 $p.cit .0 p. B 31+

Page 19: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 19/139

relaţiilor socială apreciate de aceeaCi adunare constituantă drept mai puţin importantepentru societatea constituită în stat.

criteriul clasi@icării este în consecinţă unul e=clusiv suiectiv0 care depinde de voinţaadunării constituante la un moment dat Ci care poate @i sc<imat de putereaconstituantă derivată.1

Re@eritor la @orţa uridică a actelor normative în România $onstituţie0 le;i

or;anice0 le;i ordinare0 ordonanţe ale ;uvernului0 <otărâri ale ;uvernului0 acte aleadministraţiei pulice centrale Ci locale0 @acem următoarea oservaţieH pe măsură cescade sfera destinatarilor, scade proporţional şi forţa juridică.

 Atât literatura de specialitate2 cât Ci opinia pulică percep supremaţia constituţieica o a=iomă sacră Ci intan;iilă. Supremaţia constituţiei înseamnă că aceasta se a@lă învâr@ul piramidei actelor normative0 poziţie deţinută0 din următoarele considerenteH

B le;itimează putereaJB con@eră autoritate ;uvernanţilor Ci @i=ează cadrul în care aceCtia o pot e=ercita JB determină @uncţiile Ci atriuţiile ce revin autorităţilor puliceJB diriează0 la modul esenţial0 raporturile dintre autorităţile pulice0 precum Ci

dintre acestea Ci cetăţeni0 consacrând drepturile Ci îndatoririle @undamentaleJ

B indică sensul0 scopul activităţii statale0 adică valorile sociale ideolo;ice0 politice0economice pe care statul se întemeiază Ci pe care le serveCteJ

B reprezintă @undamentul Ci ;aranţia esenţială a ordinii de dreptJB este0 în ultimă instanţă0 reperul decisiv pentru aprecierea validităţii tuturor 

actelor Ci @aptelor uridice.1-.- (la:orarea şi adoptarea #onstituţiei3

 6n le;ătură cu elaorarea Ci adoptarea constituţiei prima prolemă care se puneeste de a Cti cine este puterea constituantă sau în alţi termeni0 de a staili care esteor;anul îndrituit să elaoreze Ci să adopte constituţia . ractica statelor demonstreazăcă această putere se poate prezenta în două moduriH utere constituantă ori;inară Ci

putere constituantă instituită sau derivată. ". $uterea constituantă originarăuterea constituantă ori;inară este o putere primar! care creaz! o nou! ordine

de drept ca e0presie a unei noi concepţii filosofice şi politice.  Ea este @orma demani@estare a puterii constituante atunciH

B cînd apare un stat nouB cînd se produce o revoluţie care înlătură sistemul e=istent pentru aBl înlocui cu

altul nou.$onstituirea Ci mani@estarea unei asemenea puteri implică rezolvarea a două

 pro'leme de o comple=itate practică deoseităH prima B determinarea titularului puteriiconstituante ori;inare0 Ci a doua B le;itimitatea operei sale constituţionale.

%-  6n le;ătură cu prima prolemă0 doctrina apreciază că titularul puteriiconstituante ori;inare este conducerea ;rupului care a creat statul sau care a în@ăptuitrevoluţia 0 avînd ca oiectiv 0 printre altele 0 instituirea unei noi ordini politicoBuridice.

%%-  #e;itimitatea operei constituţionale0 adică atitudinea corpului social de arecunoaCte Ci accepta constituţia elaorată de cei ce CiBau asumat puterea constituantăori;inară0 este determinată de însuCi @aptul istoric săvîrCit. $u alte cuvinte0 în aceastăsituaţie0 se trans@ormă un @apt istoric întrBo nouă ordine de drept.

'. $uterea constitutantă instituită sau derivatăEste acea putere constituantă a cărei or;anizare Ci @uncţionare sunt stailite

printrBo constituţie pree=istentă. % ast@el de putere nu va avea posiilitatea de a adopta1 (lena 'imina /<&<'('#U0 %ronica +urisprudenţei %urţii %onstituţionale a &omâniei pe anul 2553 <I 0Revista de drept pulic0 nr. 1N2::-0 p. 113B11*2 %on D()(+&U0 $p. cit. p. 2* %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::10 pp. 3-B3,0 %on D()(+&U0 $p. cit. pp. 2*:B2*1Ci pp. 2*B2**J +ntonie %"G4+&0 $p. cit .0 pp. 3-B*2..

1,

Page 20: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 20/139

o nouă constituţie0 ci numai de a o revizui pe cea e=istentă. Ea este deci o puterecondiţionată prin re;uli constituţionale prestailite0 atât cu privire la or;anizarea Ci@uncţionarea ei0 cât Ci cu privire la prero;ative.

 Analiza elaorării Ci adoptării constituţiei se a=ează pe trei elemente principaleHa cine are iniţiativa elaorării constituţiei cine este puterea constituantă0 autoritatea competent! s! o ela'oreze şi s! o

adopte =c care modul de adoptare Folosind aceste elemente drept criterii de clasi@icare0 vom identi@ica trei procedee

de elaorare Ci adoptare a constituţieiH1 rocedeul monocraticJ2 rocedeul democraticJ rocedeele mi=te.$rocedeul monocratic   conduce la aCaBnumita constituţie acordată sau $artă

concedată. Aceasta este o constituţie acordată de monar<0 ca stăpân asolut0 supuCilor săi. 6n acest caz iniţiativa Ci puterea constituantă aparţin re;elui. Doctrina apreciază căacesta este cel mai rudimentar procedeu de adoptare a constituţiei Ci că aparţine

istoriei. E=. $onstituţia @ranceză acordată de #udovic al >9IIIBlea0 în 1+1-.$rocedeul democratic   conduce la aCaBnumita constituţie convenţie. 6n acest

caz0 iniţiativa aparţine @orţelor politice care întruc<ipează0 la momentul respectiv0 ideeade drept Ci de ustiţie Ci este opera unei adunări reprezentative special constituite0denumită convenţie sau adunare constituantă. Denumirea GconvenţieG e=primă acordulintervenit între memrii societăţii0 pentru aBCi desemna reprezentanţii care să elaorezeCi să adopte constituţia.

 6n acest caz0 avem deBa @ace cu o adunare reprezentativă suprem!0 întrucât eastaileCte competenţele puterilor statului0 inclusiv ale parlamentului. $onstituţiaconvenţie este o invenţie americană. 6ncepând cu prima constituţie scrisă din 1**3$onstituţia statului 9ir;inia0 constituţiile statelor @ederate americane0 precum Ci$onstituţia Statelor "nite ale Americii au @ost operele convenţiilor.

$onstituţiaBconvenţie a cunoscut per@ecţionări succesive0 de la apariţia ei Ci până în prezent. Ast@el0 oservânduBse la un moment dat că dacă Adunarea constituantăpoate <otărî suveran0 ea poate intra în dezacord cu cei care au alesBo0 sBa aduscorectivul re@erendumului. Aceasta înseamnă că0 după adoptarea ei de către convenţie0cu maoritate cali@icată0 constituţia este supusă rati@icării populare. De re;ulă0 constituţiaintră în vi;oare pe data re@erendumului0 evident dacă rezultatul acestuia este @avorail0@ără a mai @i necesară promul;area de către Ce@ul statului. E=emplu de ast@el deconstituţieH $onstituţia română din 1,,10 revizuită în 2::.

 6n ceea ce priveCte proedeele miFte se distin; două cate;oriiH

1 cominaţia monocraţie B democraţia directăJ2 cominaţia monocraţie B democraţie reprezentativă.1 6n primul caz se oţin aCaBnumitele constituţii Statut sau pleiscitare. Iniţiativa

acestor constituţii aparţine monar<ului0 puterea constituantă0 de asemenea0 însă cuamendamentul acceptării de către popor prin pleiscit. uterea monar<ului se mani@estăCi prin @aptul că intrarea în vi;oare se @ace prin sancţiune re;ală. E=istă două di@erenţeesenţiale între re@erendum Ci pleiscit0 deCi0 în materie adoptării constituţiei0 amelereprezintă o modalitate de consultare a cetăţenilor. 6n cadrul pleiscitului însă0 spredeoseire de re@erendum0 nu se poate vori de o voinţă a reală a între;ii naţiunii0deoarece pe de o parte poporul0 este reprezentat printrBun corp electoral restrâns0 iar pede altă parte acest corp electoral este controlat de monar<0 @iind practic pus în situaţia

de a accepta voinţa acestuia. E=emplu H $onstituţia dictaturii re;ale din România0supusă pleiscitului din 2- @eruarie 1,+.

2:

Page 21: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 21/139

2 $ominaţia monocraţie B democraţie reprezentativă a produs aCaBnumiteleconstituţii pact. $onstituţia pact este rezultatul unui acord dintre re;e Ci parlament0considerat ca reprezentant al poporului. De re;ulă0 clauzele acestui pact0 care e=primăo diminuare a puterii re;ale în @avoarea parlamentului0 au @ost impuse monar<ului dupăanumite miCcări revendicative sau cu ocazia ocupării unui tron vacant. E=emple H$onstituţia Franţei din 1+:0 când #ouis <illippe d%rleans este c<emat pe tronul

vacant0 iar acesta acceptă $<arta propusă de arlament J $onstituţia României din1+33.

1-A- *odi9iarea #onstituţiei1

Fiind un rezultat al evoluţiei istorice0 constituţia nu se poate situa în a@ara istoriei0trans@ormările istorice determinând0 în mod necesar0 trans@ormări ale constituţiei. 6nacelaCi timp0 întrucât reprezintă o re@ormă pro@undă0 constituţia are nevoie de timp

pentru aBCi produce e@ectele0 de unde necesitatea stailităţii ei.% parte dintre constituţionaliCti0 Ci puterile constituante au mani@estat preocupărideoseite pentru a asi;ura constituţiei o cât mai mare stailitate în timp. SBa mani@estat însă Ci concepţia opusă0 care apreciază capacitatea constituţiei de a se adapta lasc<imări0 ca o necesitatea @irească. Rezultatul a @ost apariţia unor constituţii azate peconcepţii de stailitate di@erite. SBa auns ast@el0 la clasi@icarea constituţiilor0 dupăcriteriul stailităţii0 în H suple <fle0i'ile Ci rigide.

Iniţial0 sBa considerat că supleţea este caracteristică numai constituţiilor cutumiare0 constituţiile scrise @iind ri;ide prin de@iniţie.

Fenomenul constituţional a arătat însă că sin;ură0 @orma de e=primare nu poatecaracteriza pe deplin @le=iilitatea constituţiei Ci atunci sBa recurs la o departaare azată

pe considerenteHB cine poate avea iniţiativa revizuirii constituţieiJB cine are dreptul să o modi@iceJB care este procedura de revizuire.SBa convenit că0 dacă o constituţie se modi@ică în acelaCi mod ca Ci le;ile

ordinare0 atunci ea este suplă0 iar dacă revizuirea se @ace printrBun procedeu special0di@erit0 în sensul de mai e=i;ent0 decât pentru le;ile ordinare0 atunci constituţia esteri@idă.

( constituţie rigidă este cea care se modific! printr,o procedur! mai e0igent!decât procedura prin care se modific! legile o'işnuite dintr,un sistem de drept dat > şi nu o constituţie care se modific! mai greu. 

( constituţie suplă  este cea care se modific! prin aceleaşi proceduri ca şi legile o'işnuite din respectivul sistem de drept. 

 Amele prezintă avantae Ci inconveniente. $onstituţiile ri;ide suliniazăvaloarea Ci autoritatea $onstituţiei promovînd un sistem de valori în cadrul căruia osc<imare constituţională treuie e@ectuată întotdeauna în anumite @orme. Aceasta areo deoseită importanţă în planul valorilor politice0 dar cere timp Ci des@ăCurarea maimultor operaţiuni la mai multe nivele. Sistemul constituţiilor @le=iile @aciliteazărevizuirea0 dar punând pe picior de e;alitate constituţiile cu le;ile ordinare Q dilueazăsemni@icaţia constituţiei0 a valorii sale de le;e @undamentală.

$rocedeele de rigidizare utilizate în te=tul constituţiilor sunt de două @eluriH A. Interdicţii?

1 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::10 pp. 3,B*20 %on D()(+&U0 $p. cit. pp. 2**B2*+J+ntonie %"G4+&0 $p. cit .0 pp. *2B*

21

Page 22: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 22/139

I dispoziţii care interzic la modul asolut0 pentru totdeauna0 modi@icarea anumitor prevederi ale constituţiei. % asemenea încercare de ri;idizare a @ost criticată în doctrinăconsiderânduBse că valoarea unor ast@el de prevederi este nulă0 căci  putereaconstituant! de ast!zi nu are nici o putere limitativ! asupra puterii constituante demâine.E=emple H $onstituţia @ranceză din 1++- stipula că @orma repulicană de;uvernământ nu poate @ace oiectul revizuirii. AceeaCi prevedere o re;ăsim Ci în

$onstituţia Română din 1,,1.II dispoziţii care interzic modi@icarea constituţiei pentru o anumită perioadă detimp prestailită. E=emplu H $onstituţia @ranceză de la 1*,1 interzicea orice propunerede modi@icare pe timpul primelor două le;islaturi B ceea ce însemna - aniJ $onstituţiaamericană de la 1*+* prevedea că nici o modi@icare nu putea @i adusă pe o perioadă de21 de ani.

III dispoziţii care interzic modi@icarea constituţiei în anumite situaţii. E=emplu H$onstituţia @ranceză din 1,-3 a stailit că nici o procedură de revizuire nu poate @i@olosită în caz de ocupaţie a ţării de către @orţe străine.

@. Dispoziţii care sta'ilesc procedura special! de modificare a constituţiei 0 având în vedere re;lementarea iniţiativei Ci a competenţei de modi@icare a constituţiei.

E=emplu H $onstituţia @ranceză din 1,+ în vi;oare Ci în prezent prevede la art.+, căiniţiativa revizuirii aparţine reCedintelui Repulicii0 la propunerea primului ministru0precum Ci memrilor parlamentului. ropunerea sau proiectul de revizuire treuie votat în termeni identici0 cu maoritate simplă0 atât de Adunarea &aţională cât Ci de Senat.

entru a vedea relativitatea eficienţei practice a procedeelor de rigidizare0 atuncicând constituţia nu este corelată cu realitatea socială0 vom prezenta e=emplul$onstituţiei @ranceze din 1*,1. Aceasta prevedea o procedură de revizuire e=trem decomplicată care necesita0 în cel mai un caz0 1: ani. 6n realitate0 această constituţie adurat 1: luni Ci umătare. $ontinuând e=empli@icarea0 arătăm că0 în ciuda procedeelor complicate de ri;idizare utilizate0 istoria constituţională a Franţei a consemnat0 înperioada 1*,1B1,--0 un număr de 1 constituţii0 perioade lipsite de constituţie Ci oconstituţie care nu a @ost aplicată niciodată cea din 1*,. 6n acest răstimp0 Franţa acunoscut nu numai o varietate0 dar Ci o alternanţă de re;imuri politiceH monar<ie0re;imuri dictatoriale0 repulică.

Din cele prezentate0 reiese că0 rigidizarea formală nu conduce, ea singură, lastabilitate. Esenţiale rămîn receptarea $onstituţiei de către societate Ci stailitateasocială.

 6n @uncţie de realităţile ţării0 constituţia va treui să cuprindă re;lementări privindiniţiativa0 competenţa Ci procedura de revizuire su@icient de e=i;ente0 pentru a con@ericonstituţiei supremaţia asupra le;ii ordinare Ci stailitatea necesară pentru inducereare@ormei0 dar care0 în acelaCi timp0 să @acă posiilă modi@icarea constituţiei în situaţiile în

care se mani@estă sc<imări importante su aspect economic Ci ideolo;ic0 cu oamploare semni@icativă0 su aspect social.$onstituţia română interzice revizuirea  pe durata st!rii de asediu a st!rii de

urgenţ! sau n timp de r!z'oi 0 printrBo ast@el de prevedere constituanta urmărind carevizuirea constituţiei să se poată @ace în condiţii de calm poilitc în ţară0 cu e=cludereaposiilităţii amestecului sau a intevenţiei străine.

 6n @ine $onstituţia României staileCte unele domenii în care nici o iniţiativ! derevizuire nu poate fi acceptat!. Ast@el0 potrivit art. 12 nu pot @orma oiectul revizuiriicaracterul naţional0 independent unitar Ci indiviziil al statului0 @orma repulicană de;uvernământ0 inte;ritatea teritoriului0 independenţa ustiţiei0 pluralismul politic Ci limao@icială. &u pot să @ie primite nici iniţiativele care urmăresc suprimarea drepturilor Ci

liertăţilor politice sau a ;aranţiilor lor."nul din elementele ce nu pot @orma oiectulrevizuirii Ci anume caracterul suveran independent al statului va ridica unele di@icultăţi în procesul de inte;rare în "niunea Europeană0 deoarece o ast@el de inte;rare

22

Page 23: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 23/139

presupune renunţarea trans@erul la anumite prero;ative ale statului în @avoareastructurilor de la nivelul "niunii.

1-B- 'uspendarea şi a:ro@area #onstituţiei1

Istoria omenirii a demonstrat apariţia0 în viaţa statelor0 a unor perioade de criză;ravă0 adică de dis@uncţie0 de perturare importantă a @uncţionării sistemului social. 6n

aceste situaţii0 statul treuie să @acă @aţă unor di@icultăţi e=cepţionale. entru a lesurmonta0 se impune sacri@icarea liertăţii0 caracteristică stării de normalitate0 suimperiul necesităţii.

/ai precis0 dacă în condiţii normale cerinţele vieţii sociale pot @i Ci treuiesoluţionate cu respectarea tuturor drepturilor constituţionale ale cetăţenilor0 în situaţiilede criză ;ravă a sistemului social0 când se pune prolema salvării de la colaps0;uvernarea treuie să poată lua cu e@icacitate ma=imă Ci în timp util măsurile adecvate0ceea ce presupune ngr!direa li'ert!ţilor cet!ţeneşti . Rezultă că0 pentru surmontareasituaţiilor de criză ;ravă este nevoie de o ordine pulică ce se caracterizează prinreducerea drepturilor constituţionale Ci prin concentrarea puterii.

Evident0 acest mod de ;uvernare nedemocratic treuie să @ie acceptat de corpulsocial. Acesta treuie să @ie animat de voinţa de a menţine re;imul statal e=istent cupreţul unor sacri@icii0 Ci de convin;erea că0 acest re;im poate @i salvat doar prinutilizarea temporară a unei puteri de comandă.

Iată0 deci0 în ce termeni se pune prolema suspendării constituţiei. 'uspendareaonstituţiei semni@ică încetarea0 pe o perioadă de timp determinat!0 a e@ectelor tuturor sau doar a unora dintre prevederile constituţionale- Indi@erent de @aptul că uneleconstituţii permit0 altele interzic posiilitatea suspendării0 iar o altă cate;orie nu conţinprevederi de acest ;en0 practica a demonstrat că în anumite perioade de criză0 în @apt0suspendarea se produce. $onstituţiile se suspendă prin proclamarea stării de ur;enţă0de necesitate0 de asediu sau de răzoi0 ori prin lovituri de stat sau revoluţii. recizăm

că0 nu toate suspendările de constituţii corespund realmente necesităţii salvăriinaţionale. Istoria cunoaCte destule cazuri cînd suspendarea sBa produs doar ca urmarea luptelor pentru acapararea puterii.

 6n ceea ce priveCte a:ro@area constituţiei0 aceasta semni@ică încetarea definitiv!a e@ectelor unei constituţii Ci se produce prin apariţia unei noi constituţii.

1-5- #ontrolul onstituţionalităţii le@ilor 1-5-1- &oţiunea de ontrol al onstituţionalităţii le@ilor 2entru ca supremaţia constituţiei să devină realitate0 nu este su@icient să @ie

proclamată0 ea treuie Ci ;arantată. Ast@el a apărut necesitatea controluluiconstituţionalităţii le;ilor0 adică a veri@icării con@ormităţii lor cu constituţia0 după o

procedură ine de@inită0 Ci a sancţionării eventualelor aateri.SBa pus însă prolemaH cine să e=ercite acest control % primă posiilitate ar @i

ca acest control să @ie e=ercitat c<iar de arlament. Dar în acest @el se aun;e laconfuziunea +udec!torului cu partea0 ceea ce0 în principiu0 e=clude0 de @apt0 controlul. %altă posiilitate ar @i e=ercitarea controlului de un or;an e=terior arlamentului. Dar0teoretic0 este ;reu de admis0 întrucât dă impresia că acest or;an sBar situa deasupraarlamentului. $are au @ost Ci sunt0 totuCi0 soluţiile practice

  /odalităţile controlului de constituţionalitate a le;ilor suntH asenţa oricăruicontrolJ controlul e=ercitat de opinia pulicăJ controlul prin re@erendumJ controlule=ercitat de un or;an politicJ controlul urisdicţional Ci controlul printrBun or;an unic0special Ci specializat.

1 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::10 p. *2 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::10 pp. ++B,1

2

Page 24: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 24/139

1-5-2- *odalităţile ontrolului de onstituţionalitate a le@ilor 3+:senţa oriărui ontrol- Se azează pe ideea că instituţionalizarea controlului

constituţionalităţii le;ilor contravine principiului supremaţiei reprezentanţei naţionale. 6nacest caz @uncţionează prezumţia că reprezentanţa naţională se caracterizează printrBoresponsailitate care o determină să se autolimiteze la respectarea constituţiei. Aceastăsoluţie se aplică în el;ia0 %landa0 Israel0 &oua 8eelandă.

 Ar;umentarea asenţei controlului are în vedere considerente politice Ci uridice0dintre care menţionămH

B le;ea este e=presia voinţei ;enerale0 voinţa ;enerală este suverană0 iar putereasuverană este prin de@iniţie puterea care nu se supune nici unui controlJ

B întrucât numai parlamentul reprezintă naţiunea0 el răspunde e=clusiv în @aţapoporului pentru activitatea sa Ci nici un alt or;an nu poate avea un titlu le;itim pentru ain@irma voinţa reprezentanţei naţionaleJ

B cu prileul adoptării le;ilor0 parlamentul realizează implicit Ci controlulcon@ormităţii lor cu constituţia0 acest control prealail Ci preventiv0 @ăcând de prisos uneventual control posterior Ci sancţionatorJ

B nimeni nu se poate considera mai competent decât însuCi or;anul le;iuitor pentru a aprecia ce este sau nu constituţional.

#ontrolul prin opinia pu:liă-  A @ost proclamat de Adunarea constituantă@ranceză din 1*,10 spunânduBse că atunci când ;uvernământul violează drepturilepoporului0 insurecţia este pentru popor nu numai un drept0 ci Ci o îndatorire. Rezultă0 deaici0 că revolta0 insurecţia devine sancţiunea neconstituţionalităţii actelor de ;uvernare. Acest procedeu a @ost cali@icat ca primitiv0 în a@ara e=i;enţelor pe care le implică oconstituţie scrisă0 întrucât0 sancţiunea neconstituţionalităţii ar putea @i mai aritrarădecât delictul de neconstituţionalitate.

#ontrolul prin re9erendum- Apare ca @orma de control cea mai democratică. Ease practică în unele state ca modalitate de asociere a poporului la procesul le;islativ.

Dar câteva inconveniente serioase nu pot @i i;norateHB consultarea poporului prin re@erendum se @ace0 mai ales0 în considerarea unor semni@icaţii Ci implicaţii politice0 or neconstituţionalitatea0 în sens strict0 este o prolemăde specialitate uridică0 Ci ca atare0 este ;reu de acceptat că soluţia rezultată dinre@erendum va @i induitail pertinentă Ci corectă0 mai ales atunci când se pun prolemecomple=e care nu pot @i turnate în tiparul DA sau &"J

B or;anizarea re@erendumBului este laorioasă Ci costisitoare0 devenind practicimposiilă atunci când se invocă @recvent situaţii de neconstituţionalitateJ

#ontrolul eFeritat printrEun or@an politi-  Acest sistem a @ost propus Cie=perimentat0 cu rezultate discutaile0 în Franţa. El are la ază următoarele ideiH

B deCi prin oiectul său0 controlul constituţionalităţii le;ilor este de natură uridică0

el vizând asi;urarea con@ormităţii le;ilor cu constituţia0 are totuCi Ci valenţe de controlpolitic0 urmârind asi;urarea supremaţiei Ci intan;iilităţii aCezământului politic Ci uridic@undamental al statuluiJ

B dacă le;ea este e=presia mani@estării de voinţă a unei adunări reprezentative0atunci controlul con@ormităţii le;ii cu constituţia treuie să aparţină lo;ic0 moral Ci politic0tot unui corp reprezentativ.

$ontrolul e=ercitat printrBun or;an politic rămâne0 însă discuta'il   su anumiteaspecte0 dintre care menţionămH

B instituirea unei autorităţi politice0 în a@ara parlamentului0 cu drept de controlasupra lui0 vine în contradicţie cu rolul reprezentativ al parlamentuluiJ

B controlul constituţionalităţii le;ilor cuprinde0 în esenţa sa0 o importantă

componentă uridică0 ast@el încât el nu poate @i @ondat Ci des@ăCurat din perspectiva unor premise e=clusiv politice.

 %:idem0 pp. ,2B,+J %on D()(+&U0 $p. cit.0 pp. 2*,B112-

Page 25: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 25/139

#ontrolul printrEun or@an urisdiţional- Este considerat0 de o mare parte adoctrinei mai e@icace decât controlul politic Ci mai potrivit cu natura lucrurilor0 dinurmătoarele considerenteH

B prolema con@ormităţii unei le;i cu constituţia este o prolemă prin e=celenţă uridică0 Ci anume de a staili dacă or;anul le;iuitor0 e=ercitânduBCi prero;ativele salele;islative a acţionat sau nu în limitele competenţei constituţionale0 or această

operaţiune o pot @ace cel mai ine0 datorită statutului lor0 ma;istraţiiJB procedura urisdicţională0 c<iar dacă sBar aate de la re;ulile dreptului comun0con@eră prin sine însăCi ;aranţii su@iciente pentru soluţii ec<itaile independenţa udecătorilor0 Ci deci imparţialitatea lor0 contradictorialitatea0 oli;aţia motivării soluţiei.

$ontrolul urisdicţional poate @uncţiona în două sistemeHB concentrat0 atunci când competenţa acestuia aparţine numai instanţei supreme

B di@uz0 atunci când competenţa0 în acest domeniu0 revine tuturor instanţelor  udecătoreCti0 indi@erent de ;radul lor. rimul sistem con@eră o mai mare autoritate actului de control Ci poate viza o

le;e în ansamlu. Al doilea sistem se limitează la un liti;iu prezent Ci actual0 precum Cila te=tul de care depinde udecarea cauzei0 iar deciziile adoptate în cadrul său se

ucură numai de o autoritate relativă0 producând e@ecte inter partes0 care pot @i e=tinse0cel mult0 prin modalitatea precedentului udiciar.

$u toate avantaele lui0 acest tip de control nu este scutit de oservaţii criticeHB adesea0 udecătorii sunt oli;aţi sau tentaţi să alunece de la aprecierea uridică

a operei le;islative0 la aprecierea ei politicăJB procedeul udiciar poate deveni o armă a puterii e=ecutive0 pentru re;larea

unor di@erende cu puterea le;iuitoare sau un instrument al puterii udecătoreCti înraporturile ei0 uneori tensionate0 cu celelalte două puteriJ

B or;anele udecătoreCti devin0 vrândBnevrând0 o ramură a puterii le;islative sau0ceea ce este Ci mai ;rav0 pot deveni o veritailă putere de ;uvernare0 o autoritatedeasupra tuturor celorlalteJ

B puterea udecătorească0 alcătuită din persoane care se ucură deinamoviilitate Ci independenţă0 poate @i nu numai imparţială0 ci Ci discreţionarăJ

B decizia udecătorească0 c<iar ;reCită @iind0 odată intrată în puterea lucrului udecat0 nu poate @i retractată0 ea putând ast@el crea Ci întreţine o situaţie de con@uzie uridică.

#ontrolul printrEun or@an uni; speial şi speiali?at-  A apărut între anii 1,2:B1,: în $e<oslovacia Ci Austria0 răspândinduBse după al doilea răzoi mondial aproape în toată Europa. romotorul acestui sistem0 care a devenit modelul european0 a @ostTans Uelsen. $ontrolul printrBun or;an unic0 special Ci specializat prezintă0 cel puţin0următoarele avantaeH

B de;revează urisdicţiile de drept comun de competenţa de a veri@ica0 în liti;iiledintre particulari0 constituţionalitatea le;ilor0 eliminânduBse ast@el din domeniulconstituţionalităţii practica udiciară contradictorie J

B con@irmarea con@ormităţii le;ii cu constituţia0 sau dimpotrivă0 in@irmareaacesteia este opozailă tuturor0 producând deci un e@ect mult mai puternic decâtautoritatea lucrului udecat a unei decizii udiciare0 care în principiu produce e@ecte doar  între părţiJ

B cadrul strict în care se realizează veri@icarea constituţionalităţii le;ii reduceconsiderail insecuritatea uridică.

 6n concluzie0 comparând di@eritele sisteme0 cu avantaele Ci dezavantaele lor0rezultă că0 dacă necesitatea controlul constituţionalităţii le;ilor apare per@ect usti@icată0

modalităţile lui de e=ercitare rămân imper@ecte Ci discutaile. Aceasta nu împiedică0 însă0 utilizarea lor în practică0 @iecare stat adoptând modalitatea pe care o considerăadecvată.

2

Page 26: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 26/139

1-8- #ontrolul onstituţionalităţii le@ilor Cn "omâniarin conţinutul Ci poziţia sa constituţia comandă între;ului drept. $ontrolul

constituţionalităţii le;ilor este o ;aranţie necesară a traducerii în concret a principiilor Cinormelor  constituţionale.

$onstituţia României încredinţează controlul constituţionalităţii le;ilor unei

autorităţi pulice denumite $urtea $onstituţională. Această instituţie îCi ;ăseCtere;lementarea în art.1-2B1-* din $onstituţie0 precum Ci în #e;ea nr.-*N1,,2 privindor;anizarea Ci @uncţionarea $urţii $onstituţionale repulicată1. Dispoziţii privindcompetenţa $urţii $onstituţionale se mai ;ăsesc Ci în alte le;i0 ca de e=emplu #e;ea nr.12-N2::: privind structura personalului $urţii $onstituţionale2  sau #e;ea nr.*:N2::-privind ale;erea reCedintelui României. % dispoziţie nou introdusă după revizuire

 încredinţează $urţii $onstituţionale rolul de ;arant al supremaţiei $onstituţiei0 ceea cepune în evidenţă o dată în plus0 poziţia supraordonată a $onstituţiei în cadrul ierar<ieisistemului uridic

1-8-1-r@ani?area #urţii #onstituţionale a "omâniei

  $urtea $onstituţională a României este @ormată din , udecători numiţi pentru odurată de , ani0 @ără posiilitatea de prelun;ire sau reînnoire a mandatului.

?udecătorii sunt numiţi după cum urmează H de către $amera Deputaţilor0 decătre Senat Ci de către reCedintele României. reCedintele $urţii $onstituţionale esteales0 dintre udecătorii $urţii0 de către aceCtia0 prin vot secret0 pentru o durată de ani./emrii $urţii $onstituţionale se reînnoiesc0 la @iecare ani0 cu câte o treime0 procedeuce permite îminarea e=perienţei Ci continuităţii cu noile tendinţe politicoBuridice.

$ondiţiile constituţionale pentru a putea candida la @uncţia de udecător al $urţii$onstituţionale sunt următoareleH

1. pre;ătire uridică superioarăJ

2. înaltă competenţă pro@esionalăJ. o vec<ime de cel puţin 1+ ani în activitatea uridică sau în învăţământul superior  uridic. 6n activitatea lor0 udecătorii sunt independenţi în e=ercitarea mandatului Ci

inamoviili pe durata acestuia imposiilitatea celor ce iBau numit de aBi revoca. Ei nupot @i traCi la răspundere pentru opiniile Ci voturile e=primate la adoptarea soluţiilor. Deasemenea0 udecătorii $urţii $onstituţionale nu pot @i arestaţi sau trimiCi în udecatăpenală decât cu aproarea iroului permanent al $amerei Deputaţilor0 al Senatului saua reCedintelui României0 după caz0 la cererea rocurorului 4eneral de pe lân;ă înalta$urte de $asaţie Ci ?ustiţie.

!reuie oservat că activitatea $urţii $onstituţionale nu priveCte numai controlul

constituţionalităţii le;ilor0 ci cuprinde Ci alte domenii strâns le;ate de aplicarea Cirespectarea $onstituţiei.

 Având în vedere comple=itatea Ci natura atriuţiilor $urţii $onstituţionale0 precumCi prevederile potrivit cărora se realizeză aceste atriuţii0 ea poate @i considerată   oautoritate politioEuridiţională- $aracterul politic rezultă din modul de desemnare amemrilor $urţii $onstituţionale Ci din natura unor atriuţii0 iar caracterul urisdicţionaldin independenţa Ci inamoviilitatea udecătorilor0 din principiile de or;anizare Ci@uncţionare. $aracteristice pentru $urtea $onstituţională sunt Ci dispoziţiile le;alepotrivit cărora aceasta este unia autoritate de urisdicţie constituţională din România0

1 #e;ea nr. -*N1,,2 a @ost repulicată pentru a doua oară în /. %@. &r. :2 din iunie 2::- dânduBsete=tului o nouă numerotare2 ulicată în /. %@. &r. 1 din 1* iulie 2::: Art. 1-2 alin 1 din $onstituţie- %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::-0 pp. 23B233

23

Page 27: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 27/139

este independentă @aţă de orice altă autoritate pulică0 iar competenţa sa nu poate @icontestată de nici o autoritate pulică.

 

1-8-2 +tri:uţiile #urţii #onstituţionale1

 Art. 1-3 din $onstituţie staileCte următoarele atriuţii ale $urţii $onstituţionaleH  %-  ontrolul de onstituţionalitate al anumitor ate normative; după um

urmea?ăH1-  $ontrolul constituţionalităţii le@ii0 care se poate e=ercita în două modalităţiH

a controlul prealail sau anteriorJ controlul ulterior posterior.

a%  )ontrolul prealabil *preventiv%  se e=ercită asupra le;ilor votate dearlament înaintea promul;ării lor de către reCedintele României.

b%  )ontrolul ulterior*sancţionator%  priveCte le;ile intrate în vi;oare Ci serealizează prin procedura numită Ge=cepţia de neconstituţionalitateG.(Fepţia de neonstituţionalitate este un procedeu uridic care permite părţilor 

a@late întrBun proces la o instanţă udecătorească sau de aritra comercial să ceară$urţii $onstituţionale0 prin instanţa în @aţa căreia se ;ăsesc0 să se pronunţe asupraconstituţionalităţii te=tului le;al de care depinde udecarea cauzei.

$u alte cuvinte este un procedeu de apărare0 de@ensiv0 în care aCtepţi să ţi seaplice le;ea pentru a o atacaH se atacă actul de aplicare concretă a le;ii0 cerânduBseconstatarea @aptului că dispoziţia le;ală pe care se întemeiază actul de aplicare esteneconstituţională Ci deci treuie înlăturată.

E=cepţia poate @i invocată numai dacă de ea depinde udecata cauzei0 are

le;ătură directă0 adică are relevanţ!.DeclanCarea procedurii e=cepţiei de neconstituţionalitate determină suspendarea udecăţii0 con@orm art. 2, alin. din le;e Ci se @ace printrBo înc<eiere motivată. Dacăe=cepţia este inadmisiilă0 @iind contrară prevederilor art. 2, alin. 102 Ci 0 potrivitaceluiaCi articol0 alineatul 30 instanţa o respin;e printrBo înc<eiere motivată. 6nc<eiereapoate @i atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară0 în termen de -+ de orede la pronunţare0 iar recursul se udecă în termen de zile.

 Acest procedeu are o importanţă deoseită0 întrucât permite cetăţenilor accesul0 întrBo manieră indirectă0 la $urtea $onstituţională.

/enţionăm că0 potrivit art.2, din #e;ea privind or;anizarea Ci @uncţionarea $urţii$onstituţionale0 nu pot @ace oiectul e=cepţiei prevederile le;ale a căror 

neconstituţionalitate a @ost stailită printrBo decizie anterioară a $urţii $onstituţionale.otrivit art. 1-3 lit. d din $onstituţia României revizuită în anul 2::0 e=cepţia deneconstituţionalitate poate @i ridicată Ci direct de Avocatul oporului0 cu privire la o le;esau ordonanţă sau a unei dispoziţii dintrBo le;e sau ordonanţă.

2- $ontrolul constituţionalităţii tratatelor sau altor aorduri internaţionale esteo atriuţie nouă0 deoseit de importantă0 în conte=tul creCterii numărului Ci importanţeiacestora. entru a putea determina dacă în cazul acestei atriuţii a $urţii aceastae@ectuează un control prealail sau ulterior treuie să se @acă trimitere la art. 11 alin. care prevede că0 în cazul în care un tratat la care România urmează să devină partecuprinde dispoziţii contrare $onstituţiei0 rati@icarea lui poate avea loc numai dupărevizuirea $onstituţiei. ACadar0 controlul con@ormităţii unui tratat cu $onstituţia se va

e@ectua anterior rati@icării lui de către arlament0 aste@l încât vom concluziona că înacest caz $urtea e=ercită un control preventiv.1 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::-0 pp. 233B2*1

2*

Page 28: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 28/139

3- "n alt act supus controlului de constituţionalitate este iniţiativa de revi?uire a#onstituţiei-  6n acest caz se constată o situaţie parado=ală întrucât o iniţiativă derevizuire este prin ea însăCi Mcontrară constituţiei.

 arado=ul însă e doar aparent0 pentru că0 în acest caz0 $urţii $onstituţionale îirevine misiunea de a se pronunţa dacă iniţiativa de revizuire sBa @ăcut cu respectareacondiţiilor prevăzute de art.1:1 din $onstituţie Ci dacă nu depăCeCte limitele revizuirii

impuse de art.122

  din $onstituţie. (i în această situaţie controlul e@ectuat de $urtea$onstituţională este un control preventiv. /enţionăm că aceasta este sin;ura situaţie încare $urtea $onstituţională se autosesizează.

-  $ontrolul constituţionalităţii re@ulamentelor $arlamentului-  /enţionăm căarlamentul elaorează Ci adoptă re;ulamente H &egulamentul %amerei Deputaţilor&egulamentul enatului şi &egulamentul şedinţelor comune ale celor dou! camere0 iar controlul constituţionalităţii acestora are un caracter posterior0 sancţionator. 6n cazulacestui control $urtea poate @i sesizată doar de unul dintre preCedinţii celor douăcamere sau de un ;rup de cel puţin : de deputaţi0 respectiv 2 senatori.

.- 6n ceea ce priveCte ordonanţele Guvernului acestea sunt supuse controluluide constituţionalitate numai pe calea e=cepţiei de neconstituţionalitate. Acest @apt este

datorat naturii uridice a ordonanţei care este determinată de art.11 din $onstituţie0 cere;lementeză instituţia Gdele;ării le;islativeG. otrivit te=tului constituţional4uvernul poate @i ailitat0 de către arlament0 printrBo le;e specială să emită ordonanţe în domenii care nu @ac oiectul le;ilor or;anice. Rezultă că0 ordonanţele conţin0 de @apt0norme cu putere de le;e. otrivit art.1:+ din $onstituţie0 ordonanţele intră în vi;oaredacă îndeplinesc0 cumulativ0 următoarele condiţii H

a sunt semnate de primul ministruJ sunt contrasemnate de miniCtrii care au oli;aţia punerii lor în e=ecutareJc sunt pulicate în /onitorul %@icial al României.Se remarcă @aptul că0 ordonanţele intră în vi;oare @ără a @i promul;ate de

reCedintele României. Iată motivul pentru care ele nu pot @ace oiectul unui controlprealail de constituţionalitate0 ci numai al controlului posterior0 pe calea e=cepţiei deneconstituţionalitate.

A-  $ontrolul constituţionalităţii  iniţiativei le@islative populare  care estere;lementată de art.*- alin.1 Ci 2 din $onstituţie. otrivit acestor te=te0 iniţiativale;islativă se poate e=ercita de un număr de cel puţin 1::.::: de cetăţeni cu drept devot. AceCtia treuie să provină din cel puţin un s@ert din udeţele ţării0 iar în @iecare dintreacestea sau în municipiul ucureCti0 treuie să @ie înre;istrate cel puţin .::: desemnături în spriinul iniţiativei.

De asemenea0 se prevede că0 nu pot @ace oiectul iniţiativei le;islative acetăţenilor prolemele @iscale0 cele cu caracter internaţional0 amnistia Ci ;raţierea.

Rezultă că iniţiativa le;islativă populară treuie să respecte o serie de re;uliconstituţionale. 9eri@icarea respectării acestor constrân;eri revine $urţii $onstituţionale.

1 Art. 1: din $onstituţie statueazăH G1 Revizuirea $onstituţiei poate @i iniţiată de reCedintele Românieila propunerea 4uvernului0 de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor0 precum Ci decel puţin ::.::: de cetăţeni cu drept de vot.

  2 $etăţenii care iniţiază revizuirea $onstituţiei treuie să provină din cel puţin umătate din udeţele ţarii0 iar în @iecare din aceste udeţe sau în municipiul ucureCti treuie să @ie înre;istrate cel puţin2:.::: de semnături în spriinul acestei iniţiative.G2  Art. 12 din $onstituţie prevedeHG1 Dispoziţiile prezentei $onstituţii privind caracterul naţional0independent0 unitar Ci indiviziil al satului român0 @orma repulicană de ;uvernământ0 inte;ritateateritoriului0 independenţa ustiţiei0 pluralismul politic Ci lima o@icială nu pot @orma oiectul revizuirii.

2 De asemenea0 nici o revizuire nu poate @i @ăcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor Ciliertăţilor @undamentale ale cetăţenilor sau a ;aranţiilor acestora.

$onstituţia nu poate @i revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de ur;enţă Ci nici în timp derăzoi.G

2+

Page 29: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 29/139

 6n a@ara celor menţionate0 $urtea $onstituţională mai are Ci alte atriuţii0 Cianume H

%%- ve@ea?ă la respetarea proedurii pentru ale@erea $reşedintelui"omâniei şi on9irmă re?ultatele su9ra@iului . Această atriuţie constituţională estedetaliată prin #e;ea nr. *:N2::- privind ale;erea reCedintelui României. Enumerăme=empli@icativ câteva dintre activităţile e@ectuate de $urtea $onstituţională în e=ercitarea

acestei atriuţiiH înre;istrează câte un e=emplar din propunerile de candidatură0soluţionează contestaţiile împotriva soluţiilor date de către irourile electorale decircumscripţie0 validează sau anulează ale;erile0 pulică rezultatul ale;erilor prezidenţiale în presă Ci în /onitorul %@icial.

%%%- onstată eFistenţa Cmpreurărilor are usti9iă interimatul1 Cn eFeritarea9unţiei de $reşedinte al "omâniei şi omuniă ele onstatate $arlamentului şiGuvernului J

%4- avi?ea?ă propunerea de suspendare din 9unţie a $reşedintelui"omâniei. otrivit art. , din $onstituţie decizia în acest caz aparţine arlamentului0dar se cere Ci avizul consultativ al $urţiiJ

4- atri:uţia de a ve@ea la respetarea proedurii pentru or@ani?area şi

des9ăşurarea re9erendumului2 şi de a on9irma re?ultatele aestuia J4%- onstatarea neonstituţionalităţii partidelor politie3H4%%- soluţionea?ă on9litele de natură onstituţională dintre autorităţile

pu:lieH4%%%- alte atri:uţii-

1-8-3- $roedura ontrolului onstituţionalităţii le@ilor  entru realizarea atriuţiilor sale0 $urtea $onstituţională treuie să se

con@ormeze unor proceduri stailite prin #e;ea nr.-*N1,,2 repulicată privindor;anizarea Ci @uncţionarea sa. otrivit art.1- din această le;e0 procedura

 urisdicţională se completează cu re;ulile procedurii civile0 în măsura în care ele suntcompatiile cu natura procedurii în @aţa $urţii $onstituţionale0 compatiilitatea @iind<otărâtă e=clusiv de $urte.

Re;ulile procedurale se re@eră la sesizarea   $urţii $onstituţionale0 operaţiunilepremer;ătoare Cedinţelor0 e=aminarea cauzelor0 delierarea Ci comunicarea actelor $urţii.

$âteva reguli generale treuie menţionate Ci anumeHB sesizarea $urţii $onstituţionale se @ace numai în scris Ci motivatJB plenul $urţii este le;al constituit numai dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi

din numărul udecătorilorJB Cedinţele $urţii sunt pulice0 în a@ară de cazul când din motive întemeiate0

preCedintele $urţii sau completul de udecată <otărăCte Cedinţă secretăJB părţile au acces la lucrările dosaruluiJB autorităţile pulice0 instituţiile0 re;iile autonome0 societăţile comerciale Ci orice

alte or;anizaţii au oli;aţia să comunice $urţii0 la cererea acesteia0 in@ormaţiile0documentele Ci datele pe care le deţinJ

B cererile adresate $urţii sunt scutite de ta=a de timru.

1 otrivit art. ,0 ,*0 ,+ din $onstituţie0 interimatul intervine întrBuna dintre următoarele situaţii H a @uncţievacantă prin demisie0 demitere0 imposiilitate de@initivă de e=ercitare a @uncţiei0 decesJ suspendareadin @uncţieJ c imposiilitate temporară de e=ercitare a atriuţiilor.2 Re@erendumul se poate or;anizaH 1. #a cererea reCedintelui României0 după consultarea arlamentului în proeleme de interes naţional art. ,: din $onstituţieJ 2. entru demiterea reCedintelui art. , alin. din $onstituţieJ . entru aproarea revizuirii constituţiei art. 11 alin. din $onstituţie.  $on@orm art. -: din $onstituţie un partid este neconstituţional atunci când militează împotrivapluralismului politic0 a principiilor statului de drept0 a suveranităţii0 inte;rităţii Ci indepedenţei statului.- %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::-0 pp. 2*1B2*+

2,

Page 30: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 30/139

 6n studiul nostru vom @ace re@erire în principal la procedura controluluiconstituţionalităţii le;ilor0 cu cele două modalităţi ale saleH controlul prealail Ci celulterior0 întrucât e=ercitarea aceastei atriuţii a $urţii $onstituţionale are ponderea ceamai însemnată în activitatea de control a $urţii.

aI $roedura Cn a?ul ontrolului preala:il- Acest control nu se poate e0ercitadin oficiu.  $urtea $onstituţională poate începe controlul numai dacă este sesizată de

unul dintre suiectele e=pres prevăzute de $onstituţie. Acestea suntHB reCedintele RomânieiJB preCedinţii celor două camere ale arlamentuluiJB 4uvernulJB 6nalta $urte de ?ustiţie Ci $asaţieJB Avocatul oporuluiJB cel puţin : de deputaţi sau cel puţin 2 de senatori./enţionăm că e=istă câteva detalii procedurale prin care cei interesaţi iau la

cunoCtinţă de conţinutul le;iiHB cu zile înainte de a @i trimisă spre promul;are le;ea se comunică 4uvernului0

 6naltei $urţi de $asaţie Ci ?ustiţie Ci Avocatului oporuluiJ

B cu 2 zile înainte de a @i trimisă spre promul;are pentru le;ile adoptate înprocedură de ur;enţă.(tapele proedurale sunt următoareleHEtapa care va declanCa procedura controlului prealail este sesizarea adresată

$urţii de către unul dintre suiectele de drept enumerate anterior. otrivit art. 12 2 din#e;ea nr. -*N1,,2 repulicată sesizarea treuie să @ie în @ormă scrisă Ci să @ie motivată.

 6n vederea rezolvării cauzei0 $urtea $onstituţională are oli;aţia de comunicarea sesizării primite către celelalte autorităţi sau or;ane care ar @i putut sesiza $urtea.ână la data dezaterilor0 preCedinţii celor două camere Ci 4uvernul pot prezenta0 înscris0 punctul lor de vedere cu privire la dispoziţiile le;ale care @ac oiectul sesizării.recizăm că aceste autorităţi pulice nu sunt oli;ate săBCi e=pună punctul de vedere0au doar posiilitatea să o @acă0 udecarea sesizării putânduBse e@ectua Ci în lipsaacestuia.

Soluţionarea sesizării se realizează prin dezaterea sa în plenul $urţii$onstituţionale. Dezaterile se poartă atât asupra prevederilor menţionate în sesizare0cât Ci asupra celor de care0 în mod necesar Ci evident0 nu pot @i disociate.

 6n urma delierării0 $urtea $onstituţională decide0 cu votul ma+orit!ţii  +udec!torilor 0 iar dacă sBa constatat constituţionalitatea le;ii0 decizia se comunicăreCedintelui României pentru ca procedura de elaorare a le;ii să se de@initiveze0 prinpromul;area de către reCedinte. Dacă0 însă0 sBa constatat neconstituţionalitatea0decizia se comunică atât reCedinţilor celor două camere ale arlamentului0 cât Ci

primuluiBministru0 pentru a se desc<ide procedura de ree=aminare a le;ii pentrupunerea acesteia de acord cu decizia $urţii $onstituţionale0 arlamentul @iind oli;at laree=aminarea acestei dispoziţii.

"ltima etapă este cea a pulicării în /onitorul %@icial al României0 artea IBa.:I $roedura Cn a?ul ontrolului ulterior $ontrolul ulterior de constituţionalitate a le;ilor Ci ordonanţelor se realizează0

după cum am arătat0 prin două modalităţiH1. ridicarea e=cepţiei de neconstituţionalitate în cadrul unui proces a@lat pe rolul

unei instanţe udecătoreCti sau de aritra comercialJ2. sesizarea directă a $urţii $onstituţionale de către Avocatul oporului cu e=cepţia

de neconstituţionalitate a unei le;i sau ordonanţe0 ori a unei dispoziţii dintrBo le;e

sau ordonanţă. 6n cazul unui proces a@lat în derulare în @aţa unei instanţe udecătoreCti sau dearitra comercial0 e=cepţia de neconstituţionalitate poate @i ridicată de către una dintre

:

Page 31: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 31/139

părţi0 de către instanţă din o@iciu sau de către procuror în cauzele la care participă.Sesizarea $urţii $onstituţionale se dispune de către instanţa în @aţa căreia sBa ridicate=cepţia de neconstituţionalitate0 printrBo înc<eiere care va cuprinde punctele de vedereale părţilor0 pentru susţinerea sau comaterea e=cepţiei0 opinia instanţei asuprae=cepţiei0 Ci va @i însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă e=cepţia a @ost ridicată dino@iciu de instanţă0 înc<eierea treuie motivată0 cuprinzând Ci susţinerile părţilor0 precum

Ci dovezile necesare.rimind înc<eierea preCedintele $urţii $onstituţionale va desemna pe unul dintre udecători ca raportor. Acesta va comunica înc<eierea prin care a @ost sesizată $urtea$onstituţională preCedinţilor celor două camere ale arlamentului Ci 4uvernului0indicânduBle data până la care pot să depună punctul lor de vedere1.

 6n continuare0 udecătorul raportor este oli;at să ia măsurile necesare pentruadministrarea proelor la data udecăţii. ?udecata are loc la termenul stailit0 pe azaactelor cuprinse în dosar0 cu înCtiinţarea părţilor Ci a /inisterului ulic. articipareaprocurorului la udecată este oli;atorie. ărţile pot @i reprezentate prin avocaţi cu dreptde a pleda la 6nalta $urte de $asaţie Ci de ?ustiţie.

$ompletul $urţii va deliera în plen Ci va decide cu votul maorităţii udecătorilor 

pe aza raportului prezentat de udecătorul raportor0 a înc<eierii de sesizare a $urţii0 apunctelor de vedere prezentate de cele două camere ale arlamentului Ci 4uvernului0 aproelor administrate Ci a susţinerilor părţilor. Deciziile pronunţate se comunică celor două $amere ale arlamentului Ci 4uvernului.

Deciziile adoptate pentru soluţionarea e=cepţiilor de neconstituţionalitate0 sepulică în /onitorul %@icial al României0 partea I.

 6n cazul e=cepţiei de neconstituţionalitate0 ridicată direct de Avocatul oporului0procedura de soluţionare este asemănătoare celei prezentate0 cu următoarele di@erenţeH

B &u suntem în prezenţa unui proces a@lat în derulare în @aţa uei instanţe udecătoreCti sau de aritra comercial0 cu toate consecinţele ce decur; de aiciJ

B Avocatul oporului îCi e=ercită această atriuţie din o@iciu sau la cerereapersoanelor lezateJ

B Sesizarea $urţii treuie motivată Ci însoţită de dovezile necesare.

1-8-- (9etele uridie ale dei?iilor #urţii #onstituţionale2

rin $onstituţia revizuită sBau con@erit e@ecte uridice speciale deciziilor prin carese constată neconstituţionalitatea le;ilor Ci a ordonanţelor0 precum Ci celor care privesctratatele sau alte acorduri internaţionale0 întărinduBse în acest @el e@ectul uridicoli;atoriu al deciziilor instanţei constituţionale. % analiză a e@ectelor uridice ale actelor $urţii $onstituţionale treuie e@ectuată avânduBse în vedere modalitatea de controle=ercitatăH control prealail sau ulterior.

 6n cazul controlului posterior0 decizia prin care se constată neconstituţionalitateaunei le@i sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintrBo le;e sau ordonanţă  Cn vi@oare estede@initivă Ci oli;atorie. entru a staili clar @orţa uridică a deciziilor $urţii în art. 1-*alin. - din $onstituţia revizuită se precizează că acestea sunt Mgeneral o'ligatorii . 6nconsecinţă0 deciziile $urţii $onstituţionale prin care se se admit e=cepţii deneconstituţionalitate a unei le;i sau ordonanţe0 au ca rezultat oli;area arlamentuluisau a 4uvernuluii0 după caz0 de a pune de acord prevederile neconstituţionale cudispoziţiile $onstituţiei.

 ACadar0 dispoziţii declarate neconstituţionale nu sunt scoase din vi;oare la datapulicării deciziei $urţii0 ci sunt suspendate pentru o perioadă de - de zile de lapulicarea deciziei0 ast@el încât încetează să mai producă e@ecte uridice. 6n această

1 Art. : alin. 1 din #e;ea nr. -*N1,,2 repulicată2 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::-0 pp. 2*,B2+1

1

Page 32: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 32/139

perioadă arlamentul sau 4uvernul în vederea evitării producerii unui vid le;islativpoate armoniza prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile $onstituţiei.

 6n cazul în care nu @ace acest lucru0 la epuizarea termenului de - de zile de lapulicarea deciziei $urţii prin care se declară anumite dispoziţii neconstituţionale0acestea încetează de a mai @i în vi;oare0 în mod de@initiv0 intrând în @ondul pasiv alle;islaţiei1.

Din punct de vedere practic acest termen nu are nici o semni@icaţie uridicăasupra datei la care dispoziţiile dintrBo le;e sau ordonanţă declarate neconstituţionale încetează să mai producă e@ecte uridice. Această dată este data pulicării deciziei în/onitorul %@icial al României. !ermenul de - de zile este un termen de recomandarepentru le;iuitor0 care poate corecta neconstituţionalitate dispoziţiei respective0 @ie prinmodi@icare acesteia0 @ie prin renunţarea la ea.

 AceleaCi re;lementări sunt valaile Ci pentru "e@ulamentele $arlamentului- 6n ceea ce priveCte ontrolul preala:il asupra le@ii0 decizia de

neconstituţionalitate a $urţii atra;e după sine oli;aţia constituţională pentru arlamentde ree=aminare a le;ii respective pentru punerea de acord cu decizia $urţii. SBaeliminat în acest mod orice posiilitate de interpretare discutailă a deciziilor $urţii0

interpretare ce conducea la situaţii con@uze prin care autorităţile pulice puteau ne;liadeciziile $urţii.

$ontrolul de constituţionalitate asupra tratatului sau aordului internaţionalcare are ca rezultat constatarea necon@ormităţii cu $onstituţia a acestuia atra;e dupăsine imposiilitatea rati@icării tratatului.

 6n @ine0 în caz de neconstituţionalitate a unui partid politi0 e@ectul deciziei $urţiieste radierea partidului respectiv din re;istrul privind partidele politice din cadrul!riunalului ucureCti.

 

1  %oan 4%D+0 $'ligativitatea deciziilor %urţii %onstituţionale pentru instanţele +udec!toreşti >factor desta'ilitate a constituţiei şia practicii +udiciare0 andectele Române0 nr. N2::-0 p. 2::B2:1

2

Page 33: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 33/139

#+$%/)U) 2

D"($/U"%)(; )%6("/<=%)( >% %&D+/"%"%)(!U&D+*(&/+)( $/"%4%/ #&'/%/U=%(% "(4%U%/(

2-1- +spete @enerale

2-2- $rinipii ale drepturilor 9undamentale

2-3- #onţinutul drepturilor şi li:ertăţilor 9undamentale

potrivit #onstituţiei revi?uite2-3-1- %nviola:ilităţile

2-3-2- Drepturile soialEeonomie şi ulturale2-3-3- Drepturile şi li:ertăţile soialEpolitie2-3-- Drepturile eFlusiv politie2-3-.- Drepturile @aranţii

a- Îndatoririle 9undamentale

:- +voatul $oporului

2-.-1- "olul instituţiei +voatului $oporului2-.-2- r@ani?area instituţiei +voatului $oporului2-.-3- +tri:uţiile +voatului $oporului

6%(#/%4(

2-1- +spete @enerale

Drepturile Ci liertăţile omului0 cu implicaţiile lor teoretice Ci practice0 reprezintăun domeniu important în preocupările @iecărui stat precum Ci în ale comunităţii umaneinternaţionale. rezentul capitol este consacrat analizării  principiilor limitelor şi 

'tudierea aestui apitol vă permite• $unoaCterea importanţei consacrării drepturilor0 liertăţilor Ci îndatoririlor 

@undamentale în $onstituţia României revizuităJ•  6nţele;erea noţiunii de drept @undamental din perspectivă uridicăJ• $unoaCterea principiilor care ;uvernează materia drepturilor0 liertăţilor Ci

 îndatoririlor @undamentale ale cetăţenilor româniJ• $unoaCterea conţinutului concret al drepturilor 0 liertăţilor Ci îndatoririlor pe care

$onstituţia României le re;lementează0 al sensurilor Ci interpretărilor acestoraJ•  6nţele;erea consecinţelor pe care consacrarea Ci ;arantarea prin le;ea

@undamentală a drepturilor Ci liertăţilor @undamentale ;enerează asupra sistemuluide ;aranţii naţionale Ci internaţionale a drepturilor omuluiJ

•  6nţele;erea rolului0 or;anizării0 @uncţionării Ci a atriuţiilor instituţiei Avocatului

oporului

Page 34: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 34/139

garanţiilor   drepturilor0 liertăţilor Ci îndatoririlor individului în România0 precum Ciprezentării conţinutului concret  al acestor drepturi0 liertăţi Ci îndatoriri0 aCa cum este elprevăzut în $onstituţia revizuită.

&u vom prezenta amplul Ci îndelun;atul proces de a@irmare Ci de evoluţie adrepturilor omului0 întrucât acest aspect reprezintă oiectul materiei intitulată rotecţiainternaţionala a drepturilor omului.

entru a putea distin;e drepturile @undamentale de toate celelalte drepturi maipuţin importante ale individului treuie să luam în consideraţie următoarele aspecte1H1. drepturile @undamentale sunt drepturi su:ietive0 ele @iind aCadar @acultăţi0

posiilităţi ale suiectelor raportului uridic indivizii de a acţiona întrBun anume @el saude a cere celuilalt sau celorlalte suiecte o atitudine corespunzătoare aţinerea de la aaduce în vreun @el atin;ere dreptului sau Ci de a ene@icia de protecţia Ci spriinulstatului în realizarea pretenţiilor le;itime intervenţia în caz de nevoie a @orţei coercitivea statuluiJ

2. drepturile @undamentale sunt drepturi esenţiale  pentru cetăţeni. 9omdesemna criteriul valoric drept criteriu prin care să deoseim celelalte drepturisuiective ale individului de drepturile suiective esenţiale0 ast@el încât reţinem ca ele

treuie să @ie esenţiale pentru viaţa; li:ertatea şi personalitatea indivi?ilor . &u putem însă @ace astracţie de condiţiile concrete de e=istenţă ale unei societăţi date0 ast@el încât un drept suiectiv poate @i considerat esenţial Ci deci @undamental întrBo societatedată0 întrBun anumit moment0 dar îCi poate pierde acest caracter în aceeaCi societate înalt moment sau întrBo altă societate.

. datorită importantei lor drepturile @undamentale sunt înscrise  Cn ate u 9orţă uridiă supremă  Q le;ile @undamentale. Simpla lor consacrare constituţională nureprezintă decât o declaraţie de principiu0 ast@el încât acestor drepturi li se stailesc Ci@aranţii pentru ocrotirea Ci e=ercitarea lor0 atât la nivel normativ0 cât Ci instituţional.

 6nainte de a trece la analiza principiilor ce stau la aza re;lementării drepturilor @undamentale treuie să analizăm importanţa deoseită a art. 1 alin. care precizeazăcaracteristicile statului le;ate de drepturile omului ce se @undamentează0 aCa cumprevede e=pres le;ea de revizuire Mpe tradiţiile democratice ale poporului român Ci peidealurile "evoluţiei "omâne din Deem:rie 1858.2

Documentele ce consacră aceste idealuri revoluţionare suntHB $omunicatul către ţară al $onsiliului Frontului Salvării &aţionale din 22

decemrie1,+, act uridic dar Ci politicB Decretul #e;e nr. 2N1,+, privind constituirea0 or;anizarea Ci @uncţionarea

$onsiliului Frontului Salvării &aţionale Ci a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării&aţionale- .

 Aceste două acte normative au avut valoare constituţională la momentul

adoptării lor0 când ne amintim că nu mai e=ista o $onstituţie care să re@lecte noilerealităţi politice din România. Actele ce cuprindeau principiile revoluţionare cu caracter de pro;ram0 reprezentând valorile supreme ale statului au @ost valaile pana laadoptarea $onstituţiei la 21 noiemrie 1,,10 aproată de popor prin re@erendum Ciintrată în vi;oare la + decemrie 1,,1. &oua $onstituţie aro;a e=pres $onstituţia din1,3 Ci0 în e;ală măsura afecta cele două acte normative0 ast@elH

a cele care contraveneau $onstituţiei erau aro;ate e=pres indirect prin art. 1:M#e;ile Ci toate celelalte acte normative rămân în vi;oare în măsura în care ele nucontravin prezentei $onstituţii.

1 %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U0 Drept constituţional si instituţii politice0 vol. I0 Ed. I>0 Ed. All ecK0 2::0 pp. 1-B1-:2 #orneliuE)iviu $$('#U0 %onstituţionalizarea formal! prin revizuirea constituţional! a normelor careconsacr! valorile revoluţiei române din decem'rie 1#8#  Revista Dreptul0 nr. 1N2::0 pp.12B2- ulicat in /. %@. &r. 1N22 decemrie1,+,- ulicat in /. %@. &r. -N2* decemrie1,+,

-

Page 35: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 35/139

cele care nu erau supuse aro;ării e=prese indirecte0 îCi pierdeau oricumcaracterul constituţional0 păstrând numai o @orţă uridică de le;e sau e;ală cu a le;ii.

Intrarea în vi;oare a revizuirii constituţionale din 2:: a produs însă un impactdeoseit asupra normelor uridice0 de natură revoluţionară0 rea@irmând valorile dinpro;ramul Revoluţiei din decemrie 1,+,0. utem considera aCadar că au renăsut dinpunt de vedere uridi; au reintrat Cn vi@oare atât $omunicatul către ţară cât Ci

Decretul Qle;e 2N1,+,. $onsecinţele concrete ale acestei situaţii de drept sunt di@erite Cipot @i apreciate doar în urma unei analize concrete a idealurilor consacrate de normelerevoluţionare0 ast@elH

1. $ele mai multe reprezintă soluţii care se reg!sesc e0pres  în dispoziţiileconstituţionale0 de e=emplu0 re;ulile privind sistemul democratic pluralist de ;uvernare0principiile economice0 învăţământul Ci cultura0 liertatea presei0 liertatea de reli;ie0numărul ma=im de două mandate pentru Ce@ul statului0 etc. pentru acestea nu e=istănici un e@ect direct al consacrării lor ca Ci idealuri ale Revoluţiei

2. un element cu adevărat diferit cuprins întrBo normă revoluţionară0 dar care nuse re;ăseCte în conţinutul propriuBzis al $onstituţiei Ci nici nu este în contradicţie cuaceasta vizează respectarea anga+amentelor internaţionale decurgând din acordurile

de la BelsinCi 0 din cadrul $on@erinţei pentru Securitate Ci $ooperare în Europa0 actuala%r;anizaţie cu aceeaCi denumire. rin această trimitere Mîn cascadă art. 1 alin. din$onstituţia revizuită trimite la preamulul DecretuluiBle;e 2N1,+, care la rândul lui trimitela an;aamentele internaţionale din cadrul procesului de la TelsinKi0 actele uridice Cipolitice ale %S$E doândesc valoare constituţională Ci treuie utilizate de $urtea$onstituţională ca norme de re@erinţa în controlul de constituţionalitate.

. "nele norme au fost de unic! aplicare Q e=. or;anizarea de ale;eri liere încursul lunii aprilie 1,,:

-. Alte norme vin în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale Q e=. oprireae=portului de produse a;roalimentare Ci reducerea e=portului de produse petroliere0contravin art. 10 con@orm căruia economia României este economie de piaţa0 azatăpe liera iniţiativă Ci pe concurenţă.

2-2- $rinipii ale drepturilor 9undamentale

 6n România0 e=istă anumite re;uli @undamentale aplicaile tuturor drepturilor0liertăţilor Ci îndatoririlor @undamentale0 ce rezultă @ie din $apitolul I al !itlului II al$onstituţiei art. 1B210 @ie din coroorarea acestor articole cu altele de e=empluinterpretarea art. 1 prin re@erire la art. 1 alin 0 @ie din alte articole0 precum art. .

Fundamentate pe demnitatea umană Ci liera dezvoltare a personalităţii umane0drepturile Ci liertăţile @undamentale în România au la aza re;lementării lor 

următoarele principiiH1. "niversalitatea drepturilor0 liertăţilor Ci îndatoririlorart. 12. E;alitatea în drepturi a cetăţenilor art. 13 alin. 1 Ci 0 art. - alin. 2. &eretroactivitatea le;ii art. 1 alin. 2-. rincipiul le;alităţii în con@ormitate cu care treuie să @ie e=erciţiul oricărui

drept0 liertate sau oli;aţie art. 13 alin. 2. Accesul lier la ustiţie art. 213.  $aracterul de e=cepţie al restrân;erii e=erciţiului unor drepturi sau al unor 

liertăţi art. *. Funcţiile Ci demnităţile pulice pot @i ocupate de persoanele care au cetăţenia

română Ci domiciliul în ţară art. 13 alin.

+. rotecţia cetăţenilor români în străinătate Ci oli;aţiile lor art. 1*,. $etăţenii străini Ci apatrizii se ucură în România de protecţie uridică art. 1+1:.$etăţenii români nu pot @i e=trădaţi sau e=pulzaţi din România

Page 36: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 36/139

1. Universalitatea drepturilor Ci liertăţilor se re@eră atât la s@era propriuBzisă adrepturilor0 cât Ci la titularii acestora. Su primul aspect0 ea e=primă vocaţia omului0 acetăţeanului0 pe planul realităţilor uridice interne ale @iecărei ţări0 de a ene@icia de toatedrepturile Ci liertăţile. Su cel deBal doilea aspect0 universalitatea e=primă ideea că toţi

cetăţenii unui stat se pot ucura de aceste drepturi Ci liertăţi. Desi;ur0 aceasta este oposiilitate uridică ;enerală Ci astractă0 recunoscută de $onstituţie @iecărui cetăţean.9alori@icarea concretă Ci e=erciţiul e@ectiv al acestor drepturi Ci liertăţi sunt deasemenea ;arantate de $onstituţie0 ceea ce nu poate @i interpretat decât în sensul cădepinde de @iecare cetăţean0 de capacităţile Ci e@orturile sale0 să le valori@ice în condiţiilecon@erite de ordinea constituţională0 cât Ci de starea sa socială0 întrucât $onstituţiao@eră atât Cansele0 cât Ci miloacele Ci ;aranţiile uridice necesare.1

"niversalitatea drepturilor implică Ci universalitatea Cndatoririlor- Este de alt@el@iresc ca cetăţeanul să aiă atât drepturi0 cât Ci oli;aţii @aţă de semenii săi Ci @aţă desocietate. Articolul 1 din $onstituie e=primă0 pe @ond0 le;ătura indisoluilă dintredrepturi0 liertăţi Ci îndatoriri0 intercondiţionarea lor. IntrBo viziune lar;ă îndatoririle devin

;aranţii ale drepturilor0 deoarece pentru a avea treuie mai întâi să creezi0 să produci0să depui e@orturi. "niversalitatea0 ast@el cum este concepută prin art. 1 priveCtedrepturile0 liertăţile Ci îndatoririle0 @ără deoseire de @aptul re;lementării lor prin c<iar te=tul $onstituţiei sau prin alte le;i2.

Denumirea mar;inală a art. 1 M"niversalitatea nu corespunde însă dispoziţieipe care el o cuprinde0 căci universalitatea a@irmată de ea este ne;ată de aparenta naţionalizare a drepturilor Ci liertăţilor0 o dată ce te=tul se re@eră doar la cetăţeni.entru a revela pretenţia de universalitate a@irmată de denumirea articolului0 care nupoate @i în nici un caz udecată ca neproducând consecinţe uridice0 ea @iind normativă0dispoziţia art. 1 treuie să @ie pusă în le;ătură directă cu cea cuprinsă în art. 1 alin. 0care a@irmă ca valori supreme Ci ;arantate demnitatea omului0 liera dezvoltare apersonalităţii umane Ci dreptatea Ci care scoate aceste valori din s@era cetăţenieiromane0 dânduBle universalitatea pe care o a@irmă0 dar pare să nu o concretizeze art.1.

Demnitatea omului, libera dezvoltare a personalităţii umane şi dreptateadevin ast@el @undamentul drepturilor0 liertăţilor Ci îndatoririlor @undamentale0 în calitatealor de valori supreme pentru statul roman. entru a con@i;ura deci universalismula@irmat de denumirea mar;inala a art. 1 este esenţial să înţele;em care este conţinutulacestor valori Ci care sunt consecinţele normative ale a@irmării lor.

Faptul ca demnitatea+  omului este valoare suprema a statului pune persoanaumană în centrul edi@iciului statal Ci uridic. Demnitatea devine ast@el ază a e;alităţii0

dar o e;alitate în liertate0 nu o e;alitate ca identitate. Ea se opune ast@el atât societăţiide castă0 cât Ci societăţii de masă. %amenii sunt e;ali în demnitatea lor0 indi@erent de

1  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U0%onstituţia &omâniei revizuit! > comentarii si e0plicaţii 0 $olecţia #e;i comentate0 Ed. All ecK0 ucuresti02::-0 p. 1*2 Idem  Dan #laudiu D<&%>"0 9niversalitatea drepturilor si li'ert!ţilor fundamentale potrivit %onstituţiei &omâniei 0 Revista de drept pulic0 2N2::-0 p.1- In sistemul nostru constituţional0 demnitatea omului capătă valoare uridica prin dispoziţiile conu;ate aleart. 1 alin. si art. 1 alin. 1. Art. 2 alin 10 care a@irma ca Mliertatea individuala si si;uranţa persoaneisunt inviolaile treuie deci interpretat in consonanta cu demnitatea umana. #iertatea si si;uranţa suntast@el nu doar inviolaile0 ci si e;ale0 e;alitatea in liertate privind toate @iinţele umane si nu doar pecetăţeni. Demnitatea @iinţei umane este o prero;ativa care e=clude orice atin;ere pulica sau privata.Daca liertatea poate @i limitata in numele ordinii sau moralei pulice0 caracterul ust al acestei ordini sauacestei morale treuie udecat in raport cu demnitatea umana. Demnitatea oaca aCadar rolul de limita aacţiunii pulice de restrân;ere a liertăţii. Demnitatea proteează deci individul in raporturile cu ;rupul.

3

Page 37: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 37/139

caracteristicile care ii distin;H rasă0 naţionalitate0 ori;ine etnica0 etc. iar orice act caretinde să de;radeze sau să aservească unele @iinţe umane prin aplicarea unor ast@el decriterii este un act care atentează la universalitatea omului0 un act care tinde să e=cludădin rândul ;enului uman unele @iinţe care au un drept imprescriptiil de aBi aparţine.Diversitatea0 pluralismul sunt ast@el intrinseci umanităţii0 iar tratarea oamenilor ca simpliatomi identici ai unei ordini sociale este contrară demnităţii lor0 contrară umanităţii.

Demnitatea umană ca valoare supremă a oricărei or;anizări politice se opune ast@el atâtdi@erenţierii în vederea e=cluderii0 cât Ci identităţii asimilaţioniste. Ea prescrie unitatea îndiversitate0 conciliind ast@el liertatea cu e;alitatea1.

Dacă prin recunoaCterea demnităţii ca valoare suprema a statului roman sereacţionează de @apt @aţă de posiila e=cludere a unor indivizi sau ;rupuri din rândulspeciei umane sau @aţă de posiila de;radare sau aservirea unor @iinţe umane dincauza unor particularităţi0 recunoaCterea liberei dezvoltări a personalităţii umaneeste o reacţie @ată de impunerea de către autoritate a unui sistem de valori o@iciale carear împiedica individul săBCi construiască lier identitatea. Dreptul la identitate nu esteast@el ;arantat de $onstituţie doar cetăţenilor romani0 aparţinând unei minorităţinaţionale0 ci tuturor oamenilor.

$onsacrarea ca valoare supremă ;arantată a lierei dezvoltări a personalităţiiumane are ca @uncţie principală lăr;irea s@erei anumitor drepturi Ci liertăţi0 impunând pelân;ă interpretarea teleolo;ică20 o interpretare e=tensivă a dispoziţiilor constituţionale.De asemenea ea are ca e@ect trecerea liertăţii individuale din poziţia de liertate printrealte liertăţi0 cum o plasează art. 20 în poziţia de dispoziţie comună în materiadrepturilor Ci liertăţilor @undamentale0 c<iar de principiu ;eneral.

De e=emplu0 dreptul la inte;ritate psi<ică este prevăzut de art. 22 alin. 1 din$onstituţie alături de dreptul la viată Ci inte;ritate @izica. $onţinutul noţiunii deMinte;ritate psi<ica treuie determinat în @uncţie de valoarea supremă a liereidezvoltări a personalităţii umane. rotearea inte;rităţii psi<ice nu se re@eră doar lainterzicerea violenţelor psi<ice0 căci interzicerea torturii Ci a pedepselor sautratamentelor inumane sau de;radante este re;lementată distinct0 ci Ci la interzicereaimpunerii unor valori0 impunere care are pune su semnul întreării liera dezvoltare apersonalităţii umane. Aceasta @ace ca ;arantarea inte;rităţii psi<ice să cuprindă undrept al @iecărei persoane de aBCi construi propria identitate0 ca Ci un drept de a seautode@ini în mod voluntar.

De asemenea dispoziţiile art. 2 alin. 1 care prevăd ca Mliertatea individuală Cisi;uranţa persoanei sunt inviolaile treuie interpretate în scopul de a asi;ura lieradezvoltare a personalităţii umane. Ast@el0 deCi restul articolului se re@eră la si;uranţă0totuCi liertatea este cea care treuie privile;iată. Sensul ei este un sens lar;0 care nuse con@unda cu asi;urarea liertăţii @izice0 în;rădind orice in;erinţa auzivă a autorităţii

sau altor suiecţi care ar pune su semnul întreării liera dezvoltare a personalităţiiumane0 Ci nu doar procedurile statale ce pot duce la reţinerea0 arestarea sau deţinereapersoanei. 6n ce priveCte aceste din urmă proceduri0 deCi art. 2 se re@eră la utilizarealor în condiţiile le;ii0 este evident că le;ea nu poate staili orice Ci că0 pe lân;ă limiteleimpuse direct le;iuitorului0 art. 2 impune ca limită a le;ii în această materie liertateaindividuală0 ca lieră dezvoltare a personalităţii umane. Ast@el măsurile represive nutreuie să aiă ca scop sau ca e@ect distru;erea individului sau izolarea lui pură Cisimplă0 ci treuie să permită Ci c<iar să contriuie la dezvoltarea lui psi<ica. Funcţia

1 Dan $laudiu D<&%>"0 $p. cit.0 p. 1 Re@erirea la demnitatea umana impune dreptul la di@erenţa caelement intrinsec al e;alităţii0 aCa cum si $urtea $onstituţional0 prin practica sa0 a a@irmat in mod constantca principiul e;alităţii nu este sinonim cu uni@ormitatea0 ast@el încât pentru situaţii di@erite poate e=ista untratament uridic di@erit0 recunoscânduBse un drept la di@erenţa Dei?ia nr- 185K1B- 10- 20000 pulicată in/. %@. &r. *:2N2+.12.2:::2  %nterpretarea teleolo@iă B presupune interpretarea înţelesului normelor uridice0 scopului urmărit dele;iuitor la momentul editării normei respective.

*

Page 38: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 38/139

educativă a masurilor represive are valoare constituţională0 impunând udecătoruluiale;erea acelei măsuri care contriuie la o mai ună dezvoltare a personalităţii celuicare o suportă1.

Dreptatea ca valoare supremă2  se re@era în @apt0 la ustiţie0 dar pre@erinţaterminolo;ică a autorilor $onstituţiei se usti@ică prin aceea că termenul Mustiţie ar putea @i interpretat Ci în sensul său instituţional0 ceea ce în conte=tul art. 1 alin. nu ar @i

de [email protected] dreptăţii în cadrul sistemului uridic este de a ec<ilira interesul individual Ciinele comun. Dreptatea este ast@el limita pentru acţiunile individuale e=cesive0 dar Cipentru e=cesele ;uvernanţilor @iind în acelaCi timp un principiu re;ulator. Dreptatea nuare un conţinut prestailit0 ci unul evolutiv0 în @uncţie de conte=tul istoric concret.

"n e=emplu privind modalitatea în care dreptatea re;lează relaţia întreproprietatea privată Ci sistemul de impozite este prevăzut în art. 3 alin. 2 sistemulle;al de impuneri treuie să asi;ure aCezarea ustă a sarcinilor @iscale.

2- (@alitatea Cn drepturi a etăţenilor E este prin ea însăCi o e;alitate de Cansepe care $onstituţia o acordă tuturor cetăţenilor. Acesta este Ci sensul art. 13 alin. 1 care

;arantează e;alitatea în @aţa le;ii Ci a autorităţilor pulice0 @ără privile;ii Ci @ărădiscriminăr i. rin conţinutul său alin. 1 se corelează cu art. - alin. 20 care determinăcriteriile nediscriminării0 acestea @iind rasa0 naţionalitatea0 ori;inea etnica0 lima0 reli;ia0se=ul0 opinia0 apartenenţa politică0 averea sau ori;inea socială.

% completare cu pro@unde semni@icaţii uridice sBa adus cu prileul revizuirii$onstituţiei. Ast@el0 la alin. sBa adău;at o teza nouă în sensul căreia statul român;arantează egalitatea de şanse dintre femei şi '!r'aţi   pentru ocuparea @uncţiilor pulice0 civile Ci militare. Este ast@el e=primată0 la nivel constituţional evoluţia aparte aprincipiului e;alităţii. #e;iuitorul va treui să identi@ice @ormulele uridice cele maipotrivite pentru ca acest te=t să nu rămână o simplă declaraţie-.

3- &eretroativitatea le@ii$onstituţia consacră în art. 1 alin. 2 un principiu de drept de incontestailă

tradiţie Ci actualitate0 Ci anume neretroactivitatea le;ii. Este @ără îndoială recunoscut c!o lege o dat! adoptat! produce şi tre'uie s! produc! efecte +uridice numai pentru viitor. Aceasta pentru simplul motiv că le;ea se adresează suiectelor de drept0 permiţândsau interzicând Ci ineînţeles sancţionând atitudinile deviante. %r0 este asurd să sepretindă unui om0 în ;eneral unui suiect de drept0 să răspundă pentru o conduită ce aavutBo anterior intrării în vi;oare a unei le;i care re;lementează această conduită.Suiectul de drept nu putea să prevadă ce va re;lementa le;iuitorul0 iar comportamentul său este normal Ci @iresc dacă se des@ăCoară în cadrul ordinii de drept

 în vi;oare.Faţă de acest principiu potrivit căruia le;ea produce e@ecte uridice numai pentruviitor sBau impus în practica uridică Ci în le;islaţie două eFepţii

a aplicarea le;ii penale mai lânde Ci după revizuire Ci a le;ii contravenţionalemai @avoraile0 urmare a depenalizării contravenţiilor. Finalitatea stailirii unor sancţiuniconstă în realizarea scopului lor preventiv Ci represiv0 ast@el încât dacă pentru @aptesociale mai ;rave in@racţiuni este unanim acceptată dero;area de la principiul

1 Dan #laudiu D<&%>"0 $p. cit .0 pp.3B+2 Idem0 pp. +B,%rdonanţa 4uvernului nr. 1* din 1 au;ust 2::: privind prevenirea Ci sancţionarea tuturor @ormelor dediscriminare pulicată în /. %@. nr. -1 din 2 septemrie 2::: Ci aproată prin Legea nr. 48/2002 publicatăîn M. Of. nr.  3, din 1 ianuarie 2::2- A si @ăcutBo de alt@el0 in /onitorul %@icial0 nr. 1:N1 martie 2::* a @ost repulicată #e;ea nr. 2:2N2::2privind e;alitatea de Canse între @emei Ci ăraţi

+

Page 39: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 39/139

neretroactivităţii le;ii0 cu atât mai mult ea treuie să @ie aplicată în cazul unora maiuCoare contravenţii.

le;ile interpretative B reprezintă o e=cepţie având în vedere că interpretarea;eneral oli;atorie0 ca orice interpretare de alt@el l!mureşte doar nţelesul normei interpretate şi nu adaug!  Ci nici nu modi@ică acest înţeles0 ci îl clari@ică. Deci prininterpretare se e=plicitează conţinutul pe care norma interpretată lBa avut iniţial. De

re;ulă0 o asemenea interpretare este de competenţa or;anului care a emis norma0 dar acesta Q mai ales dacă or;anul este le;iuitor Q poate adău;a la normă0 tocmai în scopde clari@icare0 anumite re;uli susidiare0 noiJ în această ipoteza este necesar însă dedistins între ceea ce constituie interpretare Q stricto senso Q de ceea ce reprezintă re;ulinoi0 care0 c<iar dacă au @ost consacrate cu scopul de a asi;ura o mai ri;uroasa aplicarea le;ii0 sunt aplicaile numai pentru viitor0 lovinduBse de principiul neretroactivităţii.

- $rinipiul le@alităţii Art. 13 alin 2 potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege0 este un te=t cu

valoare simolică0 ce asi;ură păstrarea ordinii de drept. recizăm că acest principiueste consacrat încă din art. 1 alin. re@eritor la supremaţia $onstituţiei Ci oli;ativitatea

le;ii.#e;alitatea este de esenţa cerinţelor statului de drept0 adică a preeminenţei le;ii

 în re;lementarea relaţiilor sociale. rincipiul este însă reluat Ci în !itlul II re@eritor ladrepturi Ci îndatoriri @undamentale pentru a întări principiul e;alităţii în drepturi.

.- +esul li:er la ustiţie?ustiţia reprezintă una din ;aranţiile e=ercitării e@ective a drepturilor Ci

liertăţilor @undamentale. Acest rol este motivat de locul Ci rolul autorităţilor  udecătoreCti0 de principiul independenţei udecătorilor. rin ;eneralitatea @ormulării saleart. 21 permite oricărei persoane accesul la ustiţieH cetăţean roman0 străin sau apatrid. 6n al doilea rând el permite accesul la ustiţie pentru apărarea oricărui drept sau liertateCi a oricărui interes le;itim.

Reţinem @aptul că le;ea @undamentală Ci celelalte legi nu ap!r! şi nugaranteaz! orice interese0 ci numai pe acelea care se întemeiază pe drept. Intereselenele;itime nu pot Ci nu treuie ocrotite0 ele @iind contrare le;alităţii Ci ordinii de drept.!reuie însă realizată delimitarea între dreptul la acţiunea în ustiţie consacrat de art. 21Ci oli;aţia constituţională de ocrotire a drepturilor0 liertăţilor Ci intereselor le;itime. ACadar accesul lier la ustiţie permite depunerea oricărei cereri a cărei rezolvare estede competenţa autorităţilor udecătoreCti. $aracterul le;itim sau nele;itim al pretenţiilor @ormulate va rezulta numai în urma udecării liti;iului respectiv Ci va @i constatat prin<otărâre udecătorească. Folosind e=primarea Minterese le;itime te=tul nu

condiţionează admisiilitatea acţiunii în ustiţie0 ci oli;ă ustiţia să ocrotească numaiinteresele le;itime.

A- #araterul de eFepţie al restrân@erii eFeriţiului unor drepturi sau alunor li:ertăţi

entru ca autorităţile pulice săBCi poată îndeplini misiunile c<iar Ci în situaţiie=cepţionale0 dictate de permanenta sc<imare a realităţilor vieţii sociale0 politice0economice0 @ără însă a renunţa la protecţia uridică a drepturilor omului0 art. din$onstituţie permite restrân;erea e=erciţiului unor drepturi Ci liertăţi0 dar numai caexcepţie şi numai condiţionat.

 ACadar restrân;erea se poate în@ăptui numai prin le@e  Ci numai daă se

impune0 după caz0 pentruH apărarea securităţii naţionale0 a ordinii pulice0 a sănătăţii orimoralei pulice0 a drepturilor Ci liertăţilor cetăţenilor0 des@ăCurarea instrucţiei penale0prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale0 a unui dezastru ori ale unui sinistru

,

Page 40: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 40/139

deoseit de ;rav. ACadar se limitează posiilitatea restrân;erii e=erciţiului drepturilor @ără însă a el atin;e sustanţa doar la situaţii clar de@inite0 limitativ enumerate Ci de oincontestaila importanţă. 9alorile sociale Ci umane ocrotite prin art. le;itimeazărestrân;erea e=erciţiului unor drepturi individuale.

E=istă anumite ondiţii care treuie îndeplinite pentru ca restrân;erea să poatăoperaH

1. măsura să @ie necesară întrBo societate democratică2. treuie să e=iste proporţionalitate între măsura luată Ci cauza care adeterminatBo

. măsura să @ie aplicată în mod nediscriminatoriu Ci @ără a aduce atin;ere însăCi e=istentei dreptului sau liertăţii.

B- !unţiile şi demnităţile pu:lie pot 9i oupate de persoanele are auetăţenia română şi domiiliul Cn ţară Lart- 1A alin- 3I

entru a putea înţele;e principiul la care @acem re@erire treuie să e=plicămnoţiunile Mfuncţii pu'lice  Ci  demnit!ţi pu'lice. Ast@el0 se poate oserva că misiunea dedeputat0 senator0 Ce@ de stat este altceva decât o @uncţie pulică0 atât ca mod de

ocupare0 cât Ci ca dimensiune a atriuţiilor0 Ci mod de încetare. entru dreptulconstituţional această delimitare este una de @ond pentru că demnitarii nu sunt simpli@uncţionari pulici. Demnitatea pulică este prin e=celenţă o cate;orie a dreptuluiconstituţional. #a @el de importantă este Ci precizarea că @uncţia pulică la care @acere@erire alin. al art. 13 nu intră în s@era dreptului comun al @uncţiei pulice0 Ci anumedreptul administrativ ci se re@eră la @uncţii pulice care presupun e=erciţiul autorităţiistatale.

rin $onstituţie sunt instituite două condiţii de ma=imă ;eneralitate Ci importanţăpentru ocuparea unei @uncţii sau demnităţi pulice0 Ci anumeH etăţenia română  Cidomiilierea pe teritoriul "omâniei-

Revizuirea $onstituţiei a adus după sine o modi@icare sustanţială a acestuiprincipiu. Ast@el0 în vec<ea redactare a te=tului se permitea accesul la aceste @uncţiidoar acelora care aveau numai cetăţenia romnă. Faţă de perspectiva inte;răriiRomâniei în "niunea Europeana sBa considerat că nu mai este usti@icată aceastăinterdicţie în le;ătură cu cetăţenii români care au Ci o altă cetăţenie.

$ondiţia de domiciliere pe teritoriul ţării   este o condiţie @irească0 domiciliul@iind0 alături de cetăţenie o ;aranţie a ataCamentului persoanei @aţă de ţara la;uvernarea căreia participă ca demnitar sau ca @uncţionar pulic. recizăm că art. 13alin. se re@eră numai la @uncţiile Ci demnităţile pulice civile sau militare0 însă în ceeace priveCte ocuparea unor @uncţii private0 acestea nu sunt condiţionate de prevederileconstituţionale.

5- $roteţia etăţenilor români Cn străinătate şi o:li@aţiile lor Lart- 1BI$etăţenia română0 ca apartenenţă a persoanei @izice la statul român0 în virtuteacăreia poate @i titular al drepturilor0 liertăţilor Ci îndatoririlor prevăzute de constituţie estele;ătura uridica dintre cetăţean Ci stat care0 prin e@ectele sale determină statutul uridical persoanei0 oriunde sBar a@la0 atât în interiorul0 cât Ci în a@ara @rontierelor. Din acesteconsiderente cetăţenii români care se a@lă în străinătate au dreptul să apeleze laprotecţia autorităţilor române0 iar acestea au oli;aţia constituţională de a le acordaprotecţia necesară.

/odalităţile concrete de acordare a protecţiei treuie avute în vedere cu luarea înconsiderare a normelor Ci principiilor dreptului internaţional Ci a acordurilor Ciconvenţiilor e=istente între state.

Faptul că temporar cetăţeanul român se a@lă în a@ara @rontierelor României nu ,l e0onereaz! de o'ligaţia de a,şi respecta ndatoririle constituţionale0 în a@ară de cazul încare acestea sunt incompatiile cu asenţa sa din ţară de e=emplu0 simpla asenţă din

-:

Page 41: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 41/139

ţară nu presupune @aptul că cetăţeanul român nu mai are oli;aţia de plată aimpozitelor pentru imoilul al cărui proprietar este sau oli;aţia de întreţinere Ci educaţiea copilului sau minor.

8- #etăţenii străini şi apatri?ii se :uură Cn "omânia de proteţie uridiăLart- 15I

opulaţia unui stat cuprinde în a@ara cetăţenilor0 Ci străinii Ci apatrizii persoanecare nu au nicio cetăţenie. 6n re;lementarea constituţională a statutului străinilor Ciapatrizilor din România se au în vedere următoareleH

a au anumite drepturi naturale0 imprescriptiile Ci inalienaile la viaţă0 lademnitate0 la liertate0 etc.

din punct de vedere strict uridic anumite drepturi pot aparţine numaicetăţenilor români pentru ca numai ei pot Ci treuie să participe la ;uvernarea statuluipropriu dreptul de vot0 de ale;ere al autorităţilor la nivel central Q Ce@ de stat sauparlamentarJ la ale;erile pentru desemnarea autorităţilor administraţiei locale aceastae=cepţie nu mai suzistă0 întrucât în aceasta situaţie nu se e=primă suveranitatea destat.. De asemenea pentru doândirea Ci e=ercitarea anumitor drepturi se cere ca o

condiţie indispensailă Ci calitatea de cetăţean român de e=emplu ocuparea unei@uncţii de ma;istrat.

c e=istă alte drepturi suiective0 în a@ara celor naturale care pot aparţinestrăinilor Ci apatrizilor a căror doândire Ci e=ercitare le;ea nu le condiţionează decalitatea de cetăţean român0 înţele;ând aici toate drepturile Ci liertăţile0 a@ară de celepentru care se impune calitatea de cetăţean român.

% altă componentă a protecţiei uridice de care se ucură străinii Ci apatrizii înRomânia este Ci dreptul de a?il. Acesta reprezintă g!zduirea şi protecţia pe care statul roman le acorda acestor persoane deoarece n statul lor de origine sunt urm!rite sau persecutate pentru activit!ţi desf!şurate n favoarea umanit!ţii progresului şi p!cii . Azilul se acordă numai celor urmăriţi pentru activităţi politice azil politic Ci nu pentru@apte de drept comun.

Dreptul de azil însă nu poate @i invocat de o persoană asupra căreia e=istă indiciiserioase de a considera că a comis o crimă contra păcii0 o crimă de răzoi sau o crimăcontra umanităţii.

10- #etăţenii români nu pot 9i eFtrădaţi sau eFpul?aţi din "omânia Lart- 18IE=trădarea Ci e=pulzarea sunt două măsuri @oarte ;rave care privesc liertatea

individuală Ci dreptul la liera circulaţie. E=pulzarea sau e=trădarea propriului cetăţeanar @i o măsură contrară raportului de cetăţenie0 care implică oli;aţia de protecţie pecare treuie statul să o e=ercite cu privire la cetăţenii săi.

$a urmare a intensi@icării @enomenului in@racţional la nivel european însă0 încondiţiile în care terorismul @ace tot mai multe victime Ci având în vedere dezideratul"niunii Europene de a crea un spaţiu european de securitate uridică0 le;iuitorulconstituant român a completat art. 1, cu o eFepţie0 stailind că cetăţenii români pot @ie=trădaţi în aza convenţiilor internaţionale la care România este parte0 în condiţiile le;iiCi pe ază de reciprocitate.

(Ftrădarea este instituţia +uridic! ce permite unui stat de a cere altui stat peteritoriul c!ruia s,a refugiat unul dintre cet!ţenii s!i s! i,l predea. Ea se asi;ură căautorii unor in@racţiuni internaţionale ;rave dar nu numai nu rămân nesancţionaţiascunzânduBse pe teritoriul altor state. Situaţiile în care e=trădarea este admisiilă nusunt ns! prev!zute sau enumerate  în $onstituţie0 urmând ca autorităţile care se

con@runtă cu asemenea proleme să procedeze la o interpretare a normelor constituţieiCi a normelor internaţionale0 respectând însă câteva re;uli universal recunoscute desistemele Ci practicile uridiceH nu se admite e=trădarea pentru raţiuni politice sau atunci

-1

Page 42: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 42/139

când în ţara respectivă persoana în cauză ar putea @i condamnată la moarte ori ar e=ista riscul de a @i supusă torturii Ci altor pedepse sau tratamente crude0 inumane saude;radanteH e=trădarea se admite în cazuri precumH piraterie aeriană sau maritimă0tra@ic de @emei0 de arme se copii sau de dro;uri0 terorism0 etc.

(Fpul?area  este instituţia +uridic! n virtutea c!reia autorit!ţile pu'lice dintr,unstat pot s! o'lige o persoana <cet!ţean str!in sau apatrid: s! p!r!seasc! ţara punând 

astfel cap!t n mod forţat şederii acestei persoane pe teritoriul sau. /ăsura e=pulzăriise ia de re;ula pentru ocrotirea ordinii de drept0 pentru înlăturarea unei stări de pericol0preîntâmpinarea săvârCirii @aptelor prevăzute de le;ea penală Ci care se iau @aţă depersoanele care au comis @apte prevăzute de le;ea penală0 aCa cum prevede dreptulintern0 mai e=act $odul penal.

 6n dreptul internaţional   e=istă anumite re;uli în materia e=pulzării cum ar @iHe=ecutarea deciziei de e=pulzare să nu @ie inutil de rutală0 iar e=pulzatului să i se lasedreptul de a ale;e statul pe teritoriul căruia urmează să @ie e=pulzat0 adică e=pulzareasă se @acă cu respectarea drepturilor inerente persoanei.

 6n ceea ce priveCte autoritatea ompetentă să ia o decizie de e=pulzare sau dee=trădare pe teritoriul României aceasta este potrivit alineatului @inal al art. 1,  ustiţia0

 întrucât puterea udecătoreasca este c<iar unul din ;aranţii drepturilor Ci liertăţilor @undamentale.

VVVVVVV&u treuie omis @aptul că cetăţenii români în calitatea lor de cetăţeni europeni se

ucură Ci de o serie de alte drepturi con@orm le;islaţiei comunitare0 în a@ară de celeprevăzute în $onstituţia României1 Ast@el etăţenia europeană de care ne ucurăm cutoţii după 1 ianuarie 2::* aduce după sine următoareleH

1. dreptul la lieră circulaţie în interiorul $omunităţii2. dreptul de vot Ci de eli;iilitate la ale;erile municipale Ci europene oricare ar @i

locul de rezidenţă pe teritoriul comunitar Ci naţionalitatea sa. dreptul la protecţia diplomatică Ci consulară din partea oricărui stat memru

 întrBo ţară terţă în a@ara "niunii Europene în care ţara din care provine acesta nu estereprezentată

-. dreptul la petiţie la arlamentul european. dreptul de a recur;e la un mediator european dacă sBa săvârCit o in@racţiune în

dezavantaul său0 cu răspunderea administraţiei pulice.Respectarea Ci recunoaCterea acestor drepturi sunt roadele unui proces de

maturizare care a început la Roma cu cincizeci de ani în urmă. $etăţenii europeni au înţeles @oarte repede că protearea drepturilor lor treuie să mear;ă dincolo de aCaBzisele drepturi economice comunitare.

2-3- #onţinutul drepturilor şi li:ertăţilor 9undamentale potrivit #onstituţieirevi?uite

$onstituţiile moderne urmăresc prin consacrarea drepturilor Ci liertăţilor @undamentale să stailească ;aranţii cât mai e@iciente pentru apărarea persoaneiumane Ci a vieţii ei private0 pentru participarea cetăţenilor la viaţa politică Ci pentrudezvoltarea materială Ci culturală a cetăţenilor.

ornind de la această oservaţie a @ost realizată următoarea clasi@icare adrepturilor @undamentaleH

+-  %nviola:ilităţile  cuprind acele drepturi care au drept oiect ocrotirea

persoanei umane Ci a vieţii ei private @aţă de orice amestec din a@ară. Din această1  $ana@iotis G"%G"%U0 emnificaţia cet!ţeniei europene active n conte0tul comunitar 0 RevistaRomână de drept comunitar nr. -N2::*0 pp. 21B2+

-2

Page 43: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 43/139

cate;orie @ac parte următoarele drepturiH dreptul la viaţă Ci la inte;ritate @izică Ci psi<ică0liertatea individuală0 dreptul la apărare0 liera circulaţie0 inviolailitatea domiciliului CireCedinţei0 secretul corespondenţei Ci a celorlalte miloace de comunicare. !răsăturacomună a acestor drepturi este că ele pot @i e=ercitate independent de un raport social0 în cadrul căruia alţi cetăţeni să @ie implicaţi întrBo atitudine participativă0 cu alte cuvinte0ele pot @i e=ercitate în mod individual.

6-  % a doua cate;orie de drepturi @undamentale are drept oiect asi;urareadezvoltării materiale sau culturale a cetăţenilor motiv pentru care acestea sunt cuprinsesu denumirea de drepturi soialEeonomie şi ulturale. Fac parte din aceastăcate;orie următoarele drepturiH dreptul la învăţătură0 accesul la cultură0 dreptul laocrotirea sănătăţii0 dreptul la un mediu sănătos0 dreptul la muncă Ci la protecţia socialăa muncii0 dreptul la ;reva0 dreptul la proprietatea privată0 dreptul de moCtenire0liertatea economică0 dreptul la un nivel de trai decent0 dreptul la căsătorie0 dreptulcopiilor Ci tinerilor la protecţie Ci asistenţă Ci dreptul persoanelor cu <andicap la protecţiespecială.

#- $ea de a treia cate;orie de drepturi @undamentale drepturile soialEpolitiese caracterizează prin @aptul că pot @i e=ercitate de cetăţeni0 la ale;erea lor0 atât în

vederea participării lor la conducerea de stat0 cât Ci în scopul asi;urării dezvoltării lor materiale sau culturale. 6n această cate;orie intră următoarele drepturiH liertateaconCtiinţei0 liertatea de e=primare0 dreptul la in@ormaţie0 liertatea cultelor0 liertatea întrunirilor0 dreptul de asociere. Aceste drepturi ;arantează posiilitatea cetăţenilor de aacţiona @ără constrân;ere în raporturile lor cu alţi cetăţeni în limitele stailite de le;e.$eea ce este speci@ic pentru unele din aceste drepturi este @aptul ca cetăţeanul nu lepoate e=ercita de unul sin;ur0 cum este cazul drepturilor ;rupate în cate;oriainviolailităţilor0 ci doar în concurs cu alţi cetăţeni0 care în acest mod îCi e=ercită propriullor drept @undamental spre e=emplu0 dreptul de asociere. Datorită acestor caracteristici0 drepturile din aceasta cate;orie sunt denumite Ci li'ert!ţi pu'lice.

D- A patra cate;orie de drepturi @undamentale are ca oiect e=clusiv asi;urareaparticipării cetăţenilor la conducerea statului0 cum ar @iH dreptul de a ale;e Ci de a @i ales în or;anele reprezentative locale sau naţionale0 de a vota în cadrul re@erendumurilor0etc. Ci poarta denumirea de drepturi eFlusiv politie.

(-  Drepturile @aranţii  Q reprezintă acea cate;orie de drepturi care asi;urăpersoanei miloacele uridice necesare în cazul încălcării drepturilor sale @undamentalepentru restailirea ordinii de drept. Din această cate;orie @ac parteH accesul lier la ustiţie0 dreptul de petiţionare0 dreptul persoanei vătămate de către o autoritate pulică

 6n analiza drepturilor Ci liertăţilor @undamentale ale omului în lumina $onstituţieRomâniei vom recur;e Ci la trimiteri la normele $onvenţiei Europene Drepturilor %mului Ci la urisprudenţa $urţii Europene a Drepturilor %mului în calitatea sa de izvor 

de drept0 deoarece c<iar $onstituţia0 în art. 2: precizează că MDispoziţiileconstituţionale privind drepturile Ci liertăţile cetăţenilor vor @i interpretate Ci aplicate înconcordanţă cu ) pactele Ci celelalte tratate la care România este parte adică0 înprincipal $onvenţia europeană.

2-3-1- %nviola:ilităţile

1- Dreptul la viata şi la inte@ritatea 9i?iăşi psiiăLart-22I$ele trei drepturi @undamentale sunt re;lementate Ci ;arantate întrBun conţinut

normativ unic art. 22 din $onstituţie Q dreptul la viaţă0 dreptul la inte;ritate @izică Cidreptul la inte;ritate psi<ică. DeCi sunt întrBo le;ătură indisoluilă0 ele nu sunt

con@undaile din punct de vedere uridic.$onstituţiile lumii re;lementează nuanţat dreptul la viaţă pentru că el are maimulte accepţiuni. 6ntrBo accepţiune restrânsă0 dreptul la viaţă priveCte viaţă persoanei

-

Page 44: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 44/139

numai în sensul ei @izic0 iar întrBo accepţiune lar;ă viaţă persoanei este privită ca omultitudine de @enomene0 @apte0 cerinţe Ci dorinţe ce se adau;ă0 permit Ci îmo;ăţesce=istenţa @izică.1

 Articolul 22 se re@eră la accepţiunea restrâns! a dreptului la viaţă0 această soluţie@iind mai e@icientă din punct de vedere uridic. Având în vedere că acest drept@undamental implică în primul rând ca nimeni să nu poată @i privat de viaţa sa în mod

aritrar0 alin. interzice pedeapsa cu moartea0 ca @iind contrară drepturilor naturale aleomului. edeapsa cu moartea este nu numai o încălcare a drepturilor naturale aleomului0 dar este prin natura sa0 o cruzime ce rar sBa dovedit dreaptă Ci niciodatăe@icienta. /ai mult0 ea produce e@ecte ireparaile0 istoria dovedind că de multe ori a @oste@ectul unor ;rave erori udiciare Ci că nu întotdeauna a pedepsit ceea ce treuia ast@elpedepsit.

SBa pus prolema dacă interdicţia prevăzută de art. 22 alin. este asolută0ast@el încât nici o e=cepţie nBar @i posiilă sau din contră dreptul la viaţă este totuCi undrept relativ2. România a rati@icat rotocolul nr. 3 al $onvenţiei Europene a Drepturilor %mului care aoleCte pedeapsa cu moartea0 dar rotocolul se re@eră la oli;aţia statuluide a nu aduce atin;ere dreptului la viaţă0 nu Ci la situaţiile în care moartea poate @i

provocată de o persoană @izică ce nu e=ercită atriuţii le;ale. #e;ea penalăre;lementează le;itima apărare care poate cauza moartea Ci avortul0 însă constituţia nu@ace re@eriri la aceste situaţii. $oncluzionăm aCadar că dreptul la viaţă este0 în luminacelor menţionate anterior un drept relativ.

Dreptul la inte@ritatea 9i?iă este de@init prin c<iar alin. 2 al art. 22 Q M&imeni nupoate @i supus torturii Ci nici unui @el de pedeapsă sau de tratament inuman oride;radant. Respectul inte;rităţii @izice oli;ă în e;ală măsură atât autorităţile pulicecât Ci toate celelalte suiecte de drept să nu aducă nici o atin;ere inte;rităţii @izice apersoanei0 su sancţiunea aplicării ri;orilor le;ale. !reuie menţionat că se poaterecur;e la restrân;erea e=erciţiului acestui drept dar numai în situaţia în care o anumitălimitare a inte;rităţii @izice a unei persoane este necesară pentru ;arantarea cel puţin laacelaCi nivel a altor drepturi @undamentale sau pentru protearea altor valori deopotrivăimportante pentru societatea or;anizata în stat. Restrân;erea se va realiza încon@ormitate cu art. din $onstituţie0 numai prin le;e de e=emplu0 vaccinarea împotriva unei epidemii0 recoltarea de sân;e pentru dovedirea into=icaţiei alcoolice0e@ectuarea unei intervenţii c<irur;icale cu acordul pacientului0 etc.

Dreptul la inte@ritatea psiiă  este ocrotit Ci considerat de valoareconstituţională deoarece omul este conceput su aspect uridic ca un comple= deelemente în care @izicul Ci psi<icul nu pot @i despărţite. racticarea torturii ori atratamentelor inumane ori de;radante reprezintă mutilarea uneia sau alteia dintreinte;rităţi0 @iind o încălcare a demnităţii omului. E=istenţa numeroaselor cazuri de

săvârCire a acestor acte precum Ci a variatelor modalităţi de comitere a torturii sautratamentelor inumane ori de;radante au determinat de@inirea acestora la nivelinternaţional0 ast@elH tortura este un act prin care o durere sau su@erinţă ascuţite0 @izicesau mentale0 este aplicat în mod delierat0 intenţionat cu scopul de a oţine unelein@ormaţii ori mărturisiri0 de la victimă sau de la o terţă persoanăJ tratamentul saupedeapsa inumană  reprezintă tratamentul de natura să provoace în mod voluntar puternice su@erinţe mentale ori @izice Ci care în speţă nu se pot usti@icaJ tratamentul oripedeapsa de@radantă este un rău tratament de natura să producă victimei sentimente

1 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U 0 $p.cit .0 pp. 3B+2  Doina *%#U0 4arantarea drepturilor omului n pratica %urţii europene a drepturilor omului şi n%onstituţia &omâniei 0 Ed. All ecK0 ucureCti0 1,,+0 p. 3 $urtea Europeana a Drepturilor %mului sBa pronunţat în repetate rânduri cu privire la de@inirea acestor termeni.

--

Page 45: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 45/139

de teamă0 de în;riorare0 în stare să o umilească în mod ;rav în @aţa altora sau în propriisăi oc<i sau care o determină să acţioneze împotriva voinţei ori a conCtiinţei sale.

$urtea Europeana a Drepturilor %mului a apreciat că practicile instituţionalizatecum ar @iH iciuirea delincvenţilor0 lovirea unei persoane în prezenţa alteia cu scopul de ao umili0 aplicarea unei pedepse corporale în Ccoală care induc umilirea sau înosirea0intero;area prin dezorientare senzorială0 e=trădarea sau e=pulzarea în cazul în care

persoana riscă tortura sau tratamentele inumane sau de;radante reprezintă încălcăriale dreptului la inte;ritate @izica Ci psi<ică ale persoanei./enţionam însă că aCa cum aprecia Ci $urtea Europeana a Drepturilor %mului

nu treuie identi@icat termenul Mde;radant cu cel de Mdeza;reail sau [email protected]ăm că nu se @ace distincţie dacă aceste procedee sunt aplicate de un

a;ent al autorităţii pulice sau orice altă persoană având o împuternicire o@icială sau lainsti;area sa sau cu consimţământul său Ci situaţia producerii acestor acte de cătreorice alt suiect de drept. Formularea din constituţie nu lasă nici un duiu cât priveCteoli;aţia ;enerală0 a tuturor suiectelor de drept de a respecta viaţa0 inte;ritatea @izicăCi psi<ică a persoanei. Este adevărat că autorităţile pulice au oli;aţii sporite în acestdomeniu0 dar te=tul nu treuie interpretat ca re@erinduBse numai la acestea.

!reuie reţinut că interdicţia cuprinsă în art. 22 alin. 2 din $onstituţie arearater a:solut0 neputânduBse dero;a în nicio situaţie de la respectarea inte;rităţii@izice Ci psi<ice.

2- )i:ertatea individuală şi si@uranţa persoaneiSuliniem @aptul că art. 2 din $onstituţie are un conţinut normativ comple= Ci

relativ minuţios re;lementat @aţă de nivelul de ;eneralitate oiCnuit în cazul le;ilor @undamentale. $ele două noţiuni prezente în titlu nu reprezintă unul Ci acelaCi drept Cinici măcar nu @ormează o cate;orie uridică unică0 deCi sunt @olosite Ci treuie e=plicate împreună1.

)i:ertatea individuală priveCte liertatea @izică a persoanei0 dreptul sau de a seputea miCca Ci comporta lier0 de a nu @i ţinută în sclavie sau în orice altă @ormă deservitute0 de a nu @i reţinuta0 arestata sau deţinuta decât în cazurile Ci @ormele e=presprevăzute de $onstituţie Ci le;i. #iertatea individuală este e=presia constituţionala astării naturale umane0 omul născânduBse lier. Acest drept nu este însă un dreptasolut0 cunoaCte aCadar anumite restrân;eri în e=ercitare0 prima @iind li'era e0ercitarea drepturilor celorlalte su'iecte de drept.  6ncălcarea ordinii de drept de către individ îndreptăţeCte autorităţile pulice la intervenţii de tip represiv0 ceea ce implică0 în @uncţiede ;ravitatea încălcărilor0 c<iar unele măsuri care privesc direct liertatea persoaneiprecum perc<eziţii0 reţineri0 arestări.

&oţiunea de si@uranţă a persoanei  e=primă ansamlul ;aranţiilor care

proteează persoana în situaţiile în care autorităţile pulice0 în aplicarea $onstituţiei Ci ale;ilor0 iau anumite masuri care privesc liertatea individuală0 ;aranţii care asi;ură căaceste măsuri nu sunt ile;ale0 nu suntem aCadar în @aţa unor acţiuni auzive saudeterminate eventual de raţiuni pur politice. Acest sistem de ;aranţii permite realizarearepresiunii @aptelor antisociale sau nele;ale0 dar în acelaCi timp asi;ură inocenţilor ocrotirea uridică necesară2 Articolul 2 staileCte condiţiile în care se pot realizaperc<eziţii0 reţineri Ci arestări Ci anumeH

1 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U0 $p. cit.pp. -:B--2 $ED% a treuit sa rezolve in principiu prolema deoseirii cazurilor de lipsire de liertate0 de cele carepresupun limitări aduse liertăţii. $urtea a apreciat de e=emplu ca @aptul de a consemna militarii incazărmi nu constituie o încălcare a liertăţii individuale pentru ca aceste restricţii nu depăCesc cerinţeleimpus de un serviciu militar. &ormal. De asemenea internarea intrBun spital de psi<iatrie a unui minor  încredinţat părintelui sau la cererea acestuia constituie o limitare le;ala si usti@icate a liertăţii.

-

Page 46: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 46/139

1. pot @i dispuse numai în cazurile prevăzute de le;e B adică în situaţiile0 împreurările în care autorităţile pulice competente pot proceda la perc<eziţii0reţineri sau arestări

2. cu respectarea procedurii prevăzute de le;e!e=tul constituţional oli;a le;iuitorul să stailească e=pres Ci e=plicit atât

cazurile0 cât Ci procedurile.

$ere?iţia este o măsură prevăzută de $odul de procedură penală0re;lementată în art. 1:: ast@el M$ând persoana căreia i sBa cerut să predea vreun oiectsau vreun înscris ) tă;ăduieCte e=istenţa sau deţinerea acestora0 precum Ci ori decâte ori pentru descoperirea Ci strân;erea proelor este necesar0 or;anul de urmărirepenală sau instanţa de udecată poate dispune e@ectuarea unei perc<eziţii. erc<eziţiapoate @i domiciliară sau corporală. erc<eziţia este aCadar o măsura care priveCtedirect liertatea individuală Ci mai ales si;uranţa persoanei aCa cum sunt ele consacratede $onstituţie0 revine însă procedurii penale stailirea de re;uli0 până în detaliu0 privind încuviinţarea0 timpul0 procedura de e@ectuare a perc<eziţiilor.

"eţinerea este o măsura procesual penală0 preventivă re;lementată în detaliude $odul de procedură penală art. 1- Ci art. 1-- prin care persoana @aţă de care

e=istă unele indicii că a săvârCit o @aptă prevăzută Ci pedepsită de le;e0 este privată deliertatea sa0 de către autorităţile competente0 pe o durată limitată. Alin. al art. 2 din$onstituţie care prevede că reţinerea nu poate depăCi 2- de ore treuie interpretat ca@iind durata ma=imă0 ce nu poate @i depăCită Ci nu ca o durată practicată în orice caz dereţinere. poate dura mai puţin de 2- de ore în @uncţie de operativitatea or;anelor deanc<etă Ci de motivele reţinerii în @iecare caz în parte. &imic nu împiedică0 din punct devedere uridic0 răspunderea autorităţii care a realizat o reţinere până la limita ma=imădacă se dovedeCte că această reţinere a @ost auzivă Ci că ea nu era necesară.

+restarea este o măsură ce atin;e ;rav liertatea individuală0 având consecinţe;rave asupra reputaţiei persoanei0 a vieţii sale intime Ci @amiliale. De aceea arestareaeste supusă unor re;uli constituţionale clare Ci @erme0 dispunerea acestei măsuri @iindde competenţa unor autorităţi care acţionează numai în ordinul le;ii0 independent Ciimparţial0 adică a udecătorilor.

$ele două re;uli constituţionale aplicaile în privinţa arestării suntH1. arestarea se @ace numai pe aza unui mandat de arestare2. dispunerea măsurii arestării revine doar udecătorului.

 6n ceea ce priveCte durata arestării0 în situaţia în care această măsură a @ostluată0 sBa constatat că durata de : de zile este o durată care0 de principiu satis@aceatât cerinţele procesului penal0 cât Ci cerinţele respectării liertăţii individuale .Având învedere aceste realităţi oiective0 revizuirea constituţională din 2:: a @ăcut distincţie0 înmod e=pres0 între cele doua @aze ale procesului penal0 urmărirea Ci udecata.

Di@erenţele se re@eră doar la aspectele de detaliu durata arestării Ci ritmicitateaveri@icării le;alităţii acestei masuri0 nu Ci la autoritatea competenta să emită mandatulsau la re;ulile uridice @undamentale de emitere a acestuia.

 Ast@el0 în cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentruma=im : de zile Ci se poate prelun;i cu cel mult : de zile de @iecare dată0 @ără cadurata totală a arestului preventiv să poată depăCi un termen rezonail0 Ci în nici un cazsă @ie mai mare de 1+: de zile. 6n cursul judecăţii  instanţa de udecată este oli;ată săveri@ice periodic Ci nu mai târziu de 3: de zile le;alitatea Ci temeinicia luării măsuriiarestării. Ea are oli;aţia să dispună0 de îndată0 punerea în liertate a inculpatului0 dacătemeiurile acestei măsuri nu mai e=istă.

 6n toate situaţiile cel arestat are posiilitatea de a cere lierarea provizorie0 su

control udiciar sau pe cauţiune. $ontrolul udiciar Ci cauţiunea sunt două instituţii dedrept procesual penal care ;arantează că persoana lierată provizoriu va răspundetuturor solicitărilor autorităţilor udiciare0 solicitări le;ate de procesul penal în care este

-3

Page 47: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 47/139

implicată. #ierarea provizorie încearcă să valori@ice la ma=imum prezumţia denevinovăţie0 dar Ci să reducă la minimum riscul unei erori udiciare.

"rmătoarele re@uli  prevăzute de $onstituţie sunt omune  reţinerii Ci arestăriipreventiveH

1. cele două măsuri pot @i dispuse când e=ista motive le;aleJ2. persoana are dreptul să cunoască motivele care impun măsuri atât de ;rave în

ceea ce o priveCte0 acest lucru realizânduBse prin comunicarea de îndată din parteaautorităţilor pulice a motivelor reţinerii sau arestării0 în lima pe care o înţele;e cel încauză.

rezenţa avocatului în etapa procesuală a învinuiri0 când dea se contureazăculpailitatea persoanei este oli;atorie0 autorităţile pulice treuind să ia masurilenecesare pentru asi;urarea unui avocat din o@iciu0 atunci când nu se realizeazăprezenţa unui avocat ales. Re;ula constituţională este @oarte clară nepermiţând nici unsuter@u;iu uridic0 încălcarea ei @iind o ;ravă încălcare a $onstituţiei.

 6n @ine0 art. 2 staileCte două re;uli @undamentale0 de tradiţie0 pre?umţia denevinovăţie  Ci prinipiul le@alităţii pedepsei0 ultimul dintre ele @iind o reluare Ciapro@undare a art. 13 din $onstituţie dea analizat0 în cadrul rincipiilor @undamentale

ale $onstituţiei.Spre deoseire de $onvenţia europeană $onstituţia României conţine în articole

separate prevederea dreptului la interpret şi a dreptului la reurs   care sunt înacelaCi timp ;aranţii intim le;ate de liertatea Ci si;uranţa persoanei1. /ai mult acesteanu @ac parte din capitolul II al $onstituţiei pe care îl analizăm MDrepturile Ci liertăţile@undamentale0 ci din capitolul 9I intitulat MAutoritatea udecătorească. Se înţele;e căle;iuitorul român nu consideră aceste drepturi @undamentale Sunt ele @undamentaledar au @ost cuprinse în capitolul menţionat deoarece sunt intim le;ate de des@ăCurareaactivităţii udecătoreCti Având în vedere prevederile $ED%0 urisprudenţa $urţiiEuropene0 precum Ci aplicailitatea directă a dispoziţiilor $ED% în dreptul intern românconsiderăm cele doua noţiuni de mai sus ca @iind drepturi @undamentale ale individului. Ar;umentele sunt următoareleH

1. sunt re;lementate de le;ea @undamentală0 deci au caracter @undamentalindi@erent de capitolul în care sunt prevăzute sau de titlul acestuiaJ

2. caracterul unitar al drepturilor omului0 care presupune corelarea Ciinterdependenţa lor unele @aţă de celelalte Ci intercondiţionarea lor reciprocăJ

. e=istenţa oli;aţiei statului român de respectare a tratatelor internaţionale lacare este parte.

3- Dreptul la apărareDreptul la apărare este re;lementat în art. 2- distinct de liertatea individuală Ci

si;uranţa persoanei0 deCi în strânsă le;ătură cu acestea deoarece prezintă un e;al

interes pentru întrea;a activitate udiciară0 atât pentru procesele penale0 cât Ci pentrucele civile0 comerciale0 de muncă0 de contencios administrativ0 etc.Dreptul la apărare cunoaCte două accepţiuniH1. în accepţiunea lato senso0 dreptul la apărare cuprinde totalitatea drepturilor Ci

re;ulilor procedurale care o@eră persoanei posiilitatea de a se apăra împotrivaacuzaţiilor ce i se aduc0 să conteste învinuirile0 se proeze nevinovăţia sa în proceselepenale sau săBCi valori@ice pretenţiile sau să dovedească netemeinicia pretenţiilor adversarului în procesele civile0 comerciale0 de munca0 etc.. Aceasta accepţiuneinclude Ci posiilitatea @olosirii avocatului.

2. în accepţiunea stricto senso0 dreptul la apărare cuprinde doar posiilitatea@olosirii unui avocat.

 Alin. 2 al art. 2- prevede că în cursul procesului părţile au dreptul la asistenţă dinpartea unui avocat0 drept pe care persoana CiBl poate e=ercita sau nu. Din acest motiv

1 Doina *%#U0 $p. cit 0 pp. B--*

Page 48: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 48/139

intervine în te=tul constituţional noţiunea de avocat ales0 în sensul că partea în proces îCi ale;e ea însăCi avocatul cali@icat. 6n cazul proceselor penale însă în care învinuiţiisau inculpaţii sunt minori sau în care se udecă in@racţiuni ;rave asistenţa din parteaunui avocat este oli;atorie0 adică le;ea oli;ă autoritatea pulică competentă sădesemneze un avocat care să apere persoana în cauză.

- Dreptul la li:eră irulaţieDreptul la lieră circulaţie este un drept care asi;ură liertatea de miCcare acetăţeanului Ci este re;lementat în art. 2 din $onstituţie în privinţa amelor aspecte ce@ormează conţinutul acestui dreptH liera circulaţie pe teritoriul României Ci lieracirculaţie în a@ara teritoriului.

 Acest drept nu este însă un drept asolut el treuind să @ie e=ercitat potrivit unor re;uli Ci cu îndeplinirea Ci respectarea unor condiţii stailite de le;e. Re;lementărilele;ale privind actele de identitate0 paCapoartele sau celelalte documente0 re;ulileprivind trecerea @rontierelor nu sunt restricţii la liera circulaţie a persoanelor0 ci normece con@eră un cadru e@icient Ci civilizat e=ercitării acestui drept.

#iera circulaţie pe teritoriul României asi;ură posiilitatea pentru orice cetăţean

de a circula nestânenit pe teritoriul statului Ci de aBCi staili reCedinţa sau domiciliul înorice localitate. Această prevedere nu e=clude însă respectarea le;ilor privind domiciliul0reCedinţa0 proprietatea0 etc.

#iertatea de circulaţie internaţională a persoanei0 în lumina recunoaCteriiliertăţii de circulaţie în cadrul "niunii Europene presupune trei aspectecomplementare0 dar distincte1H

a trecerea @rontierelor unui stat de către cetăţeni ai altor state pentru vizite descurtă durată indi@erent de scop0 esenţial @iind că nu se urmăreCte stailirea pe teritoriulstatului respectivJ

trecerea @rontierelor Ci stailirea întrBun alt stat decât cel de cetăţenie. Ameleaspecte intră su incidenţa politicii de imi;rare a statului respectiv0 care sunt un atriutsuveran al acestuia. Statul de@ineCte condiţiile de intrare0 Cedere Ci ieCire a străinilor înCi din teritoriul său. Re;lementările Ci practica internaţională distin; între Cederea descurtă durată Q de cele mai multe ori în scopuri turistice0 @iind însă posiilă Cides@ăCurarea unor activităţi temporare cu caracter lucrativ Q Ci Cederea de lun;ă durată0adică stailirea domiciliului străinului pe teritoriul statului respectiv0 care implică în modcert accesul pe piaţa @orţei de muncă.

c modul în care străinii a@laţi în mod le;al pe teritoriul unui stat ene@iciază Ci îCie=ercită drepturile civile0 economice0 sociale Ci în anumite cazuri cele politice0 în cadrulacelui stat.

$ât priveCte liera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate0 aCa cum este ea

consacrată de $onstituţie se @ace re@erire doar la primele două situaţii prezentate0rămânând ca drepturile concrete de care se ucură cetăţeanul român stailit întrBun altstat să @ie re;lementate0 în principal de normele statului respectiv. Ast@el0 prin art. 2 se;arantează permiterea emi;rării unui cetăţean român Ci revenirea ulterioară în ţară.

.- Dreptul la orotirea vieţii intime; 9amiliale şi private 6n art. 23 alin. 1 $onstituţia impune autorităţilor pulice oli;aţia de a respecta Ci

ocroti viaţa intimă0 @amilială Ci privată0 recunoscânduBse de @apt că orice om are dreptulla propria sa viaţă intimă0 @amilială Ci privată. $ele trei noţiuni utilizate de autorulconstituant Q viaţ! intim! viaţ! familial! viaţ! privat! Q nu sunt de@inite în constituţie0 întrucât nu este rolul acesteia să dea de@iniţii. Stailirea concretă a conţinutului @iecăreiadintre ele revine autorităţilor care operează cu ele în cazuri Ci conte=te determinate.

1  +urel #%6+&U D"D(+0 9nele consideraţii privind li'era circulaţie a persoanelor n 9niunea*uropeana şi implicaţiile acesteia pentru &omânia0 A.".. nr. 1N2::20 pp. 23B-

-+

Page 49: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 49/139

DeCi cele trei noţiuni sunt întrBo corelaţie indisoluilă0 deCi se e=plică unele prinaltele0 ele nu se con@undă totuCi0 @apt pentru care au @ost menţionate distinct0 pentru caocrotirea lor să @ie0 pe cât posiil0 din punct de vere uridic0 ireproCailă. Dacă prin viaţ!de familie  se înţele;e privitor la @amilie0 viaţă intimă Ci privată sunt mai di@icil dedi@erenţiat pentru că viaţa intim! este prin ea ns!şi privat!1.

Suliniem @aptul că0 atunci când se pune prolema încălcării acestui articol din

$onstituţie udecătorul român0 în virtutea art. 2: alin. 1 din $onstituţie va trebui săinterpreteze şi să aplice dispoziţiile constituţionale privind dreptul la ocrotirea vieţiiintime0 @amiliale Ci private !n concordanţă cu tratatele internaţionale în materie0 deciCi cu $onvenţia europeana a drepturilor omului0 dar mai ales cu jurisprudenţa $urţiieuropene care are valoare de izvor de drept al Dreptului european al drepturilor omului.

 Ast@el0 $urtea europeană a de@init dreptul la respetarea vieţii private ca @iinddreptul de a tr!i atât cât vrei la ad!post de privirile celor str!ini . 6n plus este cuprins aiciCi dreptul de a staili Ci de a întreţine relaţii cu alte @iinţe umane0 cu deoseire în plana@ectiv0 pentru dezvoltarea Ci realizarea propriei personalităţi.

 6n ceea ce priveCte e=presia Mviaţă de 9amilie”  $urtea o interpretează ca în;loând cel puţin raporturile dintre rudele apropiate0 care pot avea un rol considerail0

de e=emplu cele dintre unici Ci nepoţi. DeCi relaţiile de sân;e sunt invocate pentrustailirea unei vieţi de @amilie0 acestea sunt considerate0 evaluate0 alături de alteelemente de natură @inanciară sau psi<olo;ică.

Dreptul persoanei la propria ima@ine2  intră0 de asemenea0 în dimensiunilevieţii intime0 @amiliale Ci private0 întrucât dreptul la ima;ine Ci respectul intimităţii suntinseparaile.

rincipalul oiectiv al art. 23 este să @erească individul împotriva amesteculuiaritrar al puterii pulice0 însă acest oiectiv treuie e=trapolat în sensul că acesteioli;aţii ne;ative Qde aţinere de la orice amestec a statului i se adau;ă oli;aţiipozitive inerente unui respect e@ectiv al vieţii intime0 private Ci de @amilie. ACadar nici unsuiect de drept om0 autoritate0 ;rup nu poate să se amestece în viata intimă0 @amilialăsau privată a persoanei @ără consimţământul acesteia0 consimţământ e=plicit Ci lier e=primat.

 Ast@el0 ascultarea0 înre;istrarea sau transmiterea ima;inilor sau vorelor pronunţate de o persoană0 @ără consimţământul acesteia reprezintă o încălcare adreptului la viata intimă0 @amilială Ci privată. De asemenea0 udecătorii au oli;aţia de adeclara Cedinţa de udecată secretă în procesele în care pulicitatea ar a@ecta acestevalori0 @ără a se aduce nici un serviciu le;ii sau ustiţiei.

Din perspectiva structurală dispunerea acestui drept pe trei coordonate prezintăatât aspecte pozitive Q sunt evidenţiate cele mai importante su'domenii 0 ceea ce ducela atenţionare @uncţionarului pulic Ci respectiv0 a udecătorului român0 care treuie să

interpreteze norma uridică con@orm structurii Ci conţinutului acesteia0 cât Ci aspectene;ative ce ţin de posi'ilitatea consider!rii enumer!rii ca limitative ceea ce apare ca o încorsetare a protecţiei uridice înseCi.

!reuie oservat @aptul că le;iuitorul a re;lementat simplu Ci concis întrBundomeniu @oarte divers0 care ar @i treuit să prevadă e=pres Ci pro:lematia proteţieidatelor u arater personal0 pe care le;iuitorul leBa vizat0 dar nu leBa re;lementat0pasând această sarcină di@icilă udecătorului Ci instituţiei interpretării uridice.

 6n lumina art. 2: cu autorul metodei lo;ice de interpretare0 re@eritor la termenul  neconcordanţe va treui să considerăm ca @iind incluse domeniile nere;lementatee=plicit0 precum domeniul datelor personale0 un domeniu nou pentru spaţiul le;islativdin România. $onţinutul său priveCte0 întrBo @ormă ;enerică0 dreptul persoanei fizice de

1 %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U0 $p. cit.0 p. 1+32 Decizia $&A nr. +:N2::2 privind protecţia demnităţii umane Ci a dreptului la propria ima;ine *iail #onstantin ("(*%+0 (rotecţia +uridic! a datelor personale in sistemul +uridic al &omâniei 0 A"0nr. N2::-0p. *2.

-,

Page 50: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 50/139

a,i fi ap!rate acele caracteristici care conduc la identificarea sa şi o'ligaţia corelativ! astatului de a adopta m!suri adecvate pentru a asigura o protecţie eficient!. #e;iuitoruldin România0 în conte=tul inte;rării europene Ci al armonizării le;islaţiei romaneCti cure;lementările europene Ci conCtient de @aptul că dispoziţiile constituţionale nu asi;urădecât o re;lementare ;enerică0 aproape lacunară0 a reacţionat cu o vivacitate Ciinspiraţie care dau măsura Ci amplitudinea trans@ormărilor din România0 adoptând

punctual norme uridice pentru protecţia datelor personale. 6n acest scop0 a luat @iinţă în România0 o autoritate centrală cu atriuţii de control0 Autoritatea aţional! de upravegEere a (relucr!rii Datelor cu %aracter (ersonal 1. Sepune ast@el prolema proteării datelor cu caracter personal colectate Ci prelucrate însisteme de evidenţă de tipul irourilor de credite sau în activitatea des@ăCurată deinstanţe Ci parc<ete.

$rincipiile aplicaile în activitatea de prelucrare a datelor personale suntHa prelucrarea cu unăBcredinţă0 colectarea datelor în scopuri determinate0 e=plicite Ci le;itimec con@idenţialitatea prelucrărilor0 securitatea prelucrărilor0 datele să @ie

adecvate0 pertinente Ci nee=cesive prin raportare la scopul în care sunt

colectate0 etc. Aliniatul 2 al art. 23 @ace re@erire la dreptul persoanei de a dispune de ea

 Cnsăşi0 Ci este cunoscut Ci su denumirea de dreptul persoanei de a dispune de corpulsău0 liertatea corporală.

Dreptul persoanei de a dispune lier de corpul cuprinde în conţinutul său dreptulde a @olosi anticoncepţionale0 dreptul la avort0 transse=ualismul0 dreptul de a donaor;ane sau ţesuturi pentru transplanturi Ci in;inerie ;enetică.

Dreptul persoanei de a dispune de ea însăCi comportă două aspecte2H1. numai persoana poate dispune de @iinţa sa0 de inte;ritatea sa @izică Ci de

liertatea sa2. prin e=ercitarea acestui drept persoana nu treuie să încalce drepturile altora0

ordinea pulică sau unele moravuri. 6n mod @iresc dreptul persoanei de a dispune de ea însăCi comportă limite

determinate de protecţia celorlalţi0 a ;rupului social0 când in;erinţa autorităţilor puliceeste usti@icată0 ca de e=empluH e=amenul sănătăţii impus pentru e=erciţiul unor activităţi0 pentru căsătorieJ e=amene medicale instituite în mediile Ccolare Ci studenţeCtipentru depistarea unor maladii conta;ioaseJ măsurile medicale pentru comatereaolilor venerice sau vaccinările oli;atorii.

A- %nviola:ilitatea domiiliuluiRespectul personalităţii umane implică Ci respectul domiciliului său0 care

cuprinde dou! aspecteH inviolailitatea domiciliului Q ;arantat de art. 2* din $onstituţieCi liera ale;ere0 sc<imare sau @olosire a domiciliului Q a cărui e=primare uridică sere;ăseCte în articolul privind liera circulaţie.

1 Recent în@iinţată0 prin #e;ea nr. 1:2N2::0 Autoritatea îCi e=ercită competenţa stailită în principal de#e;ea nr. 3**N2::10 în condiţii de independenţă @aţă de orice autoritate pulică sau entitate de dreptprivat. rin #e;ea nr. 3**N2::1 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal Ci liera circulaţie a acestor date pulicata in /. %@. nr. *,:N12.12.2::1 a @ost transpus acWuisBul reprezentat de Directiva ,N-3NE$. #e;islaţie relevanta domeniului la care @acem re@erire în a@ară dele;ea menţionatăH #e;ea nr. 3*3N2::1 privind prelucrarea datelor cu caracter personal Ci protecţia vieţiiprivate in sectorul telecomunicaţiilor0 #e;ea nr. 3+2N2::1 privind rati@icarea $onvenţiei pentru proteareapersoanelor @ata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal adoptata la Strasour; la 2+ianuarie 1,+10 #e;ea --N2::1 privind lierul acces la in@ormaţiile de interes pulic0 #e;ea nr. 1+2N2::2privind protecţia in@ormaţiilor clasi@icate si #e;ea nr. :-N2::2 a audiovizualului.2 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U 0 $p.cit .0 p. :

:

Page 51: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 51/139

Inviolailitatea domiciliului este concepută în strânsă le;ătură cu respectul vieţiiintime Ci private0 rămânând însă un drept @undamental de sine stătător. E=istenţa luiconstituie în acelaCi timp o garanţie cu privire la respectul vieţii private. Respectareasau încălcarea lui contriuie la respectarea sau nerespectarea dreptului la viaţă intimăsau de @amilie. Acest @apt se datorează atât caracterului unitar al tuturor drepturilor Ciliertăţilor @undamentale0 cât Ci concepţiei care a stat la @undamentul re;lementării

 uridice a drepturilor prevăzute de $onstituţie.Inviolailitatea domiciliului e=primă uridic interdicţia pătrunderii în domiciliul uneipersoane @ără consimţământul acesteia.

  6n dreptul constituţional noţiunea de domiiliu are o accepţiune lar;ă0 spredeoseire de dreptul civil0 cuprinzând atât domiciliul în sensul dreptului civil Q adicălocul unde o persoana fizica şi are locuinţa statornic! şi principal! cât şi reşedinţa unei  persoane fizice. El cuprinde nu numai camera în care doarme0 camerele unde trăieCtepersoana0 ci Ci dependinţele0 curtea0 ;radina0 ;araul sau orice loc împremuit ţinând deele.

&oţiunea de domiciliu nu treuie con@undată cu cea de proprietate sau proprietar pentru că în dreptul pulic o locuinţă este domiciliu sau reCedinţa persoanei c<iar daca

aceasta nu este Ci proprietarul ei dar o ocupa în mod le;al camera de <otel0 camera înc<iriată0 camera de <otel studenţesc0 locuinţa de serviciu0 locuinţa din @ondul deprotocol Inviolailitatea domiciliului se @undamentează mai mult pe respectulpersonalităţii umane decât pe dreptul de proprietate1.

$onstituţia staileCte0 printrBo enumerare limitativa situaţiile în care se poatedero;a prin le;e de la principiul în sensul căruia nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau reCedinţa unei persoane @ără învoirea acesteiaH

1- e=ecutarea unui mandat de arestare sau a unei <otărâri udecătoreCtiJ2-  înlăturarea unei primedii privind viata0 inte;ritatea @izica sau unurile unei

persoaneJ3- apărarea securităţii naţionale sau a ordinii puliceJ- prevenirea răspândirii unei epidemii. Acestea sunt situaţii neesare; le@ale şi eFepţionale0 întrucât inviolailitatea

domiciliului nu poate @i una asoluta. Acest drept este unul relativ întrucât nu ar @i ustca protearea acestui drept să @ie mai presus decât0 spre e=emplu necesitatea derulării în condiţii optime a cursului ustiţiei0 sau al descoperirii Ci capturării rău@ăcătorilor saumai presus de luarea măsurilor necesare pentru salvarea unei vieţi sau averii uneipersoane0 ori apărarea si;uranţei naţionale Ci a ordinii pulice.

!reuie remarcat @aptul că0 spre deoseire de celelalte situaţii în care le;eaordonă0 pentru aplicarea ei să se pătrundă în locuinţa unei persoane0 în situaţia privind înlăturarea unei primedii privind viata0 inte;ritatea @izica sau unurile unei persoane

deCi nu se ordonă nici nu se sancţioneaz! pătrunderea în domiciliul unei persoane @ărăacceptul unei persoane0 @iind de @apt vora de starea de neesitate. Aceasta constituie în anumite situaţii0 în care sunt puse în pericol valori sociale ocrotite de le;e0 o cauză de înlăturare a caracterului penal al @aptei care în mod normal ar @i socotită ca ilicită. Aceasta înseamnă e=cluderea e=istentei unei in@racţiuni Ci a răspunderii penale. Suntconsiderate a @i stări de necesitate cutremure de pământ0 inundaţii0 incendii Ci altecalamitaţi naturale. 6n asemenea situaţii nu numai autorităţile dar Ci cetăţenii potpătrunde în locuinţa unei persoane în scopul de a înlătura primedia privind viata0inte;ritatea @izica sau unurile unei persoane.

 Având în vedere implicaţiile uridice Ci morale ale pere?iţiei  $onstituţiaconsacra acestora doua alineate distincte. rincipiile constituţionale care ;uvernează

aceasta instituţie uridica suntH1 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U 0 $p.cit .0 p.2

1

Page 52: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 52/139

1. autoritatea competenta să dispună perc<eziţii este0 după revizuirea constituţieie0clusiv +udec!torul;

2. procedura de efectuare a perc<eziţiei este stailita de le;e0 @ără ca ast@el să sepoată aduce atin;ere sustanţei dreptuluiJ

. sunt interzise percEeziţiile n timpul nopţii 0 în a@ara de situaţia @la;rantuluidelict.

!ratamentul uridic al @la;rantului delict este ca re;ula di@erit Ci0 ca atare0 înasemenea situaţii0 interesul ustiţiei are prioritate. $onţinutul concret al e=presiei  ntimpul nopţii  este precizat de codul de procedura penalăH înseamnă între orele 3B2:0 cumenţiunea că perc<eziţia începută între orele 3B2: poate continua Ci în timpul nopţii. Alte re;uli importante prevăzute de acelaCi cod în dezvoltarea te=tului constituţional au în vedere instituirea unor o'ligaţii  pentru or;anului udiciar ce urmează să e@ectuezeperc<eziţiaH le;itimarea acestuiaJ e@ectuare perc<eziţiei în prezenta persoanei de la carese ridica oiecte sau înscrisuri0 iar în lipsa acestuia a unui memru a @amiliei sau a unuivecin având capacitate de e=erciţiuJ limitarea acţiunii or;anului udiciar la ridicareanumai a oiectelor Ci înscrisurilor care au le;ătură cu @apta săvârCita0 precum Ci aoiectelor sau înscrisurile a căror circulaţie sau deţinere este interzisă.

 6n @ine treuie să reţinem ca articolul 2* din $onstituţie se re@era doar laperc<eziţiile domiciliare0 delimitânduBse ast@el perc<eziţiile e@ectuate asupra uneipersoane a@lata @ie la domiciliul său @ie la domiciliul sau reCedinţa altuia cunoscută sudenumirea de perc<eziţie corporală Ci care @ace oiectul protecţiei stailite prin articolul2 re@eritoare la liertatea individuală.

B- 'eretul orespondentei4arantarea secretului corespondentei este0 în concepţia $onstituţiei României o

 îndatorire a statului care treuie să prevină Ci să sancţioneze imi=tiunile ile;ale sauaritrare săvârCite de autorităţile pulice sau alte suiecte de drept0 cu privire lacorespondenta Ci convoririle tele@onice ale individului. Dreptului acestuia0 care esteinviolail0 ii corespunde corelativ oli;aţia statului de aBl ;aranta prin toate miloacele pecare le considera potrivite Ci concordante cu ordinea uridica europeana.

 Acest principiu @undamental urmăreCte să  prote+eze posi'ilitatea persoanei de a,şi comunica n scris prin telefon sau prin alte mi+loace de comunicare gândurile şi opiniile sale f!r! a,i fi cunoscute de alţii cenzurate sau f!cute pu'lice1.

rin Mcorespondenta te=tul constituţional înţele;e scrisori0 tele;rame0 convoriritele@onice Ci alte miloace le;ale de comunicare.

$onţinutului dispoziţiilor art. 2+ din $onstituţie treuie interpretat ca interdicţiaoricărui su:iet de drept  @ie el persoana @izica sau autoritate pulica de a retine0desc<ide0 citi0 distru;e0 dau pulicităţii o corespondenta ce nuBi e adresata0 având

oli;aţia de a o restitui destinatarului daca din întâmplare a intrat in posesia ei. Deasemenea0 nimeni nu are dreptul de a intercepta o convorire tele@onica sau de adivul;a conţinutul unei convoriri tele@onice de care a luat cunoCtinţă întâmplător.

% situaţie aparte o reprezintă funcţionarii din posta şi telecomunicaţii  care prin0natura muncii lor Ci uneori prin natura comunicărilor cărţi poCtale0 tele;rame iaucunoCtinţă de conţinutul acestor corespondente. Eu sunt ţinuţi de oli;aţia de a păstrasecretul0 în caz contrar con@orm statutului lor @iind sancţionaţi.

Inviolailitatea secretului corespondentei este un drept relativ0 putând să su@erelimitări Ci in;erinţe în e=ercitarea sa0 dar numai daca acestea au loc în interesul ustiţiei0cu stricta respectare a art. din constituţie re@eritoare la restrân;erea e=erciţiului unor drepturi sau al unor liertăţi.

1 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U 0 $p.cit .0 p.

2

Page 53: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 53/139

2-3-2- Drepturile şi li:ertăţile soialEeonomie şi ulturale

1- Dreptul la Cnvăţătura1

Dreptul la învăţătura0 ca parte a dreptului la educaţie are un speci@ic al re;imului uridic rezultând din îminarea liertăţii cu oli;aţia. entru că dreptul la învăţătură esteCi o îndatorire se e=plică o'ligativitatea unor forme de nv!ţ!mânt  primar0 ;imnazial.

E=ercitarea dreptului la învăţătură treuie să aiă ca @inalitate educareapersoanei pentru ca aceasta să devina0 pro@esional Ci civic0 capailă de a avea un rolutil în societate.

$onstituţia staileCte0 în art. 2 @ormele or;anizatorice concrete prin care serealizează dreptul la învăţăturăH nv!ţ!mântul o'ligatoriu nv!ţ!mântul licealnv!ţ!mântul profesional nv!ţ!mântul superior şi alte forme de perfecţionare.Enumerarea nu este una limitativă0 te=tul rezumânduBse la a menţiona @ormeleprincipale0 tradiţionale de învăţământ.

Din analiza dispoziţiilor constituţionale rezulta că e=ista trei cate;orii de instituţiide învăţământH de stat particulare şi confesionale. Indi@erent de cate;oria din care @acparte toate instituţiile de învăţământ se în@iinţează Ci @uncţionează în condiţiile le;ii.

Daca re;ulile de des@ăCurare a activităţii pentru celelalte ;rade de învăţământ suntlăsate strict la latitudinea le;iuitorului0 pentru învăţământul universitar0 @ie el de stat sauparticular0 $onstituţia cons@inţeCte un principiu @undamental0 Ci anume @arantarea lanivel onstituţional a autonomiei universitare.

Este indiscutail că asi;urarea dreptului la învăţătura implică oli;aţii Ci prestaţiimateriale din partea statului0 ast@el încât $onstituţia ;arantează ;ratuitatea învăţământului de stat0 precum Ci posiilitatea de a ene@icia de urse sociale de studiiacordate copiilor Ci tinerilor care provin din @amilii de@avorizate Ci celor instituţionalizaţi.Este @ără îndoială că învăţământul oli;atoriu treuie să @ie ;ratuit0 însă ;ratuitatea învăţământului superior treuie interpretată în lumina principiului mai sus amintit alautonomiei universitare.

% importanta componenta a dreptului la educaţie Ci învăţământ este Cnvăţământul reli@ios. 6n acest domeniu $onstituţia staileCte doua re;uliH

1. privind nv!ţ!mântul religios organizat de culte  ce asi;ura liertatea învăţământului reli;ios0 potrivit cerinţelor speci@ice @iecărui cult0 ceea ce transpune îndomeniul învăţământului e=i;entele uridice ale liertăţii conCtiinţei

2. privind nv!ţ!mântul religios n şcolile de stat pentru care te=tul prevede caeste or;anizat Ci ;arantat de le;e0 dar ast@el încât să nu contravină marilor principii cerezulta din art. 2, din $onstituţie re@eritor la liertatea conCtiinţei. Ast@el #e;ea învăţământului nr. +-N1,, repulicata prevede ca reli;ia este o disciplina Ccolară0 dar elevul poate0 pe de o parte0 cu acordul părintelui sau al tutorelui le;al instituit s!,şi 

aleag! pentru studiu religia şi confesiunea Ci0 pe de altă parte0 la solicitarea scrisă apărintelui sau a tutorelui le;al instituit poate s! nu frecventeze orele de religie0 acesteprevederi dând ast@el satis@acţie deplina liertăţii conCtiinţei Ci mai ales dreptuluipărinţilor sau tutorilor de a asi;ura0 potrivit propriilor convin;eri0 educaţia copiilor minoria căror răspundere le revine.

%r;anizarea Ci des@ăCurarea învăţământului de toate ;radele treuie să serealizeze în lima o@icială a statului0 care0 potrivit art. 1 este lim:a română. $onstituţiaia însă în considerare Ci realitatea ca în România e=ista Ci cetăţeni romani de altanaţionalitate0 precum evrei0 ma;<iari0 romi0 lipoveni0 etc. care au0 potrivit art. 3 al$onstituţiei dreptul la păstrarea0 dezvoltarea Ci e=primarea identităţii lor etnice0culturale0 lin;vistice Ci reli;ioase.

1 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U 0 $p.cit .0 pp 33B*:

Page 54: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 54/139

 Ast@el0 $onstituţia ;arantează dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învaţă lim:a lor materna Ci dreptul de a putea @i instruite în aceastalima.

/ai mult0 data @iind o alta realitatea0 cea a lierei circulaţii a oamenilor0 dar Ci ain@ormaţiilor0 ce presupune o pre;ătire pro@esionala aparte se permite de asemenea0prin art. 2 al $onstituţiei des@ăCurarea învăţământului întrBo lim:ă de irulaţie

internaţională0 în condiţiile le;ii.

2- +esul la ultură Accesul la cultura este un drept @undamental nou introdus după revizuirea

constituţiei0 @iind un adevărat drept complementar al dreptului la învăţătura Ci împreunacu acesta0 parte inte;ranta a unui drept la educaţie văzut întrBun sens mai lar;0 deposiilitate neîn;rădită Ci nediscriminatorie de acces la in@ormaţia cu caracter educativCi cultural1.

$u toate ca te=tul constituţional utilizează e=presia Mliertatea persoanei0 înprima parte a conţinutului accesului la cultura0 în realitate suntem în @ata unui adevăratdrept0 întrucât Mliertatea persoanei este acompaniata de oli;aţiile constituţionale ale

statului pentru realizarea ei.2

 ACadar0 acest drept are un caracter comple= Ci cuprinde pe de o parte liertateapersoanei de aBCi dezvolta spiritualitatea Ci de a accede la valorile culturii naţionale Ciuniversale art. alin. 2 din $onstituţie0 iar pe de alta parte0 o dula oli;aţie a statuluipentru realizarea acestei liertăţiH aţinerea de a aduce vreo atin;ere posiilităţii oricăreipersoane de a accede la valorile culturii naţionale Ci universale0 dar Ci ;arantarea să0ceea ce implica un amplu e@ort la nivel normativ0 instituţional Ci concretBmaterial0 pentrua asi;ura păstrarea identităţii spirituale a oricărei persoane.

#iertatea persoanei de aBCi dezvolta spiritualitatea0 dar Ci accesul la valorileculturii nu pot @i în;rădite în nici un mod0 nici măcar prin le;e. % asemenea re;ulaconstituţională cu arater a:solut  este @ireasca având în vedere multitudinea deproleme cu care sBau con@runtat naţiunileH revoluţii culturale0 eliminarea unor @orme decultura0 etc.

$orelativ liertăţii persoanei sunt re;lementate oli;aţiile statuluiH asi;urareapăstrării identităţii spirituale0 spriinirea culturii naţionale0 stimularea artelor0 protearea Ciconservarea moCtenirii culturale0 dezvoltarea creativităţii contemporane0 promovareavalorilor culturale Ci artistice ale României în lume0 oli;aţii ce vor @i aduse la îndeplinireprin le;i adoptate de arlament.

/enţionăm ca o noutate asoluta @aptul că statul are oli;aţia de a asi;urapăstrarea identităţii spirituale şi pentru etnicii ma+oritari   nu numai pentru minorităţilenaţionale0 ceea ce în $onstituţia nerevizuita nu se prevedea0 o asemenea lipsă

neputând să stârnească decât nedumerire Ci nemulţumire.3- Dreptul la orotirea sănătăţiiDreptul la ocrotirea sănătăţii ţine de condiţia umana la nivelul cerinţelor actuale

de viaţă0 asi;urânduBse în acest @el cetăţeanului  p!strarea şi dezvoltarea calit!ţilor salefizice şi mentale care s!,i permit! o reala şi eficienta participare la viata politicaeconomica sociala şi culturala.

?usti@icarea consacrării în constituţie a unui asemenea drept rezida în aceea castatul treuie să se implice în rezolvarea unor aspecte importante precumH scăderea

1 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U 0 $p.cit .0 p. *12 Geor@e %+&#U; Geor@e G)<4+& oile drepturi fundamentale. Accesul la cultura si li'ertateaeconomica0 A" nr. 1N2::-0 pp. 2B *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U 0 $p.cit .0 p. *1

-

Page 55: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 55/139

mortalităţii nouBnăscuţilor Ci a mortalităţii in@antile0 devotarea sănătoasă a copilului0pro@ila=ie Ci tratamentul maladiilor epidemice0 pro@esionale0 crearea de condiţii care săasi;ure servicii medicale Ci un autor medical în caz de oala.

4arantând dreptul la ocrotirea sănătăţii0 art. - staileCte o:li@aţii lare şi9erme în sarcina statului0 Ci anume de a lua masurile ce se impun pentru asi;urareai;ienei Ci sănătăţii pulice.

Rămâne însă ca principalele domenii Ci aspecte ale domeniului sănătăţii precumor;anizarea asistentei medicale Ci a sistemului de asi;urări sociale pentru oala0accidente0 maternitate Ci recuperare0 controlul e=ercitării pro@esiilor medicale Ci aactivităţilor paramedicale0 protecţia consumatorilor 10 precum Ci alte masuri de protecţie asănătăţii @izice Ci mentale a persoanei0 să @ie re;lementate prin autoritatea le;islativa Qarlamentul drept urmare a oli;aţiei impuse prin te=tul constituţional.

- Dreptul la mediu sănătosDreptul la un mediu înconurător sănătos a @ost introdus ca urmare a revizuirii

constituţiei în 2::0 deCi el era menţionat implicit la nivel constituţional Ci înainte derevizuire în art. 1- care preciza că Mstatul treuie să asi;ure ) re@acerea Ci ocrotirea

mediului înconurător0 precum Ci menţinerea ec<ilirului ecolo;ic. Evoluţia realităţilor sociale a demonstrat că este necesară prevederea unor veritaile drepturi suiectiveale persoanelor în această materie0 ast@el încât să se o@ere posiilitatea unei mai clarede@iniţii a tipurilor de acţiune la care este ţinut statul.2

"tilizarea elementului Msănătos din denumirea acestui drept este usti@icată deideea că acest drept constituie o premisă a realizării altor drepturi @undamentale0 CianumeH dreptul la viaţă0 la inte;ritate @izică Ci psi<ică0 dreptul la ocrotirea sănătăţii0precum Ci e=istenţa oli;aţiei @undamentale a statului de a asi;ura re@acerea Ci ocrotireamediului înconurător0 precum Ci menţinerea ec<ilirului ecolo;ic Ci oli;aţia de creare acondiţiilor necesare pentru creCterea calităţii vieţii.

Daca titlul articolului este dreptul la un mediu sănătos0 conţinutul acestuiaadau;ă Ci caracteristica de Mec<ilirat ecolo;ic0 întrucât nevoia de protecţie a mediuluieste nu numai aceea de a protea sănătatea omului0 ea cere0 de asemenea ca omului s!,i fie garantat! o viaţ! demn! de a fi tr!it!. reocuparea esenţială a statului treuiesă @ie aceea de a asi;ura nu numai ca omul să trăiască suzistând cu orice preţ0 ci ca elsă îCi poată e=ercita în mod plenar dreptul său la viaţă. "n drept la un mediu înconurător sănătos Ci ec<ilirat aduce o protecţie mai lar;ă decât cea care poaterezulta dintrBun drept doar al protecţiei sănătăţii.-

!reuie însă reţinut că indi@erent cum este denumit un asemenea drept@undamental0 drept la mediu sănătos0 curat0 decent0 de calitate0 ecolo;ic ec<ilirat eltreuie să 9ie proteat0 acesta @iind elementul esenţial de conţinut Ci de terminolo;ie.

&oţiunea de protecţie îi asi;ură acestui drept ;eneralitatea optimă care să nu îltrans@orme întrBun Mdrept ;i;ant Ci ast@el să e=iste riscul de a se pierde c<iar sensul Cirostul dreptului e=aminat.

 6nsăCi @olosirea cuvântului Msănătos este relativă0 pentru că nu se precizează lace se raportează mediul înconurător pentru a @i considerat sănătos. "n e=emplu înacest sens îl constituie următorul @aptH Amazonia nu este considerată un areal sănătos

1 A se vedea în acest sens0 %rdonanţa nr. 21 din 21 au;ust 1,,2 repulicată în /. %@. &r. 2:+ din 2+martie 2::*2 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+

&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U $p. cit .0 p.* Geor@e %+&#U; Geor@e G)<4+& $p. cit .0 p. -*-  Jean $aul J+#NU( Fa protection du droit a l environnment au niveau europeen ouregional 0".&.E.S.$.%.0 1,+*0 p. *:

Page 56: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 56/139

pentru individ0 dar este plămânul verde al planetei0 esenţial pentru ios@eră Ci0 deci0sănătos pentru populaţia ;loului.1

Dreptul la mediu sănătos are un anumit spei9i  @aţă de celelalte drepturi@undamentaleH

1-  arater po?itiv  Q statul treuie0 în virtutea caracterului său social să iamăsuri0 inclusiv prin crearea cadrului le;islativ pentru e=ercitarea acestui drept0

concretizarea acestei oli;aţii @ăcânduBse prin %rdonanţa de "r;enţă nr. 1,N2::modi@icata privind protecţia mediuluiJ2

2- nu este un drept @undamental la un mediu sănătos ideal0 care este imposiilde de@init0 ci la un mediu înconurător concret0 care treuie să @ie proteat pentru a o@eri@iinţei umane Ci colectivităţii sănătate0 calitate a vieţii Ci si;uranţă a traiuluiJ

3-  este sin;urul drept @undamental care necesită e=istenţa unui elementtemporal0 pentru că acesta nu este re;lementat Ci recunoscut numai pentru ;eneraţiileprezente0 ci Ci pentru cele viitoareJ

- su aspect procedural treuie suliniat ca protearea mediului înconurător sepoate @ace Ci prin măsuri preventive. Dauna ecolo;ică produsă ec<ivalează cuneconservarea Ci neprotearea mediului înconurător0 uneori @iind ireversiilă0

responsailizarea pentru impactul ecolo;ic produs uneori nemaiavând decât un roleducativ0 nu reparator. $u alte cuvinte0 în domeniul acestui drept0 esenţialul esteprevenirea0 Ci nu caracterul reparator al răspunderii pentru daune ecolo;ice.

.- necesitatea in9ormării asupra protecţiei mediului Ci a participării tuturor0 acestdrept creând drepturi Ci oli;aţii pentru toţi0 nu numai pentru stat. rin urmare indiviziitreuie să @ie in@ormaţi0 dar pentru a putea percepe in@ormaţiile ei treuie sădoândească o anumită educaţie Ci0 în acelaCi timp treuie să aiă dreptul de aparticipă la luarea deciziilor capaile să e=ercite o in@luenţă asupra mediului înconurător.

A-  calitatea suiecţilor acestui drept @undamental0 cu alte cuvinte titularul  săueste una prolematică întrucât se pune întrearea dacă dreptul la mediu treuieconsiderat ca un drept al persoanei umane0 ene@iciar unic privile;iat al conservăriinaturii ori el în;loează în câmpul său de protecţie între; mediu B Drept al individului oridrept al naturii.

!itularul unui asemenea drept nu poate @i decât @iinţa umană0 întrucât dreptultreuie recunoscut doar în @uncţie de viaţa umană. %mul treuie însă considerat caparte componentă a mediului înconurător. roteând omul este necesar să proteămmediul înconurător iar protearea acestuia din urmă are drept consecinţă protearea@iinţei umane-.

!reuie de asemenea să menţionăm că art. din $onstituţie precizează căstatul recunoaCte dreptul la un mediu sănătos tuturor suiectelor individuale de drept0

nu numai cetăţenilor români.B-  necesitatea @arantării aestui drept atât la nivel naţional; ât şi la nivelinternaţional având în vedere consecinţele pe care le pot avea de;radările produsemediului înconurător.

$orelativ dreptului la mediu sănătos sunt stailite îndatoririle tuturor persoanelor @izice Ci uridice de a protea Ci ameliora mediul înconurător0 con@orm alin. al art. din $onstituţie. AcelaCi alineat aduce în primBplan necesitatea acordării unei mai mariatenţii educaţiei în domeniu0 care se realizează atât în procesul de învăţământ0 cât Ci în

1 Geor@e %+&#U; Geor@e G)<4+&0 $p. cit .0 p.-+2 %rdonanţa de ur;enţă nr. 1, din 22 decemrie 2:: a @ost pulicată în /. o@. &r. 11,3 din :decemrie 2::0 Ci modi@icată inclusiv în cursul anului 2::* prin alte doua ordonanţe de ur;enţă.  *- +- *(OU+"0 Fe droit a l environment dans ses rapports avec les autres droits de l Eomme 0".&.E.S.$.%.0 1,+*0 pp1:2B1:.- Geor@e %+&#U; Geor@e G)<4+&0 $p. cit  0 pp.2B

3

Page 57: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 57/139

@amilie. 6n conţinutul dreptului @undamental la mediu sănătos nu @i;urează însărăspunderea uridică pentru săvârCirea unei ile;alităţi sau a unor daune ecolo;ice.

Din analiza prevederilor art. alin. ar rezulta că statul nu ar avea îndatoriri0 înrealitate însă una dintre cele mai importante oli;aţii a acestuia este c<iar cea din alin.2 al aceluiaCi articol Ci anume cea de asi;urare a cadrului le;islativ pentru e=ercitareadreptului @undamental0 o alta la @el de importantă0 dar nemenţionată e=pres de aceasta

dată în te=tul constituţional @iind participarea activă la cooperarea internaţională îndomeniu0 Ctiut @iind că protecţia mediului înconurător @ace oiectul ne;ocierilor politiceCi al documentelor internaţionale cu caracter uridic0 c<iar dacă de multe ori nu e=istă Cio constrân;ere însoţită de sancţiune în caz de nerespectare. E=istă totuCi în planuldreptului internaţional o serie de principii aplicaile în această materie cum ar @iHinterzicerea poluării sau Mpoluatorul plăteCte.

.- Dreptul la muna şi la proteţia soiala a munii1

rin articolul -1 $onstituţia precizează că dreptul la muncă nu poate @i în;rădit întrucât0 se consideră că dreptul la muncă este dreptul 9iinţei umane de a trăiprourânduEşi resursele neesare vieţii prin muna sa. 6ntrBo asemenea viziune

dreptul la muncă este un drept inerent @iinţei umane0 natural Ci imprescriptiil.Dreptul la muncă este un drept comple=0 el incluzândH liertatea ale;erii

pro@esiei0 meseriei sau ocupaţieiJ liertatea ale;erii locului de muncăJ protecţia socială amunciiJ retriuţia muncii depuseJ dreptul la ne;ocieri colectiveJ caracterul oli;atoriu alconvenţiilor colective înc<eiate ca urmare a acestor ne;ocieri.

$onsacrând liertatea ale;erii pro@esiei0 a meseriei sau a ocupaţiei Ci liertateaale;erii locului de muncă $onstituţia dă @iecărui om posiilitatea de a @ace anumiteale;eri cu privire viata sa pro@esională0 ale;eri determinate de aptitudini0 dorinţe0coordonate de ordin economic Ci de voinţa celor interesaţi. Aceasta liertate treuie însă corelată cu principiul dominant întrBo societate @uncţională acela al ocupăriilocurilor de muncă pe criteriul competenţei.

rotecţia socială a muncii e=primă corelaţia strânsă dintre liertatea oricărei @iinţeumane de a munci Ci necesara intervenţie a statului pentru a @ace posiil Ci realizail înconcret acest lucru.

%omponentele dreptului la protecţie socială suntH securitatea Ci i;iena munciiJre;imul de muncă al @emeilor Ci al tinerilorJ salariul minim pe economieJ repausulsăptămânalJ concediul de odi<nă plătitJ prestarea muncii în condiţii ;releJ @ormareapro@esională0 precum Ci alte situaţii speci@ice0 aCa cum prevede alineatul 2 al articolului-1. Suliniem aCadar că te=tul constituţional @ace doar o enumerare e=empli@icativă0marcând ast@el caracterul său receptiv0 desc<is spre soluţii venite din parteale;iuitorului.

Durata zilei de lucru este în medie de cel mult + ore pe zi. % asemenearepartizare a orelor unei zile răspunde cerinţelor vieţii0 sănătăţii Ci c<iar e@icienţei muncii.#imita de + ore este limita peste care un salariat nu poate @i oli;at să muncească0 însăstailirea unei durate de muncă mai redusă este le;al posiilă. Des@ăCurarea unor activităţi poate însă implica unele prelun;iri ale pro;ramului de lucru dintrBo zi. Ast@el0 ar @i asurd ca un salariat să oprească activitatea la împlinirea celor + ore de muncă0 dee=emplu un pilot care diriează un avion de cursă lun;ă0 din acest motiv sBa @ormulat înconstituţie Mîn medie + ore. Aceasta implică oli;aţia pentru an;aator Ci pentru salariatde a staili un pro;ram de muncă0 în @uncţie de natura muncii care să realizeze re;ulacelor + ore0 @ie la nivelul săptămânii de lucru0 @ie la nivelul altei perioade convenite.

 Art. -1 alin. - reia0 în materia muncii un principiu statuat în alte doua articole din

$onstituţie0 - Ci 130 Ci anume e;alitatea în drepturi a @emeilor cu ăraţii0 e=primat prin1 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U $p. cit 0pp. +B++

*

Page 58: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 58/139

@ormularea M la munca e;ala0 @emeile au salariu e;al cu ăraţii.6n @ine0 art. -1;arantează atât dreptul la ne;ocieri colective în domeniul muncii Ci al protecţiei socialea muncii0 cat Ci caracterul oli;atoriu al convenţiilor colective de munca.

!reuie avut în vedere @aptul ca dreptul de munca semni@ica li:ertatea de aEşiale@e pro9esia sau loul de muna0 @iind în @apt e=presia liertăţii Ci personalităţiiumane0 aCa încât o persoana nu va putea @i oli;ata să des@ăCoare o munca pe care nu

CiBa alesBo0 impusă împotriva voinţei sau acceptării liere a acesteia1

.  $onstituţiainter?ie eFpres în art. -2 muna 9orţată0 interdicţia având un caracter asolut0 ne@iindadmisă nicio dero;are în timp de pace sau răzoi. rincipiul constituţional al interziceriimuncii @orţate cunoaCte totuCi trei e=cepţii precizate e=pres0 considerânduBse ast@el canu constituie munca @orţatăH

1. activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare sau activităţile prestate înlocul acestora de cei care0 potrivit le;ii0 nu prestează serviciul militar din motivereli;ioase sau de conCtiinţa de e=emplu îndeplinirea unor oli;aţii cu caracter militar precum portul sau @olosirea armelor de @oc pot @i interzise de reli;ia pe care o persoanao practica sau de convin;erile sale intime0 aCa încât persoana va @i scutita de asemeneaoli;aţii0 dar va presta în locul acestor activităţi0 altele.

2. munca unei persoane condamnate0 prestat în condiţii normale0 în perioada dedetenţie sau de liertate condiţionată

3. prestaţiile impuse de situaţia creata de calamitaţi ori de alt pericol0 precum Cicele care @ac parte din oli;aţiile civile normale stailite de le;e0 întrucât acestea suntimpuse de nevoia de a salva naţiunea0 interesul ;eneral primând în mod usti@icat înast@el de împreurări..

A- Dreptul la @revă4reva2  constituie o Cnetare oletiva şi voluntara a lurului de ătre

salariaţii unei Cntreprinderi; ompartiment; setor de ativitate; Cnetare prin arese urmăreşte o:ţinerea; prin onstrân@ere; a modi9iării ondiţiilor de mună şide viaţă.

!reuie oservat @aptul că dreptul la ;revă este în strânsă corelaţie cu altedrepturi Ci liertăţi0 precum liertatea întrunirilor0 dreptul de asociere Ci0 în principal0 cuasocierea în sindicate. otrivit dispoziţiilor constituţionale art. , : sindicatele contriuiela apărarea drepturilor Ci promovarea intereselor pro@esionale0 economice Ci sociale alesalariaţilor0 iar ;reva are drept scop întocmai apărarea intereselor pro@esionale0economice Ci sociale0 aCa cum prevede art. - alin. 1 din $onstituţie. Sunt aCadar licitenumai ;revele careBCi propun Ci a@irmă asemenea interese Ci0 de re;ulă0 suntconsiderate ilicite ;revele cu caracter politic. De alt@el enumerarea prezentă în art. -alin. 1 din $onstituţie este una limitativă0 Minterese pro@esionale0 economice Ci sociale0

aCa încât nu rezultă că dreptul la ;revă priveCte Ci interese politice.4reva poate @i declanCată numai dacă0 în prealail au @ost epuizate f!r! succes posi'ilit!ţile de soluţionare a conflictului de interese prin procedurile prevăzute de le;e-0reprezentând aCadar o soluţie in e=tremis prin care patronatul treuie convins săsatis@acă revendicările salariaţilor.

1 $urtea europeana a drepturilor omului a re@uzat cererea unui avocat sta;iar care aprecia ca oli;aţiade a asi;ura apărarea din o@iciu @ără remunerare sau cu o restituire a c<eltuielilor e@ectuate constituiemunca @orţata0 impusa de arou din [email protected] deoarece e=i;entele impuse accesului la pro@esia de avocatsunt proporţionale si nee=cesive @ata de avantaele viitoare0 iar ele au @ost lier acceptate de acesta.2 4revele pot @i de avertisment0 propriuBzise si de solidaritate. entru o detaliere a acestora0 a se vedea#e;ea nr 13+N1,,, privind soluţionarea con@lictelor de munca0 pulicata in /. %@. partea I0 nr. +2 din2,N11N1,,,*iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U $p. cit .0p. ,1- #e;ea nr 13+N1,,, privind soluţionarea con@lictelor de munca

+

Page 59: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 59/139

Dreptul la ;reva nu aparţine @iecărui individ0 ci doar acelora care se ucură decalitatea de salariat0 aCa încât nu ene@iciază de re;imul uridic al ;revelor diversemani@estări or;anizate de persoane care nu au această calitate0 c<iar dacă acestemani@estări se autointitulează ;reviste.

E=istă totuCi anumite cate;orii de salariaţi0 care nu au drept la ;revă0 precumHprocurorii0 udecătorii0 personalul /inisterului Apărării Ci al instituţiilor Ci structurilor din

suordinea sau coordonarea acestuia0 personalul an;aat de @orţele armate străinestaţionate pe teritoriul României0 personalul militar Ci @uncţionarii pulici cu statut specialdin cadrul /inisterului Internelor Ci Re@ormei Administrative Ci din instituţiile Ci structuriledin suordinea sau coordonarea acestuia0 personalul militar al Serviciului Român deIn@ormaţii0 al Serviciului de In@ormaţii E=terne0 al Serviciului de !elecomunicaţii Speciale0precum Ci alte cate;orii de personal cărora0 prin le;i or;anice0 li se interzice e=ercitareaacestui drept1.

De asemenea încetarea serviciilor pulice precum transporturile0 poCta0 ordineapulică0 sănătatea0 creează neaunsuri prea mari celorlalţi ast@el încât ;revele în acestedomenii de activitate sunt supuse unor re;imuri uridice speciale0 ast@el încât să seasi;ure serviciile esenţiale pentru societate.

entru a se evita e=ercitarea auzivă a acestui drept sBa prevăzut în alin. 2 al art.- din $onstituţie posiilitatea ca prin le;e să se poată aduce anumite limitări Cicondiţionări acestui drept0 cu privire mai ales la concilierea con@lictelor de muncă0declararea0 des@ăCurarea Ci încetarea ;revei0 etc. Reţinem aCadar că dreptul la ;revăeste un drept relativ0 Ci nu unul asolut.

 B- Dreptul de proprietate privatăDreptul de proprietate este un drept tradiţional0 recunoscut indivizilor încă din

cele mai vec<i timpuri. Acesta reprezintă dreptul unei persoane de a se :uura şidispune de un luru Cn mod eFlusiv şi a:solut; preum şi de a putea transmitealtuia dreptul său. %servăm aCadar că dreptul de proprietate con@eră titularului săuposesia0 @olosinţa Ci dispoziţia  +us possidendi 0  +us utendi 0  +us fruendi 0  +us a'utendi asupra unului proprietate privată.

Dreptul de proprietate privată este un dreptHB eFlusiv0 deoarece asi;ură monopolul titularului dreptului de proprietate asupra

unului său Ci în acelaCi timp e=clude terţii0 inclusiv autorităţile pulice0 de la e=ercitareaprero;ativelor proprietăţii.

B perpetuu0 în sensul că el durează atâta vreme câtă e=istă Ci unul care @aceoiectul dreptului.

oate @i titular  al acestui drept atât o persoană @izică0 cât Ci o persoană uridică0inclusiv statul0 caz în care unurile aparţinând proprietăţii private a statului sunt supuse

aceluiaCi re;im uridic ca unurile a@late în proprietatea oricărei alte persoane.$onstituţia revizuită a introdus o noua prevedere re@eritoare la titularii dreptului deproprietate0 dispoziţie care re@lectă noua condiţie a României de stat memru al "niuniiEuropene. Ast@el cetăţenii străini Ci apatrizi pot doândi drept de proprietate privatăasupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la "niune Ci dinalte tratate internaţionale la care România este parte0  pe 'az! de reciprocitate precumşi prin moştenire legal!.

$ât priveCte o:ietul dreptului de proprietate acesta se poate consta nu numai în unurile moile Ci imoile0 corporale0 ci Ci în cele necorporale0 cum ar @i dreptul deautor0 revete de invenţii sau mărci0 Ci acestea @iind în e;ală măsură proteate de stat.

Realizarea dreptului de proprietate presupune oli;aţia statului de a ;aranta Ci

apăra proprietatea oţinută pe căi licite. De alt@el se interzice con@iscarea averiidoândite licit0 a mai mult0 constituţia precizează următorul aspect Mcaracterul licit al

1 Art. 3 din #e;ea 13+N1,,,,

Page 60: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 60/139

doândirii se prezumă0 aCa încât sarcina proei caracterului ilicit al unei averi revinecelui care a@irmă un asemenea lucru. De asemenea unurile destinate0 @olosite saurezultate din in@racţiuni ori contravenţii pot @i con@iscate în condiţiile le;ii.

$onstituţia @arantea?ă  în art. -- dreptul de proprietate privată0 precum Cicreanţele asupra statului0 însă staileCte Ci anumite limite e=primând dreptul deproprietate ca pe un drept relativ. Ast@el e=istă anumite limite în e=ercitarea acestui

drept0 cum ar @iH naţionalizarea0 e=proprierea Ci @olosirea susolului unei proprietăţiimoiliare de către autorităţile pulice.&aţionali?area  reprezintă trecerea silită în proprietatea pulică a statului a

terenurilor Ci construcţiilor @ără plata unei despă;uiri ec<ivalente Ci pentru temeiuri demulte ori aritrare. $onstituţia interzice în art.0 -- alin. - alineat nou introdus doar naţionalizarea Ci orice alte măsuri de trecere silită în proprietatea pulică a unor unuripe aza apartenenţei sociale0 etnice0 reli;ioase0 politice sau de altă natură este aCadar o enumerare e=empli@icativă0 nu limitativă0 acestea putând constitui temeiuri aritrarepentru o ast@el de măsură. !reuie reţinut însă că te=tul constituţional nu e0clude cudes!vârşire naţionalizarea din rândul modalităţilor de trecere silită as proprietăţii private în proprietate pulică0 acesta putând @i uneori sin;ura modalitate de soluţionare a unor 

proleme interstatale0 în condiţii de reciprocitate.  (Fproprierea  reprezintă trecerea silită în proprietatea statului a terenurilor Ci

construcţiilor pentru cauze de utilitate pulică0 cu respectarea a două condiţiiHa să e=iste o cauză de utilitate pulică0 stailită con@orm le;ii plata unei prealaile Ci uste despă;uiri Q stailită de comun acord cu

proprietarul0 sau în caz de diver;enţă0 stailită în ustiţie.rin această dulă condiţionare se încearcă asi;urarea ec<ilirului ust între

interesul colectiv Ci cel individual0 ceea ce conduce la stailirea unei securităţi uridice.$<iar dacă e=proprierea reprezintă o atin;ere adusă e=ercitării dreptului de proprietate0ea rămâne sin;ura modalitate acceptată în ţările democratice de trans@er al proprietăţiiprin trans@ormarea dreptului de proprietate privată în proprietate pulică.

entru 9olosirea su:solului unei proprietăţi imo:iliare  de către autorităţilepulice pentru lucrări de interes ;eneral statul va acorda proprietarului despă;uiri0stailite de comun acord cu proprietarul sau0 în cazul lipsei acestuia0 în ustiţie0 pentrudaunele aduse solului0 plantaţiilor sau construcţiilor0 precum Ci pentru dauneleimputaile autorităţii0 con@orm alin. al art. --.

Dreptul de proprietate creează însă pentru titular Ci anumite oli;aţii0 prevăzutee=pres în alin. * al art. -- din $onstituţieHrespectarea sarcinilor privind protecţiamediului Ci asi;urarea unei vecinătăţi0 precum Ci la respectarea celorlalte sarcini care0potrivit le;ii sau oiceiului revin proprietarului.

5- Dreptul la moştenireDreptul la proprietate presupune în mod @iresc Ci dreptul de moCtenire. 6n art. -30$onstituţia se limitează la a statua că dreptul la moCtenire este ;arantat0 lăsândenumerarea re;ulilor Ci principiilor aplicaile în materia succesiunii în seama dreptuluicivil.

8- )i:ertatea eonomiă#iertatea economică este re;lementată ca drept @undamental în art. - din

$onstituţie0 articol nouBintrodus. % asemenea re;lementare este o necesitate întrBo ţarăcu economie de piaţă0 azată pe liera iniţiativă aCa cum este economia României. "nasemenea tip de economie atra;e după sine o serie de îndatoriri ale statului liertatea

comerţului0 protecţia concurenţei loiale0 crearea cadrului @avorail pentru valori@icarea

3:

Page 61: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 61/139

tuturor @actorilor de producţie0 ceea ce treuie să atra;ă0 corelativ0 re;lementarea unuidrept @undamental corespunzător 1.

E=presia de liertate economică îCi are sor;intea în lupta micii ur;<ezii pentrucâCti;area dreptului la lier sc<im pe plan economic Ci apoi în impunerea0 pe planpolitica principiului liertăţii20 astăzi sinta;ma re@erinduBse la dreptul persoanei la oativitate eonomiă Lativitate u sop lurativI; şi orelativ Cndatorirea statului

de aEl reunoaşte şi de a rea adrul le@al eFeritării sale- &u este vora de oriceacces al unei persoane @izice la o activitate economică0 ci unul lier0 neplani@icat0 azatpe liera iniţiativă Ci în condiţiile e=istenţei unei economii de piaţă.

 Acest nou drept este strâns le;at de alte drepturi @undamentale0 @ără de carere;lementarea sa nu ar avea nici un sens. Ast@el0 sBa arătat că liertatea economicăeste un corolar @iresc al dreptului de proprietate privată sau0 întrBo altă viziune premisăindezirailă a acestuia.

#iertatea economică se @undamentează pe o serie de premise @ără de care nupoate @i re;lementatăH

B e=istenţa unei economii de piaţăJB recunoaCterea lierei iniţiative de a întreprindeJ

B ;arantarea Ci ocrotirea proprietăţii puliceJB e=istenţa unui sistem @inanciar Ci a unui de control @inanciarJB respectarea principiului e;alităţiiJB necesitatea ca @iecare să aiă dreptul de a utiliza în mod le;al0 capacităţile Ci

unurile sale pentru o activitate de producţie sau orice altă activitate economicăJB interzicerea monopolului Ci a lierei concurenţe.#iertatea economică nu are un caracter asolut0 întrucât ea nu poate aduce

atin;ere valorilor supreme ocrotite de constituţie0 precumH securitatea naţională0si;uranţa pulică0 apărarea ordinii0 a sănătăţii Ci a moralei pulice0 protecţia drepturilor Ci liertăţilor cetăţenilor.

10- Dreptul la un nivel de trai deent Art. -* din $onstituţie consacra un drept @undamental cetăţenesc receptat mai

târziu în catalo;ul drepturilor Ci liertăţilor umane. rin conţinutul său0 dreptul la un nivelde trai decent0 include dreptul cet!ţeanului la condiţii rezona'ile de viata care s!,i asigure lui şi familiei un trai civilizat şi decent . El cuprinde dreptul la condiţii rezonailede e=istenta Ci la ameliorarea lor continuaJ dreptul la <rana0 îmrăcăminte Ci locuinţăsatis@ăcătoare.

Desi;ur0 traiul decent se realizează în principal prin munca proprie Ci a @amiliei0dar statul treuie să contriuie decisiv la ameliorarea condiţiilor de viaţă pentru a serealiza standardele civilizaţiei. De aceea $onstituţia o:li@ă statul la luarea masurilor de

dezvoltare economica Ci de protecţie sociala corespunzătoare-

. Asi;urarea unui nivel de trai satis@ăcător0 mai ales în condiţiile unei economiiconvulsive Ci tranzitorii0 este o aspiraţie0 realizaila pro;resiv0 prin masuri de dezvoltareeconomica Ci de protecţie sociala0 iar dreptul la un nivel de Mtrai decent este un drept@undamental0 nu o simpla prolema de politica economica Ci socială.

% discuţie aparte treuie @ăcută în le;ătură cu depenalizarea @aptelor deva;aonda Ci cerCetorie0 ceea ce se încadrează întrBo lar;ă tendinţă europeană.In@racţiunea de va;aonda a @ost prevăzută până în 2::3 în art. 2* $.pen. H LFapta

1 Geor@e %+&#U; Geor@e G)<4+&0 %p. cit.0 pp -B32 >te9an ()(/%&0 @urgEezia român!. $riginea şi rolul ei istoric 0 Ed. $ultura &aţională0 ucureCti0 1,20pp.,B3:  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U   $p.cit .0 p. ,3-  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U   $p.cit .0 pp. ,*B,+

31

Page 62: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 62/139

persoanei care nu are locuinţă statornică Ci nici miloace de trai Ci care0 deCi areapaitatea de a muni0 nu e=ercita în mod oiCnuit o ocupaţie sau pro@esie0 ori nuprestează nici o alta munca pentru întreţinerea sa0 se pedepseCte cu înc<isoare de la oluna la ani. SBa pus întrearea daca persoana care săvârCeCte in@racţiunea deva;aonda poate @i pedepsita în condiţiile în care nuBCi poate asi;ura cele necesaretraiului0 pentru a avea si;uranţa zilei de mâine0 având în vedere ca societatea nuBi

poate asi;ura unei asemenea persoane nici măcar o locuinţă socială. Răspunsul laaceasta întreare a @ost c<iar acţiunea de a scoate din s@era răspunderii penalava;aondaul Ci cerCetoria.

Dreptul la un nivel de trai decent este în strânsă le;ătură cu dreptul la securitatesociala0 dea prezentat0 aCa cum este el prevăzut în art. -1 relativ la dreptul la muncă Ciprotecţia socială a muncii. Dreptul la securitate socială poate @i e=aminat din douaperspectiveHE strito senso0 acest drept înseamnă securitatea muncii Ci a muncitorului0 iar înanumite condiţii c<iar a @amiliei luiJ de e=emplu0 implicarea societăţii în determinareacondiţiilor de munca0 de an;aare Ci salarizare0 asi;urarea pentru incapacitate demunca din diverse motive ătrâneţe0 invaliditate0 etc..

E lato senso0 consta în asi;urarea satis@acerii treuinţelor ireductiile0 a unor condiţiiminime de aza0 pentru e=istenta @iecărui individ0 adiă asi@urarea unui nivel de traideent.

Statul de drept treuie să @ie însă un stat a asistentei sociale minimale prinactivarea societăţii civile Ci a comunităţilor locale în rezolvarea acestor cazuri0 care înmod evident0 aCa cum sBa constatat de alt@el nu pot @i rezolvate prin represiune penala1.

$omple=itatea acestui drept0 di@icultăţile pe care statul le întâmpină0 @ac ca e@ortulacestuia să nu @ie su@icient0ceea ce implica o ooperare internaţională0 în scopulpunerii @iinţelor umane la adăpost de @oame Ci de mizerie0 îmunătăţirii metodelor deproducţie0de conservare Ci de distriuire a produselor alimentare prin deplina utilizare acunoCtinţelor te<nice Ci Ctiinţi@ice0 prin di@uzarea principiilor de educaţie în ce priveCtealimentaţia Ci prin dezvoltarea sau re@orma re;imurilor a;rare0 în aCa @el încât să seasi;ure cat mai ine punerea în valoare Ci utilizarea resurselor naturale0 Ci în scopulasi;urării unei repartiţii ec<itaile a resurselor alimentare mondiale în raport cu nevoile2.

 Art. -* alin. 2 din $onstituţie nominalizează anumite domenii intim legate deasigurarea nivelului de trai decent  în care cetăţenii au anumite drepturi0 precumHdreptul la pensie la concediu de maternitate pl!titla asistenta medicala n unit!ţilesanitare de statla a+utor de şoma+şi la alte forme de asigur!ri sociale  pulice sauprivate0 prevăzute de le;e.

11- Dreptul la ăsătorie

Dreptul de a se căsători Ci de a întemeia o @amilie este di@erit Ci distinct de dreptulla respectul vieţii private Ci de @amilie Ci determină cate;orii distincte de oli;aţii alestatului. Desi;ur sunt drepturi corespondente care se presupun reciproc Ci împreunăcontriuie la întemeierea @amiliei Ci păstrarea ei ca Ci entitate uridică.

$ăsătoria este de@inită ca o modalitate de do:ândire a unui statut uridi prin9ormarea unei asoiaţii Lle@ăturiI @eneratoare de solidaritate uridiă Cntre un:ăr:at şi o 9emeie. $rearea unei ast@el de asociaţii este posiilă c<iar Ci atunci cândcoaitarea nu este posiilă0 aceasta @iind o alternativă practică întâlnită în cazuldeţinuţilor de e=emplu.

 Depenalizare realizată prin #e;ea nr. 2*+ din - iulie 2::3 pentru modi@icarea Ci completarea $oduluipenal0 precum Ci pentru modi@icarea Ci completarea altor le;i pulicată în /. %@. nr. 3:1 din 12 iulie 2::31 Ast@el0 masurile de corecţie penala sau administrativa au @ost înlocuite cu masuri de asistenta sociala0 incare ar treui sa @ie implicat nu numai statul0 ci si societatea civilă.2 Acestea sunt dispoziţii care se re;ăsesc în actul internaţional relativ la drepturile economice0sociale siculturale.

32

Page 63: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 63/139

 Art. -+ din $onstituţie ;arantează ăsătoria li:er onsimţită0 în condiţii dee;alitate între soţi0 ceea ce reprezintă de @apt o recon@irmare Ci la nivelul @amiliei aprincipiului constituţional studiat la începutul acestui capitol privind e;alitatea în drepturia cetăţenilor @ără deoseire de se=.

Se consacră dreptul0 dar Ci oli;aţia constituţională a părinţilor de a asi;uracreCterea0 educaţia Ci instruirea copiilor0 @ără a se preciza e=pres că nu treuie să e=iste

o distincţie în le;ătură cu naCterea acestei oli;aţii după cum copii rezultă din căsătoriesau din a@ara ei. Aceasta este însă o interpretare @irească0 dat @iind alineatul alaceluiaCi art. -+ care staileCte Mcopiii din a@ara căsătoriei sunt e;ali în @aţa le;ii cu ceidin căsătorie.

rocedura privind înc<eierea0 des@acerea Ci declararea nulităţii este prevăzută înle;e10 nee=istând decât o re;ulă cu caracter constituţional în acest sens0 în celelalteprivinţe @ăcânduBse doar trimiteri la le;e. Re;ula prevăzută în $onstituţie constă înstailirea unei succesiuni n cele'rarea c!s!toriei civile şi a c!s!toriei religioase0 aCa încât autorităţile reli;ioase vor @i oli;ate să constate dacă cei care solicită căsătoriareli;ioasă au realizat mai întâi căsătoria civilă.

"n aspect distinct al sustanţei dreptului de a se căsători se pune în cazurile de

 înc<eiere a căsătoriei între persoane de acelaCi se= Ci în cazul transse=ualilor0neacceptate încă în România0 însă neinterzise prin @ormularea dispoziţiilor constituţionale. ACadar o viitoare sc<imare a prevederilor $odului @amiliei care@oloseCte e=pres noţiunile de Mărat Ci M@emeie0 în sensul eliminării acestor limitări cuprivire la cei doi soţi nu ar necesita o revizuire a $onstituţiei0 mai mult ar @i înconcordanţă cu urisprudenţa $urţii Europene a Drepturilor %mului care sBa pronunţat în numeroase cauze în sensul acceptării căsătoriilor între persoane de acelaCi sens.$urtea a arătat de e=emplu că nu constituţie o oiecţie relevantă imposiilitatea deprocreare în cazul în care căsătoria se înc<eie între persoane de acelaCi se=0 deoareceinaptitudinea @izică de procreare are @ie caracter asolut în cazul transse=ualilor0 @iecaracter personal0 suiectiv în cazul persoanelor de acelaCi se= Ci ea se poate întâlnic<iar în cazul @amiliilor @ormate dintrBun ărat Ci o @emeie2.

a- Dreptul opiilor şi tinerilor la proteţie şi asistenţă Articolul -,0 relativ la protecţia copiilor Ci a tinerilor este de @apt un drept de

sinte?ă0 întrucât o serie de alte drepturi prevăzute în !itlul II din $onstituţie se re@eră ladrepturi care aparţin în principal0 sau în e=clusivitate copiilor Ci tinerilor0 cum ar @iHdreptul la învăţătură0 dreptul la muncă0 dreptul la întemeierea unei @amilii.

 Acest articol este e=presia ideii că tinerii reprezintă marele potenţial uman0continuitatea Ci viitorul societăţii umane. Din aceste considerente Ci pentrusalv;ardarea acestui inestimail potenţial0 copii Ci tinerii au dreptul la o protecţia aparte

din partea statului0 care este ast@el oli;at să le asi;ure condiţiile necesare dezvoltăriiarmonioase a aptitudinilor lor @izice Ci intelectuale./itularii acestui drept sunt aCadar copiii Ci tinerii0 însă constituţia nu precizează

limitele e=acte ale vârstei până la care ene@iciarii acestui drept se pot ucura de acestre;im special de protecţie Ci asistenţă. Aceste limitări0 necesare mai ales pentru a puteaidenti@ica în mod precis cate;oria tinerilor sunt prevăzute în le;ile adoptate în aplicareaacestui articol din $onstituţie- de oicei de ani. E=istă însă Ci o serie de dispoziţii

1 #e;ea nr. - din 1,B $odul @amiliei repulicată în uletinul %@icial nr. 1 din 1+ aprilie 1,3 modi@icatăCi completată0 ultima modi@icare realizânduBse prin #e;ea nr. 2++ din 2, octomrie 2::*0 pulicată în /.%@. nr. *-, din noiemrie 2::*2 Arrets et decisions0 Serie A0 nr. 1:3. $auza Rees vs. Re;atul "nit  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U   $p.cit .0 p. 1:1-J #e;ea &r. 3-3 din * decemrie 2::2 privind spriinul acordat de stat tinerilor din mediul rural0pulicată în /. %@. nr. ,:1 din 12 decemrie 2::2 J #e;ea nr. 1 din , ianuarie 2:: privind spriinul

3

Page 64: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 64/139

constituţionale care stailesc anumite limite de vârstă0 cum ar @i alin. - al aceluiaCi art.-, care staileCte interdicţia an;aării ca salariaţi a tinerilor su vârsta de 1 ani.

 Articolul -, staileCte de asemenea că statul acordă alocaţii pentru copii Ciautoare pentru în;riirea copilului olnav ori cu <andicap. $aracterul desc<is alprevederilor constituţionale spre dinamica vieţii Ci e=i;enţelor acesteia0 dar Ci alposiilităţilor0 mai ales materiale ale statului0 este e=primat prin posiilitatea acordată

le;ii de a staili Ci alte @orme de protecţie socială.1

/ai mult0 te=tul constituţional interzice e=ploatarea minorilor0 @olosirea lor înactivităţi care leBar dăuna sănătăţii0 moralităţii sau care leBar pune în primedie viaţa oridezvoltarea normală. 6n @ine0 treuie oservat că se pune în sarcina statului oli;aţia dea contriui la asi;urarea condiţiilor pentru participarea lieră a tinerilor la viaţa politică0socială0 economică0 culturală Ci sportivă a ţării.

13- Dreptul persoanelor u andiap la proteţie speialaRevizuirea $onstituţiei din 2:: a introdus o formulare diferit!  atât la nivelul

titlului mar;inal al articolului0 cât Ci în cuprinsul său0 peroanele anterior denumiteM<andicapate @iind acum desemnate drept Mpersoane cu <andicap0 întrBo terminolo;ie

con@ormă cu ultimele evoluţii ale e=primării uridice la nivel internaţional.e @ond modi9iările esenţiale aduse acestui drept suntH1. se rede@ineCte politica naţională în acest domeniu prin structurarea ei de acum

 înainte pe principiul egalit!ţii de şanse0 principiu anterior prezentat în curs.2. instituirea unei oli;aţii pentru stat de a asi;ura prin promovarea unei le;islaţii

corespunzătoare Ci prin măsuri concrete de implementare a acestei le;islaţii0 nu doar condiţiile necesare pentru prevenirea Ci tratarea oricăror @orme de <andicap0 ci Ci opolitică coerentă de inserţie soială a acestor persoane2.

 6n acest sens a @ost creată  Autoritatea aţional! pentru (ersoanele cu BandicapA&T0 or;an de specialitate al administraţiei pulice centrale0 cu personalitate uridică0 în suordinea /inisterului /uncii0 Familie Ci E;alităţii de (anse. Autoritateacoordonează la nivel central activităţile de protecţie Ci promovare a drepturilor persoanelor cu <andicap0 elaorează politicile0 strate;iile Ci standardele în domeniulpromovării drepturilor persoanelor cu <andicap0 asi;ură urmărirea aplicăriire;lementărilor din domeniul propriu Ci controlul activităţilor de protecţie specială apersoanelor cu <andicap. 

2-3-3- Drepturile şi li:ertăţile soialEpolitie

1- )i:ertatea onştiinţei&oţiunile de M;ândire0 MconCtiinţă Ci M credinţe reli;ioase care apar în

prevederile articolului 2, din $onstituţie intitulat M#iertatea de conCtiinţă suliniazăacordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală modi@icată Ci completată0 ultimamodi@icare @ăcânduBse prin #e;ea nr. 2,N2::* pulicată în /. %@. nr. *3: din , noiemrie 2::*1 Spre e=emplu0 #e;ea nr. 13N, ianuarie 2:: pentru aproarea %"4 &R. ,3N2::2 privind acordarea deproduse lactate Ci de pani@icaţie pentru elevii din clasele I B I9 din învăţământul de stat0 pulicată în /. %@.nr. + din 2 ianuarie 2::0 %rdonanţa de ur;enţă nr. 23 din , iunie 1,,* repulicată privind protecţiacopilului a@lat în di@icultate pulicată în /. %@.0 nr. 2*3 din 2- iulie 1,,+2  #e;islaţia relevantă în domeniu este alcătuită din #e;ea nr. --+ din 3 decemrie 2::3 privindprotecţia Ci promovarea drepturilor persoanelor cu <andicap pulicată în /. %@. nr. 1::3 din 1+ decemrie2::3 modi@icată ultima dată prin #e;ea nr. 2* din 1: octomrie 2::* privind aproarea %"4 nr..1-N2::* pentru modi@icarea Ci completarea #e;ii nr. --+N2::30 pulicată în /. %@. nr. *:: din 1*octomrie 2::*. E=istă în acest sens un $lan de aţiune privind implementarea Strate;iei naţionale pentru protecţia0inte;rarea Ci incluziunea socială a persoanelor cu <andicap în perioada 2::3B2:10 G(anse e;ale pentrupersoanele cu <andicap B către o societate @ără discriminăriG0 adoptat prin Totărârea nr. 11* din2,N:,N2::; ulicată in /. %@. nr. ,1, din 1-N1:N2::

3-

Page 65: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 65/139

conţinutul Ci lar;ul înţeles atriuit liertăţii de ;ândire în ;eneral. $onţinutul comple= alacestui drept este re@lectat Ci de prevederile $onstituţiei care se re@eră practic la treiaspecteH

1. consacrarea Ci ;arantarea liertăţii de conCtiinţă02. dreptul la educaţia reli;ioasă. re;imul uridic al cultelor.

1-  ACadar0 întrBo accepţiune lar;ă Mli:ertatea onştiinţei”  este  posi'ilitateaindividului de a avea şi de a e0prima pu'lic o concepţie a sa despre lume viaţ!societate de a mp!rt!şi sau nu o credinţ! religioas! de a aparţine sau nu unui cult religios de a ndeplini sau nu ritualul cerut de acea credinţ!.

"n loc aparte în conţinutul acestei liertăţi îl ocupă li:ertatea reli@ioasă înscrisă în catalo;ul drepturilor omului după îndelun;ate secole de zucium presărate cuintoleranţă Ci ru;uri0 cu e=comunicări Ci preudecăţi.1 Suliniem că deCi sBa susţinut căliertatea reli;ioasă include liertatea conCtiinţei sau că cele două sunt liertăţi distincte0teoria lar; acceptată astăzi este ca liertatea conCtiinţei are o s@eră mai lar;ăcuprinzând Ci liertatea reli;ioasă.2

#iertatea conCtiinţei este o liertate esenţială0 ea comandă e=istenţa altor 

liertăţi0 cum ar @i liertatea cuvântului0 liertate a presei0 liertatea asocierii0 pentru că0 în @ond aceste liertăţi nu sunt decât miloace de e=primare a ;ândurilor0 reli;iei0opiniilor.

$onCtiinţa omului nu poate @i Ci nu treuie direcţionată prin miloaceadministrative0 ci ea treuie să @ie rezultatul liertăţii acestuia de a ;ândi Ci aBCie=terioriza ;ândurile sale. %rice constrân;ere reprezintă o încălcare a acestui dreptnatural Ci imprescriptiil. 6n consecinţă art. 2, alin. 1 staileCte că nimeni nu poate @iconstrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă reli;ioasă0 contrare convin;erilor sale. De asemenea statul ;arantează liertatea conCtiinţei atâta timp cât aceasta semani@estă în spirit de toleranţă Ci de respect reciproc.

2. Acest drept presupune ale@erea eduaţiei opiilor minori sau a elor a9laţi Cn ustodie0 de către părinţi sau persoanele responsaile cărora le revine răspunderea0 în con@ormitate cu convin;erile persoanelor maore. Această prevedere a alin. 3 a art.2, nu este discordantă cu dreptul @iecăruia de aBCi ale;e potrivit propriei convin;ericredinţa reli;ioasă0 deoarece treuie luate în considerare mai multe aspecte cum ar @iHcontinuitatea spirituală în cadrul @amiliei0 creCterea Ci educarea copiilor în spiritul ideilor Ci concepţiilor părinţilor0 @iliaţia @iind prin ea însăCi o relaţie spirituală0 părinţii purtândrăspunderea morală0 socială Ci deseori uridică pentru @aptele Ci actele copiilor lor minori.

. % serie de prevederi se re@eră la ultele reli@ioase. !ermenul de cultcunoaCte două accepţiuniH @ie o asociaţie0 o or;anizaţie reli;ioasă0 @ie ritualul practicat.

%r;anizarea cultelor reli;ioase este lieră0 ea realizânduBse prin statutele proprii0elaorate în condiţiile le;ii. 6n ceea ce priveCte raporturile dintre stat Ci culte $onstituţia consacră separarea

statului de 'iseric!0 ;arantând autonomia cultelor reli;ioase. Se creează în acelaCi timppentru stat oli;aţia de spriinire a cultelor0 inclusiv prin înlesnirea asistenţei reli;ioase înarmată0 în spitale0 în penitenciare0 în azile Ci or@elinate0 statul @iind oli;at aCadar săaiă un comportament pozitiv activ.

Sin;ura limită  pe care o @i=ează $onstituţia cu privire la modalităţile dee=ercitare a conCtiinţei reli;ioase o constituie atele sau aţiunile de Cnvră:irereli@ioasă0 pentru a realiza liniCtea Ci pacea între cultele reli;ioase.1*iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U $p. cit .0p. *2 Idem #e;ea nr. -+, din 2+ decemrie 2::3 privind liertatea reli;ioasă Ci re;imul ;eneral al cultelor0 pulicată în /. %@. nr. 11 din + ianuarie 2::*

3

Page 66: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 66/139

2- )i:ertatea de eFprimare1

4ândurile0 credinţele reli;ioase0 creaţiile spirituale de orice @el intra în circuitul uridic numai daca sunt e=teriorizate0 comunicate0 e=primate0 alt@el rămân în universulspiritual interior al omului0 neputând @i cunoscute de ceilalţi.2 

De@inim aCadar liertatea de e=primare ca @iind posiilitatea omului de aBCi

e=prima prin viu ;rai0 prin scris0 prin ima;ini0 prin sunete sau prin alte miloace decomunicare în pulic ;ândurile opiniile0 credinţele reli;ioase Ci creaţiile spirituale deorice @el. rin @ormularea Mreaţii de orie 9el”  te=tul constituţional reuCeCte să @iecuprinzător0 întrucât o nominalizare a tuturor creaţiilor spirituale pe care @antezia Cimintea iscoditoare a omului le poate ima;ina Ci realiza sunt nemăsuraile Cinepreviziile. De asemenea miloaele de eFprimare  sunt e=trem de variate0enumerarea din $onstituţie ne@iind una limitativa0 ci doar e=empli@icativaH viu ;rai0 scris0ima;ini0 sunete0 alte miloace de comunicare în pulic.

Suliniem @aptul ca pentru a ne a@la pe tărâmul liertăţii de e=primare ca drept@undamental treuie ca Me=primarea să se realizeze Cn pu:li-

#iertatea de e=primare este strâns le;ata de liertatea conCtiinţei0 situânduBse

 în succesiunea0 în continuarea @ireasca a liertăţii de conCtiinţa0 @iind un corolar alacesteia. /ai mult liertatea de e=primare presupune Ci e=istenta concomitenta a altor doua drepturi @undamentale dreptul la in@ormaţie Ci învăţătura. Fără o in@ormaţie actuala0comple=a0 la care individul să aiă acces atât prin miloace moderne0 cat Ci prinparticiparea directa Ci ;arantat la procesul educaţional or;anizat de stat0 liertatea dee=primare Ci liertatea conCtiinţei ar @i ;olite de conţinut Ci sens.

9om analiza în continuare următoarele aspecte @undamentale ale liertăţii dee=primareH

1. principiul interzicerii cenzurii2. limitările aduse liertăţii de e=primare. răspunderea uridica pentru depăCirea limitelor impuse liertăţii de e=primare.1. E=primarea liera presupune asenta cenzurii0 liertatea de a în@iinţa

pulicaţii0 interzicerea suprimării pulicaţiilor0 dar nu e=clude spre e=emplu re;imulautorizărilor cu privire la timpul de emisie. revederea constituţionala prin care seinter?ie en?ura de orice @el este o prevedere decisiva pentru liertatea de e=primare.De asemenea suprimarea unei pulicaţii ca sancţiune este considerata o sancţiunee=a;erata ce vine în con@lict cu ideea de respect a liertăţilor umane. Suliniem însă casuspendarea unei pulicaţii nu este interzisă prin $onstituţie ceea ce lasă la latitudineale;iuitorului aceasta decizie0 care în momentul adoptării unei viitoare le;i a presei înRomânia pana în acest moment nee=istând una0 să prevadă sau nu printre sancţiuniCi pe aceea de suspendare a unei pulicaţii.

 % alta prevedere e=trem de interesanta este cea re@eritoare la posiilitatea0 caprin le;e să se @acă pulica sursa @inanţării miloacelor de comunicare0 ;aranţie practica acestei liertăţi0 dar Ci a responsailităţii în domeniu.

Facem precizarea ca e=ista o distincţie între Mresponsailitate Ci MrăspundereHrăspunderea intervine atunci când încetează responsailitatea0 adică M pe tărâmul răului în@ăptuit.. Alt@el spus câta vreme un suiect de drept are o conduita con@ormasistemului de valori al societăţii el este responsail. $ând suiectul de drept deviază dela sistemul de valori instituit de societate el devine răspunzător.

1 #iertatea de e=primare mai este cunoscută si su denumirile di@eritelor aspecte ale sale0 liertateacuvântului sau liertatea presei. *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U;(lena 'imina /<&<'('#U $p. cit  p. 312  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U   $p.cit .0 p. 3: Doina *%#U0 $p. cit .0 p. 1:+

33

Page 67: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 67/139

2- #iertatea de e=primare are un caracter autonom care se datorează @aptului caaceasta liertate individuala este o valoare nesuordonata interesului ;eneral sauvalorilor determinate de stat la un moment dat. Asenta caracterului autonom ar duce lane;area pluralismului Ci ar crea posiilitatea in;erinţei statului în actul de creaţie0in@ormare Ci e=primare al individului. $aracterul autonom al liertăţii de e=primare nue=clude însă limitarea e=erciţiului acestui drept0 în condiţii e=pres Ci concret prevăzute

de le;e. #iertatea de e=primare0 ne@iind asolută0 aCa cum este liertatea ;ândirii0comportă o serie de 9ormalităţi; ondiţii; restriţii sau sanţiuni0 în aplicarea acesteiliertăţi @iind necesară o mare prudenţă.

 Art. : alin. * din $onstituţia României staileCte ca sunt interzise acelee=primări care urmărescH de@ăimarea tarii Ci a naţiunii0 îndemnul la răzoi de a;resiune0la ura naţionala0 rasiala0 de clasă sau reli;ioasă0 incitarea la discriminare0 la separatismteritorial sau la violenta pulica0 precum Ci mani@estările oscene0 contrare unelor moravuri. Aceste restricţii nu @ac decât să ocrotească la nivel constituţional anumitevalori @undamentale constitutive pentru statul român0 valori de ;rup0 ale statului în sine0dar Ci valori individuale umane0 statale0 pulice. 6n acest sens treuie să e=iste undialo; între stat Ci indivizi0 o interacţiune pentru a nu se naCte un dezec<iliru între

aceste doua suiecte0 deoarece în caz contrar însuCi individul nu va avea protecţiaasi;urată din partea unui or;anism statal.

!otuCi nu putem omite @aptul ca0 în art. : alin. * la care am @ăcut re@erire e=istătrei restricţii în plus @aţă de ceea ce prevede actul Internaţional cu privire la Drepturilecivile Ci politice0 tratat ale cărui prevederi sunt0 în virtutea articolelor 11 Ci 2: din$onstituţie aplicaile în România1. $ele trei limitări suntH de@ăimarea ţării Ci a naţiunii0 îndemnul la ura de clasă Ci îndemnul la separatism teritorial. $are este semni@icaţiaacestor prevederi suplimentare din $onstituţie Să analizam distinct cele trei limitări0recur;ând la interpretarea per a contrario. Admiţând aCadar posiilitatea de a recur;e laincitare la se;re;aţie rasială se loveCte dea o anumită cate;orie de indivizi0 violânduBsedreptul acestora la e;alitate Ci nediscriminare. /ai mult daca admitem incitarea laseparatism teritorial se a@ectează elementul @undamental al statului or;anizat politic0 alcărui nucleu de @orţă este structura teritorială. Restricţia liertăţii de e=primare cu privirela interzicerea de@ăimării tarii Ci a naţiunii aduce cu sine însă următoarea prolemaH nucumva sBar putea interpreta de către udecător ca @iind de@ăimare a tarii Ci a naţiunii însensul constituţional o opinie critica la adresa autorităţilor0 care0 pe acesta cale ar @icon@undate cu tara Ci cu naţiunea Rămâne deci c<estiunea posiilei interpretări0 aposiilei con@undări0 la nivel de le;e sau pe cale de decizie udecătoreasca2.

$oncluzionam însă ca treuie realizat un permanent ec<iliru între liertatea dee=primare Ci dreptul de a nu @i răspândite idei rasiste în dispreţul drepturilor celuilalt. Ast@el de idei sunt0 de alt@el0 de natură să perture ordinea socială0 având în vedere că

toleranţa0 în special cea rasială constituie o caracteristică esenţială a societăţiidemocratice.

3-  E=cesele care apar în cazul e=ercitării liertăţii de e=primare atra;răspunderea milocului de comunicare în pulic indi@erent de @aptul ca actul neusti@icat

1 /asă rotundă la $D%0 #iertatea de e=presie0 versus art. : para;ra@ul * din $onstituţia României0Revista Drepturile %mului0 nr. 1N1,,0 pp. -B *12  In acelaCi timp se pune prolema daca ;estul arderii unui stea; in piaţa pulica este un act dede@ăimare interzis prin $onstituţie sau nu este un asemenea act. Daca ne poziţionam pe prima ipotezaatunci vom pedepsi individul care @ace aceasta acţiune. $e se întâmpla insa in situaţia ion care e=istamani@estaţii cu zeci sau sute de mii de indivizi in care au loc asemenea acte0 de ardere a drapelului 9or @i pedepsiţi cu toţii Ar @i imposiil cu si;uranţa ca mecanismul coercitiv statului sa @uncţioneze pentru toţimani@estanţii respectivi. entru detalii asupra acestei proleme a se vedea /asă rotundă la $D%0#iertatea de e=presie0 versus art. : para;ra@ul * din $onstituţia României0 Revista Drepturile %mului0nr. 1N1,,0 pp. -B *1  %rina *"%+&U )</('#U0 9n ecEili'ru insta'il? li'ertatea de e0primare şi interdicţia discrimin!rii rasiale0 Revista de drept pulic0 p. -3

3*

Page 68: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 68/139

Ci ile;al se îndreaptă împotriva individului0 persoanelor uridice sau intereselor superioare ale statului.

 Alin. + staileCte e=plicit doua @orme ale răspunderii pentru auzul în e=ercitareaacestui dreptH răspunderea ivilă  Ci răspunderea penală. $at priveCte răspundereacivila te=tul constituţional staileCte ca ea revine editorului sau realizatorului0 autorului0or;anizatorului mani@estării artistice0 proprietarului milocului de multiplicare0 al postului

de radio Ci de televiziune0 în condiţiile le;ii. $at priveCte răspunderea pentru delictele depresă Q răspunderea penala ea este cea stailita de le;e. 6n cazul miloacelor de in@ormare0 respectarea adevărului în privinţa @aptelor Ci

onestitatea în opinii Ci comentarii devin esenţiale pentru îndeplinirea responsailă arolului lor în societate0 având în vedere e=traordinara capacitate de in@luenţare de caredispun.

% menţiune aparte treuie @ăcuta cu privire la evoluţia re;imului uridic al insulteiCi calomniei0 ca delicte de presă în perioada postrevoluţionara.

ana în vara lui 2::3 cele doua acţiuni erau cali@icate ca in@racţiuni0 @iind aCadar prevăzute de $odul penal.

rin le;ea nr. 2*+N2::3 care amenda $odul enal sBau eliminat articolele

re@eritoare la insulta0 calomnie0 proa verităţii Ci de@ăimarea tarii sau a naţiunii0scoaterea de su incidenţa $odului enal a celor două delicte de opinie a @ostconsiderată0 la vremea respectiva0 un ;est european1.

 6n ianuarie 2::* însă $urtea $onstituţională a decis drept neconstituţionalădezincriminarea in@racţiunilor de insultă Ci calomnie20 ce erau prevăzute în art.2:B2:3$od penal. ?udecătorii $urţii consideră că dezincriminarea este de principiuinacceptailă0 ar;umentând că demnitatea umană este o valoare @undamentală însocietatea românească0 recunoscută ca atare de $onstituţie B Ci0 pe cale de consecinţă0statul treuie să acorde o protecţie solidă Ci e@icace acestei valori. $urtea mai adau;ăcă protecţia în cadrul dreptului civil este insu@icientă0 pentru că Ldezonoarea este prinnatura ei iremediailă0 iar demnitatea umană nu poate @i evaluată în ani. $urteainvocă Ci un aCa numit Lvid le;islativ creat după dezincriminarea insultei Ci calomniei0pornind de la para;ra@ul + al alin. : al $onstituţiei con@orm căruia LDelictele de presăse stailesc prin le;e. % ast@el de le;e nu e=istă0 spune $urtea0 în a@ara $odului enal0aCadar insulta Ci calomnia treuie să @ie menţinute ca Ci in@racţiuni.

(i totuCi decizia rămâne una controversata0 societatea civila mani@estânduBseve<ement împotriva la momentul adoptării ei. &u se poate însă @ace astracţie dee@ectele deciziilor $urţii constituţionale0 prevăzute în $onstituţie0 în sensul în caredeciziile sunt oli;atorii Ci ;eneral aplicaile

3- Dreptul la in9ormaţie

Dezvoltarea materiala Ci spirituala a omului0 e=ercitarea liertăţilor prevăzute prin$onstituţie Ci mai ales a acelora prin care se e=primă ;ândurile0 opiniile0 credinţelereli;ioase Ci creaţiile de orice @el0 implica Ci posiilitatea de a putea recepţiona date Ci

1 resiunea aCteptatei aderări la "niunea Europeană sBa @ăcut simţită B Ci CiBa îndeplinit noilul e@ect. Acum0 ca proaspeţi memri "E0 ne putem permite să ne dăm @râu lier pornirilor noastre ustiţiare. $apolitică ;enerală0 "E nu poate cere unui stat memru mai mult decât cere altuia. Ast@el0 standardele celemai oase din oricare stat memru devin un @el de Lnumitor comun la nivel comunitarH standardeleminimale cele oli;atorii0 adică. $ei care susţin incriminarea insultei si calomniei îsi ar;umenteazăpoziţia pe ideea ca si alte state democratice precum Franţa Ji Italia stailesc acelaCi re;im uridic pentruinsulta si calomnie. Adevărat0 insa0 Franţa o @ace printrBo le;e datând din 1++1 si pierde0 la @el si Italia Qca si noi de alt@el B procese pe aceasta temă0 în @aţa $urţii Europene a Drepturilor %mului.2 Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007 referitare la e!cep"ia de necn#titu"inalitate a di#pzi"iilr art.$ pct. %6 din

Legea nr. 278/2006 pentru &dificarea 'i c&pletarea (dului penal) precu& 'i pentru &dificarea 'i c&pletareaaltr legi) publicată în M. Of. nr.104 din 12.02.2007.  entru un punct de vedere contrar incriminării insultei si calomniei a se vedea "enate P(6("0Fi'ertatea de e0primare ca infracţiune0 Revista Drepturile omului0 nr. 2N2::0 pp. +B1*

3+

Page 69: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 69/139

in@ormaţii privind viata sociala0 economica0 Ctiinţi@ică Ci culturala1. Ast@el orice persoanaare dreptul de a solicita0 primi Ci comunica in@ormaţii Ci idei de orice @el0 @ără a se tineseama de @rontiere0 prin orice miloc de comunicare oral0 scris0 tipărit0 su @orma dearta0 etc.2 

Dreptul la in@ormaţie are ca scop crearea condiţiilor necesare pentru asi;urareaaccesului la documente o@iciale0 in@ormaţii interne Ci internaţionale actuale0 asi;urarea

cunoaCterii mai multor puncte de vedere contrare0 opinii diver;ente. 4arantarea decătre stat0 prin asumarea oli;aţiei de a nu în;rădi accesul la in@ormaţie asi;ură pe de oparte participarea individului la conducerea societăţii în cunoCtinţă de cauza 0 iar pe dealta parte este esenţial pentru monitorizarea activităţilor des@ăCurate de autorităţi.

 6n acest sens art. 1 din $onstituţie Q MDreptul la in@ormaţie este cel care dae=presie uridică acestui drept comple= Ci dinamic0 având următoarele dimensiuniprinipaleH

1- accesul li'er la sursele de informare n general 0 e=primarea alin. 1 al art. 1@iind Morice in@ormaţie de interes pulic0 înţele;ând aici in@ormaţii de natura Ctiinţi@ică Cite<nică0 culturala0 sportivă0 etc.0 inclusiv posiilitatea persoanei de a recepţiona direct Ci în mod normal emisiunile de radio Ci televiziuneJ

2- dreptul persoanei de a @i in@ormata prompt0 corect Ci clar cu privire la masurile preconizate şi mai ales luate de c!tre autorit!ţile pu'lice > tre'urile pu'lice

3- dreptul persoanei de a @i in@ormata asupra pro'lemelor de interes personal -.Suliniem @aptul ca asi;urând dreptul la in@ormaţie0 $onstituţia staileCte Ci

o:li@aţii orelative doar în sarcina autorităţilor pulice0 cum ar @iH in@ormarea corecta acetăţenilor asupra prolemelor pulice Ci personaleJ asi;urarea prin serviciile pulice adreptului de antenă. %li;aţia statului de a @acilita accesul la in@ormaţii nu se suprapunecu oli;aţia uridica a autorităţilor pulice de a comunica in@ormaţii de naturacon@idenţială0 cu caracter udiciar sau care aduc atin;ere securităţii statului.

$ât priveCte alin. - Ci ale art. 1 care @ac re@erire la miloaele de in9ormare Cnmasă0 indiferent ca sunt pu'lice sau private0 dat @iind rolul important al acestora înrealizarea dreptului la in@ormaţie0 $onstituţia staileCte o oli;aţie comuna pentruacestea0 aceea de a in9orma Cn mod oret opinia pu:lia. Aceasta prevedere pune în valoare proail cel mai mare imperativ care treuie respectat în materie dein@ormaţie Q corectitudinea0 alături de altele precum e=actitatea Ci onestitatea.

  % atenţie deoseita este însă acordata serviiilor pu:lie de radio şitelevi?iune a căror activitate este re;lementat în mod udicios în alin. al art. 1. Ast@elH

a activitatea acestor serviciile pulice de radio Ci de televiziune se des@ăCoarăpe aza principiului autonomiei J

se instituie oli;aţia acestora de a garanta dreptul la antena  ce revine;rupurilor sociale Ci politice importante0 oli;aţie a cărei e=ecutare nu poate @i re@uzata

pe temeiul autonomiei mai susBmenţionateJc se instituie un control parlamentar  asupra activităţii lor prin le;e or;anica.%rice restrân;ere a e=erciţiului acestui drept esenţial la in@ormaţii treuie să @ie

 usti@icată aCa cum este prevăzut în alin. numai de e=istenta unor preudicii adusemasurilor de protecţie a tinerilor sau securităţii naţionale.

- )i:ertatea Cntrunirilor 

1 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U $p. cit .0p. 3-2 *anuela '/(!<&('#U0 Accesul la informatii 0 Revista Drepturile omului0 nr. 2:N2::10 p. 1 Doina *%#U0 $p. cit .0 p.1:,- A se studia in acest sens si #e;ea 1+*N1,,, privind accesul la propriul dosar si desconsiprareaSecuritatii ca politie politica0 pulicata in /. %@. nr. 3:N, decemrie 1,,, modi@icata si completata A se vedea in acest sens #e;ea nr. 1+2N2::2 privind protectia in@ormatiilor clasi@icate0 pulicata in /. %@.nr. 2-+N12 aprilie 2::2 completata si modi@icata

3,

Page 70: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 70/139

#iertatea de întrunire este un drept care se e=ercită  Cn mod oletiv0complementar drepturilor individuale. Acesta aparţine @iecărui individ0 dar se e=ercită demai multe persoane împreuna1. Acest drept nu  @ace parte din cate;oria drepturilor desolidaritate sau drepturilor cu caracter colectiv0 cum ar @i dreptul la pace Ci securitate0apărute ca e@ect al internaţionalizării drepturilor0 spre deoseire de acestea liertatea întrunirilor rămâne un drept individual care se e=ercita în mod colectiv de către titularii

săi. #iertatea întrunirilor este o liertate cu caracter socialBpolitic care constă înposiilitatea oamenilor de a se întruni în reuniuni private sau pulice pentru aBCi e=prima;ândurile0 opiniile0 credinţele. rin conţinutul sau0 se a@la întrBo strânsă corelaţie culiertatea conCtiinţei0 precum Ci cu liertatea de e=primare0 toate trei constituind de @apt0alături de dreptul de asociere care va @i prezentat ulterior cate;oria drepturilor socialBpolitice 0 denumite Ci liertăţi de opinie2.

DeCi articolul nu de@ineCte noţiunea de MCntrunire”  în doctrina  sBa cristalizaturmătoarea @ormulareH este o ;rupare de persoane0 or;anizata0 cu caracter temporar0destinata sc<imului de idei0 concepţii0 opinii. De asemenea0 orice întrunire presupunetotuCi o leg!tura ntre participanţi 0 un scop comun0 o aspiraţie comuna Ci un minim de

organizare. !oate aceste trăsături deoseesc întrunirile de ;rupările sau a;lomerările întâmplătoare de persoane.

 6ntrunirile pot @i de doua cate;oriiH pulice Ci private0 Ci întrucât te=tulconstituţional nu distin;e între aceste doua cate;orii urmează să interpretam ca re;ulileconstituţionale sunt aplicaile oricărui @el de întrunire.

Dar care sunt aceste re@uli de natura onstituţională1. Întrunirile sunt li:ere0 indi@erent de denumirea pe care acestea o poarta0 iar 

te=tul constituţional0 enumera e=empli@icativ Ci nu limitativ asemenea @ormeH mitin;uri0demonstraţii0 procesiuni0 e=istând aCadar o mare varietate Ci diversitate a @ormelor de întrunire. Eventuala procedura de autorizare a e=ercitării acestui drept nu reprezint! onc!lcare  a caracterului lier al întrunirilor atât timp cat are ca scop asi;urareacaracterului paCnic al acesteia0 autorităţile statului neputând să restrân;ă sau sălimiteze liertatea întrunirii decât în condiţiile art. din $onstituţie0 menţinut anterior.

2. 6ntrunirile treuie să se or;anizeze Ci să se des@ăCoare numai Cn mod paşni0ne@iind relevant pentru stailirea caracterului paCnic al acestora @aptul ca întrunirea a@ost una statica sau a presupus de@ilarea pulica.

. se inter?ie purtarea Ci utilizarea oriărui tip de arme la întruniri. Alte re;uli privind or;anizarea Ci des@ăCurarea întrunirilor sunt precizate0 în

completarea te=tului constituţional în le;islaţia în vi;oare0 care dezvolta dispoziţiile$onstituţiei.

.- Dreptul de asoiere.

Dreptul de asociere treuie corelat cu celelalte drepturi din cate;oria liertăţilor de opinie Ci anume liertatea conCtiinţei0 liertatea de e=primare0 liertatea întrunirilor0cu care Ci prin care conţinutul său se e=plică.

1 Ga:riel +&D"(('#U0 Drepturile colective e0ercitate individual 0 Revista Romana a Drepturilor %mului0nr. 1N1,,32  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U   $p.cit .0 pp +:B+1  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U   $p.cit .0 p. +1- #e;ea nr. 3: din 2 septemrie 1,,1 repulicată privind or;anizarea Ci des@ăCurarea adunărilor pulicepulicată în /. %@. nr. +++ din 2, septemrie 2::- %rdonanţa nr. 23N2::: cu privire la asociaţii Ci @undaţii pulicată în /. %@. nr. , din 1 ianuarie 2:::0modi@icată Ci completată0 în plus #e;ea nr. 1, din 2: aprilie 2::1 repulicată #e;ea voluntariatului0pulicată în /. %@. nr. 2*3 din 2 aprilie 2::*J #e;ea nr. 1- din , ianuarie 2:: #e;ea partidelor politicepulicată în /. %@. nr. 2 din 1* ianuarie 2::

*:

Page 71: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 71/139

Dreptul de asociere0 aCa cum este re;lementat în art. -: din $onstituţiereprezintă posiilitatea cetăţenilor romani de a se asocia0 în mod lier0 în partide sau@ormaţiuni politice0 în sindicate0 patronate sau alte @orme Ci tipuri de or;anizaţii0 li;i Ciuniuni0 cu scopul de a participa la viata politica0 Ctiinţi@ică0 sociala Ci culturala0 pentrurealizarea unor interese comune.

Suliniem @aptul ca art. -: @ace re@erire doar la asoiaţiile de drept pu:li0 @ie

ele partide politice0 sindicate0 patronate0 asociaţii0 @undaţii0 temeiul lor @iind liertatea deasociere Ci nu contractul care este temeiul societăţilor de drept privat. De asemeneaaceste asociaţii nu au scopuri lucrative0 nu urmăresc oţinerea de ene@icii0 scopul lor @iind e=clusiv unul politic0 reli;ios0 cultural0 etc0 scopuri care să re@lecte liertatea de;ândire Ci de e=primare a ;ândurilor0 opiniilor0 credinţelor.

Din aceste considerente art. -: din $onstituţie nu poate @i temeiul uridic al creăriiunor societăţi comerciale sau al unor alte asociaţii cu caracter lucrativ.0 acestea avânduBCi @undamentul constituţional în art. - re@eritor la li'ertatea economica.

Di@erenţa de natura uridica dintre aceste doua tipuri de asocieri e=plica Cire;imul uridic di@erit pe care ele îl cunosc în privinţa creării Ci înre;istrării lor 1.

"n aspect important este di@erenţa care e=ista între noţiunile de întrunire Ci

asoiere; deCi e=ista anumite trăsături comune amele sunt ;rupări de persoane lier consimţite în vederea atin;erii unui scop comun0 cea din urma se distin;e prinurmătoarele aspecteH

1- are un arater dura:il 2- este constituita cu sop permanent 3- are o structura care @uncţionează pe aza unor re@uli reate şi aeptate de

memrii ei. 6n ceea ce priveCte @ormele de asociere care au ca temei art. -: din $onstituţie

cele mai importante0 din acest motiv @iind Ci nominalizate în te=t0 sunt  partidele politice şi sindicatele. 6n acest sens art. -: treuie corelat cu art. + alin. 2 Ci art. , din$onstituţie care @ace re@erire la scopurile acestor @orme de asociere Q Mde@inirea Cie=primarea voinţei politice a cetăţenilor pentru partide0 respectiv Mapărarea drepturilor Ci promovarea intereselor pro@esionale0 economice Ci sociale ale memrilor lor pentrusindicate0 patronate Ci asociaţii pro@esionale.

$riteriul caracterului li'er consimţit al asocierii este în mod deoseit importantatunci când ne re@erim la @orma ne;ativa a dreptului0 alt@el spus dreptul de a nu se a@iliala o asociaţie0 sindicat sau partid politic0 cetăţenii ne@iind oli;aţi Ci constrânCi să sea@ilieze la una dintre @ormele de asociere menţionate pentru aBCi păstra de e=emplulocul de munca.

#e;ea @undamentala interzice e=pres asociaţiile cu caracter secret Ci pe celecare0 prin scopurile ori prin activitatea lor0 militează împotriva pluralismului politic0 a

principiilor statului de drept ori a suveranităţii0 a inte;rităţii sau a independenteiRomâniei le considera neconstituţionale. ?usti@icarea unei asemenea dispoziţii esteprotearea unor valori politice0 uridice Ci statale consacrate încă în primul titlu al$onstituţiei. $onstatarea Ci declararea ca neconstituţională a unei asociaţii este unadintre atriuţiile $urţii $onstituţionale0 aCa cum am arătat în capitolul în care a @ostprezentata aceasta instituţie.

De asemenea art. -: conţine o eFepţie cu privire la dreptul de asociere înpartide politice a unor cate;orii determinate de persoane. #e;ea impune neutralitatea politica  udecătorilor de la $urtea $onstituţională0 Avocatului poporului0 ma;istraţilor0memrilor activi ai armatei0 poliţiCtilor Ci altor cate;orii de @uncţionari pulici determinaţiprin le;e or;anica. E=plicaţia unei asemenea interdicţii de aderare la partide politice

1 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U $p. cit 0p. +

*1

Page 72: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 72/139

consta în aceea ca aceasta ar reprezenta un ostacol în una e=ercitate a @uncţiilor acestor cate;orii de persoane.

Suliniem ca te=tul constituţional @ace re@erire la cate;oria @uncţionarilor puliciunii @iind nominalizaţi de $onstituţie0 alţii urmând a @i precizaţi prin le;e or;anica0 @aptce se înscrie în teoria neutralităţii serviciilor pulice e=istenta în sistemeleconstituţionale democratice.

2-3-- Drepturile eFlusiv politie

E=ista o cate;orie aparte de drepturi care au în vedere e=clusiv aspecte aleparticipării cetăţenilor la viata politica a statului0 alt@el spus participarea la ;uvernare. Acestea suntH dreptul de vot0 dreptul de a @i ales Ci în anumite limite0 dreptul de a @i ales în arlamentul European.

 6ntrucât primele doua drepturi urmează a @i tratate în mod detaliat în capitolulre@eritor la Desemnarea or;anelor reprezentative din România0 nu @acem decât să lemenţionam în acest capitol0 ca @iind o cate;oria aparte de drepturi @undamentale alecetăţenilor0 alături de celelalte cate;orii dea enumerate.

 6n ceea ce priveCte însă dreptul de a 9i ales Cn $arlamentul (uropean   vom@ace acum o serie de precizări1. 6n primul rând acest drept deCi este un drept electoralnu se ncadreaz! deplin n categoria drepturilor e0clusiv politice n sens tradiţional 0deoarece nu presupune o participare la e=ercitarea suveranităţii statale0 ci reprezintă unproces electoral menit să desemneze un or;an reprezentativ la nivel continental.

 6n al doilea rând deCi titlul mar;inal al art. + este Mdreptul de a @i ales înarlamentul European0 @ăcânduBse aCadar re@erire la un sin;ur drept0 în conţinutulpropriuBzis al articolului sunt menţionate de @apt doua drepturi H dreptul de a ale;e Ci de a@i ales în arlamentul european. Acestea însă0 aCa cum am arătat implica participareacetăţenilor romani în cadrul sin;urei instituii europene reprezentative0 aleasă printrBunproces electoral asemănător celui utilizat pentru desemnarea parlamentului naţional.

  Aderarea României la "niunea Europeană în ianuarie 2::* a determinat Cimodi@icarea cadrului le;islativ în materie electorală2. România0 în calitate de memră cudrepturi depline a "niunii Europene participă la constituirea tuturor or;anismelor comunitare.

 Ale;erea memrilor arlamentului European treuie să se supună unor re;uliprevăzute în $onstituţie Ci le;ea naţională0 pe de o parte0 Ci în re;lementărilecomunitare0 pe de altă parte.

1  A se vedea #e;ea nr.N2::* privind or;anizarea Ci des@ăCurarea ale;erilor pentru arlamentulEuropean0 pulicata in /. %@. nr.2+ doin 13 ianuarie 2::* modi@icata si completata0 le;e ce transpuneDirectiva $onsiliului nr. ,N1:, K$E din 3 decemrie 1,, care staileCte condiţiile de e=ercitare a

dreptului de vot Ci de a candida în ale;erile pentru arlamentul European de către cetăţenii "niuniiEuropene care locuiesc întrBun stat memru a cărui cetăţenie nu o deţin0 pulicată în ?urnalul %@icial al$omunităţilor Europene nr. # 2, din :N12N1,, Ci Actul din 1,*3 privind ale;erea memrilor arlamentului European0 prin vot universal direct0 pulicat în ?urnalul %@icial al $omunităţilor Europene nr.# 2*+ din +N1:N1,*30 cu modi@icările ulterioare.2 arlamentul European este instituţia comunitară care reprezintă popoarele statelor memre ale "niuniiEuropene. Aceste este o adevărată triună internaţională0 devenind in timp interpretul acţiunilor interne Cie=terne ale "niunii0 ceea ce permite participarea deputaţilor Ci0 prin intermediul lor0 a cetăţenilor0 lade@inirea viziunii politice europene. arlamentul European este sin;ura instituţie supranaţională ai căreimemri sunt aleCi în mod democratic0 prin vot universal direct.

Fiecare stat memru <otărăCte cu privire la modul de des@ăCurare a ale;erilor0 aplicând0 însă0aceleaCi re;uli democraticeH dreptul de vot de la împlinirea vârstei de 1+ ani0 e;alitatea între se=e Ci votulsecret.

 Ale;erile europene respectă dea o serie de re;uli comuneH votul universal direct0 reprezentareaproporţională Ci un mandat de cinci ani care se poate reînnoi Reprezentarea @emeilor în arlamentulEuropean este în continuă creCtere. 6n prezent0 apro=imativ o treime din deputaţi sunt @emei. A se vedea***.cdep.r0 Sectiunea $entrul educational

*2

Page 73: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 73/139

#e;iuitorul român a optat pentru sistemul scrutinului pe list!0 potrivit principiuluireprezent!rii proporţionale0 Ci pe ază de candidaturi independente. #e;ilatia de@ineste0 în completarea art. + din $onstitutie o serie de termeni precum1H, aleg!tor comunitar   B orice cetăţean al unui stat memru al "niunii Europene0 altuldecât România0 care are dreptul de a ale;e în România pentru arlamentul European0având domiciliul sau reCedinţa în RomâniaJ

, aleg!tor resortisant  B orice cetăţean al României care are dreptul de a ale;e memridin România în arlamentul EuropeanJ, persoan! eligi'il! comunitar  B orice cetăţean al unui stat memru al "niunii Europenecare are dreptul de a @i ales pentru arlamentul European0 având domiciliul saureCedinţa în România.

+u dreptul de a ale@e cetăţenii români care au vârsta de 15 ani0 împliniţi până în ziua ale;erilor inclusiv. &u au drept de vot  deilii Ci alienaţii mintal puCi suinterdicţie Ci persoanele care0 în ziua ale;erilor0 sunt condamnate prin <otărâre udecătorească de@initivă la pierderea drepturilor electorale.

entru a @i eli@i:il Cn $arlamentul (uropean0 cetăţeanul român treuie să îndeplinească următoarele condiţiiH

1. să aiă drept de votJ2. să @i împlinit vârstă de 2 de ani0 inclusiv până în ziua ale;erilor.

$ondiţiile menţionate mai sus se aplică Ci cetăţenilor români care au domiciliulsau reCedinţa în străinătate Ci au drept de vot.

 6n ceea ce priveCte or;anizarea Ci des@ăCurarea ale;erilor pentru arlamentulEuropean @acem următoarele precizăriH

1. entru a @i înre;istrate la iroul Electoral $entral0 listele de candidaţi propusede partidele politice0 or;anizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale0 alianţelepolitice sau alianţele electorale0 treuie însoţite de o listă2 cuprinzând cel puţin 2::.:::de ale;ători care susţin candidatura or;anizaţiei respective pentru ale;erea memrilor din România pentru arlamentul European.

2. $andidaţii independenţi pot participa la ale;eri individual dacă sunt susţinuţide cel puţin 1::.::: de ale;ători. &u se admit candidaturi independente pe listele decandidaţi depuse de partidele politice0 alianţele politice sau alianţele electorale.

% analiza comparativă a  ale@erilor Cn di9erite ţări europeneAustria0 el;ia0Danemarca0 Franţa0 4ermania0 Italia0 %landa0 Re;atul "nit al /arii ritanii Ci Irlandei de&ord0 Spania Ci România; 9ără a avea pretenţia de a 9i eFaustivă  relevaurmătoarele concluziiH

1. Reprezentarea proporţională este opţiunea dominantă pentru tipul de scrutinutilizat la nivel european. /etoda de atriuire este însă puţin di@erită de la ţară la ţară0metoda dXTondt @iind cea mai @olosită0 doar Italia @oloseCte metoda resturilor inte;rale Ci

a celor mai mari resturi-

.2. Dreptul de a ale;e în cadrul ale;erilor pentru arlamentul European aparţineoricărui cetăţean european resortisant al unui stat memru0 altul decât cel de ori;ine. 6ntoate statele memre analizate au dreptul de a ale;e cetăţenii care au împlinit vârsta de1+ ani. 9ârsta minimă pentru eli;iilitate este de 1+ ani în Danemarca0 Spania0 %landaCi 4ermania0 în Austria de 1, ani0 în el;ia Ci /area ritanie de 21 de ani0 în Franţa CiRomânia de 2 de ani0 iar în Italia de 2 de ani.

. Re@eritor la listele de candidaţi0 în Austria0 Danemarca0 %landa Ci 4ermaniadoar partidele Ci asociaţiile politice pot prezenta liste de candidaţi0 în celelalte state însă0inclusiv în România0 se pot prezenta Ci candidaţi independenţi susţinuţi de un anumitnumăr de ale;ători.1 Art. din #e;ea nr. N2::*2 /odelul listei de susţinători a @ost aproat prin T.4. nr. **N2::*/. %@. nr.,, din + @eruarie 2::*. YYY.cdep.ro- A se vedea prezentarea metodele de atriuire din capitolul privind Desemnarea or;anelor reprezentative

*

Page 74: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 74/139

2-3-.- Drepturile @aranţii

1- +esul li:er la ustiţie1

Dreptul la ustiţie sBa impus ca un principiu asolut indispensail protecţieidrepturilor omului0 @iind un pilon @undamental de susţinere a protecţiei concrete Ci

e@icace a drepturilor omului0 căci controlul urisdicţional constituie cea mai puternică;aranţie e@ectivă2. Accesul lier la ustiţie are o du'l! natur! +uridic!H drept prin care se ;arantează

e=ercitarea e@ectivă a celorlalte drepturi Ci liertăţi @undamentale0 @iind aCadar încadrat în cate;oria drepturilor ;aranţii0 dar Ci prinipiu care ;uvernează drepturile Ci liertăţile@undamentale0 aspect dea prezentat în acest capitol.

 Am văzut dea că accesul lier la ustiţie în scopul apărării drepturilor Ciliertăţilor0 precum Ci a intereselor le;itime este ;arantat de $onstituţia României0 nici ole;e neputând în;rădi e=ercitarea acestui drept0 înţele;ând prin aceasta că se interziceadoptarea unor dispoziţii normative care să împiedice protecţia drepturilor Ci intereselor le;itime sau care să prevadă anumite atriuţii ale or;anelor statului de natură să

;olească de conţinut dreptul proclamat de art. 21 din $onstituţie.Din aceste considerente ne vom limita la o analiză a alin. Ci - ale art. 21 din

$onstituţie privind dreptul la un proces ec<itail Ci la soluţionarea cauzelor întrBuntermen rezonail0 precum Ci la e=istenţa unor urisdicţii speciale administrative@acultative Ci ;ratuite0 prevederi nou introduse după revizuirea din 2::.

!e=tul constituţional nu de@ineCte sinta;ma Mproes eita:il”;  însă e=istăanumite aspecte identi@icate de doctrină Ci de $urtea Europeană a drepturilor omuluicare sunt incluse în ideea de Mec<itate a procesului cum ar @iH Me;alitatea armelor0principiu ce semni@ică ideea că @iecare parte în proces treuie să aiă Canse e;ale de aBCi prezenta cauza Ci că nimeni nu treuie să ene@icieze de un avanta sustanţial în@aţa adversarului său0 Ci c<iar termenul rezonail poate @i interpretat ca @iind o e=i;enţăa unui proces ec<itail-.

rin scopul pe care îl urmăreCte0 procesul este milocul restailirii dreptului Ci ainte;rităţii lui în timp util0 spulerând cât mai repede cu putinţă drama aCteptărilor Ci aincertitudinilor . rocedura treuie interpretată nu ca o Marmă la îndemâna autorităţilor sau a uneia dintre părţi0 pentru a temporiza deznodământul0 ci ca o Mmetodă deor;anizare Ci des@ăCurare a unui proces.

 ACadar0 termenul re?ona:il e=primă realitatea că ustiţia nu treuie realizată cu întârzieri care să compromită e@icienţa Ci crediilitatea sa. $riteriul Mtermenuluirezonail este o noţiune suiectivă ce treuie apreciat în @uncţie de circumstanţelecauzei3H comple=itatea0 noutatea Ci adeseori di@icultatea prolematicii uridice*0 natura

1 /erită menţionat Ci @aptul că România0 prin Legea nr. 21%/200+) publicată în M. Of. nr. +7% din 2 iunie 200+ a

aderat la (n,entia pri,ind facilitarea acce#ului internatinal la -u#titie) inceiata la aga la 2% ct&brie 1802 &iolae $$+; *arin 4%#U0 Dreptul la un proces ntr,un timp rezona'il. oi coordonate europene privind +udecarea cauzelor ntr,un termen optim şi previzi'il 0 Revista de drept pulic0 nr. -N2::-0 p. 32 Doina *%#U0 $p. cit. p. *3- %on D()(+&U0 M6ermenul rezona'il > e0igenţ! a unui proces ecEita'il. De la un termen rezona'il laun termen optim şi previzi'il 0 Revista de drept pulic0 nr. 1N2::0 pp. 12,B1: Idem3  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U   $p.cit .0 p. -* 4radul de comple=itate al cauzei se poate re@eri la comple=itatea @aptelor ce treuie elucidate0 numărulinculpaţilor Ci al martorilor0 necesitatea de a recur;e la e=pertize0 di@icultăţile inerente oricărei operaţii dereconstituire @unciară vizând zeci de persoane Ci acoperind sute de <ectare0 A se vedea &iolae $$+0%oordonate europene actuale privind dreptul la un proces ntr,un timp optim şi previzi'il 0 Revista dedrept pulic0 nr. 1N2::0 p. 111

*-

Page 75: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 75/139

cauzei Q civilă sau penală0 importanţa cauzei1  comportamentul părţilor 20comportamentul autorităţilor pulice0 di@icultatea proelor0 aspectul internaţional alsituaţiei0 claritatea re;ulii de drept aplicaile-.

/ai mult decât atât anumiţi @actori oiectivi privind volumul mare al cererilor Ciproceselor0 calitatea precară a multor acte normative0 instailitatea le;islativă0 stareamaterială a ustiţiei0 slaa lo;istică0 constituie tot atâtea elemente ne;ative care

determină în numeroase cazuri depăCirea acelui termen rezonail stailit prin te=tulconstituţional. "na dintre soluţiile acestei crize de celeritate o reprezintă constituireaunor or;anisme e=traudiciare care preiau unele liti;ii Ci utilizarea mai @recventă aanumitor proceduri speciale0 de e=emplu procedura medierii con@lictelor0 conciliereaprealailă0 aritraul comercial.

DeCi plân;erile care au ca oiect nerespectarea Mtermenului rezonail relevălun;imea Ci nu durata redusă a procedurii sau procedurilor incriminate0 totuCi reprezintăo necon@ormare la e=i;enţele te=tului constituţional Ci o ;raă e=a;erată @ără a maiasi;ura de e=emplu timpul necesar pre;ătirii apărării0 la @el ca Ci o lentoare anormală.

$oncluzionăm prin sulinierea @aptului că eleritatea nu este sin@urulimperativ al proesului; alitatea are ate@ori Cntâietate- !otuCi0 un ec<iliru între

Mcalitate Ci Mceleritate este necesar Ci raţionalH oţinerea Mrapidă a unei <otărâriMinuste nu @ace decât săBi multiplice acesteia ne@astele urmăriJ oţinerea unei <otărâriMuste0 dar după o perioadă de dramatică aCteptare0 sBar putea să nu mai procure nici osatis@acţie ene@iciarului ei. 

"n alt aspect re;lementat de art. 210 aCa cum am precizat anterior este re@erireala urisdiţiile speiale administrative al căror rol este de descon;estionare a ustiţiei0iar ;ratuitatea acestora reprezintă un miloc de încuraare pentru a se recur;e laasemenea proceduri. Sinta;ma Murisdicţii speciale administrative are în vedere aceleactivităţi de soluţionare a liti;iilor care se des@ăCoară în @aţa unui or;an administrativB uridicţional prin emiterea unui act administrativBuridicţional. &u intră su incidenţaacestui articol de e=emplu recursurile prealaile cerute de #e;ea contenciosuluiadministrativ pentru a putea introduce o acţiune în ustiţie pentru că acestea nupresupun contradictorialitatea0 @iind soluţionate printrBo procedură necontencioasă sauconcilierile la care sunt oli;ate părţile în materie comercială.

2- Dreptul la petiţionare

Dreptul de petiţionare reprezintă pe de o parte o modalitate e@icienta de rezolvarea unor proleme personale sau care privesc o colectivitate0 însă pe de alta parte este o;aranţie uridica ;enerala pentru celelalte drepturi Ci liertăţi0 aceasta @iind usti@icareapentru încadrarea lui în cate;oria drepturilor ;aranţii.

rin petiţie se înţele;e cererea reclamaţia sesizarea sau propunerea formulat!n scris ori prin poşt! electronic! pe care un cet!ţean sau o organizaţie legal 

1 E=istă anumite cauze care cer autorităţilor să dea dovadă de Mo promptitudine specială întrBo serie dematerii cum ar @iH starea Ci capacitatea persoanelor0 securitatea socială0 contenciosul muncii etc.2 articipanţii la proces pot să contriuie la prelun;irea procedurii în diverse @orme prin H sesizarea iniţialăa unei urisdicţii necompetente0 cereri de amânare0 sc<imări repetate de avocaţi0 @ormularea de susţineride noi @apte care au treuit să @ie veri@icate Ci sBau dovedit ine=acte0 etc.  Autorităţile udiciare pot contriui la prelun;irea procesului în di@erite moduriH ordonarea de către udecător cu întârziere a audierii martorilor sau a e=pertizelor0 omiterea cone=ării unor cauze0 deCiinterdependente0 întârzierea instanţei de aBCi declina competenţa0 de a constata lipsa citării anumitor părţi0 întârzierea redactării <otărârii udecătoreCti după pronunţare. (i celelalte autorităţi naţionale potcontriui la creCterea duratei proceselor prin crearea unor tulurări politice0 supraîncărcarea instanţelor de udecată.- De e=emplu di@icultăţi în aplicarea unei le;i noi Ci imprecise0 sau proleme de competenţă0 sau cu privirela interpretarea unui tratat internaţional. %on D()(+&U0 $p. cit .0 p.1:

*

Page 76: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 76/139

constituit! o poate adresa autorit!ţilor şi instituţiilor pu'lice centrale şi locale serviciilor  pu'lice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale companiilor şi societ!ţilor naţionale societ!ţilor comerciale de interes +udeţean şi local precum şi regiilor autonome1.

Dreptul de petiţionare poate @i e=ercitat0 potrivit $onstituţiei atât individual0 cât Cide câtre un ;rup de cetăţeni sau de către or;anizaţii le;al constituite. etiţiile cărora li

se aplica re;imul uridic stailit de art. 1 din $onstituţie vor @i adresate doar autorităţilor pulice Ci vor @i redactate doar în nume propriu al petiţionarului sau al colectivelor pecare or;anizaţiile petiţionare le reprezintă.

 ACadar petiţiile tre:uie semnate şi tre:uie să onţină datele de identi9iareale petiţionarului0 petiţiile anonime0 iliziile0 ori con@uze0 precum Ci cele care au @ost deaanalizate Ci au ene@iciat de un răspuns @iind clasate.

%li;aţia autorităţilor pulice0 corelativa dreptului la petiţionare este de ae=amina Ci răspunde în termenul stailit de le;e20 Ci anume : de zile de la data înre;istrării petiţiei la autoritatea sau instituţia pulică competentă0 indi@erent dacăsoluţia este @avorailă sau ne@avorailă. 6n situaţia în care aspectele sesizate prin petiţienecesită o cercetare mai amănunţită0 conducătorul autorităţii sau instituţiei pulice

poate prelun;i termenul cu cel mult 1 zile.Scutirea de ta=a pentru e=ercitarea dreptului de petiţionare este o re;ula

constituţională care asi;ura acestui drept posiilitatea realizării sale depline.-

3- Dreptul persoanei vătămate de o autoritate pu:liă"n alt drept ;aranţie0 a@lat de alt@el în strânsă le;ătură cu dreptul la petiţionare

este dreptul persoanei vătămate de o autoritate pulică. Acesta este re;lementat de art.2 din $onstituţie care constituţie în acelaCi timp Ci temeiul onstituţional alrăspunderii autorităţilor pu:lie pentru vătămările cauzate cetăţenilor prin încălcareasau nesocotirea drepturilor0 liertăţilor Ci a intereselor le;itime ale acestora.

Răspunderea autorităţilor pulice intervine0 con@orm art. 2 din $onstituţie atuncicândH

1. emit un  at administrativ  prin care vatămă o persoana0 indi@erent deautoritatea pulica0 atât vreme cat este vora de un act cu caracter administrativ nu se includ aici aCadar le;ea Q ca act al arlamentului sau<otărârea udecătorească0 însă structurile interne ale arlamentului0 precumCi conducătorii instanţelor udecătoreCti pot emite Ci acte administrative caresunt cuprinse în s@era de aplicare a art. 2J

2. nu soluţionea?ă Cn termen o cerere a unei persoane0 ceea ce nu permiteautorităţilor pulice ca pur Ci simplu să i;nore o asemenea cerereJ

. prin erori udiiare săvârşite Cn timpul proeselor   se produc preudicii0

indi@erent de natura cauzelor în care au @ost săvârCite.retenţiile pe care le poate @ormula cetăţeanul suntH1. recunoaCterea dreptului pretins2. anularea actului. repararea pa;uei0 cu recunoaCterea dreptului sau anularea actului. 6n realizarea acestor pretenţii cetăţeanul nu are o'ligaţia de a pro'a vinov!ţia

@uncţionarului pulic sau autorităţii pulice0 treuind doar să usti@ice dreptul sau Ci caactul emis de către autoritatea pulica iBa produs o vătămare.0 reveninduBi aCadar 

1 Art.2 din %rdonanţei 4uvernului nr. 2*N2::2 privind re;lementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor0pulicata in /. %@. nr. +- din 1 @eruarie 2::2 si aproata prin #e;ea nr.2N2::2 pulicata in /. %@.nr.2,3N: aprilie 2::22 Art. + %4 nr. 2*N2::2 Art. , %4 nr. 2*N2::2-  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U   $p.cit .0 p. 1:

*3

Page 77: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 77/139

sarcina proei doar în ceea ce priveCte le;ătura cauzala între actul autorităţii Cipa;uavătămarea sa.

$ondiţiile Ci limitele e=ercitării acestui drept sunt stailite prin le;e or;anicapotrivit te=tului constituţional0 le;ea @iind cea a contenciosului administrativ0 #e;ea nr.-N2::-1.

 Art. 2 @ace de asemenea re@erire Ci la r!spunderea profesionala şi +uridica a

magistraţilor   care CiBau e=ercitat @uncţia cu rea credinţă sau ;rava ne;lienta0răspundere stailită în susidiar @aţă de răspunderea asumata de stat.

QQQ$onsacrarea materiala a drepturilor @undamentale treuie să @ie dulată Ci de o

latură procedurală0 care să asi;ure protecţia reală Ci e@ectivă a drepturilor Ci liertăţilor @undamentale0 e=istând în acest sens o serie de @aranţii interne LnaţionaleI şiinternaţionale.

  Ast@el0 între @aranţiile prevă?ute de #onstituţia României se re;ăsesc treicate;oriiH

%. Re;lementarea drepturilor Ci liertăţilor @undamentale în cuprinsul $onstituţiei0

ca norme @undamentale ale dreptului pozitiv0 constituie o măsură de protecţie aindividului în raporturile sale cu autorităţile pulice0 cu statulJ

%%. controlul constituţionalităţii le;ilor Q art. 1 alin. Ci art. 1-3 din $onstituţie%%%- dispoziţiile e=prese ale $onstituţiei prin care se creează un mecanism ori;inal

de protecţie speciala a drepturilor omului prinHa asumarea oli;aţiei de a crea compati'ilitatea sistemului +uridic romanesc cu

cel european în domeniul drepturilor omului prin aplicarea directa a normelor $onvenţieiEuropene a drepturilor %mului Ci a celorlalte tratate la care România este parteJ

interzicerea revizuirii dispoziţiilor constituţionale  daca aceasta are ca scopsuprimarea drepturilor Ci liertăţilor @undamentale ale cetăţenilor sau a ;aranţiilor acestora art. 12 din $onstituţie.

Garanţiile internaţionale  re;lementate de $onvenţia europeana constau înmecanismul de protecţie a drepturilor omului în @ata $urţii europene0 mecanism ce va @istudiat în cadrul unei discipline autonome B rotecţia internaţională a drepturilor omului.

2-- Îndatoririle 9undamentale

1- !idelitatea 9ata de ţară 6ndatorirea de @idelitate @aţă de ţară este o consecinţă lo;ică a le;ăturii de

cetăţenie Ci reprezintă @undamentul tuturor celorlalte îndatoriri cetăţeneCti prevăzute în

$onstituţie. %li;aţia de @idelitate @aţă de ţară nu treuie limitată doar la conţinutul său uridic0 ci treuie avut în vedere Ci conţinutul moral  ce dă e=presie devotamentului pecare cetăţenii ar treui săBl mani@este @aţă de patria lor 2.

 Art. - din $onstituţie nu poate să @ie mai limpede @ormulatH  idelitatea faţ! deţar! este sacr! Q aducânduBse în acest @el în primBplan le;ăturile istorice0 reli;ioase Cispirituale care coa;ulează de @apt un ;rup de oameni Ci teritoriul pe care CiBau întemeiatpatria0 dânduBse ast@el e=presie ideii de naţiune.

 Alineatul 2 @ace re@erire la cate;orii determinate de cetăţeni0 întrucât dacăaceasta îndatorire este @irească pentru orice cetăţean0 ea capătă valenţe speci@icepentru aceia cărora le sunt încredinţate @uncţii pulice precum Ci pentru militari.

1 #e;ea nr. -N2::- a contenciosului administrativ a @ost pulicata in /. %@. nr. 11- din * decemrie2::-2 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U $p. cit 0p. 11:

**

Page 78: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 78/139

Fidelitatea @aţă de ţară a acestora este marcată în mod solemn prin depunerea unui urământ în @orma prevăzută de le;e0 aCa cum precizează te=tul constituţional.

2- +părarea ţării 6ndatorirea de apărare a patriei impune cetăţenilor săi să @ie întotdeauna pre;ătiţi

pentru a da riposta cuvenită atât în cazul unei a;resiuni armate0 cât Ci în cazul altor 

acţiuni îndreptate împotriva ţării. Această îndatorire aparţine tuturor cetăţenilor români0ăraţi Ci @emei0 @ără deoseire de ori;ine naţională0 reli;ie0 ocupaţie Ci pre;ătirepro@esională0 ea constituind în acelaCi timp un drept al oricărui cetăţean1.

% @ormă particulară a cestei îndatoriri ;enerale este le;ată de satis@acereaoli;aţiilor militare0 re@eritor la care te=tul constituţional după revizuire se rezumă sădispună că urmează a se staili prin le;e or;anică toate condiţiile privind îndeplinirealor. &e amintim că anterior modi@icării $onstituţiei e=ista îndatorirea de a satis@aceserviciul militar0 îndatorire ce aparţinea ăraţilor cu vârste cuprinse între 2: Ci deani. Dispare aCadar caracterul oli;atoriu al satis@acerii sta;iului militar0 instituinduBse unserviciu militar azat pe voluntariat2.

 Având în vedere oiectivul pe termen lun; pe care România Ci lBa propus0 acela

de a avea o armată @ormată din pro@esioniCti0 precum Ci cel pe termen scurt0 de a puteaparticipa activ la diverse alianţe militare pe plan internaţional0 le;ea de modi@icare0 deCia menţinut limitele de vârstă pentru încorporarea în armată între 2:B de ani0 aadău;at o e=cepţie de la acest re;im uridic0 cazul voluntarilor0 pentru care prin le;eor;anică se stailesc re;uli speciale le;ea a prevăzut de e=emplu o limită de vârstăpentru voluntari cuprinsă între 1+ Ci 2 de ani.

3- #ontri:uţiile 9inaniare Art. 3 din $onstituţie re;lementează îndatorirea cetăţenilor de a contriui0 prin

ta=e Ci impozite0 la c<eltuielile pulice. Este o îndatorire @irească dacă ţinem seama deprestaţiile în special cui caracter social pe care statul este oli;at să le realizeze înene@iciul cetăţenilor săi.

DeCi @ormularea din te=tul constituţional este Mcetăţenii au oli;aţia)0 esteevident că prin această e=primare nu au fost e0cluse de la această oli;aţie suiectelecolective de drept0 adică persoanele +uridice care oţin venituri.

 Alin. 2 al art. 3 precizează o aplicaţie particulară a principiului e;alităţii înmaterie @iscalăH MSistemul le;al de impuneri treuie să asi;ure aCezarea ustă asarcinilor @iscale0 oli;aţie al cărui titular e=pres nominalizat este le;iuitorul. $aracterul ust al impunerilor @ace trimitere la principiul proporţionalităţii Ci la cel al ec<ităţii0 deCi@ormularea este e=trem de @le=iilă putânduBse interpreta atât în sensul unei repartizărie;alitare a oli;aţiilor @iscale0 pentru a se asi;ura e;alitatea de Canse0 cât Ci în sensul

realizării ustiţiei sociale0 care urmăreCte o distriuire a oli;aţiilor ce tinde la o e;alitatede rezultat.

1  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U   $p.cit .0 p. 1112  A se vedea în acest sens #e;ea nr. +- privind statutul soldaţilor Ci ;radaţilor voluntari din 1: octomrie2::3 pulicată în /. %@. nr. +3+ din 2- octomrie 2::3. rincipalele avantae pe care le vor avea tineriicare doresc sa devina soldaţi si ;radaţi voluntari0 potrivit le;ii sunt acum semnarea0 la an;aare0 a unuicontract pentru o perioada de până la patru ani0 următoarele contracte putând avea durata de 2B ani@iecare0 până la limita de vârsta în ;radJ posiilitatea de a @i selecţionaţi0 până la împlinirea vârstei de :de ani0 pentru a urma cursul de aza pentru @ormarea deprinderilor de comanda ale suo@iţerilorJec<ipament ;ratuit si <rănire sau compensaţie de <ranaJ compensaţie lunara pentru c<irie în situaţia încare nu au o locuinţă proprie.  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U   $p.cit .0 p. 112

*+

Page 79: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 79/139

2-.- +voatul $oporului

1- "olul instituţiei +voatului $oporului Avocatul oporului este denumirea clasică su care sBa or;anizat Ci @uncţionează

 în România clasica instituţie a omudsmanului. %mudsmanul este de sor;intesuedeză Ci sBa răspândit în Europa su denumiri di@eriteH comisar parlamentar0

apărătorul poporului0 apărătorul pulic0 mediatorul pulic0 avocatul poporului.E=istă de asemenea un %mudsman European care investi;<ează plân;erileprivind cazuri de administrare de@ectuoasă în acţiunea instituţiilor Ci or;anelor "niuniiEuropene. %mudsmanul este complet independent Ci imparţial2.

/ai mult0 din septemrie 2:: printrBo <otărâre de Senat a @ost creată0 la nivelul"niversităţii ucureCti instituţia %mudsmanului universitar cu rolul de a consilia0 încondiţii de independenţă0 imparţialitate0 con@idenţialitate pe toţi memrii comunităţiiacademice care se consideră trataţi incorect.

 6n România instituţia Avocatului oporului a @ost creată prin $onstituţia din 1,,10ca o noutate în viaţa uridicoBstatală0 dar a @ost în@iinţată practic Ci a început să@uncţioneze după adoptarea le;ii sale or;anice0 adică în 1,,*.

 Avocatul oporului este o instituţie autonomă şi independentă  @aţă de oricealtă autoritate pulică0 menita să proteeze cetăţenii de auzuri din partea autorităţilor administraţiei pulice0 însă doar pe ale amia:ilă0 utilizând medierea Ci dialo;ul. El nupoate însă să o@ere asistenta ustiţiaililor Ci nici să le asi;ure reprezentarea în instanţă.

 Avocatul oporului în e=ercitarea atriuţiilor sale nu se sustituie autorităţilor pulice Ci nu poate @i supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ0 nimeni nu îlpoate oli;a să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale. Activitatea să arecaracter pulic0 dar la cererea persoanelor lezate în drepturile Ci liertăţile lor saudatorită unor motive întemeiate0 poate decide asupra caracterului con@idenţial alactivităţii sale.

Instituţia Avocatului oporului îCi e=ercită atriuţiile0 din o9iiu sau la erereapersoanelor lezate în drepturile Ci în liertăţile lor0 care poate să @ie orice persoană@izică0 @ără deoseire de cetăţenie0 vârstă0 se=0 apartenenţă politică sau convin;erireli;ioase.

2- r@ani?area instituţiei +voatului $oporului Avocatul (oporului   este numit de către $amera Deputaţilor Ci de Senat0 în

şedinţ! comun!0 pentru un mandat de ani0 care poate @i reînnoit o sin;ură dată. Avocatul oporului este ales din rândul personalităţilor vieţii pulice care îndeplinesccondiţiile de numire prevăzute pentru udecătorii de la $urtea $onstituţională.

 Acesta este asistat de ad+uncţi specializaţi  pe domenii de activitate0 numiţi de

către irourile permanente ale $amerei Deputaţilor Ci Senatului0 la propunerea

-  A se vedea #e;ea nr. N1,,* privind or;anizarea Ci @uncţionarea instituţiei Avocatul oporuluirepulicată0 pulicată în /. %@. nr. +-- din 1 septemrie 2::-2 %mudsmanul European nu poate investi;aH 1. plân;eri împotriva autorităţilor naţionale0 re;ionale saulocale din statele memre0 nici c<iar în cazurile în care plân;erile se re@eră la c<estiuni privind "E.E=emple de ast@el de autorităţi sunt ministerele0 a;enţiile de stat Ci consiliile locale. 2. activităţiletriunalelor naţionale sau ale omudsmanilor naţionali. %mudsmanul European nu este un or;an deapel împotriva deciziilor luate de aceste entităţi. . plân;erile împotriva societăţilor comerciale sau apersoanelor @izice. otrivit Totărârii Senatului %musmanul universitar are următoarele atriuţii Ci competenţeH primeCtecererile @ăcute de persoanele ale căror drepturi sau liertăţi au @ost încălcate în cadrul comunităţiiacademice Ci decide asupra modului de soluţionare a acestor cereriJ acordă audienţeJ poate des@ăCurainvesti;aţii pentru soluţionarea cererilor cu care este sesizatJ @ormulează recomandăriJ aută toate părţileimplicate întrBun con@lict să identi@ice posiile soluţii de rezolvare a prolemelor0 prin acordarea unor  îndrumări de specialitateJ colaorează cu @actorii de decizie de la nivelul "niversităţii.

*,

Page 80: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 80/139

 Avocatului oporului0 cu avizul $omisiilor uridice ale celor două $amere alearlamentului.

Funcţia de Avocat al oporului este asimilată cu @uncţia de ministru0 iar @uncţia deadunct al Avocatului oporului este asimilată cu @uncţia de Ce@ de departament dinaparatul arlamentului.

Instituţia Avocatul oporului îCi des@ăCoară activitatea pe următoarele domenii de

specializareHa drepturile omului0 e;alitate de Canse între ăraţi Ci @emei0 culte reli;ioase Ciminorităţi naţionaleJ  drepturile copilului0 ale @amiliei0 tinerilor0 pensionarilor0 persoanelor cu<andicapJ  c armată0 ustiţie0 poliţie0 penitenciareJ  d proprietate0 muncă0 protecţie socială0 impozite Ci ta=e.  6n vederea realizării atriuţiilor ce îi revin potrivit le;ii0 Avocatul oporuluior;anizează 'irouri teritoriale1  care îCi des@ăCoară activitatea pe raza teritorială decompetenţă a curţilor de apel.

3- +tri:uţiile +voatului $oporului

 Avocatul oporului are0 potrivit le;ii0 următoarele atriuţii principale2H  1.  primeşte şi repartizeaz! cererile  @ăcute de persoanele lezate prin încălcareadrepturilor sau liertăţilor cetăţeneCti de către autorităţile administraţiei pulice Ci decideasupra acestor cereriJ  2. urm!reşte rezolvarea legal! a cererilor  primite Ci cere autorităţilor sau @uncţionarilor administraţiei pulice în cauză încetarea încălcării drepturilor Ci liertăţilor cetăţeneCti0repunerea în drepturi a petiţionarului Ci repararea pa;uelorJ  . @ormulează puncte de vedere0 la cererea $urţii $onstituţionaleJ  -. poate sesiza %urtea %onstituţional! cu privire la neconstituţionalitatea le;ilor0nainte de promulgarea acestora;  . poate sesiza direct %urtea %onstituţional! cu e0cepţia de neconstituţionalitate  ale;ilor Ci ordonanţelorJ  3. reprezint! instituţia Avocatul oporului în @aţa $amerei Deputaţilor0 a Senatului Ci acelorlalte autorităţi pulice0 precum Ci în relaţiile cu persoanele @izice sau uridice.

Sunt supuse petiţionării atele sau 9aptele administrative ale autorităţilor pu:lie prin are sEau Cnălat drepturile şi li:ertăţile persoanelor 9i?ie. Suntasimilate  actelor administrative t!cerea organelor administraţiei pu'lice şi emitereatardiv! a actelor . Este vora aCadar de acte sau @apte administrative ce provin de laHadministraţia pulică centrală ministere0 departamente0 etc0 pre@ecţi0 serviciile pulice

descentralizate din teritoriu ale ministerelor Ci ale celorlalte or;ane centrale0administraţia pulica locala consilii locale0 primari0 consilii udeţene precum Ci de la@uncţionari ai acestor or;ane.

  -u fac obiectul   activităţii instituţiei Avocatul oporului Ci vor @i respinse @ărămotivare cererile privindH actele emise de $amera Deputaţilor0 Senat0 arlamentJZ acteleCi @aptele deputaţilor Ci senatorilor0 reCedintelui României04uvernului0 $urţii$onstituţionale0 reCedintelui $onsiliului #e;islativ Ci autorităţii udecătoreCti.  #ondiţiile pentru primirea Ci e=aminarea cererii- suntH

1  6n prezent @uncţionează douăsprezece irouri teritorialeH Ala Iulia0 acău0 %radea0 Suceava0 raCov0$luB&apoca0 $onstanţa0 $raiova0 4alaţi0 IaCi0 !âr;u /ureC Ci iteCti.2 Art. 1 din #e;ea nr. N1,,* repulicată De e=empluH elierarea unei autorizaţii sau adeverinţe0 a unui permis0 etcJ e@ectuarea unei înscrieri0luarea in evidenta sau recunoaCterea unei calităţi prevăzute de le;eJ acordarea unor @acilităţi si autoareprevăzute de le;e.- $ererea adresată Avocatului oporului este scutit! de ta0a de tim'ru

+:

Page 81: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 81/139

Z să @ie @ormulată în scris poate @i transmisă prin poCtă0 inclusiv cea electronică0 @a= oripoate @i depusă personal sau prin mandatar JZ să @ie semnată de petiţionarJZ să conţină in@ormaţii complete re@eritoare la datele de identi@icare ale persoanei0 datedespre vătămările produse0 autoritatea administrativă sau @uncţionarul pulic în cauză0dovada întârzierii sau re@uzului administraţiei pulice de a soluţiona cererea0 potrivit

le;ii0 în termenul prevăzutJ menţiunea oli;atorie dacă cererea @ace oiectul unei cauzea@late pe rolul unei instanţe udecătoreCti sau dacă a @ormat oiectul unei udecăţiJprecizarea autorităţilor pulice care au @ost sesizate anteriorJ se ane=ează orice actecare pot susţine cererea.

Situaţiile în care cererile nu pot 9i luate Cn onsiderare suntH nu sunt de competenţa Avocatului oporuluiJ sunt anonime sau @ăcute în numele altei persoane @ără acordul acesteiaJ sunt adresate mai târziu de un an de la data la care încălcările sBau produs ori

de la data la care persoana în cauză a luat cunoCtinţă de eleJ pot @i respinse motivat cererile vădit ne@ondate.

  *odalităţile de luru în soluţionarea cererilor ale Avocatului oporului suntH

B +netele  Qprin care cere autorităţilor administraţiei pulice orice in@ormaţii saudocumente necesare0 audiază Ci ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei pulice Ci de la orice @uncţionar care poate da in@ormaţiile necesaresoluţionării cererii.B "eomandările Q care nu pot @i supuse controlului parlamentar Ci nici controlului udecătoresc. rin recomandările emise0 Avocatul oporului prin care solicita or;anuluiadministrativ ori @uncţionarului pulic în cauza să înlăture auzul comis0 să reparepa;uele produse prin actul sau @aptul administrativ ile;al Ci să repună persoana lezata în drepturile sale le;itime.B "apoarte speiale  Q în cazul în care Avocatul oporului constată0 cu prileul

cercetărilor întreprinse0 lacune n legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori denerespectare a legilor ţ!rii 0 va prezenta un raport0 conţinând cele constatate0preCedinţilor celor două $amere ale arlamentului sau0 după caz0 primuluiBministru.B +udienţele Q sunt asigurate de personalul de specialitate al instituţiei . De asemenea0cetăţenii pot fi primiţi n audienţ! de c!tre Avocatul (oporului şi de ad+uncţii acestuia0 încon@ormitate cu prevederile le;ale.

 Avocatul oporului răspunde numai în @aţa arlamentului0 răspundere ce sematerializează prin oli;aţia prezentării de rapoarte. Raportul anual este ilanţulactivităţii instituţiei care se înaintează celor doi preCedinţi ai $amerelor arlamentului Cipoate cuprinde pe lân;ă prezentarea activităţii instituţiei pe anul respectiv Cirecomandări de modi@icare a le;islaţiei sau propuneri de măsuri ce sunt utile în protecţia

drepturilor omului.

 entru motive temeinice0 la solicitarea petiţionarului0 acestuia i se poate ncuviinţa s! şi prezinte oral sau prin serviciul dispecerat cererea0 care va @i consemnată de către personalul desemnat în acest scop0pe @ormulare tip.

+1

Page 82: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 82/139

+2

Page 83: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 83/139

#+$%/)U)

"G+&()( !U&D+*(&/+)( +)( '/+/U)U%

-1- $arlamentul-1-1- 'trutura $arlamentului-1-2- r@ani?area parlamentară-1-3- +utonomia adunărilor -1-- "olul $arlamentului-1-.- 'tatutul parlamentarilor -1-A-#arateristiile $arlamentului "omâniei; on9orm

#onstituţiei

-2- r@anele eFeutive-2-1- +spete @enerale--2-2- r@anele eFeutive ale "omâniei potrivit #onstituţiei

-3- r@anele urisdiţionale-3-1- +spete @enerale-3-2- r@anele urisdiţionale din "omânia potrivit

re@lementărilor atuale

-- "elaţiile dintre or@anele 9undamentale ale statului--1- +spete @enerale--2- "elaţiile dintre or@anele 9undamentale ale statului român

 Am văzut dea0 că celor trei @uncţii @undamentale ale statului B le;islativă0e=ecutivă Ci urisdicţională B le corespund trei cate;orii de or;ane0 Ci anumeH or;anelele;islative0 or;anele e=ecutive Ci or;anele udecătoreCti sau urisdicţionale.

 6n epoca actuală0 în principiu0 @uncţia le;islativă se e=ercită de parlament0 @uncţiae=ecutivă de Ce@ul de stat CiNsau de ;uvern Ci @uncţia urisdicţională de instanţele udecătoreCti. #e vom studia0 în continuare0 pe @iecare în parte.

+

Page 84: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 84/139

-1- $arlamentularlamentul1 este instituţia politică Ci uridică0 @ormată din memri aleCi0 care are

ca principală misiune adoptarea le;ii. El reprezintă una dintre veri;ile esenţiale ale în@ăptuirii democraţiei0 ale statornicirii unor rânduieli democratice0 în măsură să;aranteze drepturile Ci liertăţile cetăţenilor.

-1-1- 'trutura parlamentului2

arlamentul poate @i alcătuit dintrBo sin;ură cameră unicameralism sau douăcamere icameralism. Amele structuri au avantae Ci dezavantae0 adepţi Ci adversari.

Uniameralismul  este speci@ic statelor unitare. arlamentul0 având o unicăadunare0 este constituit prin su@ra;iu universal0 e;al0 direct Ci secret. E=istenţa uneisin;ure camere evită prelun;irea procesului le;islativ0 aCa încât puterea le;islativălucrează cu e@icacitate sporită. 6n plus0 sunt reduse considerail Ci costurileparlamentare. Dezavantaul îl constituie posiilitatea instaurării GdespotismuluiG

parlamentar0 întrucât nu e=istă o contraputere de acelaCi ran;.6iameralismul reprezintă re;ula în cazul statelor @ederale0 e=primând structura

dualistă a acestora. După usti@icarea ce a stat la aza instituirii lui0 icameralismul este

de trei @eluriH icameralism aristocratic0 icameralism politic Ci icameralism @ederal.a% 'icameralismul aristocratic .  Această @ormulă0 utilizată în statele unitare0

asociază camerei in@erioare cu caracter reprezentativ0 rezultată din su@ra;iu0 o camerăsuperioară alcătuită pe criterii aristocratice care este menţinută din respect pentrutradiţie. E=. $amera #orzilor în An;lia.

b% 'icameralismul politic  este un sistem parlamentar utilizat0 de asemenea înstatele unitare0 cea deBa doua cameră B Senatul B răspunzând unor concepţii politicecare au în vedere stăvilirea auzului de putere ce rezultă din Gle;ea număruluiG0 uCor decomis în cazul camerei unice asi;urânduBse ast@el Ci mai multă c<izuinţă în alcătuireale;ii. 6ntrBun cuvânt0  icameralismul politic urmăreCte ponderarea procesului legislativ  printr,o divizare a puterii legislative. E=. el;ia Ci Franţa. E=istă două concepţii0 înprivinţa atriuţiilor recunoscute camerei superioareH

I. @icameralismul egalitar 0 care înseamnă con@erirea de atriuţii relativ e;ale0camerei superioare0 cu cele ale camerei in@erioare0 în scopul instituirii unui adevăratparteneriat în procesul le;islativ. E=. el;ia.

II.  @icameralismul inegalitar 0 care înseamnă stailirea unor atriuţii mai restrânsepentru camera superioară0 decât cele recunoscute camerei in@erioare0 care devine ast@elpredominantă0 motivat de @aptul că Senatul reprezintă interesele unor minorităţi0 pecând camera in@erioară reprezintă interesele naţiunii în ansamlu. E=. Franţa.

c% 'icameralismul federal   este determinat de structura dualistă a statului Cirăspunde necesităţii de a asi;ura ec<ilirul Ci armonia între statele @ederate Ci statul

unional. 6n acest sens0 e=istenţa a două camere satis@ace dou! e0igenţe indispensaileHreprezentarea uniunii în ansamlu Ci reprezentarea statelor memre. Se apreciază căaceastă dulă reprezentare se poate realiza în mod corespunzător0 doar cu respectareaa două re;uliH

reprezentarea e;ală a @iecărui stat @ederat indi@erent de mărimeJ acordarea de prero;ative similare0 în materie le;islativă0 amelor camere.

1 Instituţia arlamentului are ori;ini îndepărtateH Islanda înainte de anul 1:::0 Sicilia în 11: Ci An;lia în urul anului 1:: cunoCteau e=istenţa unor adunări care aveau să constituie0 în secolul următor modelulunor Adunări delierative. 4itor DU#U)('#U; #onstanţa #<)%&%U; Geor@eta DU#U)('#U0 Drept constituţional comparat  Q vol. II0 Ed. #umina #e=0 ucureCti0 2::20 p. 112.2 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::10 pp. -3-B-3*J %on D()(+&U0 $p. cit .0 pp. 2B23. ericolul despotismului parlamentului este mai rău ca al unui individ0 pentru că0 @iind o instituţiecolectivă0 nu poate @i trasă la răspundere. %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p.cit .0 2::-0 p.13*.

+-

Page 85: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 85/139

 6n concluzie0 reţinem @aptul că între structura arlamentului Ci structura de state=istă o anumită corelaţie. Dacă în cadrul statelor unitare este posiilă opţiunea pentruun arlament unicameral sau icameral0 statul @ederal presupune oli;atoriu e=istenţa în cadrul arlamentului a unei a doua camere care să reprezinte interesele statelor memre.

-1-2- r@ani?area parlamentară1

entru a putea @uncţiona0 adunările parlamentare treuie să @ie or;anizate0 adicăs!,şi constituie anumite organe interne şi s!,şi sta'ileasc! formele n care şi e0ercit!atri'uţiile. rincipalele or;anele interne care se re;ăsesc în orice parlament dintrBunsistem pluripartid suntH  reCedintele adunării0 $omisiile parlamentare Ci 4rupurileparlamentare.

aI $reşedintele adunării0 ales de adunare are următoarele atri'uţii principaleHconduce dezaterile0 ve;<ează la respectarea procedurii parlamentare0 asi;urăutilitatea Ci demnitatea discuţiilor0 reprezintă camera în relaţiile interne Ci e=terne0 înlocuieCte Ce@ul statului în anumite situaţii deoseite.

:I #omisiile parlamentare sunt organe interne de lucru care de regul! nu au

 putere de decizie proprie0 ci transmit un proiect0 un raport sau un aviz0 camerei care leBaconstituit0 pentru ca aceasta să decidă.

 Aceste comisii asi;ură cadrul adecvat pentru dezaterile preliminare întrBun ;ruprestrâns de parlamentari0 care are responsailităţi speciale în domeniul respectivasupra prolemelor ce vor @i aduse în @aţa adunării. $eea ce determină aCadar creareacomisiilor este aCadar imposi'ilitatea unei deli'er!ri cu celeritate asupra proiectelor delegi de către întrea;a adunare prea numeroasă0 @ără e=istenţa unor studii Ci analizeprealaile.

$omisiile parlamentare pot @i temporare sau permanente. $ele temporare suntconstituite pentru e=aminarea unei proleme date Ci îCi încetează activitatea odată cudepunerea raportului. $omisiile permanente sunt constituite pe durata sesiunii sau c<iar a le;islaturii. Ele sunt comisii specializate pe domeniiH @inanţe0 proleme economice0relaţii e=terne0 educaţie0 apărare0 sănătate0 mediu înconurător etc. Acolo unde e=istăparlamente icamerale se constituie Ci comisii mi=te ale celor două camere. "ne=emplu de asemenea comisie este comisia de mediere.

$omisiile parlamentare au0 în principal0 următoarele atri'uţii H  întocmesc rapoarte sau avize asupra proiectelor de le;i sau asupra altor 

proleme ce le sunt date în studiu  întreprind studii Ci analize cu privire la aplicarea celor <otărâte de către

parlament ascultă periodic in@ormări ale unor conducători ai or;anelor centrale sau locale

ale administraţiei pulice analizează petiţiile ce le sunt adresate de către cetăţeni e=ercită0 în unele cazuri0 dreptul la iniţiativă le;islativă în domeniul lor de

activitate."n re;im special au comisiile  parlamentare de ancEet! sau control  . Ele

realizează0 de re;ulă0 controale asupra unor c<estiuni de interes naţional0 anc<eteelectorale0 anc<ete le;islative Ci anc<ete politice. rolema cea mai delicată0 în cazulacestor comisii0 este aceea de a le preciza natura0 limitele competenţelor0 procedeelespeci@ice de acţiune0 pentru a le delimita de or;anele urisdicţionale sau de alte or;aneale statului. 6n orice caz0 în urma anc<etei sau controlului e@ectuat0 aceste comisii nu audreptul să pronunţe sancţiuni0 nici să se sustituie or;anelor administrative. Ele pot să

1  %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::10 pp. -3+B-+*J %on D()(+&U0 $p. cit .0 pp. 2*B2-2

+

Page 86: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 86/139

denunţe @aptele constatate Ci să comunice or;anelor competente0 măsurile pe care leconsideră le;ale Ci oportune.

I Grupurile parlamentare- Activitatea partidelor politice în cadrul parlamentuluise mani@estă prin @ormarea ;rupurilor parlamentare sau a ;rupurilor politice0 alcătuite0de re;ulă0 din parlamentarii care aparţin aceleaşi formaţiuni sau care su'scriu la acelaşi  program politic . 4rupurile parlamentare asi;ură concentrarea diverselor tendinţe politice

e=istente în cadrul parlamentului. entru a preveni dispersia e=cesivă a acestor tendinţe0 care poate avea repercusiuni ne;ative asupra acţiunii parlamentare0 în uneleţări este @i=at numărul minim de parlamentari necesar pentru constituirea unui ;rup1.

entru una @uncţionare a parlamentului nu este su@icientă doar constituireaor;anelor menţionate0 ci este necesară Ci stailirea adrului de luru.

orma de lucru a parlamentului pe durata legislaturii  sale este sesiunea . 6n cadrul sesiunii0 reunirea efectiv! a parlamentului se @ace în şedinţe0 potrivit

unui pro;ram de lucru adoptat. 6n ceea ce priveCte modul de or;anizare a sesiunilor0 parlamentul însuCi0 în aza

independenţei sale0 îCi @i=ează perioadele de e=ercitare e@ectivă a @uncţiilor ceBi revin.Sesiunile pot @iH

ordinare0 adică0 predeterminate pentru perioada @iecărui an e=traordinare0 adică0 neprevăzute printrBun pro;ram0 care se convoacă în situaţiideoseite0 la cererea Ce@ului de stat0 a ;uvernului0 a preCedintelui camerei sau aunui anumit număr de deputaţi.

/enţionăm că e=istă Ci o altă concepţie cu privire la @orma de lucru aparlamentului0 Ci anume aceea de a considera parlamentul permanent în @uncţiune0 @ărănici o limită de durată0 ineînţeles0 pe timpul mandatului. Dispare ast@el distincţia dintrele@islatură LmandatI Q perioada de timp pentru care este ales (arlamentul  Ci sesiune B perioada n care parlamentul se ntruneşte n şedinţe. E=. Danemarca.

-1-3- +utonomia adunărilor entru ca parlamentul săBCi poată e=ercita0 în condiţii corespunzătoare0misiunea0 autonomia adunărilor este indispensailă. $u alte cuvinte principiulautonomiei parlamentare este de esenţa parlamentarismului ;arantânduBse ast@elplenitudinea de acţiune Ci de decizie.

 Această autonomie adunărilor poate @i e=aminată su trei aspecte2H autonomiare;ulamentară0 autonomia @inanciară Ci autonomia administrativă.

aI +utonomia re@ulamentară se mani@estă0 în plan uridic0 prin dreptul @iecăreicamere de aBCi adopta propriul re;ulament de or;anizare Ci @uncţionare0 respectândprevederile $onstituţiei. Re;ulamentul poate @i adoptat pe perioadă nedeterminată0 pele;islatură sau pentru @iecare sesiune în parte. /odi@icarea lui se @ace0 de re;ulă0 după

procedura urmată pentru adoptare. Autonomia re;ulamentară este limitată0 de oicei0printrBun control de constituţionalitate.:I +utonomia 9inaniară  se analizează0 de oicei0 ca un corolar al

independenţei parlamentului0 acesta @i=ânduBCi propriul u;et Ci controlânduBCi e=ecuţiau;etară. !otuCi0 u;etul parlamentului treuie inte;rat în u;etul ;eneral al statului. Acest lucru se realizează prin procedee di@eriteH în unele ţări parlamentului i serecunoaCte un ma=imum de independenţă în acelaCi sens0 în timp ce în altele u;etulparlamentului este aproat de e=ecutiv sau limita ma=imă a acestui u;et este @i=atăde către puterea e=ecutivă.

1 Spre e=empli@icare 0 pentru crearea unui ;rup parlamentar este nevoie de 1 memru în &orve;ia0 2 în?aponia0 în Ar;entina0 1: în Italia0 : în Franţa0 sau 1: în România. %oan *U"+"U; 'imina/<&<'('#U0 $p.cit .0 2::-0 p.1*:2 %on D()(+&U0 $p. cit .0 pp. 2-B2-

+3

Page 87: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 87/139

I +utonomia administrativă semni@ică dreptul adunării de a decide ea însăCi0pe de o parte asupra atriuţiilor administrative ale structurilor principale de conducerepreCedinte0 irou permanent0 etc.0 iar pe de altă parte asupra aparatului de lucruaparţinând camerei. Serviciile administrative ale adunării nu sunt su'ordonateautorităţilor e=ecutive. De re;ulă0 @uncţionarii parlamentari constituie un corp special0 custatut propriu0 elaorat de adunare sau de or;anele sale.

-1-- "olul parlamentului1

 6n literatura de specialitate a @ost suliniat @aptul că deCi arlamentul a @ostdesemnat0 în mod tradiţional prin e=presia de putere le;iuitoare atriuţiile Cicompetenţele sale sunt mult mai lar;i0 propunânduBse pentru de@inirea mai corectăsinta;ma de Mputere delierativă. $a atare puterea le;islativă este doar o componentăa competenţei arlamentului.2. 

e lân;ă aceasta0 parlamentele mai e=ercită0 în principalH @uncţia de reprezenBtare0 @uncţia de constituire a ;uvernului Ci @uncţia de control asupra e=ecutivului.

aI !unţia le@islativă se realizează prin e=ercitarea prero;ativelor de puterele;iuitoare ale parlamentului0 în cadrul procedurii le;islative. $auzele care pot in@luenţa

 în plan politic  e=ercitarea @uncţiei le;islative a arlamentului suntH ine=istenţa maorităţii necesare pentru adoptarea di@eritelor cate;orii de le;i0 reorientarea politică prin @enomenul de mi;raţiune a parlamentarilor de la un ;rup

parlamentar la altul sau de părăsire a ;rupului din care @ac parte0 con@lictul dintre maoritate Ci ;uvern0 prin @ormarea unor curente ostile0 dar nu

su@icient de puternice pentru a antrena retra;erea încrederii acordate ;uvernului.$oncluzionând0 toate aceste @enomene privesc scEim'area raportului de forţe n

cadrul 'inomului politic de 'az! al activit!ţii parlamentare dintre ma+oritate şi opoziţie.$rocedura legislativă implică mai multe etapeH1-  %niţiativa le@islativă  semni@ică dreptul unor su'iecte determinate de a

depune la parlament proiecte sau propuneri de legi.  6n mod corelativ parlamentului îi

corespunde oli;aţia de a lua proiectele sau propunerile le;islative în dezatere Ci de ase pronunţa asupra lor.

 6n @uncţie de sor;intea ei0 iniţiativa le;islativă poate aparţineHB ;uvernului poartă denumirea de proiect de le;e0B camerelor parlamentului0 comisiilor parlamentului0 parlamentarilor Ci unui

anumit număr de cetăţeni su denumirea de propunere le;islativă.2- 6ntocmirea unui raport sau avi? asupra proiectului de le;e0 de către una sau

mai multe comisii ale parlamentului.3- De?:aterea proiectului de le;e.- 4otarea; care este actul de cuantificare a voinţei ma+oritare. 9otarea treuie să

@ie clară0 neec<ivocă0 @erită de erori sau de@ormări. 9otul-  este de două tipuriH votdesc<is Ci vot secret. Gotul descEis se e=primă oral0 sau printrBun anumit ;est ridicareamâinii0 ridicarea în picioare0 aplauze. Gotul secret  se practică0 de oicei0 cu uletinesau ile. 9otul este0 de re;ulă0 direct sau personal. &umai pe cale de e=cepţie sepermite votul prin procură sau prin dele;are.

1 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p. cit .0 2::10 pp. --*B-3J %on D()(+&U0 $p. cit .0 pp. 2:B2*2 %oan *U"+"U; *iai #&'/+&/%&('#U0 Drept parlamentar românesc 0 Editura A$!A/I0 ucureCti01,,,0 p. 11, *arian (&+#(0 %âteva reflecţii privind funcţiile parlamentului 0 Revista Dreptul0 nr. *N1,,+0 p. 21- E=istă o lar;ă varietate a procedurilor de votare0 de e=empluH în $amera $omunelor aCezarea îndreapta sălii înseamnă vot GpentruG0 iar în stân;a vot GîmpotrivăG0 votul mecanic sau electronic sau votulprin aplauze sau aclamaţii.

+*

Page 88: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 88/139

entru înţele;erea deplină a acestei etape treuie cunoscute conceptele decvorum Ci maoritate. #vorumEul  reprezintă num!rul de parlamentari necesar a fi  prezenţi n sal! pentru ca lucr!rile (arlamentului s! se poat! desf!şura. 

*aoritate reprezint! num!rul de parlamentari care tre'uie s! voteze nfavoarea unei legi pentru ca ea sa fie adoptat!. /aoritatea cerută pentru adoptareaunei le;i poate @iH simplă  umătate[1 din numărul parlamentarilor prezenţi0 a:solută

umătate[1 din numărul total de parlamentari sau ali9iată  peste umătate[1 dinnumărul total de parlamentari..- +ordul amerelor  asupra proiectului de le;e0 atunci când parlamentul este

icameral. Dacă cele două camere se a@lă pe picior de e;alitate0 dezacordul care poatesurveni între ele treuie conciliat0 stailinduBse în acest sens o procedură specială. 6ncazul icameralismului ine;alitar0 predomină voinţa camerei in@erioare. /ai e=istă Ci@ormula icameralismului e;alitar @uncţional0 care @uncţionează la ora actuală înRomânia0 potrivit căreia ultimul cuvânt îl are camera de decizie.

A-  $romul@area le;ii care îmracă în sistemele monar<ice @orma Gsancţiuniire;aleG Ci pu:liarea ei sunt @ormalităţile care determină intrarea în vi;oare a le;ii.

 6n unele sisteme promul;area este o'ligatorie0 ast@el încât Ce@ul statului nu poate

@ace ine@icientă o le;e adoptată de parlament e=. Austria Ci Israel. 6n alte sisteme0 Ce@ul statului dispune de un drept de veto suspensiv . Ast@el0 el

poate cere adunărilor0 cu prileul transmiterii unei le;i spre promul;are0 o nouădelierare asupra ei. Dacă parlamentul adoptă din nou le;ea0 @iind su@icientă aceeaCimaoritate cu care a adoptatBo prima dată0 promul;area devine oli;atorie.

 6n @ine0 e=istă sisteme constituţionale care consacră un adevărat drept de veto alCe@ului statului. Acesta este un drept caracteristic re;imurilor prezidenţiale Ci rezultă dinsepararea puterilor0 e;alitatea lor Ci controlul reciproc. 6n acest sistem0 dacă Ce@ulstatului returnează o le;e parlamentului0 aceasta nu va intra în vi;oare până cândcamera către care a @ost returnată nu va deliera a doua oară Ci nu o va adopta cu omaoritate cali@icată0 de re;ulă0 imposiil de atins0 iar cealaltă cameră nu o varecon@irma cu aceeaCi maoritate cali@icată. Ast@el0 prin vetoBul său0 Ce@ul statuluiani<ilează le;ea0 practic0 de@initiv.

:I !unţia de repre?entare- arlamentul ene@iciază de @orţa unei le;itimităţiimpresionante0 întrucât el este0 ca urmare a ale;erii sale directe0 reprezentantul între;iipopulaţii.

Suliniem @aptul că0 însăCi @orţa sistemului parlamentar constă în  principiul suveranit!ţii naţionale0 în ideea că parlamentul reprezintă poporul0 iar parlamentarii suntdele;aţii săi. 9orim ast@el de un mandat reprezentativ10 parlamentarul reprezentând nuMo părticică din suveranitatea naţiunii0 ci însăCi acea suveranitate. &u treuie ne;liatrolul deoseit al opoziţiei care este elementul critic instituţionalizat menit să în;rădească

eventualele tendinţe ale maorităţii de a se aate de la reprezentarea corectă aintereselor naţionale.I !unţia de onstituire a @uvernului- $onstă în @aptul că0 @ie toţi miniCtrii

treuie să aparţină uneia din cele două camere e=. ;uvernul ritanic0 @ie că0 învestitura ;uvernului se @ace de către parlament România0 @ie că0 în anumitecircumstanţe0 una dintre camere0 de re;ulă senatul0 treuie săBCi dea acordul la numireaunor înalţi @uncţionari ;uvernamentali e=. S.".A..

dI !unţia de ontrol asupra eFeutivului semnific! supremaţia preeminenţamai mult sau mai puţin evident! a parlamentului faţ! de e0ecutiv  Ci se realizează atât

1 /andatul reprezentativ este opusul mandatului imperativ. 6n cazul mandatului reprezentativ deputatulene@iciază de liertatea de a acţiona în @avoarea interesului naţional0 potrivit propriilor convin;eri0 @ără a@i le;at de voinţa celor care lBau ales. 6n cazul mandatului imperativ parlamentarul este oli;at săacţioneze0 numai întrBun anumit mod0 pentru a oţine un rezultat de o anumită natură0 în caz contrar ale;ătorii având posiilitatea de aBi revoca mandatul. Dan #%6+&U; 4itor DU#U)('#U0 $p.cit .0p.1

++

Page 89: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 89/139

prin instituţionalizarea responsailităţii ;uvernamentale0 cât Ci prin alte miloace./odalităţile controlului sunt diverse. #e vom menţiona doar pe cele tipiceH

1-  $ontrolul se poate e=ercita prin rapoarte sau in@ormări periodice din partea;uvernului în @aţa parlamentului. Acestea sunt urmate0 de re;ulă0 de o dezatere;enerală @inalizată printrBo moţiune act de mani@estare a atitudinii parlamentuluiaproativă sau ne;ativă.

2- #a iniţiativa parlamentului sau a ;uvernului0 sunt or;anizate dezateri depolitică ;enerală sau sectorială0 urmate0 după caz0 de un vot de încredere sau deneîncredere din partea parlamentului0 votul de neîncredere determinând demisia;uvernului. 6n anumite sisteme constituţionale0 pentru păstrarea ec<ilirului între puteri0;uvernul poate0 întrBo situaţie de diver;enţă cu parlamentul0 să provoace dizolvareaacestuia Ci să ceară pro;ramarea de ale;eri anticipate0 supunând ast@el diver;enţaaritraului electoratului.

3- "neori0 ;uvernul solicită aproarea parlamentului în le;ătură cu o iniţiativă asa sau re@eritor la o declaraţie de politică ;enerală0 ori cu privire la o prolemădeterminată.

-  Adeseori0 constituţia prevede necesitatea autorizării ;uvernului de către

parlament0 pentru luarea anumitor decizii. De e=empluH pentru declararea stării deur;enţă sau de necesitate0 în cazul dele;ării le;islative0 pentru declararea stării derăzoi0 pentru rati@icarea unor tratate internaţionale.

.- Desc<iderea procedurii de punere su acuzare a unui memru al ;uvernului0 aprimului ministru sau a Ce@ului statului.

A-  Interpelarea adresată ;uvernului sau unuia dintre memrii săi. Interpelărilesunt0 de @apt0 e0plicaţii cerute de c!tre parlamentari şefului guvernului sau unui ministrun leg!tur! cu o anumit! situaţie sau atitudine urmate de o dezatere asupra opţiunilor sau activităţii e=ecutivului0 care poate duce la aplicarea unei sancţiuni politice moţiunede cenzură.

  "oţiunea de cenzur!  reprezintă o dez'atere asupra politicii de ansam'lu a4uvernului Ci are drept scop0 din punct de vedere al opoziţiei răsturnarea maorităţilor0adică @ormarea unui alt ;uvern pe aza unei alte maorităţi0 iar din punct de vedere almaorităţii @ie menţinerea 4uvernului în @uncţiune0 @ie @ormarea unui alt ;uvern pe azaaceleiaCi maorităţi-

Sancţiunea uridică a acordului politic dintre maoritate Ci ;uvern se e=primă întrBo modalitate pozitivă0 prin con@irmarea ;uvernului Ci întrBo modalitate ne;ativă0 prindemiterea lui-  B-  6ntrearea adresată miniCtrilor0 care constituie un procedeu prin careparlamentul poate oţine in@ormaţii de la ;uvern. 6n @uncţie de răspunsul primit0 se poate@ormula o interpelare0 care are consecinţele arătate.

5- An;aarea responsailităţii politice a ;uvernului. Aceasta poate avea loc @ie lainiţiativa parlamentului0 @ie la iniţiativa ;uvernului0 cu privire la un pro;ram0 o declaraţieori la votarea unui te=t. !otdeauna va interveni0 după caz0 o moţiune de cenzură sau unscrutin de învestitură0 adică in@irmarea sau con@irmarea ;uvernului de către parlament.

8-  6n unele sisteme constituţionale0 parlamentul @uncţionează Ci ca or;an de urisdicţie @aţă de anumiţi memri ai puterii e=ecutive0 care în e=erciţiul atriuţiilor lor ausăvârCit @apte contrare intereselor ;enerale e=. razilia0 S.".A.. % altă soluţie esteconstituirea0 de către parlament0 a unui triunal e=traordinar1.

 ACadar0 datorită atriuţiilor comple=e ale parlamentelor0 acestea nu reprezintădoar cele mai lar;i @oruri democratice naţionale0 dar Ci laoratoare e@iciente de

1 Spre e=emplu0 în Franţa pentru udecarea reCedintelui Repulicii0 care poate interveni numai în caz de înaltă trădare0 se @ormează o 6naltă $urte de ?ustiţie0 compusă dintrBun număr e;al de deputaţi Cisenatori0 aleCi de camerele respective.

+,

Page 90: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 90/139

elaorare a le;ilor0 @actori de răspundere ai vieţii pulice0 elemente de contrapondere@aţă de orice tentative de a diminua drepturile democratice Ci valorile statului de drept.

-1-.- 'tatutul parlamentarilor 1uterea e=cepţională ce revine parlamentelor Ci calitatea cu totul aparte a celor 

care le alcătuiesc au determinat elaorarea unor statute ce ;arantează e=istenţa unui

re;im special0 c<emat să le asi;ure aleCilor independenţa în e=ercitarea mandatuluiparlamentar. &u este vora de acordarea unor drepturi e=cepţionale sau a unor privile;iiparticulare0 ci de o protecţie a parlamentarilor pentru a putea reprezenta0 nestin;<eriţi0interesele naţionale.

Fundamentul drepturilor Ci prero;ativelor parlamentarilor se re;ăseCte înipostaza acestora de reprezentanţi ai poporului. Statutul parlamentarilor cuprindeHimunităţile parlamentare0 incompatiilităţile Ci indemnizaţiile.

munităţile parlamentare au ca scop prote+area mem'rilor parlamentului faţ! deacţiunile represive ale forţei pu'lice şi faţ! de anumite acţiuni +udiciare. Ele sunt ;aranţii în @aţa eventualelor auzuri din partea e=ecutivului0 a or;anelor adminiBstrative sau aor;anelor udecătoreCti. 6n acest sens0 esenţială este imposiilitatea privării de lierate

Ci a tra;erii la răspundere uridică a parlamentarului pentru actele sau @aptele săvârCite în limitele mandatului său Ci cu prileul e=ercitării acestuia.ncompatibilităţile sunt reguli care interzic parlamentarului s! e0ercite pe

durata mandatarului s!u o alt! funcţie sau ocupaţie0 atât în scopul ;arantăriiindependenţei Ci al asi;urării disponiilităţii sale0 cât Ci pentru aBl @eri de tentaţiaauzului Ci a corupţiei. Re;ulile0 în această materie0 sunt di@erite0 în @uncţie de sistemulconstituţional.

ndemnizaţiile parlamentarilor   reprezintă sume de 'ani pe care aceştia le primesc pe durata mandatului 2 .  DeCi mandatul parlamentarilor este consideratpretutindeni ;ratuit Ci onori@ic0 practica a creat un sistem de indemnizare0 pentru acompensa veniturile de care este privat parlamentarul pe timpul e=ercitării manBdatului

Ci pentru a i se asi;ura condiţiile materiale necesare îndeplinirii mandatului.-1-A- #arateristiile $arlamentului "omâniei

+- 'trutura $arlamentului "omâniei- $onstituţia României instituie unparlament icameral alcătuit din $amera Deputaţilor Ci Senat art. 31 alin.2. Atâtdeputaţii cât Ci senatorii se ale; prin su@ra;iu universal direct0 e;al Ci lier e=primat.Rezultă că amele camere au aceeaCi le;itimitate Ci0 pe cale de consecinţă0 reiese că în România @uncţionează un 'icameralism politic egalitar . #e;iuitorul constituant a alesaceastă @ormulă din dorinţa de a tempera tendinţele autoritare ale parlamentului0 de aatenua eventualele poziţii e=tremiste ale unei sin;ure camere în aprecierea unor stăride @apt Ci în ale;erea variantelor decizionale.

Revizuirea $onstituţiei0 din anul 2::0 a inau;urat încă un icameralism e;alitar de tip special-0 numit Micameralism e;alitar @uncţional.6- r@ani?area $arlamentului "omâniei se înscrie în modelul prezentat. Ast@el0

@iecare cameră are un preşedinte0 ales de adunarea respectivă0 pe durata mandatului.De asemenea0 @iecare $ameră ale;e - vicepreşedinţi   C i - secretari.  #a aceCtia se

1 %on D()(+&U0 $p. cit .0 pp. 2-B2-+2 Indemnizaţiile îmracă @orme variateH diurnă pentru @iecare zi de sesiune0 acoperirea c<eltuielilor dedeplasare0 plata unei indemnizaţii lunare sau anuale0 acoperirea c<eltuielilor de corespondenţă Ci ata=elor tele@onice0 ;ratuitatea transportului Ci altele. *iai #&'/+&/%&('#U; %on D()(+&U; +ntonie %"G4+&; %oan 4%D+0 Alegerile parlamentare şi 

 prezindenţiale Re;ia autonomă G/onitorul %@icialG0 ucureCti0 1,,20 p.1*- DeCi cele două camere se a@lă pe aceeaCi poziţie suntem în prezenţa unui icameralism clar di@erenţiat0cel puţin în materia competenţelor le;islative ale celor două $amere. %oan *U"+"U; (lena 'imina/<&<'('#U0 $p.cit . 0 2::-0 p.13+

,:

Page 91: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 91/139

adau;ă - cEestori la $amera Deputaţilor Ci 2 c<estori la Senat. AceCtia se ale; la începutul @iecărei sesiuni.

reCedintele0 vicepreCedinţii0 secretarii Ci c<estorii @iecărei camere alcătuiesciroul permanent al acesteia. 6n ;eneral0 nu e=istă di@erenţe între atriuţiile pe care le îndeplinesc preCedintele0 vicepreCedinţii0 secretarii0 c<estorii Ci iroul permanent de la$amera Deputaţilor Ci atriuţiile pe care le îndeplinesc omolo;ii lor de la Senat.

$ele mai importante atriuţii ale $reşedintelui )amerei   sunt H convoacăparlamentarii în sesiuni0 conduce lucrările $amerei acordă cuvântul deputaţilor0moderează discuţiile0 staileCte ordinea votării0 anunţă rezultatul votului0 conduceiroul permanent0 reprezintă camera în raporturile cu terţii0 atât pe plan intern cât Ciinternaţional.

/icepreşedinţii   îndeplinesc0 în ordinea stailită de iroul permanent0 atriuţiilepreCedintelui0 în caz de asenţă0 precum Ci alte sarcini încredinţate de iroulpermanent.

rincipalele responsailităţi ale secretarilor   sunt H asi;urarea întocmiriiproceselorBverale ale Cedinţelor Ci a listei parlamentarilor înscriCi la cuvânt0 e@ectuareaapelului nominal Ci consemnarea rezultatului votului.

  )0estorii   au atriuţii în rezolvarea prolemelor @inanciare ale $amerei0asi;urarea ordinii în sediul arlamentului Ci ;estionarea patrimoniului camerelor.

'iroul permanent  are competenţe de natură politică Ci competenţe de naturăadministrativă. Dintre competenţele de natură politică menţionăm H elaorareaproiectului re;ulamentului $amerei0 or;anizarea relaţiilor $amerei cu alte parlamente0propunerea componenţei dele;aţiilor pe care le trimite $amera la di@erite or;anizaţiiinternaţionale. $ea mai importantă competenţă de natură administrativă este aceea deconducere a serviciilor $amerei1.

arlamentul României în@iinţează comisii  pentru @iecare $ameră0 alcătuite numaidin deputaţi0 respectiv numai din senatori0 Ci comisii comune alcătuite atât din deputaţicât Ci din senatori. $omisiile parlamentare pot @i permanente sau temporare.

Fiecare $ameră îCi constituie comisii permanente pe domeniile speci@icate înre;ulamentul său. $omisiile temporare aparţin @ie unei $amere0 @ie amelor. $omisiiletemporare care aparţin uneia dintre $amere sunt comisiile de anc<etă Ci comisiilespeciale. Rolul comisiilor de anc<etă a @ost dea prezentat. 6n ceea ce priveCte comisiilespeciale0 acestea pot @i constituite pentru avizarea unor iniţiative le;islative comple=e0pentru elaorarea unor propuneri le;islative de interes deoseit0 sau pentrudes@ăCurarea altor activităţi speci@icate în <otărârea de în@iinţare. $omisiile temporarecomune în $onstituţia nerevizuită au @ost comisiile de mediere.2  "lterior revizuiriicomisiile de mediere mai suzistă numai pentru adoptarea le;ilor constituţionale0 decipentru îndeplinirea @uncţiei de constituantă derivată.

!reuie menţionat că0 indi@erent de @elul comisei0 aceasta treuie să re@lectecon@i;uraţia politică a $amerei.$a în orice parlament ales întrBun sistem pluripartid0 Ci în arlamentul României

@uncţionează grupuri parlamentare. Acestea se constituie separat pentru @iecarecameră. $onstituţia se rezumă doar la recunoaCterea posiilităţii or;anizării de ;rupuriparlamentare0 lăsând la latitudinea $amerelor re;lementarea acestora0 prinre;ulamentul propriu. otrivit re;ulamentelor celor două camere0 pentru constituireaunui ;rup parlamentar0 în cadrul %amerei Deputaţilor   este nevoie de cel puţin 1:aderenţi0 iar în cadrul Senatului este nevoie de cel puţin 0 cu precizarea că aceCtiatreuie să @i @ost aleCi pe lista aceluiaşi partid formaţiune politic! alianţ! politic! sau

1  Genoveva 4"+6%(0 $rganizarea politico,etatic! a &omâniei Drept constituţional şi instituţii politice0vol.II0 Ed. G$u;etareaG0 IaCi B 1,,30 pp.1:+B111.2 Acestea se @ormau dintrBun număr e;al de deputaţi Ci senatori0 atunci când $amerele adoptau un te=t dele;e în termeni di@eriţi. Activitatea lor înceta odată cu depunerea raportului-

,1

Page 92: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 92/139

alianţ! electoral!. După constituire0 @iecare ;rup îCi ale;e un lider0 numit preCedinte Ciunul sau mai mulţi locţiitori ai liderului0 numiţi vicepreCedinţi.

 Atriuţiile ;rupului parlamentar suntH propune candidaţii pentru ale;ereapreCedinţilor celor două $amere0 îCi dă acordul pentru desemnarea memrilor comisiilor parlamentare0 poate cere modi@icarea ordinii de zi a Cedinţelor Ci poate prezentaamendamente la proiectele sau propunerile de le;e.1

andatul   celor două camere este de - ani. 6nsă0 potrivit art. 3 alin.10 introdusprin #e;ea de revizuire0 termenul la care mandatul parlamentarilor ar e=pira seprelun;eCte de drept pe perioada stării de moilizare0 de răzoi0 de asediu sau deur;enţă. rocedura le;islativă începută Ci neterminată în cadrul unui mandat continuă înmandatul următor.

$amera Deputaţilor Ci Senatul lucrează în două sesiuni   ordinare anualesimultane Ci în sesiuni e=traordinare2. rima sesiune ordinară începe în luna @eruarieCi nu poate depăCi s@ârCitul lunii iunie0 iar a doua sesiune ordinară începe în lunaseptemrie Ci nu poate depăCi s@ârCitul lunii decemrie art.330 alin.1 din $onstituţie.esiunile e0traordinare pot @i convocate pentru rezolvarea unor proleme care nu su@erăamânare0 ele @iind usti@icate de cerinţa îndeplinirii unor sarcini deoseite sau de

producerea unor evenimente neprevăzute. Durata lor nu este prevăzută de $onstituţie0sin;ura limitare @iind cea determinată de începerea sesiunii ordinare.

e parcursul sesiunii0 $amerele lucrează e@ectiv în şedinţe  plenare. Sedinţelepot @i separate0 pentru @iecare $ameră0 sau comune. De re;ulă0 Cedinţele suntpulice0 însă camerele pot <otărî0 în anumite situaţii0 Cedinte secrete.

  6n ceea ce priveCte cvorumul ; constituţia staileCte în art. 3- următoarele H$amera Deputaţilor Ci Senatul adoptă le;i0 <otărâri Ci moţiuni0 în prezenţa maorităţiimemrilor. $onstituţia staileCte maoritatea necesară pentru adoptareaH

le;ilor ordinare Q maoritatea memrilor prezenţi Q ma+oritate simpl! J le;ilor or;anice Q maoritatea memrilor @iecărei camere Q ma+oritate a'solut!

le;ilor constituţionale , ma+oritatea calificat! reprezentând votul a cel puţin douătreimi din numărul memrilor @iecărei camere.#- +utonomia #amerelor $arlamentului-aI Autonomia regulamentar! este limitată doar de $onstituţie. Aceasta înseamnă

că0 cele două $amere ale arlamentului îCi stailesc independent re;ulile de or;anizareCi @uncţionare0 cu respectarea prevederilor constituţionale0 iar împreună elaoreazăre;ulamentul Cedinţelor comune0 întrucât0 potrivit $onstituţiei0 anumite atriuţii see=ercită în Cedinţă comună. otrivit art.1-3 lit. c din $onstituţie0 constituţionalitateare;ulamentelor camerelor este asi;urată prin controlul e=ercitat de $urtea$onstituţională0 la sesizarea unuia dintre preCedinţii celor două $amere0 a unui ;rupparlamentar sau a unui număr de cel puţin : de deputaţi sau de cel puţin 2 de

senatori.:I  Autonomia financiar! înseamnă0 în principiu0 capacitatea @iecărei $amere deaBCi staili propriul u;et Ci de aBi controla e=ecuţia0 @ără in;erinţa celeilalte $amere saua altui or;an al statului. Dar $amerele nu dispun de surse proprii de venit0 depinzândast@el de resursele ce li se alocă din u;etul statului0 pentru alcătuirea căruia iniţiativaaparţine e=clusiv 4uvernului- Ci a cărui adoptare depinde de acordul amelor camere.ractic0 autonomia u;etară a camerelor se reduce la @aptul că @iecare cameră îCistaileCte pla@onul resurselor u;etare necesare acoperirii c<eltuielilor. Ele nu vor putea@i însă asi;urate decât prin u;etul ;eneral al statului0 care treuie votat în Cedinţa

1 %oan *U"+"U0 $p. cit .0 pp1:B11.2 Suliniem că0 pentru or;anizarea sesiunilor0 le;iuitorul constituant român a ales soluţia GdemocraticăGce0 spre deoseire de cea GautoritarăG nu lasă la latitudinea e=ecutivului or;anizarea sesiunilor .  Genoveva 4"+6%(0 $p.cit. p.12.-  Art.1+ alin.2 din $onstituţie

,2

Page 93: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 93/139

comună a celor două camere. ACa @iind0 cum în Cedinţele comune ale camerelor0ponderea voturilor deputaţilor este de apro=imativ două ori mai mare decât cea avoturilor senatorilor0 autonomia u;etară a $amerei deputaţilor va putea deveni orealitate certă0 în timp ce resursele puse la dispoziţia Senatului vor depinde în unămăsură de votul deputaţilor 1.

I  Autonomia administrativ!. entru aBCi putea des@ăCura activitatea0 @iecare

$ameră treuie să dispună de @uncţionari administrativi or;anizaţii în diverse servicii.arlamentul României dispune de o autonomie administrativă deplină0 întrucâtre;ulamentele celor două $amere prevăd că or;ani;rama serviciilor proprii se aproăde plenul $amerei0 iar statele de @uncţii Ci re;ulamentul de @uncţionare a serviciilor seaproă de iroul permanent.

 Atât la $amera deputaţilor cât Ci la Senat serviciile sunt conduse de un secretar ;eneral numit de plenul $amerei respective. Funcţionarilor parlamentari nu li se aplicăstatutul ;eneral al @uncţionarilor pulici.2

D- "olul $arlamentului "omâniei 6n re;imul nostru constituţional arlamentul are un loc central0 de @uncţionarea sa

depinzând0 în ultimă instanţă0 e@icienţa între;ii activităţi statale Ci0 implicit0 social

economice. arlamentul este o instituţie centrală a dezvoltării democraţiei0 @iind unicul organ legiuitor +0 aceasta rezultând atât din monopolul elaorării Ci adoptării le;ii0 cât Cidin ailitarea0 în termen limitat a 4uvernului de a emite ordonanţe simple0 pe care lesupune apoi aproării sale.

otrivit prevederilor $onstituţiei0 rolul arlamentului României este conceput înconcordanţă cu principiile parlamentarismului european actual0 ast@el încât pe lân;ă@uncţia le;islativă Ci cea de control asupra e=ecutivului0 consacrate ca esenţiale încă dela începutul secolului0 arlamentul României mai e=ercită @uncţia de reprezentare Ci@uncţia de desemnare a unor autorităţi pulice.

aI uncţia legislativă  se e=ercită în principiu după procedura clasică0 cereclamă parcur;erea etapelor dea prezentate. 9om prezenta în continuare doar particularităţile procedurii le;islative în România.

  rin revizuirea $onstituţiei0 din anul 2::0 pentru optimizarea procesuluidecizional sBa re@ormat procedura le;islativă. 6n noua concepţie se păstrează e;alitateacamerelor dar în sensul unei specializ!ri funcţionale0 acestea @iind pe rând #amerădei?ională Ci #ameră de re9leţieA.

niţiativa legislativă a cetăţenilor este de@inită de art. *- din $onstituţie. Eatreuie să provină de la cel puţin 1::.::: de cetăţeni cu drept de vot0 din cel puţin uns@ert din udeţele ţării. &u pot @orma oiectul iniţiativei populare pro'lemele fiscale0 celecu caracter internaţional 0 amnistia şi graţierea. E@ectul uridic al e=ercitării iniţiativeile;islative cu respectarea tuturor condiţiilor de @ond Ci @ormă este sesizarea

arlamentului *

 .Dacă anterior modi@icării le;ii @undamentale iniţiatorul putea depuneproiectul de le;e propunerea le;islativă preCedintelui oricăreia dintre cele douăcamere0 $onstituţia revizuită staileCte că acesta va treui depus la $ameracompetentă să îl adopte ca primă $ameră sesizată.

1  /udor D"<G+&U0 $p.cit .0 pp.1B13.2  %:idem; p.1-.  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U0$p.cit .0 p. 12:- entru o opinie uCor di@erită în sensul că deasupra arlamentul este puterea între;ului electorat carepoate @i consultat prin re@erendum în anumite situaţii0 Ci drept consecinţă arlamentul nu este unicaautoritate le;iuitoare a ţării0 Dan #%6+&U; 4itor DU#U)('#U0 $p.cit .0 p12- #onstantin D%''('#U0 Drept constituţional ucureCti B 1,10 p.*:0 apud   #ristian %&('#U0 Drept 

constituţional şi instituţii politice , istemul constituţional românesc vol.II0 p.2.3  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U0$p.cit .0 p.1* %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U0 $p.cit .0 2::-0 p.21

,

Page 94: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 94/139

ecanismul decizional  este următorulH prima cameră sesizată este $amera dere@lecţie0 oli;ată să dezată proiectul de le;e sau propunerea le;islativă în termen decel mult - de zile0 respectiv cel mult 3: de zile pentru le;ile deoseit de comple=e.#e;ea ast@el adoptată se trimite celeilalte camere care va decide de@initiv cu privire laaspectele din le;e ce ţin de competenţa sa0 trimiţând eventual înapoi $amerei primesesizate prevederile din le;e cu privire la care a auns la o @ormulare di@erită Ci pentru

care competenţa decizională revine celeilalte camere. Aceasta din urmă este oli;atăsă se pronunţe în procedură de ur;enţă. Dacă termenele au @ost depăCite se considerăcă proiectul de le;e sau propunerea le;islativă a @ost adoptată în @orma prezentată deiniţiator.

$ompetenţa decizională a @ost distriuită în aCa @el încâtH %amera Deputaţilor  să aiă rolul de cameră decizională de drept comunJ   enatul   să aiă competenţă de cameră decizională pentru rati@icarea

tratatelor Ci a altor acorduri internaţionale0 precum Ci în domeniul unor le;ior;anice care privesc e=clusiv or;anizarea Ci @uncţionarea statului.

Revizuirea $onstituţiei a eliminat aCadar Mnaveta le;islativă prin precizareacamerei decizionale pentru @iecare cate;orie de le;i1.

$onstituţia permite reCedintelui României ca înainte de promul;area le;ii săceară o sin;ură dată ree=aminarea le;ii art. ** alin. 20 după ree=aminare promul;area@ăcânduBse în cel mult 1: zile de la primirea le;ii.

otrivit art. *+ din $onstituţie0 după promul;are le;ea se pulică în /onitorul%@icial al României Ci intră în vi;oare la zile de la data pulicării sau la o datăulterioară prevăzută în te=tul ei.

:I uncţia de reprezentare  este consacrată e=pres în art.31 alin.1din $onstituţie HGarlamentul este or;anul reprezentativ suprem al poporului român...G2. Acest @apt are multiple semni@icaţiiH

 6n primul rând0 aceasta înseamnă că arlamentul României treuie să aiă ocomponenţ! izvorât! din manifestarea suveranit!ţii naţionale0 să dea e=presie puteriipoporului0 unicul titular al puterii politice. rin urmare0 componenţa arlamentului nupoate @i decât cea rezultată din voinţa mani@estată de electorat la urne.

 6n al doilea rând0 arlamentul0 odată constituit0 treuie să se mani@este ca une0ponent al intereselor politice ale ntregului popor 0 disociinduBse prin mandatul încredinţat de orice înclinare spre protearea unor interese personale0 particulare0 localesau de ;rup0 care ar intra în contradicţie cu cele ;enerale0 ale societăţii.

 6n al treilea rând0 arlamentul nu este doar unul din or;anele reprezentative alepoporului român0 ci este c<iar organul s!u reprezentativ suprem0 ceea ce este denatură să usti@ice nu atât o preeminenţă a acestei instituţii în raport cu celelalteautorităţi statale0 cât mai ales prero;ativele de control care îi sunt puse la dispoziţie0

prin $onstituţie0 în raport cu reCedintele României0 4uvernul sau alte autorităţi pulice0 în vederea asi;urării ec<ilirului puterilor .I uncţia de desemnare a unor autorităţi publice .  recizăm0 de la

 început0 că prin GdesemnareG înţele;em învestire0 ale;ere sau numire-. $a re;ulă0această @uncţie se e=ercită de Cedinţa comună a celor două $amere. E=istă însăCi atriuţii de desemnare a unor autorităţi pulice care se e=ercită de o sin;urăcameră.

rincipalele atriuţii de desemnare0 e=ercitate de $amerele arlamentului înCedinţă comună suntH

1 %:idem; p.222 6n literatura de specialitate sBa susţinut că de @apt sunt reprezentaţi numai cetăţenii români cu drept devot care participă la ale;erea sa0 Dan #%6+&U; 4itor DU#U)('#U0 $p.cit .0 p. 12- *iai #&'/+&/%&('#U; %on D()(+&U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; !lorin 4+'%)('#U;%oan 4%D+0 $p.cit .0 pp.12*012+.- #ristian %&('#U0 Drept constituţional ….0 p. 233.

,-

Page 95: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 95/139

 B învestitura 4uvernului art. 1: din $onstituţie B cea mai importantă atriuţieJB numirea Directorilor Serviciilor de In@ormaţii art. 30 lit. < din $onstituţieJB numirea avocatului poporului art. 30 lit. i din $onstituţieJB numirea memrilor $urţii de $onturi art.1-:0 alin.- din $onstituţieJB ale;erea reCedintelui Ci a preCedinţilor de secţii ai $onsiliului le;islativ art.* alin.2

din #e;ea nr.*N1,, privind în@iinţarea0 or;anizarea Ci @uncţionarea $onsiliului le;islativ

repulicată1

. Atriuţiile de desemnare care se e=ercită de o sin;ură cameră sunt HB numirea a udecători la $urtea $onstituţională de către Senat art.1-2 alin. din

$onstituţieB numirea a udecători la $urtea $onstituţională de către Adunarea Deputaţilor 

art.1-2 alin. din $onstituţieB numirea a doi reprezentanţi ai societăţii civile în $onsiliul Superior al /a;istraturii

de către Senat art. 1 al. 20 lit. din $onstituţie.dI  uncţia de control asupra executivului   este la @el de importantă ca Ci

@uncţia le;islativă. Sintetic20 procedurile de control parlamentar sunt Ha încuviinţarea de către @orul le;islativ a măsurilor e=cepţionale luate de Ce@ul statului0

potrivit art.,2 alin.2 din $onstituţie. 6n această cate;orie de proceduri se include0 deasemenea0 Ci dezaterea mesaului prezidenţial prin care se aduc la cunoCtinţaarlamentului măsurile luate de preCedintele României pentru respin;erea a;resiunii împotriva ţării J acordarea Ci retra;erea încrederii acordate 4uvernului Jc întreările Ci interpelările Jd anc<etele parlamentare Je an;aarea răspunderii ;uvernului asupra unui pro;ram0 a unei declaraţii de politică;enerală sau a unui proiect de le;e J@ suspendarea din @uncţie a reCedintelui României J; punerea su acuzare a reCedintelui României J< solicitarea urmăririi penale a memrilor 4uvernului pentru @aptele săvârCite îne=erciţiul @uncţiei lor.

Re@eritor la îminarea @uncţiei le;islative Ci a celei de control0 deoseit desemni@icative sunt proedurile miFte0 le;islative Ci de control parlamentar în acelaCitimp0 Ci anumeH

le;i@erarea prin intermediul ordonanţei 4uvernului B arlamentul ailitează;uvernul să re;lementeze întrBun anumit domeniu ce @ace parte din s@era le;iiordinare

an;aarea răspunderii ;uvernului pentru un proiect de le;e B 4uvernul prezintăun proiect de le;e care0 ca urmare a an;aării răspunderii sale se consideră

adoptat dacă o moţiune de cenzură nu a @ost iniţiată în următoarele trei zile Ciaproată potrivit le;ii 6n cazul primei proceduri mi=te a controlului parlamentar al e=ecutivului0 latura

legislativ! a'soar'e pe cea politic! deoarece prima etapă a le;ii de ailitare depinde deoiectivul politic urmărit0 care circumscrie însăCi împuternicirea acordată0 iar a douaetapă a le;ii de aproare sau respin;ere a ordonanţei depinde de modul de realizare aailitării acordate0 deci de controlul îndeplinirii le;ii de ailitare.

 6n cazul celei deBa doua proceduri latura politic! a controlului parlamentar a'soar'e pe aceea legislativ!  întrucât prin e@ectul an;aării răspunderii ;uvernului seproduce o deplasare de la dezaterea proiectului prezentat spre disputa politică Ci sprenecesitatea unor ne;ocieri politice0 ceea ce reprezintă o consecinţă a @aptului că miza în

1 #e;ea nr. *N1,, a @ost repulicată în /. %@. nr. 1122N2, noiemrie 2::-2 #ristian %&('#U0 Drept constituţional … p.21.

,

Page 96: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 96/139

această situaţia nu o constituie proiectul de le;e0 ci însăCi rămânerea sau nu în@uncţiune a 4uvernului1.

Instituţia an;aării răspunderii 4uvernului intervine pe @ondul unui con@lict politic între 4uvern Ci maoritatea parlamentară reprezentând un oc politic în @orţă al4uvernului0 o provocare a arlamentului de către 4uvern0 oc din care 4uvernul poateieCi @ie în@rânt0 în cazul adoptării unei moţiuni de cenzură0 @ie victorios0 prin re@orti@icarea

 încrederii în 4uvern a arlamentului Ci a electoratului0 în situaţia nedepunerii saurespin;erii moţiunii de cenzură2.(- 'tatutul parlamentarilor Cn "omânia9om e=amina statutul parlamentarilor români su cele trei aspecte esenţiale

pentru îndeplinirea mandatului lor de reprezentanţi ai poporului0 Ci anumeH imunităţile0incompatiilităţile Ci indemnizaţiile.

munitatea parlamentară  re;lementată de $onstituţia actuală a României0constă în două cate;orii de ;aranţii e=cepţionale de care se ucură parlamentarii0 prindero;are de la principiul e;alităţii cetăţenilor în @aţa le;ii Ci a ustiţiei0 Ci anumeHinviolailitatea Ci iresponsailitatea uridică. Imunitatea de@ineCte practic dreptuldemocratic al parlamentarilor la lieră e=primare în e=ercitarea atriuţiilor lor -.

Inviola'ilitatea0 re;lementată de art.*2 alin.2 din $onstituţia revizuită estegaranţia special! acordat! parlamentarilor de a nu putea fi reţinuţi arestaţi percEeziţionaţi sau trimişi n +udecat! penal!-  decât cu ncuviinţarea camerei din carefac parte şi dup! ascultarea lor 3. 

Faţă de re;lementarea inviolailităţii se impun câteva oservaţii. 6n primul rând0ea @uncţionează numai pe durata mandatuluiH când acesta a încetat0 re;ulile dreptuluicomun devin pe deplin aplicaile*. 6n al doilea rând0 inviolailitatea nu este asolutăH eapoate @i ridicată printrBo <otărâre a $amerei din care @ace parte parlamentarul în douăsituaţiiH

1. când urmărirea Ci trimiterea în udecată penală se @ac doar de arc<etul de pelân;ă 6nalta $urte de $asaţie Ci ?ustiţie0 iar competenţa de udecată aparţine 6naltei$urţi de $asaţie Ci ?ustiţie.

2. când e vora de o in@racţiune @la;rantă. 6n acerastă situaţie deputatul sausenatorul poate @i reţinut Ci supus perc<eziţiei0 ministrul ustiţiei @iind oli;at săin@ormeze neîntârziat pe preCedintele adunării asupra reţinerii sau perc<eziţiei. Evident0$amera poate <otărî meţinerea sau revocarea măsurii. Dacă iviolailitatea unuiparlamentar a @ost ridicată0 el va @i udecat de 6nalta $urte de $asaţie Ci ?ustiţie.

$oncluzionând0 se poate spune că inviolailitatea parlamentară nu suprimă înnici un caz represiunea penală0 ci doar întârzie momentul trimiterii în udecată0momentul urmăririi penale sau al cercetării udecătoreCti+.

Iresponsa'ilitatea +uridic! a arlamentarilor este re;lementată în art.*2 alin.1 din

$onstituţie0 care prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la r!spundere +uridic! pentru voturile sau opiniile politice e0primate n e0ercitarea mandatului .Spre deoseire de inviolailitate care proteează parlamentarii numai în materie

penală Ci numai pe durata mandatului0 iresponsailitatea uridică operează Ci în cazulrăspunderii civile0 nu numai pe durata mandatului0 ci Ci după încetarea lui.1 *arian (&+#(0 %âteva reflecţii…0 p. 22 *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U0$p.cit .0 p.213  /udor D"<G+&U $p. cit. p.213- #orneliu /U"%+&U0 Imunitatea n dreptul român0 Revista Dreptul0 nr. 2N2::0 p.11:B112. !reuie precizat @aptul că inviolailitatea a @ost restrânsă prin revizuirea $onstituţiei doar la domeniulpenal0 @iind eliminate din cuprinsul protecţiei uridice aspectele re@eritoare la răspundereacontravenţională.3 /udor D"<G+&U $p. cit. p.21** %:idem p.21*+ #orneliu /U"%+&U 0 $p.cit. p.111

,3

Page 97: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 97/139

(i iresponsailitatea uridică este limitată0 întrucât se re@eră doar la @aptele Ciactele săvârCite în e=erciţiul mandatului. Aceste re;uli ocrotesc parlamentarii împotrivaunor auzuri0 unor urmăriri udiciare neusti@icate0 aritrare0 declanCate de e=ecutiv saude adversarii politici.

entru @aptele Ci actele săvârCite ca simplu particular0 parlamentarul nu seucură de protecţie. De aceea0 eventualele insulte sau calomnii pro@erate de la triuna

arlamentului nu pot @i considerate ca săvârCite în e=erciţiul mandatului de deputat sausenator 1 Ci pot atra;e răspunderea uridică. ACadar0 imunitatea nu con@eră parlamentarului privile;ii asurde în raport cu

cerinţele le;ii penale. Ea nu îl proteează la modul asolut decât în ceea ce priveCteopiniile Ci voturile e=primate în virtutea mandatului încredinţat în mod democratic decătre ale;ători.

ncompatibilităţile parlamentarilor români sunt stailite de art. *1 din$onstituţie. rimul alineat al acestui articol dispuneH G&imeni nu poate @i în acelaCi timpdeputat Ci senatorG. Acest te=t este neec<ivoc. Dacă aceeaCi persoană este aleasă atâtdeputat cât Ci senator0 treuie să renunţe la unul dintre mandate.

$el deBal doilea alineat al articolului menţionat declară incompatiil mandatul de

deputat sau senator cu e=ercitarea oricărei @uncţii pulice de autoritate0 cu e=cepţiacelei de memru al 4uvernului0 întrucât aceCtia sunt învestiţi de arlament.

 ACadar0 în sistemul nostru constituţional este permis cumulul mandatuluiparlamentar cu cel ;uvernametal.

$ât priveCte re;ula0 care interzice cumulul mandatului parlamentar cu e=ercitareaoricărei @uncţii pulice de autoritate0 deCi $onstituţia nu de@ineCte G@uncţia pulică deautoritateG0 #e;ea nr. 131N2:: privind unele măsuri pentru asi;urarea transparenţei îne=ercitarea demnităţilor pulice0 a @uncţiilor pulice Ci în mediul de a@aceri0 prevenirea Cisancţionarea corupţiei2 re;lementează această c<estiune0 @ăcând o enumerare amplă a@uncţiilor considerate incompatiile cu calitatea de deputat sau senator art. +1B+2.

 6n doctrină0 anterior apariţiei le;ii mai susBmenţionate0 prevederea constituţionalăamintită a stârnit controverse0 opinia dominantă  considerând @uncţii pulice deautoritate0 acele funcţii pu'lice care confer! titularului capacitatea legal! de a emiteacte unilaterale o'ligatorii.

  ndemnizaţiile parlamentarilor români sunt prevăzute de art.* alin. lit. c din$onstituţie0 care este o normă de trimitere la le;e. ractic0 după cum arată I.Deleanu -0parlamentarii români ene@iciază de indemnizaţii principale0 indemnizaţii secundare Cide indemnizaţii pentru activitatea des@ăCurată în circumscripţia electorală în care au @ostaleCi.

Indemnizaţiile principale sunt o sumă @i=ă lunară0 diurna pentru perioada în careparlamentarul este prezent la lucrările în plen sau în comisii0 costul cazării0 pe perioada

sesiunilor0 pentru cel ce nu domiciliază în ucureCti. 6n s@era indemnizaţiilor secundare se înscriuH diurnele de deplasare0 ;ratuitateatransportului @eroviar0 auto0 naval Ci pe liniile aeriene interne0 ramursarea ta=elor depoCtă Ci telecomunicaţii interne.

 6n @ine0 pentru des@ăCurarea activităţii în circumscripţia electorală0 parlamentarulene@iciază de o sumă @or@etară e;ală cu indemnizaţia lunară0 din care treuie săsuporte c<eltuielile iroului său parlamentar.

1 /udor D"<G+&U $p. cit. pp.22:0221.2 După pulicarea în /. %@. nr. 2*,N21.:-.2::0 le;ea a su@erit multiple modi@icări Ci completări. /udor D"<G+&U $p. cit. pp.2210222.- %on D()(+&U0 $p. cit. vol.II0 p.2-:.

,*

Page 98: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 98/139

-2- r@anele eFeutive

-2-1- +spete @enerale 6n sensul ;eneral al termenului0 e=ecutivul sau puterea e=ecutivă asi;ură

e=ecutarea le;ii. Funcţia de asi;urare a e=ecutării le;ii în;loează astăzi activităţidiverse cum suntH e=ercitarea @uncţiei de Ce@ al statului0 coordonarea acţiunii

administraţiei pulice pentru punerea în aplicare a le;ii0 des@ăCurarea unor acţiunidirecte de aplicare sau de or;anizare a aplicării le;ii0 e=ercitarea unor atriuţii careprivesc impulsionarea procesului le;islativ0 conducerea ;enerală a statului0 în sens lar;0con@orm le;ii. %r;anele statale care realizează activităţile menţionate sunt organelee0ecutive.

Spre deoseire de arlament0 care este un or;an reprezentativ0 întrucât este învestit cu e=erciţiul puterii direct de naţiune0 e=ecutivul e=ercită o  putere derivat! de laor;anele reprezentative0 cu e=cepţia unor or;ane alese ale administraţiei pulice localeprimari0 consilii locale0 consilii udeţene.

$u toate acestea0 astăzi0 se poate considera că or;anele e=ecutive0 departe de a@i asimilate sensului etimolo;ic ori;inar Q elemente secundare Ci suordonate

le;islativului Q reprezintă elementul motor Ci dinamic al între;ului sistem politic1

.E=ecutivul nu treuie con@undat cu administraţia de stat0 primul @iind0 prine=celenţă0 un or;an politic0 în timp ce administraţia numai în modelul americandoândeCte relie@ politic0 în celelalte sisteme politice @uncţionarul de stat care e=ercităadministraţia de stat @iind ene@iciarul unui statut de stailitate în @uncţie0 Ci0 prinaceasta0 un @actor de opoziţie în raport cu structurile politice ale e=ecutivului2.

uterea e=ecutivă se caracterizează prin relaţii ierar<ice. "nul dintre suiecţi aredrept de comandă0 iar celălalt oli;aţia de supunere.

Realizând o inventariere a atriuţiilor puterii e=ecutive0 enumerămH de@inirea politicii ;enerale a ţăriiJ elaorarea proiectelor de le;i necesare în@ăptuirii acestei politiciJ adoptarea actelor normative Ci individuale necesare aplicării le;ilorJ luarea deciziilor necesare @uncţionării serviciilor puliceJ adoptarea unor măsuri de e=ecutare materială în domeniul ordinii puliceJ dispunerea teritorială a @orţelor armate Ci a celor de poliţieJ conducerea relaţiilor internaţionale.E=ecutivul cuprinde0 în mod tradiţional0 două cate;orii de or;aneH Ce@ul statului Ci

;uvernul. 'inând seama de structura e=ecutivului0 se poate @ace distincţie întree=ecutivul monocratic monist Ci e=ecutivul dualist-.

 (Feutivul monoratiLmonistIRe;imul e=ecutivului monocratic sau monist reprezintă o reminiscenţă a

antic<ităţii imperiale Ci a asolutismului monar<ic0 adaptată la re;ulile constituţionaleactuale. E=ecutivul monocratic se caracterizează prin deţinerea funcţiei e0ecutive dec!tre o singur! entitate statal!. Aceasta poate purta0 de re;ulă0 denumirea de re;e saupreCedinte. /enţionăm că0 în decursul istoriei0 e=ecutivul monocratic a înre;istrat Ci@orme cole;iale0 care presupun e=ercitarea atriuţiilor e=ecutive în mod colectiv de cătredouă sau mai multe persoane0 e;ale în drepturi.

1 $ierre $+#/(/0 $p.cit .0 p. 112 $ierre $+#/(/0 $p.cit .0 p. 11 JaRues #+D+"/0  Institutions (olitiHues et Droit %onstitutionnel 0 vol.I0 Ed. GEconomicaG0 arisB1,,:0p.-20 apud   %oan 4%D+0 (uterea e0ecutiv! şi administraţia pu'lic!0 Ed. GR.A./onitorul %@icialG0 ucureCtiB1,,-0 p.2,.- %on D()(+&U0 $p. cit .0 vol. II0 p. 1

,+

Page 99: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 99/139

 6n sistemele politice azate pe monocraţia e=ecutivului0 prolemele se prezintă înmod di@erit0 după cum Ce@ul statului este monar< sau preCedinte de repulică. 6n @ormasa clasică0 monocraţia monar<ică se caracteriza printrBo preponderenţă0 mai mult saumai puţin @ormală0 a Ce@ului statului B monar<ul B care e=ercita concomitent putereae0ecutiv! şi o parte din puterea legislativ!.

/onocraţia prezidenţială este cea mai rigid! e0presie contemporan! a separaţiei 

 puterilor n stat . 6n aceste re;imuri0 e=ecutivul este condus de preCedintele statului0acesta @iind Ce@ul ;uvernului Ci având responsailitatea e=ecutării le;ii0 @iind0 totodată0independent de parlament e=.S"A.

(Feutivul dualistReprezintă modelul de e=ecutiv caracteristic0 în primul rând0 re;imurilor 

parlamentare0 în cadrul cărora @uncţia e=ecutivă este disociată Ci încredinţată în parteunei persoane0 Ce@ul statului0 cealaltă revenind ;uvernului0 ca or;an cole;ial0 @iecaree=ercitânduBCi atriuţiile întrBun mod mai mult sau mai puţin autonom.

 6n acest sistem0 Ce@ul de stat este desemnat de parlament sau ales direct prin votuniversal0 iar ;uvernul are în @runte un premier sau primBministru0 considerat0 uneori CiCe@ul e=ecutivului.

 Atunci când Ce@ul statului este desemnat de parlament0 această @uncţie estein@luenţată de poziţia partidelor politice din componenţa parlamentului. Funcţia de Ce@ al;uvernului este0 la rândul ei0 in@luenţată de maoritatea parlamentară.

E=ecutivul dualist comportă nuanţări de la stat la stat0 Ci c<iar în cadrul aceluiaCistat0 în @uncţie de situaţia concretă a raporturilor dintre partidele politice.

-2-2-r@anele eFeutive ale "omâniei potrivit atualei #onstituţiiDupă cum am arătat dea0 @orma de ;uvernământ a României este  repulica de

tip semiBprezidenţial atenuat sau parlamentarizat. rin urmare0 avem un e=ecutivdualist0 @ormat din H

reCedinte ales prin su@ra;iu universal direct0 dar cu puteri limitateJ 4uvern. Această or;anizare ice@ală a e=ecutivului în România @ace ca autoritatea

pulică unipersonală B reCedintele României B să e=ercite @uncţia de Ce@ al statului0 însc<im0 or;anul cole;ial B 4uvernul B să poarte întrea;a răspundere în @aţaarlamentului pentru e=ercitarea @uncţiei e=ecutive0 în condiţiile unei democraţiiparlamentare1.  6n acest demers; 4uvernul are ca suport acţional administraţia pulică0asupra căreia e=ercită @uncţia de conducere ;enerală2.

 ACadar0 $reşedintele "omâniei este Ce@ul statului0 calitate care se revendică dinprero;ativa de a reprezenta statul român Ci de a @i ;arantul independenţei naţionale0 alunităţii Ci al inte;rităţii teritoriale a ţării.

Este important de menţionat că ale;erea directă de către popor a reCedinteluinuBi con@eră acestuia puteri sporite0 conţinutul Ci întinderea atriuţiilor acestuianedepăCind s@era de prero;ative ale unui Ce@ de stat din re;imurile parlamentare-. Ast@el0 reCedintele României nu numeCte0 ci doar desemnează un candidat pentru@uncţia de primBministru0 Ci numai în urma votului de încredere acordat de parlamentpoate numi ;uvernul care este răspunzător politic numai în @aţa parlamentului.

% prolemă interesantă le;ată de instituţia prezindenţială din România estedeterminată de te=tul art. +- alin.1 din $onstituţie HG6n timpul mandatului0 reCedintele

1 %oan 4%D+0 $p.cit.0 p.*. A se vedea Ci +ntonie %"G4+&0 $p.cit .0 p. Ci următoarele.2 *arian (&+#(0 %âteva consideraţii…0 p. %on D()(+&U0 $p.cit .0 p.2:3-*arian (&+#(0 %âteva consideraţii …0 p.

,,

Page 100: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 100/139

României nu poate @i memru al unui partid)G0 care e=primă voinţa le;iuitoruluiconstituant român de a avea un reCedinte neutru @aţă de partidele politice1.

 6n practică0 această dispoziţie @ace ca reCedintele ales să renunţe la calitateade memru de partid Ci eventual la @uncţia pe care a deţinutBo în cadrul acestuiaJ însăruptura de doctrina partidului care lBa susţinut în ale;eri este însă una arti@icială.

#a @el de interesantă Ci controversată este Ci ipoteza inversă0 a preCedintelui în

@uncţiune care intenţionează să candideze pe listele unui partid pentru un mandat dedeputat sau senator. Este adevărat că prin revizuirea $onstituţiei mandatulreCedintelui sBa prelun;it de la - la ani0 ast@el încât o situaţie în care ale;erileparlamentare să se suprapună peste cele prezidenţiale mai poate @i întâlnită o dată la2: de ani.

$u toate acestea0 $urtea $onstituţională sBa pronunţat dea în le;ătură cuaceastă c<estiune prin Decizia nr. , din 1* septemrie 2::-2. $urtea constată0 pe deo parte că normele constituţionale nu îl privează pe reCedintele României de dreptulelectoral de a @i ales0 iar pe de altă parte că neutralitatea politică a mandatuluiprezidenţial nu este a@ectată de candidatura acestuia pe listele unui partid politic0 alianţepolitice ori alianţe electorale.

 Această neutralitate este necesară pentru îndeplinirea corectă a atri:uţiilor  cerevin reCedintelui potrivit $onstituţiei0 dintre care menţionăm e=empli@icativH

reprezentarea statului român J ;arantarea independenţei naţionale0 a unităţii Ci inte;rităţii teritoriale aţării J asi;urarea respectării $onstituţiei Ci a unei @uncţionări a autorităţilor puliceJ medierea între puterile statului0 precum Ci între stat Ci societate J numirea ma;istraţilor.

Re@eritor la cea de a doua componentă a e=ecutivului dualist din România0 Ci

anume Guvernul0 statutul acestuia este determinat0 în primul rând0 de te=teleconstituţionale care re;lementeazăH rolul Ci structura0 învestitura0 incompatiilităţile0 încetarea @uncţiei de memru al 4uvernului0 atriuţiile primuluiBministru0 actele4uvernului0 răspunderea memrilor acestuia Ci încetarea mandatului. &u treuie0 însăi;norate nici celelalte te=te constituţionale re@eritoare la 4uvern0 cum sunt celere@eritoare la raporturile sale cu arlamentul sau cele care0 re;lementând atriuţiilereCedintelui României0 au în vedere Ci raporturile dintre reCedinte Ci 4uvern.

 6n ceea ce priveCte structura0 4uvernul este alcătuit din primBministru0 miniCtri Cialţi memri stailiţi prin le;e or;anică- art.1:2 alin. din $onstituţie. El @uncţionează caautoritate colegial!  în cadrul căreia primulBministru are puteri e=oritante. Deasemenea0 e=istă mai multe prevederi constituţionale care con@eră primuluiBministru o

autoritate de sine stătătoare.

1+ntonie %"G4+&0 $diseea ela'or!rii %onstituţiei GEditura "niunii 9atra RomâneascăG0 !;.B/ureC B1,,+0 p.2:.  6n perioada scursă de la intrarea în vi;oare a $onstituţiei Ci până în prezent0 realitatea ademonstrat că @inalitatea constituţională de a avea un preCedinte independent politic nu sBa realizat. #ae=pirarea mandatului0 Iliescu a redevenit liderul partidului care lBa propulsat în @uncţia de reCedinte alRomâniei Ci care lBa susţinut pentru oţinerea unui nou mandat0 iar $onstantinescu a încercat să @acă [email protected] ulicată în /.%@. nr. ++* din 2, septemrie 2::-. Asupra acestei decizii a $urţii $onstituţionale vomreveni în $apitolul III al lucrării de @aţă. Genoveva 4"+6%(0 $p.cit .0 pp.2+202+.-  Este vora de #e;ea nr. ,:N2::1 privind or;anizarea Ci @uncţionarea 4uvernului României Ci aministerelor0 pulicată în /. %@. nr. 13- din 2 aprilie 2::10 cu modi@icările ulterioare.  6n con@ormitate cu prevederile art. 2* din #e;ea nr. ,:N2::1 privind or;anizarea Ci @uncţionarea4uvernului României Ci a ministerelor0 <otărârile se adoptă prin consens0 iar dacă nu se realizeazăconsensul0 <otărăCte primulBministru.

1::

Page 101: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 101/139

 Ast@el0 pe lân;ă alte atriuţii proprii0 primulEministru  intră în relaţii directe cureCedintele0 arlamentul Ci $urtea $onstituţională. Din acest motiv0 el este în măsurăsă in@luenţeze atât politica statului0 cât Ci delierările din cadrul 4uvernului1.

Este necesară punerea în evidenţă a un element esenţial al re;imului uridic al4uvernului0 Ci anume deplina sa responsailitate în @aţa arlamentului. Ast@el0 rolul4uvernului constă0 de @apt0 în realizarea pro;ramului său de ;uvernare acceptat de

arlament. Acordarea încrederii 4uvernului Ci acceptarea pro;ramului său de;uvernare au drept consecinţă oli;ativitatea realizării O pro;ramului P de către 4uvern.Răspunderea pentru îndeplinirea lui îi aparţine e=clusiv. arlamentul0 prin votul acordat0CiBa e=primat încrederea în acest pro;ram0 încredere pe care oricând o poate retra;eprin adoptarea unei moţiuni de cenzură0 dacă motivele pentru care ea a @ost acordată la învestitură au dispărut ulterior. Ast@el0 4uvernul apare ca organ dependent J de(arlament el fiind o adev!rat! putere J numai dac! este spri+init de o larg! ma+oritate parlamentar!2.

rintre atriuţiile 4uvernului este Ci cea cuprinsă în art. 1:20 Ci anume0 @aptul că;uvernul asi;ură realizarea politicii interne Ci e=terne a ţării0 deCi în realitate el este celcare staileCte această politică Ci o e=pune spre aproare parlamentului.

-3- r@anele urisdiţionale

-3-1- +spete @enerale%r;anele urisdicţionale sunt autorit!ţile pu'lice care aplic! legea n cazul 

litigiilor . Această cate;orie de or;ane este cunoscută su terminolo;ii di@eriteH instanţe udecătoreCti0 putere udecătorească0 putere urisdicţională0 autoritate urisdicţională. 6nsă0 indi@erent de denumire0 este vora întotdeauna de or;anele care în@ăptuiesc ustiţia0 prin ustiţie înţele;ânduBse activitatea de soluţionare a proceselor civileadministrative comerciale penale de munc! etc. aplicarea de sancţiuni şi resta'ilireadrepturilor şi intereselor legitime nc!lcate. !ermenul GustiţieG desemnează0 totodată0 Cisistemul organelor +udec!toreşti . $ompetenţa instanţelor udecătoreCti este stailită princonstituţie Ci le;i.

 6n lima oiCnuit0 GustiţieG se traduce prin a @ace dreptate. Dacă la început ustiţiase ocupa numai cu soluţionarea proceselor Ci cu reprimarea persoanelor care producpa;ue Ci su@erinţe altora0 prin încălcarea normelor de drept0 ulterior0 ea CiBa îmo;ăţitconţinutul aun;ând să cenzureze c<iar e=erciţiul puterii0 în sensul e=ercitării controluluiasupra modului cum ;uvernanţii respectă dreptul. Ast@el0 sBa auns la  principiul legalit!ţii  în activitatea or;anelor statului-.

Statul de drept0 care presupune ca puterea să respecte prima le;ea0 este deneconceput @ără ustiţie. #ipsa unei ustiţii veritaile @ace imposiil primatul dreptului0 or 

acolo unde dreptul nu primează se instalează aritrariul Ci nedreptatea. Statul de dreptsemni@ică suordonarea statului @aţă de drept. sau limitarea puterii prin dreptA.uterea urisdicţională treuie să @ie independentă Ci imparţială0 accesiilă Ci

e@icace0 întrucât numai în aceste circumstanţe cetăţeanul va percepe ustiţia ca pe oinstituţie care îl apără0 atunci când drepturile Ci interesele sale le;itime sunt încălcate.

% practică îndelun;ată a demonstrat că udecătorii0 pentru a aplica le;ea lacazurile concrete ce le sunt supuse spre rezolvare0 treuie mai întâi să staileascăstarea de @apt0 apoi treuie să interpreteze le;ile0 cutumele sau contractele ce sunt

1 %oan 4%D+0 $p.cit. p.*-.2 %:idem0 p.2+. %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U $p. cit .0 2::10 pp. +0 +3.- %:idem JaRues G%#NU()0 Droit constitutionnel et institutions politiHues0 1: ed0 /ontc<restien0 aris01,,0 p. 3 #laude (*("%0 FK*tat de droit dans les sLstemes polLarcEiHues europeens  în Revue @rancaise de droitconstitutionnel0 1,,20 nr. ,0 p. 2,

1:1

Page 102: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 102/139

invocate0 pentru a le înţele;e conţinutul0 urmează încadrarea în drept a stării de @apt0 Ci în @inal se dă verdictul0 e=primat prin <otărârea udecătorească. rin aceasta seconstată drepturi Ci oli;aţii pentru suiectele de drept participante în proces0 se aplicăsancţiuni0 se stailesc despă;uiri0 se dau ordine de e=ecutare0 atât părţilor în proces0cât Ci autorităţilor pulice.

 Ansamlul <otărârilor udecătoreCti @ormează urisprudenţa sau practica

 udecătorească. rin aceasta se limpezesc0 uneori0 te=tele le;ale oscure0 ami;ue saulacunare Ci c<iar se completează. 6n aceste condiţii0 este important de Ctiut până undepot mer;e udecătorii cu completarea lacunelor le;ii0 pentru că rolul ustiţiei este săaplice dreptul0 nu săBl creeze. Dacă ustiţia aun;e0 totuCi0 să creeze drept0 cum se întâmplă în unele sisteme constituţionale0 treuie stailită limita la care udecătorul esteoli;at să se oprească pentru a nu se sustitui parlamentului.

entru ca ustiţia săBCi poată îndeplini misiunea0 ea cunoaCte o anumităor;anizare Ci anumite principii. (rganizarea justiţiei  se @ace pe ;rade de urisdicţie. Aceste ;rade de urisdicţie permit0 în principiu0 atât soluţionarea în @ond a liti;iilor0 cât Ciposiilitatea de recurs0 ca miloc de îndreptare a erorilor0 de reevaluare a proelor Cisituaţiilor. Se consideră că0 cele mai multe ;aranţii le o@eră or;anizarea ustiţiei pe

;rade de urisdicţieH @ond0 apel0 recurs. Dezavantaul este durata mai lun;ă a proceselor.entru aBCi putea îndeplini misiunea0 ustiţia treuie să respecte anumite

 principii 10 rezultate dintrBo e=perienţă îndelun;ată. Acestea sunt2 H1- (rincipiul legalit!ţii  Atunci când se re@eră însăCi la ustiţie0 acest principiu prezintă două aspecte

principaleH le;alitatea instanţelor udecătoreCti B înseamnă că pot îndeplini activităţi

 urisdicţionale numai acele autorităţi statale cărora constituţia Ci le;ile le recunoscaceastă capacitate. De asemenea0 instanţele udecătoreCti pot rezolva liti;ii numai înlimita competenţei con@erite de le;e. 6n @ine0 procedura de rezolvare a liti;iilor poate @inumai cea stailită de le;e. le;alitatea in@racţiunilor Ci pedepselor Q înseamnă că nu e=istă in@racţiune dacă

nu este prevăzută de le;e Ci nu e=istă pedeapsă dacă nu este prevăzută de le;e.2- Mustiţia este unic! şi egal! pentru toţi Este un principiu care valori@ică în domeniul ustiţiei0 principiul e;alităţii în drepturi

a cetăţenilor. 6n sinteză0 acest principiu cere ca toţi cetăţenii să @ie udecaţi de aceleaCiinstanţe0 în situaţii similare. "nicitatea Ci e;alitatea ustiţiei interzice e=istenţa unor triunale e=cepţionale0 indi@erent de denumire0 precum Ci e=istenţa unor privile;ii înadministrarea ustiţiei. De asemenea0 acest principiu presupune @olosirea în speţesimilare a aceloraCi re;uli procedurale Ci acordarea drepturilor procesuale0 în mod e;altuturor participanţilor la proces.

3- Dreptul la ap!rare Acesta este Ci unul dintre drepturile @undamentale ale omului Ci constă în @aptulcă orice parte în proces treuie să aiă posiilitatea de aBCi apăra poziţia Ci de aene@icia de avocat.

- (rezumţia de nevinov!ţieEste principiul potrivit căruia orice persoană este considerată nevinovată atâta

timp cât împotriva sa nu sBa pronunţat o <otărâre de@initivă de condamnare. rezumţiade nevinovăţie este una dintre cele mai puternice ;aranţii ale demnităţii Ci liertăţiiumane.

.- Independenţa +udec!torului şi supunerea lui numai legii 

1  otrivit pro@ .Ion Deleanu0 prin GprincipiiG se înţele; re;ulile esenţiale care stau la aza or;anizării ustiţiei0 în scopul realizării @uncţiei ce îi revine. %oan D()(+&U0 $p.cit.0 vol.II0 p.312 %oan *U"+"U0 $p.cit.0 pp.22B22*.

1:2

Page 103: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 103/139

otrivit acestui principiu0 în activitatea sa0 udecătorul se supune numai le;ii CiconCtiinţei sale. $a atare0 în rezolvarea liti;iilor0 udecătorul nu poate cere sau primi niciun @el de ordine0 instrucţiuni0 indicaţii0 su;estii sau alte asemenea impulsuri privindsoluţia pe care treuie să o dea. 6n acest conte=t0 un interes aparte îl prezintă statutul udecătorilor.

rima prolemă0 privind statutul udecătorilor0 o constituie recrutarea acestora.

Recrutarea treuie să ;aranteze independenţa Ci competenţa pro@esională a udecătorilor0 Ctiut @iind că administrarea ustiţiei este o activitate cali@icată. 6n unele state udecătorii sunt aleCi prin vot universal   la @el ca deputaţii. E=. 6n

S.".A.0 la nivelul statelor @ederate. 6n acest sistem0 udecătorii treuie să se alieze cupartidele politice0 cu toate dezavantaele ce decur; de aici.

"n alt sistem0 mai potrivit0 credem noi0 este recrutarea udecătorilor prin concursdeci pe criteriul competenţei pro@esionale. unctul nevral;ic al acestui sistem îlconstituie componenţa comisiilor de concurs. entru a se aun;e la rezultatele dorite0comisiile de concurs treuie să @ie compuse din persoane a căror competenţăpro@esională0 onestitate Ci imparţialitate să nu poată @i puse la îndoială Ci care săene@icieze de un mare ;rad de independenţă în desemnarea câCti;ătorilor concursului0

cum ar @i universitarii Ci ma;istraţii de mare presti;iu. rolema de ordin te<nic a acestuisistem o constituie ale;erea modalităţilor de or;anizare Ci des@ăCurare a concursurilor Cicriteriile de evaluare a candidaţilor.

Se remarcă0 deci0 că udecătorii doândesc e=erciţiul puterii udiciare0 în @uncţiede sistem0 @ie prin vot0 @ie pe aza unui concurs pro@esional. !otdeauna0 însă0 puterea udiciară se e=ercită în numele le;ii.

% importanţă deoseită0 pentru statutul udecătorului0 o are  inamoviilitatea0 întrucât este considerată o ;aranţie solidă a independenţei acestuia. Inamoviilitatea@ace ca udecătorul să nu poată @i nici revocat0 nici retro;radat0 nici trans@erat Ci niciavansat @ără consimţământul său. Fac e=cepţie cazurile de aateri ;rave0 care0 însă0pot @i stailite Ci sancţionate numai de către o autoritate specială din cadrul corpuluima;istraţilor0 după o procedură ri;uroasă.

 6n ceea ce priveCte avansarea ma;istraţilor în pro@esie0 menţionăm că0 pentruasi;urarea independenţei udecătorilor @aţă de cel ce are puterea de avansare0 sBauimpus două reguli?

I. Avansarea să @ie numai de competenţa corpului ma;istraţilorJII. &umărul treptelor ;radelor pro@esionale să @ie limitat0 Ci la @el0 să @ie limitate

consecinţele avansării0 în scopul de a @ace cât mai puţine di@erenţieri în carieră0 pentru ase înlătura eventualele condiţionări imorale din cariera udecătorilor.

!ot în le;ătură cu independenţa udecătorilor se pune Ci prolema controlului<otărârilor udecătoreCti0 întrucât se Ctie că0 de re;ulă0 controlatul depinde de controlor.

entru a evita această dependenţă0 <otărârile udecătoreCti pot @i controlate numai dealte instanţe udecătoreCti0 Ci numai după proceduri urisdicţionale.Respectarea principiilor prezentate poate crea independenţa ustiţiei în @aţa

le;islativului Ci a e=ecutivului.

-3-2- r@anele urisdiţionale din "omânia; potrivit re@lementărilor atuale$onstituţia României cuprinde mai multe te=te care e=primă preocuparea

le;iuitorului constituant român pentru ;arantarea principiilor care stau la aza ustiţiei. Ast@el0 prinipiul le@alităţii este consacrat de următoarele te=te constituţionale H

art.2 alin. 120 potrivit căruia nici o pedeapsă nu poate @i stailită sau aplicatădecît în condiţiile Ci în temeiul le;iiJ

art.* alin.0 lit.< Ci l0 con@orm cărora se stailesc prin le;e or;anică0 pe de oparte0 in@racţiunile0 pedepsele Ci re;imul e=ecutării acestora0 iar pe de alta0or;anizarea Ci @uncţionarea instanţelor udecătoreCti J

1:

Page 104: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 104/139

 art.12- alin.10 care prevede că ustiţia se în@ăptuieCte în numele le;iiJ art.123 alin.20 potrivit căruia competenţa Ci procedura de udecată sunt stailitede le;e.

 Din te=tele menţionate rezultă @ără ec<ivoc ;arantarea principiului le;alităţii0 sucele două aspecte ale sale0 le;alitatea instanţelor udecătoreCti Ci le;alitateain@racţiunilor Ci pedepselor.

$rinipiul uniităţii şi e@alităţii ustiţiei este e=pres prevăzut înH art.12- alin.2 din $onstituţie care a@irmă H G?ustiţia este unică0 imparţială Cie;ală pentru toţiG0 art.123 alin. din $onstituţie0 care interzice în@iinţarea de instanţe e=traordinare.

Dreptul la apărare0 un alt principiu al ustiţiei0 este consacrat constituţional prinart.2-0 potrivit căruia dreptul la apărare este ;arantat0 Ci în tot cursul procesului0 părţileau dreptul să @ie asistate de un avocat0 ales sau numit din o@iciu.

 $rinipiul pre?umţiei de nevinovăţie este clar e=primat de art.2 alin.11 din$onstituţie HGână la rămânerea de@initivă a <otărârii udecătoreCti de condamnare0persoana este considerată nevinovată.G

 6n @ine0independenţa udeătorilor şi supunerea lor numai le@ii

0 esteconsemnată ad literam în art. 12- alin. din $onstituţie0 iar art.12 alin.1 dispune că udecătorii numiţi de reCedintele României sunt inamoviili0 potrivit le;ii.

 6n ceea ce priveCte or@ani?area udeătoreasă;  potrivit art.12 alin.1 din$onstituţie0 Gustiţia se realizează prin 6nalta $urte de $asaţie Ci ?ustiţie Ci prin celelalteinstanţe udecătoreCti stailite de le;eG.

De aici rezultă că0 stailirea instanţelor udecătoreCti in@erioare 6naltei $urţi de$asaţie Ci ?ustiţe aparţine domeniului le;ii0 mai precis a le;ii or;anice0 dacă avem învedere Ci prevederile art. * alin.0 lit.l din $onstituţie.

#e;ea or;anică cea mai semni@icativă ce re;lementează această materie este#e;ea nr. :-N2::- repulicată privind or;anizarea udiciară repulicată 1. Instanţele

 udecătoreCti sunt inte;rate întrBun sistem care le ordonează întrBo Gtriplă ierar<izareG2

. Aceasta înseamnă că0 <otărârea primei instanţe poate @i atacată cu apel în @aţa uneiinstanţe superioare0 iar apoi cu recurs la o instanţă de casare0 pentru a se ;aranta ast@elo udecată corectă.

 Faptul că e=istenţa a trei ;rade de urisdicţie udecata în primă instanţă0 în apelCi în recurs reprezintă dreptul comun în ţara noastră0 nu e=clude posiilitatea cale;iuitorul să opteze0 din anumite considerente0 pentru ;radul dulu de urisdicţie0 înanumite domenii. Ast@el0 urmărind celeritatea soluţionării liti;iilor0 în materiacontenciosului administrativ0 le;iuitorul a optat pentru dula ierar<izare a instanţelor.

 6n România ustiţia se în@ăptuieCte prin instanţele udecătoreCti. Acestea suntH 6nalta $urte de $asaţie Ci ?ustiţie0 $urţile de Apel0 !riunalele0 !riunalele specializate0

Instanţele militare triunalele militareJ !riunalul /ilitar !eritorial ucureCtiJ $urtea/ilitară de Apel ucureCti Ci udecătoriile. 6n cadrul $urţilor de apel Ci a !riunalelor @uncţionează secţii sau0 după caz0

complete specializate pentru cauze civile0 penale0 comerciale0 cauze cu minori Ci de@amilie0 cauze de contencios administrativ Ci @iscal0 cauze privind con@licte de muncă Ciasi;urări sociale0 precum Ci0 în raport cu natura Ci numărul cauzelor0 secţii maritime Ci@luviale sau pentru alte materii-. 

1 #e;ea nr. :- din 2+ iunie 2::- privind or;anizarea udiciară a @ost repulicată în /. %@. nr. +2*N1.:,.2::. #e;ea ce re;lementa acest domeniu anterior adoptării #e;ii nr. :-N2::- era #e;ea nr. ,2N1,,2privind or;anizarea udecătorească repulicată în /. %@. nr. 2,N:.:,.1,,*. Această le;e însă nu a @ostaro;ată decât parţial0 ast@el încât acum e=istă situaţia inedită a re;lementării materiei ustiţiei prin douăle;i or;anice.2 /udor D"<G+&U0 $p.cit.0 pp.-0. Art. 2 alin. 2 din #e;ea nr. :-N2::- repulicată- %dem0 art. Ci 3

1:-

Page 105: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 105/139

 ACadar0 instanţele udecătoreCti sunt reprezentarea în concret a puterii udecătoreCti. !reuie însă @ăcută o distincţie între puterea udecătorească Ci autoritatea udecătorească0 cea din urmă @iind compusă din 6nalta $urte de $asaţie Ci de ?ustiţie Cicelelalte instanţe udecătoreCti0 /inisterul pulic Ci $onsiliul Superior al /a;istraturii1.&u toate aceste or;anisme se inte;rează în puterea udecătorească0 ci doar instanţele udecătoreCti2.

 6n concluzie0 denumirea de autoritate udecătorească nu se identi@ică cu cea deputere udecătorească deoarece o e=cede ca s@eră.-- "elaţiile dintre or@anele 9undamentale ale statului

--1- +spete @enerale% realitate comple=ă0 care demonstrează relativitatea separaţiei Ci independenţei

puterilor statului0 o constituie relaţiile ce se stailesc între or;anele @undamentale. 9omprezenta o scurtă analiză a relaţiilor dintre ustiţie Ci celelalte or;ane ale statului0 precumCi o scurtă analiză a relaţiilor dintre le;islativ Ci e=ecutiv.

+- 3aporturile dintre justiţie şi celelalte organe fundamentale ale statului-

 6n ceea ce priveCte relaţiile ustiţiei cu le;islativul Ci cu e=ecutivul0 este important

ca acestea să nu a@ecteze independenţa udecătorului.Raporturile ustiţiei cu parlamentul sunt determinate0 în primul rând0 de @aptul că0

or;anizarea Ci @uncţionarea instanţelor udecătoreCti se re;lementează prin le;e. Deciparlamentul este cel ce staileCte or;anele udecătoreCti0 competenţa lor Ci proceduradupă care vor udeca. 6n continuare0 tot parlamentul este cel care staileCte0 prin le;e0in@racţiunile Ci pedepsele. Este evident că toate acestea nu a@ectează puterea udecătorului de a decide independent în cauza care îi este supusă udecăţii0 cu sin;urarestricţie0 de alt@el @irească0 de a se supune le;ii.

?ustiţia0 la rândul ei0 poate interveni în activitatea le;islativă0 în statele în carecontrolul constituţionalităţii le;ilor este de competenţa instanţelor udecătoreCti.

Raporturi ale ustiţiei cu e=ecutivul apar în situaţia în care numirea Ci avansareama;istraţilor este de competenţa unor or;ane e=ecutive0 cum ar @i Ce@ul statului. Aceasta dă o dependenţă a udecătorilor @aţă de e=ecutiv0 care poate @i contracaratăprin consacrarea reală a criteriului competenţei Ci proităţii pro@esionale0 atât pentrunumire cât Ci pentru avansări.

De asemenea0 raporturi între ustiţie Ci e=ecutiv0 apar atunci când udecătorii potcontrola le;alitatea actelor puterii e=ecutive. ineînţeles0 ei vor putea să udece corect0doar atunci când au su@iciente ;aranţii pentru a @i @eriţi de presiunile e=ecutivului.

'. 3aporturile dintre legislativ şi executiv4 

E=aminarea raporturilor le;islativBe=ecutiv o vom @ace su aspecteH rolulle;islativului în @ormarea e=ecutivului0 raporturile le;islativBe=ecutiv care apar în

procesul de ;uvernare Ci compatiilitatea e=erciţiului concomitent al unui mandatparlamentar Ci a unei @uncţii e=ecutive.1. "olul le@islativului Cn 9ormarea eFeutivuluiretutindeni0 parlamentul deţine anumite competenţe privind @ormarea

e=ecutivului. Aceste competenţe di@eră de la un sistem constituţional la altul Ci depindde @orma de ;uvernământ Ci de structura e=ecutivului. Ele se re@eră la desemnareaCe@ului statului0 Ci la desemnarea Ce@ului de ;uvern Ci a memrilor ;uvernului.

aI Desemnarea Ce@ului statului

1 (lena 'imina /<&<'('#U; 'te9an D(+#&U0 $p.cit .0 p. 1+*2 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p.cit .0 2::-0 p.  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U0$p.cit .0 p.213- %oan *U"+"U0 $p.cit.0 pp.22+022,. %:idem; pp.1,-B2:2.

1:

Page 106: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 106/139

Rolul parlamentului în desemnarea Ce@ului de stat di@eră în @uncţie de @orma de;uvernământ. 6n cazul monar<iei0 intervenţia parlamentului este rară0 @uncţia de Ce@ alstatului transmiţânduBse ereditar. 6n repulica prezidenţială0 Ce@ul statului este ales prinvot universal0 ceea ce @ace ca rolul parlamentului să @ie nesemni@icativ. El se reducedoar la solemnitatea depunerii urământului0 în momentul preluării @uncţiei. 6n repulica parlamentară0 însă0 Ce@ul statului este ales de parlament0 ceea ce @ace ca

rolul acestuia să @ie decisiv.:I Desemnarea Ce@ului de ;uvern Ci a memrilor ;uvernului.(i în acest domeniu situaţiile sunt di@erite de la ţară la ţară. $u toate acestea0

distincţia între Ce@ul Ci memrii ;uvernului este evidentă pretutindeni0 Ce@ul ;uvernuluiavând un re;im uridic distinct. (e@ul ;uvernului este desemnat pe criterii politice Ci elalcătuieCte lista memrilor ;uvernului.

 6n regimurile prezidenţiale e=.S.".A.0 preCedintele cumulează @uncţiile de Ce@ de stat Ci Ce@ al ;uvernului. 6n unele re;imuri prezidenţiale e=.Finlanda numireaminiCtrilor este de competenţa Ce@ului statului0 în timp ce în altele e=.S.".A. ea serealizează de către Ce@ul statului0 cu acordul camerei superioare a parlamentului. %situaţie asemănătoare0 în sensul că0 rolul parlamentului în desemnarea Ce@ului

;uvernului este redus0 o întâlnim Ci la unele monar<ii0 cum este în UuYeit. Acolo0 emiruldesemnează primulBministru0 după consultarea Adunării &aţionale0 a preCedintelui Ci e=BpreCedintelui acestei adunări0 precum Ci a unui număr de personalităţi marcante.Decretul prin care emirul desemnează primulBministru nu este supus aproăriiparlamentului. !ot emirul desemnează Ci memrii ;uvernului0 @ără ca parlamentul să sepoată opune.

 6n regimurile semiprezidenţiale  de tipul Franţei0 Ce@ul statului numeCte Ce@ul;uvernului0 Ci0 la propunerea acestuia pe ceilalţi memri ai ;uvernului0 @ără a @i necesar un vot de încredere al parlamentului.

 6n regimurile parlamentare se pot identi@ica mai multe situaţiiHI. 6ntrBo primă situaţie0 Ce@ul de ;uvern se ale;e de către parlament. % dată ales0

acesta propune memrii ;uvernului0 care sunt0 de asemenea0 aleCi de parlament. E=. 6nR.F.4ermania0 $ancelarul este ales de Dietă la propunerea reCedintelui @ederaţiei.$eilalţi memrii ai ;uvernului se numesc Ci se revocă de Dietă0 la propunerea$ancelarului.

II. 6ntrBo a doua situaţie e=. An;lia0 Ce@ul partidului maoritar în camera in@erioarăeste invitat de Ce@ul de stat să @ormeze ;uvernul. ractic0 aici Ce@ul de stat proclamăo@icial rezultatul votului Ci calitatea de Ce@ al e=ecutivului a liderului partidului care acâCti;at maoritatea mandatelor parlamentare. Se poate a@irma că în acest sistem Ce@ul;uvernului este ales prin vot universal indirect.

III. % a treia situaţie0 ilustrată de Italia0 are în vedere di@icultatea oţinerii unei

maorităţi parlamentare0 datorită numărului mare de partide. 6n acest caz0 un rolimportant în desemnarea ;uvernului revine Ce@ului de stat. Acesta însărcinează cu@ormarea ;uvernului un memru al parlamentului considerat a avea Canse reale pentrua oţine învestitura parlamentară. Dacă reuCeCte0 devine primBministru. $ât priveCtememrii ;uvernului0 aceCtia sunt desemnaţi de partidul lor0 pe aza acordurilor întrepartidele memre ale coaliţiei ;uvernamentale.

2- "aporturile le@islativEeFeutiv e apar Cn proesul de @uvernare 6n procesul de ;uvernare0 rolul determinant în adoptarea Ci aplicarea <otărârilor 

politice maore revine le;islativului Ci e=ecutivului. articiparea lor la actul ;uvernării

este comple=ă Ci nuanţată0 ast@el încât0 uneori0 este di@icil de identi@icat cât reprezintă în

1:3

Page 107: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 107/139

;uvernare intervenţia le;islativului Ci cât cea a e=ecutivului 1. entru orientare0 vomevidenţia câteva modalităţi prin care cele două puteri se in@luenţează reciproc.

a- ntervenţia legislativului !n activitatea executivului   se realizează prinintermediul mai multor mecanisme0 Ci anume H

I arlamentul adopt! legea pe care e=ecutivul treuie să o aducă la îndeplinire.II arlamentul apro'! programul e0ecutivului . 6n cele mai multe sisteme

constituţionale ;uvernul acţionează pe aza unui pro;ram de ;uvernare. Acest pro;ramtreuie aproat de parlament. Respin;erea0 de către parlament0 a pro;ramului de;uvernare0 conduce0 de re;ulă0 la neînvestirea sau la demisia ;uvernului.

III arlamentul apro'! delegarea legislativ!. De re;ulă0 constituţiile permit ca0 înanumite condiţii0 ;uvernul să poată @i ailitat să emită norme uridice în domeniirezervate le;ii. Această ailitare se acordă de parlament0 care Ci controlează modul încare a @ost e=ercitată dele;area le;islativă.  I9 arlamentul controleaz! activitatea guvernului . /odalităţile prin careparlamentul controlează activitatea e=ecutivului au @ost dea prezentate. !reuie însăsuliniat că0 e@icacitatea acestui control depinde de maoritatea de care ;uvernuldispune în adunări. E=perienţa a demonstrat că sunt rare cazurile în care un ;uvern a

@ost constrâns să demisioneze pentru că responsailitatea sa a @ost pusă în discuţie decătre parlament. $rizele ministeriale survin nu din cauza votului de neîncredere alparlamentului0 e=ercitat ca modalitate de control0 ci datorită deciziilor luate de statelemaore ale partidelor politice neînţele;erile din cadrul coaliţiei ;uvernamentale. !otuCi0c<iar Ci atunci când ;uvernul dispune de o maoritate con@ortailă în arlament0procedurile de control parlamentar constituie un instrument important la îndemânaopoziţiei pentru a pune în miCcare presa Ci a sensiiliza opinia pulică.

:- ntervenţia executivului !n activitatea legislativului  Aceasta0 se mani@estă0 îndeosei0 prin intermediul iniţiativei le;islative0 al

promul;ării le;ilor Ci al dizolvării parlamentului.I Iniţiativa legislativ!.  6n toate sistemele constituţionale0 printre suiectele

dreptului la iniţiativă le;islativă0 se numără Ci 4uvernul0 care0 de @apt0 este cel maiactiv2.

II (romulgarea legilor . romul;area le;ii este ultima etapă a procesuluile;islativ0 Ci aparţine0 de re;ulă0 Ce@ului statului. $u toate că0 promul;area presupunesemnarea le;ii ca ultimă @ormalitate pentru pulicare0 ea nu se reduce la atât. DeCipromul;area este oli;atorie0 ca principiu0 în unele sisteme constituţionale Ce@ul statuluiare posiilitatea de a cere o nouă delierare sau e=ercitarea controlului prealail deconstituţionalitate0 ceea ce constituie un veto suspensiv. 6n anumite ţări0 cum este cazulS.".A. Ce@ul statului dispune de un drept de veto care are ca e@ect practic locareade@initivă a le;ii.

III Dizolvarea parlamentului . E=istă o serie de ţări ale căror constituţii permitdizolvarea parlamentului de către Ce@ul statului. E=. el;ia0 4recia0 Danemarca0 Franţaetc. Dizolvarea parlamentului intervine atunci când se aun;e la un con@lict ireconciliail între parlament Ci ;uvern0 de re;ulă0 ca urmare a destrămării coaliţiei ;uvernamentale.Dizolvarea parlamentului are ca scop tranCarea con@lictului prin votul electoratului.

- )ompatibilitatea exerciţiului concomitent a unui mandat parlamentar şi aunei funcţii !n guvern.

 6n această privinţă0 practica statelor evidenţiază soluţii de principiu.1. Sunt sisteme constituţionale în care e=erciţiul unei @uncţii ministeriale esteincompatiil cu e=erciţiul unui mandat parlamentar e=. Franţa. 6n acest caz0 dacă un

1%oan *U"+"U0 $p.cit.0p.1,+.2 Ast@el0 potrivit statisticilor0 în re;imurile unde ;uvernul este responsail în @aţa adunărilor parlamentare0apro=imativ ,:\ din le;ile adoptate sunt de ori;ine ;uvernamentală0  %oan *U"+"U0 $p.cit.0p.2::

1:*

Page 108: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 108/139

parlamentar doreCte să ocupe o @uncţie în ;uvern0 el treuie să demisioneze dinparlament. Raţiunea acestui sistem este asi;urarea separaţiei puterilor.2- Al doilea sistem permite cumularea mandatului de parlamentar cu @uncţia ministerială0acceptânduBse colaorarea între parlament Ci ;uvern e=. el;ia.3-  Al treilea sistem condiţionează @uncţia ministerială de e=istenţa calităţii deparlamentar urmărind o colaorare strânsă între parlament Ci ;uvern e=. An;lia.

!oate aceste sisteme0 care se azează pe viziuni di@erite asupra separaţieiBec<ilirului puterilor în stat au avantaele Ci dezavantaele lor. $eea ce contează este casoluţia aleasă să corespundă culturii politice din ţara respectivă.

--2- "elaţiile dintre or@anele 9undamentale ale statului român+- "aporturile dintre ustiţie şi le@islativI. 6n principal0 intervenţia parlamentului în domeniul ustiţiei se în@ăptuieCte0

potrivit sc<emei clasice0 prin le@ile are re@lementea?ă aest domeniuH• #e;ea nr.:-N2::- privind or;anizarea udiciară repulicată re;lementează

or;anizarea Ci @uncţionarea instanţelor udecătoreCti0 staileCte condiţiile pentrunumirea Ci revocarea ma;istraţilor0 drepturile0 îndatoririle Ci răspunderea

acestora.•  In@racţiunile Ci pedepsele sunt stailite prin $odul penal0• rocedura udiciară este re;lementată prin $odul de procedură civilă Ci $odul de

procedură penală.Este evident @aptul că nu se a@ectează în nici un @el dreptul udecătorului de a

decide independent în cauza ceBi este supusă udecăţii. #e;ea elaorată de arlamentcreează condiţiile unei reale independenţe1.

II. % intervenţie aparte a arlamentului în domeniul ustiţiei o constituie numireaunor memri în #onsiliul 'uperior al *a@istraturii20 care reprezintă ;arantulindependenţei ustiţiei.

 Ast@el0 potrivit art.1 din $onstituţie0 din totalul de 1, memri câţi alcătuiesc$onsiliul Superior al /a;istraturii0 1- memri aleCi de adunările ;enerale alema;istraţilor sunt validaţi de Senat0 care va Ci numi 2 reprezentanţi ai societăţii civile0specialiCti în domeniul dreptului.

De alt@el0 $onsiliul Superior al /a;istraturii are atriuţii deoseit de importantepentru una des@ăCurare a ustiţiei0 propunând reCedintelui României numirea în@uncţie a udecătorilor Ci a procurorilor0 cu e=cepţia celor sta;iari . !otodată0 acestor;anism îndeplineCte rolul de instanţă de udecată în domeniul răspunderii disciplinarea udecătorilor Ci procurorilor -. 6n cazul în care se constată că sesizarea privindaaterea disciplinară a ma;istratului este întemeiată0 se aplică una dintre sancţiuniledisciplinare prevăzute de le;e0 în raport cu ;ravitatea aaterii disciplinare săvârCite Ci cu

circumstanţele personale ale acestuia. III. 6n sistemul nostru constituţional0  ustiţia nu poate interveni Cn ativitateale@islativă;  deoarece controlul constituţionalităţii le;ilor este încredinţat unui or;anspecial Ci specializat B $urtea $onstituţională B situat în a@ara autorităţii udecătoreCti.

6- "aporturile dintre ustiţie şi eFeutiva%  ntervenţia executivului !n domeniul justiţiei . In;erinţele e=ecutivului în

materia ustiţiei au @ost0 până la revizuirea $onstituţiei0 după părerea noastră0e=a;erate. Din acest motiv a @ost nevoie de intervenţia constituantului0 care prinmodi@icările aduse constituţiei0 a redus semni@icativ imi=tiunile e=ecutivului în acestdomeniu.

1 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p.cit .0 2::-0 p.2,22 #e;ea care re;lementează activitatea $onsiliului Superior al /a;istraturii este #e;ea nr. 1* din 1 iulie2::-0 repulicată în /. %@. nr. +2*N1 septemrie 2::. Art. din #e;ea nr. 1*N2::- privind $onsiliul Superior al /a;istraturii.- %dem0 art. --

1:+

Page 109: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 109/139

rincipala intervenţie a e=ecutivului în domeniul ustiţiei este numireama;istraţilor de către reCedintele României.

ână la revizuirea $onstituţiei0 preCedintele Ci ceilalţi udecători ai $urţii Supremede ?ustiţie1  erau numiţi de reCedintele României0 pe o perioadă de 3 ani0 lapropunerea $onsiliului Superior al /a;istraturii0 dar la recomandarea ministrului ustiţiei0care @ăcea parte din ;uvern0 deci din puterea e=ecutivă. Rezultă ast@el cu claritate rolul

determinant pe care îl avea e=ecutivul prin amele sale or;ane componente QpreCedinte Ci ;uvern B în numirea ma;istraţilor.otrivit noilor re;lementări2 memrii consiliului de conducere al înaltei $urţi de

$asaţie Ci ?ustiţie Q @ormat din preCedinte0 vicepreCedinte Ci preCedinţii de secţii B suntnumiţi de către reCedintele României0 la propunerea $onsiliului Superior al/a;istraturii0 dintre udecătorii 6naltei $urţi de $asaţie Ci ?ustiţie care au @uncţionat laaceastă instanţă cel puţin 2 ani0 @ără să mai e=iste vreo in;erinţă a ;uvernului în acestsens.

 6n ceea ce priveCte admiterea în ma;istratură a udecătorilor Ci procurorilor0acesta se @ace prin concurs0 pe aza competenţei pro@esionale0 a aptitudinilor Ci a uneireputaţii.

 Dacă potrivit dispoziţiilor le;islative anterioare revizuirii $onstituţiei re;ulamentulde or;anizare Ci des@ăCurare a e=amenului se aproa de către ministrul ustiţiei0 rolulsemni@icativ al e=ecutivului mani@estânduBse ast@el Ci în selecţionarea viitorilor ma;istraţi0 noile dispoziţii în materie elimină inte;ral intervenţia e=ecutivului. Se acordă în acest @el Institutului &aţional al /a;istraturii Ci $onsiliului Superior al /a;istraturiicompetenţă deplină în materia admiterii în pro@esia de ma;istrat0 admitere care se @acecu respectarea principiilor transparenţei Ci e;alităţii0 e=clusiv pe ază de concurs0potrivit re;ulamentului adoptat de Institutul &aţional al /a;istraturii Ci aproat prin<otărâre a $onsiliului Superior al /a;istraturii.

/ai mult0 Ci iniţiativa cu privire la cariera udecătorilor aparţinea e=ecutivului0ast@el încât promovarea0 dele;area0 detaCarea Ci suspendarea din @uncţie a udecătorilor0 precum Ci încetarea @uncţiei acestora se @ăcea la propunerea ministrului ustiţiei. 6n urma modi@icărilor aduse statutului ma;istratului0 astăzi0 promovarea udecătorilor Ci procurorilor se @ace numai prin concurs or;anizat la nivel naţional0 înlimita posturilor vacante0 de către $onsiliul Superior al /a;istraturii0 prin Institutul&aţional al /a;istraturii. (i celelalte aspecte menţionate privind cariera ma;istratuluisunt re;lementate de $onsiliul Superior al /a;istraturii0 autoritate centrală în materie0 acărui poziţie în sistemul udecătoresc a cunoscut în acest @el o consolidare semni@icativăca urmare a revizuirii constituţiei0 careBi acordă rolul de L;arant al independenţei ustiţiei-.

$onsiliul Superior al /a;istraturii este Ci instanţă disciplinară pentru udecători Ci

procurori0 în cazul în care aceCtia comit aateri disciplinare

. 6n consecinţă0 acţiuneaprivind răspunderea disciplinară a ma;istraţilor nu se mai e=e@cită de către ministrul ustiţiei0 aCa cum prevedeau vec<ile re;lementări în materie.

b% ntervenţia justiţiei !n activitatea executivului . Statul de drept nu poate @iconceput dacă actele emise de puterea e=ecutivă nu sunt supuse controlului urisdicţional0 deoarece numai aCa puterea e=ecutivă poate @i oli;ată să respectele;ea. Rezultă că0 intervenţia ustiţiei în activitatea e=ecutivului constă în controlulle;alităţii actelor administrative0 la sesizarea celor interesaţi.

1  Denumirea anterioară revizuirii $onstituţiei a actualei 6nalte $urţi de $asaţie Ci ?ustiţie a căreior;anizare este re;lementată prin #e;ea nr.:- din 2+ iunie 2::- privind or;anizarea udiciară2 Art. alin. 1 din #e;ea nr. : privind statutul ma;istraţilor repulicată /. %@. nr. +23 din 1septemrie 2:: %dem0 art. 12- Art. 1 alin. 1 din $onstituţie Art. 1- alin. 1 din $onstituţie

1:,

Page 110: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 110/139

!emeiul constituţional al intervenţiei ustiţiei în activitatea e=ecutivului sere;ăseCte în te=tul art.20 care prevede că persoana vătămată întrBun drept al său ori întrBun interes le;itim de o autoritate pulică0 printrBun act administrativ sau prinnesoluţionarea în termen a unei cereri0 este îndreptăţită să oţină recunoaCtereadreptului pretins0 anularea actului Ci repararea pa;uei.

Este adevărat că0 te=tul constituţional lasă la latitudinea le;ii or;anice stailirea

modalităţilor de e=ercitare a acestui drept0 @ără a nominaliza ustiţia. Dar #e;eanr.-N2::-1  privind contenciosul administrativ0 dă aceste liti;ii în competenţainstanţelor udecătoreCti. Soluţionând speţa0 acestea pot anula0 total sau în parte0 actulrespectiv sau să oli;e autoritatea administrativă să emită un anumit act.

 % prolema importantă0 în acest domeniu0 soluţionată actualmente a @ost aceeaa numeroaselor e=cepţii0 stailite la art.2 din vec<ea le;e a contenciosuluiadministrativ20 de la re;ula controlului udecătoresc. &oua le;e a limitat e=cepţiile Ci leBacircumscris cu mai mare precizie0 pentru ca ustiţia să devină un ;arant e@icace alstatului de drept.

 Ast@el0 art. din noua le;e prevede că nu pot @i atacate în contenciosadministrativ următoarele acteH actele administrative ale autorităţilor pulice care

privesc raporturile acestora cu arlamentulJ actele de comandament cu caracter militarJactele administrative pentru modi@icarea sau des@iinţarea cărora se prevede prin le;eor;anică o altă procedură udiciară Ci actele emise în situaţii e=cepţionale ce privescapărarea Ci securitatea naţională0 restailirea ordinii pulice0 răzoi0 asediu0 stare deur;enţă0 acte adoptate pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale0epidemiilor Ci epizootiilor0 cu e=cepţia cazului în care aceste acte au @ost adoptateutilizând un e=ces de putere.

#- "aporturile dintre le@islativ şi eFeutiva% ntervenţia legislativului !n activitatea executivului (i în cazul României0 cel mai important miloc de intervenţie a arlamentului în

activitatea e=ecutivului este le;ea0 care este determinantă pentru e=ecutiv0 su douăaspecteH

• pe de o parte0 prin le;e se re;lementează însăCi or;anizarea Ci @uncţionareae=ecutivului0

• iar pe de alta0 aducerea la îndeplinire a le;ii este c<iar raţiunea de e=istenţă ae=ecutivului.

 6n sistemul constituţional român0 reCedintele Repulicii este ales prin votuniversal direct0 ast@el încât0 arlamentul nu are nici o in@luenţă în desemnarea lui. Rolularlamentului se reduce0 în acest caz0 la cel de cadru în care reCedintele depune urământul.

 6n ceea ce priveCte 4uvernul  situaţia este di@erită. Acesta este numit de

reCedinte0 dar numai în aza votului de încredere acordat de arlament0 asupra listei4uvernului Ci a pro;ramului de ;uvernare. Rezultă că0 în numirea 4uvernului rolularlamentului este semni@icativ.

% altă modalitate de intervenţie a arlamentului în activitatea e=ecutivului semani@estă în cazul demiterii reCedintelui României. Ast@el0 potrivit art., din $onstituţie0 în cazul săvârCirii unor @apte ;rave prin care se încalcă prevederile $onstituţiei0reCedintele României poate @i suspendat din @uncţie de $amera deputaţilor Ci Senat înCedinţă comună0 cu votul maorităţii parlamentarilor0 după consultarea $urţii$onstituţionale. Dacă propunerea de suspendare este aproată0 în cel mult : de zilese or;anizează un re@erendum pentru demiterea reCedintelui.

 6n ceea ce priveCte activitatea 4uvernului0 posiilităţile de intervenţie a

arlamentului sunt mai lar;i0 întrucât 4uvernul este responsail în @aţa arlamentului1 ulicată în /. %@. nr. 11-N* decemrie 2::-2 #e;ea nr. 2,N1,,: a contenciosului administrativ0 pulicată în /. %@. nr. 122N+ noiemrie 1,,:.

11:

Page 111: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 111/139

pentru realizarea pro;ramului de ;uvernare aproat. 6n acest sens0 arlamentulRomâniei poate utiliza toate instrumentele de control prezentate anterior0 mer;ând pânăla demiterea 4uvernului. ână în prezent0 însă0 în România nici un ;uvern nu a @ostdemis ca urmare a aproării unei moţiuni de cenzură.

Dele;area le;islativă este0 în principiu0 o altă modalitate de intervenţie ale;islativului în activitatea e=ecutivului0 deoarece0 în mod normal0 arlamentul este cel

ce ailitează ;uvernul să emită ordonanţe în domenii rezervate le;ii0 Ci tot elcontrolează modul în care a @ost utilizată această ailitare. 6n România însă0 dele;areale;islativă a devenit mai mult un miloc de intervenţie a 4uvernului în activitateaarlamentului0 prin utilizarea @recventă a ordonanţelor de ur;enţă0 care nu se emit înaza unei le;i de ailitare. De aceea0 ne vom ocupa de acest @enomen în cadrulsudiviziunii privind intervenţia e=ecutivului în activitatea le;islativului.

b% ntervenţia executivului !n activitatea legislativului I. 6n acest domeniu0 un prim aspect vizează dizolvarea arlamentului. 6n această

privinţă0 prevederile $onstituţiei sunt deoseit de restrictive. Ast@el0 reCedinteleRomâniei nu poate dizolva arlamentul decât întrBun singur caz 0 Ci anume atunci cândacesta re@uză votul de învestitură a 4uvernului0 întrBun termen de 3: de zile de la prima

solicitare Ci numai după respin;erea a cel puţin două solicitări de învestitură.1

II. % altă @ormă de intervenţie a e=ecutivului în activitatea arlamentului oreprezintă iniţiativa le;islativă. Su acest aspect0 România se încadrează în curentuleuropean0 în sensul că maoritatea covârCitoare a le;ilor adoptate sunt de ori;ine;uvernamentală.

III. "n @enomen aparte0 privind intervenţia 4uvernului în activitatea le;islativă0 îlconstituie0 în România0 după cum am mai arătat0 utilizarea ordonanţelor de ur;enţă.Sin;ura re;lementare în acestă materie se re;ăseCte în art.11 din $onstituţie.4uvernul poate adopta ordonanţe de ur;enţă numai în situaţii e=traordinare0 a căror re;lementare nu poate @i amânată0 având oli;aţia de a motiva ur;enţa în cuprinsul lor. Acestea intră în vi;oare numai după depunerea lor spre dezatere în procedură deur;enţă la $amera competentă a arlamentului. Dacă arlamentul nu se a@lă însesiune0 el se convoacă în mod oli;atoriu în termen de zile de la depunerea sa.

% prolemă deoseit de importantă le;ată de ordonanţele de ur;enţă se re@erăla înţelesul sinta;mei Gsituaţii e=cepţionaleG care0 aCa cum era0 prevăzut în $onstituţie înainte de revizuire0 usti@ica instituirea unei stări de asediu sau de ur;enţă0 con@erinduBiast@el le;itimitate. 6n noua concepţie situaţia e=raordinară constă întrBo stare de ur;enţă în re;lementarea unui aspect ce nu comportă în nici un @el amânarea.

 6n le;ătură cu această prolemă0 %urtea %onstituţional! a adus câteva precizări. Ast@el0 $urtea a arătat că usti@icarea Gcazului e=cepţionalG se azează Gpe necesitateaCi ur;enţa re;lementării unei situaţii care0 datorită circumstanţelor sale e=cepţionale0

impune adoptarea unei soluţii imediate0 în vederea evitării unei ;rave atin;eri aduseinteresului pulicG2. G$azul e=cepţional are un caracter oiectiv0 în sensul că e=istenţasa nu depinde de voinţa 4uvernului0 care0 în asemenea împreurări0 este constrâns săacţioneze prompt pentru apărarea unui interes pulic0 pe calea ordonanţei de ur;enţăG.

 6ntrBun asemenea conte=t este ;reu de susţinut că toată mulţimea de ordonanţede ur;enţă a @ost emisă în cazuri e=cepţionale0 Ci se poate ridica prolema uneiuzurp!ri de c!tre e0ecutiv a funcţiei legislative0 pe @ondul unei pasivităţi a arlamentului.

Dincolo de conotaţiile politice ale @enomenului0 stricta considerare a implicaţiilor te<nicoBuridice0 ne arată că utilizarea e=cesivă a ordonanţelor de ur;enţă0 ca de alt@el atuturor ordonanţelor0 determină o insta'ilitate pronunţat! a raporturilor +uridice-. Ast@el01 Art. +, din $onstituţie.2 A se vedea Decizia nr.3N1,, a $urţii $onstituţionale0 pulicată în /.%@. nr.12,N1,,. A se vedea Decizia nr.+N1,,+ a $urţii $onstituţionale0 pulicată în /.%@. nr.211N1,,.-Dana +$'/) /!+&0 %onsideraţii n leg!tur! cu regimul +uridic aplica'il ordonanţelor 4uvernuluiRevista GDreptulG0 nr.-N1,,+0 pp.3B-:.

111

Page 112: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 112/139

ordonanţa de ur;enţă produce e@ecte de la data pulicării0 evident su condiţia de a @i@ost depusă spre dezatere în procedură de ur;enţă la arlament. Dar ea treuieaproată ulterior de or;anul le;islativ. $u această ocazie0 de re;ulă0 arlamentuloperează modi@icări care vor produce e@ecte o dată cu pulicarea le;ii de aproare aordonanţei. Dacă mai adău;ăm Ci @aptul că e=istă ordonanţe de ur;enţă care modi@icăalte ordonanţe de ur;enţă0 rezultă că suntem în prezenţa unor succesiuni de dispoziţii

normative0 adoptate la date di@erite în aceeaCi materie0 ceea ce inevitail ;enereazăcon@uzii Ci insecuritate uridică.I9. % ultimă @ormă de intervenţie a e=ecutivului în activitatea le;islativă o

constituie promul;area le;ii. 6n această privinţă0 reCedintele României dispune de undrept de veto suspensiv. Ast@el0 potrivit art.** din $onstituţie0 înainte de promul;are0reCedintele României poate cere0 o sin;ură dată0 arlamentului0 ree=aminarea le;ii0sau poate declanCa controlul prealail de constituţionalitate. 6n acest @el0 el poate împiedica pentru o perioadă intrarea în vi;oare a le;ii. Dacă arlamentul adoptă le;eacare a @ost supusă ree=aminării0 în aceeaCi @ormă Ci cu aceeaCi maoritate0 sau0 dacă sBa con@irmat constituţionalitatea le;ii de către $urtea $onstituţională0 reCedintelRomâniei este oli;at să o promul;e.

9. 6n @ine0 menţionăm că0 sistemul nostru constituţional admite cumululmandatului parlamentar cu e=erciţiul unei @uncţii ;uvernamentale memru al4uvernului.

#+$%/)U) .

D('(*&+"(+ "G+&()" "($"((&/+/%4(

.-1- #ompetiţia pentru putere.-1-1- #onţinutul ompetiţiei pentru putere.-1-2- $artidele politie.-1-3- *assEmedia.-1-- Grupurile de presiune

.-2- 'rutinul.-2-1- 'rutinul maoritar .-2-2- "epre?entarea proporţională

.-3- Desemnarea or@anelor repre?entative Cn "omânia.-3-1- !unţiile repre?entative şi modurile de srutin utili?ate.-3-2- Drepturile eletorale ale etăţenilor români

.-2-2-1-+spete @enerale privind etăţenia română

.-2-2-2-Drepturile eFlusiv politie.-3-3- +torii ompetiţiei pentru putere

112

Page 113: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 113/139

După cum am arătat0 atunci când am tratat @orma de ;uvernământ0 una dintre@ormele de democraţie lar; utilizată este democraţia reprezentativă. 6n acest sistem0poporul sau naţiunea B ca titular al suveranităţii B încredinţează e=erciţiul puteriireprezentanţilor săi care vor @i deţinătorii unui mandat reprezentativ0 ucurânduBse ast@el

de un mare ;rad de autonomie.rolema care se pune0 în această situaţie0 este modalitatea de desemnare areprezentanţilor poporului   sau în termeni de drept constituţional0 modalitatea deinstaurare a puterii.

Este unanim admis că soluţia acestei proleme treuie să respecte a=iomaHreprezentanţii se stailesc prin voinţa cetăţenilor. Aceasta înseamnă că treuie realizatăo cuanti@icare a opţiunilor ;uvernaţilor0 în privinţa candidaţilor la mandatele dereprezentanţi. Aun;em ast@el la ale;eri0 care nu sunt altceva decât  procesul dedesemnare a guvernanţilor de c!tre guvernaţ i0 proces care cuprinde două etapeprincipaleH competiţia pentru putere Ci scrutinul.

- -1- #ompetiţia pentru putere.-1-1- #onţinutul ompetiţiei pentru putere$ompetiţia pentru putere apare datorită @aptului că0 de oicei0 e=istă mai mulţi

pretendenţi la putere decât numărul de mandate. 6n această situaţie0 este cât se poatede @iresc să se or;anizeze o întrecere ai cărei câCti;ători vor doândi mandatele. Deci0competiţia pentru putere este ntrecerea ntre candidaţi care are ca miz! mandateleeligi'ile.  /omentul culminant al competiţiei pentru putere îl constituie campaniaelectorală0 în cadrul căreia candidaţii des@ăCoară un comple= de activităţi având ca scopatra;erea voturilor electoratului.

#iteratura occidentală e=aminează0 de re;ulă0 douăcategorii de actori 

0 cu roluridi@erite0 ai competiţiei pentru putere1Ha artidele politice0 care sunt concurenţii propriuBziCiJ /assBmedia Ci ;rupurile de presiune0 care reprezintă principalele miloace de

in@luenţare a opiniei pulice0 miloace indispensaile în lumea contemporană0 pentrucâCti;area competiţiei electorale.

.-1-2- $artidele politie2

artidul politic este o asociaţie care se deoseeCte de toate celelalte prin @aptulcă are un scop politic0 adică urmăreCte cucerirea puterii politice. % dată putereadoândită0 partidul politic încearcă să impună doctrina0 ideolo;ia sa0 ca doctrină de

;uvernare0 impunere azată0 în cazul cel mai onest0 pe convin;erea memrilor săi că înacest @el se va realiza inele ţării. 6n accepţiunea tradiţională0 partidul politic0 reprezentând o anumită concepţie

despre lume Ci societate0 se consideră0 atâta timp cât nu este la putere0 un intermediar  între popor Ci ;uvernanţi. $ând a cucerit puterea0 partidul politic devine deţinătorulputerii de ;uvernare0 sau0 cu alte cuvinte conducătorul le;itim al politicii naţionale.

entru a ne a@la în prezenţa unui partid politic treuie îndeplinite cumulativ treicondiţii  H

1 $ierre $+#/(/0 $p. cit. p.12+2 %oan *U"+"U; 'imina /<&<'('#U0 $p.cit .0 2::10 pp. 2,2B:-J /udor D"<G+&U0 $p.cit.0 vol. II0pp.-B:J  %on D()(+&U; $p. %it .0 pp. 2:*B21+J  $ierre $+#/(/0 $p. %it. p.12+B1 % enumerare di@erită a elementelor care con@eră unui partid personalitate uridică esteH or;anizare desine stătătoare0 patrimoniu0 acţiune în vederea realizării unui scop politic.   #ristian %&('#U  Drept constituţional )0 p. ,1

11

Page 114: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 114/139

1. &ibera asociere. artidul este rezultatul e=ercitării liere de către cetăţeni adreptului de asociere. rin asociere0 cetăţenii devin memri ai partidului0 adică@ormează s@era aderenţilor. 6n a@ară de aceasta mai e=istă s@era simpatizanţilor0 carecuprinde cetăţenii ce nu aderă la partid dar îi împărtăCesc0 mai mult sau mai puţin0ideile0 votânduBl0 eventual0 la ale;eri.

2-  Asociaţia treuie să @ie @ormată numai din cetăţeni ai statului respectiv .

&umeroase constituţii se pronunţă în acest sens0 pornind de la concepţia că de politicaunui stat sunt îndreptăţiţi a se ocupa numai cetăţenii acelui stat0 întrucât numai soartalor este le;ată direct de soarta acelui stat.

. $recizarea expresă a scopului politic  al asociaţiei. Aceasta este necesară0pentru că partidul are un statut speci@ic0 Ci societatea treuie să se asi;ure că elrespectă cadrul ;eneral0 prevăzut de re;ulă în constituţie0 în care treuie săBCides@ăCoare activitatea.

artidul nu este de conceput @ără o conducere Ci o disciplină. 6n unele ţăridisciplina este atât de severă0 încât pierderea calităţii de memru de partid atra;e0 dedrept Ci pierderea calităţii de parlamentar.

Interesantă este c<estiunea împărţirii partidelor politice în partide de dreapta Ci

partide de stân;a0 toate având aceeaCi vocaţie Q vocaţia guvernării   câCti;areaale;erilor Ci participarea la ;uvernare. 6n perioada actuală se constată o tot mai maretendinţă de dispariţie a di@erenţelor între pro;ramele partidelor de stân;a Ci ale celor dedreapta0 reţinem însă câteva din ideile care constituie aza ideolo;ică a partidelor Ci@ormaţiunilor politice. artidele de stân;aH

pun accent pe dezvoltarea societăţii în ansamlu0 @ără de care dezvoltareaindividuală ar @i posiilă întrBo măsură mai mică0 dat @iind că în cadrul unui ;rupmai mare poţi realiza mai mult Ci cu mult mai ine decât în mod individualJ susţin rolul statului în economie Ci dezvoltarea economică a tuturor claselor socialeJ

spriină investitorii mici Ci milocii Ci investiţiile acestora0 deoarece se considerăcă numai prin crearea unei clase de miloc puternice se poate realiza o creCtereeconomică puternică.

 6n timp ce partidele de dreaptaH pun accentul pe individ0 pe primatul individual în @aţa societăţii0 @iind de părerecă întrBo societate individul @ace mai mult Ci mai ine pentru sine Ci împreunăcontriuie la dezvoltarea socială mult mai mult decât ar @aceBo societatea înansamlul ei pentru @iecare dintre cetăţenii eiJ susţin dezvoltarea unui mediu concurenţial Ci a unei economii de piaţă duraile0susţin rolul scăzut al statului în privinţa dezvoltării economice prin crearea uneieconomii private puternice1.

DeCi partidele sunt multi@uncţionale0 câteva dintre @uncţiile acestora suntde@initoriiH1-  constituind un ;rup intermediar între popor Ci putere0 ele contriuie lacristalizarea voinţei generale Ci la valorizarea acesteia ca impuls @aţă de putereJ2- ele tind la realizarea funcţiei de conducere a societăţii0 prin cucerirea puterii Citrans@ormarea pro;ramelor politice în pro;rame de ;uvernământJ3- contriuie la informarea şi educaţia politic! a cetăţenilor0 precum Ci la @ormulareae=i;enţelor Ci aprecierilor acestora @aţă de putere.

"na dintre cele mai delicate proleme ale democraţiilor moderne este prolema@inanţării partidelor politice.

entru susţinerea partidului Ci a politicii sale c<eltuielile sunt enorme0 iar sursele

tradiţionale de venituri B cotizaţiile mem'rilor   B sunt de departe insu@iciente. ACa se1 (lena 'imina /<&<'('#U; >te9an D(+#&U $p.cit .0 p. 3-B3

11-

Page 115: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 115/139

e=plică de ce partidele au auns săBCi or;anizeze di@erite activităţi lucrative satelit0 uneledevenind adevărate trusturi economicoB@inanciare sau să recur;ă la practici cvasiBdelictuale ori în mod delierat ile;ale0 pentru a doândi @onduri1.

#a aceste practici se adau;ă finanţarea din e0terior 0 mascată în cele mai diversemoduriH

B una din @ormulele ideale este @undaţia cu scopuri culturale sau reli;ioase0 care

ascunde0 în @apt0 o structură a unui partid.B de asemenea0 se practică @inanţarea din e=terior a unor or;anizaţiine;uvernamentale li;i0 asociaţii care se comportă0 nu în puţine cazuri0 în perioadelede criză sau sc<imări structurale0 ca adevărate Gatalioane de asaltG ale unor partidesau alianţe politice.

B o altă @ormulă o reprezintă @inanţarea unor sindicate care0 @ormal0 a@irmă că nu@ac politică0 dar în realitate moilizează mase mari de oameni la mitin;uri Ci demonstraţiicu caracter evident politic.

Iată motivele pentru care0 în maoritatea democraţiilor occidentale0 e=istă opreocupare maoră pentru elaorarea unei le;islaţii destinată moralizării finanţării  partidelor politice Ci0 mai ales0 a e=ercitării unui control asupra acesteia0 ast@el încât să

dispară caracterul ocult Ci cel ilicit. 6n acest sens se practică modalităţi de ază H1 este permis ca partidele să primească donaţii din partea persoanelor uridice

sau @izice care ene@iciază ast@el de anumite avantae @iscalecu condiţia ca donaţia să@acă oiectul unei declaraţii pulice.

2 u;etul partidelor politice treuie să @ie dat pulicităţii0 cu indicarea surselor de@inanţare.

averea personală a memrilor marcanţi @ace oiectul unui control. 6n a@ară acestor modalităţi de ază se @olosesc Ci di@erite cominaţii ale lor.

!otuCi0 Gcorupţia pentru partidG se mani@estă în numeroase ţări democratice. Acest@enomen a determinat un puternic curent de opinie pentru instituirea unui du'lu control asupra c<estiunilor @inanciare ale partidelor politice0 atât din partea or;anelor statului0cât Ci a opiniei pulice0 indi@erent de modalităţile te<nice de control utilizate. Evident că0 întrBo asemenea concepţie0 presa oacă un rol determinant0 motiv pentru care treuie@erită ea însăCi de corupţie.

.-1-3-*assEmedia2

/iloacele moderne de comunicare în masă au o importanţă e=cepţională încompetiţia pentru putere0 întrucât asi;ură le;ătura partidelor cu electoratul. !oţi autoriirecunosc că la ora actuală televiziunea Ci radioul oacă rolul primordial0 de undee=istenţa în @iecare ţară a unui control asupra acestora Ci0 pe cale de consecinţă0 a unuistatut le;al al miloacelor audioBvizuale.

 6n le;ătură cu audio#vizualul 0 prolema cea mai di@icilă este asi;urarea unuiacces e;al al partidelor la miloacele audioBvizuale0 @ără privile;ii pentru partidele de laputere sau pentru cele care sunt susţinute de ;rupurile @inanciare ce controleazămiloacele !.9. sau radio.

rolema este di@icilă Ci datorită naturii ei contradictorii. e de o parte0 re;imurilepluraliste sunt de neconceput @ără liertatea audioBvizualului0 ceea ce reprezintă nunumai o condiţie0 dar Ci o ;aranţie a democraţiei0 implicând0 @ireCte0 acţiunea a;enţilor privaţi0 ;uvernaţi de re;ulile economiei de piaţă. e de altă parte0 iniţiativa privată Ciliertatea audioBvizualului treuie să respecte e;alitatea de tratament a partidelor 

1 Ast@el0 în unele ţări0 partidele controlează a@acerile întreprinderilor sau0 prin intermediul memrilor departid plasaţi în serviciile pulice0 al demnitarilor inclusiv memrii ;uvernului oţin pro@ituri din comenzilelansate pentru satis@acerea necesităţilor serviciilor pulice sau din concesionarea unurilor pulice.2 $ierre $+#/(/0 $p. cit. p.1B1.

11

Page 116: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 116/139

politice0 ceea ce reclamă o în;rădire a acestora printrBun control din partea autorităţilor pulice.

Rezolvarea acestui parado= al democraţiei contemporane cunoaCte0 în practică0 variante de soluţionareH

1 Instituirea unui monopol al statului pentru administrarea undelor Ci în@iinţareade staţii posturilor radioBtv0 pluralismul @iind ;arantat prin instituţii independente sau de

parlament. Finanţarea acestor posturi se asi;ură atât din surse pulice0 cât Ci din surseprivate.2 /enţinerea monopolului de stat asupra administrării undelor0 acceptânduBse

 însă coe=istenţa posturilor radioBtv pulice0 @inanţate în principal de la u;et0 cuposturilor radioBtv private0 @inanţate din surse proprii. GRe;ulile uculuiG sunt @i=ate @ie deparlament0 @ie de or;anisme independente0 care elierează autorizaţiile de emisie Cie=ercită un control al pro;ramelor0 prin intermediul caietului de sarcini0 sau prin altemiloace.

Acordarea unei totale încrederi iniţiativei private0 re;lementânduBse de cătrestat doar aspectele de ordin te<nic privind @olosirea undelor.

$ât priveCte presa scrisă0 deCi în toate democraţiile occidentale se voreCte de

liertatea acesteia0 în realitate presa este numai @ormal lieră0 pentru că ea suportă otriplă dependenţăH

1. Faţă de grupurile financiare care o susţin Ci0 pe cale de consecinţă0 o diriează$ine plăteCte comandă.

2. Faţă de interesele comerciale ale firmelor pentru care face reclam!.. Faţă de agenţiile de pres! care aparţin @ie unor ;rupuri private0 care @ac o

anumită politică0 @ie ;uvernului.Dincolo de aceste aspecte0 în democraţiile contemporane sBa ridicat prolema

re;imului uridic al ziaristului0 precum Ci al întreprinderii de presă. 6n unele ţări e=istăre;uli @oarte precise0 e=celând din acest punct de vedere 4ermania Ci Franţa. 6n alte ţărinu e=istă o re;lementare specială0 dar0 sBau stailit în timp re;uli clare de ordindeontolo;ic Ci etic0 e=emplul tipic în acest sens @iind S.".A.

România0 după cum se Ctie0 nu are o nouă le;e a presei0 opiniile @iind încă împărţite dacă este necesară sau nu1.

.-1--Grupurile de presiune2

Grupul de presiune poate @i de@init ca o organizaţie constituit! pentru a ap!rainteresele unei anumite categorii sociale e0ercitând presiuni asupra autorit!ţilor şi opiniei pu'lice pentru a o'ţine satisfacerea acestor interese . 6n această viziune0 ;rupulde presiune treuie să îndeplinească cumulativ trei condiţii H

1 Să reprezinte o asociere a unor persoane pentru apărarea unor interese

comune0 materiale sau moraleJ2 Să aiă o or;anizare permanentă Ci stailăJ resiunea e=ercitată să nu urmărească doândirea puterii politice pentru sine.4rupurile de presiune sunt inerente unei societăţi democratice0 în care se

dezvoltă o mare varietate de structuri ne;uvernamentale0 constituite în virtutea liertăţiide asociere0 ca urmare a recunoaCterii diversităţii de interese. Aceste ;rupuri e=ercităpresiuni atât asupra parlamentului Ci ;uvernului0 cât Ci asupra autorităţilor locale. "n locaparte îl reprezintă presiunile ce se @ac asupra corpului social0 în cadrul campaniilor electorale0 pentru atra;erea de voturi în @avoarea unei anumite @ormaţiuni politice.1 #e;ea presei nr.N1,*- elaorată su vec<iul re;im era în cea mai mare parte anacronică0 ea @iindaro;ată însă e=pres aia în anul 2::: o dată cu intrarea în vi;oare a %.".4. nr. N2::: pentru unelemăsuri privind soluţionarea cererilor re@eritoare la despă;uiri pentru daunele morale0 pulicată în /. %@.&r. 22* din 2.:.2:::.2 /udor D"<G+&U0 $p.cit.0 vol. II0 pp.*B3:J  %on D()(+&U; $p. cit .0 pp. 21+B221J $ierre $+#/(/0$p. cit. p.1B13

113

Page 117: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 117/139

!reuie să suliniem că dreptul pulic occidental @ace o distincţie netă întrepartidul politic Ci ;rupul de presiune0 care rămâne o or;anizaţie f!r! caracter politic 0 suaspect @ormalBuridic. De asemenea0 dreptul pulic occidental nu admite crearea decarteluri sau antante între partide politice0 înre;istrate ca atare0 cu toate drepturile Cioli;aţiile ce decur; din această calitate0 Ci ;rupuri de presiune.

4rupurile de presiune se pot clasifica0 în trei cate;oriiH

1. 4rupuri de interese pro@esionale aici sunt incluse Ci sindicateleJ2. 4rupuri ideolo;ice e=. ;rupurile con@esionale. 4rupuri de in@luenţă azate pe presti;iu e=. societăţile Ctiinţ[email protected] este0 însă0 mult mai comple=ă. &u treuie să omitem Gpartea nevăzută

a iceer;uluiG Ci anume in@luenţa deoseită pe care o e=ercită asupra di@eriţilor @actoride putere structurile in@ormale0 oculte0 secrete. Acestea se a@lă de multe ori în spatelemiCcărilor de stradă0 a ;revelor GspontaneG0 a remanierilor ;uvernamentale0 a loviturilor de stat Ci con@lictelor militare.

Revenind la miloacele de acţiune ale ;rupurilor de presiune le;ale0 menţionămcă autorii de drept pulic0 le ;rupează în trei mari cate;oriiH

1. /iloace de acţiune direct! asupra puterii H intervenţii directe la parlamentari0

miniCtri0 înalţi @uncţionari0 etc.J2. /iloace de presiune asupra partidelor 0 menite a le determina să inte;reze

promovarea intereselor ;rupului în pro;ramul lor politicJ. /iloace de acţiune asupra opiniei pu'liceH pulicaţii0 mani@estaţii.Din cele prezentate rezultă că0 ;rupurile de presiune au un rol important0 atât în

cadrul competiţiei pentru putere0 cât Ci în procesul de e=ercitare a puterii.

.-2- 'rutinul1

Scrutinul este etapa în care se staileCte rezultatul competiţiei pentru putere0momentul când voinţa electoratului se e=primă0 prin intermediul unor miloace te<nice

adecvate./odul de scrutin a preocupat Ci preocupă oamenii politici0 întrucât el in@luenţeazărezultatul ale;erilornu este neutru0 motiv pentru care0 @iecare partid politic încearcă sădetermine Ci să impună modul de scrutin care i se pare mai avantaos.

 ACadar0 modul de scrutin0 care nu este altceva decât procesul de e=primare Ci deevaluare a voinţei colective prin intermediul votului0 treuie să opereze selecţii Ciapro=imări0 pentru a putea pune în evidenţă componenta comună unui număr semni@icativ de opţiuni individuale0 ceea ce inevitail in@luenţează rezultatul ale;erilor.

După modul de distriuire a mandatelor e=istă două moduri de scrutinHB sistemul maoritar B sistemul reprezentării proporţionale

După modul de propunere a candidaturilor e=istăHB Scrutin uninominal sau plurinominalQ cu un tur de scrutin sau douăJB Scrutin de listă Q cu un tur sau două de scrutin.

.-2-1- 'rutinul maoritar   Este procedeul potrivit căruia este declarat ales candidatul care oţine cel maimare număr de voturi. ornind de la acest principiu sunt posiile 2 variante0 Ci anume0scrutinul maoritar uninominal Ci scrutinul maoritar plurinominal. 6n primul caz0 mizaale;erilor este un sin;ur mandat0 iar în al doilea0 mai multe mandate. Atât scrutinuluninominal cât Ci scrutinul plurinominal poate avea un tur sau dou!.

 6n cazul srutinului maoritar uninominal cu un sin;ur tur este ales candidatulcare oţine cele mai multe voturi0 indi@erent dacă întruneCte sau nu maoritateasu@ra;iilor maoritate relativă1 %on D()(+&U; $p. cit .0 pp. 22-B22

11*

Page 118: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 118/139

E>E/#" Hcantidatul A oţine 1- voturicandidatul oţine 1 voturicandidatul $ oţine 13 voturicandidatul D oţine 1* voturicandidatul E oţine 1+ voturi

candidatul F oţine 2: voturiBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB!otal voturi e=primateH 1::

$andidatul ales este F. Se oservă imediat că acesta nu ene@iciază decât de2:\ din opţiuni0 ceea ce pune su semnul întreării reprezentativitatea sa0 având învedere că +:\ din electorat nu lBa votat.

entru a corecta acest dezavanta sBa conceput sistemul potrivit căruia estedeclarat ales la primul tur candidatul care îndeplineCte cumulativ dou! condiţii H

I. a oţinut cel mai mare număr de voturi în raport cu ceilalţi candidaţiJII. a oţinut cel puţin umătate plus unu din numărul voturilor e=primatemaoritate

asolută.

Dacă la primul tur0 nici unul dintre candidaţi nu îndeplineCte a doua condiţie0 seor;anizează un al doilea tur de scrutin la care sunt admiCi numai primii doi candidaţiclasaţi în ordinea descrescătoare a voturilor oţinute candidaţii F Ci E din e=emplulnostru. 6n al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care oţine cel mai marenumăr de voturi0 ceea ce implică realizarea unei maorităţi de cel puţin umătate[1 dinnumărul voturilor e=primate. $a o situaţie de e=cepţie se poate aun;e la alota0 cândamii candidaţi au acelaCi număr de voturi. 6n acest caz0 se or;anizează un nou tur descrutin.

 Revenind la e=emplul nostru Ci presupunând că cei doi candidaţi admiCi pentruturul 2 îCi menţin ale;ătorii iniţiali F B 2: voturi Ci E B 1+ voturi0 ale;ătorii care au optatiniţial pentru candidaţii A0 0 $ Ci D în număr de 32 sunt puCi să alea;ă în turul 2 întrecandidaţii E Ci F. % parte dintre ei0 cei intransi;enţi0 nu se vor prezenta la vot. $eilalţisunt puCi în situaţia de a ale;e candidatul care li se pare mai puţin neconvenail. Deci0dacă în primul tur ale;ătorul votează pentru candidatul pre@erat0 în cel deBal doilea0 mulţiale;ători vor vota pentru candidatul care li se pare mai puţin rău0 dintre cei doi rămaCi încursă. Adică0 ale;ătorul votează în aCa @el încât să elimine candidatul pe care îlconsideră de neacceptat. Această situaţie se e=primă prin @ormulaH GDacă la primul tur ale;i0 la al doilea eliminiG. /enţionăm că de re;ulă între turul 1 Ci 2 de scrutin se poartăne;ocieri între partidele politice în vederea constituirii de alianţe pentru susţinereacandidaţilor rămaCi în cursă.

+vantaele1 acestui sistem suntH

1. asi;ură cea mai strâns! leg!tur! ntre cel ales şi aleg!tor 0 acesta din urmă @iind celcare înainte de ale;ere @ace o analiză a capacităţii celui care candidează desemnânduBlsau nu ca reprezentant în cadrul arlamentuluiJ2. este un sistem simplu Ci presupune o înţele;ere mai ună a procesului electoral dinpartea cetăţenilor0 întrucât @iecare circumscripţie electorală desemnează un sin;ur reprezentant0 iar toate operaţiunile de ale;ere se des@ăCoară la nivelul circumscripţiei.3. la nivel naţional se asi;ură o ma+oritate parlamentar! sta'il!  în conte=tul în caree=istă un sistem ipartid0 ceea ce @acilitează ;uvernareaJ-  cel ales îCi poate susţine mai uşor ideile şi programul   său lansat în campaniaelectorală0 el nemaiavând în acest caz de luptat Ci cu ideile celor din partid care0 încazul scrutinului de listă lBau inclus pe lista aleCilor impunânduBi o anumită linie pe care

el treuie să o respecteJ.- este un mi+loc de com'atere a a'senteismului  electoral.

1 (lena 'imina /<&<'('#U; >te9an D(+#&U; $p. cit .0 pp. +*B+,11+

Page 119: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 119/139

De?avantaele2sunt următoareleH1- nu corespunde pluralismului politic  Q în cazul e=istenţei mai multor partide scrutinuluninominal ar putea duce la situaţia în care în arlament să aun;ă memrii mai multor partide Ci să nu se poată aun;e la o înţele;ere cu privire la pro;ramul de ;uvernare./ai mult0 arlamentul ar @i lipsit de o maoritate parlamentară care să impună unpro;ram de ;uvernare viail.

2. se micşoreaz! caracterul politic al (arlamentului   Q arlamentul ast@el @ormatdevenind mai mult un corp de elite locale sau re;ionale.6n acest caz este mai puţinimportantă pentru ale;ător opţiunea politică a candidatului0 primând personalitatea Cic<iar carisma acestuia.3. lipsa de reprezentare a minorit!ţilor 0 care pot @i uneori importante. 6nsă0 dacă mizaelectorală este o @uncţie unică0 nu se poate proceda alt@el.. implică cEeltuieli mai mari   din partea candidaţilor pentru susţinerea campanieielectorale.. se pierd voturi  ca urmare a aplicării acestui sistem0 întrucât iese învin;ător cel care aoţinut cele mai multe voturi. 6n e=emplul dat candidatul F va câCti;a cu un total de 2:\0 deCi cei care nu lBau votat au @ost în proporţie de +:\. Acesta este cel mai mare

dezavanta al scrutinului uninominal.

.-2-2- "epre?entarea proporţionalăentru eliminarea de@icienţelor scrutinului maoritar sBa ima;inat soluţia

reprezentării proporţionale. Aceasta are la ază ideea e=primată încă de Aristotel0 că@iecare ;rupare de opinie treuie să aiă asi;urată reprezentarea0 proporţional cu @orţanumerică. Ast@el0 adunarea celor aleCi treuie să reprezinte la scară redusă varietateasocietăţii în ansamlu.

otrivit acestui sistem mandatele parlamentare se împart candidaţilor proporţional cu voturile oţinute în ale;eri0 ast@el încât e=istă un raport direct

proporţional între mandatele parlamentare oţinute de @iecare partid politic în parte Civotul pe care electoratul leBa dat acestor partide. /arele pericol care pândeCte acestsistem este că0 în cazul unei societăţi divizate întrBun mare număr de opţiuni politicereprezentarea tuturor acestora poate @ace ţara ne;uvernailă.

Reprezentarea proporţională utilizează liste de candidaţi stailite de partidelepolitice. Re;ula în cadrul acestei modalităţi de scrutin o constituie listele locate0ale;ătorul neputând @ace nici un @el de modi@icări în listele electorale propuse de partide.Din acest motiv0 se votează partide politice0 nu persoane. E=istă însă două cazuriaparteH

votul preferenţial  Q permite ale;ătorului să modi@ice lista candidaţilor propuCide partide prin sc<imarea ordinii numelor de pe listă. Această modalitate @ace

posiilă e=primarea opţiunii electoratului cu privire la persoanele din partidul cucare voteazăJ  panaşajul Q dă posiilitatea ale;ătorului să voteze o listă care a conceputBosin;ur prin înscrierea în acea listă a unor nume luate de pe mai multe liste cucandidaţi depuse de diverse @ormaţiuni politice. Are dezavantaul de a @i omodalitate complicată din punct de vedere te<nic0 însă în acest mod vor @idesemnate acele persoane dorite de ale;ător.$ea mai importantă prolemă a acestui mod de scrutin este cea a atriuirii

mandatelor între liste. Această prolemă admite mai multe soluţii. Ast@el0 e=istăHreprezentarea proporţională inte;rală Ci reprezentarea proporţională apro=imativă.

 6n cazul reprezentării proporţionale inte;rale se staileCte un coeficient electoral

care este câtul dintre numărul total de voturi valail e=primate Ci numărul mandatelor de atriuit.2 (lena 'imina /<&<'('#U; 'te9an D(+#&U; $p.cit .0 pp. +*B+,

11,

Page 120: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 120/139

 De e=emplu0 dacă sunt .:::.::: de voturi e=primate Ci :: de mandate deatriuit0 coe@icientul electoral este 1:.:::. 6n continuare0 se împarte numărul de voturioţinute de @iecare listă la coe@icientul electoral Ci se oţine numărul de mandate ce seatriuie @iecărei liste. Inconvenientul acestei metode constă în @aptul că rezultatul împărţirii presupune resturi0 care pot @i mari0 Ci care sunt ne;liate din calcul. 6n acest @el0rămâne un număr de mandate neatriuite0 impunânduBse o nouă repartizare0 Ci aici

apar di@icultăţile Ci nuanţările. % @ormulă este aceea că0 partidul cu cele mai multemandate le ia Ci pe cele neatriuite.entru a lua în calcul Ci resturile care rămân în urma împărţirii la coe@icientul

electoral a numărului de voturi oţinute de @iecare partid0 se utilizează repartizareaproporţională apro=imativă.

Din multitudinea de @ormule de calcul ce pot @i @olosite în cadrul acestui sistem0 levom prezenta numai pe cele două devenite clasiceH metoda resturilor <celor mai mari resturi: Ci metoda Bondt.

Să presupunem că întrBo circumscripţie în care se acordă mandate avem2::.::: de voturi valail e=primate0 repartizate între - liste depuse0 după cum urmeazăH

B partidul A B +3.:::

B partidul B 3.:::B partidul $ B +.:::B partidul D B 2:.:::

 Atriuirea celor mandate0 con@orm metodei resturilor se @ace ast@elHB se determină coeficientul electoral?

nr.voturi e=primateN nr.mandate ] 2::.::: H ] -:.:::B se împarte numărul de voturi oţinute de @iecare listă la acest coe@icient

partidul A ] +3.::: H -:.::: ] 2 mandate0 rest 3.:::partidul ] 3.::: H -:.::: ] 1 mandat0 rest 13.:::partidul $ ] +.::: H -:.::: ] :0 rest +.:::partidul D ] 2:.::: H -:.::: ] :0 rest 2:.:::

 Au @ost atriuite din cele mandate.Se ordonează0 în ordine descrescătoare0 resturileH

partidul $ B +.:::partidul D B 2:.:::partidul B 13.:::partidul A B 3.:::

$ele două mandate rămase se acordă unul partidului $ Ci celălalt partidului D.Deci în @inal0 atriuirea mandatelor este următoareaH

partidul A B 2 mandatepartidul B 1 mandat

partidul $ B 1 mandatpartidul D B 1 mandat#uând acelaCi e=emplu0 dar aplicând metoda Bondt numărul de voturi oţinute

de @iecare listă se împarte succesiv la 10 20 0 -0 @iind numărul de mandate pentrucircumscripţia respectivăH

partidul A B +3.::: -.::: 2+.333 21.:: 1*.2::partidul B 3.::: 2+.::: 1+.333 1-.::: 11.2::partidul $ B +.::: 1,.::: 12.333 ,.:: *.3::partidul D B 2:.::: 1:.::: 3.333 .::: -.:::Se iau în ordine descrescătoare primele numere din taelul oţinutH+3.:::

3.:::-.:::+.:::

12:

Page 121: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 121/139

2+.333&umărul 2+.333 se numeCte repartitor  întrucât numărul de mandate atriuite

@iecărei liste se oţine împărţind prin el numărul de voturi oţinut de lista respectivă.9om aveaH

partidul A B +3.::: H 2+.333 ] mandatepartidul B 3.::: H 2+.333 ] 1 mandat

partidul $ B +.::: H 2+.333 ] 1 mandatpartidul D B 2:.::: H 2+.333 ] :Rezultatul scrutinului0 oţinut prin cele două metode0 se prezintă ast@elHrin metoda resturilor rin metoda Tondtpartidul A B 2 mandate partidul A B mandatepartidul B 1 mandat partidul B 1 mandatpartidul $ B 1 mandat partidul $ B 1 mandatpartidul D B 1 mandat partidul D B :Se remarcă uCor că metoda Tondt @avorizează partidul cel mai puternic. Ast@el0

dacă împărţim numărul de voturi oţinute de @iecare partid la numărul de mandateatriuite0 rezultă că partidului A0 care a oţinut mandate0 îi revin 2+.333 voturiNmandat0

 în timp ce partidului îi revin 3.::: voturi pentru un mandat de aceeaCi valoare.Disproporţia este evidentă0 ceea ce demonstrează elocvent că modul de scrutin nu esteneutru.

Sistemul reprezentării proporţionale prezintă următoarele avantae1H1. parlamentul @ormat reprezint! destul de fidel şi e0act cet!ţenii J2-  avanta+eaz! multipartidismul  Ci asi;ură reprezentarea în parlament a tuturor 

opiniilor0Ci opţiunilor în raport cu @orţa lor în electoratJ3- permite Ci implică anumite condiţionări le;ate de realizarea  pragului electoral 0

avantaând ast@el partidele ale căror pro;rame sunt mai lar; receptate deelectorat Ci nu personalităţile marcante din partideJ

- des@ăCurânduBse întrBun sin;ur tur0 evit! aran+amentele şi speculaţiile politice

determinate de un al doilea tur.De?avantaele2 sunt următoareleH1- presupune ruperea leg!turii dintre ales şi aleg!tor 2-  este ;reu de înţeles de către ale;ător din cauza dificult!ţilor   calculelor 

matematice utilizate.3- permite Ci reprezentarea partidelor mai mici./enţionăm că0 modurile de scrutin prezentate sunt modelele tipice. 6n realitate0

de cele mai multe ori0 se @olosesc diverse cominaţii ale acestora. Evident0 partidul de laputere va le;i@era modul de scrutin care i se pare mai avantaos.

4 -3- Desemnarea or@anelor repre?entative Cn "omâniaentru o ună înţele;ere a procesului comple= de desemnare a or;anelor reprezentative în România0 apreciem că acesta treuie aordat su următoareleaspecte Ci în următoarea ordine H @uncţiile reprezentative potrivit $onstituţiei revizuite Cimodurile de scrutin utilizate J drepturile electorale ale cetăţenilor români J re;imulpartidelor politice în România0 rolul presei Ci a ;rupurilor de presiune în competiţiapentru putere.

.-3-1- !unţiile repre?entative şi modurile de srutin utili?ateFuncţiile reprezentative se pot clasi@ica0 după nivelul la care se e=ercită0 în @uncţii

de nivel naţional0 @uncţii de nivel udeţean Ci @uncţii de nivel local. otrivit $onstituţieirevizuite durata mandatului reprezentativ este de - ani pentru $amera Deputaţilor Ci1 (lena 'imina /<&<'('#U; 'te9an D(+#&U; $p.cit .0 pp. ,-B,2 %:idem

121

Page 122: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 122/139

Senat0 Ci de ani pentru reCedintele României. /andatul reprezentativ poate @i reînoit@ără restricţii0 cu e=cepţia mandatului de reCedinte al României care poate @i reînoit osin;ură dată.

I. Funcţiile reprezentative @undamentale1  de nivel naţional sunt H reCedinte al României senator

deputat  otrivit art.+1 din $onstituţie $reşedintele "omâniei  se ale;e prin scrutin

maoritar uninominal cu două tururi. Este ales în primul tur candidatul care oţinemaoritatea voturilor ale;ătorilor înscriCi în liste. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneCte această maoritate se or;anizează0 după două săptămâni0 potrivit art. 23 din#e;ea nr. *:N2::- privind ale;erea reCedintelui României2 un al doilea tur de scrutin0la care participă primii doi clasaţi în primul tur. Este ales candidatul care oţine cel maimare număr de voturi.

$on@orm art. din #e;ea nr. N2::+ prin care sBa aro;at #e;ea nr. *N2::-pentru ale;erea $amerei Deputaţilor Ci Senatului0 deputaţii  Ci senatorii se ale; încole;ii uninominale0 prin scrutin uninominal0 potrivit principiului reprezentăriiproporţionale. Aceste cole;ii uninominale se constituie în cadrul @iecăreia din cele - decircumscripţii electorale constituite al nivelul @iecărui udeţ0 o circumscripţie în municipiulucureCti Ci o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul în a@ara României.

&umărul deputaţilor Ci al senatorilor se staileCte0 ca principiu0 în raport cupopulaţia ţării0 norma de reprezentare @iind de un deputat la *:.::: de locuitori Ci unsenator la 13:.::: de locuitori con@orm art. alin. 20 din le;e.

 Atriuirea mandatelor se @ace avânduBse în vedere numai partidele0 alianţelepolitice Ci alianţele electorale care îndeplinesc pra;ul electoral0 în mod în mod distinctpentru $amera Deputaţilor Ci Senat Ci anume \0 C0i din or;anizaţiile le;al constituităde cetăţenii minoritari reprezentaţi în $osiliul /inorităţilor &aţionale

otrivit dispoziţiilor #e;ii nr. N2::+ pra@ul eletoral reprezintă numărul minimde voturi valail e=primate pentru reprezentarea parlamentară0 e=primat în procentedupă cum urmeazăH

a \ din voturile valail e=primate pe întrea;a ţară0 pentru partidele politice0alianţele politice Ci alianţele electorale Ci or;anizaţiile cetăţenilor minoritariJ

în cazul alianţelor politice Ci al alianţelor electorale0 la pra;ul de \se adau;ăpentru al doilea partid memru al alianţei politice \ Ci0 începând cu al treilea partid0câte un sin;ur procent 1\ din voturile valail e=primate pe întrea;a ţară0 dar nu maimult de 1:\ din aceste voturi.

Repartizarea Ci atriuirea mandatelor de deputat Ci de senator se @ac în douăetapeH la nivelul @iecărei circumscripţii electoraleudeţ Ci la nivel de ţară art. -+ alin.

din le;e. #a nivel de circumscripţie0 se atriuie mandatele pe competitor electoral0utilizânduBse reprezentarea proporţională inte;rală. 6n cazul candidaţilor independenţi0 se atriuie @iecăruia câte un mandat0 dacă a

oţinut maoritatea voturilor valail e=primate în cole;iul uninominal în care a candidat..9oturile neutilizate resturile oţinute de competitorii electoralii0 mandatele care nBauputut @i atriuite la nivel de circumscripţie se comunică la iroul Electoral $entral pentrua @i repartizate centralizat.

 Repartizarea centralizată constă în însumarea voturilor neutilizate Ci a celor in@erioare coe@icientului electoral al circumscripţiei electorale din toate circumscripţiileelectorale pentru @iecare partid0 @ormaţiune politice sau alianţe0 mandatele rămase @iind

1 Funcţiile de preCedinte al unei $amere sau de memru al iroului permanent al unei $amere pot @iconsiderate Ci ele reprezentative0 dar au un caracter derivat.2 ulicată în /. %@. nr. ++*N2, septemrie 2::-0 modi@icată prin %.".4. nr. +N2-.:2.2:: /.%@. nr.1*N:1.:.2:: Ci #e;ea nr N2::+0 %.4. nr. 2N2::+.

122

Page 123: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 123/139

atriuite după metoda Tondt. 6n continuare0 alocarea mandatelor pe circumscripţiielectorale se @ace după un al;oritm care caută ca mandatele oţinute de partide0 alianţepolitice sau alianţe electorale0 să @ie atriuite în ordinea partidelor politice0alianţelor electorale din lista ordonată pe tară. Dar acest procedeu poate să nu dea rezultate Ciatunci se recur;e la acordul partidelor0 sau în lipsa unui acord0 la tra;ere la sorţicondorm art. -* alin. * lit. c din le;e.

II. Funcţiile reprezentative de nivel udeţean sunt H consilier udeţean memru al $onsiliului udeţean reCedinte al $onsiliului udeţean vicepreCedinte al $onsiliului udeţean

otrivit art.1: din #e;ea nr.3*N2::-0 modi@icată0 pentru ale;erea autorităţilor administraţiei pulice locale10 pentru ale;erea consiliilor udeţene @iecare udeţ constituieo circumscripţie electorală. Ale;erile se @ac pe ază de scrutin de listă Ci de candidaturiindependente0 potrivit principiului reprezentării proporţionale0 potrivit art. 1 alin. dinle;e.

  &umărul de consilieri udeţeni din @iecare udeţ se staileCte prin ordin alpre@ectului în raport cu populaţia udeţului respectiv0 potrivit #e;ii administraţiei pulicelocale nr. 21N2::1.2 Ale;erile sunt valaile indi@erent de numărul ale;ătorilor care auparticipat la vot0 potrivit art. ++ din #e;ea nr. 3*N2::- modi@icată prin #e;ea nr. N2::+.

Repartizarea mandatelor candidaţilor de pe liste se @ace după metoda resturilor. 6n cazul candidaţilor independenţi0 se atriuie @iecăruia câte un mandat0 dacă a oţinutun număr de voturi cel puţin e;al cu coe@icientul electoral. Cedintele Ci vicepreCedintele$onsiliului udeţean se ale;e0 în mod indirect0 prin intermediul consilierilor udeţeni0dintre aceCtia0 utlizânduBse scrutinul maoritar uninominal0 respectiv plurinominal.

reCedintele consiliului udeţean se ale;e prin vot direct pe circumscripţiielectorale prin scrutin uninominal potrivit noilor re;lementări art. 1 alin. - dinle;e aCa cum a @ost modi@icat prin #e;ea nr. N2::+. otrivit art. ,* alin 1 Ci

2 din le;ea modi@icată0 este declarat ales preCedinte al consiliului udeţeancandidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valail e=primate înprimul tur. Doar în caz de alota se va or;aniza un al doilea tur de scrutin0 lacare vor participa mai mulţi candidaţi care se a@lă în această situaţie.

III. Funcţiile reprezentative de nivel local sunt H consilier localmemru al $onsiliului local  primar  viceprimar 

$onsilierii locali Ci primarul se ale; prin vot direct0 iar viceprimarul prin votindirect0 prin intermediul consilierilor locali. otrivit art.1: alin.1 din #e;ea nr.3*N2::-privind ale;erile locale0 pentru ale;erea consiliilor locale Ci a primarilor0 @iecare comună0oraC Ci municipiu constituie o circumscripţie electorală.

 &umărul de consilieri locali din @iecare circumscripţie se staileCte prin ordin alpre@ectului ca Ci în cazul consilierilor udeţeni în raport cu populaţia circumscripţieirespectiveraportată de Institutul &aţional de Statistică Ci Studii Economice la data de 1ianuarie a anului în curs Ci este cuprins între , Ci 1 de consilieri locali. Ale;erile deconsilieri se @ac pe ază de scrutin de listă Ci de candidaturi independente0 potrivitprincipiului reprezentării proporţionale. Ale;erile sunt valaile în aceleaCi condiţii departicipare la vot0 ca Ci ale;erile pentru @uncţiile reprezentative de la nivel de udeţ.

1 ulicată în /. %@. nr. 2*1N2,.:.2::-0 modi@icată prin %.".4. nr. +N2-.:2.2::0 #. nr. N2::+ Ci %.4.nr. 2N2::+2 $on@orm art.1:2 din #e;ea administraţiei pulice locale nr.21N2::1 pulicată în /. %@. &r. 2:- din2.:-.2::10 udeţele cu până la :.::: de locuitori au 1 de consilieri0 udeţele între :.::1 Ci ::.:::au de consilieri0 udeţele între ::.::1 Ci 3:.::: au de consilieri0 udeţele cu peste 3:.::: au *de consilieri.

12

Page 124: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 124/139

Repartizarea mandatelor candidaţilor de pe liste se @ace după metoda resturilor. 6n cazul candidaţilor independenţi0 se atriuie @iecăruia câte un mandat0 dacă a oţinutun număr de voturi cel puţin e;al cu coe@icientul electoral.

rimarul se ale;e prin scrutin maoritar uninominal cu două tururi0 potrivit art. 1alin. - coroorat cu art. , alin. din #e;ea nr. 3*N2::- este declarat primar candidatulcare a oţinut maoritatea voturilor valail e=primate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu

a oţinut maoritatea voturilor valail e=primate se or;aniizează un al doilea tur descrutin în termen de două săptămâni. Este declarat primar candidatul care a oţinut celmai mare număr de voturi. 9iceprimarul se ale;e dintre consilierii locali0 de cătreaceCtia0 prin scrutin maoritar0 cu maoritate asolută.

.-3-2- Drepturile eletorale ale etăţenilor români

.-3-2-1-+spete @enerale privind etăţenia română

&oţiunea de cetăţenie desemnează statutul uridic speci@ic persoanelor care aucalitatea de cetăţeni ai unui stat. $etăţenia română este calitatea persoanei fizice cee0prim! relaţiile permanente social,economice politice şi +uridice dintre aceasta şi statul român care i confer! titulatura tuturor drepturilor şi ndatoririlor prev!zute de%onstituţia şi legile &omâniei.1

&oţiunea de cetăţenie are două accepţiuniH instituţie juridică Q adică totalitatea re;ulilor de drept ce au ca oiect de

re;lementare modul de doândire Ci de pierdere a cetăţenieiJ statut juridic  Q situaţie rezultată din raporturile uridice statornicite între o

persoană @izică Ci stat0 e=primând apartenenţa acestuia la statul al căruicetăţean este.

 6n prima accepţie0 cetăţenia constituie o cate;orie le;ată de dreptul oiectiv0oiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiippe când în ceBa deBa doua0 ea se a=ează în urul ideii de suiect de

drept. "n concept important le;at de noţiunea de cetăţenie este naţionalitatea  carereprezintă atri'utul persoanei de a aparţine unui grup ce se delimiteaz! de altele prinunitatea de lim'! cultur! o'iceiuri religie etnie etc.

Din acest punct de vedere nu treuie con@undat conceptul de naţionalitate cu celde naţiune0 aceasta din urmă reprezentând un element de ază al statului alături desuveranitate Ci teritoriu. % naţiune este alcătuită din persoane ce pot @i de di@eritenaţionalităţi dar care au o istorie comună trăită pe un teritoriu comun2.

&ormele privitoare la cetăţenie se ;ăsesc în $onstituţie Ci în #e;ea cetăţenieiromâne #e;ea nr.21N1,,1 repulicată. Analiza acestor norme permite @ormulareaunor principii  care stau la aza cetăţeniei româneH

1-  &umai cetăţenii români sunt titularii tuturor drepturilor prevăzute de$onstituţie Ci le;i. Ast@el0 drepturile care pot @i e=ercitate numai de cetăţenii români suntH

a dreptul de a ale;e Ci de a @i ales în or;anele reprezentative la nivel centralJ dreptul neîn;rădit de a domicilia pe teritoriul României Ci de a se deplasa

nestânenit pe acest teritoriuJc dreptul de a nu @i e=trădat sau e=pulzat din RomâniaJd dreptul de a @i proteat diplomatic0 atunci când se a@lă în străinătate.2- &umai cetăţenii sunt ţinuţi a îndeplini toate obligaţiile stailite prin constituţie

Ci le;ile ţării. %li;aţiile- ce revin e=clusiv cetăţenilor români suntHa oli;aţia de @idelitate @aţă de ţarăJ

1 %oan *U"+"U0 $p. cit .0 pp.133B13+.2 (lena 'imina /ănăsesu; 'te9an Deaonu0 $p. cit .0 2::20 p. B 3 #e;ea a @ost repulicată în /. %@. &r. ,+N3.:.2:::. (i după repulicare le;ea a su@erit modi@icări Cicompletări.

12-

Page 125: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 125/139

îndatorirea de apărare a patriei.3- $etăţenii români sunt e;ali în drepturi Ci îndatoriri0 @ără deoseire de rasă0

naţionalitate0 ori;ine etnică0 limă0 reli;ie0 se=0 apartenenţă politică0 de avere sauori;ine socială Ci indi@erent de modul în care au doândit cetăţenia.

- $ăsătoria nu produce nici un e@ect asupra cetăţeniei soţilor..- Sc<imarea cetăţeniei unuia din soţi nu produce nici un e@ect asupra cetăţeniei

române a celuilalt soţ.Re@eritor la do:ândirea  cetăţeniei române0 le;ea prescrie următoarelemodalităţiH

1I Doândirea cetăţeniei române prin naCtere > modul originar de do'ândireHa copiii născuţi pe teritoriul românesc din părinţi cetăţeni români sunt cetăţeni

români. copiii născuţi pe teritoriul statului român0 c<iar dacă numai unul dintre părinţi

este cetăţean românJc copiii născuţi în străinătate dacă amii părinţi sau numai unul dintre ei are

cetăţenia română.$opilul ;ăsit pe teritoriul statului român este cetăţean român0 dacă nici unul

dintre părinţi nu este cunoscut.2I Doândirea cetăţeniei române prin repatriere. rin acest mod0 persoana care

a pierdut cetăţenia română o redoândeCte ca e@ect al repatrierii. $ererile de repatrierese depun la /inisterul ?ustiţiei0 iar aproarea acestora revine 4uvernului.

3I Doândirea cetăţeniei române prin adopţie.$etăţenia română se doândeCte de către copilul cetăţean străin sau @ără

cetăţenie prin adopţie0 dacă adoptatorii sunt cetăţeni români0 iar adoptatul nu a împlinitvârsta de 1+ ani.

 6n cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetăţean român0 cetăţeniaadoptatului minor va @i <otărâtă0 de comun acord0 de către adoptatori. 6n situaţia în careadoptatorii nu cad de acord0 instanţa udecătorească competentă să încuviinţezeadopţia va decide asupra cetăţeniei minorului0 ţinând seama de interesele  acestuia. 6ncazul copilului care a împlinit vârsta de 1- ani este necesar consimţământul acestuia.

I Doândirea cetăţeniei române la cerere în condiţiile cerute de le;e.$ierderea cetăţeniei române se produce în următoarele situaţiiH1 Retra;erea cetăţeniei române0 care apare ca o sancţiune. recizăm că potrivit

art.2 din $onstituţie0 cetăţenia română nu poate @i retrasă aceluia care a doânditBoprin naCtere.

2 Aproarea renunţării la cetăţenia română pentru motive temeince0 care sedeoseeCte de retra;ere0 @iind un mod amiail de rezolvare a prolemei statutului uridical persoanei0 cetăţean român0 care de e=emplu0 doreCte să se stailească în străinătate

Ci să oţină cetăţenia unui alt stat..-3-2-2- Drepturile eFlusiv politie

Drepturile electorale0 clasi@icate de doctrină în cate;oria drepturilor e=clusivpolitice0 suntH dreptul de vot Ci dreptul de a @i ales.

Dreptul de vot este un drept @undamental0 întrucât prin intermediul lui cetăţeniiparticipă în mod direct la ;uvernare1.

Dreptul de vot îi are ca titulari doar pe cetăţenii români art.3 alin.1 din$onstituţie0 numai aceCtia putând să participe nemilocit la e=ercitarea puterii statale Cila desemnarea autorităţilor reprezentative ale statului. recizăm că0 deCi sBa @ăcut

- $onstituţia revizuită lasă în seama le;ii or;anice condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare. Dereţinut că nu mai e=istă oli;aţia constituţională de a satis@ace serviciul militar.1  *iai #&'/+&/%&('#U; +ntonie %"G4+&; %oan *U"+"U; (lena 'imina /<&<'('#U0$p.cit .0 p.*-

12

Page 126: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 126/139

posiilă e=ercitarea dreptului de a ale;e Ci de către cetăţenii "niunii Europene0 rezidenţi în România0 e=erciţiul dreptului lor se limitează doar la ale;erile pentru desemnareaautorităţilor administraţiei pulice locale0 ale;eri prin care nu se e=primă suvernitatea destat1.

otrivit $onstituţiei actuale0 dreptul de vot este universal0 e;al0 direct0 secret Cilier e=primat.

Universalitatea votului înseamnă că toţi cetăţenii români se ucură de dreptulde vot0 @ără discriminări de avere0 pre;ătire Ccolară0 naţionalitate0 rasă0 se= saupro@esiune2. Sin;urele restricţii ţin de o anumită vârstă minimă0 de aptitudineaintelectuală Ci de aptitudinea morală. 9ârsta le;ală pentru a putea vota este de 1+ ani împliniţi până în ziua ale;erilor inclusiv. #a această vârstă0 persoana capătă capacitateaelectorală care este un aspect al capacităţii de drept constituţional. Aptitudineaintelectuală0 re;lementată de art.3 din $onstituţie0 constă în condiţia minimă cacetăţeanul să nu @ie deil sau alienat mintal pus su interdicţie.6n acest mod serealizează o dulă protecţie0 atât a persoanelor în cauză0 cât Ci a între;ii societăţi0 actulvotării implicând responsailitatea ale;erii @ăcute-. Aptitudinea morală e=clude de la votcate;oria GnedemnilorG0 adică persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale

printrBo <otărâre udecătorească de@initivă.(@alitatea votului semni@ică @aptul că @iecare ale;ător dispune de un sin;ur vot

pentru @iecare ale;ere la care participă0 iar voturile au aceeaCi valoare.#araterul diret  al votului înseamnă că ale;ătorii îCi votează personal

reprezentanţii0 @ără nici un intermediar. 6n România se mai practică însă Ci votul indirect0pentru desemnarea unor autorităţi locale preCedinţii Ci vicepreCedinţii consiliilor  udeţene Ci viceprimarii. 6n acest sistem0 cetăţenii votează direct un Gcole;iu electorG0iar acesta desemnează0 tot prin vot0 persoana care va @i învestită întrBo anumită @uncţiepulică eli;iilă.

4otul este seret atunci când este or;anizat în aCa @el încât nimeni să nu poatăcunoaCte opţiunea e=primată de ale;ător.3  Raţiunea votului secret este proteareaale;ătorului de orice presiuni care iBar putea denatura opţiunea.

4otul li:er eFprimat este e=presia concepţiei potrivit căreia votul este un dreptsuiectiv. Aceasta înseamnă nu numai că ale;ătorul poate vota pentru cine doreCte0 ciCi @aptul că el are liertatea de a participa sau nu la vot. /enţionăm că a e=istat Ci e=istă încă Ci votul oli;ator. #a noi în ţară votul oli;ator era prevăzut de $onstituţia din 1,2Ci de #e;ea electorală din 1,23. (i în prezent se practică votul oli;ator în unele ţări.E=emple H el;ia0 4recia0 razilia0 Australia Ci 9enezuela. #a aza votului oli;ator stăideea că electoratul nu este numai un drept0 ci Ci o îndatorire. Ale;ătorul are nu numaidreptul ci Ci oli;aţia de a e=prima voinţa naţiunii0 pentru că alt@el0 în situaţiaasenteismului masiv0 democraţia rămâne o simplă teorie0 în @apt @uncţionând o

oli;ar<ie. 6n această concepţie0 ale;ătorul e=ercită o @uncţie socială pe care este dator să o îndeplinească. 6n condiţiile actuale0 când se mani@estă un asenteism important de lavot0 în numeroase ţări0 opţiunea pentru votul oli;ator poate să pară tentantă. 6nrealitate0 acesată soluţie este ;reu de pus în practică0 deoarece implică stailirea unor sancţiuni care să poată @i aplicate unui număr mare de cetăţeni. Dacă sancţiunea estelândă0 ea nuBCi va atin;e scopul J dacă sancţiunea este drastică0 dat @iind numărulmare al celor sancţionaţi0 ea va ;enera mari nemulţumiri sau c<iar dezordini sociale. Dealt@el0 cetăţeanul care nu vrea săBCi desemneze un reprezentat Ci este oli;at să se

1 %:idem0 p. *2 %:idem0 p.2-1. %:idem0 p.22.- %:idem0 p. * /udor D"<G+&U0 % p.cit .0 vol. II0 p.2.3 /udor D"<G+&U0 % p.cit .0 vol. II; p.2,.

123

Page 127: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 127/139

prezinte la vot0 poate @oarte ine0 în condiţiile votului secret0 să voteze împotriva tutror candidaţilor sau săBCi anuleze votul nee=primând nici o opţiune.1

Dreptul de a 9i ales Leli@i:ilitateaI presupune îndeplinirea următoarelor condiţiiH%- 6n primul rând0 o ondiţie @enerală0 existenţa dreptului de vot.%%-  Având în vedere că e=erciţiul unei @uncţii reprezentative implică o mare

responsailitate0 deoarece presupune decizii importante privind interesele pulice0

eli;iilitatea este supusă unor ondiţii suplimentare-1- % primă asemenea condiţie0 cerută pentru toate @uncţiile eli;iile0 este aceeaca persoanaH  să aibă cetăţenia romnă  şi domiciliul !n ţară  art.13 alin. din$onstituţie. Este interesant de oservat că sBa renunţat la condiţia re@eritoare lae=clusivitatea cetăţeniei române0 e=istentă în $onstituţie înainte de revizuire0 avânduBse în vedere perspectiva aderării României la "niunea Europeană. rin urmare Ci cetăţeniicare au dulă cetăţenie pot @i aleCi în cadrul autorităţilor pulice reprezentativeromâne.$ondiţia de domiciliere pe teritoriul ţării este o condiţie @irească @iind o ;aranţiea ataCamentului persoanei @aţă de ţara la ;uvernarea căreia participă ca demnitar sau@uncţionar pulic.

2. % a doua condiţie are în vedere vrsta cerută de le;e pentru a putea @i ales0

care di@eră în @uncţie de mandat. As@el0 pentru a @i ales în $amera Deputaţilor0 înconsiliile locale sau udeţene0 sau în @uncţia de primar0 vârsta candidatului treuie să @iede cel puţin 2 de ani împliniţi art.13 Ci * din $onstituţie. entru a @i ales în Senatvârsta cerută este de cel puţin de ani împliniţi0 iar pentru @uncţia de reCedinte alRomâniei vârsta necesară este de cel puţin de ani împliniţi.

% completare cu pro@unde implicaţii uridice sBa adus cu prileul revizuiriiarticolului 13 la alin. teza a doua prin care statul român ;arantează e;alitatea deCanse între ăraţi Ci @emei pentru ocuparea acestor @uncţii Ci demnităţi.

 Alineatul - al aceluiaCi articol staileCte că în condiţiile aderării României la"niunea Europeană0 cetăţenii "niunii care îndeplinesc condiţiile le;ii or;anice audreptul de a ale;e Ci de a @i aleCi în autorităţile administraţiei pulice locale0 aceasta@iind una dintre modi@icările de esenţă ale constituţiei revizuite. 6n acelaCi spirit0 Cicetăţenii români au dreptul de a ale;e Ci de a @i aleCi în arlamentul European potrivitart. + nou introdus. Acesta este un alt drept electoral care nu se încadrează însă încate;oria celor e=clusiv politice în sens tradiţional0 deoarece nu implică o participare lae=ercitarea suveranităţii de stat0 ci un proces electoral menit să desemneze un or;anreprezentativ la nivel continental.

%%%-  6n a@ara acestor condiţii cu caracter ;eneral0 le;islaţia română prevede Cicâteva restriţii spei9ie.

1- % primă cate;orie de restricţii are în vedere candidaţii la or;anele centrale HreCedintele României0 $amera Deputaţilor Ci Senatul.

a Ast@el0 potrivit art.+1 alin.- din $onstituţie0 G&ici o persoană nu poate îndeplini@uncţia de (reşedinte al &omâniei   decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot @i Ci succesive.G #a aceasta0 se adau;ă condiţia prevăzută deart. al.2 din #e;ea nr.*:N2::- pentru ale;erea reCedintelui României0 careprevede că nu pot @i primite decât candidaturile susţinute de cel puţin 2::.:::de ale;ători.

6n ceea ce priveCte %amera Deputaţilor şi enatul 0 art. 2, din #e;ea nr.N2::+ prevede că un candidat poate reprezenta un sin;ur competitor electoral partid0 alinaţă0 etc00 întrBun sin;ur cole;iu uninominal.

2- A doua cate;orie de restricţii vizează @uncţiile reprezentative locale. Ast@el0 pentru @uncţiile de consilier +udeţean consilier local preşedinte al 

consiliului +udeţean şi primar  pot candida doar persoanele care au domiciliul pe teritoriulunităţii administrativBteritoriale în care urmează să @ie alese art.- alin.2 din #e;ea

1. %:idem; pp. :B2.12*

Page 128: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 128/139

nr.3*N2::- privind ale;erile locale0 ceea ce implică @aptul că o persoană poate candidanumai pentru un sin;ur consiliu local0 numai pentru o sin;ură @uncţie de primar Ci numaipentru un sin;ur consiliu udeţean Ci un sin;ur post de preCedinte al consiliului udeţeanart.3 alin. din aceeaCi le;e.

%4-  #a toate condiţiile menţionate se adau;ă inompati:ilităţile opo?a:ileatului de andidatură  10 sau întrBo @ormulare mai succintă0 incompatiilităţile la

candidatură.rin incompatiilitate la candidatură se înţele;e interdicţia prev!zut! de%onstituţie sau de lege ca o persoan! care deţine o anumit! funcţie pu'lic! sau practic! o anumit! ndeletnicire s!,şi depun! candidatura pentru o funcţiereprezentativ!2.

+- Incompatiilitatea opozailă candidaturii cu caracter ;eneral care se aplicăpentru toate @uncţiile reprezentative0 indi@erent de nivel0 se re@eră0 potrivit art.-: alin.din $onstituţie0 la persoanele cărora le este interzisă asocierea în partide politice. &upot @ace patre din partide politiceH

B udecătorii $urţii $onstituţionaleB avocaţii poporului

B ma;istraţiiB memrii activi ai armateiB poliţiCtiiB alte cate;orii de @uncţionari pulici stailite prin le;e or;anică6- /ai e=istă Ci o incompatiilitate specială0 prevăzută de art.2, pct. 13 din

#e;ea nr. N2::+ pentru ale;erea $amerei Deputaţilor Ci a Senatului0 potrivit căreia0pre@ecţii0 supre@ecţii Ci conducătorii serviciilor pulice ale ministerelor Ci ale celorlalteautorităţi ;uvernamentale deconcentrate întrBo unitate administrativ teritorială nu potcandida individual în circumscripţia electorală constituită în unit tatea administrativăteritorială în care îCi e=ercită sau CiBau e=ercitat @uncţiile în ultimele 3: de zile anterioaredatei ale;erilor.

4- 6n a@ară de incompatiilitatea la candidatură0 mai e=istă o inompati:ilitatecare se re@eră la umulul unei 9unţii eli@i:ile u alte 9unţii0 îndeletniciri sau calităţi.

Di@erenţa dintre cele două incompatiilităţi constă în @aptul că incompatiilitateade cumul permite să candideze persoanei ce deţine o @uncţie0 are o ocupaţie sau ocalitate incompatiilă cu mandatul reprezentativ0 însă0 dacă este aleasă treuie sărenunţe la @uncţia0 îndeletnicirea sau calitatea incompatiilă pentru a putea doândie=erciţiul mandatului reprezentativ0 în timp ce incompatiilităţile la candidatură interzicunei persoane care ocupă o anumită @uncţie pulică săBCi depună candidatura pentru o@uncţie reprezentativă.

Incompatiilităţile de cumul di@eră în @uncţie de mandatul reprezentativH

 în timpul mandatului0 (reşedintele &omâniei  nu poate @i memru al unuipartid Ci nu poate îndeplini nici o altă @uncţie pulică sau privată art.+-alin.1 din $onstituţie.

$alitatea de deputat sau de senator   este incompatiilă cu e=ercitareaoricărei @uncţii pulice de autoritate cu e=cepţia celei de memru al4uvernului.

1/udor D"<G+&U0 $p.cit .0 vol. II; p.3.2 %:idem

12+

Page 129: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 129/139

#a nivel local10 calitatea de consilier local  este incompatiilă cu cea deconsilier udeţean. $andiatul declarat ales în amele calităţi este oli;at săopteze pentru una dintre ele0 în termen de 1: zile de la data ultimeivalidăriart.,+ din #e;ea nr.3*N2::- privind ale;erile locale.

 6n ceea ce priveCte constituţionalitatea candidaturii (reşedintelui n funcţie caindependent pe listele unui partid politicalianţe politice sau alianţe electorale 0 $urtea

$onstituţională sBa pronunţat dea prin Decizia nr. ,N1* septemrie 2::- 2  asuprasesizării de neconstituţionalitate a prevederilor art. alin. * din #e;ea pentru ale;erea$amerei Deputaţilor Ci a Senatului. Ar;umentele aduse de autorii sesizării deneconstituţionalitate a dispoziţiilor menţionate au @ostH

B în aceste condiţii reCedintele nu îCi poate păstra neutralitatea Ci ec<idistanţanecesare e=ercitării misiunii sale de mediere între puterile statului0 precum Ci între statCi societateJ

B candidat pe listele unui partid politic reCedintele va @i implicat partinic0 va @iidenti@icat cu partidul pe listele căruia candidează0 cu doctrina0 pro;ramul politic CielectoralJ

Bîntrucât preCedintele nu se poate asocia în timpul mandatului întrBun partid

politic îi este restrâns Q în virtutea acestei @uncţii Q dreptul de a @i ales pe listele unuipartid politicJ

 Ar;umentele aduse în @avoarea constituţionalităţii unei asemenea prevederi au@ostH

B @aptul că reCedintele candidează pe listele unui partid politic are doar semni@icaţia însuCirii doctrinei acelui partid0 @ără a @i memru al acestuiaJ

B preCedintele nu este inclus e=pres în s@era celor care nu pot candida0 aCa cumse întâmplă pentru alte cate;orii menţionate în art. -: din $onstituţie0 iar acceptareatezei iniţiatorilor sesizării ar însemna că reCedintele este decăzut din e=erciţiul unuidrept @unadamental prevăzut de $onstituţie0 dreptul de a @i ales.

$urtea $onstituţională constată0 pe de o parte că normele constituţionale nu îlprivează pe reCedintele României de dreptul electoral de a @i ales0 iar pe de altă partecă neutralitatea politică a mandatului prezidenţial nu este a@ectată de candidaturaacestuia pe listele electorale ale unui partid politic-.

1 #e;ea nr. 131N2:: privind unele măsuri pentru asi;urarea transparenţei în e=ercitarea demnităţilor pulice0 a @uncţiilor pulice Ci în mediul de a@aceri0 prevenirea Ci sancţionarea corupţiei /. %@. &r.2*,N21.:-.2:: staileCte prin art. +1 Ci +2 o listă detaliată de incompatiilităţi. 6n acest sens menţionămcă atât calitatea de consilier local0 cât Ci cea de consilier udeţean sunt incompatiile cuH @uncţia de pre@ectsau de supre@ectJ calitatea de @uncţionar în aparatul propriu al consiliilor comunale0 orăCeneCti Ci udeţene respective Ci al pre@ecturilor0 precum Ci de conducător al unei re;ii autonome de interes local sau udeţean sau al unui serviciu pulic de specialitate al consiliului local sau udeţeanJ @uncţia de primarJcalitatea de deputat0 senator0 consilier al reCedintelui României sau memru al 4uvernului.2 ulicată în /. %@. &r. ++* din 2,.:,.2::- Art. alin. * din #e;ea nr. *N2::- privind ale;erea $amerei Deputaţilor Ci a Senatului are următoarea@ormulareH OreCedintele României în @uncţie la data ale;erii $amerei Deputaţilor Ci a Senatului0 dacă sea@lă în ultimele luni ale mandatului0 poate candida ca independent pe listele unui partid politic0 uneialianţe politice sau alianţe electorale pentru oţinerea unui mandat de deputat sau senator. 6n cazul încare este ales deputat sau senator0 reCedintele României este oli;at ca0 după validare să opteze întrecalitatea de deputat sau senator Ci aceea de preCedinte.P- A se vedea în acest sens #orneliuE)iviu $$('#U0 ot! la Decizia %urţii %onstituţionale nr. 33# din1 septem'rie 255) asupra sesiz!rii de neconstituţionalitate a prevedeilor art. - alin. din Fegea pentrualegerea %amerei Deputaţilor şi a enatului 0 Revista Română de Drepturile %mului0 nr. 2+N2::-0 pp. ,2B,*."nul dintre ar;umentele autorului în @avoarea neconstituţionalităţii art. alin. * este că acesta nu esteo normă uridică0 adică o re;ulă ;enerală0 impersonală Ci repetailă0 ci a @ost aoptată intuitu  personae0pentru a răspunde unor interese le;ate strict de ale;erile parlamentare din noiemrie 2::-. Ar;umentuleste că această dispoziţie va @i de unică aplicare0 întrucât o situaţie similară0 a unor ale;eri naţionalesimultane0 parlamentare Ci prezidenţiale va avea loc peste 2: de ani0 dată @iind di@erenţierea durateipentru cele două mandate reprezentative -0 respectiv ani. %r0 după 1,+, nici o le;e electorală nu aavut o asemenea durată de viaţă.

12,

Page 130: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 130/139

 6n @inal0 dorim să atra;em atenţia că0 atât condiţiile cât Ci incompatiilităţilere@eritoare la eli;iilitate sau la e=erciţiul mandatelor reprezentative au două motivaţii@undamentale H instituirea unor ;aranţii privind corectitudinea Ci seriozitatea ale;erilor0 Ciinstituirea unor ;aranţii privind e=erciţiul corespunzător al @uncţiilor reprezentative.

.-3-3- +torii ompetiţiei pentru putere

(i în cazul României întâlnim cele două cate;orii de actori ai competiţiei pentruputere speci@ice democraţiilor occidentale0 Ci anume H partidele politice0 care suntprincipalii concurenţi J massBmedia Ci ;rupurile de presiune0 ca miloace de in@luenţare aelectoratului.

$artidele politie sunt principalii competitori0 dar nu sin;urii0 deoarece le;islaţiaromână admite Ci andidaţi independenţi.

 6n a@ara condiţiilor comune de eli;iilitate0 aceCtia treuie să @ie susţinuţi de unanumit număr de ale;ători0 după cum urmează H

B pentru @uncţia de reCedinte al României B 2::.::: JB pentru un mandat de deputat sau de senator Q minim -\ din numărul total al

ale;ătorilor înscriCi în listele electorale permanente din cole;iul uninominal în carecandidează0 dar nu mai puţin de 2::: de ale;ători pentru $amera Deputaţilor Ci -:::de ale;ători pentru Senat0 con@orm art. : alin. 1 din #e;ea nr. N2::+ J

B pentru un mandat de consilier udeţean sau local B 1\ din numărul de ale;ători împărţit la numărul de consilieri din circumscripţia respectivă0 dar nu mai puţin de : J

B pentru @uncţia de primar B 2\ din numărul ale;ătorilor din cirumscripţie0 dar numai puţin de 2:: în cazul comunelor0 :: în cazul oraCelor0 1::: pentru municipii Cisectoarele din ucureCti Ci ::: pentru municipiul ucureCti.

ractica politică de după intrarea în vi;oare a $onstituţiei din 1,,1 a demonstratcă Cansele candidaţilor independenţi sunt minime0 oţinerea vreunui mandat de cătreaceCtia @iind cu totul e=cepţională.

 6n ceea ce priveCte re;imul partidelor politice în România0 anul 1,,: a marcat otrecere aruptă de la sistemul monopartid la pluralismul politic. Dacă până în decemrie1,+,0 potrivit $onstituţiei din 1,30 e=ista un sin;ur partid politic0 artidul $omunistRomân0 DecretulB#e;e nr.+ din 1 decemrie 1,+, privind înre;istrarea Ci @uncţionareapartidelor politice asi;ură liertatea constituirii acestora0 su rezerva îndeplinirii unor condiţii minime H prezentarea statutului de or;anizare Ci @uncţionare Ci a pro;ramuluipolitic0 declararea sediului Ci a miloacelor @inanciare0 dovada e=istenţei a cel puţin 21de aderenţi.

Su aspect politic0 sBau impus un minimum de restricţii0 Ci anume H scopurilepartidelor politice treuiau să se întemeieze pe respectul suveranităţii0 independenţei Ciinte;rităţii naţionale Ci al democraţiei J se interzicea constituirea partidelor @asciste Ci a

celor care propa;ă concepţii contrare ordinii de stat Ci de drept. Rezultatul acesteire;lementări permisive a @ost G<iperpluralismul politicG10 aun;ânduBse în anul 1,, lanu mai puţin de 1, de partide Ci @ormaţiuni politice2.

entru comaterea acestui @enomen0 dar Ci pentru precizarea re;imului uridic alpartidelor politice0 a @ost adoptată #e;ea nr. 2*N1,,3 privind partidele politice. AceastastaileCte restricţii rezonaile pentru în@iinţarea partidelor politice. Ast@el0 potrivit art. 1*alin. 2 din această le;e0 pentru constituirea unui partid politic este necesar un număr decel puţin 1:.::: memrii @ondatori0 domiciliaţi în cel puţin 1 dintre udeţele ţării0 dar numai puţin de :: în @iecare din aceste udeţe. artidul treuie să aiă un statut Ci unpro;ram politic propriu.

1/udor D"<G+&U0 $p.cit .0 vol. II 0 pp.:B1.2 %:idem ulicată în /. %@. al României nr. +* din 2, aprilie 1,,30 modi@icată prin %"4 nr. 2:N2::+ pulicată în/. %@. al României nr. 1** din *.:.2::+.

1:

Page 131: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 131/139

 6n prezent0 re;imul partidelor politice este re;lementat de #e;ea nr.1-N2::privind partidele politice1. 6n con@ormitate cu art. 1 din le;e0 partidele politice suntasociaţii cu caracter politic ale cet!ţenilor români cu drept de vot .

 6n ceea ce priveCte sopul0 prin activitatea lor0 partidele politice promoveazăvalorile Ci interesele naţionale0 precum Ci pluralismul politic0 contriuie la @ormareaopiniei pulice0 participă cu candidaţi în ale;eri Ci la constituirea unor autorităţi pulice Ci

stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri potrivit le;ii.2

 otrivit art.1, alin. din le;ea menţionată0 pentru onstituirea unui partid politiceste necesar un număr de cel puţin 2.::: de memri @ondatori0 domiciliaţi în cel puţin1+ dintre udeţele ţării0 dar nu mai puţin de *:: în @iecare udeţ. artidul treuie să aiăun statut Ci un pro;ram politic propriu.

"n partid politic îCi Cnetea?ă activitatea prinHa dizolvare prin <otărâre pronunţată de $urtea $onstituţională urmată de radierea dinre;istrul de evidenţă al partidelor politice pentru încălcarea art. * alin 2Ci - din$onstituţieJ dizolvare prin <otărâre pronunţată de !riunalul ucureCtiJc autodizolvare <otărâtă de or;anele ailitate prin statutJ

d reor;anizare.$on@orm art. alin.2 Ci din #e;ea nr.1-N2::0 sunt inter?ise1-partidele politice care prin statutul0 pro;ramele0 propa;anda de idei ori prin alte

activităţi0 încalcă prevederile art.: alin.*-0 art.* alin.2  sau alin.-3  din$onstituţie.

2-partidele politice a@iliate la or;anizaţii din străinătate0 dacă această a@iliere încalcă valorile prevăzute la alin. 1 ale cărui dispoziţii sunt imperative*.

artidelor politice le este interzisă or;anizarea de activităţi militare sauparamilitare.

recizăm că0 un cetăţean român nu poate @ace parte în acelaCi timp din două saumai multe partide politice.

Re@eritor la 9inanţarea partidelor politie0 sBa considerat a @i necesarăadoptarea unei le;i distincte0 #e;ea nr. -N2::3 privind @inanţarea activităţii partidelor politice Ci a campaniilor electorale+. Aceasta conţine re;lementări ri;uroase0 în scopulmoralizării acesteia.

 Ast@el0 sunt stailite limitativ următoarele surse,  de @inanţare ale partidelor politiceH

1 ulicată în /. %@. al României nr. 2 din 1* ianuarie 2::2 %dem0 art.2. %dem0 art.,.-  !e=tul constituţional interzice de@ăimarea ţării Ci a naţiunii0 îndemnul la răzoi de a;resiune0 la urănaţională0 rasială0 de clasă sau reli;ioasă0 incitarea la discriminare0 la separatism teritorial sau la violenţăpulică0 precum Ci mani@estările oscene0 contrare unelor moravuri. !e=tul respectiv declară neconstituţionale partidele care prin scopurile ori prin activitatea lor0 militează împotriva pluralismului politic0 a principiilor statului de drept ori a suveranităţii0 a inte;rităţii sau aindependenţei României.3 Acest te=t interzice asociaţiile cu caracter secret.* #e;ea partidelor politice nr.1-N2::0 art. alin. . Alin. 1 al acestui articol statuează că pot @uncţiona capartide politice numai asociaţiile cu caracter politic0 constituite potrivit le;ii0 Ci care militează pentrurespectarea suveranităţii naţionale0 a independenţei Ci a unităţii statului0 a inte;rităţii teritoriale0 a ordiniide drept Ci a principiilor democraţiei constituţionale.+ #e;ea nr. -N2::3 din nr. 32 din 21 iulier 2::3a @ost modi@icată prin %"4 nr. 1N2::* pulicată în /.%@. nr. ,* din + @eruarie 2::*0 %"4 nr. +N2::* pulicată în /. %@. nr. 1- din 2 @eruarie 2::* Ci %"4nr. 2N2::+ pulicată în /. %@. nr. 21* din 21 martie 2::+, %dem0 art. alin. 1

11

Page 132: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 132/139

oti?aţii ale mem:rilor  B suma totală a cotizaţiilor plătite întrBun an de o persoană nupoate depăCi -+ de salarii de ază minime rute pe ţară1.Salariul de ază minim rutpe ţară luat ca re@erinţă este cel e=istent la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

donaţii şi le@ate  B Donaţiile primite de un partid politic întrBun an nu pot depăCi:0:2\ din veniturile u;etului de stat pe anul respectiv0 cu e=cepţia anului în care auloc ale;eri parlamentare0 când pla@onul este dulu.

 Donaţia primită de la o persoană @izică nu poate depăCi întrBun an 2:: de salariirute minime rute pe ţară0 iar donaţia primită de la o persoană uridică nu poate depăCi întrBun an :: de asemenea salarii. ersoanele uridice sunt oli;ate ca la datae@ectuării donaţiei să aiă ac<itate inte;ral toate datoriile @aţă de u;etul de stat Ci deu;etul asi;urărilor sociale de stat.

artidele care primesc donaţii treuie să veri@ice Ci să înre;istreze identitateadonatorului. #a solicitarea acestuia0 identitatea sa poate să rămână con@idenţială0 dar nu Ci pentru donaţiile mai mari de 1: salarii de ază rute minime pe ţară.

Suma totală primită de un partid politic ca donaţii confidenţiale nu poate depăCi:0::3\ din veniturile prevăzute în u;etul de stat în anul respectiv. #ista donatorilor cusume mai mari decât 1: salarii minime pe ţară0 precum Ci suma totală a donaţiilor con@idenţale treuie pulicată în /onitorul %@icial0 artea a QIIIBa până la 1 martie aanului următor.

 Sunt interzise? acceptarea su orice @ormă0 directă sau indirectă de către partidele politice

a donaţiilor de unuri materiale sau sume de ani0 ori prestarea de servicii;ratuite @ăcute cu scopul evident de a oţine un avanta economic saupolitic.

donaţiile sau serviciile prestate cu titlu ;ratuit de la o autoritate sau instituţiepulică0 de la o re;ie autonomă0 de la o companie naţională0 societatecomercială sau societate ancară cu capital inte;ral sau maoritar de statJ

donaţiile în ani din parte unui sindicat sau din partea unui cult reli;ios. donaţiile din partea altor state ori a or;anizaţiilor din străinătate0 precum Cidin partea persoanelor @izice Ci uridice străine sunt interzise. Fac e0cepţiedonaţiile constând în unuri materiale necesare activităţii politice0 dar carenu sunt materiale electorale de propa;andă0 primite de la or;anizaţiiinternaţionale la care partidul respectiv este a@iliat sau de la partide ori@ormaţiuni politice cu care este în relaţii de colaorare politică.

venituri provenite din ativităţi proprii2  E artidele politice nu pot des@ăCuraactivităţi speci@ice societăţilor comerciale. Fac e0cepţie H

editarea Ci di@uzarea pulicaţiilor ori altor materiale de propa;andă Cicultură politică proprii J or;anizarea de întruniri Ci seminarii cu tematică politică0 economică sau

socialăJ acţiunile culturale0 sportive Ci distractive J serviciile interne J  înc<irierea spaţiilor proprii pentru con@erinţe Ci acţiuni socialBculturale J  înstrăinarea unurilor din patrimoniu0 dar numai după cel puţin ani de la

 înre;istrarea în patrimoniu su:venţii de la :u@etul de stat0 potrivit le;ii se varsă în contul @iecărui partid

politic prin u;etul Autorităţii electorale permanente. 6n ceea ce priveCte suvenţiileanuale de la u;etul de stat0 acestea se acordă potrivit unor criterii Ci în cuantumuri

1 %dem; art.-0 alin.2 #e;ea nr. -N2::30 art. 12. %dem0 art.1+ alin.1.

12

Page 133: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 133/139

stailite în mod detaliat Ci e=act de le;e. De asemenea0 destinaţiile suvenţiilor suntri;uros re;elementate.

  6n ceea ce priveCte @inanţarea campaniilor electorale sediul materiei este tot#e;ea nr. -N2::3. Ast@el se prevede că partidele care participă la campania electoralăpot primi0 prin le;e specială0 o suvenţie de la u;etul de stat.

 AceeaCi le;e specială staileCte Ci cate;oriile de c<eltuieli pentru campania

electorală care pot @i @inanţate din această suvenţie. Suvenţiile primite dupădesc<iderea campaniei electorale de la persoane @izice Ci uridice din ţară pot @i @olositenumai dacă au @ost0 în prealail0 declarate Autorităţii Electorale remanentede cătremandatarul @inanciar.

Este interzisă suvenţionarea campaniei electorale0 în mod direct sau indirect0 decătre persoane @izice sau uridice din străinătate0 precum Ci de către o autoritate pulică0instituţie pulică0 re;ie autonomă0 companie naţională0 societate comercială sausocietate ancară cu capital inte;ral sau maoritar de stat0 de către un sindicat0 oasociaţie sau o @undaţie.

$ontrolul respectării re;lementărilor le;ale privind @inanţarea partidelor politice se@ace de către Autoritatea Electorală permanentă . $ontrolul privind suvenţiile de stat

se e@ectuează simultan Ci de către $urtea de $onturi. 6ncălcarea acestor prevederi sesancţionează contravenţional sau penal0 după caz0 iar sumele ce au contsituit oiectulcontravenţiei se varsă la u;etul de stat pe aza <otărârii Autorităţii Electoraleermanente1.

Din cele prezentate0 rezultă că prevederile le;ii române cu privire la @inanţareapartidelor politice sunt @oarte stricte. Faptul că la noi nu a izucnit nici un scandal le;atde @inanţarea partidelor politice înseamnă0 @ie că partidele noastre respectă cuscrupulozitate le;ea0 @ie că0 din di@erite motive0 @inanţarea partidelor nu a @ost ri;uroscontrolată0 iar aaterile @ie nu au @ost sancţionate0 @ie nu au @ost @ăcute pulice.

După cum am arătat0 Ci în România0 cea deBa doua cate;orie de actori aicompetiţiei pentru putere0 Ci anume actorii de in@luenţă0 sunt massBmedia Ci ;rupurile depresiune. *assEmedia oacă un rol deoseit pentru in@luenţarea electoratului0 mai ales în cadrul campaniei electorale. $el mai mare impact asupra opiniei pulice îl aumijloacele audio#vizuale. 6n@iinţarea Ci @uncţionarea posturilor de radio Ci televiziunesunt re;lementate prin #e;ea audiovizualului nr.:-N2::22.

  otrivit art.- din această le;e0 în România coe=istă posturile audiovizualepulice pentru care cetăţenii sunt oli;aţi să plătească ta=e de aonament0 cu celeprivate. $osturile publice sunt persoane uridice de drept pulic0 iar  posturile privatesunt societăţi comerciale.

$ontrolul activităţii din domeniul audiovizualului se realizează de #onsiliul&aţional al +udiovi?ualului L#- &- +-I0 autoritate pulică autonomă a@lată su controlul

arlamentului. $. &. A . este alcătuit din 11 memri0 numiţi pentru un mandat de 3 ani0după cum urmeazăH 2 de preCedintele RomânieiJ de $amera DeputaţilorJ de SenatJ de 4uvernul României.

/emrii $onsiliului sunt ;aranţi ai interesului pulic în domeniul audiovizualului Cinu reprezintă autoritatea care iBa numit. Ei nu pot @ace parte din partide sau @ormaţiunipolitice Ci sunt incompatiili cu orice alte @uncţii pulice sau private0 cu e=cepţia celor decadre didactice în învăţământul superior.

$.&.A. elierează licenţele audiovizuale0 care au în vedere conţinutul emisiunilor0acordă autorizaţii de retransmisie audiovizuală0 care se re@eră la condiţiile te<nice deemisie Ci adoptă decizii de autorizare audiovizuală.

1 %dem; art. -12 #e;ea audiovizualului a @ost pulicată în /. %@. &r. -N22.:*.2::2. După pulicare a su@erit multiplemodi@icări.

1

Page 134: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 134/139

 6n cazul constatării încălcării prevederilor acestei le;i $.&.A. poate aplicasancţiuni după cum urmeazăH amendă0 reducerea cu până la umătate a termenului devalailitate a licenţei audiovizuale sau retra;erea licenţei audiovizuale.

Răspunderea pentru conţinutul serviciilor de pro;rame di@uzate revineradiodi@uzorului0realizatorului sau autorului0 după caz.

Re@eritor la campaniile electorale0 e=istă re;lemetări speciale0 în vederea

asi;urării accesului e;al al competitorilor la propa;anda audiovizuală. #a rândul ei0#e;ea nr.N2::+ privind ale;erea $amerei Deputaţilor Ci a Senatului prevede la art.*că partidele0 alianţele politice Ci alianţele electorale reprezentate în parlament0 precumCi candidaţii independenţi care @ac parte din parlament0 au acces ;ratuitsuvenţionat dela u;etul de stat la serviciile pulice de radio Ci televiziune în condiţiile prevăzute dele;e.

$elelalte partide Ci @ormaţiuni politice Ci ceilalţi candidaţi independenţi vor aveaacces la aceste servicii0 pe aza unor tari@e unice.

 6n ceea ce priveCte  presa scrisă0 după aro;area le;ii nr. N1,*- nu a @ostadoptată o le;e nouă0 ast@el încât presa se ucură de o deoseită liertate0 în aza art.: din $onstituţie care re;lementează liertate de e=rimare. Aceasta este una din cele

mai vec<i liertăţi cetăţeneCti0 de tradiţie0 cunoscută Ci su denumirea de liertateacuvântului sau liertatea presei.

otrivit te=tului constituţional0 liertatea de e=primare prin presă este inviolailă0iar cenzura de orice @el este interzisă. De asemenea este interzisă suprimareapulicaţiilor. #iertatea presei implică Ci liertatea de a în@iinţa pulicaţii. Acestea suntprevederi constituţionale decisive pentru liertatea de e=primare.

E=istenţa unor coordonate uridice în cadrul cărora treuie să se e=erciteliertatea de e=primare implică Ci răspunderea uridică pentru depăCirea acestor limite0aCadar pentru auzul în e=ercitarea acestei liertăţi.

Restricţiile în domeniu presei sunt aceleaCi ca Ci în domeniul audiovizualului.Faptele prin care se încalcă aceste restricţii sunt cali@icate ca in@racţiuni în $odul penalcalomnia0 de@ăimarea ţării sau a naţiunii0 propa;anda naţionalistBCovină Ci pot @aceoiectul unor procese penale0 Ci atunci când sunt comise prin presă. !otodată0@uncţionează Ci răspunderea civilă pentru preudicii aduse prin presă0 care se poatestaili în sarcina editorului0 autorului Ci a proprietarului milocului de multiplicare0 dupăcaz.

"ltima cate;orie de actori de in@luenţă ai competiţiei pentru putere o constituie@rupurile de presiune. După cum remarcă pro@. !udor Dră;anu10 în ţara noastră sBau@ormat0 după 1,+,0 numeroase Ci diverse ;rupuri de presiune0 pe care le clasi@ică0 dupăcum urmează H1. 4rupuri de presiune care urmăresc scopuri de interes o'ştesc interes pulic0 cum

sunt H li;ile antialcoolice0 atidro;0 împotriva @umatului sau pentru apărarea drepturilor omului J @undaţiile Ci asociaţiile culturale0 caritaile Ci cele pentru protecţia drepturilor copilului. Aceste ;rupuri de presiune treuie privite însă cu prudenţă0 pentru că0uneori0 urmăresc în realitate alte scopuri decât scopul declarat. E=. H scandalurileprivind adopţiile internaţionale.

2. 4rupuri de presiune cu caracter e0clusiv politic 0 @ormate însă în a@ara structurilor or;anizatorice ale partidelor politice. /enţionăm în acest sens H GAlianţa oporuluiG0GAsociaţia 21 decemrieG0 GAsociaţia 13B21 decemrieG0 G4rupul independent pentrudemocraţieG0 G4rupul pentru dialo; socialG0 etc. Impactul acestor ;rupuri asupra vieţiipulice este ;reu de evaluat0 însă ele au militat activ pentru in@luenţarea atât ainstituţiilor pulice Ci a partidelor politice0 cât Ci a opiniei pulice.

. 4rupurile de presiune cu caracter profesional cultural sau cEiar religios constituite înprimul rând pentru promovarea intereselor materiale sau de altă natură a memrilor 

1 /udor D"<G+&U0 $p.cit .0 vol. II pp.+B,.1-

Page 135: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 135/139

lor. Atunci când moilizează un număr mare de oameni0 aceste ;rupuri posedă unpotenţial important de intervenţie asupra or;anelor de stat Ci a partidelor politice. Asemenea ;rupuri de presiune sunt H sindicatele0 asociaţiile pensionarilor0 aleveteranilor de răzoi0 ale @oCtilor deţinuţi politici0 etc. Este interesant de oservat căunele dintre aceste ;rupuri sBau trans@ormat în partide politice. A apărut0 ast@el0artidul pensionarilor care a prezentat0 la ale;erile din 1,,30 c<iar Ci un candidat

pentru @uncţia de reCedinte al României."n loc aparte0 printre ;rupurile de presiune din România0 ocupă0 @ără îndoială0sindicatele0 unele dintre acestea aun;ând @oarte puternice. $onstituite în vedereaapărării Ci promovării intereselor materiale0 pro@esionale Ci sociale ale memrilor lor0sindicatele sBau an;aat uneori Ci în lupta politică0 aun;ând c<iar să înc<eie di@eriteconvenţii cu 4uvernul0 să dialo;<eze cu reCedintele Ci cu arlamentul României.

utem concluziona că0 în cadrul competiţiei pentru putere din România rolul;rupurilor de presiune0 în special al sindicatelor0 este important. Aceasta0 Ci datorită@aptului că le;ea1 permite asocierea partidelor politice cu @ormaţiuni nepartinice0 le;alconstituite0 cu scopul promovării unor oiective comune.

1 Art.2 din #e;ea nr.1-N2:: privind partidele politice1

Page 136: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 136/139

13

Page 137: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 137/139

6%6)%0G"+!%(1- /ratate; ursuri; mono@ra9ii

1. #+D+"/ JaRues0 Institutions (olitiHues et Droit %onstitutionnel 0 vol.I0Ed. GEconomicaG0 aris01,,:

2. #%06+&U Dan; DU#U)('#U 4itor 0 Drept constituţional român0 Ed.T^perion >>I0 ucureCti0 1,,. #0&'/+&/%&('#U *iai; D()(+&U %oan; %0"G04+& +ntonie;

*U"+"U %oan; 4+'%)('#U !lorin; 4%D+ %oan0 %onstituţia &omâniecomentat! şi adnotat!3 Re;ia autonomă G/onitorul %@icialG0 ucureCti01,,2

-. #0&'/+&/%&('#U *iai; D()(+&U %on; %0"G04+& +ntonie;4%D+ %oan0  Alegerile parlamentare şi prezindenţiale3 Re;ia autonomăG/onitorul %@icialG0 ucureCti0 1,,2

. #0&'/+&/%&('#U *iai; %0"G04+& +ntonie; *U"+"U %oan;/<&<'('#U (lena 'imina0 %onstituţia &omâniei revizuit! >

comentarii şi e0plicaţii3 Editura All ecK0 ucureCti0 2::-3. D()(+&U %on0 Drept constituţional şi instituţii politice , 6ratat, vol.I0

Ed. GEuropa &ovaG0 ucureCti01,,3*. D"<G+&U /udor 0 Drept constituţional şi instituţii politice3 6ratat

elementar3 vol.II0 Ed. G#umina #e=G0 ucureCti01,,++. DU#U)('#U 4itor; #<)%&0%U #onstanţa; DU#U)('#U

Geor@eta0 Drept constituţional comparat   Q vol. II0 Ed. #umina #e=0ucureCti0 2::2

,. G%#NU() JaRues0 Droit constitutionnel et institutions politiHues0 1: ed0/ontc<restien0 aris01,,

1:.3+U"%0U +ndre0 Droit constitutionnel et institutions politiHues0 aris01,*2

11. %0&('#U #ristian0 Drept constituţional şi instituţii politice , 1istemuconstituţional românesc3 vol.II

12. %0"G04+& +ntonie0 $diseea ela'or!rii %onstituţiei3  GEditura "niunii9atra RomâneascăG0 !;.B/ureC0 1,,+

1. %0"G04+& +ntonie; Drept constituţional şi instituşii politice. 6eoriegeneral!0 Ed. M 4aleriile ?. #. $alderon0 ucureCti0 1,,-

1-. %0"G04+& +ntonie0 6ratat de drept administrativ3 vol.II0Ed. G&emiraG0 ucureCti01,,3

1.*0&/('NU%(U; #arles )ouis de '(#0&D+/0 Despre spiritu

legilor 0 vol. I0 Editura (tiinţi@ică0 ucureCti0 1,3-13.*U"+"U %oan; #0&'/+&/%&('#U *iai0 Drept parlamenta

românesc 0 Editura A$!A/I0 ucureCti0 1,,,1*.*U"+"U %oan0 Drept constituţional şi instituţii politice3vol.II0 Ed.

 Actami0 ucureCti01,,1+.*U"+"U %oan; /<&<'('#U 'imina0 Drept constituţional şi instituţi

 politice0 ediţia a Q I>Ba revăzută Ci completată0 Ed. #umina #e=0ucureCti0 2::1

1,.*U"+"U %oan; /<&<'('#U 'imina0 Drept constituţional şi instituţi politice0 vol. 20 Ed. All ecK0 ucureCti0 2::-

2:.$+#/(/ $ierre0 Institutions politiHues Droit constitutionnel3 +e _dition0Ed.G/assonG0 aris01,+3

21.  4"+6%( Genoveva0 $rganizarea politico,etatic! a &omâniei Drept constituţional şi instituţii politice0 vol.II0 Ed. G$u;etareaG0 IaCi01,,3

1*

Page 138: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 138/139

2- 'tudii şi artiole Cn literatura de speialitate

1. +$'/) E/!+& Dana0 %onsideraţii n leg!tur! cu regimul +uridic aplica'il ordonanţelor 4uvernului în revista GDreptulG0 nr.-N1,,+

2. D()(+&U %on; (&+#( *arian Q (remisele şi mecanismele statului de drept 0

Dreptul0 nr. 12N1,,. (*("% #laude0 FK*tat de droit dans les sLstemes polLarcEiHues europeens  în

Revue @rancaise de droit constitutionnel0 1,,20 nr. ,-. (&+#( *arian0%onceptele de putere politic! şi de putere de stat 0 Revista

Dreptul0 nr.N1,,+ . (&+#( *arian0 %âteva consideraţii n leg!tur! cu puterea e0ecutiv! >

concept şi funcţionalitate0 Revista Dreptul0 nr. ,N1,,-3. (&+#( *arian0 %âteva reflecţii privind funcţiile parlamentului 0 Revista Dreptul

nr. *N1,,+*. %&('#U #ristian0 %lasificarea şi analiza tipologic! a regimurilor politice

contemporane Revista de drept pulic nr.1N1,,+. *%+% )uian0 &evizuire neconstituţional! a %onstituţiei=0 Revista Română de

Drepturile %mului nr. 2*N2::,. $$('#U #orneliu )iviu0 &aporturile dintre Dreptul 9niunii *uropene şi 

Dreptul intern român n lumina dsipoziţiilor constituţionale revizuite0 RevistaRomână de Drept comunitar0 nr. 2N2::-

1:.$$('#U #orneliuE)iviu0 econstituţionalitatea multipl! a modific!rii legilor electorale naţionale prin dou! ordonanţede urgenţ!0 Revista Română dedrepturile omului0 nr. 2+N2::-

11. $$('#U #orneliuE)iviu0 ot! la Decizia %urţii %onstituţionale nr. 33# din 1 septem'rie 255) asupra sesiz!rii de neconstituţionalitate a prevedeilor art. - 

alin. din Fegea pentru alegerea %amerei Deputaţilor şi a enatului 0 RevistaRomână de Drepturile %mului0 nr. 2+N2::-12./<&<'('#U (lena 'imina0 %ronica +urisprudenţei %urţii %onstituţionale a

&omâniei pe anul 2553 <I 0 Revista de drept pulic0 nr. 1N2::-1./U"%+&U #orneliu0 Imunitatea n dreptul român0 Revista Dreptul0 nr. 2N2::1-.4%D+ %oan0 $'ligativitatea deciziilor %urţii %onstituţionale pentru instanţele

 +udec!toreşti >factor de sta'ilitate a constituţiei şia practicii +udiciare0 andecteleRomâne0 nr. N2::-

1+

Page 139: Curs Drept Constitutional (1)

7/17/2019 Curs Drept Constitutional (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-drept-constitutional-1 139/139